Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chirurgie Gata PDF
Chirurgie Gata PDF
Calea cutanata:punctie in obraz ,inaintea mm masete,sub marginea inf. a zigomaticului si D de creasta zigalv,fara a perfora muc.jugala
-indicata cand afectiunele asociate statusului general CI anestezia general,obstacole la niv loclui de
punctie pe arcada(abcese, tumori, trismus)
Calea orala:Repere:creasta zigomatic-alveolara; Rad.M a M2; Mucoasa mobila
-Pacientul pe fotoliu,capul in usoara extensie,gura intredeschisa si mand usor deviata pe aprtea unde
se face punctia anestezica(a.i.coronoida sa nu blocheze accesul)
-partile moi se indeparteaza cu indexul maineii stangi(cand se face anestezia in dreapta)sau cu
policele(cand se face anestezia in stanga),pulpa degetului fixand reperul osos
-punctia in muc. Mobial,deasupra rad M a M2,D de creasta zig-alv
-directia acului:oblic in sus,inapoi si inauntru,la 45 gr. cu planul de ocluzie al M sup(1 micare
continua rezultata din cele 3)
-dupa contactul cu osul,se patrunde de-a lungul tuberozitatii 2-2,5cm,se aspira(sa nu fie un vas al
plexului ptg),injectarea progresiva,continuu o cantitade de 1,7-2ml anestezic
-risc de producere a hematomului(limitarea prin comprimarea obrazului sub zigomatic cu podul
palmei,compresie orala cu tampon in fundul de sac V sup., AB si AI)
2.ANESTEZIA NN NAZOPALATIN SCARPA(LA GAURA INCISIVA)
-teritoriul anesteziat:1/3 ant. A fibromuc palatine,demarcatia posterioara fiinf o linie transversala de la
canin la canin
-N. Nazopalatin iese din bolta prin gaura incisiva,profund de papila dentara,la 1 cm posterior de imbusul
interaleveolar interIC
-anestezia la gaura incisiva se indica in asociere cu anestezia plexala sau tronculara periferica a
nn.infraorbitali pt. Frontalii superiori
Calea orala:la nivelul papilei incisive care acopera g.incisiva,situata
-pe linie mediana,P intre Ic sup
-la 0,5 cm inapoia si deasupra coletului IC sup
-dureros datorita inervatiei bogate la nivelul papilei,aderentei fibromucoasei palatine si lipsei de
t.conj(necesita anestezie de contact, punctia pe marginea papilei si lent)
-acul introdus din lateral pe marginea pailei,la 0,5 cm inapoia si deasupra marginii gg a IC sup=>directia in
sus,inapoi si inafara,intrand in canalul incisiv 0,5cm.Se merge paralel cu axul incisivului central si se
itnroduce 0,20-0,50ml sol. anestezica
-anestezia prin imbibitie,pe podeaua FN,inapoia pragului narinar-procedeu folosit mai mult in sfera ORL
3.ANESTEZIA NN PALATIN ANTERIOR(PALATIN MARE)
-indicatii:fibromucoasa palatina in 2/3 post D de canin,la nivelul Pm si M
-N.palatin mare,nerv din maxilar,iese prin gaura palatina mare
-asociata cu anestezie plexala periferica la nn.alveolar supero-post cand se fac manopere terapeutice in reg.
post. a maxilarului
-Repere:ultimul M la 1 cm deasupra coletului, la 0,5 cm inaintea marginii pots a palatului dur,in unghiul
diedru dintre creasta alveolara si lama orizontala a palatinului; la 1 cm inaintea carligului aripii interne a
apofizei PTG
-Punctia:in santul palatin in dreptul M2
-Directia: in sus,inapoi,inafara,nu se urmareste patrunderea in canal(seringa e in dreptul comisurii de partea
opusa).Cantitatea de substanta=0,5ml
-accidente:
Hemoragie prin inteparea vaselor palatine-compresie digitala cateva minute
Injectarea brusca a unei cant.mari duce la decolarea mucoperiostului,risc de necroza limitanta
-complicatii locale
-accidente generale
A.ACCIDENTE LOCALE
1.DUREREA
-folosirea unor ace cu bizoul tesit
-injectarea rapida
-ace cu asperitati,dupa ce au luat contact cu osul si cand sunt retrase,lezeaza tesutul
-solutii prea calde sau prea reci
-solutii anestezice cu urme de alcool sau de subst antiseptice
-injectarea din eroare a unor substante toxice sau expirate
-inteparea trunchiului nervos sau a tecii nervoase=> anestezia se instaleaza rapid,durerea de scurta
durata,anestezia prelungita ca durata(5-6 ore)-uneoi procese de nevrita traumatica
-inteparea sau traumatizarea tesuturilor
-distensia brusca sau dilacerarea tesuturilor(rata ideala 1ml/min- 2 ml/min)
-solutii anestezice=> dureri datorita pH urmelor de alcool,amestec cu antiseptic
-anestezia in tes.inflamate=>anestezicele locale sunt sub forma de sare,prin adaugarea de HCl,care
imbunatateste solubilitatea in apa si stabilitatea
-anestezicul e neutralizat de sistemele tampon de fluidul tisula si o parte din forma cationica e
transformata in baza neionizata
-inflamatia duce la o aciditate in reg afectata cu efecte:limitarea formarii bazelor neionizate,modifica
produsii de inflamatie,absorbtia mai rapida a anestezicului datorita faptului ca:masele sangvine sunt
dilatate; exista 2 metode principale de obtinere a anesteziei in prezenta inflamatiei tisulare=>adm la
distanta de zona inflamatorie,injectarea unor cant mai mare de antiseptic in reg,printr-o anestezie de baraj
-erori de subst-folosirea carpulelor cu marcaj!
2.LEZIUNI VASCULARE
a.inteparea vaselor=>extravazarea sangvina in tes.inconjuratoare
-compresie 1-2 min
-obligatoriu aspirarea inainte de a injecta sol anestezicadaca se aspira sange,se retrage putin acul si de
reaspira(hemoglobina inactiveaza anestzicul=>se schimba carpulele)
b.Hematomul:factorul determinant este densitatea tes. ce inconjoara ramul lezat,ca si vol acestuia
-apare prin lezarea a. sau v. in cursul anesteziei tronculare periferice la tuberozitate si spina spix sau
anestezia n.mentonier(intra pe canal)
-extravazarea sangvina pana cand P.extravasc o depaseste pe cea intravasc. sau la formarea cheagului
1.hematomul la tuberozitate:lezarea plexului nervos PTG,a alv post-sup sau a.maxilara
interne,situate post,med si sup de tuberozitatea maxilara
-clinic:tumefactii geniene dupa anestezie,se extinde ant si inf
-tratament:compresia reg geniene cu palma,timp de cateva minute,rulouri de comprese in santul
vestibular sup ,cat mai distal posibil.Se aplica un prisnitz rece,mentinut printr-un pansament compresiv,pt a
favoriza vasoconstrictia.Pansamentul se mentine 24-48h,zona nu e expusa la caldura cel putin 6 h
-caldura locala se utilizeaza dupa 48h cu rol analgezic=>se poate aplica printr-un prisnitz cald pt 20
min,la fiecare ora
-se resoarbe dupa 7-10 zile
2.hematomul la spix:manifestari orale=>tumefactie pe fata interna a ramului mand si posibil modif
de culoare a mucoasei
-presiuni pe fata int. a ram mandibula ,tratament antiflogistic local si AB
3.PAREZA FACIALA TRANZITORIE
-in anestezia la Spix,cand inj se face prea profund,acul fiind directionat spre posterior,iar substanta
patrunde in gl.parotida si infiltreaza ramurile terminale ale n facial
-semne clinice:lagoftalmia cu blefaroptoza,coborarea comisurii bucale si disparitia miscarilor mimicii de
partea afectata cu asimetrie faciala
-dureaza cateva ore
4.PAREZA TRANZITORIE A NN AURICULOTEMPORAL
-in timpul ansteziei la Spix,cu acul mult mai sus
-anestezia reg.temporale si a pavilionului urechii
5.TULBURARI OCULARE
-anestezia n.infraorbital,prin difuzarea anestezicului in orbita sau infiltratia n.optic
-edem palpebral,cu oftalmoplegie,exoftalmie,dislopie,pierderea temporara a vederii
-remisie in 1-1,5h fara tratament
-hemoragii sau hematoame intraorbitare sau itnraoculare,chimoze palpebrale si conjunctivobulbare,tulburari de vedere
-se patrunde maxim 0,5-0,8mm in canal
6.RUPEREA ACULUI
-ace subtiri cu rezistenta redusa la rupre,ace indoite
-introducerea rapida a acului,lovirea de planul osos,injectarea rapida a anestezicului
-schimbarea brusca a directiei acului,intratisular
-introducerea completa aacului pana la ambou
-inteparea in lig PTGM cu intrarea in tensiune a acestuia
-Tratm:se mentine gura deschisa ,medicul tine in continuare degetul pe reperul osos,indepartarea acului cu
pense Pean si ex.RX-eventula interventie chirurgicala de catre specialist
B.COMPLICATII LOCALE
1.DESCUAMAREA EPITELIALA SI ULCERATII ALE MUCOASEI
-prin iritarea prelungita a tes.moi orale datorita:
-aplicarii anestezicului topic pe muc.orala timp mai indelungat
-susceptibilitatea tesuturilor la anestezicul topic(sensibilitate crescuta)
-se recomanda ca anestezicul topic sa fie in contact cu mucoasa 1-2min
-se remit in cateva zile
-in etiologie ulceratiile postanestezice:stomatite aftoase recidivante; herpes simplex; traumatism tisular
2.NECROZE ALE MUCOASEI
-pe fondul unor ischemii prelungite sau decolari brutale ale mucoperiostului
-dupa anesteziile in muc.fixa a boltii palatine,mai rar vestibular
-ischemia se datoreaza vasoconstrictorului din sol.anestezica
-necroza prin tulburari trofice intereseaza mucoasa,periostul,osul
-zona de necroza violacee,devine brusc cenusie cu flictene care se deschid spontan
-tes se detaseaza in sfacele sau mici sechestre osoase,margini neregulate,fund murdar ,e dureroasa spontan
si la atingere, se suprainfecteaza rar.
-7-10 zile,se indica detasarea zonelor necrozate,mese iodoformate,analgezice,antiinfl nesteroidiene
3.INJECTIILE POSTANESTEZICE
-datorate contaminarii inainte de injectate(ac care s-a atins de dd,obraz);asepsie incorecta a tes,inainte de
punctie
-clinic:celule infiltrative sau colectii supurate(spatiile PTGmax,PTGmand,planseul bucal,obraz)
-tumefactie,trismus,disfagie,dureri nevralgice iradiate care nu credeaza la antialgice obisnuite
-apare la 2-3 zile de la punctia anestezica
-incizie,drenaj,AB,antialgice,antiinflamatoare nesteroidiene
4.TRISMUSUL PERSISTENT
-limitarea deschiderii arcadelor dentare,din cauza spasmului musc masticatorii.mai frecvent la anestezia la
Spix.
-punctii anestezice repetate ,hemoragiile pot produce iritatii tisulare care duc ladisfunctii
musculare,cantitate mare de anestezic local;punctia septica-insamantarea spt.PTGM si instalarea unui
proces supurativ; ischemia prelungita-datorata vasoconstrictorului
-la 2 zile de la punctia anestezica sau tardiv la 5-6 zile
-in lipsa trat.se poate croniciza-fibroze si contractura cicatriceala
-tratament:pisnitz cald(20 min la fiecare
ora),analgezice,miorelaxante,benzodiazepine,mecanoterapie:miscari de deschidere/inchidere/lateralitate 5
min la 3-4h
-ameliorare in primele 48 ore
-in cazul unui proces supurativ:incizie,drenaj,AB
5.PARESTEZIILE PERSISTENTE
-traumatizarea cu acul a trunchiurilor nervoase
-edemul=>creste P in zona filetului nervos determinand aparitia paresteziei
-poate persista luni/ani
-alta cauza:hemoragia in jurul tecii nervoase=>sangerarea creste presiunea asupra nervului-parestezie
-se pot produce astfel leziuni prin muscare,termice,chimice
-afectarea sensibilitatii gustative(cand e afectat n.lingual)
-se remit in 8 sapt fara tratament
-tratament:expectativ si vit.B12
6.ALVEOLITA POSTEXTRACTIONALA
-vasoconstrictorul impiedica sangerarea normala cu vasoconstrictie prelungita
-ischemia t.locale si a nervului alveolar favorizeaza necroza
-mai ales in anestezia intraligamentara,unde asespsia e deficitara si injectarea se face sub presiune
C.ACCIDENTE SI COMPLICATII GENERALE
1.SINCOPA VASOVAGALA
=pierderea cunostiintei,de scurta durata(1-2min)=>slabiciune generala musculara,cu pierderea tonusului
postural si incapacitatea pacientului de a se mentine in ortostatism
-lipotimia-scaderea fortei musculare,ameteli,paloare,dar cu pastrarea constientei
-e precedata de stare de rau,ameteli,alterari ale perceptiei vizuale,parestezii ale
extremitatilor,paloare,transpiratii,greturi
-fenomenul iceberg-ascunde alte afectiuni severe(DZ,sincope cardiogene,tulburari de
ritm/conducere,sincope de durere, bradicardii congenitale,osteoscleroza,epilepsie)
-frecvent la copii si adolescenti,pacientii fara boli organice,persoane cu labilitate neur-vegetativa,stres
-nu are tratament specific
-examen clinic:
a.presincopal:paloare,diaforeza,greata,cascat,hiperventilatie,tahicardie,bradicardie,hT
b.sincopal:pierderea brusca si tranzitorie a starii de constienta,ventilatie neregulata,diminuata sau
absenta,secuse musculare cu aspect de spasme clonice,hT si bradicardie
-Tratament
Intreruperea interventiei
Oxigenoterapie
Controlul si favorizarea ventilatiei pulmonare
Controlul libertatii caiilor respiratorii
Inlaturarea obstacolelor ce ar limita misc resp si circulata cerebrala
Activarea circulatiei si resp prin stimulare fizica
Asistarea la nevoie a respiratiei si aplicarea manevrelor de resuscitare resp
Monitorizarea semnelor vitale
-debilitatea fizica generala-pac cu deficit ponderal sub 50kg; copii 8-10 ani,varstnicii peste 70 ani,pacientii
supraponderali,disfunctia hepatica,insuficienta renala
-semne obiective:frison,contractii musculare,tremor initial la mm fetei si partile distale ale mb.,convulsii
generalizate tonico-clonice,depresia SNC(parestezii lb,ameteli,confuzii,tulb vizuale si auditive)
-formele minore=>confuzie logoree dizartrie greata
-trat.=>oprirea adm.anestezicului,monitorizare semen vitale, supraveghere clinica timp de o ora
-formele medii=>cefalee nistagmus agitatie neuropsihica,fasciculatii musculare si tremor al fetei si
extremitatilor inferioare
-trat.=>oprirea anestezicului plasarea pac in decubit dorsal.monitorizarea clinica si instrumentala a
functiilor,adm de oxigen,supravegherea pacientului timp de 1h
-formele severe=>convulsii tonico-clonice,deprimare SNC,cardiocirculatorie si respiratorie,stop cardiac si
respirator
-trat:oprirea anestezicului,decubit dorsal cu capul in lateropozitie,se asigura protejarea pacientului
de loviri,rani,arsuri in caz de convulsii
1.CONVULSIILE
-expresia clinica a unei suferitne cerebrale,deterinata de stari patologice sau
-trat incorect sincopa vaso-vagala
-supradozarea anestezicului-lidocaina peste7 mg
-epilepsie
-se asociaza cu pierderea cunostiintei,varsaturi obstructie mecanica
-trat
Asezarea pacientului in pozitia de siguranta
I se pune un obiect moale sub cap
I se introduce un obiect moale intre arcade pt a impiedica muscarea lb
Indepartatea obiectelor ce ii pot provoca rani
Aspirarea secretiilor din CB
Oxigenoterapie
Thiopental 100-150mg I.V; Diazepam 5-20mg I.V fractionat
Monitorizarea fct vitale
Solicitare serviciu de urgenta
2.ANGINA PECTORALA SI IM
-determinata de emotie,durere=>descarcari de catecoli cu cresterea consumului miocardic de O2
-durere brusca,retrosternat,cu iradierea in umarul stg sau ambii umeri
-criza scurta(10-15min),peste 20 min=IM
-tratament:pozitie decliva cu mb inf ridicate,monitorizarea functiilor vitale, O2,nitroglicerina
sublingual(0,5mg)se repeta al 5 min(1-1,5mg)aspirina
3.ACCIDENTUL GENERAL HIPOGLICEMIC
-la pacientii diabetici insulinodependent,cu supradoza de insulina,nemancat,redus portiile
alimentare,stres,emotii,infectii
-senzatie acuta de foame,greata,extremitati reci,umede
-tahicardie,parestezii,obnubilare,convulsii
-se adm glucoza ,zahar per os,monitorizat 1h
4.ACCIDENTUL GENERAL HIPERGLICEMIC
-pac diabetici insulinodependenti,a caror programare a interferat cu adm de insulina si programul de masa
-tegumente uscate,calde,lipseste senz de foame,lipsesc contractiile clonico-tonice
-se sedeaza pac lejer cu Midazolam 3-7mg/os
5.ACCIDENTUL GENERAL HIPERTENSIV
-acc se prod dat unui puse de TA=acc hipertensiv
HTA=val >16mmHg val max
>9,5 mmHg val min
Clinic, puseu de HTA:
-cefalee
-pac agitat nejustificat
-val f mari ale TA
Trat :
-se scada rapid TA
-se face depletie vasc de vol diureza(Furosemid 20mg/fiola; Nifedipina 10 mg/ se mesteca;
Nitroglicerina )+fact emotional(Midazolan 2-4 mg)
-daca pac nu-si revinecardiolog
6.CRIZA TIROIDIANA
-agitatie,febra,hipertensiune,tahicardie,extrasistole=>soc=>colaps
-adm IV de hidrocortizon 100-200mg
7.INSUFICIENTA SUPRARENALA ACUTA
-obnubilare severa,dureri in spate,in abdomen cu pseudoperitonita,hTA,hipoglicemie,voma
-fara trat.-colaps
-oprire trat,decubit,monitorizare semne,oxigenoterapie,realiz.unei linii venoase,sustinere
respiratie,transferarea intr-un serviciu de urgenta
8.ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
- Simptomatologie:
-pac nu e oblig sa-si piarda cunostinta
-dureri de cap
-tlb de vedere
-tlb acustice(de auz)
-convulsii in z temporala?
Tratament:
-antihipertensiv: diuretic+Nifedipina
-salvare
-transfer la neurolog
E)
ANALGEZIE- SEDARE CONSTIENTA INHALATORIE CU PROTOXID DE AZOT-OXIGEN
IN MEDICINA DENTARA SI CHIRURGIA OMF
- pe cale inhalatorie, intravenoasa sau combinata
-ca supliment analgetic si sedativ, asociat anesteziei locale
Protoxidul de azot
Proprietati fizico-chimice:
-gaz incolor, miros dulceag, neiritant
-pct de fierbere -181 grade celsius
1.
2.
3.
4.
5.
EXTRACTIA DENTARA
Indicatiile extractiei DP
1.Patologia dento-parodontala
-distr cor-rad mari care nu lasa posib unor lucr protetice,in special cand distructia coronara e extinsa si
subgg
-dinti cu gangrene complicate cu parodontica apicala cronica (granuloame,chisturi) la care rezectia apicala
nu are indicatie sau a esuat
-dd cu complicatii supurative(abcese periosoase,adenite supurate),care nu au indicatie de trat converator
endo/chirurgical
-dd cu complicatii supurative grave(abcese ale spatiilor fasciale,flegmoane,osteomielita).Dd laterali care nu
au indicatie de trat conservator
-dd care au determinat/intretinut procese supurative sinusale
-dd cu parodontopatie marg cronica profunda si mobilitate gr II/III la care trat.conservator nu e indicat
2.Patologia pseudotumorala/tumorala de cauza dentara
-dd care in urma iritatiei locale cronice=>lez.hiperplazice reactive si inflamatorii(epulis like)
-dd care au transf chistice/tumorale benigne+dd vecini cuprinsi
3.Patologia traumatica OMF
-fracturi corono-rad extinse sub pragul gg
-fracturi oblice rad sau longitudinale sau transversale in 1/3 cervicala sau medie
-dd fracturati sau luxati complet in urma traumat
-dd sunt in focarul de fract si daca impiedica sudarea corecta a fract sau daca det complic septice
-dd cu retractie ging imp si mobilitate f mare
4.Anomalii de nr,pozitie,forma
-dd inclusi ce nu pot erupe
-dd inclusi sau erupti ce provoaca inghesuiri sau nu permit eruptia sau redresarea orto
-in scop orto
5.Tratament preprotetic
-dd mult extruzati,egresati sau inclinati care defav tratam.
-edentatia subtotala max,in care prezenta unui sg dd impiedica adaptarea marginala a protezei
6.Situatii speciale
-pac cu afectiui generale,care impun necesitatea asanarii focarelor infectioase din CB inainte de trat radiant
sau interv chiru.majore
-lipsa posib.practice de realiz.a unui tratm. conservator
Indicatiile extractiei DT
1.DT care impiedica eruptia DP sau determina eruptia lor in malpozitie.In cazul ageneziei DP,DT se
mentine cat mai mult timp pe arcada
2.procese carioase complicate,fara indicatie de tratament consevator si care intretin procese septice locale
sau generale(adenite,abcese,osteite)
3.DT cu lez traumatice sau prezenti in focarul de fractura impiedica sudarea corecta a fract sau daca det
complic septice
Contraindicatii de extractiei dentare
a.ABSOLUTE
-leucemia acuta si IMA recent(mai putin de 6 luni)
b.RELATIVE
1. locale
sindesmotomie
cleste indoit pe lat aplicat cat mai apical
luxarea prin miscari de basculare V-L (amplitudine mai mare in sens L)
miscare de basculare cu tractiune in ax
cu elevatorul Lecluse
- indicatii :
radacini recurbate distal
integritatea coroanei
prezenta M1 si M2 integri
- partea dreapta a elevatorului se insinueaza interdentar sub punctul de contact dintre
M2 si M3, perpendicular pe procesul alveolar
- rotatie in ax a elevatorului in sens M-D
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
4.
5.
7.
8.
9.
1.
2.
3.
4.
5.
Incluzia dentara = intalnita in despicaturi, intereseaza dintii situati pe linia dehiscentei (IL si C
temporari)
Reincluzia dentara = reintoarcerea totala sau partiala in procesul alveolar a unui dinte erupt complet
sau in curs de eruptie
- specifica DT
- intereseaza cel mai frecvent M2 temporar inf, dar poate afecta si ceilalti M temporari
- foarte rar apare si laa DP la nivelul M1 si M2
- manifestari : absenta dintelui de pe arcada (fara sa fie prcizata extractia in antecedente);
spatiul corespunzator este pastrat sau redus prin inclinarea dintilor vecini
- la nivel gingival se observa un orificiu prin care se palpeaza conturul fetei ocluzale a M
temporar
- Rx confirma prezenta dintelui in reincluzie
Reincluzia partiala M2 temporar este vizibil, dar este in infraocluzie
- alegerea solutii terapeutice -> evaluarea Rx a dintelui permanent succesor corespunzator
- reincluzia profunda => blocarea eruptiei
Extractia dintelui in reincluzie :
- daca determina blocaje de eruptie sau modificari ale DP
- frecvent se insaleaza anchiloza osteo-dentara
- procesul de rizaliza se opreste in evolutie
- poate fi lezat mugurele DP
- accesul la M in reincluzie poate fi limitat de inclinarea dintilor vecini => alveolotomie
- dupa extractie -> mentinerea spatiului pe arcada pana la eruptia PM sau daca PM este
absent prin agenezie : tratament orto sau reconstructie implanto-protetica.
angioamele viscero-craniului
amlogeneza imperfecta, forma hipoplazica
fibromatoza gingivala ereditara
hiperplazii gingivale in tratamentele medicamentoase cu : anticonvulsivante,
ciclosporina A, blocante ale canalelor de Ca
- factori generali
- endocrinopatii : hipotiroidism, hipoparatiroidism
- carente alimentare si vitaminice
- tulburari metabolice : rahitism
- boli distrofiante osoase : disostroza cleidocraniana
- tulburari psihice
- iradieri ale mamei in timpul sarcinii
TULBURARI TOPOGRAFICE DE ERUPTIE
anomalii dentare de eruptie care modifica pozitia topografica a dintelui pe arcada
Ectopia dentara = eruptia unui dinte la distanta de locul sau normal de eruptie, de o parte sau de alta
a liniei arcadei dentare.
Transpozitia dentara = eruptia cu inversarea locului de pe arcada a 2 dinti vecini (IL-C; C-PM)
Heterotopia = anomalia de sediu a unui dinte ce se afla inclus sau erupe la distanta de arcada
alveolara (M3 inclus in ram sau condil)
Pt ectopie si transpozitie => terapie ortodontica cu o eventuala terapie chirurgicala
Pt heterotopia => extractia dintelui interesat
TULBURARI DE DINAMICA A ERUPTIEI. INCLUZIA DENTARA
Incluzia dentara = retentia intraosoasa sau submucoasa a unui dinte complet dezvoltat, peste
perioada sa de eruptie, fara a avea posibilitatea sau tendinta de a erupe.
Incluzia submucoasa = dintele a strabatut osul, dar s-a oprit in evolutia sa sub fibromucoasa.
Incluzia partiala = dintele a perforat mucoasa cu o mica parte din coroana si s-a oprit in aceasta
stare.
Etiologie
a) Cauze locale :
- tulburari care intereseaza dintele in timpul perioadei de dezvoltare in grosimea osului
(plicaturarea sau alungirea lamei dentare; pozitia ectopica a germenului; modificarea
axului de dezvoltare al dintelui; malformatii coronare, radiculare sau corono-radiculare;
traumatisme sau infectii ale germenului)
- obstacole in calea eruptiei => persistenta pe arcada a DT; malpozitii ale dintilor vecini;
persistenta unor dinti supranumerari, erupti sau in incluzie; prezenta unor formatiuni
tumorale; fibromucoasa densa, hiperplazii gingivale
- reducerea spatiului pe arcada prin diverse mecanisme => incongruenta dento-alveolara
primara sau secundara; migrari dentare; dificit de crestere (anomalii dento-maxilare)
- osteocleroza procesului alveolar => cauze : traumatisme; procese inflamatorii; osteita
deformanta
b) Factori generali :
- disfunctii endocrine : hipotiroidism, nanism hipofizar
- avitaminoze
- tulburari metabolice
- factori ereditari
- cauze toxice
- anomalii cromozomiale
- disostoza cleidocraniana
- procese de osteocleroza
Frecventa incluziei dentare => M3 inferiori si superiori, C superiori, PM2 superiori si inferiori, IC
superiori, dintii supranumerari.
Forme anatomo-patologice :
dupa criteriul morfologic :
- dd inclusi cu anomalii de forma ale coroanei si radacinii
- dd inclusi cu angulatie corono-radiculara
- incluzii ale DT, DP sau supranumerari
- anchiloze dentare ale dd neerupti
dupa criteriul topografic :
- intraosoase
- submucoase
- simetrice sau asimetrice
dupa criteriul etiologic :
- de cauza locala
- de cauza generala
Simptomatologie :
lipsa de pe arcada a DP dupa un timp mare de la perioada sa normala de eruptie
prezenta pe arcada a DT
existenta unui spatiu pe arcada
prezenta tremelor si diastemelor
deplasari, rotatii si migrari ale dd vecini
procese inflamatorii ale mucoasei
prezenta unor fistule cronice, fara raspuns terapeutic
la inspectie si palpare -> deformare de consistenta dura V sau O
Examene complementare :
Principalele date furnizare de Rx :
raporturile cu dd vecini
starea dd vecini
Pe ortopantomograma sunt vizibile :
o
dintele inclus
o
raporturile cu dd vecini si structurile anatomice din vecinatate
o
arcadele dento-alveolare
o
structurile anatomice scheletate aferente arcadelor
o
structurile anatomice la distanta (utile in incluziile heterotopice)
Examenul radiologic cu film ocluzal :
se stabileste calea de abord chirurgical si sansele de redresare ortodontica
Incidenta Belot :
- pt evaluarea raportului M3 superior cu sinusul maxilar
- filmul asezat in planul ocluzal si sustinut prin muscare
- fascicolul orientat centrat pe M
Incidenta Donovan:
- indicata in incluzia M3 inferior
- evalueaza raportul cu corticala linguala
- filmul e plasat oblic la nivelul regiunii retromolare
- fascicolul se plaseazain regiunea retroangulo-maxilara
TULBURARI ASOCIATE ERUPTIEI SI/SAU INCLUZIEI DENTARE
Complicatii septice pericoronarita = infectarea sacului pericoronar
- constituie punctul de plecare al altor complecatii septice in partile moi perimaxilar, os,
ganglioni si la distanta
Complicatii mecanice :
- la nivelul dd vecini : rotatii, torsionari, incongruenta dento-alveolara, leziuni carioase,
mortificari (prin lezarea pachetului vasculo-nervos)
- fracturi mandibulare : in cazul incluziei M3 inferior
- dificultati in protezarea edentatiei => resorbtia osoasa poate provoca eruptia pasiva a
dintilor inclusi
Tulburari trofice : vasomotorii legate de iritatia nervoasa reflexa
Tulburari nervoase : in eruptia sau incluzia M3 => nevralgii dentare, algii cervico-faciale, trismus si
contracturi musculare.
Complicatii tumorale : pot aparea chisturi mandibulare, foliculare, marginale sau adamantinoame
PATOLOGIA MOLARULUI DE MINTE
Conditii topografice :
- ultimul dinte al arcadei si ultimul care erupe
- spatiul alveolar de eruptie e limitat
- prezinta frecvent malpozitii
- ramane in incluzie totala sau partiala
MOLARUL DE MINTE INFERIOR
Malpozitia M3 inferior cauze care tin de cresterea mandibulara :
- spatiul insuficient intre M2 si ramul ascendent
- incurbarea spre distal a radacinilor M3
- deplasarea M3 sub coletul M2
PROGNOSTICUL EVOLUTIV SI AXUL DE ERUPTIE AL M3 INFERIOR
- depinde de : spatiul disponibil, angulatia de dezvoltare a M3, tiparul scheletal de crestere
maxilo-mandibulara
Varsta precoce de eruptie a M3 inferior depinde de :
- valoarea mica a angulatiei in rapot cu planul bazal madibular
- variatia angulatiei in timpul dezvoltarii
- extractia unui dinte de pe hemiarcada corespunzatoare
- gradul mare de crestere mandibulara
Incluzia M3 inferior :
- evolueaza pe un traseu normal, dar insuficient pt a permite eruptia
- angulatia initiala a mugurelui ramane neschimbata
- Spatiu fata de M2
- Relatie la distanta fata de canalul alveolar inf
- Incluzie in tesut moale
Factori care ingreuneaza :
- pozitia disto-angulara
- coroana M3 inclus total acoperita de ramul mandibular
- fata ocluzala a M3 sub linia cervicala a M2
- radacini lungi si subtiri
- radacini curbe si divergente
- spatiu parodontal ingust
- os dens, rigid
- contact strans cu M2
- raport direct cu canalul mandibular
- incluzia osoasa completa
TULBURARI ASOCIATE ERUPTIEI SI/SAU INCLUZIEI M3 INFERIOR
Complicatii septice :
a) usoare :
- pericoronarita congestiva => dureri spontane sau provocate de intensitate variabila, jena
in deglutitie, discret trismus
- pericoronarita supurata => stare febrila, inapetenta, jena in deglutitie, trismus, secretie
purulenta
b) severe :
- in partile moi infectii al spatiilor fasciale primare si secundare
- in partile osoase osteite, osteomielite
- ganglionare adenite acute si cronice
- la distanta tromboflebita sinusului cavernos, pulmonare, septicemi
Complicatii mecanice :
- incongruenta dento-alveolara cu inghesuire la fontalii inferiori
- deplasari dentare cu rotatie L sau V
- blocarea evolutiei M2
- malocluzii
- recidiva a proalveoliilor
- leziuni carioase pe M2
- mortificari pulpare si resorbii M2
Complicatii trofice :
- gingivo-stomatita neurotrofica dureroasa, ulceratii putin aderente, usoara hemoragie,
poate fi congestiva sau ulcero-necrotica -> e produsa de o tulburatie vaso-motorie
Complicatii nervoase :
a) tulburari senzitive
- nevralgii dentare
- sinalgii dento-cutanate
- otalgii
- algii cervico-faciale
b) tulburari motorii
- trismus
- contracturi musculare
- paralizii faciale
c) tulburari salivare
- sialoree
- asialie
Complicatii tumorale :
- chist folicular
- kerato chist
- ameloblastom
- supuratii ale spatiilor fasciale si fistule
- ulcerarea tumorii
- fracturi de unghi mandibular
ATITUDINEA TERAPEUTICA
Se precizeaza :
- profunzimea incluziei, forma coroanei si a radacinilor
- directia axului longitudinal
- raporturile si pozitia M3
- importanta accidentelor si complicatiilor
Situatii clinice :
1. M3 inclus ce nu a provocat accidente sau complicatii
2. M3 inclus ce a provocat tulburari inflamatorii usoare
- in pericoronarita acuta congestiva irigatii orale cu solutii antiseptice, antiinflamatoare
si antialgice
- pricoronarita acuta supurata
drenajul sacului pericoronar prin incizie, anestezie locala, plaga irigata cu
solutie antiseptica, drenaj cu mesa iodoformata + antialgice si
antiinflamatoare
decapusonarea indicatii : capuson d mucoasa subtire peste M3, incluzie
verticala, spatiu suficient pe arcada; contraindicatii : spatiu retromolar
insuficient , anomalii de forma sau volum ale M3, capuson de mucoasa gros,
incluzie osoasa partiala sau totala, incluzii ectopice
3. M3 ce a provocat complicatii sau accidente inflamatorii severe
- timpul 1 tratament local si general (irigatii antiseptice + antibiotice si antiinflamatoare)
- timplul 2 incizia si drenajul colectiilor supurative
- timpul 3 exctractia M3
4. M3 ce a provocat complicatii diverse neinflamatorii
- tratament numai chirurgical cu extractia M3
ODONTECTOMIA M3 INFERIOR
Principii de baza :
- expunerea dintelui inclus lambou
- ostectomia
- separatia corono-radiculara
- irigarea plagii cu solutie antiseptica + indepartarea eschilelor osoase, fragmente dentare
restante + sac pericoronar
- sutura
Timpii operatori :
- incizia si decolarea
a) incizia in plic de la papila gingivala M a M1 pana la unghiul D-V al M2,
posterior si lateral pe marginea anterioara a ramului ascendent
b) incizia in baioneta verticala, de-a lungul marginii anterioare a ramului
mandibular pana in trigonul retromolar si inconjoara fata D a M2
- inainte M2
- in sus si anterior sinus maxilar
- in sus si posterior fosa pterigo-maxilara
- in afara mucoasa jugala
Poate fi inclus :
- in tuberozitatea maxilara
- in incluzie inalta sau joasa
- la distanta deasupra M2, in peretii sinusului maxilar, in podeaua orbitei
CLASIFICAREA INCLUZIEI
Dupa angulatie :
- incluzie verticala
- incluzie disto-angulara
- incluzie mezio-angulara
- transversala
- orizontala
- inversa
Dupa adancimea incluziei :
- clasa A suprafata ocluzala a M3 sup la acelas nivel cu fata ocluzala a M2 sup
- clasa B suprafata ocluzala a M3 sup intre planul ocluzal si linia cervicala a M2
- clasa C M3 sup inclus sub nivelul liniei cervicale e M2
FACTORI CARE INFLUENTEAZA DIFICULTATEA ODONTECTOMIA M3 SUPERIOR
- morfologia radacinii (divergente, orientate diferit, conice)
- ligamentul parodontal larg la varste tinere => extractii usoare
- sac folicular coronar cu cat e mai mare => extractia usoara
- densitatea osului
- relatia cu M2
- tesut acoperitor (incluzie osoasa totala sau partiala sau incluzie submucoasa)
- relatia cu sinusul maxilar
ODONTECTOMIA M3 SUPERIOR
Incizia :
- in baioneta cu lambou in L la nivelul tuberozitatii si in incizie de descarcare in
dreptul M1 sau M2
- In plic acces limitat la substratul osos
- In T cu 2 lamborui in L (unul V si unul P)
Decolarea :
- cu decolator sau compresa cu ser fiziologic
Trepanarea instrumentar rotativ
Luxarea cu elevatorul drept in sens D-V; atentie la sinusul maxilar si tuberozitate
- se indeparteaza eschilele osoase si sacul pericoronar
Sutura
ACCIDENTE SI COMPLICATII ALE EXTRACTIEI M3 SUPERIOR
Accidente intraoperatorii :
- fractura radacinilor M3
- luxarea sau fracturarea M2
- fractura tuberozitatii maxilare
- comunicarea oro-sinusala post-extractionala
- impingerea M3 in sinusul maxialar
- impingerea M3 in spatiul pterigomaxilar
Complicatii postoperatorii
incluzie
carii frecvente, pulpite, gingivite, pericoronarite, chisturi
interventie chirurgicala dureroasa
stalpi distali ai puntii cand nu exista M2
echilibrare verticala a antagonistului
reechilibrarea ocluziei
inchiderea spatiului cand primii PM au fost extrasi
INCLUZIA CANINULUI SUPERIOR
-cu chiureta orientata cu concavitatea spre os,patrunzand intre leziune si geoda osoasa
-se detaseaza leziunea progresiv,dupa care e indepartata in intregime
-examen histopatologic
-dificultati operatorii
Aderenta t.patologic la planul osos sau la apexul dentar
-pt.tes.patologic retroapexian-se fol chiureta parodontala
-aderent la apexul dd=>rezectie apicala 2mm si indepartarea leziunii impeuna cu frag.de apex
Aderenta t.patologic la fibromucoasa palatina(Il sup,radP ale PM sup)
-disectia ascutita cu vf bisturiului iar pt a se evita perforarea fbmuc.,operatorul tine cu indexul
mainii stg la niv palatului,in zona respectiva
-daca se produce perforarea-sutura
Aparitia unor comunicari oro-nazale sau oro-sinusale(dd sup)
-se conserva mucoasa nazala sau sinusala si se continua interventia,urmand ca sutura lamboului sa
inchida comunicarea
SECTIONAREA SI INDEPARTAREA APEXULUI
1.se va rezeca un segm apical de 1-3mm(mai mult doar daca chistulr adicular cuprinde o port.mai mare)
2.nu e necesara rezecta apexului pana la limita geodei osoase,dupa chiuretaj
3.in urma unei obt. De canal vechi si incomplete nu e necesara rezectia apicala pana la niv acesteia=>e
suficient obt.retrograda
4.nu se rezeca mai mult de 1/3 dn lung radacinii sa nu se compromita implantarea dd
5.planul de sectiune va fi bizotat spre V(45gr.)
6.chist extins la mai multi dd=>rezectie apicala si sigilare apexiana la toti dd
-sectionarea apexului se face in fct.de extinderea leziunei periapicale=>daca se deschid mai multe canale se
recomanda obt. directa a acestor canale cu efectuarea unei obturatii retrograde
SIGILAREA APEXIANA
-etanseizeaza canalul radicular fata de spatiul periapical pt a evita recidivele(prin obt directa sau
retrograda)
1.dintele obturat pe canal preoperator
-daca se indeparteaza 1-2mm din apex,se evidentiaza mat.de obt fara canale II sau aberante=>nu necesita
sigilarea suplimentara
-mai putin de 2-3mm din apex cu canale secundare,doar unul e obturat=>se compleaza sigilarea cu
obt.retrograda
2.dintele care nu a putut fi obturat endodontic preoperator dar poate fi obturat intraoperator pe cale
directa
-canalele cu secretie persistenta,praguri,anomalii ale canalelor,corp strain
-rezectie apicala 1-2mm din apex,orif canalului e unic=>obt directa
-mai putin de 2-3mm din apex ,canale aberante=>obt.directa cu obt.retrograda
3.dintele cu obstacol pe canal care nu permite obturatia directa
-obt.veche si incompleta care nu poate fi indep in intregime,corp strain pe canal,prezenta unui RCR
-obt.retrograda
METODE DE SIGILARE APEXIANA INTRAOPERATORIE
1.OBTURATIA DE CANAL DIRECTA
-creearea accesului si deschiderea camerei pulare=>tratam mecanic de canal=>dezinfectarea,spalarea
canalului=>uscare,degresare
-mentinerea hemostazei geodei osoase
-fractura radacinii
-tulb de sensibilitate
TRATAMENTUL PREPROTETIC AL SUBSTRATULUI MOALE
FRENUL LABIAL=strat subtire de tesut fibros,acoperit de mucoasa
-se insera la nivelul buzei si la nevelul periostului proc.alveolare
-posibilitatea sa ajunga la papila incisiva=>diasteme patologice(maxilar)
-superior este hipertrofic sau care insertie joasa pe creasta edentata maxilara
A.FRENECTOMIA
-anestezie locala,se pune in tensiune frenul labial si se aplica 2 pense hemostatice curbe
-incizia frenului distal de pense=>se indeparteaza fragm.supraperiostal excizat
-daca frenul e hipertofic=>incizia extinsa P,respectandu-se papila incisiva
-se decoleaza mucoperiostul
-primul fir de sutura in fundul de sac vest,asociindu-se vestibuloplastia
-plaga superios se sutureaza fie cu fire separata,neretractabile,iar la nivelul osului alveolar vindecarea va fi
per secundam
B.FRENOPLASTIA in Z
-dupa indep firului,se realileaza o incizie oblica la extremitatile defectului excizional=>aspect in forma de
Z
Cele 2 lambouri triunghiulare sunt decolate supraperiostal si rotate orizontal pt a inchide defectul vertical
C.FRENOPLASTIE CU VESTIBULOPLASTIE
-frenuri cu insertie larga la mucoasa crestei alveolare si bride laterale in fundul de sac vestibular maxilar
-anestezie locala=>incizia frenului la insertia alevolara pana la periost
-decolarea supraperiostala=>lambou deplasat spre fundul de sac vestibular si se fixeaza prin sutura la
periost
-aplicarea imediata a protezei rebazate
-vindecare per secundam
FRENUL LINGUAL=tesut conj dns cu fibre mucoase din m genioglos,acoperit de mucoasa subtire
-este afectata totalitatea lucrarilor protetice mobile sau fonatia
A.FRENECTOMIE
Anestezia n.lingual,bilateral
-tractionarea limbii ant-sup si incizie la insertia linguala,respectiv alveolara
-se excizeaza frenul hipertrofiat=>defect romboid
-decolarea submucoasa si sutura || cu linia mediana a limbii cu fire separate
B.FRENOTOMIE
Anestezie n.lingual bilateral
-incizie transversala(orizontala)_|_pe fren
-sutura longitudinala
HIPERPLAZIA INFLAMATORIE
=hiperplazie de iritate prin traumatizarea cronica a muc. fundului de sac de lucrari protetice mobile incorect
adaptate marginal sau cand atrofia osului nu e compensata
-initial=>rebazarea cu materiale reziliente a lucrarii protetice mobile
-cronic=>anestezia locoregionala
-se pune in tensiune cu pensa zona hiperplazica=>electroincizie in jurul bazei de implantare pana la
periost
-lamboul se sutureaza la periost,iar defectul restant se acopra cu grefe mucozale sau piele
-incizia mucoase pe coama crestei=>prin decolarea supraperiostala prepara lamboul vestibular si lingual
-se dezinsera fb m milohioidian de periost la creasta oblica interna,iar fb genioglosului se dezinsera
superficial
-marg lambourilor se repozitioneaza inf prin fibrele resorbabile circummandibulare
-suprafata expusa a periostului-grefe de piele
-se aplica conformatorul chirurgical(7-10zile)
VESTIBULOPLASTIA LA MAXILAR
-pacienti cu atrofie severa si sant vestibular neutru datorita inseriilor musculare inalte
-lungimea muc mobie labiale sa fie sadisfacatoare-postoperator sa nu se modific estetica buzei
-incizie la nivelul mucoasei,pe linie mediana=>se creaza 2 tuneluri submucos si celalat supaperiostal pana
la tuberozitate
-se indeparteaza tes.submucos dintre tuneluri
-muc labiala si cea vest repozitionata a noua adancime a fundului de sac vestibular,cu ajutorul proezei
totale
TRATAMENTUL PREPROTETIC AL SUBSTRATULUI OSOS
REMODELAREA PROCESULUI ALVEOLAR
-principiile alveoloplastiei
Cunoasterea anatomiei zonei
Inciziile pe coama crestei fara incizii de descarcare
Baza lamboului mai mare decat celelalte laturi cu decolare minima
EXTRACTIA ALVEOLOPLASTICA
-dupa extractia dentara=>incizie la niv.festonului gg,prelugita 0,5-1cm fata de ultima alveola
postextractionala
-dupa decolarea minima a lambourilor(V,O) se regularizeaza osul alveolar cu instrumentar rotativ
-daca nu permite expunerea tuturor zonelor osoase neregulate=>incizii de descarcare divergente spre
fundul de sac vestibular
-marg in exces se indeparteaza cu papilele interdentare
-plaga se sutureaza cu fire separate sau continue
A.INTRASEPTALA
-dupa extractii multiple=>incizie mucoperiostala pe mij crestei alveolare,cu decolarea limitata a
lambourilor
-se indeparteaza septurile interdentare,se regularizeaza marg osoasa si se realizeaza ostotomia corticalei
restante la extremitati(instrumentar rotativ)
-se excizeaza papilele interdentare si mucoperiostul in exces
Sutura se poate realiza cu fir continuu sau fire separate
B.ALE DINTILOR EGRESATI
-extractii=>incizii de descarcare ce permit decolarea mucoperiostului si expunerea procesului
alveolar,regularizarea osoasa postextractionala pt marirea spatiului dintre crestele edentate,exce de
mucoasa indepartata
-sutura cu fire separate
ALVEOLOPLASTIA CRESTEI ALVEOLARE EDENTATE
-indicat in cazul unui proces alveolar edentat neregulat sau creasta aleveolara ascutita
2.Incizia in zonele declive pt a permite drenajul gravitational,nu in zonele centrale slab vasclarizate,trebuie
sa faciliteze abordarea spatiilor fasciale afectate,sa fie largi pt a facilita accesul,drenajul si evacuarea
t.necrozat
3.Alegerea locului de incize tine cont de spatiile anatomice afectate,de o eventuala evolutie in spatiile
vecine, structurile vitale,tipul de drenaj,posibilele sechele postoperatorii,necesitatile estetice
4.Disectia pt drenaj este boanta
5.Drenajul cu tuburi fixate la tegument sau mucoasa,sa permita evacuarea colectiei purulente si a
spalaturilor antiseptice
6.Spalaturi antiseptice unidirectionale
7.Tratamentul conservator/chiuretaj periapical,sigilarea rad numai dupa remiterea inflam acute sau radicalextractie si chiuretaj lez periapicale
8.Tipuri de anestezie:loco-regionale/abcese periososase fara implicarea spatiilor fasciale;
generala=>(abcese faciale,pacienti necooperanti)
9.Abterapie pt imunocompromizi,batrani,supuratii faciale,stare generala afectate=> AB uzuale initial apoi
conform ABgramei
10.Vindecarea per secundam
CLASIFICAREA INFECTIILOR OMF
A.INFECTII NESPECIFICE
1.infectii periosoase
-spatiul vestibular
-spatiul palatinal
-spatiul corpului mandibular
2.infectiile spatiilor fasciale
a)primare maxilare
-bucal
-canin
-infratemporal
b)primare mandibulare
-bucal
-submandibular
-submentonier
-sublingual
c)secundare
-maseterin
-pterigomandibular
-temporal superficial si profund
-laterofaringian
-prevertebral
-parotidian
d)localizari particulare
-abcesul limbii
-abcesul orbitei
3.supuratii difuze
-flegmonul planseului bucal
-flegmonul difuz hemifacial
4.fasciite necrozante
5.limfadenite
-acute
-cronice
6.infectii osoase
-osteoperiostita
-osteita
-osteomielita
-supurata acuta
-supurata cronica
-nesupurata
-osteonecroza
B.INFECTII SPECIFICE
1.actinomicoza
2.sifilis
3.TBC
INFECTII PERIOSOASE
SPATIUL VESTIBULAR
-delimitare
Med:mand,ram max
Lat:muc vestib
Sup:m buccinator
Ant:mm intrinseci ai buzelor
Post:spatiul maseterin si latrofaringian
-etiologie:exteriorizarea inf periapicale cu erodarea corticalei osoase restante:
-deasupra insertiei mm buccinator la mand(post),sub insertie la max(post)
-deasupra insertiei m mental la mand(ant)
-sub insertia m ridicator al buzei si aripii nasului la max(frontal)
-clinic:2 faze
Subperiostal-dureri intense,continue; fibromucoasa congestionata, edem,tumefactie,durere la
palpare
Submucoasa-durerile scad in intensitate,tumefactia localizata,zona de fluctuenta la palpare,febra
moderata,agitatie
-dg diferential:chistul maxilar exteriorizat,chistul suprainfectat
-tratament:
Incizie si drenaj pe calea orala a colectii supurate
Rezorbtia fen.inflamatorii acute si extractia dintelui
Incizia=>longitudinala in vestibulul buval,decliv de colectia purulenta si lama de dren pt 24-48h
Tratament chirurgical cu analgezice si AINS
SPATIUL PALATINAL
-delimitate
Cranial de palatul dur,caudal de periost
Ant,lat :arcadele dentare
-etiologie:pct de plecare IL sup,rad P ale PM,M sup
-clinic:palat cu tumefacti hemisferica,extinsa,dureroasa,fluctuenta la palpare centrala
-extinderea supuratiei spre valul palatin cu difagie,disfonie,dispnee,alterarea starii generale
-dg diferential:chist maxilar suprainfectat,tumori maxilare,goma luetica
-tratament