ADHD - tulburare cu deficit de atenie, hiperactivitate/impulsivitate este o

afectiune comportamentala, de natura neurobiologica, destul de frecvent intalnita la copii

si adolescenti fiind caracterizat de un set de manifestari implicand lipsa de atentie,
agitaia excesiv i impulsivitatea.
Un copil sare si topaie, lovindu-se de pereti, transformand sala de clasa sau propria casa
intr-o arena. Un altul nu poate citi sau memora tabla inmultirii sau se rataceste adeseori
pe coridoarele scolii pentru ca incurca stanga cu dreapta. Altul nu poate arunca sau prinde
o minge si se impiedica la tot pasul,fiindu-i greu sa navigheze prin spatiul inconjurator.
Apoi mai sunt si acei copii care au caderi nervoase si emotionale deoarece sunt cronic
prea stimulati sau excitati de lumina si zgomot. Toti acesti copii sufera de ADHD
(attention deficit hyperactivity disorde.
Un numar mare de copii scolari are probleme comportamentale, jumatate dintre ei
prezentnd probleme legate de hiperactivitate sau atentie. Deseori, medicii sunt rugati sa
evalueze si sa trateze copii care merg mai greu la scoala, au relatii necorespunzatoare cu
colegii sau sfideaza disciplina impusa de parinti.
Conform unor statistici zonale, Romnia are de dou ori mai muli copii
hiperactivi ( 12-19%), fa de media internaional ( 6-9% ). Dintre acetia, 80% sunt
biei, iar 20% fete.
ADHD este o tulburare cronica tratabila mai eficient cu cat este depistata mai devreme.
Nediagnosticata si netratata la timp poate avea consecinte grave asupra vietii copilului
(rezultate scolare slabe, depresie, dificultati in a-si face prieteni, etc) dar si probleme in
dezvoltarea sa ulterioara ca adolescent si ca adult . De asemenea impactul este puternic si
asupra parintilor si fratilor, fiind uneori cauza aparitiei problemelor n familie
Un copil cu ADHD care nu este diagnosticat i tratat la timp se va confrunta cu
multe probleme acas i n societate. Din cauza comportamentului la coal va fi izolat
de grup, va fi respins de colegi. Profesorul l va certa pentru c nu e atent. Acas,
simindu-se ei nii vinovai, prinii i vor revrsa i ei angoasele pe copil. Cu timpul,
att situaia de la coal, ct i cea de acas vor nruti simptomele, iar n lipsa
tratamentului, copiii cu ADHD devin agresivi, dezvoltnd comportamente antisociale i
prezint un risc crescut de consum de droguri.
ELEMENTE DE DIAGNOSTIC PENTRU ADHD
Conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV-TR),
simptomele ADHD se mpart n trei categorii: inatenie , hiperactivitate i
impulsivitate , putnd surveni i n form combinat.
Tipul inatent

Diagnosticul este stabilit n condiiile n care copilul prezint ase sau mai

multe simptome de inatenie .

Copilul inatent nu se poate concentra, face adesea greeli din neglijen, nu

ascult pn la capt atunci cnd i se adreseaz cineva, nu finalizeaz sarcinile, nu
respect instruciunile, evit efortul intelectual susinut.
Tipul hiperactiv-impulsiv

Diagnosticul este stabilit n condiiile n care copilul prezint ase sau mai

multe simptome de hiperactivitate - impulsivitate .

Simptomatologia include neastmpr, vorbire excesiv, agitaie fizic n

momente nepotrivite, ntreruperea persoanelor care vorbesc i dificultatea n a-i atepta
rndul.
Tipul combinat

Diagnosticul este stabilit n condiiile n care copilul prezint ase sau mai

multe simptome de inatenie sau ase sau mai multe simptome de hiperactivitate impulsivitate .
Toi copiii se comport n moduri care ar putea fi interpretate ca inatenie,
hiperactive sau impulsive , simptome centrale ale ADHD. De fapt, toi vism cu ochii
deschii, i ntrerupem pe alii, rspundem nentrebai, ne pierdem rbdarea sau suntem
agitai, dar nu toi suferim de ADHD.
Criteriile ADHD conform DSM-IV sunt:

debutul simptomelor sa aiba loc nainte de vrsta de 7 ani;

simptomele sa fie prezente de cel putin 6 luni de zile;
simptomele sa fie pervazive si sa se manifeste n cel putin 2 locuri diferite

(scoala sau serviciu si acasa);

frecventa si severitatea simptomelor sa fie mai mari dect cele de la copiii cu
acelasi nivel de dezvoltare;
simptomele sa determine o afectare semnificativa a functionalitatii la nivel

social,
academic sau ocupational;
simptomele sa nu apara exclusiv n cursul unor afectiuni de dezvoltare,

schizofrenie
sau alte psihoze si sa nu se explice mai bine prin alte tulburari mentale (de

exemplu
afective, anxioase, de personalitate);

copilul tebuie sa prezinte cel putin 6 din criteriile de inatentie si/sau

hiperactivitate/impulsivitat.

Muli copii cu ADHD sufer i de alte boli care pot complica diagnosticul i
tratamentul. Cele mai frecvente afeciuni care pot coexista cu ADHD sunt: dizabilitile
de nvare, tulburarea opoziionismului provocator (ODD , Oppositional Defiant
Disorder) i tulburarea de conduit (CD , Conduct Disorder), tulburrile afective i
anxioase;

Instrumentele folosite pentru depistarea ADHD:

1. Anamneza.
Se va utiliza o form adaptat a Inteviului clinic pentru pacienii
copii hiperactivi realizat de un grup de specialiti de la Centrul
Medical al Universitii din Massachusetts. Acesta este destinat
intervievrii prinilor copiilor hiperactivi.
Interviul conine ntrebri ce acoper 7 domenii:
1) factori ai dezvoltrii (istoria prenatal, istoria perinatal,
perioada postnatal i infantil, repere ale dezvoltrii);
2) istoria medical;
3) istoricul tratamentului;
4) istoricul colar;
5) istoricul social;
6) probleme comportamentale curente;
7) istoricul familiei
2. Scala de evaluare a hiperactivitii cu deficit de atenie
completat de nvtor aplicat pretratament i posttratament.
Se calculeaz urmtoarele scoruri:
1. Numrul simptomelor prezente - prin adunarea numrului
de itemi cotai cu 2 sau cu 3. Scorul egal sau mai mare de 8 simptome
reprezint limita pentru diagnosticul de hiperactivitate cu deficit de
atenie (dup D.S.M. III-R).

2. Scorul total suma numrului total de puncte pentru toi cei

14 itemi. Dac scorul depete 1.5, abaterea standard peste medie
pentru vrst i sex se consider c este semnificativ clinic.
3. Factorul I: Neatenie Hiperactivitate suma scorurilor la
itemii:
- 1-3, 6-8, 12, 13 pentru scala completat de profesor;
- 1-3, 6-8, 12-14 pentru scala completat de printe.
Dac scorul depete 1.5, abaterea standard peste medie pentru
vrst i sex se consider c este semnificativ clinic.
4.

Factorul

II:

Impulsivitate

Hiperactivitate

suma

scorurilor la itemii:
1, 2, 4, 5, 9-11, 14 att pentru scala completat de profesor, ct
i pentru scala completat de printe.
Dac scorul depete 1.5, abaterea standard peste medie pentru
vrst i sex se consider c este semnificativ clinic.
3. Fia de observaie comportamental n timpul leciei
(adaptare

dup

Barkley,

op.cit.),

aplicat

pretratament

posttratament. Aceast fi este proiectat pentru a observa i

nregistra simptomele hiperactivitii cu deficit de atenie n timpul
muncii individuale n banc. Copilul se observ n sala de clas, atunci
cnd i s-a dat munc independent n banc, timp de 15-20 minute, n
comparaie

cu

un

copil

de

nivel

mediu

din

clas.

Notarea

comportamentelor observate se face n intervale de 30 secunde,

marcndu-se pe fia de observaie comportamentele pe care copilul le
manifest.

Fia

de

observaie

cuprinde

cinci

comportamentale:
1. Susinerea ateniei la sarcin;
2. Agitaia psihomotorie;
3. Vorbitul excesiv n timpul leciei;
4. Jocul cu obiecte n timpul leciei;
5. Capacitatea de a rmne aezat n timpul leciei.

categorii

( Adaptare dup Kestenbaum, C., Williams, D., Handbook of

Clinical Asessment of Childrens and Adolescents, New York University
Press, U.S.A., 1988).