RELATIILE CU PRESA

SUMAR

1.

Relatiile cu presa parte integranta

a Relatiilor Publice

2.

Tipuri de abordare a relatiilor

cu mass media

3.

Stirea de presa

4.

Comunicatul de presa

5.

Conferinta de presa

6.

Briefing-ul de presa

7.

Dosarul de presa

Constitutia Romniei
Articolul 31
Dreptul la informatie
1.

2.

3.

4.

5.

Dreptul persoanei de a avea acces la orice

informatie de interes public nu poate fi
ngradit.
Autoritatile publice, potrivit competentelor
ce le revin, sunt obligate sa asigure
informarea corecta a cetatenilor asupra
treburilor publice si asupra problemelor de
interes personal.
Dreptul la informatie nu trebuie sa
prejudicieze masurile de protectie a tinerilor
sau siguranta nationala.
Mijloacele de informare n masa, publice si
private, sunt obligate sa asigure informarea
corecta a opiniei publice.
Serviciile publice de radio si televiziune sunt
autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor
sociale si politice importante exercitarea
dreptului la antena. Organizarea acestor
servicii si controlul parlamentar asupra
activitatii lor se reglementeaza prin lege
organica.

1. Relatiile cu presa - parte integranta

a Relatiilor Publice

Termenul de relatii publice este relativ nou n

vocabularul organizational romnesc, fiind, nu de putine ori,
confundat cu termenul de relatii cu publicul. Asadar, sa
vedem ce sunt relatiile publice.
Conform Asociatiei Internationale a Relatiilor
Publice, acestea constituie o functie principala a
conducerii, bazata pe o activitate continua si sistematica, cu
ajutorul careia organizatiile cauta sa obtina ntelegerea,
simpatia si sprijinul acelora cu care au relatii n prezent sau
vor avea n viitor.
Scott M. Cutlip si Allen H. Center, autorii lucrarii
Effective Public Relations, arata ca relatiile publice sunt
acea functie a managementului care stabileste si mentine
relatii reciproc avantajoase ntre o organizatie si publicul de
care depinde succesul sau esecul acesteia.
Alte publicatii arata ca relatiile publice cuprind tot
ceea ce tine de crearea si ntretinerea imaginii, iar cei ce
lucreaza n acest sector sunt creatori de imagine.
Acestea sunt numai cteva dintre zecile, poate sutele
de definitii date relatiilor publice. Dintre toate, trebuie
retinute, nsa, cinci idei cheie.

Relatiile cu Presa

Activitatea de relatii publice este:

??
deliberata;
??
planificata;
??
se bazeaza pe realizari;
??
serveste interesului public;
??
este eficienta doar atunci cnd comunicarea are
loc n ambele sensuri.
n activitatea de relatii publice, comunicarea este
dirijata n doua directii: intern si extern.
Comunicarea interna

Comunicarea externa

Se desfasoara pe verticala Este ndreptata n afara

si pe orizontala cu organizatiei, catre opinia
personalul organizatiei.
publica.
n general, ea se deruleaza pe
doua planuri:
?? cu populatia (comunitatea
locala sau societatea n
ansamblu), segmente ale
ei, lideri de opinie, mass
media.
?? n medii internationale de
interes.
n cadrul procesului de comunicare este
inclusa si activitatea de gestionare a crizelor.

Relatiile cu Presa

Atentie
Relatiile cu mass media constituie unul dintre
canalele de comunicare specifice activitatii de relatii
publice.
Mass media reunesc acele mijloace de comunicare
ce permit informarea publica prin orice forme de imprimare,
nregistrare, transmitere si comunicare, materializata n
ziare, reviste, buletine periodice, emisiuni de radio si
televiziune, orice alte forme de nregistrare grafica, fonica
sau vizuala, destinate si folosite ca mijloace de exprimare si
informare publica de masa.

2. Tipuri de abordare a relatiilor cu mass media

Principala atributie a biroului de presa este de a

stabili si ntretine o buna comunicare cu mass media, n
interesul organizatiei pe care o reprezinta.
Pentru a satisface att nevoile de informare ale mass
media, ct si ale publicului, este necesara colaborarea
membrilor biroului de presa cu jurnalistii.
n acest sens, exista doua modalitati de abordare a
relatiilor cu mass-media: activa si reactiva.
Abordarea activa
?? presupune un efort
planificat de a strni
interesul presei pentru
un anumit subiect;
?? are la baza att
initiativa de a veni n
ntmpinarea
solicitarilor
jurnalistilor, ct si
anticiparea interesului
lor pentru anumite
subiecte;

Abordarea reactiva
?? se rezuma doar la a
reactiona la solicitarile
presei;
?? nu ntotdeauna se
transmit mesajele dorite
deoarece majoritatea
timpului este alocat
raspunsurilor la
ntrebarile jurnalistilor
sau dezmintirilor la
materialele aparute n
presa;

Relatiile cu Presa

?? adica gndeste cteva

mutari nainte;
?? este cea mai dorita
deoarece, avnd
initiativa, se poate
contrabalansa
caracterul critic al unor
materiale de presa;

?? va aflati ntotdeauna n
urma evenimentelor si
va petreceti timpul
stingnd incendii;
?? n plus, nu puteti
controla fluxul
informational.

?? strneste interesul
presei.
Atentie!
Materialele transmise mass-media trebuie sa aiba
anumite calitati pentru a le capta interesul.
?? Actualitatea informatia perimata nu va fi
niciodata preluata. Elementul de noutate este
ntotdeauna si de interes.
?? Ineditul publicul si, implicit, presa sunt atrase
de evenimente neobisnuite. Dar, acest lucru nu
nseamna ca senzationalul sa afecteze mesajele
dumneavoastra.
?? Conflictul da stirilor o mai mare cautare.
Exemple: razboi, sport, cazuri n justitie etc.
?? Proximitatea publicul este interesat de
evenimentele din imediata sa apropiere.
Informatiile locale prezinta mai mult interes.

10

Relatiile cu Presa

?? Suspansul stirile cu un astfel de element sunt

cautate de mass media. Exemplu: luari de ostatici
sau disparitii misterioase.
?? Progresul - ultimele inventii sau descoperiri n
anumite domenii, cum ar fi genetica sau industria
spatiala, sunt stiri de presa interesante.
?? Proeminenta stirile de senzatie despre
personalitatile momentului sunt foarte gustate de
public. Trebuie evitata suprasaturarea cu
asemenea informatii, deoarece pot fi interpretate
drept cult al personalitatii.
Organizatia poata transmite informatiile dorite catre
presa si, implicit, catre publicul tinta, sub mai multe forme.
Cele mai des utilizate mijloace sunt:
??
Stirea de presa
??
Comunicatul de presa
??
Conferinta de presa
??
Briefing-ul de presa
??
Dosarul de presa

3. Stirea de presa

Stirea de presa reprezinta relatarea sau descrierea

ntr-o maniera jurnalistica a unui eveniment.
Ea este destinata exclusiv publicarii si, drept
urmare, este preluata si difuzata ca atare de catre mass
media.
Stiati ca...?
Stirea de presa este adesea confundata cu
comunicatul de presa. Cnd unui reprezentant al unei
agentii de publicitate importante din Romnia i s-a atras
atentia ca face confuzie ntre stire si comunicat, acesta a
raspuns ca denumirea de comunicat de presa suna mai
bine si, prin urmare, l folosesc ca atare.
Stirea de presa trebuie sa raspunda la cele sase
ntrebari de baza ale unei stiri, ntrebari pe care si le
pune orice receptor:
??
CINE (este autorul actiunii, este implicat n
eveniment)?
??
CE (s-a ntmplat)?
??
UNDE (s-a petrecut evenimentul)?
??
CND (a avut loc)?
??
CUM (s-a desfasurat)?

12

??

Relatiile cu Presa

DE CE (care au fost cauzele sau motivul

evenimentului)?

Stirea de presa se construieste dupa modelul

piramidei inversate.
Aceasta presupune ca informatiile prezentate n stire
sa fie ordonate descrescator, n functie de importanta lor.
Astfel, informatiile cele mai importante sunt
amplasate n primul paragraf al stirii, nu n ultimul, deoarece
rolul acesteia este de a informa, si nu de a tine n suspans
cititorul.
Abordarea acestui model se impune deoarece
redactorii si editorii din presa citesc, de obicei, primele
paragrafe ale unei stiri, pentru a-si da seama daca aceasta
prezinta interes sau nu. Cnd spatiul de publicare nu este
suficient, atunci stirea trebuie redusa.
Atentie!
Reducerea stirii se face mai lejer si mai rapid de la
sfrsit catre nceput.
O stire de presa are
introducere, cuprins si ncheiere.

urmatoarea

INTRODUCERE: Se raspunde la ntrebarile:

cine?, ce?, unde? cnd?
CUPRINS: Se raspunde la ntrebarile:
cum? de ce?
NCHEIERE:
Alte detalii

structura:

Relatiile cu Presa

13

Introducerea
?? trebuie sa capteze atentia cititorului si sa-i
trezeasca curiozitatea de a citi pna la capat;
?? nu trebuie sa depaseasca 30 de cuvinte (un
paragraf);
?? trebuie sa raspunda la primele patru ntrebari
(cine?, ce?, unde?, cnd?);
?? daca subiectul actiunii nu este o persoana
cunoscuta, nu este necesar sa i se dea numele chiar
de la nceput.
Cuprinsul
?? este format din mai multe paragrafe de
aproximativ 30 de cuvinte, n care se ofera
detaliile despre eveniment;
?? acum se raspunde la ntrebarile cum? si de ce?;
?? se precizeaza sursele declaratiilor citate;
?? se precizeaza numele persoanelor implicate n
eveniment, daca acest lucru nu s-a facut n
introducere;
?? se recomanda ca, daca pe tema respectiva au mai
fost publicate articole, sa faceti legatura, pe ct
posibil, cu acestea;
?? pentru precizarea surselor, se folosesc verbe
precum: a spus, a afirmat sau a declarat, nu
verbe de genul a crede sau a presupune;
?? utilizati acelasi timp verbal, trecut sau prezent, dar
nu pe amndoua.
Atentie!
Nu repetati
introducere!

informatiile

deja

precizate

14

Relatiile cu Presa

ncheierea
?? cuprinde informatii mai putin importante despre
eveniment, dar care prezinta interes pentru opinia
publica.
Retineti!
Pentru a redacta o stire buna, att din punct de vedere
structural, ct si informational:
??
Nu trebuie construite paragrafe lungi!
??
Trebuie scris pentru a informa, nu pentru a
impresiona!
??
Nu se insereaza opiniile personale, deoarece acestea
nu intereseaza pe nimeni!
Stirea de presa nu trebuie sa depaseasca o pagina A4.
Atentie!
Nu trebuie sa lipseasca coordonatele organizatiei
care transmite stirea:
??
numele;
??
adresa;
??
numerele de telefon si fax;
??
adresa de e-mail;
??
pagina de Internet.
Toate acestea se scriu, de regula, n antet. Sub antet
se precizeaza persoana de contact si coordonatele sale
pentru eventuale solicitari (aceasta precizare se poate face si
la sfrsitul stirii, n partea dreapta).

Relatiile cu Presa

15

Tot n partea de sus, n dreapta, se scrie data

difuzarii stirii. La finalul stirii, n partea stnga, se semneaza
documentul respectiv si se pune stampila organizatiei.
MINISTERUL APARARII NATIONALE
Directia Relatii Publice
Tel./fax: 413.01.11
Nr. 194- 01
14 iunie 2001
Aceste informatii sunt disponibile si n Internet, la adresa
www.mapn.ro
Persoana de contact:
VIZITA MINISTRULUI APARARII NATIONALE LA
WASHINGTON
n continuarea vizitei de lucru pe care o ntreprinde n SUA,
domnul Ioan Mircea Pascu, ministrul apararii nationale, a avut marti
si miercuri, la Washington DC, ntlniri cu domnii Paul Wolfowitz,
secretarul adjunct al apararii, Marc Grossman, subsecretar de stat
pentru afaceri politice la Departamentul de Stat, Stephen Hadley,
adjunct al consilierului pentru securitate nationala al Presedintelui
SUA, Newt Gingrich, fost speaker al Camerei Reprezentantilor,
William Cohen, fost secretar al apararii, si cu congresmanul
republican Curt Weldon, membru al Comitetului pentru Fortele
Armate din Camera Reprezentantilor.
n cadrul discutiilor au fost abordate aspecte referitoare la
consolidarea Parteneriatului Strategic ntre cele doua tari si la
asistenta pe care SUA o ofera, n continuare, n procesul de reforma si
modernizare a Armatei Romniei. Au fost explorate modalitati
concrete de cooperare pentru asigurarea stabilitatii n sud-estul
Europei. De asemenea, interlocutorii americani au apreciat eforturile
pe care Romnia le face n vederea integrarii euroatlantice.
Ministrul apararii nationale a participat la un seminar
international organizat de Ambasada Slovaciei la Washington, pe
tema "Pregatiri pentru aderarea la NATO", ocazie cu care a prezentat
experienta romneasca n implementarea Planului de Actiune n

16

Relatiile cu Presa

vederea Aderarii la NATO (MAP) si a raspuns la ntrebarile adresate

de auditoriu.
Domnul Ioan Mircea Pascu s-a ntlnit cu reprezentanti ai unor
mijloace de informare n masa din capitala SUA ("Associated Press",
"Reuters", "International Herald Tribune", "CNN", "The Washington
Times", "National Public Radio", "Defense News").
Biroul de Presa al M.Ap.N.
NOTA: Biroul de Presa al M.Ap.N. pune la dispozitia
jurnalistilor interesati fotografii cu aspecte din timpul vizitei.

4. Comunicatul de presa

Comunicatul de presa, spre deosebire de stirea de

presa, este destinat informarii presei si nu, n primul rnd,
publicarii ca atare.
Prin comunicat, se informeaza mass media despre
actiuni prezente sau viitoare sau se ofera informatii
suplimentare despre actiuni care au avut loc.
Atentie!
Avnd n vedere ca pentru presa comunicatele sunt
surse de informatii oficiale, nu trebuie sa abuzati de
acestea!
La redactarea comunicatelor se foloseste tot tehnica
piramidei rasturnate si se raspunde la aceleasi ntrebari:
cine?, ce?, unde, cnd?, cum?, de ce?.
Nu trebuie sa lipseasca coordonatele organizatiei,
persoana de contact, semnatura si stampila organizatiei. Ca
si n cazul stirii de presa, comunicatul nu trebuie sa
depaseasca o pagina A4.

18

Relatiile cu Presa

Cnd se primeste un comunicat, primul element care

se citeste este titlul. Titlul atrage atentia jurnalistului si-l
convinge sa citeasca mai departe.
??
??
??
??

Titlul trebuie sa fie:

incitant, pentru a trezi curiozitatea jurnalistului;
sa focalizeze atentia pe o actiune noua;
simplu, scurt, explicit;
sa ofere o perspectiva clara asupra continutului
comunicatului.

Evitati nota de senzational n titlu! Este vorba despre

un comunicat de presa, nu despre un mesaj publicitar sau un
articol de senzatie.
Textul comunicatului de presa:
??
trebuie sa fie concis, grupat n paragrafe de maxim
30 de cuvinte;
??
trebuie sa contina cuvinte concrete, cu semnificatie
precisa, evitndu-se, pe ct posibil, limbajul de
specialitate.
n cazul n care acesta nu poate fi evitat, cuvintele tehnice
sunt explicate ntre paranteze;
??
include date si cifre verificate n prealabil;
??
precizeaza numele de persoane, localitati sau
institutii, scrise corect.
??
foloseste abrevierile numai dupa ce denumirea
abreviata a mai fost amintita pe parcursul
comunicatului.

Relatiile cu Presa

19

Tonul comunicatului de presa trebuie sa fie neutru,

evitndu-se judecatile de valoare, comparatiile, superlativele
sau calificativele.
Totodata, se pot folosi citate din declaratiile
organizatorilor
sau
participantilor
la
eveniment,
personalizndu-se astfel comunicatul si amplificndu-se
forta informatiei.
Cu ajutorul citatelor asezate ntre ghilimele, se poate
prezenta pozitia unei organizatii, fara a se renunta la tonul
neutru.
??
??
??
??

??

Asezarea n pagina a comunicatului de presa

Comunicatul este spatiat la doua rnduri pentru a
lasa loc jurnalistilor sa faca nsemnari pe text.
Pentru adnotari, se lasa cte o margine de 2-3
centimetri de o parte si de alta a paginii.
Marginea din stnga nu trebuie sa depaseasca 4
centimetri.
O pagina trebuie sa cuprinda 25 de rnduri a cte
60 de semne fiecare, acesta fiind standardul folosit
n redactii. Astfel jurnalistul si poate da seama cu
usurinta de spatiul pe care comunicatul l poate
ocupa ntr-o pagina de ziar.
Nu se subliniaza cuvinte, fraze, nici macar titlul.

Diversitatea situatiilor concrete, care trebuie aduse la

cunostinta mass media, a dus la aparitia mai multor tipuri de
comunicate.
I. Dupa criteriul prezentei sau absentei unei luari de
pozitie, exista doua mari categorii de comunicate:

20

Relatiile cu Presa

?? comunicatul de informare, prin intermediul

caruia se transmit invitatii sau anumite informatii.
?? comunicatul de tip persuasiv, prin care se
transmite o opinie sau o pozitie a organizatiei.
II. Comunicatele se diferentiaza si n functie de
continutul lor. Astfel, avem:
1.

Comunicat-invitatie, prin care, dupa cum

sugereaza si numele, ziaristii sunt invitati sa
participe la un eveniment organizat de
institutia care-l trimite: o conferinta de presa,
o vizita, o inaugurare, aniversare etc.

n comunicat trebuie sa se precizeze:

?? tema evenimentului;
?? locul de desfasurare;
?? momentul desfasurarii;
?? participantii.
Invitatia se trimite presei cu doua-trei zile naintea
evenimentului.

Relatiile cu Presa

21

MINISTERUL APARARII NATIONALE

Directia Relatii Publice
Tel./fax: 413.01.11
Nr.259 - 01
27 iulie
Aceste informatii sunt disponibile si n Internet, la adresa
www.mapn.ro
Persoana de contact:
COMUNICAT
Marti, 31 iulie a.c., ncepnd cu ora 9.30, la Academia de
nalte Studii Militare (Str. Panduri, nr. 68-72, sector 5) va avea loc
festivitatea de absolvire a celei de-a 104-a promotii de ofiteri, care
poarta denumirea onorifica "Maresal Constantin Prezan".
La ceremonial sunt invitate sa participe oficialitati civile si
militare, veterani de razboi, reprezentanti ai mass-media etc.
Institutie de elita a nvatamntului militar superior, Academia
de nalte Studii Militare asigura absolventilor sai o temeinica
pregatire de comandament, de stat-major si logistica, la nivelul
standardelor tarilor membre NATO.
Jurnalistii acreditati la M.Ap.N. sunt invitati de Senatul
A.I.S.M. sa participe la festivitate, ncepnd cu ora 9.10. Detalii
suplimentare se pot obtine la tel. 410.20.72 - locotenent colonel Ionel
Olaru.
Biroul de Presa al M.Ap.N.

2.

Comunicatul-anunt face cunoscut un

eveniment public ce urmeaza sa aiba loc:
vernisaje, lansari etc.
Prin intermediul mass media, se urmareste
informarea publicului si convingerea de a participa la
eveniment.

22

Relatiile cu Presa

Comunicatul-anunt trebuie sa strneasca interesul

presei, de aceea trebuie sa contina detalii ct mai
semnificative. El sta la baza unui material de presa de sine
statator.
MINISTERUL APARARII NATIONALE
Directia Relatii Publice
Tel./fax: 413.01.11
Nr. 254 - 01
26 iulie 2001
Aceste informatii sunt disponibile si n Internet, la adresa
www.mapn.ro
Persoana de contact:
COMUNICAT
Vineri, 27 iulie a.c., ministrul apararii nationale, domnul Ioan
Mircea Pascu, va participa, n poligonul Iavoriv, din Ucraina, la
activitatile prilejuite de nchiderea exercitiului multinational de
comandament "SCUTUL PACII 2001". Domnul Pascu va vizita un
centru de pregatire a subunitatilor destinate pentru actiuni de
mentinere a pacii si va avea, n cursul dupa-amiezei, o ntlnire de
lucru cu omologul sau ucrainean, Oleksandr Kuzmuk.
Romnia a fost reprezentata la "SCUTUL PACII 2001" de un
detasament compus din 11 cadre militare de la Corpul 10 Armata
Teritorial, care si-au desfasurat activitatea n structurile de comanda
ale exercitiului la nivel brigada, batalion si n cadrul unei celule de
raspuns de tip companie.
Activitatea a fost organizata de Comandamentul Garzilor
Nationale din statul american Illinois, Comandamentul Tactic al
Trupelor SUA din Europa si Comandamentul Trupelor de Uscat din
Fortele Armate ale Ucrainei. Au participat reprezentanti ai 20 de tari
membre NATO si partenere.
Biroul de Presa al M.Ap.N.

Relatiile cu Presa

3.

23

Comunicatul de informare se refera la

evenimentele importante ce au loc n cadrul
organizatiei: inaugurarea unui nou sediu,
lansare de produs sau serviciu, fuzionare,
numirea unui nou presedinte etc.

MINISTERUL APARARII NATIONALE

Directia Relatii Publice
Tel./fax: 413.01.11
Nr. 253 - 01
25 iulie
Aceste informatii sunt disponibile si an Internet, la adresa
www.mapn.ro
Persoana de contact:
COMUNICAT
ncepnd de astazi, 25 iulie, n subordinea Statului Major
General functioneaza - prin comasarea unor structuri logistice, de
mentenanta si depozite - Brigada 122 Logistica, avnd
comandamentul n Bucuresti. Misiunea acestei mari unitati, a carei
structura corespunde cerintelor de interoperabilitate cu structurile
NATO, este de a realiza sprijinul logistic la nivelul conducerii
strategice.
Cu aceeasi data, la comanda marii unitati a fost numit
colonelul inginer Marin Maciuca, ofiter cu experienta n activitatea de
comanda a structurilor logistice si proaspat absolvent al Colegiului
National de Aparare.
Biroul de Presa al M.Ap.N.

4.

Comunicatul de luare de pozitie prezinta

atitudinea organizatiei fata de o anumita
problema.
Comunicatul poate avea mai multe forme:

24

Relatiile cu Presa

?? de contestare fata de o realitate cu care organizatia

nu este de acord;
?? de provocare, prin care denunta o realitate cu care
nu este de acord;
?? de clarificare, prin care aduce unele precizari si
nuanteaza anumite afirmatii anterioare;
?? de rectificare, prin care corecteaza anumite
informatii ce ar putea prejudicia imaginea
organizatiei.
MINISTERUL APARARII NATIONALE
Directia Relatii Publice
Tel./fax: 413.01.11
Nr. 158- 01
22 mai 2001
Aceste informatii sunt disponibile si n Internet, la adresa
www.mapn.ro
Persoana de contact:
COMUNICAT
Referitor la articolul "Din ordinul ex-ministrului Babiuc,
M.Ap.N. a dat la schimb un teren de lux din Baneasa, pierznd
milioane de dolari", publicat n ziarul "Adevarul" din 22 mai a.c.,
Biroul de Presa al M.Ap.N. precizeaza urmatoarele:
Ministrul apararii nationale, domnul Ioan Mircea Pascu, a
ordonat Corpului de control sa efectueze o cercetare, mpreuna cu
Secretariatul General al M.Ap.N., privind modul si ratiunile efectuarii
acestui schimb de terenuri. Rezultatele controlului vor fi date
publicitatii la finalizarea acestuia.
Biroul de Presa al M.Ap.N.

Relatiile cu Presa

5.

25

Comunicatul de reamintire dubleaza

comunicatul-invitatie, amintindu-le ziaristilor
de evenimentul anuntat anterior.

Pe acest comunicat, se face referire la cel trimis deja

si se adauga unele detalii pentru a atrage atentia asupra
evenimentului.
Comunicatul trebuie sa ajunga la ziaristi cu 2-3 zile
naintea desfasurarii actiunii.
Stiati ca ?
Cel mai utilizat mijloc de comunicare cu mass
media este comunicatul de presa?
Comunicatele de presa trebuie ndosariate pentru a
se putea reveni asupra lor ori de cte ori este nevoie.
Atentie!
n timpul unei crize, primul comunicat trebuie
trimis ct mai repede si trebuie sa precizeze faptele ca
atare; dupa acesta, se emit noi comunicate, din ora n ora
sau din doua n doua ore, n care se ofera unele detalii
suplimentare. n felul acesta, se evita speculatiile din
partea presei.

5. Conferinta de presa

Conferinta de presa se organizeaza cu ocazia unor

evenimente importante care prezinta interes pronuntat
pentru public.
Cnd si de ce se organizeaza o conferinta de presa?
??
cnd se doreste transmiterea unor date despre un
eveniment pe mai multe mijloace de informare n
masa;
??
pentru a fi evitate acuzatiile de favoritism n
relatiile cu presa;
??
pentru a economisi timp, prentmpinndu-se, n
felul acesta, solicitarile pentru interviuri
individuale.
Cnd va hotarti sa organizati o conferinta de presa,
trebuie, mai nti, sa va gnditi daca subiectul propus de
dumneavoastra este interesant si pentru mass media.
Stiati ca ...?
Un primar de sector din Bucuresti a organizat, cu
ctiva ani n urma, o conferinta de presa pentru a le cere
ziaristilor sugestii. Primarul era depasit de reclamatiile
referitoare la pocnitorile care-i deranjau pe locuitorii
sectorului.

Relatiile cu Presa

27

Atentie!
Conferinta de presa trebuie sustinuta de factori de
decizie din cadrul organizatiei, care au competenta de a
raspunde la eventualele ntrebari ale jurnalistilor.
Organizarea unei conferinte de presa presupune:
?? alegerea unei sali ncapatoare dotata cu mese si
scaune pentru ziaristi, surse de energie si sistem
de amplificare, masa si scaune pentru cei care
sustin conferinta;
?? stabilirea orei de desfasurare, indicat fiind
tronsonul orar 10 14;
?? pregatirea unui scurt material introductiv, pentru
a-i familiariza pe jurnalisti cu subiectul propus;
?? stabilirea participantilor la conferinta;
?? alcatuirea unei liste cu ntrebari si raspunsuri
posibile;
?? pregatirea dosarelor de presa pentru ziaristi;
?? desemnarea unui membru al Biroului de presa
care sa nregistreze jurnalistii prezenti si sa le
nmneze dosarele de presa;
?? amenajarea unui mic bufet;
?? anuntarea presei din timp (2-3 zile nainte),
precizndu-se
locul
si
ora
desfasurarii,
participantii, precum si subiectul abordat;
?? asigurarea de locuri de parcare pentru ziaristi.

28

Relatiile cu Presa

Asa nu!
n 1996, dupa ce a fost investit n functie, ministrul
nvatamntului a organizat o conferinta de presa, n care
le-a spus ziaristilor: ntrebati-ma, eu nu am nimic sa va
spun!
Etapele unei conferinte de presa:
??
salutarea ziaristilor;
??
anuntarea temei si a duratei;
??
prezentarea invitatilor;
??
nceperea conferintei propriu-zise;
??
ntrebarile ziaristilor si raspunsurile;
??
anuntarea apropierii de final;
??
adresarea de multumiri ziaristilor pentru participare.
Orice conferinta de presa este condusa de un
moderator, de obicei, purtatorul de cuvnt al organizatiei. n
unele cazuri, moderator este un membru al Biroului de
presa.

6. Briefing-ul de presa

n mare, este asemanator conferintei de presa, numai

ca supune atentiei mass media un singur subiect, mai
restrns si mai putin complex dect n cazul conferintei de
presa.
Atentie!
Briefing-ul de presa este sustinut de catre o singura
persoana, de obicei un specialist n domeniul abordat.
Organizarea briefing-ului de presa este recomandata
daca exista mai multe solicitari de informatii pe aceeasi
tema din partea presei.
Stiati ca...?
Saptamnal, Ministerul Apararii organizaza un
briefing de presa? Spre deosebire de alte institutii, unde
briefing-ul este sustinut de purtatorul de cuvnt, MApN a
renuntat la aceasta abordare si aduce un specialist n
domeniul respectiv.
Briefing-urile de presa trebuie sustinute de materiale
ajutatoare, cum ar fi prezentarile pe calculator sau folii
transparente.

30

Relatiile cu Presa

Briefing-ul are doua parti:

?? declaratia initiala;
?? raspunsurile la ntrebarile presei.
Atentie!
Briefing-ul nu trebuie sa dureze mai mult de 20 de
minute.
Refuzati politicos sa raspundeti la ntrebarile care nu
au legatura cu subiectul.
Ca si n cazul conferintei de presa, briefing-ul
trebuie sa aiba un moderator.
Declaratia principala este organizata n felul
urmator:
?? introducerea, n cadrul careia moderatorul:
o
saluta ziaristii;
o
prezinta persoana care sustine briefing-ul si
tema abordata;
o
stabileste cteva reguli pentru o buna
desfasurare a briefing-ului.
?? cuprinsul, n care specialistul:
o
raspunde la ntrebarile cine?, ce?, unde?,
cnd?, cum?, de ce?;
o
foloseste numai date despre eveniment si
persoanele implicate;
o
nu trebuie sa se piarda n amanunte,
deoarece detalii se afla n mapele de presa.
?? ncheierea, n timpul careia:

Relatiile cu Presa

o
o

31

specialistul transmite mesajul principal pe

un ton pozitiv sau, cel putin, neutru;
moderatorul i invita pe jurnalisti sa
adreseze ntrebari.

7. Dosarul de presa

Dosarul de presa este alcatuit din materiale

informative destinate presei, mult mai detaliate dect ntr-un
comunicat de presa.
Dosarul este folosit cu diverse ocazii, cum ar fi
conferintele de presa, lansarile, calatoriile de presa etc.
Atentie!
Dosarul de presa nu este conceput pentru a genera o
stire, ci pentru a pune la dispozitia jurnalistilor ct mai
multe informatii, din care acestia sa-si realizeze propriile
materiale.
Structura dosarului de presa trebuie sa respecte
anumite reguli.
Ce trebuie sa contina un dosar de presa?
??
coperta, pe care apare sigla si antetul organizatiei,
data emiterii si tema dosarului;
??
sumarul, n care se mentioneaza n ordine toate
materialele care alcatuiesc dosarul. Sumarul sta
ntotdeauna la nceputul, nu la sfrsitul dosarului;
??
un text sub forma unui comunicat, care sintetizeaza
tema respectiva;

Relatiile cu Presa

??

??

33

alte documente, sub forma unor texte de 2-3 pagini,

cum ar fi: declaratiile initiale, biografii ale celor ce
sustin conferinta, alte materiale ajutatoare pe acea
tema;
materiale suplimentare, cum ar fi articole despre
organizatie publicate anterior, nsa numai daca
acestea au legatura cu subiectul respectiv.

Dosarul de presa nu trebuie sa aiba mai mult de 12

pagini. Prea multe informatii ngreuneaza accesul ziaristilor
la adevaratele mesaje pe care vrea sa le transmita o
organizatie.
Stiati ca...?
Directorul unei agentii de consulting&advertising
a afirmat ca el introduce Sumar la dosarul de presa
numai daca acesta depaseste 20 de pagini? Ori, teoria
spune altceva...
Varietatea situatiilor n care dosarul de presa este
necesar a dus la aparitia mai multor tipuri:
?? dosarul de presa care nsoteste comunicatul de
presa: este folosit numai cnd subiectul abordat
este prea complex pentru a fi facut public printrun simplu comunicat;
?? dosarul de presa cartea de vizita a
organizatiei: ofera jurnalistilor informatii despre
organizatie, fara a fi legate de un subiect anume
sau o problema punctuala;
?? dosarul de presa pentru evenimente: este
special conceput pentru o actiune initiata de
organizatie.

BIBLIOGRAFIE

STANCU, Valentin, STOICA, Marcela, STOICA,

Adrian, Relatii publice. Succes si credibilitate, Ed. Concept
Publishing, Bucuresti, 1997.
MIRCEA, Dan, Relatiile cu presa, Ed. Militara,
Bucuresti, 2000.
COMAN, Cristina, Relatiile publice si mass media,
Editia a II-a, revazuta, Ed. Polirom, Iasi, 2000.
CUTLIP, Scott M. si CENTER, Allen H., Broom,
Glen M., Effective Public Relations, Prentice Hall,
Englenwood Clofs, New Jersey