Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CLASIFICARE
I.
II.
III.
Examenul clinic:
Pozitii de examinare:
pozitia genunchi in genunchi- med si parintele stau fata in fata, pe scaune
cu genunchii apropiati, copilul pe oriz cu capul catre medic si picioarele catre
mama.
Pozitia de copil infasat copilul asezat in poz oriz pe fotoliul dentar,
imobilizat intr-un cearceaf prevazut cu arici
Mama in fotoliul dentar cu copilul in brate-imobilizand cu o mana mainile
copilul, cu cealalta fruntea si cu picioarele picioarele copilului.
Examinare: rapida, anamneza legata de momentul (cand?) si modul (cum?
Unde?) in care s-a prod traumatismul, zona interesata, princ acuze locale si
generale, daca copilul a fost adus in altul sau direct in serviciul resp, daca s-a
instituit vreun trat.
-exam general important deoarece pot fi lezate si ale regiuni, uneori mai
importante decat zona dento-parod. Poate fi lezata extrem cefalica in general,
leziuni ale org interne
-semne de afectare SNC (tulb echilibru, pupile inegale,fixe, nistagmus, scurgere
LCR prin ureche sau nas, vertij, redoarea cefei, voma, dezorientare, pierd
cunostintei)=> neurologie
-parintele chestionat in leg cu profilaxia antitetanica
La ex exobucal se obs daca exista lez traumatice ale partilor moi (echimoze,
escoriatii, plagi taiate, tumefactii), deformari ale contururilor osoase.
La ex endobucal se obs daca deschiderea gurii se face in limite normale, prez lez
partilor moi.
Se examineaza:
o continuitatea arcadelor dentare
o prez/abs d/dd din zona afectata
o depl dentare cu denivelarea planului de ocluzie
o lipsa de subst dura dentara; mobilitatea dentara; prez sangerarii gingivale
Teste de vitalitate: nu dau rasp concludent in DT
Examen Rx: traseul liniei de fractura, modif sp periodontal, ex unor fracturi ale proc
alv, varsta d
Tratament
-se tine cont de particularitatile generate de varsta pac, gr de resorbtie rad fiziol al
d afectat
-greu de cooperat cu un copil sub 3 ani; nu e necesara refacerea distructiei coronare
la un copil de 5 ani daca rad este resorbita coresp varstei si d se va exfolia in
curand.
LUXATIA LATERALA
deplasarea V/O sau M/D a d traumatizat; se poate asocia si cu fractura tabliei
V/O a proc alv
In fractura tabliei V, apexul luxat poate ramane blocat pe linia de fractura-> d
nu are mobilitate.
La percutie-> sunet metalic
Ex Rx din incidenta ocluzala: evid marirea sp periodontal apical si relatia d depl
cu DP de inlocuire
In fct de directia depl, d luxat poate determina:
prin depl spre P a cor unui I sup, la pac cu ocluzie psalidodonta, se prod
interferente ocluzale cu ap contactelor premature
prin depl cor spre V poate fi interceptata cripta DP de inlocuire
Conduita terapeutica: se alege in fct de severitatea luxatiei, directia deplasarii,
tipul relatiilor de ocluzie, consecintele de vecinatate produse, varsta dentara.
nu este interesat d de inlocuire -> se asteapta repozitionarea spontana a d
interferente ocluzale minime -> slefuire selectiva
o
CONTUZIA
-apare in urma unui traumatism usor si este expresia unei inflamatii strict localizate
a fb ligamentare
Clinic: durere la atingere, semn care dispare la cateva zile de la traumatism
-mai frecv la grupa de varsta 7-11 ani (F 7-8; B 10-11), de 2x mai frecv la B; mai
frecv toamna si iarna
-de obicei sunt unidentare, dar se pot prod si lez multiple
-localiz cea mai frecv la niv frontalilor sup (IC sup)
Factorul determinant:
o accidente de joaca, sportive, de calarie, de circulatie
o molestare corporala
o iatrogenii
Factori favorizanti:
o generali: crize comitiale, obezitate, defecte de vedere
o locali: proalveolodentia sup cu inocluzie sagitala, incompetenta labiala,
anomalii de dezv (hipoplazii de smalt), procese carioase multiple
Examen clinic
Anamneza: date despre cand?, cum?, unde? s-a produs traumatismul
Examen general: stabileste existenta si a altor traumatisme
Examen local:
exobucal: edem, plagi taiate, excoriatii in reg labiala, mentoniera
endobucal: lez de la niv muc bucale. Uneori, leziuni ale buzei inf/ frag coronar
dislocat si invlacat in gros buzei (ex Rx)
Examen dentar-se constata:
prezenta/ absenta dd, prez/abs mobilitatii, lipsa de subst, t dure
interesate
relatia liniei de fractura cu CP, vitalitatea pulpara, rasp la percutia in ax
starea d inainte de prod traumatismului
examen parodontal: sangerare sant gingival, prez pungilor parodontale
Examen radiologic: date despre varsta dentara, niv si traseul liniei de fractura, CP,
sp periodontal, lez osoase asociate.
Forme clinice
-frecv fracturi coronare, luxatii partiale si fracturi coronare asociate cu luxatii
partiale
-cele mai multe fracturi coronare sunt nepenetrante
Tratament
-de urgenta, urmat de trat de durata
Principii de tratament:
o promptitudinea cu care se instituie trat
o controale periodice pt surprinderea complicatiilor si trat lor in timp util
PULPECTOMIA PARTIALA
=indep pulpei coronare si a unei portiuni din pulpa radiculara cu pastrarea unei
portiuni din filetul radicular pt procesul fiziologic de apexogeneza.
Indicatii:
traumatism mai vechi de 2 zile
orif mare de deschidere a CP
semne de imbolnavire pulpara ireversibila
carii profunde netratate/ obt coronare
asocierea unor traumatisme parodontale (luxatii)
esec al pulpotomiei
Tehnica de lucru a pulpectomiei partiale vitale la dd permanenti imaturi
Sedinta I:
1. Anestezie: plexala/tronculara periferica fara VC
2. Realizare cavitate de acces endodontic:
-izolare, indep in totalit a tavanului CP cu freza cilindrica de contraunghi, verificare
3. Excizia pulpei coronare: cu excavator/ lingura Black
4. Extirparea partiala a pulpei radiculare:
-reperare cu sonda a orif canalelor rad
-pulpa rad este indep cu ace tire nerf groase/Hedstrom cu vf rotunjit pana cand
bontul pulpar restant nu mai sangereaza in 2-3 min dupa o hemostaza obisnuita
(irigatii cu ser fiziol)
5. Trat mecanic de canal:
-vizeaza debridarea pulpei de pe per rad
-toaleta, hemostaza cu subst blande, uscare cu conuri de hartie groase
6. Obturatie de canal: cu hidroxid de calciu pur sau in amestec(cu pasta
Walkhoff, ser fiziol, apa distilata sau cu metilceluloza)
7. Obt prov de durata
Sedintele urmatoare:
1. Indicatii si prescriptii
2. Monitorizare: la 3 luni pana la realiz apexogenezei
3. Pulpectomie totala vitala urmata de obt def a canalului si obt cor def: dupa ce
s-a prod apexogeneza, pt obt def de canal se poate fol pasta ZOE
iodoformata
SUCCES:
absenta simptomatologiei
dinte functional
ESEC:
FRACTURI CORONO-RADICULARE
-linia de fractura intereseaza S,D si C rad; de cele mai multe ori este oblica
-in fracturi corono-radiculare penetrante, pac prez dureri mari si sangerare care
provin din deteriorarea parodontiului marginal sau din CP
-ex Rx evid numai port coronara a fracturii
Tratament:
-de urgenta urmat de trat definitiv
In fracturi necomplicate: se poate incerca reatasarea frag desprins utilizand
mat compozit
Pt fracturi complicate:
o linia de fractura deasupra crestei alv terapie pulpara si reatasarea
frag
o linia de fractura sub creasta alv indep frag fracturat
tehn de lucru treb sa permita refacerea parodontiului marginal in limita cea
mai profunda a liniei de fractura (descoperire pol cel mai profund al liniei de
fractura prin tehn parodontale sau extruzare rad prin tractiune ortodontica
sau chirurgicala)
dupa desprinderea frag fracturat si eval rad se poate aplica tractiunea (mai
buna tractiunea orto)
FRACTURI RADICULARE
liniile de fractura pot prez trasee diferite (oriz, cvasioriz si vert) si pot fi unice/
multiple; se pot int la orice niv pe supraf rad (rezultate in fracturi in 1/3
cervicala dat vecinatatii marg ging.)
fracturile rad pot fi cu sau fara deplasarea frag (cu deplasare se obs o usoara
extruzie)
dintele cu fractura radiculara poate sau nu sa fie mobil
Fracturile rad fara deplasare si fara mobilitate sunt descoperite intamplator->
necesare Rx
Tratament:
Criterii: stadiul de dezv apicala; prez/abs mobilitatii; prez/abs deplasarii
fractura descoperita intamplator + d vital nu se face niciun trat
la DP imaturi nu e necesar trat endodontic
fractura rad cu deplasare, cu sau fara mobilitate repozitionare frag cor prin
presiune exercitata pe marg incizala si apoi se realiz imobilizarea
fractura rad cu mobilitate si fara deplasare doar imobilizare
imobilizare elastica 4 sapt; 4 luni in fracturi din 1/3 cor a rad
controale periodice clinice si Rx: dupa suprimarea imobilizarii, dupa 6-8 sapt,
4-6luni, 1 an, anual 5 ani
daca se prod necroza pulpara, aceasta este localiz doar in frag cor pt ca
aportul sanguin in frag apical nu e afectat trat endo numai in frag cor pana
la niv liniei rad de fractura
daca dupa 3 luni de la traumatism, d nu rasp la teste de vitalitate iar Rx se
obs RT la capetele liniei de fractura trat endo
LEZIUNI TRAUMATICE ALE PARODONTIULUI
CONTUZIA
-dinte dureror la atingere, fara deplasare si mobilitate
Tratament:
SUBLUXATIA
-dinte dureros la atingere, mobilitate dentara, fara deplasare; posibil sangerare la
niv marg ging libere
Tratament:
expectativa: toaleta, alim moi, evit zonei, clatiri cu sol CH 0,1%
imobilizare recom doar daca mobilitatea d este f mare sau sunt subluxati mai
multi dd (elastica,1-2sapt)
complicatii: necroza pulpara, calcificarea pulpei rad sau resorbtii rad
progresive
LUXATII PARTIALE
Obiectie de tratament:
refacere fizionomie
mentinere vitalitate pulpara
refacere structuri parodontale deteriorate si aport neuro-vascular apical
mentinere dinte pe arcada
1. INTRUZIA
forma grava de luxatie, presupune infundarea d in alveola, uneori chiar
completa
o directia de deplasare este in general axiala, dar se poate combina si cu
deplasari colaterale
o modif la niv struct parodontale: lezare p VAN apical, contuzii/lacerari ale
ligg periodontale, contuzii ale osului alv si chiar zdrobiri ale fundului
alveolei
partiala: cor clinica este mai scurta decat cor d omolog; la percutie: sunet
metalic->anchiloza
totala: d dispare in alveola, uneori putand patrunde in fosa nazala -> ex Rx in
incidenta ocluzala, periapicala sau laterala.
Tratament:
repozitionare: spontan/ pe cale ortodontica/ pe cale chirurgicala/ combinat
chirurg + orto
Repozitionarea spontana(cel mai bun prognostic) -- indicatii:
o d cu apex deschis in intruzii minore sau moderate (pana la 7mm)
o d cu apex inchis cand intruzia este minora (pana la 3mm)
daca dupa cateva sapt nu apar semne de reeruptie repozitionare orto /
chirurgicala
Repozitionare ortodontica indicatii:
o intruzii mai mari de 7 mm la dd cu apex deschis
o intruzii intre 3-7 mm la dd cu apex inchis
o prezentare tardiva
avantaj: permite reparatia marginala osoasa
Repozitionarea chirurgicala indicatii:
o
o
o
o
in intruzii mai mari de 7mm atat la dd cu apex deschis cat si la cei cu apex
inchis
cand pac se prez la scurt timp dupa prod intruziei
se recomanda la dd cu mobilitate, dar nu este ind in intruzii ferme (fara
mobilitate) pt ca ar determina resorbtie rad si pierderea osului alv.
Abordarea endo - la 2 sapt de la traumatism cu realiz obt cu CaOH si urmarire
in timp recom pt a preveni ap mortificarii pulpare, a resorbtiei rad si a
osului alv.
Urmarire Rx- cel putin 1 an ; in cazul resorbtiei rad externe, pe supraf rad
apar niste geode
Daca d intruzat are apexul inchis nu se asteapta reeruptia pt ca ar fi f lenta si
ar favoriza ap resorbtiei de inlocuire sau chiar anchiloza dentara
repozitionare orto sau chiar chirurgicala
2. EXTRUZIA
Tratament:
repozitionarea d in alv prin pres digitala blanda si ferma pe marg incizala si
imobilizare 2-3 sapt
repozitionarea se face fara anestezie locala
controale clinice si Rx dupa 2 sapt,1 luna, 2l ,6l, 12l.
pot sa apara complicatii: mortificare pulpara sau resorbtii rad trat endo
3. LUXATIA LATERALA
d deplasat spre O/V, se poate si M/D daca ex spatiu; nu este mobil
se poate asocia si cu fractura unei tablii osoase sau a proc alv
la percutie in ax: sunet metalic, teste de vitalitate: neg (poz doar in deplasari
minore)
Tratament:
repozitionare si imobilizare
repozitionarea sub anestezie locala; cu policele se palpeaza muc V si se
percepe apexul, iar aratatorul este fixat pe FO a d resp; cu policele se realiz
deblocarea apexului prin impingerea acestuia spre planul de ocluzie, cu
aratatorul se impinge cor spre V
dupa repozitionare d imobilizat 2-4 sapt (6-8 sapt in fractura proc alv)
LUXATIA TOTALA (avulsia sau exarticularea)
daca d nu s-a pierdut replantare (succes mare in primele 30min cu d
pastrat in mediu umed)
Pastrarea d in lapte/saliva reduce riscul ap resorbtiei rad. Un d pastrat in lapte 6h
are aceleasi sanse de reusita ca in cazul replantarii dupa 30min.
replantare cu miscari blande, d se introduce in alveola si se imobilizeaza
(elastica, 7-10-14zile pt a permite refacerea ligg parodontale)
d cu apex deschis nu se recom trat endo (daca se obs semne de
mortificare sau resorbtie trat endo si CaOH acoperit cu glassionomer/
compozit)
d cu apex inchis sanse de reusita mai mici; dupa replantare se recom trat
endo si obt rad cu CaOH dupa 1-2 sapt de la replantare
Evol este favorabila, cu pastrarea vitalitatii, la dd cu apex deschis. In caz contrar se
prod resorbtie rad externa si/sau anchiloza.
o
o
o
PRINCIPIILE IMOBILIZARII
IN TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR DENTO-PARODONTALE
CALCIFICAREA PULPARA
-complicatie mai rara care apare ca rasp la o trauma moderata si nu este urmata de
consecinte
RESORBTIILE RADICULARE
-complicatii care apar dupa forme severe de luxatii
RESORBTII RADICULARE INTERNE
-3 tipuri:
1. resorbtie de suprafata- apare ca o manifestare pasagera dupa traumatisme,
este autolimitanta si nu are consecinte in timp
2. resorbtia externa de tip inflamator
apare ca urmare a combinatiei dintre gr de deteriorare parodontala si
infectarea sp endo
mai frecv si are evol mai rapida la dd imaturi
initial se prod o resorbtie localizata a cementului rad, urmata de
resorbtia dentinei rad dispare capac de aparare si se descopera
dentina rad
se instaleaza in primele 30 zile
Rx RT sub forma de geode care intereseaza supraf rad si osul alv
poate fi oprita din evol prin trat evidarea cont pulpar mortificat si
infectat, sterilizarea sp endo, obt de canal cu CaOH si inchidere etansa
cateva luni.
3. Resorbtia externa de inlocuire
complicatie severa a carei evol nu poate fi oprita, se int in traumatisme
f intense si are evol mai rapida la copii
resorbtia apare dupa 2 luni de la prod traumatismului si in fct de supraf
lig distrusa poate fi tranzitorie si permanenta
clinic: fara mobilitate dent, sonoritate la percutie, uneori d in
infraocluzie
Rx: disparitia sp periodontal si inlocuirea progresiva a rad cu os alv
nu ex o met de trat, dar orice manevra de repozitionare si imobilizare
se face cu miscari cat mai blande
RESORBTIA RADICULARA INTERNA
-3 tipuri: de supraf, de inlocuire a canalului radicular si de tip inflamator
Resorbtia interna de tip inflamator:
forma f rara de resorbtie, evol asimptomatic
consecinta activitatii t de granulatie prez in sp endo
initial se prod mortificarea pulpei cor, apoi fen progreseaza
Tratament: evidarea cont pulpar mortificat si infectat, obt canal cu CaOH. Obt de
canal se reface la 2-3 sapt, dupa obt inchiderii, canalul se obt cu gutaperca prin
tehn de condensare verticala.
Trat endo- dificil dat sangerarii abundente a t de granulatie.
Dintii care prez resorbtie rad interna de tip inflamator pot fi tratati si pe cale
chirurgicala.