Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
La stimulii-imagine ai testului Patte Noire,fiecare subiect reactioneaza si raspunde in
functie de psihologia proprie,tendintele lui,modul in care isi asuma acesta tendinte si se
apara,in functie de maturitatea sau imaturitatea lui si posibilitatile de expresie de care
dispune,de unde si marea varietate a protocoalelor testului.
Pentru cel care aplica testul,trebuie sa se evidentieze in aceste protocoale,uneori limitate
si neroditoare,adesea bogate si dezvoltate cu oarecare abundenta,problematica
subiectului,structura personalitatii lui,tendintele lui,eventualele conflicte,dinamica
relatiilor cu anturajul,pe scurt,principalele moduri de adaptare ale subiectului asa cum
apar ele in legatura cu afectele evocate in mod specific de o plansa sau alta.
Aceasta analiza prealabila a oricarei interpretari a ansamblului prezinta un anumit numar
de dificultati.
In urma manualului aprofundat si dezvoltat in trei volume de autorul
testului,L.Corman,un adaos mai tehnic ar putea fi util clinicianului doritor de a utiliza
aceasta proba proiectiva.
Din aceasta perspectiva, tabloul de analiza a protocolului ofera o insiruire panoramica a
imaginilor sortate pe teme,care permite rezumarea rapida a caracteristicilor esentiale
pentru fiecare imagine.Aceasta usureaza demersul de analiza,facandu-l metodic ,mai
complex si,in sfarsit,mai rapid in ceea ce priveste corectarea.
Acest triplu avantaj va fi sigur sesizat de clinician,dar el nu va sti sa-l separe de
elaborarea finala a sintezei si de redactarea observatiilor,pentru care un ghid este dificil
de conceput.Pentru orice studiu mai avansat ne putem raporta la cele trei volume aparute
in legatura cu testul Patte Noire.
Scopul nostru se limiteaza la a propune acest tablou de analiza panoramica insotit de
modul de utilizare,menit sa asigure rigurozitatea in demersul de interpretare a
universului fantastic in care se misca subiectul,si pe care il proiecteaza uneori intr-un
mod atat de complex,chiar contradictoriu.
Scopul nostru va fi atins daca descifrarea protocolului,pornind de la aceasta,intelegerea
subiectului,caracterizarea unei persoane prin evaluarea tendintelor sale,a conflictelor si a
modului de adaptare la lumea exterioara,vor fi facilitate.
Mod de utilizare
Dupa instructiunile de utilizare in ceea ce priveste identitatea subiectului,data lui de
nastere,varsta lui,data si motivul examenului psihologic,se noteaza cateva indicatii despre
comportamentul lui intimpul examenului,eventuala actualizare a rezultatelor lui la alte
probe(QI).Apoi se trece la studiul protocolului si la relevarea indicatiilor
principale,incepand cu frontispiciul.
Frontispiciul
Structura sa raspunde unei familii dorite si este important sa-l confruntam cu familia
reala.Aceasta comparatie este facilitata prin observarea fratilor,a varstei fiecaruia,a
sexului pe care il vom scrie dedesubtul grupei de animale.
Una dintre cele mai interesante note de originalitate ale testului Patte Noire consta in a
lasa la latitudinea subiectului intiativa alegerii imaginilor pe care el le retine pentru a face
povestea si a ordinii in care el le claseaza.
Acest exces al apararii de sine este foarte suspect si semnifica o refulare foarte
bine sustinuta.
Aceste triple respingeri prin 3nonArelativ rare merita deci sa fie reperate cu
atentie,deoarece scot la iveala cheia conflictelor la care este atasata angoasa
si,adeseori,culpabilitatea
Toate nuantele sunt posibile intre aceste doua grade extreme,de afinitate 3Asau
de respingere3nonA.
Alaturi de aceste indicatii putem adauga observatii complementare,cum ar fi
rectiile afective ale subiectului,semnele emotiilor,inhibitia cea mai subita sau mai
puternica sau cea mai putin spontana,incetinealaPutem sublinia printr-un
OPIpovestile foarte originale in raport cu tema banala a imaginii.
Toate manifestarile cenzurii pot fi in mod util amintite aici printr-un cuvant care
rezuma punerea la distanta,negatia,refuzul,deplasarea,scotomizarea,in special pentru tema
oedipiana.
Modul particular de agresivitate sau obiectul acesteia pot,de asemenea,sa fie
indicate aici.
Pe scurt,aceasta ultima coloana este locul rezervat tuturor notelor considerate
necesare corectorului pentru acondensainformatia continuta in discursul subiectului.
Procedam in aceasta maniera cu fiecare coloana,pentru toate imaginile,in ordinea
in care ele au fost expuse.
1.TEMA ORALA
Imaginile sunt organizate in tablou dupa tema si vom gasi in primul rand tema
orala,cu cele 5 imagini care o evoca indeosebi.Putem adauga in continuarea lor orice alta
imagine care ar putea sugera unui subiect exprimarea unei oralitati debordante.
Se intampla des ca o tema foarte expresiva sa se impuna unor imagini-stimul care
prezinta de obicei alte referinte.Acest camuflaj este interesant de relevat.Semnificatia este
de obicei mai complexa decat cea a unei teme clare,masive,omniprezente.Este,de
fapt,cazul in care tema orala,foarte abundent exprimata,este imediat apreciata in mod
surprinzator ca fiind neplacuta si,in fine,neasumata.Aceste contradictii denota efecte ale
cenzurii,frecvente atunci cand tema orala camufleaza o tema oedipiana sau blamabila.
Regresia masiva a personalitatii in fata complexului oedipian pana la stadiul oral
explica aceasta complezenta pentru oralitate si extensia sa la imagini straine acestei
teme.Dar,atractia pentru oralitate,asociata unei mari dureri in fata acesteia,ambivalenta
subiectului,refuzul lui,respingerea imaginilor printre celenonAsi evitarea identificarii
denota prin lipsa lor de coerenta semnificatia regresiva a oralitatii pentru subiectul in
chestiune.
Aceasta atitudine ilogica apare in conotatiile unei imagini care este
ACC,apoinonA si nonASS,de exemplu.Coexistenta acestor indicii
permite,deci,detectarea punctelor conflictulae pentru subiect.
2.TEMA AGRESIVITATII
Agresivitatea,expresie a instinctului mortii la Freud sau a instinctului de a
supravietui,dar dezlantuit si ratacit la om pentru Lorentz,sau simplu fruct al conditionarii
sociale pentru behavioristi?Intrebarea asupra naturii agresivitatii pusa in termenii
instinctului sau ai inavtarii nu a incetat a fi pusa si a antrena numeroase discutii si
cercetari,dar nu intentionam acum sa intram in numeroasele conceptii teoretice asupra
agresivitatii.
Pentru Louis Corman aceasta alegere neasteptata traduce din partea subiectului un
recul angoasat in fata complexului lui Oedip care il face sa prefere o reintoarcere la
inceputul vietii,care ii permite substituirea identificarii cu un baiat obiectual.In acest
caz,subiectul inlocuieste dragoatea obiectuala pentru mama lui,prea periculoasa si
angoasanta,cu o identificare cu o mama hranitoare.
Este o solutie regresiva adusa complexului lui Oedip care nu va fi patologica in
masura in care ramane provizorie,dar care poate deveni patologica prin persistenta.
In plus,se observa ca ea tenteaza in mod special baieti crescuti de o mama
autoritara si castratoare,la fel de adevarata fiind si tendinta subiectului de a se identifica
cu parintele din partea caruia a indurat cele mai mari frustrari.
Sinteza cu privire la tema oedipiana se refera,deci,la imaginile oedipiene propriuzise(Saruturi,Noapte,Vis matern,Vis patern).Ea comporta de asemenea revederea
imaginilor orale si a temei agresivitatii sadic-anale pentru a identifica o eventuala regresie
la stadiile pre-oedipiene.Ea tine seama de exprimarea unei eventuale agresivitati nascute
dintr-o rivalitate oedipiana si din Culpabilitate,asemeni motivelor ei(imaginile
punitive,Sareta,Gascan,Groapa).
In fine,ea reuneste modurile defensive care dovedesc o eventuala suferinta in fata
complexului lui Oedip.Ea se straduieste,in esenta,sa deosebeasca situatia
oedipiana,complexul lui Oedip si sa evidentieze modurile adaptative ale subiectului
vizavi de conflictul sau.
In cazul unei evolutii favorabile depasirea complexului lui Oedip si accederea la
independenta se confirma vizavi de doua imagini prevazute in acest scop.
4.TEMA DEPENDENTEI SI INDEPENDENTEI
Aceasta tema,suficient de controversata,se exprima adesea in fantasmele de
plecare,de escapada,de singuratate si apare,de obicei,vizavi de imaginile:
-Plecare;
-Sareta;
pentru care vom releva caracteristicile in aceeasi maniera.Ne amintim ca tendinta
spre evadare,atat de atragatoare pentru copil,este puternic blamata;rezultatele se
repartizeaza in 45 de plecari fericite si 55 de plecari nefericite,dorinta de excludere si
singuratate,conform studiilor statistice.
Aceste imagini permit in egala masura evaluarea gradului de autonomie atins de
subiectul testat,etapa necesara in ceea ce priveste depasirea complexului lui Oedip.
Aceasta depasire inaugureaza pentru copil onoua modalitate de a fi in
lume.Daca mai inainte stima de sine,increderea in sine,elanul spre actiune,viata
insasi,depindeau de prezenta imaginilor parintesti si de sustinerea intregului anturaj,acum
copilul devine capabil de o anumita autonomie si distanta vizavi de judecarea si de
ajutorul semenului.Dorinta lui de a fi independent si activ pentru el insusi se va manifesta
fata de acele imagini in care eroul este singur.El poate atunci,la vederea lor,sa evoce si sa
isi asume o anumita independenta,sa vrea sa o regaseasca sau cel putin sa se confrunte cu
o stare de singuratate mai mult sau mai putin tulburatoare.
Aceste doua imagini,la care se adauga uneori Ezitare vin sa completeze
informatia despre evolutia situatiei oedipiene.
Pentru un studiu aprofundat al complexului lui Oedip ne vom referi la volumul
consacrat Complexului lui Oedip,autor L.Corman,Tomul 2.