Prof. Dr.

Maria Vataman- Medicina Dentara- Endodontie

IMPORTANTA IRIGARII CORECTE A

SPATIULUI
ENDODONTIC

Aciunea de debridare a irigantilor:

Faciliteaz aciunea
instrumentrii, prin lubrefiere;
ndeprteaz rumeguul dentinar;
Aciune antibacterian;
Elimin bacteriile din smearlayer si canaliculele dentinare;
Au tensiune de suprafa redus;
Menin debriurile dentinare in
suspensie;
Impiedic colorarea dinilor;
Uor de utilizat, pre accesibil.

NaOCl
Cel mai utilizat irigant ph= 7-11
Concentraii: 0,5% 1%, 2,5%, 5,25%,
Ca atare sau n combinaii cu:

ser fiziologic,
sau chelatori:
soluii anestezice,
ap oxigenat 3%,

EDTA,
Salvizol,
peroxid de uree,
ac. fosforic 17%,
ac. lactic 50%,
ac. citric 6-50%

Creterea temperaturii soluiei (50-60C)

duce la creterea eficienei irigrii si la reducerea
timpului necesar actiunii irigantului

NaOCl
Concentraii: 5,25%, 2,5%, 1%, 0,5% , Ca atare sau n
combinaii

Proprietati
Efecte
Timp de actiune
Accidente

Apa oxigenat
Concentraie: 3%
Utilizat alternativ cu NaOCl

Cloramina T
Aciune redus de dizolvare tisular

Gluconat de clorhexidina 0,12-2% (pH=5,5-7)

Efect bun antibacterian

Incapabil sa dizolve tesutul pulpar ( proprietate importanta in prepararea unui dinte cu necroza pulpar )

Solutia de di/gluconat de clorhexidin poate reprezenta

un irigant endodontic eficient

EDTA Proprietati :
EDTAgel (RC Prep, FileEze etc)
EDTA sol.lichida ( Smear Clear, etc)

- lubrefiere,
- emulsificare
- flotaie

Nici una dintre consistentele sol. de EDTA (lichid sau gel) nu

influenteaza posibilitatea de creare a pragurilor sau perforatiilor in
timpul instrumentarii. (R.Mounce,2006)

Bio Pure MTAD irigantul cel mai recent utilizat

Detergent polisorbat 0,5% (Tween 80)
Acid citric 4,25%
Doxiciclina (tetraciclina izomerica) 3%

MEDICAIA INTRACANALAR
Completeaz aciunea antiseptic a irigantului.
Trebuie sa aiba eficienta maxima in spatiul endodontic
--preparatele pe baza de fenol
-- antibioticele locale
- terapia sistemica
--digluconatul de clorhexidina, metronidazolul gel
-- hidroxidul de calciu
proprietati
tehnica de aplicare
- terapia cu Ca(OH)2

Mecanism de aciune
- Incomplet cunoscut
- Elibereaz Ca+ i OH constant i prelungit
- Difuzeaz n tubulii dentinari, periapical
- Absoarbe lichidele (exsudate)
- Aciunea antiseptic reduce inflamaia
- Scade presiunea O2 favorizeaz aciunea fosfatazei alcaline
- Crete pH-ul periapical favorizeaz vindecarea
- Ca+ stimuleaz procesele imune
- Reducerea pH-ului se datoreaz contactului prelungit cu materiile organice.
- Necesit remprosptare.

ANTIBIOTERAPIA LOCALA
Utilizate frecvent n trecut; actual abandonate, deoarece:
-dau rezisten microbian;
-spectru limitat de aciune;
-cantitatea redus ce poate fi cuprins n canal;
-folosete vehicul, ce poate constitui mediu de

cultur pentru bacterii;

-greu de ndeprtat de pe pereii canalului.
nc este utilizat Ledermix-ul

Prof. Dr. Maria Vataman- Medicina DentaraEndodontie

Perforatiile accidente ce pot surveni att in timpul abordrii

spaiului endodontic, cat si n cursul prepararii locaurilor pentru
diferite restaurri corono-radiculare produc comunicri
artificiale ntre canalul radicular i spaiul periodontal.

Afecteaza aproximativ 12% din dintii tratati endodontic

12%

dinti integri
88%

dinti cu
perforatii

Perforatia coronara
situat coronar fata de nivelul osului alveolar

si epiteliul de atasament, cu distructie minima a tesuturilor de

sustinere si acces usor, are prognostic favorabil.

Perforatia crestala
la nivelul epiteliului de atasament in osul crestal, are

prognostic rezervat.

Perforatia apicala
apical de creasta osoasa si de
epiteliul de atasament, are prognostic favorabil.

Clasificarea perforatiilor radiculare:

Fuss si Trope, 2006

Perforatia recenta
tratata

imediat sau in scurt timp, in conditii aseptice, are

prognostic favorabil.

Perforatia veche
netratata anterior, cel mai sigur infectata bacterian, are
prognostic rezervat.

Perforatia mica

(mai mica decat numarul 20 al

instrumentului endodontic)

distructia mecanica a tesutului este minima, putandu-se

sigila usor, are prognostic favorabil.

Perforatia mare
prezint

(realizata in timpul prepararii

pentru pivot)

distructie tisulara semnificativa, dificultate sigilare

adecvata, contaminare salivara, sau slaba etanseitate in restaurarea
temporara, are prognostic rezervat.

Planul de tratament depinde de:

vizibilitatea perforatiei
accesibilitatea perforaiei
dimensiunea perforaiei
statusul parodontal

importana strategic a dintelui

Cel mai important parametru care

afecteaza prognosticul tratamentului
localizarea pe suprafata radiculara

Perforatiile situate coronar fata de creasta osoasa

sunt usor de accesat si sigilat, iar dintii pot fi
restaurati fara implicare parodontala

Perforatiile relativ apropiate de creasta osoasa si de epiteliul de

atasament
sunt periculoase pentru ca se pot contamina cu bacterii
din mediul oral prin sulcusul gingival.

Perforatiile situate apical fata de creasta osoasa si epiteliul de

atasament

Pentru reuita managementului perforaiilor

radiculare este absolut necesara
instituirea unui diagnostic ct mai precis
localizarea exact a perforaiei
crearea accesului spre zona afectat
sigilarea orificiilor de comunicare

Principalul obiectiv
n tratamentul perforaiilor

stoparea procesului
inflamator i a pierderii
ulterioare de
ataament parodontal
prin conservarea esuturilor sntoase la
locul perforaiei

Dac leziunea este deja prezent stimularea refacerii esutului

afectat.

Perforaia direct
apare obinuit la manevra de cutare a orificiilor canalelelor radiculare
este accesibil
poate fi de dimensiuni mici i delimitat de perei nconjurtori
poate fi imediat reparat cu amalgam, IRM, Cavit sau MTA
rezultatele pot varia de la slabe, la bune, n funcie de parametrii amintii

Perforatiile mari ale furcatiei

ingreuneaza controlul materialului sigilant

riscul de extruzare a materialului in tesuturile parodontale este foarte mare

scad semnificativ sansele de vindecare parodontala

Perforatiile zonei de furcatie ale

dintilor pluriradiculari

pot cauza distructie rapida si extins a

tesuturilor parodontale

Perforaiile laterale
Localizarea defectului este important
poate induce o patologie a parodoniului marginal prin
contaminarea defectului de-a lungul sulcusului gingival
Perforaiile iatrogene n cazul pregtirii spaiului endodontic pentru un pivot
sunt destul de frecvente i pot compromite
prognosticul dintelui.

clinicianul trebuie s ia n calcul:

--planificarea locatiei,
--lungimea, forma, design-ul pivotului
--amplasarea acestuia
--particularitile anatomice ale rdcinii
--eventualele imagini radiografice din
diverse unghiuri pot fi de mare utilitate.

Cauze :
anatomia canalar (curburi, ngustri),
selectarea i utilizarea incorect a instrumentarului
nerespectarea regulilor de preparare a locaului
modul de inserare i cimentare a pivoilor.

MATERIALE UTILIZATE N
PERFORAIILE RADICULARE

Pentru rezolvarea nechirurgical a perforaiilor

radiculare au fost utilizate materiale cu proprieti de
nchidere i stimulare a refacerii esuturilor lezate
amalgamul

IRM-ul
gutaperca

cimentul superEBA
hidroxidul de calciu

Alte materiale utilizate au fost

cipuri de dentin,
hidroxiapatit
cimenturi ionomer de sticl
gipsul de Paris

Scopul principal este de a obtura defectul cu

ajutorul unui material biocompatibil i de a menine
un ata parodontal intact.

Utilizarea CG ca sigilant endodontic

Conceptul de utilizare a acestui

material ca sigilant de canal a fost
introdus de

Canalul radicular, lipsit de contaminare cu saliv sau

snge, este un mediu ideal pentru plasarea CG

MTA material hidrofil, face priz n

prezena umezelii

Prin hidratarea pulberii

gel coloidal cu pH-ul 12,5 se

solidific complet n cca 3-4 ore

Tehnica de utilizare
Pentru o mrime medie : o msur de MTAAngelus pudr + 1 pictur de ap distilat.

La ora actual sunt disponibile pe pia dou forme de MTA:

-- ProRoot MTA (Mailleffer, Dentsply, Switzerland)

-- MTA-Angelus (Angelus, Londrina, PR, Brazil)

Ambele produse sunt disponibile in gri si alb
Ambele versiuni ale Pro-Root MTA actioneaza similar in vederea
sigilarii perforatiilor si eficientei antimicrobiene

varianta gri dezvoltarea odontoblastelor,

varianta alba dezvolatrea - cementoblastelor
- keratinocitelor.

In cazurile prezentate s-a observat

sigilarea leziunii, cu extruzia materialului.

se poate aplica o matrice de colagen

(Colla Cote)inaintea
aplicarii MTA

folosirea acestei matrici

depinde de marimea
leziunii.

Datorit biocompatibilitii, extruzia de MTA nu

are efecte secundare

Pn nu demult unii autori considerau necesar plasarea sub MTA a unei matrici
umezite pentru a mpiedeca obturarea n exces sau n minus (over / undefilling)

Cercetrile recente

ProRoot MTA-ul poate fi folosit cu sau fr matrice este hidrofil i

uor adaptabil la pereii perforaiei, sigilnd-o excelent, n timp ce MTAAngelus trebuie utilizat cu matrice intern

MTA n contact cu esuturile pulpar i periradicular inflamate,

inhib eliberarea citokinelor (IL1, TNF) din esuturile inflamate

MTA se impune ca un material excelent pentru repararea perforaiilor

la diverse nivele ale rdcinii. Compararea rezultatelor acestuia cu
rezultatele raportate asupra perforaiilor radiculare reparate cu alte
materiale indic o mbuntire semnificativ n prognosticul dinilor
reparai cu MTA.

Prof. Dr. Maria Vataman- Medicina DentaraEndodontie

POSIBILITATI DE INCHIDERE ETANSA A

ZONEI APICALE RADICULARE

Gestionarea eficienta a zonei apicale in

cazul tratamentelor endodontice
Patogenitatea crescuta a microbiotei canalului radicular
versus modalitatile de raspuns ale tesuturilor gazda

Topografia apexului radicular

Limita de preparare a zonei apicale
Efectele si modul de utilizarii al irigantilor
Sigilarea spatiului endodontic in diverse situatii
Posibilitati de regenerare a tesuturilor lezate

Flora bacteriana prezenta in spatiul endodontic

endotoxine
exotoxine

afecteaza functiile vitale ale pulpei apar diferite forme de

afectare a parodontiului apical prin extindere, pot duce la
aspecte complicate si greu de rezolvat

succese

esecuri

Forma de manifestare a infectiilor periapicale se datoreaza

patogenitatii crescute a microbiotei canalului radicular

modalitatilor de raspuns al tesuturilor gazda

Conceptul de granulom periapical steril - controversat

urmare a prezentei microorganismelor restante in zona
apicala a spatiului canalar

Obiectivele principale ale unei terapii eficiente

pregatirea si decontaminarea riguroasa a spatiului
endodontic
utilizarea unui instrumentar adecvat
iriganti si medicatie eficienta
sigilare etansa a spatiului endodontic,

limita pana la care trebuie

largit canalul in zona apicala

Topografia apexului radacinii

( Yuri Kuttler)

este dificila, daca nu chiar imposibila,

clinic (Bergenholtz G. 2004),

Printr-o apreciere eronat a lungimii de lucru rmne o distan prea mare ntre
conul de gutaperc i constricie

Studiile clinice au aratat ca in urma unei

pulpectomii partiale efectuate
aseptic, in cazul in care raman cativa
milimetri din tesutul pulpar apical,
procesul de vindecare va avea loc

Punctul terminus apical

In acest sens exist trei situaii distincte
(W.G Skillen, J.C.Baumgartner ,2008 ):

dini vitali instrumentarea n cadrul extirparii vitale trebuie s se

termine la 1- 2 mm de apexul radiologic;

dini cu canale infectate punctul terminus este la 0-2 mm

de apex.

reluarea tratamentului limita ideal ar trebui s o

constituie foramenul apical.

Propuneri :

Ricucci D.- 1998 ; Holland R. si colab. 2005

la 1 mm de apexul Rx

Baumgartner JC, Falker WA 1991; Wayman BE si colab.1992, Souza RA 2003.

instrumentarea conului cementar

Dezvoltarea instrumentelor rotative

nichel-titan (NiTi) a imbunatatit
eficacitatea preparatiei canalare

au si un dezavantaj
in zona apicala lasa portiuni
neprelucrate in cazul
canalelor ovale, ramanand
aici resturi dentinare si
eventual microorganisme.

Un studiu realizat in 2006, in Austria, de catre Rqiku L,

Weigren A si Stadtler P, a comparat 5 tehnici diferite de
obturatie canalara :

condenssarea laterala la rece,

condensarea verticala la cald,
Thermafil (Dentsply/ Maillefer, Ballaigues, Elvetia),
Ultrafil (Higienic, Ohio, SUA) si
Obtura II (Obtura Spartan, Ontario, Canada)

Toate au demnonstrat o buna etanseitate si o buna adaptare a

materialului de obturatie la peretii canalelor

Sigilantii, disponibili actual, sunt variatii ale formulei rasina/polimer :

AH26 si AH26 Plus (Caulk/Dentsply, Milford, DE, USA),

Diaket-ul (ESPE,Seefeld, Germany) au un grad de toxicitate,
care scade pe masura ce sigilantul face priza.

Epiphany (Pentron Clinical Technologies LLc), sau Real Seal (

SybronEndo) - rasini compozite dublu polimerizabil (multi-metacrilat)
recomandat in combinatie cu Resilon-ul
ramane cu o toxicitate moderata

Cand apexul inca nu este complet edificat...

Apexificarea permite sa se formeze o
bariera mineralizata la varful radacinii
(CaOH2, MTA)
Regenerarea programata a tesuturilor dure de
la nivelul apexului deschis deocamdata nu
este posibila

Celulele stem embrionare

capacitatea de autoreplicare si diferentiere in tesuturi cu functii specializate

Prof. Dr. Maria Vataman- Medicina DentaraEndodontie

Reacutizarea post-tratament (flare up)

complicatie care apare intre programari,
caracterizata prin dezvoltarea unei dureri,
tumefactii sau ambele, care se manifesta la cateva
ore sau zile de la procedurile realizate pe canal.

Aparitia unei dureri slabe post operator este

relativ comuna, chiar si in cazul in care
tratamentul a urmat standardele acceptabile.

Anumiti factori influenteaza in mod semnificativ dezvoltarea

re/acutizarilor varsta,
sexul,
tipul de dinti,
statusul pulpei,
prezenta unei dureri pre operative,
alergiile.

Factorii cauzali ai re/acutizarilor cuprind:

iritatiile mecanice
chimice
microbiene

ale pulpei sau ale tesuturilor

periradiculare.

Cunoasterea cauzelor si a mecanismelor care

genereaza re/acutizarile ne poate ajuta in:
prevenirea
diagnosticul
managementul acestor manifestari nedorite
Cele mai multe fenomene de recrudescenta apar in urma unui
tratament endodontic impropriu sau a acordarii unui timp
insuficient strategiei terapeutice abordate (F.S.Weine)

Semnele clinice asociate re/acutizarilor, in general sunt:

dinte asimptomatic initial, care devine sensibil la percutie
in timpul, sau dupa realizarea tratamentului;
durere spontana, de intensitate medie spre severa , post-tratament ;
tumefactie moderata / crescuta in dreptul apexului dintelui tratat.

Frecventa re/acutizarilor a fost raportata a fi in

mod semnificativ mai mare la cazurile cu pulpa
necrozata decat in cazurile cu pulpa vitala.

Traumele mecanice si chimice sunt

de cele mai multe ori asociate cu
factorii iatrogenici.

Intensitatea manifestrilor clinice n parodontitele apicale acute

survenite in urma supraobturrii radiculare condiionata de mai
muli factori :
a) starea parodoniului apical nainte de efectuarea obturaiei cu
depire
b) cantitatea de substan (material de obturaie) care a depit
apexul poate determina reacii diferite, uneori paradoxale :
c) calitatea materialului de obturaie radicular. unele
materiale sunt mai iritante ca altele

d) topografia loco-regional a dintelui supraobturat

e) vecintatatea unor formaiuni anatomice poate
complica prognosticul unor obturaii de canal cu depire in
sinusul maxilar
canalul dentar inferior.
f) reactivitatea individual a organismului
g) sistemul nervos central al indidvidului condiioneaz n mare
msur caracterul parodontitei apicale acute care se instaleaz n urma
supraobturrii.

Insultele microbiene, cauzate de microorganisme si

produsele lor care se scurg din sistemul canalar spre
tesuturile periradiculare, reprezinta cea mai mare si mai
comuna cauza a acutizarilor dintre programari.

Inflamatiile periradiculare
afectiuni cauzate de microorganismele
care infecteaza labirintul endodontic

Conditiile din sistemul canalar care contin pulpa necrozata

conduc la stabilirea catorva specii diferite de bacterii orale, in
mod particular bacterii anaerobe.

Suprainstrumentarile promoveaza marirea

orificiului apical, care poate sa permita un influx crescut
de sange in canal.

Tehnicile crown down (cu instrumente de mana sau cele

aplicate la electromotor cu turatie redusa) in mod normal
permit sa iasa afara mai putine resturi si trebuie alese pentru
instrumentarea canalelor infectate

Prepararea incompleta poate perturba balanta comunitatii

microbiene prin eliminarea unor specii inhibitorii si lasarea altora, care
se dezvolta excesiv.

Infectii intraradiculare secundare cauzate de

microorganismele care nu sunt prezente in infectia initiala , ci
penetreaza in canal ,ulterior:
in timpul tratamentului,
intre programari,
dupa terminarea tratamentului de canal.

Sursele principale de recontaminare includ:

in timpul
tratamentului

intre
programari

- resturi din plaga dentara;

- carii in coroana dentara;
- diga neadaptata corespunzator
- contaminarea instrumentelor endodontice;

- percolarea materialului coronar temporar;

- ruperea , spargerea restauratiei temporare;
- fracturarea structurii dintelui
- cand este lasat dintele deschis pentru drenaj.

dupa terminarea
tratamentului
- percolarea materialelor restaurative provizoriu sau definitiv
- fractura restauratiilor temporare/ permanente;
- deprecierea dintelui si expunerea obturatiei de canal
- intarzierea realizarii restauratiilor definitive;
- fractura dintelui.

Este acceptat faptul ca anaerobii facultativi, cum sunt streptococii,

sunt prezenti in infectiile din canale si rezista procedurilor, creand
apoi inflamatii acute periradiculare.

Masuri preventive ale infectiilor tip flare-up

Desi in general acutizarile sunt de cele mai multe ori de
neprevazut, exista anumiti factori care permit clinicienilor
experimentati sa previzioneze riscurile aparitiei lor:

un istoric al durerii preoperative si/ sau al tumefactiei

adoptarea anumitor proceduri clinice care au potentialul
sa previna sau cel putin sa reduca incidenta acestora.

selectarea unor tehnici de instrumentare care imping

afara mai putina cantitate de resturi

 Folosirea unei medicatii antiseptice, intracanalar,

intre programari
Mentinerea lantului steril pe durata procedurilor
intracanalare

In concluzie:
Chiar si in prezenta unei tumefieri mici, dintele nu
trebuie lasat deschis pentru drenaj.

Prof. Dr. Maria Vataman- Medicina Dentara- Endodontie

ORIENTARI MODERNE N
ABORDAREA SPAIULUI
ENDODONTIC

Realizarea unui tratament endodontic a devenit, graie

instrumentrii rotative, mai automatizat i mai rapid, iar
metodele de sigilare canalar mai performante.

Asociaia American de Endodonie (AAE) definete

obturaia radicular un sistem de sigilare
complet, tridimensional a spaiului endodontic,
pn la jonciunea cemento-dentinar, fr supra
sau subobturare, evideniat radiologic printr-o
densitate uniform, ct mai aproape posibil de
jonciunea cemento-dentinar (constricia apical).

obiectivele mecanice i biologice ale

tratamentul radicular:

Debridarea mecano-chimic:

Medicaia intracanalar

Obturarea etan a sistemului canalar,

urmat de o sigilare eficient prin restaurare
coronar.

Dac in mod tradiional se urmrea realizarea

triadei : curire, modelare, obturare, astzi cuvntul
de ordine este modelarea n vederea facilitrii
curirii i obturrii, plecnd de la ideea c :
scopul major al tratamentului radicular este
ndepartarea microorganismelor din sistemul
canalar complex.

 O radiografie preoperatorie de bun calitate

(de preferat din dou unghiuri diferite), nedistorsionat, ofer o
inregistrare corect, util pe tot parcursul tratamentului

Radiografia poate fi realizat:

clasic (conventional) ;
modern( digital) util atunci cnd evideniaz
dintele n ntregime i cel puin 2mm din spaiul
periapical.

 Accesul ctre spatiul endodontic

permite o bun vizibilitate a orificiilor

canalare n totalitate i o abordare direct i nestnjenit ctre zona apical
radcinii, fra subminarea rezistenei coronare

In cazul dinilor nclinai sau cu canale

calcificate, diga poate constitui un impediment n
aprecierea corect a axului dintelui, drept pentru care
este indicat s se aplice dup realizarea cavittii de
acces.

Acest lucru permite orientarea mai precis a

instrumentelor rotative , n raport cu dintele.

Obiectivele mecanice ale preparrii canalare au fost

definite de Buchanan i Ruddle n 2002, astfel:

preparare conic continu;

meninerea formei anatomice originale;
meninerea poziiei originale a foramenului
apical;
meninerea diametrului original al foramenului
apical;
prepararea cu o conicitate prestabilit.

Tratamentul mecano-chimic al sistemului

canalar radicular
La ora actual se evideniaz dou mari direcii de
preparare canalar:

apico-coronar telescoparea regresiv (tehnica

step-back) indicat, n special, n canale moderat curbe

corono-apical telescopare progresiv (tehnica step

down/ crown down/ crown to apical) realizat cu instrumentar
rotativ la vitez redus recomandat n special la dinii cu un
accentuat grad de curbur a rdcinii

Pentru a evita formarea de praguri, zipp-uri sau transportri

apicale prin instrumentare, productorii au imaginat vrful
netietor al acului pe o distan de 1-2 mm, ca la
instrumentele ultrasonice.

Datorit elasticitii crescute, chiar i la dimensiuni

mai mari ale prii active, aceste instrumente nu au

nevoie de precurbare n cazul utilizrii n canalele
curbe.

Prepararea modern corono- apical (crown down) se poate realiza cu

ajutorul unor sisteme manuale sau rotative ce utilizeaz instrumente (ace)
cu conicitate crescut
(4%, 6%, 8% ).

La ora actual sunt comercializate

mai multe sisteme ce utilizeaz
tehnica mai sus menionat, cum ar
fi : Pro File , ProTaper, Flex
Master , GT Rotary Files , K3
Files, Quantec Files, a.

Utilizarea unei cantiti minime de sigilant este indicat n

toate tehnicile de obturaie cu gutaperc (Gutmann JL, 2002).

asigur suportul de curgere a gutapercii calde n canal;

compenseaz contracia gutapercii calde, diminund percolarea;
penetrez tubulii dentinari, crescnd astfel calitatea sigilrii;
efect dezinfectant
neutralizeaz bacteriile reziduale i
previne contaminarea ntrziat.

In concluzie, alegerea sigilantului depinde de

tehnica de obturaie utilizat.

Obtura II

Sistemul B poate fi utilizat ca atare, cu

conurile proprii, calibrate n funcie de
dimensiunea plugger-elor aferente, sau cu
Sistemul Obtura (Obtura II ).

Un sistem gen pistol de eliberare i injectare

a gutapercii calde i este ideal n faza de
obturaie retrograd ,dup rezecie apical.

Introdusa de Dr. WB Johnson in 1978

se bazeza pe sistemul gutta- carrier, prin care
gutaperca este introdusa si condensata in
sistemul canalar cu ajutorul unui suport
(carrier) din plastic, de diametru si conicitate
prestabilite, situat in corpul materialului de
obturatie (gutaperca).