OTOLOGIE

I. Embriologia urechii:
I.1. Organogeneza urechii externe
I.2. Organogeneza urechii medii
I.3. Organogeneza urechii interne
II. Anatomia aparatului auditiv
II. 1. Poriunea periferica
II. 1.1. Urechea externa II. 1.2. Urechea medie II. 1.3. Urechea
interna
II.2. Blocul mastoidian
II.3. Poriunea centrala
II.3.1. Centrii si caile acustice
II.3.2. Centrii si caile vestibulare
EMBRIOLOGIA APARATULUI ACUSTICO-VESTIBULAR
Analizatorul acustico-vestibular este alctuit din 3 segmente:
o Segmentai periferic reprezentat de ureche;
o Segmentai central (centrii auditivi corticali si subcorticali si sistemul central de meninere a
echilibrului);
o Segmentai intermediar
reprezentat de caile de legtura: caile senzoriale acustice si
vestibulare
EMBRIOLOGIA URECHII
Organogeneza urechii externe
Urechea externa deriva din invelisul extern al primului si al celui de al 2-lea arc branhial.
Pavilionul auricular se formeaz din mugurii ectodermici care apar pe marginile
primului arc branhial incepand cu a 33-a sptmna a vieii intrauterine. La natere pavilionul
msoar 30mm in diametrul mare, iar dezvoltarea sa se incheie la vrsta de 16 ani.
Conductul audidtiv extern deriva din prima fanta branhiala ecto-blastica care se
invagineaza intre arcul mandibular si cel hioidian
Organogeneza urechii medii:
Urechea medie deriva din prima fanta branhiala interna
Formarea cavitilor urechii medii
Constituirea acestor caviti si a celulelor mastoidiene rezulta din extensia canalului tubotimpanic.
Formarea lanului osicular
o
Reprezint primele oase ale organismului osificate in ntregime;
o
La vrsta de 6 luni a ftului ating dimensiunile definitive;
o
Osificarea fiecruia se face pornind de la un singur centru de osificare.
Primul dintre cele 3 oase ale lanului osicular care se formeaz este scria, in a 33-a zi a

vieiiintrauterine sub forma unei condensri mezenchimatoase la captul distal al axului

scheletal alcelui de-al doilea arc.
Nicovala se individualizeaz in a 45-a zi a vieii intrauterine din scheletul primului arc.
Ultimul os al lanului osicular care apare este ciocanul.
Ciocanul este complet osificat la 6 luni, cu excepia unui disc cartilaginos, la extremitatea
mnerului, care persista frecvent si la adult.
Formarea timpanului
Membrana timpanica se formeaz prin acolarea regiunii infero-laterale a endodermului
canalului lui Kolliker la poriunea supero-intema a ectodermului primei pungi branhiale, sub
mnerul ciocanului.
Organogeneza urechii interne
Urechea interna apare la embrionul de 3 sptmni sub forma unei adncituri numita placa
auditiva, pe fata laterala a celui de al 4-lea sau al 5-lea neuromer.
Labirintul membranos se formeaz din placoda otica, ingrosare a ectoblastului embrionar.
Canalele semicirculare se formeaz in a 5-a sptmna a vieii intrauterine pornind de la 3
evaginari situate in unghi drept unele fata de altele, pe fata dorsala a pungii vestibulare.
Canalelese se formeaz succesiv, cel superior fiind primul care apare.
Utricula si sacula se dezvolta in timpul celei de a 6-a sptmni intrauterine prin scindarea
atriumului intr-o poriune superioara si una inferioara.

ANATOMIA APARATULUI ACUSTICO-VESTIBULAR

Urechea, segmentul periferic al analizatorului acustico-vestibular, este un organ pereche si
conine aparatele receptoare a doua simuri:
- simul auzului, asigurat prin analizatorul acustic,
- simul poziiei spaiale si a echilibrului corpului asigurat prin aparatul
vestibular.
Urechea este localizata la nivelul extremitii cefalice, la jonciunea cervico-neuro-splanhocraniana, fiind situata in cea mai mare parte in grosimea poriunilor pietroasa si mastoidiana ale
osului temporal.
Urechea este alctuita din trei componente principale, fiecare avnd caractere distincte
structural si funcional:
- urechea externa;
- urechea medie;
- urechea interna.
Ureche externa este formata din:
- pavilion (auricula sau pinna);
- conductul auditiv extern (meatul auditiv extern).

 Pavilionul urechii- reprezint o expansiune fbrocartilaginoasa, lamelara cu suprafaa

neregulata, rsucit sub forma unui cornet, acoperita cu pericondru si tapetat cu
tegument si esut celular subcutanat, de forma ovalara eu axul longitudinal orientat
cranio-caudal.
Pavilionul este localizat pe partea laterala a capului, anterior de procesul mastoidian, posterior
de articulaia temporo-mandibulara si a regiunii maseterine, inferior de regiunea temporala
si superior de regiunea parotidiana.
Dimensiunile medii ale pavilionului la adult sunt:
inaltimea: 60-65mm;
limea: 25-35mm;
unghiul auriculo-cefalic: 30.
Pavilionul urechii prezint:
- o fata externa;
- o fata interna;
- o circumferina.
Fata externa sau laterala a pavilionului este orientata puin anterior si se compune din
proieminente si anuri situate in jurul unei depresiuni centrale numite concha, din care
pornete meatul acustic extern.
In jurul conchai se dispune proieminenta antehelixului circumscrisa de relieful helixului care
formeaz conturul poriunii superioare a pavilionului. Concha este delimitate anterior de un
tubercul numit tragus.
La captul inferior al antehelixului se gsete un tubercul numit antitragus.
Antehelixul se bifurca la captul sau superior cuprinznd intre capete o scobitura alungit care
se numete fosa scafoida sau naviculara.
Intre tragus si antitragus exista o scobitura care poarta numele de incizura intertragica.
Deseori tragusul este dedublat, iar poriunea superioara a fost numita de ctre His tuberculul
supratragic.
Partea inferioara a pavilionului (1/5 inferioara)este neteda, moale, formata din esut adipos si
tegument si poarta numele de lobul urechii.
Fata interna sau posterioara a pavilionului este invers conformat dect fata externa,
adic anurile de pe fata externa sunt aici creste, iar crestele, anuri descriindu-se
urmtoarele elemente:
convexitatea helixului;
santul antehelixului;
convexitatea conchala;
ponticula (proieminenta pentru inseria muchiului auricular posterior);
fata interna a lobului urechii.
La unirea dintre poriunea orizontala (superioara) si cea verticala (posterioara) a helixului se
gsete frecvent un mic tubercul, semnul descendentei simiene, care este prezent totdeauna
si care poarta numele lui Darwin.
Din punct de vedere structural, pavilionul urechii este format din:
tegument;
foliculi pilosi;
glande sebacee, sudoripare (si ceruminoase in concha si meat);
esut celular subcutanat cu tractusuri fibroase.

Ligamentele sunt:
patru ligament intrinseci, care menin forma accidentata a pavilionului;
doua ligament extrinseci: unul anterior, care unete spina helixului si tragusul de
apofiza zigomatica, unul posterior, care unete ponticulus de mastoida.
Musculatura este:
extrinseca (rudimentara la om, dar foarte dezvoltata la animal)
muchiul auricular superior, in forma de evantai, se insera cu marginea lata pe
aponevroza epicraniana, iar cu marginea mai ingusta pe convexitatea fosetei naviculare
a antehelixului;
muchiul auricular anterior se insera cu un capt pe aponevroza epicraniana, deasupra
arcadei zigomatice, iar cu cel de al doilea capt pe rdcina helixului;
muchiul auricular posterior format din doua sau trei fascicule se insera cu un capt pe
baza apofizei mastoide si cu celalalt pe convexitatea conchai.
Perechea de nervi cranieni VII (facial) inerveaz musculature extrinseca.
- intrinseca (6 muchi):
muschiul mare helician;
muchiul mic helician;
muchiul tragal;
muchiul antitragal;
muchiul transvers;
muchiul oblic.
Aceti muchi au ambele capete de inserie pe crestele sau anurile pavilionului cartilaginos.
Vascularizatia pavilionului urechii:
Arteriala:
-fata externa a pavilionului este irigata de artera auriculara anterioara, ram din
arteratemporala superficiala;
-fata interna a pavilionului este irigata de artera auriculara posterioara, ram din
artera retroauriculara.
Venoasa, care prin
-venele auriculare anterioare dreneaz in vena temporala superficiala
- venele auriculare posterioare in vena jugulara externa si vena emisara
mastoidiana care la rndul ei se deschide in sinusul lateral.
Limfatica constituita dintr-o reea fina, care:
- la fata antero-externa din zona superioara dreneaz in ganglionii preauriculari si
parotici, iar din cea inferioara in ganglionii parotici inferiori;
- la fata postero-interna dreneaz in ganglionii mastoidieni si parotici inferiori.
Inervatia:
-motorie: nervul auricular posterior (nervul facial);
- senzitiva:
o nervul auriculo-temporal;
o ramul auricular din plexul cervical superficial;
o ramul senzitiv al facialului;
o ramul anastomotic vagal.
Conductul auditiv extern (CAE) este un canal de aproximativ 2-3cm, care
continua pavilionul pana la urechea medie (membrane timpanica, mai precis),

fiind fbrocartilaginos in 2/3 externe si osos in 1/3 interna.

Are forma cilindrica, aplatizat antero-posterior, direcie orizontala si o serie de sinuoziti, la
unirea celor 3/4 externe cu 1/4 interna prezint o strangulatie denumita istm.
CAE prezint doua curburi in plan orizontal, reproducnd forma literei "S", iar in plan vertical
prezint o curbura cu concavitatea in jos. Cele doua poriuni, fibrocartilaginoasa si osoasa,
ale CAE se unesc sub un unghi si sunt acoperite de o membrana care, morfologic aparine
tegumentului. In grosimea acesteia glandele sudoripare sufer o transformare devenind glande
ceruminoase, care secreta o substana galbena, unsuroasa, cerumen sau ceara urechii.
La intrarea in conduct exista numeroi foliculi pilosi, rigizi, foarte sensibili.
Raporturile CAE:
anterior: articulaia temporo-mandibulara;
posterior: procesul mastoidian, apeductul fallopian;
superior: fosa cerebrala medie;
inferior: baza glandei parotide.
Vascularizatia CAE:
Arteriala:
- poriunea fibrocartilaginoasa a CAE este irigata de artera temporala superficiala si artera
auriculara posterioara;
- poriunea osoasa a CAEeste irigata de artera timpanica, ram din artera maxilara interna.
Venoasa:
- vene anterioare care se vars in venatemporala superficiala si in plexul
periarticular temporo-maxilar;
- vene posterioare care se vars in vena auriculara posterioara.
Limfatica: vasele limfatice ale CAE dreneaz in aceleai grupe ganglionare ca si
limfaticele pavilionului.
Inervatia:
- Peretele anterior este inervat de nervul auriculo-temporal;
- Peretele posterior este inervat de o ramura auriculara care provine din nervul vag.
Excitarea tegumentului la acest nivel poate da reacii vagale (tuse, vertij) datorita
existentei ramurei vago-auriculare.
Urechea medie este compusa:
dintr-o cavitate spata in grosimea osului temporal denumita casa timpanului;
tuba auditiva (trompa lui Eustachio);
blocul mastoidian.
Casa timpanului (cavitatea timpanica sau regiunea cavo-timpanica) a fost comparata
cu o lentila biconcava de ctre Poirier, Gulbe si Testut, cu un cilindru orizontal cu
doua baze concave de Bonnier, cu un hexaedru neregulat de ctre Troeltsch.
Forma sa neregulata face dificila definirea si precizarea dimensiunilor casei timpanului.
Didactic, casa timpanului, este comparata cu un paralelipiped cu 6 fete cu axul longitudinal
orientat antero-posterior, oblic antero-intern si inferior, iar axul vertical este oblic infero-intern.
Dimensiunile, la adult, sunt urmtoarele:
lungime 15mm;
nlimea maxima:

- posterior 14mm;
- anterior 8mm
latime 5mm in atica si 2mm la promontoriu.
Mucoperiostul endocavitar este foarte subire, de culoare roz albicios si este alctuit din:
epiteliu pavimentos (atical si promontorial), poliedric ciliat (in hipotimpan si
retrotimpan) si cilindric ciliat in protimpan;
corpusculi Paccini;
corion;
submucoasa aderenta la periost.
Coninutul casei timpanuiui:
lanul osicular:
ciocan (malleus)
nicovala (incus)
scria (stapes)
doi muchi osiculari:
muchiul tensor timpani
muschiul stapedian
cinci articulaii:
tympano-mallearis
incudo-mallearis
incudo-petrosa
incudo-stapedia
stapedo-vestibularis.
ligamente si mezouri
nervi:
nervul facial
nervul coarda timpanului
Pereii casei timpanului:
Peretele lateral (extern sau timpanic): prezint, in poriunea sa mijlocie, un orificiu
aproximativ circular in care este aezat timpanul.
Poriunea superioara a peretelui extern al casei timpanului este osoasa si formeaz zidul
atical sau peretele externa al aticei.
Poriunea anterioara a peretelui extern al casei timpanului este formata de cornul anterior al
osului timpanal, care se unete cu o prelungire vertical a zidului atical formnd scizura
Glasser pe unde iese nervul coarda timpanului si ligamentul maleolar anterior si pe unde intra
artera timpanica.
Timpanul (membrana tympanicus in latina, miringa, membrane miringiana in greaca) este o

membrana circulara, fibroasa, elastica, subire si rezistenta, inserata pe un inel

fibrocartilaginos ce aparine osului temporal si inchide complet orificiul profund al CAE,
separnd ureche externa de urechea medie.
Dimensiunile membranei timpanice:
diametrul:
* vertical: lOmm;
* orizontal: 9mm.
grosimea: 0,1 mm;
suprafaa 60-65mm .
Poziia membrane timpaniee variaz de la adult la sugar, dar si de la un individ la altul si
prezint o inclinare de sus in jos si din afara inauntru, astfel incat peretele inferior al CAE
este la adult mai lung cu aproximativ 6mm dect peretele superior.
nclinarea sa fata de verticala atinge la adult 45o , iar la nou nscut este foarte mare, aproape
orizontal.
Timpanul este fixat de cadrul sau osos printr-o banda de esut conjunctiv, ligamentul Gerlach.
La partea superioara exista o intrerupere in cercul timpanal de circa 1/6 din lungimea
cercului care poarta denumirea de segmentul Rivinius. Inelul timpanal se continua prin banda
fibroasa Gerlach, care se rsfrnge spre gatul ciocanului formnd ligamentul timpanomaleolar anterior si ligamentul timpano-maleolar posterior.Membrana timpanica trece peste
aceste ligamente si se insera superior, direct pe periostul peretelui superior al conductului.
La examenul otoscopic membrana timpanica prezint o coloraie alb-sidefie, mai alba la
periferie si roz deschis in poriunea superioara (pars flaccida) si se disting urmtoarele repere:
in poriunea superioara transpare prin timpan proieminand uor scurta apofiza a
ciocanului de la care pornesc ligamentele timpano-maleolar anterior si posterior ce
delimiteaz membrane Schrapnell (pars flaccida) ce corespunde aticii
de la scurta apofiza coboar cu direcie oblica in jos si inapoi mnerul ciocanului
care-i incastrat in grosimea membranei timpaniee
mnerul ciocanului se termina in apropierea centrului timpanului arie uor
deprimata ce se numete umbo
de aici pornete triunghiul luminos a lui Politzer sau conul luminos Wilde, datorat
reflexiei luminii pe timpan.
Din punct de vedere structural membrana timpanica este alctuita din trei straturi:
stratul epidermic, format la rndul sau din strat cornos, strat granulat, strat spinos,
strat bazal, membrana bazala;
stratul subepidermic, este trofostratul extern vasculo-nervos cu reea vasculara
subdermica, filete nervoase, fibroblasti, fibre de colagen;
stratul fibros (colageno-elastic), singurul strat funcional cu fibre sistematizate pentru
pars tensa si nesistematizate pentru pars flaceida, compus din substana extracelulara
amorfa, rari fibrociti si fibroblasti, puine filete nervosa. Fibrele sunt colagenice in
mare parte.
Vascularizatia timpanului:
Arteriala, este extrem de bogata:
-pe fata externa a timpanului este asigurata de ramuri arteriale ce provin din
artera auriculara profunda;
-pe fata interna a timpanului este mai puin dezvoltata si este tributara arterei

timpanice si unui ram arterial ce provine din artera stilo-mastoidiana.

Venoasa:
- Venele de pe fata externa se vars in vena jugulara
externa;
- Venele de pe fata interna se vars in plexul
pterigoidian.
Limfatica:
- Reeaua subdermica dreneaz in limfonodulii parotici si jugulocarotidieni;
- Reeaua submucoasa dreneaz in limfonodulii retrofaringieni.
Inervaia:
- Nervul casei timpanului (nervul Jacobson), pe fata interna;
- Nervul auriculo-temporal si ramura auriculara a vagului, pe fata
externa;
- Inervatia senzitiva este asigurata de nervul intermediar Wrisberg.
Peretele intern al casei timpanului (labirintic) separa casa timpanului de ureche interna si este
constituit in totalitate de baza stncii, pe suprafaa sa existnd accidente osoase de importanta
majora.
In centrul peretelui intern al casei timpanului exista o ridicatura osoasa circulara numita
promontoriu. Acesta reprezint relieful osos pe care il face in casa timpanului primul tur de
spira al melcului.
Superoposterior promontoriului se gsete fereastra ovala sau vestibulara lunga de 3mm si
larga de l,5mm inconjurata de perei ce transforma locul ei intr-o foseta sau nisa ce poarta
numele ferestrei ovale.
Inferoposterior promontoriului se gsete fereastra rotunda sau timpanica, fiind gzduita intro foseta sau nisa mai profunda cu diametrul de 2-3mm. Aceasta pune in contact rampa
timpanica cu casa timpanului.
Deasupra ferestrei ovale, urmnd un traiect de aproximativ ll-12mm dinainte inapoi si uor
oblic de sus in jos se afla canalul Fallope, care gzduiete nervul facial. In unele cazuri canalul
Fallope formeaz peretele superior al ferestrei ovale, fiind foarte aproape de marginea
superioara a acesteia. Dedesubtul canalului Fallope si anterior se gsete o proieminenta
osoasa din care iese muchiul ciocanului.
Peretele superior al casei timpanului (cranian sau tegmen tympani Gruber) are o direcie
oblica in jos si in afara. Este extrem de fin uneori dehiscent fiind traversat de mici ramuri
arteriale ale arterei meningee mijlocii care iriga casa timpanului si care pot constitui drumul
infeciei din casa timpanului in endocraniu.
Peretele anterior al casei timpanului (tubar) este cel mai mic dintre toi pereii casei
timpanului.
In '/2 superioara a peretelui anterior se gsete orificiul tubar, iar in 1/4 inferioara este format
de blocul osos ce acoper carotida interna, canalul carotidian.
Peretele posterior al casei timpanului (mastoidian)
In unghiul superior al acestuia se deschide un canal osos ce leag sistemul celular mastoidian
de casa timpanului si care se prezint sub forma unei deschideri triunghiulare orientate cu
vrful in jos, denumit aditus ad antrum.
Inferior acestei deschideri se afla o suprafaa articulara mica pentru scurta apofiza a nicovalei.
In grosimea peretelui posterior al casei timpanului se gsete nervul facial gzduit in cea mai

compacta regiune osoasa pe care o traverseaz masivul osos Gelle. In canalul sau osos
nervul facial este insotit de artera stilo-mastoidiana.
Peretele inferior(jugular)-se raporteaza la golful jugularei si este absent in 3% si dehiscent
in 10% din cazuri. Contine mezoouri:incudo-stapedian,tympano-malear,septul intraatical.

Coninutul casei timpanului

Lanul osicular
Ciocanul (malleus) este cel mai mare dintre oasele ce alctuiesc lanul osicular. Are o lungime
de 7-9mm si o greutate de 22-24mg si este alctuit din:
Capul ciocanului turtit si torsionat situat in atica avnd o faeta postero-interna
articulara ce corespunde zidului atical;
Colul este si el turtit si torsionat, corespunde in afara shrapnellului, iar intern corzii
timpanului;
Mnerul face un unghi de 120-135 cu axul capului si este intim aderent la
membrana timpanica;
Scurta apofiza a ciocanului, este situata extern si delimiteaz colul de mner si in ea se
insera ligamentele timpano-maleolare;
Lunga apofiza a ciocanului, este situata anterior, msoar 2-4mm, se desprinde de pe
fata anterioara a colului si se continua cu ligamentul anterior pana la spina sfenoidului.
Ciocanul reprezint un sprijin al membrane timpanice mentinand-o in poziie.
Nicovala (incus) este localizata in atica posterioara, are o lungime de 6mm, o inaltime de 7mm
si cntrete 6mg.
Nicovala se compune din:
Corp aplatizat cu faeta externa plana si cea interna concava;
Marginea sa anterioara este articulata cu capul ciocanului;
Marginea posterioara se continua cu apofiza orizontala;
La nivelul marginii superioare se insera ligamentul superior;
Marginea inferioara se continua cu apofiza descendenta si lenticulara.
Nicovala este osul de legtura intre celelalte doua oase ale lanului osicular si are rolul de a
diminua amplitudinea mare a micrilor miringo-maleare nesonore (tuse, strnut).
Scria (stapes) este cel mai uor os din organism cntrind 2,5mg si o inaltime de 3,5-4mm.
Este plasata in foseta ovala si se compune din:
Capul discoid, care prezint superior o faeta articulara;
Col;
Braul posterior este gros, bombat;
Braul anterior este subire si mai drept fata de cel posterior;
Platina are diametrul longitudinal de 2,8-3mm, cel transversal l,4mm, grosimea 0,20,3mm, suprafaa 3,2-3,5mm2.
Marginea superioara este rotunjit, iar cea inferioara (promontoriala) este rectilinie, polul
anterior este mai ascuit, iar cel posterior este mai rotunjit. Scria are rolul de a transmite
modulat vibraia sonora la perilimfa.
Vascularizatia casei timpanului:

 Arteriala:
- Artera carotida externa prin:
Ramura timpanica a maxilarei interne;
Artera stilomastoidiana;
Artera faringiana ascendenta;
Arterele osiculare.
- Artera carotida interna ce trimite un ram carotico-timpanic.
Venoasa: dreneaz in plexul pterigoidian si faringian, vena meningee medie, sinusul
venos petros superior, golful venei jugulare.
Limfatica: dreneaz in limfonodulii parotici, jugulo-carotici, retrofaringieni si
mastoidieni.
Inervatia:
Senzitiva:
o Nervul timpanic Jacobson
o Nervul auriculo-temporal
Motorie:
o Facialul pentru muchiul scriei
o Trigemenul pentru muchiul ciocanului
Vegetativa:
o Simpaticul pericarotic;
o VII, IX, X prin ramuri anastomotiee.
Trompa lui Eustachio (tuba auditiva) este un conduct osteo-condro-membranos de
aproximativ 4,5cm la adult, care face legtura dintre casa timpanului si rinofaringe.
Direcia trompei lui Eustachio este oblica antero-intero-inferior si face un unghi de 45 cu
planul orizontal sagital.
Istmul tubar reprezint poriunea cea mai strnsa a tubei auditive, fiind localizat la jonciunea
cu protimpanul.
Dimensiunile medii la adult sunt urmtoarele:
* Lungimea 24mm
* Calibrul la orificiul cavo-timpanic:
- inaltime2mm;
- latime 1mm
Calibrul la orificiul faringian:
- nlimea 8mm;
- limea 5mm.
Mucoasa trompei lui Eustachio este cilindrica ciliata, cilii avnd o micare dinspre casa
timpanului spre faringe.
Submucoasa conine:
Glande acinoase ce se deschid prin cate un canal in lumenul tubar
esut limfoid in grmezi.
Cu cat ne apropiem de orificiul faringian, esutul limfoid creste cantitativ culminnd cu
amigdala tubara descrisa de Gerlach, in jurul deschiderii faringiene a tubei.
Vascularizatia trompei lui Eustachio:
Arteriala- provine din arterele:
o farigee;

o meningee mijlocii;
o vidiana
Venoasa: venele se vars in plexul pterigoidian si apoi in venele jugulare
Limfatica: se vars in ganglioni sub muchiul sternocleidomastoidian, ganglionii
subdigastrici, ganglionii parotidieni.

Inervatia:
Nervi motori: ramuri ale trigemenului
,Nervi senzitivi ce provin din nervii Jacobson si nervul faringian.
Urechea interna este constituita din:
Labirintul osos:
* Vestibul;
* Canale semicirculare osoase;
* Apeductul vestibulului;
* Melcul sau cohleea;
* Apeductul melcului.
Labirintul membranos:
* Utricula;
* Sacula;
* Canale semicirculare membranoase;
* Canalul cohlear;
* Sistemul endolimfatic.
Lichidele sau umorile labirintice:
* Peri limfa;
* Endolimfa;
* Corti limfa.
Labirintul osos (capsula otica) reprezint un ansamblu de caviti de forme variate si
complexe care comunica intre ele spate in interiorul poriunii petroase a osului temporal.
Dimensiunile labirintului osos sunt urmtoarele:
* lungime 18-20mm;
* nlimea si lrgimea poriunii anterioare 6-7mm
* nlimea si lrgimea poriunii posterioare 12-13mm.
Labirintul osos este impartit in:
* Labirintul anterior sau auditiv (melcul sau cohleea);
* Labirintul posterior vestibular (stato-cinetic) (vestibule si canale semicirculare).
Melcul sau cohleea este un tub cu pereii duri care se rotete in jurul unui ax osos central
numit columela in jurul cruia melcul realizeaz doua ture si jumtate si se termina in "fund de
sac".
Primul tur de spira se termina antero-intern fata de vestibul de care este separat printr-un
spaiu denumit defileul intervestibulo-cohlear, ocupat de prima poriune a apeductului lui
Fallope.
Al 2-lea tur de spira este orientat anterior fata de primul.
Al 3-lea tur de spira este mai mic, incomplet si se termina in cupola melcului.
Melcul detaat de labirintul posterior in poziie verticala cu baza inferior este constituit din:

o Nucleul central sau columela;

o Tub osos sau lama contururilor, nfurata in jurul columelei de jos in sus;
o Lama osoasa sau lama spirala care parcurge traiectul lamei contururilor, fiind
ataata la columela, formandu-se doua compartimente in lama contururilor:
Rampa vestibulara, superior;
Rampa timpanica, inferior.
Rampa vestibulara este situate in fata lamei spirale si se formeaz in regiunea anterioara si
externa a planseului vestibulului printr-un orificiu eliptic.
Rampa vestibulara urmeaz traiectul elicoidal al lamei spirale si se termina la nivelul cupolei
unde ocupa poriunea anterioara sau terminala, situata intre crligul lamei spirale si bolta. La
acest nivel comunica cu rampa timpanica printr-un orificiu denumit helicotrema.
Rampa timpanica se formeaz in fundul de sac al ferestrei rotunde sub poriunea planseului
formata de originea lamei spirale. Se termina la nivelul cupolei unde ocupa regiunea
posterioara. La acest nivel comunica cu rampa vestibulara.
Vestibulul este situat intre casa timpanului si conductul auditiv intern, de forma ovoidala
neregulata, aplatizat din afara inauntru.
Dimensiuni:
Lungime 6-7mm;
nlime 5-6mm;
Latime 2-3mm.
Vestibulul este comparat cu un paralelipiped cu 6 perei:
Peretele extern: este peretele abordului chirurgical, este convex spre inafara si
prezint 3orificii:
Fereastra ovala in poriunea antero-inferioara acoperita de platina scriei;
Orificiul anterior al canalului semicircular extern ampular;
Orificiul posterior al canalului semicircular extern neampular;
Peretele intern separa vestibulul de conductul auditiv intern.
Este convex spre conductul auditiv intern si concave pe fata endovestibulara:
Foseta semi-ovoida sau foseta eliptica sau utriculara si corespunde
utriculei
Foseta emisferica sau foseta saculara si corespunde saculei
Foseta posterioara: spaiul dintre peretele posterior al vestibulului si
creasta ampulara inferioara
Creasta vestibulului.
Peretele inferior sau planseul vestibulului
Poriunea sa posterioara corespunde orificiului ampular al canalului
semicircular posterior;
Poriunea sa anterioara corespunde orificiului prin care se deschide rampa
vestibulara a melcului.
Peretele superior:
anterior prezint orificiul ampular al canalului semicircular superior;
posterior prezint orificiul trunchiului comun al canalelor superior si posterior.
Peretele anterior se intinde de la creasta ampulara superioara la orificiul prin care se
deschide rampa vestibulara a cohleei.

 Peretele posterior se intinde de la orificiul comun al canalelor semicirculare vertical la

orificiul ampular al canalului semicircular posterior.
Canalele semicirculare sunt in numr de trei, au aspect de tuburi care se deschid in vestibul
prin extremitile lor.
Canalul semicircular extern (orizontal) este cel mai scurt, iar cele doua deschideri se
gsesc la nivelul peretelui extern al vestibulului.
Canalul semicircular superior (anterior) se gsete deasupra peretelui superior al
vestibulului.
Extremitatea ampulara se deschide in regiunea anterioara a peretelui superior al
vestibulului. Extremitatea neampulara este comuna cu cea a canalului posterior.
Canalul semicircular posterior este intr-un plan care prelungete in afara peretele
posterior al vestibulului.
Orificiul ampular se deschide in vestibul la nivelul planseului, iar cel neampular se
deschide la nivelul plafonului.
Labirintul membranos este reprezentat de un .sistem de caviti cuprinse in interiorul
labirintului osos. Acesta formeaz un sistem inchis cu un coninut lichidian denumit
endolimfa.
Intre labirintul membranos si cel osos circula perilimfa.
Labirintul membranos se imparte din punct de vedere fiziologic in:
Labirintul anterior sau canalul cohlear (organul auzului)
Labirintui posterior sau organul echilibrului, care conine canalele semicirculare
si vestibulul membranos (utricula si sacula)
Sistemul endolimfatic cu:
Canalul endolimfatic
Sacul endolimfatic.
Labirintul anterior este un canal prismatic cu cele doua extremiti terminate in "fund de sac"
si aderente la capsula osoasa
- Peretele antero-superior (membrana Reissner);
- Peretele extern format din poriunea ligamentului spiral;
- Peretele posterior reprezentat de membrana bazilara si limbul lamei spirale si separa
canalul cohlear de rampa timpanica.
Organul lui Corti este localizat pe membrana bazilara, formnd o creasta pe toata lungimea
peretelui posterior al canalului cohlear.
Este alctuit din:
Celule senzoriale:
Ciliate interne;
Ciliate externe.
Celulele ciliate interne sunt in numr de 3 500-4 000 dispuse pe un singur rnd. Au forma de
para, iar la polul apical prezint 120 de stereocili/celula.
Celulele ciliate externe sunt in numr de 20 000-30 000, dispuse pe trei randuri.Au forma
cilindrica, iar polul apical prezint 46-48 stereocili dispui in 6-7 rnduri sub forma unui "W"
deschis spre interior.
Celule de susinere:
- Pilierii sunt celule piramidale dispuse pe doua rnduri in regiunea
mijlocirea organului Corti.
- Celulele Deiters: forma fusiforma, dispuse pe 3-4 rnduri. Sunt

celule de susinere pentru celulele externe. De la apexul fiecrei

celule pornete o prelungire subire a crei extremitate superioara
se lrgete in platou, contribuind la formarea membranei
reticulare.
- Celule de susinere a celulelor ciliate interne asemntoare celor
precedente, situate pe un singur rnd intern.
- Celulele Hensen prezint microvilozitati, iar in citoplasm granule
lipidice.
- Celulele Claudius sunt cellule de tranziie intre celulele Hensen si
celulele santului spiral extern.
Membrana reticulara este formata din fibre de colagen, reunete polii apicai ai celulelor
Deiters, celulelor ciliate si pilierilor.
Membrana tectoria este formata dintr-o substana gelatinoasa strbtut de structuri
fibrilare proteice.
Labirintul membranos posterior este format din:
vestibul:
- utricula
- sacula
trei canale semicirculare
membranoase
Utricula se gsete in partea supero-posterioara a vestibulului osos.Forma alungit anteroposterior si turtit transversal. Prezint doua segmente:
anterior, ovoidal, primete extremitile ampulare ale canalului superior si ale celui
extern, iar antero-inferior prezint o bombare albicioasa numita macula utriculara
posterior format din convergenta canalului comun al canalului superior, posterior,
extremitile neampulare ale canalului extern, extremitile ampulare a canalului
posterior si ramurii utriculare a canalului endolimfatic.
Sacula este o formaiune membranoasa sferica, aplatizat transversal.
Canalele semicirculare ocupa interiorul canalelor osoase avnd aceeai direcie, lungime si
configuraie cu acestea.
Prezint doua extremiti:
- ampulara
- neampulara.
Lichidele labirintice:
> Perilimfa (umoarea lui Cotugno)
Coninuta in spaiul perilimfatic
Mai abundenta la nivelul vestibulului
Similara din punct de vedere chimic lichidului cerebrospinal fiind un
filtrat sanguin.
> Endolimfa (umoarea lui Scarpa) produsa de epiteliul crestelor maculelor si de
regiunea striei vasculare.
* Cortilimfa este o varietate de endolimfa cu o concentraie mai mare de proteine.

 Blocul oto-mastoidian este format din mastoida, urechea medie, aditus ad antrum si
antrul.
Mastoida are forma unei piramide triunghiulare, cu vrful orientat inferior, anterior si
extern,iar baza inglobata.
Prezint 3 fete (externa, interna, anterioara) si o baza, formate din os compact, denumite
corticale mastoidiene, care delimiteaz un sistem pneumatic de caviti osoase, centrate de
antrul mastoidian. Este segmentul cel mai pneumatizat al osului temporal.
Fata externa (zona de acces chirurgical):
Este superficiala
Suprafaa externa prezint o serie de repere anatomice importante
Linia temporala formeaz limita superioara, despartind blocul mastoidian de scuama
temporalului si este reprezentata de o prelungire orizontala a rdcinii
apofzei zigomatice, orientata posterior pe deasupra meatului auditiv extern. Pe
aceasta creasta osoasa, uneori mai tears, se insera aponevroza temporala
profunda, iar pentru interveniile chirurgicale ea reprezint limita superioara pana la
care poate avansa trepanatia osoasa.
Sutura petro-scuamoasa unete piciorul scuamei cu stanca de-a lungul unei linii
oblice orientate inferior si anterior, despartind suprafaa externa in doua segmente:
-Antero-superior - aceasta zona strbtut de numeroase orificii vasculare,
corespunde antrului mastoidian si este proporional ca suprafaa cu gradul de
pneumatizare a mastoidei. Ea prezint ca repere chirurgicale zona ciuruita (criblata)
Chipault si spina suprameatum Henle.
-Postero-inferior- aparinnd stncii, este rugos, dnd inserii musculare pentru:
Muchiul occipital
Muchiul auricular posterior
Muchiul sternocleidomastoidian
Muchiul splenius capitis
Micul complex
Fata interna cuprinsa intre vrful mastoidei si baza craniului, prezint sutura petro-occipitala,
iar in afara acesteia triunghiul digastric Mouret.
Fata anterioara se imparte in trei segmente:superior,inferior si mijlociu.
Baza mastoidei este situata endocranian si rspunde pe de o parte tegmenului antral (fosei
cerebrale mijlocii), iar pe de alta parte peretelui osos al fosei cerebeloase in regiunea
sinusului lateral, precum si regiunilor pre si retrosinusala.
Sistemul celular mastoidian
Dintre cavitile pe care le prezint mastoida una este mai mare dect celelalte si are o situaie
speciala relativ fixa: antrul.
Celelalte celule mastoidiene sunt dispuse in jurul antrului, prezentnd o mare variabilitate
individuala din punct de vedere al formei, dimensiunilor si extinderii, cel mai adesea ele sunt
alungite, cu axul mare orientat spre celula antrala.

METODE DE EXPLORARE ALE APARATULUI ACUSTICO-VESTIBULAR

Examenul clinic a). Anamnez:

Motivele prezentrii la medic:
Simptome: surditate, acufene sau tinitus, senzaie de plenitudine auriculara sau
presiune endaurala;
Semne: otodinie, otalgie, otoragie, otolicvoree, otoree, paralizie de facial.
Istoricul bolii, care ne aduce informaii despre modul de apariie a bolii, evoluia sa si
tratamentele urmate.
Antecedentele personale patologice: se au in vedere legtura cu:

sarcina, lactatia in otoscleroza;

traumatismele;
fracturile sau luxatiile din copilrie(osteogenesis imperfecta);
supuratia in sechele postotitice.
Antecedentele heredo-colaterale, in afeciunile otice componenta ereditara are o
importanta deosebita.
Condiiile de lucru, de mediu si starea generala si locala a organismului influeneaz
si explica, de multe ori, apariia afeciunilor otice.
b). Examenul obiectiv: -examenul local fizic
-examenul
funcional. Examenul local fizic:
SE NCEPE EXAMINAREA, NTOTDEAUNA, CU URECHEA SNTOASA SI APOI CU
CEA BOLNAVA!!!
Inspecia:
- aspectul;
- forma;
- poziia pavilioanelor auriculare fata deapofizele mastoidiene
Palparea: cu policele:
- punctul antral;
- punctul vrfului mastoidei;
- punctul marginii posterioare la locul emisarei Santorini.
Otoscopia:
- se exploreaz conductul auditiv extern si membrana timpanica;

se realizeaz cu ajutorul speculului auricular prin care se proiecteaz lumina de

la o oglinda frontala;
- membrana timpanica:
poziie,
culoare,
repere,
integritate anatomica.
Examenul funcional al analizatorului acustico-vestihular cuprinde:
> funcia auditiva
> funcia de echilibru

ExamenuI funcional al auzului

Acumetria:
fonica;
instrumentala;
radio-electrica.

Acumetria fonica reprezint examinarea funciei auditive cu ajutorul vocii vorbite.

In mod normal, intr-un mediu linitit, vocea optit este perceputa la o distanta de 6 metri,
vocea de conversaie la 20 metri, iar vocea strigata la 200 metri.
Se utilizeaz cuvinte cu tonalitate diferita: grave (mar, ru, ru, unu, noua), acute (tata, titi, trei,
sase, apte), mixte (mac, cocor, tutun, opt, cinci, zece).
Perceperea corecta a apte cuvinte din zece este considerata ca o medie normala.
Acumetria instrumentala reprezint examinarea pe cale aeriana si osoasa a funciei auditive cu
ajutorul unor instrumente emitoare de sunete.
In trecut se utiliza ceasul si acumetrele, iar astzi se utilizeaz diapazonul si audiometrul radioelectric.
Probele cu diapazonul (Weber, Rinne, Schwabach, Lewis-Federici, Poch-Vinals, Bonnier, Gelle,
Bing).
A). Proba Weber compara conducerile osoase ale celor doua urechi.
- piciorul diapazonului aflat in vibraie se aseaza pe cutia craniana, pe linia mediana
(vertex, glabela, menton sau incisivi):
o Sunetul este auzit pe linia mediana - Weber indiferent auz normal sau egal
afectat;
o Sunetul este auzit de una dintre urechi - Weber lateralizat cu doua posibiliti:
- Sunetul este auzit de ureche afectata in hipoacuziile de transmisie;
- Sunetul este auzit de ureche sntoasa in hipoacuziile de percepie.
B). Proba Rinne compara conducerea aeriana cu cea osoasa de la aceeai ureche:
Daca sunetul este auzit mai tare in conducerea aeriana Rinne-ul este considerat pozitiv,
ceea ce semnifica auz normal sau hipoacuzie de percepie;
Daca sunetul este auzit mai tare in conducerea osoasa Rinne-ul este considerat negativ,
ceea ce semnifica hipoacuzie de transmisie.
C). Proba Schwabach. Sunetul in conducerea osoasa este auzit 20 de secunde, in mod
normal.

> Daca este perceput peste 20 secunde - Schwabach prelungit = hipoacuzie de transmisie;
> Daca este perceput sub 20 secunde - Schwabach prescurtat hipoacuzie neurosenzoriala.
D). Proba Lewis-Federici: compara CC cu CA si cu CO. In mod normal: CC>CA>CO.
In otoscleroza CC=CO.
Audiometria tonala li minar
Cmpul auditiv normal se caracterizeaz prin:
Frecventa: 20 Hz-20 000 Hz (sub 20 Hz - domeniul infrasunetelor, peste 20 000 Hz
-domeniul ultrasunetelor);
Intensitate: 0 dB HL-130 dB HL ( peste aceasta valoare senzaia de auz se transforma in
senzaie de durere).
Audiograma tonala liminara (ATL)
o mediu fara zgomot (camere izolate fonic);
o se utilizeaz audiometrul;
o vrsta minima la care acest test se poate efectua se bazeaz pe concordanta
dintre dezvoltarea somatica si cea psihica;
o testarea se ncepe cu ureche cea mai buna;
o curbele audiometrice normale sunt cele la care pragurile nu sunt mai jos de 15
dB HL la copil si 25 dB HL la adult;
Audiometria vocala
> msoar capacitatea pacientului de a intelege comunicarea interumana;
> utilizeaz diferite tipuri de materiale fonetice:
logatomi (cuvinte fara sens, cu structura "consoana vocala
-consoana") ;
cuvinte monosilabice;
cuvinte bisilabice;
propoziii; fraze.
Examenul impedansmetric
timpanul trebuie sa fie intact;
sa nu existe nici un obstacol intre sonda si timpan;
timpanometria=tehnica de obinere a funciei complianta/presiune, iar reprezentarea
grafica se numete timpanograma;
tipuri de timpanograma:
- timpanograma tip A are forma de clopot si semnifica prezenta de aer in
cavum timpani;
- timpanograma de tip B: aerul din cavum timpani este nlocuit cu lichid
(serozitate,hemotimpan), sau cu substana solida (glomus de jugulara);
- timpanograma de tip C: translaia curbei normale la zona presiunilor negative.
Metode electrofiziologice:
electrocohleografa
potenialele evocate auditive precoce (PEAP)

 audiometria prin rspuns cortical

1). Electrocohleografa nregistreaz activitatea originara din interiorul si din jurul cohleei
intr~o fereastra poststimulare de 1-10 ms.
2). Potenialele evocate auditive precoce (PEAP) nregistreaz activitatea electrica din nervul
cohlear si din diverse zone ale trunchiului cerebral, intr-o fereastra de 1-15 ms.
3). Audiometria prin rspuns cortical nregistreaz rspunsul cortical care este subdivizat in
doua grupe:
rspuns cu latenta medie
rspuns tardiv.
Otoemisiunile acustice (OEA)
metoda neinvaziva si nedureroasa
relativ recenta
otoemisiunile reflecta activitatea mecanica de la nivelul celulelor ciliate externe
OEA pot fi:
- spontane
- provocate
OEA detecteaz hipoacuzia, dar nu o cuantifica;
Apariia OEA = ureche interna si medie sunt normale.

Metode de explorare a funciei vestibulare

Electronistagmografia (ENG)
Posturografia dinamica computerizata (PDC)
Electronistagmografia (ENG)
ENG = nregistrarea variaiilor diferenei de potenial retino-ocular induse de micarea globilor
ocular.
o In stare de repaus exista o diferena de potenial continua de 50-200u V intre cornee si
retina, datorita activitii neurale a retinei.
o Parametrii ce permit aprecierea cantitativa a rspunsului nistagmic sunt: direcia si
sensul nistagmusului frecventa secuselor nistagmice viteza fazei lente a
nistagmusului.
o Nistagmusul spontan apare in absenta oricrei stimulri externe. Apariia acestuia
indiferent de direcia privirii semnifica o afectare vestibulara.
o Nistagmusul poziional apare doar intr-o anumita poziie a capului (decubit dorsal,
lateral).
O poziie particulara este: decubit dorsal cu capul in hiperextensie si rotit pe una din parti
(poziia Dix & Hallpike).
Daca apare nistagmus in aceasta poziie se poate stabili diagnosticul de vertij paroxistic
positional benign (VPPB);
o Nistagmusul provocat, apare ca urmare a unui stimul extern (acceleraia angulara,

stimulare calorica)
Posturografia dinamica computerizata (PDC)
Evaluarea globala a echilibrului
Apreciaz si msoar capacitatea persoanei de a-si menine echilibrul in poziie verticala
in diferite condiii: n ortostatism cu ochii deschii si inchisi, pe o platforma fixa si
mobila;
Rezultate posibile:
-

- Rezultat normal
Echilibru afectat global
Afectarea sistemului vizual
- Afectarea sistemului vestibular
- Incostienta fiziologica ("dezechilibru non-organic")

Explorarea radio-imagistic
> Radiologia convenionala
> Tomografia computerizata
> Rezonanta magnetica
> Angiografia
Radiologia convenionala:
Investigaie simpla si necostisitoare
Realizata cu aparatura radiologica standard prezenta in majoritatea spitalelor
Incidente:

I.

II.
III.

Incidena temporo-timpanica (Schuller)

Incidena antro-timpanala (Chausse III)
Incidena occipito-zigomatica (Stenvers)
Incidena temporo-timpanica (Schuller):
imagine laterala a mastoidei obinut cu planul sagital al craniului paralel cu
filmul si cu o angulare de 25-30 cranio-caudal a razei incidente
- gradul si extensia pneumatizarii mastoidiene
-structura trabeculelor osoase si raporturile cu poriunea verticala a sinusului
lateral
Incidena antro-timpanala (Chausse III):
Imagine de ansamblu a urechii medii si interne
- Evaluarea postoperatorie a poziiei implantului cochlear
Incidena occipito-zigomatica (Stenvers):
- Se realizeaz prin rotarea capului cu 45 spre partea opusa celei de
examinat, fasciculul de raze este angulat cu 15caudal
- Evaluarea conductului auditiv intern

Tomografie computerizata:

Se pot diagnostica malformaiile, traumatismele, leziunile inflamatorii sau tumorale de la

nivelul stncii temporale;
- Substana de contrast creste valoarea diagnostica;
- Importanta deosebita in evaluarea otologica postoperatorie;
- Proiecii pentru osul temporal:
Axiala (urechea externa, medie, interna cu excepia tegmenului)
Coronala
Coronala oblica Ia 20
Sagitala (laterala) (segmentul mastoidian al canalului facialului, apeductul
vestibular).
Rezonanta magnetica:
Importanta metoda de diagnostic a neurinoamelor situate in conductul auditiv intern sau
unghiul cerebelo-pontin
Evaluarea nervilor in conductul auditiv intern, a ganglionului geniculat si a segmentelor
II si III ale facialului in nevrite
Patologia labirintului membranos
Angiografie
Diagnosticul anomaliilor sau tumorilor vasculare intratemporale cu sau fara extensie
extratemporala
Arteriografia identifica vascularizatia leziunilor
Flebografia jugulara retrograda este utilizata pentru diagnosticul tumorilor glomice sau
procidenta golfului jugularei.

PATOLOGIA URECHII EXTERNE

I.

MALFORMAIILE CONGENITALE ALE URECHII EXTERNE

se pot asocia cu:
o malformaii ale urechii medii si urechii interne;
o malformaii la distanta: cardio-vasculare, renale, de tract respirator;
- diagnosticul se stabilete prin simpla inspecie;
- se clasifica in malformaii congenitale de pavilion auricular si malformaii
congenitale de conduct auditiv extern.

MALFORMAIILE CONGENITALE ALE PAVILIONULUI AURICULAR

> Urechile decolate sau in ansa:
frecvent la sexul masculin;
frecvent bilateral;
unghiul cefalo-auricular ajunge pana la 90 (valori normale 30);
tratamentul este chirurgical.

> Macrotia:
Pavilionul auricular este mrit de volum cu tendina la aplatizare si
reliefuri terse;
Bilaterala;
Tratamentul este chirurgical.
> Microtia:
Pavilion auricular mic, atrofiat ca un mugure cartilaginous asociat cu
poziia sa antero-inferioara, la nivelul obrazului;
Tratamentul este chirurgical.
> Poliotia:
Rudimente supranumerare de pavilion cu localizare anterioara fata de
pavilionul care este frecvent normal ca dimensiune si constituie;
Tratamentul este chirurgical si consta in ablatia acestor rudimente.
> Malformaii ale conturului pavilionului:
absenta rulrii helixului;
prezenta tuberculului Darwin;
pavilionul "in cornet" (helix de dimensiuni mari, tratamentul
este chirurgical).
> Malformaii ale lobului auricular:
Modificri de poziie;
Lobul hipertrofic;
Lobul aderent;
Bifiditatea sau coloboma lobului (congenitala sau dobndita la
femeile care poarta cercei).
> Aplaziile pavilionare:
Se asociaz cu aplaziile conductului auditiv extern;
Intervenia chirurgicala se practica in jurul vrstei de 7 ani cnd
leziunea este unilaterala si are ca prim scop rezolvarea transmisiei
sonore in cavum tympani, apoi plastia pavilionului;
cnd aplazia este bilaterala intervenia chirurgicala se practica la 3-4ani.
> Fistulele auriculare:
Traiectul fistulos prezint o extremitate superficiala, preauriculara, iar cealalt
extremitate este profunda terminandu-se simplu sau prin bifurcare la nivelul helixului;
Pot exista doua-trei traiecte fistuloase;
Frecvent sunt bilaterale;
Asimptomatice sau dureroase sau pot fistuliza tegumentar prin suprainfectie;
Tratamentul este chirurgical si consata in extirparea totala a traiectului fistulos

.
MALFORMAIILE CONGENITALE ALE CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN
-Aatreziile membranoase: au sediul la nivelul istmului.
-Atreziile osoase

- pot fi complete si incomplete;

- se asociaz cu malformaii ale casei timpanului.
Anomalii de forma ale conductului auditiv extern:
Conduct auditiv extern lrgit excesiv;
Malformaii ale curburilor si direciilor conductului auditiv extern.
- Fistulele de conduct auditiv extern:
- Apar in regiunea conchai:
Ca un orificiu fstulos in apropierea tragusului care se ndreapt spre regiunea
articulatiei temporo-mandibulare
Ca fistule cu cteva traiecte;
Orificiul extern la intrarea in conductul auditiv extern terminandu-se retrolobular sau
cervical, traversnd parotida.

Coloboma auris:
o Orificiul in poriunea antero-inferioara a conchai; o
o Traiect oblic descendent spre unghiul mandibular;
o Al 2-lea orificiu fie la nivelul muchiului sternocleidomastoidian fie la nivelul
orificiului faringian al trompei lui Eustachio.
Tratamentul fistulelor de conduct auditiv extern este chirurgical si consta in extracia
completa pentru a se evita recidivele.
Stenozele congenitale ale conductului auditiv extern:
Se asociaz cu aplazia pavilionului auricular;
Doua forme:
o Absenta totala de conduct;
o Stenoza foarte strnsa.
Malformaii auriculare in cadrul unor sindroame malformative:
Sindromul Franceschetti (disostoza mandibulo-faciala):
Implantatie joasa a pavilionului;
Microtie;
Aplazie;
Atrezie de conduct auditiv extern;
Malformaii osiculare;
Malformaii faciale: hipoplazia masivului facial, a oaselor malare,
macrostomie, cheiloskizis, malformaii oculare.
Boala Crouzon (disostoza cranio-faciala):
* Malformaii si malpozitii de pavilion;
* Obstrucie de conduct auditiv extern;
* Timpane retractate;
* Anchiloza scriei;
* Anchiloza totala de lan osicular;
* Deformaii craniene prin sinostoza precoce;
* Malformaii faciale (atrofie de maxilar superior);
* Manifestri oculare;
* Manifestri neuro-psihice.

 Trisomia 21 (sindromul Down)

- Malformaiile auriculare sunt reprezentate de: helix unghiular suprapus si
antehelix proieminent.
Trisomia 18 (sindromul Edwards, sindromul E): pavilioane jos implantate
Trisomia 13 (sindromul Patau,sindromul D): pavilioane jos implantate.

INFLAMATIILE URECHII EXTERNE

OTITA EXTERNA DIFUZA
Reprezint inflamatia tegumentului conductului auditiv extern (dermoepidermita).
ETIOLOGIA:
Infectioasa;
Eczematiforma;
Seboreica.
Ageni etiologici:
Stafilococi (auriu, epidermidis)
Pseudomonas aeruginosa
Streptococci
Proteus vulgaris
Colibacili
Factori favorizanti:
- Climatul cald si umed;
- Traumatismele locale; Prezenta detritusurilor epidermice;
- Purtarea protezei auriculare;
- Diminuarea secreiei ceruminoase;
- Otoree cronica;
- Status postiradiere;
- Persistenta corpilor strini;
- Introducerea unor substane medicamentoase iritante in conduct.
Simptomatologia:
- Iniial apare pruritul local;
- Otalgie intensa cu exacerbare nocturna si la mobilizarea articulaiei temporo-mandibulare;
- Hipoacuzie;
- Otoree iniial seroasa, apoi devine vscoasa, purulenta;
- Semne generale: febra, adenopatie satelita (regiunea parotidiana sau retroauriculara).
Diagnostic diferential:

- Furunculul de conduct auditiv extern;

- Epidermoza de conduct auditiv extern;
- Otita externa virala;
- Otita externa micotica;
- Otita medie acuta insotita de reacie inflamatorie a conductului auditiv exten.
Tratament:
-Curativ:
-Local;
-Recoltarea secreiei otice pentru examen bacteriologic si antibiograma;
- Toaleta locala zilnica: aspirarea secreiilor, splarea CAE cu soluie antiseptica
(rivanol, apa oxigenata), mesa auriculara cu rivanol;
- Uneori peste mesa se instileaza soluie antibiotica cu spectru larg (Neomicin sulfat,
Polimixin B sulfat, Colistin sulfat); 5-7 zile;
-Tratament antialgic si antiinflamator;
- Tratament general antibiotic daca apar manifestri generale (febra, complicaii,
simptomatologia nu se remite).
-Profilactic:
-nlturarea factorilor favorizanti.
OTITA EXTERNA ECZEMATIFORMA
- Cuprinde toate formele de hipersensibilitate ale tegumentelor din CAE
datorita similitudinii macroscopice a leziunilor.
Etiologie:
-Soluii topice antibiotice sau alte substane folosite in exces;
- Alergia la diferite substane chimice sau metale (cercei, spray);
- Contactul prelungit al tegumentului cu otoreea in cadrul otitelor medii.
Aspectul macroscopic:
- Zona confluenta care prezint exudat cu cruste pe un tegument edematiat si
hiperemic.
OTITA EXTERNA SEBOREICA
- Se asociaz cu dermatita seboreica cu alte localizri ale corpului (in special la nivelul
scalpului);
- Etiologia nu este cunoscuta, se presupune existenta unui factor ereditar;
- Macroscopic: cruste unsuroase galbene cu localizare la nivelul CAE cartilaginos,
concha, regiunea retroauriculara.
FURUNCULUL DE CONDUCT AUDITIV EXTERN
Inflamatie circumscrisa a foliculilor pilo-sebacei la nivelul CAE membranos;
Forma localizata de otita externa difuza.
Etiologie:
- Staphyloccocus;
- Obstrucia canalului excretor al unei glande sebacee cu infectare ulterioara, foarte rar.
Factori favorizanti:
Mediul cald si umed;
- Traumatismele locale;
-

- Dermatoza asociata cu leziunile de grataj;

Diabetul zaharat.
Simptomatologie:
- Simptomul dominant este durerea cu iradiere in hemicraniu si exacerbare in timpul
masticaiei;
Stare generala influenat;
- Hipoacuzie uoara;
- Acufene;
Obiectiv:
Zona indurata, tumefiata difuz, hiperemica dureroasa spontan si la palpare;
Burbionul;
Pustula;
Abcedare spontana;
Crater rou;
Otoree purulenta.
Evoluie naturala: remisiune spontana.
Diagnostic diferenial:
- Alte leziuni dermatologice localizate la nivelul CAE;
- Otomastoidita acuta/cronica supurat renclzit.
Tratament:
- Netratat determina complicaii locale (celulita), locoregionale (limfadenita satelita).
Scop: calmarea durerii;
- Aplicaii locale (comprese, mese) cu soluii slab alcoolizate;
- Tratament general antibiotic (Oxacilina 500mg/6ore);
- Antiinflamatorii si antialgice;
- Daca dup 24-48 ore nu fstulizeaza se practica incizia in punctual de maxima fluctuenta;
- Vaccin stafilococic tipizat sau autovaccin la pacienii cu repetate furuncule.
OTITA EXTERNA MALIGNA
- Infecie rara a CAE;
- Agentul etiologic Pseudomonas aeruginosa.
- Factori favorizanti:
Personae cu aprare imunitara deficitara: SIDA, diabetici;
- Debutul insidios cu semene minime de infecie meatala.
- Punctul de plecare: leziuni CAE
- Celulita de CAE;
- esut de granulatie la nivelul planseului CAE profund;
- Afeciunea se rspndete de la CAE prin fistule natural la:

Glanda parotida;
Articulaia temporo-mandibulara;
esutul moale de la baza craniului;
Vrful mastoidei putnd determina paralizie de facial;
Baza sfenoidului determinnd sinuzita sfenoidala;
Paralizia nervilor cranieni: IV, V, VI, IX, X, XI, XII.

Complicaii: meningita, abces intracerebral, tromboza de sinus lateral si sinus cavernos,

extensia infeciei la stanca controlaterala.
- Mortalitatea este crescut.
- Tratament:
Controlul diabetului;
Antibiotice conform antibiogramei, de electie raman chinolonele
(ciprofloxacina);
Debridarea esuturilor necrozate.

OTOMICOZA (OTITA EXTERNA MICOTICA)

Infecie a tegumentelor CAE produsa de fungi (Candida albicans, Aspergillus

niger, Aspergillus fumigatus, Aspergillus flavus)

Factori favorizanti:
Exogeni: umiditate, cldura, ptrunderea apei in conduct.
Endogeni: absenta cerumenului, dop epidermic, factori hormonali, diabet zaharat.
Frecvent: stri imunodepresive, caviti de evidare, purttori de proteze auditive
cu mulaj ocluziv al meatului.

Simptomatologie:
Pruritul este cel mai important simptom;
Senzaie de plenitutide auriculara;
Hipoacuzie uoara. Exista 3
forme clinice:

Forma tipica: otoscopic la nivelul CAE deeuri gri-albe sau firisore negre (Aspergillus
niger) printre detritusuri sau masa fina de filamente ieind din peretele meatal.
A doua forma: mase cazeoase albicioase sau negre cu pereii conductului inflamai si
acoperii cu membrane difteroide. Dup ndeprtarea membranelor se observa eroziuni
superficiale hemoragice si dureroase.
A treia forma este de fapt o complicaie: miringita buloasa: flora fungica asociata cu
flora microbiana (Gram negativ) timpanul este congestiv, edematiat si se poate perfora.
Diagnosticul pozitiv se pune pe aspectul
clinic.
Tratament:
o Curativ: toaleta riguroasa locala zilnic sau la 2-3 zile: agent antifungic
specific (Nistatin, Stamicin, derivai topici de imidazol: Econazole,
Ketoconazol, Clotrimazol). Antifungicele per os sunt inutile.
o Profilactic:

tratament local cel puin doua

sptmni evitarea factorilor favorizanti.

PERICONDRITA PAVILIONULUI

= inflamatie subacuta a pavilionului urechii ce intereseaz cartilajul si in principal

pericondrul.
Etiologie:
- Idiopatica;
- Postraumatica (intepaturi, plgi, mucaturi, othematom);
- Postinterventii chirurgicale otice
95% bacilul Piocianic;
- Staflococul auriu;
- Proteus, streptococul - rar

Factori predispozanti:diabetul zaharat.

Simptomatologie:

Exista doua forme:

o Pericondrita supurat clasica;

o Pericondrita seroasa (chist seros al paviliomului).

Forma supurat:
o
Durere violenta cu iradiere spre gat si tample;
o
Tumefactia pavilionului cu tergerea pliurilor;
o
Tegumentul pavilionului este lucios si hyperemic;
o
Frecvent apare febra.
Forma seroasa:
o Afebrilitate;
o Durere mai redusa ca intensitate dect in forma supurat.
Diagnosticul: se stabilete pe baza aspectului clinic.
Evoluie: in forma supurat evoluia este spre fistulizare si necroza intinsa a cartilajului.
Tratament:
- Antibiotic conform antibiogramei;
Incizie si drenaj dup constituirea abcesului;
- In pericondrita postraumatica plaga trebuie explorata, debridata si cartilajul devitalizat
trebuie ndeprtat.

PERICONDRITA CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN

Apare frecvent in cadrul pericondritei pavilionului.
Etiologie:
- Posttraumatic;
- Postoperator;
- Asocieri microbiene (Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus).
Simptomatologie:

Durere pulsatila la nivelul

tragusului; Tragus infiltrate, tumefiat.
Tratament:

Antibiotic;

La 10-12 zile dup tratament antibiotic, daca simptomatologia se menine se

practica

rezectia esutului subcutanat necrozat.

CELULITA AURICULO-TEMPORALA

= inflamatie extensiva a esutului celular subcutanat din regiunea auriculotemporala post-traumatic (nepturi, plgi), postinterventie chirurgicala.
Etiologie:

Streptococul piogen din

grupul A; Staphylococcus aureus.
Simptomatologie:

Debut brusc printr-un eritem dureros;

Fenomene generale: febra,frison, astenie;

Frecvent se asociaz cu limfangita si limfoadenopatie inflamatorie regionala.

Diagnosticul diferenial:

- Erizipelul.
Tratament:
- Antibiotic;
- Local: pansamente reci.

ERIZIPELUL AURICULAR
= placard de dermita a regiunii auriculare cu tendina extensive si fenomene generale.
Etiologie:
- Streptococul beta hemolitic grup A;
- Foarte rar Streptococul din grupul C sau G sau Stafilococul;
- Poarta de intrare a germenilor: soluia de continuitate a tegumentului auricular;
Frecvent la persoanele tarate (diabet zaharat, alcoolism).

Simptomatologie:

Debut brusc cu febra, frison, cefalee, curbatura;

Placard rou supradenivelat cu burelet marginal bine delimitat care se extinde

periferic;

La nivelul placardului apar flictene cu coninut clar sau uor glbui care
evolueaz cu

formarea de cruste melicerice;

Adenopatie regionala dureroasa.

Tratament:
- Netratat evolueaz cu ulceraii cutanate, abces, adenoflegmon, septicemie, nefrita in
focar;glomerulonefrita acuta difuza, boala reumatismala dup 2-3 sptmni;
- Penicilina G 10 zile;

Eritromicina in cazul alergiei la

penicilina; Tratament antipiretic,
antiinfamator;

Local pansament cu soluie slab antiseptica.

HERPES ZOSTER OTICUS

= boala infectioasa acuta determinata de virusul varicelo-zosterian caracterizata printr-o

eruptive eritemato-veziculoasa asociata cu durere vie cu topografie radiculara unilaterala.

Simptomatologie:

Exista 3 forme clinice:

- Herpes zoster oticus - forma simpla;
- Herpes zoster oticus cu paralizie faciala;
- Herpes zoster oticus cu paralizie facial si tulburri cohleo-vestibulare (zona totala
Sicard).

Diagnosticul:este clinic pe baza simptomatologiei: durere vie si eruptie eritematoveziculoasa la nivelul conductului auditiv extern.
Evoluie:

Leziunile cutanate se vindeca in 2-4 sptmni, dar durerea poate sa persiste

sptmni sau luni.

Complicaii:

Nevralgii persistente;
Paralizie de facial;
Sindrom vestibular;
Surditate;
Meningita;
Encefalita.

Tratament:
o Simptomatic, in formele simple;
o Local: pansamente uscate sau pudre calmante;
o General: antivirale: Aciclovir 800mg x 5/zi, antialgice, antiinflamatorii.

TRAUMATISMELE AURICULO-MEATALE

Frecvente in cadrul traumatismelor cranio-cerebrale

Pot f si iatrogene postoperatorii in interveniile pe mastoida.

LEZIUNILE PAVILIONULUI

Escoriatii;
o Plgi:
tiate;
nepate;
transfixiante. smulgeri:
pariale;
totale.

Tratamentul:

dezinfectia plgii;

nlturarea cartilajului sau pericondrului necrozat;

sutura plgii;

seroterapie antitetanica;

grefe tegumentare pediculate sau nepediculate;

epiteze in cazul lipsei totale a pavilionului.

PLGILE CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN

Tratament:

Dezinfectie locala

Mese sterile;

Antibioticoterapie.

OTHEMATOMUL
= colecie sanguine intre cartilajul pavilionar si pericondru;

Frecvent intereseaz fata externa a pavilionului (helix, fosa scafoida

sau intreg pavilionul);

Proieminenta violacee nedureroasa;

Produce compresiune crtilaginoasa cu necroza acestuia;

Evolueaz spre supuratie sau pericondrita sau daca nu se infecteaz se formeaz

un

process dur cu tergerea reliefurilor pavilionului (ureche cu aspect

conopidiform).
Tratament:

Incizie si drenaj;

Pansament compresiv 5 zile;

Antibioticoterapie;

Rar, rezectii fenestrate de tegument si cartilaj.

ARSURILE PAVILIONULUI AURICULAR

o Foarte rar intereseaz doar
pavilionul;
o Apar in cadrul arsurilor fetei.
Cauze:
o Flacra;
o Lichide sau vapori fierbini;
o Expunere la soare;
o Curent electric.
Simptomatologie:exista 3 stadii:

Stadiul I: flictene liniare de-a lungul helixului si antehelixului si eritem in

concha; Stadiul II: flictene deschise si zone congestive in denivelrile pavilionului;

Stadiul III: leziuni la nivelul reliefurilor, tegumentele sunt dure, insensibile.

Tratamentul:
Conservator in arsurile de gradul I;

- Arsurile de gradul II si III: nitrat de argint si acoperite cu plase, in plus la cele de

gradul III trebuie debridare si utilizarea grefelor.

DEGERATURILE PAVILIONULUI AURICULAR

Din punct de vedere clinic exista patru grade:

Gradul I: eritem si edem localizat;
Gradul II: eritem, edem, flictene, durere si prurit intense;
Gradul III:
- edem si coloraie gri-albstruie a tegumentului;
- durerea este nlocuita de parestezii si prurit.

Gradul IV: cianoza intensa uneori nsoita de flictene si edem.

Tratamentul:

Se adreseaz ntregului
organism; Local:
aplicaii calde la nivelul pavilionului auricular;
splare blnda cu spun pentru a preveni suprainfectia;
ndeprtarea esuturilor necrotice superficiale.

FRACTURILE CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN

Cauze:
Traumatisme locale
Fracturi mastoidiene;
Fracturi ale scuamei temporalului;
Fracturi ale osului timpanal;
Traumatism mentonier (cdere pe menton).

Simptomatologie:
o
Durere;
o
Hemoragie locala;
o
Diminuarea lumenului conductului auditiv extern;
o
Hipoacuzie.
Diagnosticul:se stabilete pe baza simptomatologiei si imagistic.

Tratamentul:
are drept scop meninerea lumenului conductului auditiv extern si hemostaza
se realizeaz de o echipa formata din chirurg maxilo-facial, neurochirurg, medic ORL.

CORPII STRINI MEATALI

Exista doua categorii de corpi strini

meatali:
Endogeni: dopul de cerumen;
Exogeni:

Animai (insectele): sunt transformai in neanimati prin introducere in

conduct de substane uleioase sau eter dup care se va proceda la extragerea lor;

Neanimati: vegetali: se introduce alcool absolut in conduct pentru a se

evita creterea acestora in volum.

DOPUL DE CERUMEN

Cerum
enul este constituit nu doar din secreiile glandelor sebacee si ceruminoase cum se
credea ci si din scuame cornoase ce provin din epiderm, detritusuri celulare ale aparatului pilo

sebaceu, ale tijei sebacee si a glandelor.

Dopul de cerumen se formeaz ca urmare a impiedicarii evacurii libere a cerumenului

prin

Angulare importanta a conductului auditiv extern;

Comprimarea cerumenului prin utilizarea port-cotonului in scop igienic;
Orificiu extern ingust;
Producerea in exces a cerumenului.
Dopul de cerumen poate fi:
Parial, cnd exista spaiu intre dop si peretele conductului si nu exist n acest caz
manifestri clinice;
Obstruant: apare hipoacuzie de transmisie cu o scdere de auz de 15-35 dB frecvent se
insoteste de autofonie, acufene, si rar otalgie.
Diagnosticul se stabilete pe baza examenului otoscopic si pe simptomatologie.
Tratamentul: extractia dopului de cerumen:
Lavajul auricular nu se efectueaz in cazul existentei suspiciunii de perforatie timpanal

in acest caz se utilizeaz pensa Hartmann, inelul Trautmann sau ansa

- lavajul auricular
seringa Guyon (50-100ml);
pavilionul auricular se tractioneaza in sus si posterior;
jetul de apa este directionat de-a lungul peretelui superior al conductului

- aspiraia in cazul dopului de cerumen moale.

 TUMORILE AURICULO-MEATALE

TUMORILE BENIGNE AURICULO-MEATALE

Tumorile benigne ale pavilionului auricula

Chisturi sebacee si dermoide;

- Fibroame sauneurofibroame;
- Nevi pigmentri sau vasculari;
- Condiloame;
- Hemangioame;
- Fibrom cemento-osifiant;
- Pilomatrixom;
Miofibromul solitar.
Tratamentul:
- Ablatia chirurgiacala;

Tumorile benigne ale conductului auditiv extern:

o Exostozele:
- ocluzii osoase benigne la nivelul conductului auditiv extern;
- rare inaintea vrstei de 10 ani;
- frecvent bilaterale;
- frecvent la sexul masculin.
- etiologia nu este clara, se presupune ca favorizeaz apariia exostozelor: apa rece care
ptrunde in conduct (scafandri, innotatori) si traumatismele locale repetate;
- nu necesita tratament dect in cazul in care determina obstrucie.

o Osteoamele de conduct auditiv extern:

- Proliferri osoase benigne la nivelul poriunii osoase a conductului auditiv extern;
- Clinic: mase netede, rotund-ovalare acoperite cu tegument de aspect normal;
- Tratamentul este chirurgical si consta in exereza tumorii.

o Displazia fibroasa:
- Leziune fibroasa cu localizare la nivelul pereilor fibrosi ai conductului auditiv extern;
- Determina ocluzia conductului cu sau fara leziuni de tip colesteatomatos la nivelul
tegumentului din profunzimea conductului.

o Alte tumori benigne:

- Fasciita nodulara;
- Ceruminoamele;
- Boala Kimura (noduli subcutanai);
- Neurofibroame;
- Histiocitom fibros benign;
- Epiteliom sebaceu;
- Leiomiom.


TUMORI MALIGNE AURICULO
MEATALE

Incidena:
2% din totalul tumorilor maligne; 6% din totalul tumorilor maligne tegumentare; Neoplaziile de pavilion auricular reprezint 80-95% din tumorile urechii externe.

Factori predispozanti:
- Expunerea prelungita la soare;
- Traumatismele locale repetate;
- Roentgen terapia locala.

CARCINOMUL SPINOCELULAR

Cel mai frecvent tip histologic.

Din punct de vedere histologic se descriu:

- Tipul clasic;
- Tipul adenoid sau acantolitic;
- Tipul verucos;
- Keratoacantom.

Din punct de vedere macroscopic se descriu:

Nodulul cornos cutanat (evolueaz lent);
Forma ulcero-vegetanta;
Forma infiltranta.

Localizare:
- Helix (50%);
- Fata interna si antehelixul;
- Santul retroauricular si concha.
Simptomatologia:
- Prurit;
- Sangerare locala;
- Durere.
- Otoree sero-sanghinolenta;
- Hipoacuzie cu sau fara acufene;

Diagnosticul pozitiv se stabilete pe baza examenului clinic, dar certitudinea ne-o

ofer examenul histo-patologic.

Diagnosticul diferenial:
o Discheratozele;
o Degeraturile;
o Eczema;
o Psoriasis;
o Nodul dureros al urechii;
o Infiltratele din leucemia limfatica cronica;
o Sancrul luetic;
o Lupus;
o Condritele;
o Othematomul;
o Alte tumori benigne.

Stadializarea:
- Ti - tumora limitata la conduct, fara afectare osoasa, fara extensie in esuturile moi;

T2 - tumora cu eroziune osoasa limitata a conductului auditiv osos sau cu extindere

limitata in esuturile moi (<0,5 cm);
- T3 tumora cu eroziunea ntregului perete osos al conductului si afectarea esuturilor
moi 0,5 cm in diametru sau afectarea structurilor urechii medii sau mastoidei;
- T4 - tumora care erodeaz apexul stncii, labirintul, artera carotida interna, jugulara,dura.
- Stadiul I: TiNoMo;
- Stadiul II: T2N0M0;
- Stadiul III: T1N1;
- Stadiul IV: T2NiM sau TX,NX,ML
Prognosticuleste rezervat.
Tratamentul:

Chirurgical: exereza cat mai precoce si complete a tumorii eventual cu

evidare ganglionara latero-cervicala;

Iradiere postoperatorie;

Chimioterapie cu valoare paleativa.

CARCINOMUL BAZOCELULAR
- Mai rar intalnit dect cel spinocelular;
- Evoluie lenta; Frecvent la brbai;

Factori favorizanti:
- Expunerea la ultraviolete, raze X;
- Expunerea la substane toxice;
- Existenta unor boli genetice(sindromul Gorlin).

Din punct de vedere clinic se descriu urmtoarele forme:

- Ulcus rodens ulceraie intinsa cu margini ridicate, centru atrophic si
prezenta de cruste;
- Forma pigmentata;
- Forma chistica cu noduli gri-albastrui translucizi;
- Epiteliom plan cicatricial;
- Epiteliom terebrant;
- Forma micronodulara.

Cel mai frecvent se prezint ca o formaiune bine delimitat, plana, cu cretere lenta,
suprafaa hiperemica fata de tegumentul nvecinat cu sangerare discreta posttraumatic.

Diagnosticul pozitiv se stabilete pe baza examenului clinic, dar certitudinea ne-o

ofer examenul histo-patologic.

Diagnosticul diferenial:
- Keratozele senile;
- Maladia Bowen;
- Carcinom epidermoid;
- Guta si amiloidoza.
Tratamentul:

Chirurgical dar si iradiant;

Exereza se practica ca prima alegere in cazul leziunilor rapid evolutive si

distructive; Iradierea este de preferata in cazul tumorilor localizate la periferia
pavilionului, vrstnici, cei cu stare generala precara, cei care refuza terapia
chirurgicala.

RABDOMISARCOMUL

Cea mai frecventa tumora mezenchimatoasa la nivelul osului temporal;

Frecventa la copil;
Histologic exista trei forme:

o Embrionara;

o Alveolara;
o Sarcomul botrioid.
Leziunea este acoperita de tegument modificat (ectazii vasculare);
Este dureroasa;
Este o tumora foarte agresiva;
Tratamentul - este chirurgial asociat cu tratament citostatic, dar si iradiere.
MELANOAMELE MALIGNE:
Tumori ce deriva din celulele pigmentare ale tegumentului;
Histologic exista patru forme:

o Melanomul in situ;

o Forma cu diseminare superficiala;

o Tipul nodular;
o Lentigo malign.
Clinic: tumora pigmentata, rotunjit cu tegumentul supraiacent neted, puin
mobila

D
iagnosticul pozitiv este eminamente clinic;

Metastazeaza la distanta precoce;

E
voluie severa;

Tr
atament: este chirurgical: exereza larga si evidare ganglionara.

ALTE TUMORI:

- ANGIOSARCOMUL;
- CARCINOMUL CU CELULE MERKEL.

PATOLOGIA URECHII MEDII

MALFORMAIILE CONGENITALE ALE URECHII MEDII

Din punct de vedere clinic:

Malformaii congenitale osiculare izolate sau unice;

Malformaii osiculare simptomatice in cadrul unor. sindroame

malformative sau degenerative.
Se pot asocia si cu alte malformaii:
- Ale urechii externe;

- Ale scheletului;
- Ale esutului conjunctiv;
- Cardiace, renale, oculare.
Malformaii parietale cavo-timpanice:
Atica prea strmta care blocheaz lanul osicular;
Lamela osoasa retro-timpanala;
Hiperostoze ale peretelui posterior;
Agenezia ferestrei ovale.
Alte malformaii:
Ciocan rudimentar sau absent;
Nicovala atrofica;
Nicovala fixata prin sinostoza;
Scria atrofiata;
Scria fixata platinar;
Articulaie incudo-stapediana laxa.
Tratamentul in cazul acestor malformaii congenitale este chirurgical sau protetic.

TRAUMATISMELE URECHII MEDII

OTORAGIA POSTRAUMATICA
= sangerarea urechii, de regula, pe cale meatala.
Din punct de vedere al cantitii:
- Otoragie infima;
- Otoragie abundenta;
- Otoragie cataclismica;
- Otoragie oculta (Meunier): sangerare care se exteriorizeaz pe cale tubara.

Din punct de vedere al momentului traumatismului:

- Otoragie precoce;
- Otoragie tardiva.

Cauza otoragiei:
Auricular;
.Meatala;
Miringiana;
Cavotimpanica;
Mastoidiana.

Tratamentul: hemostaza prin:

> Mesa meatala;
> Sutura (plgi auriculare);
> Ligatura de artera carotida externa;
> Trombembolizare cu balonas prin cateterism Forsmann in lezarea arterei carotide interne.

OTOLICVOREEA

= exteriorizare de LCR pe cale meatala (otolicvoree manifesta) sau pe cale tubara

(otolicvoree oculta).
Etiologic

Otolicvoreea postraumatica: rezulta in urma fracturii tegmenului atico-aditoantral cu ruperea meningelui; Otolicvoree idiopatica:
o Intra- si postoperatorie in chirurgia stapedoovala;
o In cavitile de evidare petro-mastoidiana.

Tratamentul otolicvoreei: este de compententa neurochirurgilor.

SEROTIMPANUL ("OTITA " SEROASA POSTTRA UMA TICA)

= prezenta limfei si serului sangvin in cavotimpan posttraumatic.
Simptomatologie:
o
Subiectiv:
- Hipoacuzie de transmisie;
- Acufene;
- Autofonie;

Senzaie de plenitudine auriculara.

Obiectiv:
Otoscopic: congestia membranei timpanice cu lichid in cavotimpan, membrana
timpanica retractata si imobila.

Tratament:
Fara tratament evoluia este benigna: in 3-7 zile se elimina, prin trompa lui
Eustachio,lichidul cavotimpanic;

Antibioticoterapie de protectie 5-7zile;

Instilatii nazale vasoconstrictoare.

HEMOTIMPANUL:
= prezenta sngelui in cavotimpan.
Etiologie:
- Posttraumatic;
- Erodare vasculara prin colesteatom;
- Barotraumatic;
- Fragilitate vasculara

Simptomatologie:
Subiectiv:
- Hipoacuzie de transmisie;
- Acufene;
- Senzaie de plenitudine auriculara;
- Autofonie;
- Otalgie pulsatila;

Obiectiv:

Otoscopic: membrana timpanica rosie-visinie (hemoragie recenta sau

hemoragie care continua), membrana timpanica albstruie (hemotimpan vechi sau
hemoragie stopata).

Tratament:
o Instilatii nazale cu vasoconstrictoare;
o Antibioticoterapie de protecie;
o Miringotomie si aspirarea hematomului in cazurile rebele.

Evoluie:
- Benigna (eliminare pe cale tubara);
- Organizare si fibroza;
- Suprainfectie.


BAROTIA (AEROTIA/OTITA MEDIESEROASA BAROTRAUMATICA)

= acumularea de transudate ca urmare a variaiilor brute ale presiunii atmosferice,

frecvent unilaterala.

Tratament:
- In formele uoare nu este necesar;
- Instilatii nazale cu vasoconstrictoare;
- Antibioticoterapie de protecie;
- In formele rebele: injectri transtimpanale cu hidrocortizon acetat sau mirigotomie de
drenaj.

I RUPTURA MIRINGIANA
= plaga perforanta transtimpanica.

Clasificare:
Plgi (produse de corpuri dure si ascuite);
Blast (prin hiper- sau hipopresiune aeriana sau hidrica):

In pacem = agresiune (lovituri cu palma sau cu pumnul), sportive, profesionale,

accidente de munca;
In bello: aviatori, marinari, scafandri.

Otologice (extragere de corpi strini, splaturi auriculare);

Cofochirurgicale.

Terapeutice: miringotomia exploratorie sau terapeutica.

Diferenierea rupturii miringiene de perforaia miringiana:

> Ruptura miringiana:
o
este recenta (1 -4 zile),
o
margini neepitelizate,
o
fara lipsa de substana,
o
cu tendina de refacere spontana.
> Perforaia miringiana:
o
este veche,
o
margini epitelizate,
o
cu lipsa de substana,
o
este permenenta,
o
nu are tendina la refacere spontana

Tratament: este cofochirurgical si consta in:

- aspirarea secreiilor si a cheagurilor hematice;
- afrontarea marginilor rupturii;
- aplicarea mentorului de reepitelizare (scoth) si a unui burete pentru meninerea in poziie.

Complicaii:
o
paralizie de facial;
o
sindrom vestibular;
o
perforaie permanenta;
o
otita medie supurat;
o
otomastoidita supurat;
o
cicatrizare cu defect.

Evoluie:
evoluie cu restitutio ad integrum, de regula.

PERFORAIA MIRINGIANA POSTRAUMATICA

=rezulta
din ruptura miringiana netratata sau dup eecul tratamentului acesteia.

Tratament:

In perforaii mici:
Eliminarea inelului epitelial;
Avivarea marginilor perforaiei;
Aplicarea mentorului de reepitelizare.

In perforaii largi:
Miringoplastie.

TRAUMATISMELE LANULUI OSICULAR

Mecanism direct:

Corpi strini

Mecani
sm indirect:

Blast;

Spalatura auriculara.

Nicovala este cel mai afectat os. Leziunile constau in:

fixri sau blocri osiculare;
ntreruperi ale lanului osicular;
fracturi osiculare (cel mai frecvent se intalneste fractura nicovalei);
luxatii osiculare (cea mai frecventa este luxatia nicovalei);
luxatii articulare (cea mai frecvent intalnita este luxatia articulaiei incudostapediene);
Osteonecroza aseptica a nicovalei.
Simptomatologie:

Otoragie;

Hipoacuzie de transmisie;

Sindrom vestibular.

Tratament:

Timpanoplastie;

Nu constituie o urgenta in primele patru luni posttraumatic.

FRACTURILE CAVOTIMPANULUI

Frecvent intereseaz pereii: extern, intern si superior;

Fractura peretelui intern este grava datorita riscului afectrii apeductului

Fallopian (cu paralizie de facial), deschiderii labirintului (sindrom vestibular) sau
afectare cochleara (hipoacuzie de percepie).

RUPTURA FERESTRELOR LABIRINTICE

Ruptura ferestrei ovale cu fistula consecutiva;
Ruptura ligamentului anular stapedo-oval;
Ruptura ferestrei rotunde;
Ruptura simultana si flstulizare consecutiva a ferestrei ovale si a ferestrei rotunde.

Tratament:


excizia fistulei,

acoperirea cu pericondru,

meninerea cu gelfoam.

INFLAMATIILE URECHII MEDII

OTITA MEDIE SEROASA (OTITA MEDIE SERO -MUCOASA/OTITA

MUCOID A/CAT AR TUBO-TIMPANIC)
= insuficienta tubara + hipersecretia glandelor sero-mucoase din cavotimpan.

OTITA MEDIE SEROASA ACUTA (OTITA MEDIE CATARALA ACUTA)

= inflamatia mucoasei cavo-timpanice.

Frecventa la copii

Simptomatologie:
Subiectiv:
o Hipoacuzie;
o Autofonie;
o Senzaie de plenitudine auriculara;
o Acufene

Obiectiv:
o Otoscopic: membrana timpanica mata, aspirate, hipomobila;
o Otomicroscopic: memebrana timpanica glbui rozata cu nivel de lichid si bule de
aer,
o uor aspirate,manerul ciocanului orizontalizat, triunghi luminos amputat sau
absent.
o Rinoscopie: deviaii septale, creste septale, vegetaii adenoide.
Diagnosticul pozitiv:

Simptomatologia;

Examenul otomicroscopic;

Audiograma tonala liminara: hipoacuzie de transmisie;

Impedansmetria: curba plata tip B.

Diagnosticul diferenial:

Barotia;

Serozitatea din casexie.

Tratament:

Instilatii nazale cu vasoconstrictoare (Efedrina,Nafazolina);

Insuflaii tubare cu para Politzer 6-10 sedinte/zi;

Injecie transtimpanala cu hidrocortizon acetat, in formele rebele;

Ulterior se practica: adenoidectomie, rezectie septala dup caz.

Evoluia: este spre vindecare, cel mai frecvent, dar poate fi si spre cronicizare.

OTITA MEDIE SEROASA CRONICA (OTITA CATARALA CRONICA/CATAR TUBOTIMPANIC CRONIC)

= cronicizarea otitei medii seroase acute.

Simptomatologie:
o Subiectiv:

Hipoacuzie;

Autofonie;

Senzaie de plenitudine auriculara;

Acufene.

o Obiectiv:

Otoscopic: membrana timpanica mata cenusiu-galbuie, aspirat, hipomobila;

Otomicroscopic: membrana timpanica mata, mnerul ciocanului orizontalizat,

triunghi luminos amputat sau absent;

Rinoscopie: creste sau deviaii septale, vegetaii adenoide, formaiuni tumorale

de cavum (la persoanele in vrsta).

Diagnosticul pozitiv:

Simptomatologie;

Examenul otomicroscopic;

Audiograma tonala liminara: hipoacuzie de transmisie;

Impedansmetria: curba plata de tip B.

Diagnosticul diferenial:

Otita seroasa simptomatica din cancerul de cavum.

Tratament:

Miringostomia Armstrong;

Instilatii nazale cu vasoconstrictoare;

Antihistaminice;

Antibioticoterapie, in cazul suprainfectiei;

Evoluie:

Cronica, recidivanta;

OTITA MEDIE ADEZIVA (ATELECTEZIA CAVO-TIMPANICA)

= degenerarea atrofica a laminei proprii miringiana + insuficienta tubara.

Simptomatologie:
o Subiectiv:

Hipoacuzie

o Obiectiv:

Otoscopic si otomicroscopic: membrana timpanica subire, atrofica, palida,

aderenta de lanul osicular si de peretele vestibular al cavo-timpanului.

Evoluie:

Lent progresiva;

Patru stadii evolutive:

1. Punga de retractie

2. Retractia si aderenta membranei timpanice de apofiza descendenta a

nicovalei

3. Atelectazie cavo-timpanica cu membrana timpanica aderenta de peretele vestibular

4. Otita medie adeziva in care membrana timpanica este aderenta de lanul osicular
Tratament:

In forme uoare sau incipiente:

Instilatii nazale cu vasoconstrictoare,
Insuflaii tubare,

Injecie transtimpanala, Drenaj diabolo in scop aerator.

In faze avansate (otita medie adeziva + colesteatom):

Aticotomie sau chiar mastoidectomie pentru a ameliora aerarea urechii

medii

Protezare auditiva, in caz de eec terapeutic.

OTITA MEDIE SUPURAT CRONICA

= inflamatie cronica a mucoasei urechii medii (> 3 luni de la debut)

Clasificare:
A. Otita medie supurat cronica simpla;
B. Otita medie supurat cronica propriu-zisa.

OTITA MEDIE SUPURAT CRONICA SIMPLA (MEZOTIMPANITA/OTOREE

BENIGNA/OTITA MEDIE MUCOPURULENTA)

= otoree purulenta + perforaie timpanica centrala

Etiologic:

Cauze de vecintate: obstrucie tubara, nazala,rinofaringiana;

Cause generale: deficit imunitar, alergia, malnutritie protein-calorica;

Factori favorizanti: poluarea, condiiile de mediu, condiiile de igiena.

Patogenie:

Obstrucie tubara

incetarea ventilaiei casei timpanului

presiune negativa la acest nivel

vasodilatatie

transudat

exudat

leziuni inflamatorii,

perforaia membranei timpanice.

Anatomie patologica:

Macroscoplc: prin perforaia membranei timpanice se observa ingrosarea

mucosei cavitii timpanice, acoperita de un strat de puroi mucoflant, strlucitor,
NEFETID.

Microscopic: epiteliul este intact, cel mai frecvent, microchiste in stratul subepitelial
Simptomatologia:

Subiectiv:

Sraca in simptome subiective

In faza de acutizare: jena locala, senzaie de greutate in hemicraniu de partea

urechii afectate, hipoacuzie.

Obiectiv:
Otoree cronica cu intermitenta;

Otomicroscopic:perforaie antero-inferioara nemarginala (mezotimpanala),

poate cuprinde ntreaga membrana timpanica, dar respecta cadrul osos al

inseriei acesteia,marginile perforaiei sunt libere cicatriciale, uneori congestive
acoperite de granulaii si polipi,restul membranei timpanice este cenuiu, fara reflexe,
uneori cu placi calcare.

Diagnostic pozitiv:

anamnez;

simptomatologia;

audiograma tonala liminara: hipoacuzie de transmisie;

radiologie aspect sclero-eburnat al mastoidei.

Diagnostic diferenial:

otita externa furunculoasa si difuza;

otita medie acuta;

otita medie supurat cronica propriu-zisa;

otita cronica tuberculoasa.

Evoluie:

persistenata otoreei cu perioade variabile de timp de remisiune (un an sau

mai mult); rar: otita fibroadeziva sau timpanoscleroza.

Complicaii:

excepionale, daca excludem evoluia spre forma osteitica;

otita externa circumscrisa (furunculul) si difuza;

edem de conduct auditiv extern;

erizipelul auricular;

micoza auriculara.

Tratament:
simptomatic: are drept scop: oprirea supuratiei; suprimarea leziunilor osoase.
patogenic: are drept scop: nlturarea cauzelor nazo-faringiene generatoare ale afeciunii.
Prognostic:

benign;

nu da niciodat complicaii endocraniene amenintoare de viata;

funcia auditiva este moderat afectata.

OTITA MEDIE SUPURAT

CRONICA PROPRIU-ZISA (OTOREE
PURULENTA)

= forma osteitica a otitei medii supurate cronice cu evoluie insidioasa,

simptomatologie puin caracteristica pe fondul creia apar brusc complicaii grave care pun
viata in pericol si necesita rezolvare chirurgicala.

Etiopatogenie:

Obstrucia tubara;
Poate fi continuarea unei otite medii supurate acute din copilrie sau poate sa
apar sub forma cronica de la inceput (cel mai frecvent).

Anatomie-patologica:

Osteita:

Parietala (pereii casei timpanului);

Osiculara (frecvent nicovala).

- esut fongos = esut de granulatie cu inflamatie intensa si importante dilataii
vasculare dispus in mase vegetante;
- Polipul auricular alctuit din esut de granulatie, pediculat inserat pe o zona osteitica,

fixat parietal sau pe osisoare;

O leziune frecvent ntlnit: colesteatomul = formaiune tumorala albicioasa, moale,
constituit din lamele epiteliale multiple concentrice (ca un bulb de ceapa), acoperit la
periferie de o membrana epiteliala de tip pavimentos malpighian constituind matricea.
Mijlocul este format dintr-o masa purulenta galben-cenusie coninnd cristale de
colesterina si detritusuri celulare cu miros fetid.
Simptomatologie:
Subiectiv: durere loco-regionala ca o senzaie de greutate si apsare, frecvent
noaptea,otoree purulenta.

Obiectiv:
- puroi in conductul auditiv extern albicios, cremos, grunjos, rou sangvinolent
murdar, totdeauna FETID;
- Flora bacteriana este mixta (streptococ, stafilococ, pneumococ,
enterococ, anaerobi);
- Otomicroscopic:
o
perforaia este marginala, de obicei,
o
la nivelul membranei Schrapnell (aticita),
o
antero-superior,
o
postero-superior, frecvent,
o
duble.

Evoluia:

se poate vindeca spontan;

vindecarea se realizeaz prin sechele cicatriciale: retractii timpanice,

perforaii,

modificri la nivelul lanului osicular;

complicaii endocraniene care pot periclita viata.

Complicaii:

locale:
Osteita;
osisoarelor;
perei casa timpan;
regiunea antro-aticala;
celule antromastoidiene
polipi;
colesteatom.

De vecintate:
-

Tumefierea regiunii mastoidiene;

Paralizii faciale;

Semne de labirintita;
- Tromboza sinuso-jugulara;
- Meningita otica;
- Abces cerebral.
Tratament:

Conservator: medical cnd nu exista complicaii, polipi, colesteatom si cnd exista o

larga perforaie pentru drenaj si obligatoriu control continuu otoscopic.

Chirurgical.

*
*

*
*

*
*

Prognostic:

Rezervat;

Daca procesul otic a cuprins ambele urechi exista riscul de cofoza.

OTOMASTOIDITA ACUTA
= osteita celulelor otomastoidiene exudat purulent la nivelul mastoidei.
Complicaie a unui proces inflamator acut al urechii medii.
Reacie mastoidiana=inflamatia mucoasei mastoidiene insotita de exudat purulent,
dar
fara focare osteitice.

Exista doua forme:

Secundara: se instaleaz la 2-3saptamani de la debutul otitei acute, cel mai frecvent;
Primara: debut simultan cu al otitei acute.
Epidemiologie:

afeciune rara in era antibioticelor;

ambele sexe;
la toate vrstele, dar in principal la copii (47% din otomastoiditele acute apar la sugari);
frecvent bilaterala.
Etiologie:
frecvent: pneumococul si streptococul beta hemolitic;
rar Haemophilus influentzae;
mycobacterii (M. tuberculosis, M. avis);
Staphylococcus;
Klebsiella pneumoniae;
Escherichia colli;
Pseudomonas aeruginosa;
Bacteroides.
Patogenie:

Virulenta microbiana: streptococul, pneumococul au caracter osteofil;

Structura mastoidei: bine pneumatizata faciliteaz propagarea procesului

supurativ;
Retentia exudatului purulent;
Terenul pacientului;
Factorul climatic (clima rece, umeda);
Propagarea infeciei pe cale vasculara;
Insamantare directa postraumatica.
Anatomie-patologica:
hiperemia si edemul mucoasei si periostuluingustarea aditusului + tulburri de
ventilaie a mastoideiexudat seros dar nu exista leziuni osteitice, iar sub tratamentrestitutio ad integrum
Persistenta inflamatiei, vasodilatatia, acumularea secreiilor purulentetromboze
vasculare, staza, acidoza locala-demineralizarea septurilor osoase.
Simptomatologie:
Subiectiv:
Debut:
lent, progresiv, excepional debutul este brusc;

Dup 2-3 sptmni de la debutul otitei medii acute se instaleaz otoreea

Durerea:
Retroauriculara cu iradiere spre vertex, regiunea temporala, occipitala, orbitodentara.
Pulsatila;
Exacerbare nocturna;
nsoita de hemicranie si insomnie;
tortcolis
Feb38-39;
Stare generala alterata;

Uneori:
Durere de mica intensitate;
Subfebrilitate;
Stare generala uor modificata.
Obiectiv:

esuturile retroauriculare sunt ndemne sau impastate;

Modificare de culoare a tegumentelor;

Tumefactie dureroasa a regiunii retroauriculare cu mpingerea inainte si in

afara a pavilionului auricular (abces mastoidian subperiostal);

Otomicroscopic:
o Secreii purulente vscoase abundente, galben verzui, sau brune, care se
refac uor dup aspiraie;
o Membrana timpanica rosu-turgescenta, ngroata, infiltrata, fara
repere, perforaie cu sediu si mrimea variabile, margini granuloase prin
care se exteriorizeaz secreii purulente sincron cu pulsul;
o Frecvent perforaia este nedecliva, de dimensiuni mici ngreunnd drenajul
urechii medii.
Paraclinic: semene de inflamatie acuta: leucocitoza (neutrofilie) si VSH crescut.
Explorri imagistice:

Radiografii convenionale:

Incidena Stenvers; Incidena Schuller; Incidena Chausse

Forme clinice:

Forme anatomice:

Exterior
izarea posterioara,retropavilionara;

Exteriorizarea temporo-zigomatica;

Exteriorizarea apicala;

Exteriorizarea profunda.

In funcie de vrsta:

Otomastoiditele sugarului si copilului mic;

Otomastoidita vrstnicului.

In funcie de teren si etiologia microbiana:

Otomastoidita diabeticilor;

Osteita maligna a conductului auditiv extern.

Diagnosticul pozitiv:
Anamnez;

Examenul clinic local si general;

Examenul radiologie.
Diagnosticul diferenial:
Inflamaii ale urechii externe;
Adenita supurat retroauriculara;
Morbul Pott;
Algii occipitale si auriculare din spondiloza cervicala.
Complicaii:
Loco-regionale:
o
Paralizie faciala;
o
Labirintita;
o
Tromboflebite sinuso-jugulare;
o
Meningite otogene;
o
Abcese epidurale sau cerebrale.

Tratament:
Chirurgical: antrocelulotomie (antromastoidectomia).

Prognosticul depinde de agentul etiologic incriminat, de momentul debutului,

tratamentul efectuat, complicaiile aprute.

OTOMASTOIDITA SUPURAT CRONICA

= leziuni osteitice, osteonecroza septica, granuloame inflamatorii sau hiperplazie

inflamatorie difuza sau colesteatom care intereseaz regiunea antromastoidiana.
- Poate fi o complicaie a unei otite medii supurate;
- Poate fi o cronicizare a unei otomastoidite acute.

Etiologic:
- Germeni banali: Pseudomonas aeruginosa, colibacili, mai frecveni.

Factori favoriznd:
- Persoane tarate (diabet zaharat, TBC, teren hipoproteic etc);
- Condiii socio-economice precare;
- Precaritatea asistentei medicale;

Anatomie-patologica:
- Congestie, edem, infiltrat inflamator al mucoasei;
- Leziuni osoase: osteita, osteonecroza, granulomatoza, colesteatom.

Forme clinice:
- Otomastoidita cronica osifianta (dispare complet celularitatea mastoidei);
- Otomastoidita cronica pseudotumorala (proces granulomatos hiperplastic);

Simptomatologie:
o Subiectiv:

Otoree purulenta sau piosangvinolenta fetida, care se reface imediat dup

aspiraie;
Perforaie miringiana (inShrapnell sau postero-superior);
Hipoacuzie de transmisie sau mixta;
o Obiectiv:
- Imagistic (radiografii sau tomografii): leziuni de osteoliza, osteonecroza, geode si
sechestre osoase;
Proba terapeutica: lipsa de rspuns la tratamentul medicamentos local.
Diagnostic pozitiv:

Anamnez;


Simptomatlogie;
Imagistic;
Proba terapeutica.

Diagnosticul diferenial:

Otita medie supurat cronica;

Tumori ale urechii medii; Granulomatoza
Wegener;

Osteita polipoasa si colesteatomatoasa.

Evoluie: silenioasa: otoree purulenta sau piosangvinolenta, hipoacuzie, acufene.

Reacutizarea sau complicaiile modifica simptomatologia.

Tratament:

Obligatoriu chirurgical: evidare timpanomastoidiana.

TUMORILE URECHII MEDII

TUMORILE BENIGNE ALE URECHII MEDII

Sunt relativ rar ntlnite;

NEUROFIBROMUL DE FACIAL

Se dezvolta din ganglionul geniculat sau poriunea timpanica si/sau

mastoidiana;

Afecteaz nervul facial;

Poate eroda labirintul si mastoida;

Tratamentul consta in ablatia tumorii sub monitorizarea nervului facial.

NEUROFIBROMUL SOLITAR

Situate intracavotimpanic;
Aparine de nervul timpanic Jacobson.

OSTEOCLASTOMUL (TUMORA CU CELULE GIGANTE/TUMORA CU

MIELOPLAXE)
Afecteaz oasele mari;
Localizarea auriculara este foarte rara;
- Puternic eroziva;
Recidiveaz frecvent;
Tratamentul este chirurgical, iradiere, citostatice.

OSTEOMUL:
- INTRACAVOTIMPANIC
- MASTOIDIAN

ADENOCORTISTIMULANTUL CA VOTIMPANIC

= distrofie glandulara salivara asociata cu anomalii osiculare, de nerv facial, agenezii de

fereastra.

Tumora lobulata, ncapsulata, de consistenta ferma;

Frecvent unilaterala si in special urechea stnga;

Tumorile benigne de cavotimpan:

Evoluie lenta cu hipoacuzie de transmisie;

 +/- acufene;
Afectarea nervului facial;
Suprainfectie

Diagnosticul diferenial se face cu:

Colesteatomul primitiv cu timpan inchis;

Mucocel cavotimpanic;

Glomus de jugulara;

Displazie fibroasa a urechii medii;

Tumori maligne de ureche medie.

TUMORILE MALIGNE ALE URECHII SMEDII

Relativ rar ntlnite;
Etiopatogenie:
Primitive:

origine epiteliala (epiteliom);

origine conjunctiva (sarcom).

Secundare:

-Extinderea unei tumori de vecintate;

-Metastaza tumorilor cu alta localizare.

Simptomatologie:

Subiectiv:

Otalgie intensa pana la hemicranie;

Otoree;

Hipoacuzie progresiv sau brusc agravata;

Acufene si vertij;
Paralizie faciala periferica.

Obiectiv:
* Formaiuni polipoase si granulaii sngernde;
* Ocupa casa timpanului;
* Se exteriorizeaz in CAE;
* Uneori otoscopic nu se deceleaz leziuni;

Diagnosticul pozitiv:
* Examen clinic;
* Aspectul radiologie;
* Este confirmat prin examenul histo-patologic.

Diagnosticul diferenial:
* Schwanomul nervului facial;
* Tumora de glomus jugular;
* Otita tuberculoasa;
* Otita externa maligna;
* Boala autoimuna Wegener;
Evoluia:

Este extrem de grava indiferent de tipul histo-patologic.

Tratament:

Combinat: chirurgical, radioterapie, chimioterapie, imunoterapie.

Contraindicatiile interveniei chirurgicale:

o De
o De

*
*
*
*

Invazia cerebrala importanta;

Extensie in fosa infratemporala cu erodare de baza de craniu;
Metastaze la distanta;
Infiltraii durale importante;
Tratamentul chirurgical: tehnici:
* Evidare petro-mastoidiana lrgita,
* Petrectomie subtotala,
* Petrectomie monobloc.
Radioterapia:
* Tratamentul de electie al cancerului urechii medii;
* Teleterapia si brahiterapia.
Chimioterapia:
* Sistemica si/sau intraarteriala;
* Polichimioterapia; la interval de 21-28 de zile.
Imunoterapla:
* Stimuleaz sistemul imun al pacientului;
* Se utilizeaz imunomodulatori: BCG, PPD, Polidin.
Rata supravieuirii la 5 ani este de 25%.
Prognosticul este rezervat.

MALFORMAIILE CONGENITALE ALE URECHII INTERNE

SURDITATEA NEUROSENZORIALA CONGENITALA

SURDITATEA NEUROSENZORIALA CONGENITALA PENTRU TONURI

ACUTE
Se datoreaz unei gene dominante cu penetrare completa;
Histopatologic s-a evideniat atrofia organului Corti si a nervilor cohleari;
Se manifesta prin surditate neurosenzoriala simetrica, bilaterala.

SURDITATEA NEUROSENZORIALA A FRECVENTELOR MEDII

Intereseaz frecventele medii in copilrie si toate frecventele mai trziu;
Funciile vestibulare sunt normale.

SURDITATEA NEUROSENZORIALA A FRECVENTELOR GRAVE

Anomalii structurale senzoriale si neurale in apexul cohlear;

SINDROMUL WAARDENBURG
Surditate neurosenzoriala uni- sau bilaterala;
Lirea rdcinii nasului;
Sprncene confluente;

Heterocromia iriana pariala sau totala;

Histopatologic: atrofia organului Corti, a striei vasculare si a nervilor cohleari.

SINDROMUL ALPORT

Nefrita hemoragica congenitala familiala

ereditara;
Surditate neurosenzoriala;
Manifestri oculare (cataracta, miopie, );
Manifestri osoase;
Manifestri tegumentare;

Manifestri ale SNC,

Netratata, la sexul masculin, evolueaz cu exitus inainte de vrsta de 30 de ani;

La sexul feminin manifestarea este mult mai blnda.

SINDROMUL WILDERVANCK (DISPLAZIA CERVICO-OCULOACUSTICA)
Anomalii cervicale;
Retractia globilor oculari (uni- sau bilaterala);
Surditate profunda uni- sau bilaterala;
- Histopatologic: osisoare deformate, anchilozate, ureche interna rudimentara,
chistiforma cu un singur canal semicircular incomplet.

SINDROMUL TREACHER COLLINS FRANCESCHETTI
Genopatie cu transmitere dominanta;
Se caracterizeaz prin:
o
Glabela tears;
o
Mandibula retractata;
o
Prognatie maxilara;
o
Fanta palpebrala antimongoloida;
o
Hipoplazia zigomei;
o
Pavilion auricular normal/rudimentar/poate lipsi;
o
Conductul auditiv extern poate fi normal/stenotic/atrezic;
o
Anomalii osiculare (ciocan fixat, anchiloza incudomaleara,
anomalii

stapediene);
o
Lamela osoasa retrotimpanica;
o
Mastoida scleroasa;
o
Anomalii de facial.

SURDITATEA CAUZATA DE INFLUENTELE NOXELOR PRENATALE

RUJEOLA MATERNA
Rujeola in timpul sarcinii determina defecte congenitale ale ftului:
Anomalii cardio-vasculare;
Microcefalie;
Duet arterial;
Defecte dentare;
Cataracta congenitala;
Stoparea creterii si dezvoltrii;
Surditate (displazie cohleo-saculara).

HIPERBILIRUBINEMIA

Anemia hemolitica;
Icter;
Hidrops;
Encefalopatie;
Surditate (leziuni ale cailor cohleare).

TRAUMATISMELE INTRAPARTUM
prematuritatea, gestatia prelungita, travaliul prelumgit sau dificil, placenta previa,
toxemia de sarcina, naterea prin operaie cezariana, abuzul de anestezice sau sedative in
timpul travaliului, asfixia neonatala pot cauza tulburri audio-vestibulare.

MEDICATIA TERATOGENICA
Thalidomida determina deformri auriculare, paralizii de facial;
Chinina ingerata de mama in timpul sarcinii determina surditate la nou-nascut;
- Difenilhidantoina determina: keiloskizis, palatoskizis, malformaii cardiace,
microcefalie, surditate, retard mental, tulburri de cretere somatica, anomalii ale
membrelor.
- Isotretinoin determina malformaii ale craniului si fetei, malformaii cardiace,
malformaii SNC, surditate.

TRAUMATISMELE URECHII INTERNE

MPUCTURA IN URECHE

= traumatizarea segmentului periferic al analizatorului acustico-vestibular datorita

ptrunderii pe calea conductului auditiv extern a unui proiectil in cavitile auriculare.

Etiopatogenie:
- Suicid;
- Tentativa de omor;
- Accidental.
Simptomatologie:

-mpuctura mortala
- mpuctura nemortala:
- Leziuni ale pavilionului auricular si ale conductului auditiv extern;
- Perforaia membranei timpanice;
- Surditate totala de percepie, care ramane definitiva in cazul lezrii directe a
labirintului;
- Paralizie faciala periferica homolaterala, in cazul lezrii canalului Fallope.

Evolutie:
Exitus in cazul leziunilor importante;

In cazul leziunilor limitate pacientul isi poate recapt auzul sau poate sa
ramana cu hipoacuzie de diverse grade.

Diagnosticul pozitiv:
- Identificarea proiectilului in cavitile auriculare;
- Caracterul leziunilor;

Simptomatologie: surditate de tip percepie, nistagmus, tulburri de echilibru;

Radiografii in multiple incidente.

Tratament:


Reechilibrarea medicamentoasa;
Extragerea proiectilului pe cale retroauriculara.

FRACTURILE STNCII
Etiologie:
- Cderi pe cap;
- Lovituri cu un corp contondent.

Simptomatologie:
- Incontient, ocat imediat posttraumatic;
- Precoce apar paralizii de oculomotor extern si de facial;
- Otoragie, iar ulterior otolicvoree;
- In fracturile perpendiculare sau oblice labirintul este distrus si apare o surditate de
percepie permenenta si tulburri de echilibru.
Ev:olutie, Complicatii:
- Vindecare/complicaii precoce cerebrale/complicaii infectioase secundare/sechele.
- Complicaii cerebrale precoce: coma, iritatie meningeala;
- Complicaii infectioase secundare: otomastoidita, meningo-encefalita,
supuratii encefalice.

Diagnostic pozitiv:
- Anamnez;
Simptomatologia
- Punctia lombara si examenul radiologie confirma diagnosticul;

Tratament:
- Reechilibrare;
- Antibioticoterapie;
- Vitaminoterapie (vitamin B1);
- Sedative.

COMOTIA COHLEARA

= surditate de tip percepie cohleara secundara unui traumatism (lovituri aplicate pe

craniu si in principal pe occiput).
Lovitura aplicata pe cap
- unda de presiune in craniu ,os , cohlee
- leziuni reversibile (fisuri ale membranei tectoria, microhemoragii)
- surditate de tip percepie tranzitorie;
- leziuni majore (ruptura membranei Reissner, ruptura bazilarei, avulsia celulelor
ciliate)^surditate de tip percepie definitiva.
Diagnosticul pozitiv:
> anamnez;
> explorri audiometrice: audiograma tonala, vocala, probe supraliminare,
otoemisiunile;
> explorarea imagistica (radiografia clasica, CT, RMN);
> reacia la proba terapeutica.
Diagnosticul diferenial:
o Surditatea de tip percepie brusc instalata
idiopatica; o Sindromul Meniere (prima criza).
Tratament:
> Vasodilatatoare;

> Corticoterapie;
> Anti coagul ante .

TRAUMA SONORA

= alterri auditive determinate de expunerea cohleei la o presiune acustica excesiva,

unica si cu caracter impulsiv (traumatisme sonore acute) sau ndelungata (surditi
profesionale).
Efectele zgomotului asupra organismului:
>
Efecte auditive:
o Oboseala auditiva: Persistenta diminurii sensibilitii auditive si dup
ncetarea stimulrii; Timpul de recuperare este mai indelungat cu cat intensitatea
zgomotului este mai mare si durata expunerii este mai lunga.
o Surditatea este caracterizata prin creterea permanenta a pragurilor auditive.
>
Alte efecte:
o Perturbarea somnului;
o Efecte cardio-vasculare;
o Creterea frecventei respiratorii;
o Efecte metabolice;
o Perturbri ale echilibrului hormonal;
o Efecte comportamentale (tulburri de concentrare).
Traumatismele sonore acute:

Otalgie fugace uni- sau bilaterala incostanta;

Acufene;

Hipoacuzie;

Otoscopic: aspect, de obicei, normal;

Evoluie: recuperare completa in cteva zile, dar rareori spontana;

Tratament: vasodilatatoare, corticoterapie, oxigenoterapie hiperbara.

SINDROMUL SURDITII DE PERCEPIE

Gradual:
o Surditate uoara (30-50 dB);
o Surditate moderata (50-70 dB);
o Surditate severa sau accentuata (70-90 dB);
o Surditate profunda sau resturi auditive (90-120 dB);
o Surditate totala sau cofoza. Unilaterala sau bilaterala;
Se datoreaz afectrii organului Corti sau cailor neurale auditive;
Clasificare:
o Senzoriala/cohleara/endocohleara;
o Neurala/endocohleara;

o Neurosenzoriala.
Metode de explorare:
o Anamnez;
o Inspecia;
o Otoscopia;

Acumetria instrumentala:
Proba Rinne +;

Proba Weber lateralizata in ureche sntoasa;

Proba Schwabach: prescurtata (sub 15 secunde);

 Audiograma tonala liminara;

Audiograma vocala;
Audiometrie supraliminara;
o Impedansmetria;
o Otoemisiuni acustice;
o Poteniale corticale auditive;
o Poteniale evocate;
o Arteriografie cerebrala;

Radiografia mastoidei (Schuller), cavotimpanului (Chausse III), stncii (Sten vers);

o CT;RMN.

SURDITATEA DE PERCEPIE SENZORIALA

Etiopatogenie:

o Afeciunile genetice sau congenitale: aplazia Michel, aplazia Mondini, boala Paget, boala
von Recklinghausen (neurofibromatoza), boala Crouzon, boala Alport, sindromul
Klippel-Feil, rubeola mamelor;
Traumatisme:
o Comotie cohleara; o Fistula peri limfatica; o Fractura de stanca; o mpuctura
in ureche; o Trauma sonora.
o Inflamaii:

Labirintita;

Cohlearizarea.
o Ototoxice: streptomicina, kanamicina, neomicina, gentamicina.
o Idiopatica.
o Genopatii.

SURDITATEA DE PERCEPIE NEURALA

Etiopatogenie:
Inflamatorie:
o Nevrita gripala de n. cohlear;
o Nevrita varicelica cohleara;
o Nevrita zosteriana cohleara;
o Nevrita rujeolica;
o Nevrita urliana;
o Nevrita cohleara luetica.
- Tumorala:
o Schwannomul de vestibular;
o Schwannomul de cohlear.
- Toxica;
Metabolica;
Idiopatica:
Degenerativa;
Neuropatia demielinizanta.

SURDITATEA BRUSC INSTALATA

= surditate de percepie instalata brusc (secunde, minute, ore, 1-2 zile) fara o cauza

evidenta.
Cauze posibile:

a frigore;

stress;

alergia;

efortul.
Mecanisme patogenice:

Spastic:
prin iritare simpatica;
angiospasm.
Trombotic in boala varicoasa, ateroscleroza, coagulopatii;
Embolie in fibrilatie atriala, stenoza mitrala;
Hemoragie in HTA, AVC, tratament anticoagulant.
Simptomatologie:
surditate;
acufene; vertij;
senzaie de plenitudine cefalica, apoi auriculara;
rar: cefalee, greuri, vrsaturi.
Diagnostic pozitiv:
anamnez;
- otoscopie: aspect normal, cel mai frecvent;
- acumetria instrumentala:
o Rinne +;
o Weber lateralizat in urechea sntoasa.
Audiograma tonala liminara: grade diferite de hipoacuzie;
- Audiograma vocala;
- Probe tonale supraliminare;
- Electrocohleografia.
Diagnostic diferential:

Otita seroasa cronica;

Sindromul si boala Meniere;

Trauma sonora;

Surditatea posttraumatica;

Tumori de unghi ponto-cerebelos;

Nevrita de cohlear;
Surditate ototoxica.
Tratament:

Urgenta;

Este in funcie de mecanismul patogenic:

o Spasm:
Sedative;
Vasodilatatoare;
Antispastice.

o Mecanism trombotic:
Anticoagulante;
Vasodilatatoare.

o Embolie:
Atitudine rezervata (risc de migrare al embolilor);
Vasodilatatoare sub control cardiologic.

>
>
>
>
>
>
>


o Hemoragie:
> Sedative;
> Hipotensoare;
> Diuretice.

PRESBIACUZIA

= scderea acuitii auditive o data cu inaintarea in vrsta, in general peste 50 de ani.

Sexul masculin;

Surditate egala, bilaterala;

Histopatologic:

o scderea numrului de celule ciliate;

o atrofia stereocililor;

o degenerarea si atrofia neuronilor afereni din ganglionul lui Corthi

Simptomatologie:

Surditate de tip percepie;

Acufene;

Forme clinice:
> Tipul I: degenerarea celulelor senzoriale din organul Corthi;
> Tipul al II-lea: afectarea neuronilor cohleari;
> Tipul al III-lea: atrofia striei vascularis.

SINDROMUL VESTIBULAR

= totalitatea semnelor si simptomelor produse de afectarea sistemului vestibular.

Simptome:
> Vertij;
> Ameeli;
> Acufene;
> Senzaie de plenitudine auriculara;
> Hipoacuzie;
> Greuri;
> Anxietate.

Semne:
> Nistagmus;
> Semne de iritatie vagala: vrsaturi, transpiraie, paloare, bradicardie;
> Deviaii segmentare si tronculare.
Clasificarea sindroamelor vestibulare:

Sindrom vestibular periferic;

Sindrom vestibular radicular;

Sindrom vestibular
central; Sindrom vestibular
mixt;

SINDROMUL VESTIBULAR PERIFERIC (LABIRINTIC SAU SENZORIAL):

Se caracterizeaz prin triada:

> Vertij;
> Acufene;

> Hipoacuzie.

Forme
clinice:

1. SINDROMUL MENIERE (HIDROPS ENDOLIMFATIC)

Crize paroxistice tipice de sindrom vestibular periferic, multiple si repetitive;

Perturbri in dinamica lichidului endolimfatic; Trei faze:
> Faza critica;
> Faza intercritica;
> Faza sechelara.

Paraclinic: glicerol-test (valoare diagnostica si terapeutica);

Tratament in criza:

o Camera hiperbara sau

o Medicamentos: vagolitice, sedative, antiemetice, antivertiginoase.

2. SINDROMUL LERMOYEZ:
Varianta clinica a sindromului Meniere;
Hipoacuzia precede criza vestibulara;
Instalarea crizei amelioreaz hipoacuzia;
Rspuns bun la tratament medicamentos.

3. BOALA MENIERE:
Sindrom vestibular periferic distructiv;
Se datoreaz unui ictus labirintic cu hemolabirint consecutiv;
Criza unica foarte intensa care distruge labirintul.

4. LABIRINTITA:

Sindrom vestibular aprut pe o supuratie;

Simptomatologia: vertij, acufene, hipoacuzie, febra, simptomatologia unei supuratii otice;

5. SINDROM VESTIBULAR POSTRAUMATIC:

Apare in fracturile de stanca, baza de craniu, platina;
Comotie labirintica;

Sechele: hipoacuzie, acufene.

6. SINDROMUL VESTIBULAR POSTOPERATOR:

Intervenii otologice : fistule peri limfatice, deschideri accidentale ale labirintului.

Accidente si complicaii cofochirurgicale.

7. SINDROMUL VESTIBULAR TOXIC:

Afectare bilaterala;

Corelat cu administrarea de Dihidrostreptomicina si Kanamicina.

8. SINDROM VESTIBULAR PAROXISTIC POZIIONAL BENIGN

BARRANY:

Nistagmus la ridicarea si inclinarea capului, ipsilateral; - Nu este insotit de

hipoacuzie.

9. OTOSCLEROZA VESTIBULARA Mc CABE:

Acufenele domina tabloul clinic;

Evoluie lenta;

Frecvent la sexul feminin;

Exista antecedente heredo-colaterale;

Rspuns bun la tratament vasodilatator.

10. LABIRINT EXCITABIL:

Vertij la efectuarea audiogramei sau la sunete inalte; Ameliorare spontana sau cu

tratament sedativ.

TUMORILE URECHII INTERNE

SCHWANNOMUL PE VESTIBULAR

= tumora benigna a tecii lui Schwann care se dezvolta pe traiectul nervului vestibular.

Cea mai frecventa tumora a unui nerv cranian;

Frecventa la sexul feminin;

Frecventa la 35-40 de ani, rara la copil si la persoanele in vrsta;

Evoluie lenta.

Histopatologie:
Macroscopic:
o
tumori ncapsulate,
o
bine delimitate,
o
consistenta ferma sau elastica,
o
sferice cnd sunt mici, lobulate cnd
sunt mari,
Microscopic:
o
Tipul A: celule ovale si lungi, nuclei centrali, textura compacta, densa,
fbrilara;
o
Tipul B: polimorfism celular.
Diagnostic pozitiv:

Simptomatologie
;
Acufene;
Hipoacuzie de tip percepie lent progresiva, unilaterala;
Audiograma tonala liminara: auz normal/surditate de tip perceptie/cofoza;
Impedasmetria: curba de tip A;
Radiografia standard in incidena Stenvers:
o lrgirea conductului auditiv intern;
o modificri de forma ale conductului auditiv intern;

o erodari/zone de decalcifieri ale conductului auditiv intern.

CT cu substana de contrast: evideniere clara a tumorii;
RMN cu substana de contrast:

 o evidenierea tumorii;
o repetata monitorizeaz rata de cretere a tumorii.

Evolutia:

Faza otologica:
o Oligosimptomatica sau asimptomatica;
o Acufene;
o hipoacuzie de tip percepie unilaterala, lent progresiva sau surditate brusc
instalata;

o rar, vertij.

Faza neurologica: afectare

polineurala:
o Afectare trigeminala:
> hiporeflexie sau areflexie comeana;
> hipoestezie hemifaciala;
> parestezii hemifaciale (rar);
> hemicranie faciala.

o Afectarea abducensului(VI): pareza sau paralizie;

o Afectarea facialului:
> Pareza sau paralizie;
> Semne tardive;
> Semnifica tumora de dimensiuni mari. Faza de
hipertensiune intracraniana:
o Faza terminala;
o Tumora dezvoltandu-se in cutia craniana inextensibila^compresia
trunchiului

cerebral, cerebelului>hidrocefalie;

Fara tratament, exitusul survine in 4-7ani de la debutul clinic.

Tratament:

Chirurgical: extirparea tumorii.