REFERAT MACROECONOMIE

Salariul minim: argumente si implicatii economice

Autori:

Cuprins:

Introducere
1. Istoria salariului minim
2. Salariul privit din perspectiva sociala si
legislativa
2.1 Motivarea salariatilor
2.2 Principiile sistemului de salarizare
2.3 Obiectivele unui sistem de salarizare
2.4 Contractul colectiv de munca
2.5 Salarizarea bugetarilor
2.6 Salarizaera angajatilor cu studii
superioare
3. Salariul minim european
3.1 Valori ale salariului minim in Europa
3.2 Studiu de caz - Salariul minim in Franta
4. Impactul salariului minim asupra ratei
somajului
Biografie

Introducere
Auzim zilnic despre politici referitoare la salariul minim, la nivelul
acestuia, la beneficiile pe care ni le ofera si multe altele.Marea majoritatea
oamenilor se orienteaza dupa nivelul salariului minim dintr-o tara pentru a
observa nivelul ei de dezvoltare.Multi isi aleg chiar tara in care doresc sa
lucreze dupa nivelul salariului minim, multi isi imagineaza ca o cresterea
salariului minim va aduce implicit o crestere a salariului sau si acest sir al
exemplelor poate continua.
Observam deci ca perceptia salariului minim de catre populatie nu
implica de cele mai multe ori o analiza economica, o intelegere amanuntita a
procesului si a consecintelor.De cele mai multe ori tindem sa analizam o
politica economica dupa consecintele pe care le are asupra propriei persoane
si nu aspura intregii natiuni, iar daca ne mai gandim ca auzim mereu cum ca
salariul minim este cea mai puternica arma impotriva saraciei parerea
noastra este automat formata.salariul minim este cel mai bun lucru care se
poate intampla, tot ce poate face statul mai bun pentru noi ar fi sa creasca
nivelul acestui salar minim.Dar ce se intampla cand ajungem de la ipoteza de
la care am plecat, si anume ca mergem pe acest fir fara sa analizam prea
atent, luand in considerare niste factori restransi si limitand consecintele,
fara informatii relevante si fara cunostiinte.E riscant sa te ghidezi dupa
discursul unui politician in campanie electorala, sau dupa idei prezentate de
oameni care nu prezinta argumente.Tocmai de aceea aceasta lucrare isi
propune sa analizeze salariul minim, sa descopere consecintele acestei
politici dintr-un punct de vedere economic si social, sa afle parerea
economistilor si sa afle ce spun statisticile.in consecinta lucrerea porneste de
la inceputurile salariului minim, prezentand un scurt istoric si cauzele care au
dus la aparitia acestuia, ce inseamna conceptul de salariu, nivelul salariului
minim in cateva tari din Europa cu titlu informativ si comparativ, ajungand
apoi la analiza unor studii de caz ce reflecta impactul salariului minim asupra
ratei somajului.Am incercat sa ne formam o opinie analizand mai atent toate
aceste date, sa ne formam o opinie informata pentru a putea ajunge la niste
concluzii prezentate in incheiere.Am aflat ca nu doar oamenii de rand au
pareri contradictorii despre ce inseamna un salariu minim ci se intampla si in
randul economistilor.Este deci evident ca a intelege aceasta politica nu e
deloc usor, iar ca printer consecinte se afla lucruri greu de inteles, de
prevazut sau de remediat.
Nu putem spune deci ca aceasta lucrere va arata cu adevarat ce
inseam salariul minim la nivem macroeconomic si doar ca asigura o
intelegere mult mai buna a fenomenului, depasind limita superficialitatii si a
lipsei de informare.

1.Istoria salariului minim

Pentru a analiza problema salariului minim, sa ne intoarcem putin in
istorie si sa vedem cum a inceput totul si cand a fost implementat primul
salariu minim.
In 1896, in Victoria, Australia un amendament al Legii fabricilor
sustinea crearea unor consilii pentru acordarea salariilor.Acestea nu au
stabilit un salariu minim ci au stabilit salarii de baza pentru 6 industrii in care
se considera ca muncitorii erau platiti foarte putin. Acest prim consiliu a
functionat 4 ani, dupa care a fost reinoint si facut permanent in 1904 timp in
care adusese prevederi in 150 de sectoare.Tot in 1986, in Noua Zeelanda se
stabileste primul salariu minim la nivel national insa spre deosebire de
Australia, aici era obligatoriu.
In Statele Unite salariul minim a fost introdus pentru prima data la
nivel national in 1938 iar in Marea Britanie in 1999.In Uniunea Europeana 18
tari au la momentul actual salariu minim la nivel national.Multe tari precum
Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Elvetia, Germania, Austria, Italia si
Cipru nu au salariu minim la nivel national dar se bazeaza pe grupuri de
angajati si sindicate pentru a asigura un minim necesar. In Statele Unite pe
langa legea de la nivel federal aproape fiecare stat are propriile legi
referitoare la salariul minim, exceptand South Carolina, Tennessee, Alabama,
Mississippi si Louisiana.
Primele miscari in directia legalizarii salariului minim nu stabileau
direct nivelul acestuia ci mai degraba formau consilii si sindicate pentru a
rezolva conflictele de munca incercand evitarea grevelor.Totusi in unele tari
precum in Statele Unite aceste consilii erau cele care cereau impunerea unui
salariu minim pe economie.
Care este nivelul salariului minim in cateva tari si cum a aparut?
Canada : dupa Constitutia canadiana care imparte
puterea celor zece state, nivelul salariului minim difera de
la un stat la altul, variand de la 6 dolari canadieni pe ora
in British Columbia la 8,5 in Nunavut.
Franta : In iulie 2006 salariul minim in Franta era de
8.27 (~US$10.80).In fiecare an in luna iulie se stabileste
nivelul salariului minim, fiind interzis ca aceasta crestere
sa fie mai mica decat rata inflatiei. In ultimii doi ani insa,
majorarea salariului minim a fost dubla fata de cresterea
inflatiei.
Irlanda : Salariul minim a fost introdus in Irlanda in anul
2000, ajungand in acest moment la valoarea de 8.30
(~US$10.80) pe ora. Salariul minim poate ajunge pana la
7.73 daca masa este asigurata. In Iulie 2007 salariul
minim va ajunge la 8.65 conform bugetului pe 2007.
Totusi, datorita dificultatilor de a gasi resurse umane doar
3.1% dintre irlandezi primesc salariul minim.

Marea Britanie : regularizarea la nivel municipal a inceput

in unele orase inca din 1525. In 1909 au fost infiintate
consilii care se ocupau de stabilirea unor salarii minime in
functie de sectorul economic, urmand ca apoi, dupa Al
Dolilea Razboi Mondial acestea sa functioneze in
continuare cu o extindere din ce in ce mai mare si in tot
mai multe sectoare. Abia in 1993 aceste consilii au fost
desfiintate. Un salariu minim pe economie a fost introdus
abia in 1999 si era de 3.60 pe ora pentru cei peste 22 de
ani. Actualul salariu minim pe economie in Anglia este de
5.35 pe ora (c.$10.00, in comapratie cu US$5.15 in US)
pentru cei peste 22 de ani iar pentru cei cu varsta
cuprinsa intre 18 si 21 de ani 4.45 (~US$8.65).

Statele Unite ale Americii : Initial s-a dorit impunerea

unui salariu minim pentru femei si copii urmand ca in
1933 sa se relizeze prima tentativa de stabilire a unui
salariu minim la nivel national. Acest act a fost totusi
declarat necostitutional in 1935 deci salariul minim a fost
retras. In 1938 salariul minim a fost restabilit la
$0.25/hour ($3.22 in 2005 dollars). Cea mai mare valoare
a avut-o in 1968, cand a ajuns la $1.60/hour ($9.12
dolari in 2005), iar in ianuarie 2007, salariul minim pe
economie era de $5.15 pe ora.

Analizand aceste cateva tari este usor de inteles faptul ca salariul

minim difera de la tara la tara iar in unele tari de la regiune la regiune. La fel
numarul de locuitori care primesc salariul minim pe economie difera de la
tara la tara reliefand nivelul de dezvoltare al acesteia. Am prezentat totusi ca
exista tari care au abordat de curand aceasta politica, sau mai interesant
unele state care nu au adoptat deloc ceea ce majoritatea guvernelor numesc
cea mai importanta masura de protejare a populatiei si anume salariul
minim. Dupa cum am dedus din enumerarea acestora nu vorbim deloc de tari
cu politici salariale reduse sau cu o rata a somajului foarte mare, ba din
contra. In consecinta apare foarte usor un semn de intrebare in jurul acestei
politici, apar diverse pareri si controverse si curiozitatea de a privi in spatele
aparentelor ce insotesc aceasta masura.

2. Salariul privit din perspectiva sociala si

legislativa
2.1 Motivarea salariatilor
Rolul salariului ca factor motivator este cu atat mai important intr-o
intreprindere cu cat nivelul general al salariilor dintr-o economie (evident, si
din fiecare intreprindere) este mai redus. Atunci cand salariul este insuficient
pentru acoperirea nevoilor de baza ale oamenilor, salariul devine cel mai
important factor care determina comportamentul indivizilor in raport cu
intreprinderile. Daca nivelul salariului asigura un confort, oamenii devin
preocupati de satisfacerea altor categorii de trebuinte (afiliere, apartenenta,
stima, recunoastere, valorificare a resurselor personale, autorealizare
profesionala).
Cercetarile efectuate de-a lungul timpului arata ca oamenii
reactioneaza mai mult la perspectiva de crestere a salariului si la mecanismul
de determinare a salariului cuvenit decat la nivelul salariului. Productivitatea
muncii intr-o intreprindere nu creste daca peste noapte si fara o justificare in
logica mecanismului de salarizare se maresc salariile tuturor lucratorilor cu
20%, de exemplu; ea creste insa daca se spune lucratorilor ca vor obtine un
spor de salariu de 10% in conditiile cresterii productiei cu 10% fata de
volumul curent.
Actiunea salariului asupra comportamentului in munca este diferita de
la o persoana la alta; intervine pragul de asteptare (unii sunt convinsi ca
merita un salariu foarte mare si nu muncesc decat daca obtin acest salariu,
altii se multumesc cu un salariu mai mic) si fondul personal de inclinatie
spre satisfactie sau inclinatie spre insatisfactie (sunt oameni care tind sa
fie nemultumiti indiferent de configuratia conditiilor obiective si oameni
multumiti chiar daca factorii de mediu nu justifica o asemenea traire).

2.2 Principiile sistemului de salarizare

Principiile sistemului de salarizare sunt luate in considerare simultan
pentru a satisface toate partile interesate in raporturile de munca. Printre
cele mai importante astfel de principii se pot enumera:
1. munca egala, salariu egal;
Conform acestui principiu, diferentierea salariului se face dupa timpul
lucrat, nivelul de pregatire si conditiile de munca.
2.salariul se diferentiaza dupa nivelul studiilor;

Productivitatea muncii este conditionata de competenta profesionala.

Prin acordarea unor salarii mai mari celor care au o pregatire profesionala
mai buna se stimuleaza preocuparea pentru invatarea continua, iar prin piata
fortei de munca se actioneaza pentru imbunatatirea calitatii ofertei fortei de
munca.
Pentru ocuparea unui post trebuie sa se tina seama de nivelul de studii
cerute pentru acesta. Un patron de restaurant nu va acorda chelnerului sau
care are studii universitare un salariu mai mare decat celorlalti care au studii
medii, deoarece postul solicita cel mult studii medii.
3 .salarizarea se diferentiaza in raport cu functia indeplinita;
Orice persoana detine o functie complexa sau de raspundere va fi
remunerata cu un salariu mai mare decat cel ce detine o functie normala.
4. salarizarea se diferentiaza in functie de cantitatea si calitatea
muncii;
Un volum mare de rezultate atrage dupa sine un salariu mai mare.
Erorile frecvente si indisciplina conduc la un salariu mai mic si chiar la
desfacerea contractului de munca.
5. salarizarea se face luand in considerare conditiile de munca;
6. salariul are un caracter confidential;
7. indexarea salariilor;
Pentru atenuarea efectelor inflatiei asupra nivelului de trai se acorda
periodic, dupa anumite sisteme de calcul, majorari de salariu pentru a
asigura corelatii corecte intre salarii si preturi, salarii si costul vietii si intre
salarii si productivitate.
8. salariul creste intr-o anumita relatie cu cresterea productivitatii
muncii si a efectelor pozitive generate de salariat;
9. transparenta sistemului de salarizare si cunoasterea acestuia de
catre salariati.
Fiecare intreprindere poate avea un sistem propriu de salarizare, cu
respectarea normelor legale, a propriilor obiective si in acord cu salariatii si
sindicatele care (eventual) ii reprezinta. Sistemul de salarizare are rolul de a
antrena resursele de munca si a conduce la realizarea obiectivelor
intreprinderii. El depinde de resursele financiare ale acesteia, de strategia ei,
de natura activitatilor care ii constituie obiectul.

2.3 Obiectivele unui sistem de salarizare

In Romania, prin Codul Muncii se instituie principiul negocierii salariale
in cadrul regiilor autonome si a societatilor comerciale. Salariul este alcatuit
din salariul de baza, adaosurile si sporurile si salariul de baza.
Conform legii salariului de baza, adaosurile si sporurile sunt
confidentiale, nu pot fi comunicate altor persoane fizice sau juridice, acest
lucru intamplandu-se sub sanctiunea suportarii rigorilor legii. Se considera ca
un contract de munca are, in acest aspect, un caracter confidenaial si se
incearca, in acest fel, protejarea intreprinderilor in competitia pentru
mentinerea salariatilor si evitarea situatiilor conflictuale ce ar rezulta din
intelegerea gresita, partiala sau neintelegerea raporturilor contractuale.
Printre obiectivele unui sistem de salarizare se citeaza:

motivarea salariatilor de a lucra in intreprindere si a lucra bine;

atragerea salariatilor buni de pe piata fortei de munca (inclusiv
de la concurenti);
mentinerea in intreprindere a salariatilor cu rezultate favorabile
intreprinderii;
stimularea dorintei de perfectionare profesionala a angajatilor;
stimularea unei competitii pentru rezultate ti calitate intre
salariati sau colective;
planificarea si controlul cheltuielilor salariale;
obtinerea unui raport cat mai bun intre productivitatea muncii si
salariul mediu;
mentinerea unui climat social pozitiv, evitarea tensiunilor si
conflictelor;
generarea unui tablou al posibilitatilor salariale pentru fiecare
angajat, sprijinirea persoanelor in proiectarea carierei, in
formularea unui orizont de asteptare;
constituirea unui sistem obiectiv, corect, dupa care se
recompenseaza persoanele.

2.4 Contractul colectiv de munca

Contractul colectiv de munca unic la nivel national a fost semnat de
sindicatele si patronatele reprezentative la 26 decembrie 2006, si a fost
publicat in Monitorul Oficial, Partea V nr. 5 din 29/01/2007. Prevederile sale
privesc atat conditiile de munca, cat si salarizarea, timpul de munca sau
acordarea concediilor.
Nimeni nu poate scapa de aceste prevederi, pentru ca acest Contract
colectiv se aplica tuturor persoanelor juridice, avand putere de lege. Potrivit
actului normativ, stabilirea salariilor de baza sub nivelul de 390 de lei pentru

personalul cu contract individual de munca, se sanctioneaza cu amenda de la

1000 la 2000 de lei.
Principalele noutati aduse: cresterea salariului minim la 440 RON
(crestere operabila doar pentru mediul privat) si impunerea unui salariu
minim de 880 RON pentru angajatii cu studii superioare care ocupa posturi si
functii pentru care sunt cerute functii superioare.
Caror firme li se aplica prevederile?
Absolut toate firmele private sunt "atinse" de prevederile noului
Contract colectiv de munca. Acest lucru este explicat de Legea 53/2003,
actualizata (Codul Muncii), in articolul 241, alineat 1, litera d:
Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum
urmeaza:
- pentru toti salariatii incadrati la toti angajatorii din tara, in cazul
contractului colectiv de munca la nivel national;
Conform Codului Muncii, articolul 276, alineat 1, litera a,
nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului minim brut
pe tara constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 la
2.000 lei.
Prevederi cu impact semnificativ din noul Contract colectiv de
munca
ART. 3, par. (3) : In cazul in care, din diferite motive, partile au
incheiat contracte colective de munca la un nivel inferior inaintea contractelor
la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor
colective de la nivel superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora
nu
au
fost
atinse.
ART.10. - (1) Durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi
sau de 40 de ore pe saptamana.
ART. 16 (9) Tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta
munca
de
noapte.
ART.17. - (1) Salariatii care renunta la concediul legal pentru
ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani beneficiaza de reducerea
duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fara sa le fie afectate
salariul
de
baza
si
vechimea
in
munca.

ART.24. - (1) Pentru prestarea activitatii in locurile de munca cu

conditii grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, salariatii au
dreptul, dupa caz, la sporuri la salariul de baza, durata redusa a timpului de
lucru, alimentatie de intarire a rezistentei organismului, echipament de
protectie gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare,
prevazute de contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de
unitati, unitati si institutii; duratele de reducere a varstei pentru pensionare
sunt cele prevazute in lege.
ART.31 (1) Patronul va organiza la angajare si, ulterior, o data pe an,
examinarea medicala a salariatilor, in scopul de a constata daca sunt apti
pentru desfasurarea activitatii in posturile pe care ar urma sa le ocupe sau pe
care le ocupa, precum si pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale.
Examinarea medicala este gratuita, iar cheltuielile ocazionate de
examinare se vor suporta conform legii. Conditiile concrete urmeaza sa fie
stabilite la nivel de unitate, cu consultarea sindicatelor.
ART.33 - (2) Salariatele gravide, incepand cu luna a V-a de sarcina,
precum si cele care alapteaza nu vor fi repartizate la munca de noapte, nu
vor fi chemate la ore suplimentare, nu vor fi trimise in deplasare si nu vor
putea fi detasate decat cu acordul lor.
ART.36. - (1) In vederea imbunatatirii conditiilor de munca, in fiecare
unitate cu cel putin 50 de salariati se va constitui un comitet de sanatate si
securitate in munca, in conformitate cu prevederile legale.
(2) Comitetul de sanatate si securitate in munca este constituit din
reprezentantii desemnati de sindicatele reprezentative din unitate, pe de o
parte, si angajator sau reprezentatii sai desemnati, in numar egal cu cel al
reprezentatilor lucratorilor, pe de alta parte.
ART.50. - Salariatii care se pensioneaza pentru limita de varsta
primesc o indemnizatie egala cu cel putin doua salarii de baza avute in luna
pensionarii.
ART.51. - In afara de ajutoarele prevazute de lege, la care au dreptul,
salariatii vor beneficia si de urmatoarele ajutoare:

a) in cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei, de cel

putin doua salarii medii lunare pe unitate;
b) daca decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui
accident in legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul
ajutorului acordat familiei va fi de cel putin 3 salarii medii pe unitate;
c) un salariu mediu pe unitate, platit de aceasta mamei, pentru
nasterea fiecarui copil; daca mama nu este salariata, sotul acesteia
beneficiaza de plata unui salariu mediu pe unitate;
d) un salariu mediu pe unitate platit de unitate la decesul sotului sau
sotiei ori la decesul unei rude de gradul I aflate in intretinerea salariatului.
ART. 54. - (1) In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca
este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte
pauze in conditiile stabilite prin contractele colective de munca si/sau
regulamentele interne aplicabile.
(2) Repausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute.
Repausul pentru luarea mesei, cu o durata de 15 minute, se include in
programul de lucru.

2.5 Salarizarea bugetarilor

Contractul colectiv de munca se aplica doar firmelor din domeniul
privat, indiferent de numarul de angajati. Nu se aplica insa profesorilor,
medicilor, functionarilor publici - intr-un cuvant, bugetarilor, a caror salarizare
este reglementata prin Ordonanta nr. 6/2007, publicata in Monitorul Oficial
nr.
66
din
29
ianuarie
2007.

Vicepremierul Pogea recunoaste ca exista pericolul unui somaj

mai ridicat. El crede insa ca veniturile suplimentare pe care statul le va
colecta de pe urma majorarii salariului minim din contributiile de ajutor
social, sanatate si somaj vor putea permite plata ajutoarelor de somaj.

2.6 Salarizarea angajatilor cu studii superioare

Una dintre principalele noutati aduse de noul Contract colectiv este
nivelul de salarizare a angajatilor. Conform prevederilor cuprinse la Articolul
40, in urma stabilirii unor coeficienti de ierarhizare, rezulta ca salariul brut
minim pentru un angajat cu studii superioare este de 880 lei, in conditiile in
care acesta este incadrat pe o functie pentru care se cer studii superioare.

Lista salariatilor ce trebuie remunerati cu minim 880 RON este cea

prezenta in Clasificarea Ocupatiilor din Romania(COR):
Specialistii cu ocupatii intelectuale si stiintifice indeplinesc sarcini
profesionale care necesita cunostinte de inalt nivel in stiinte fizice, biologice,
sociale si umane; intreprind analize si cercetari, elaboreaza concepte, teorii
si metode; aplica in practica cunostintele dobandite sau avizeaza lucrari
realizate in domeniul respectiv; predau in invatamantul de diverse grade;
instruiesc si educa persoane handicapate; ofera consultatii in domeniul
comercial, juridic si social; creeaza si interpreteaza opere de arta; sustin
comunicari stiintifice si intocmesc rapoarte.
Subgrupele majore componente ale acestei grupe sunt:
21 - Fizicieni, matematicieni si ingineri
22 - Specialisti in biologie, agronomie si stiintele vietii;
23 Profesori in invatamantul superior secundar si asimilati;
24 - Alti specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice.

3. Salariul minim in Europa

3.1 Salariul minim european
Partidul Socialistilor Europeni (PES) a lansat initiativa crearii Noii
Europe Sociale, care sa garanteze locuri de munca si nivelul traditional
european de protectie sociala, astfel ca Europa sa poata face fata presiunii
globalizarii.
Jacques Delors, fost presedinte al Comisiei Europene, se afla la carma
acestei initiative, alaturi de presedintele PES, Poul Nyrup Rasmussen. Delors
a afirmat ca dialogul social la nivelul UE nu este eficient si a avertizat asupra
neglijarii procesului; este necesara stabilirea unui salariu minim comun,
definit proportional cu nivelul de dezvoltare al fiecarui stat membru si
consolidarea consiliilor europene de munca.
Pana la momentul in care se va putea adopta un astfel de proiect, va
mai trece ceva timp, mai ales ca nici macar toate tarile UE nu au
implementate in legislatia proprie prevederi cu privire la salariul minim
garantat national. Astfel, la 1 ianuarie 2006, din cele 25 de state membre ale
Uniunii, doar 18 aveau astfel de prevederi. Valorile salariului minim se
situeaza intre 1.503 euro in Luxemburg si 129 euro in Letonia.

Un alt obstacol major catre un ipotetic viitor salariu minim garant

comun il reprezinta imensele diferente dintre tarile membre in ceea ce
priveste nivelul actual al acestuia. Tarile UE ce folosesc salariul minim
garantat pot fi impartite in trei categorii, in functie de nivelul lui:
- sub 300 de euro pe luna: Letonia (129), Lituania (159), Slovacia
(183), Estonia (192), Polonia (234), Ungaria (247), Republica Ceha (261);
- intre 400 de euro si 700 de euro pe luna: Portugalia (437), Slovenia
(512), Malta (580), Spania (631), Grecia (668);
- peste 1.200 de euro: Franta (1.218), Belgia (1.234), Marea Britanie
(1.269), Olanda (1.273), Irlanda (1.293), Luxemburg (1.503).
Tara cu cel mai mare salariu minim pe economie in Uniunea Europeana
este Luxemburg, cu 1 467 de euro pe 2005, iar la polul opus se aflau
Romania si Bulgaria, cu un salariu minim pe economie de 86 de euro,
respectiv 77 de euro, in anul 2005.
Salariul minim in Romania este situat peste cel al bulgarilor. Totusi,
stam mai prost decat acestia daca luam in considerare puterea de cumparare
a acestuia.
Proportia din angajati care primeste salariul minim este: in Spania 0.8%, Marea Britanie - 1.4%, Malta - 1.5%, Lituania - 12.1%, Franta 15.6%, Luxemburg - 18.0%.
Daca privim pe celalalt mal al Atlanticului, se poate vedea ca in SUA
salariul minim garantat se situa la 1 ianuarie 2006 la nivelul de 753 de euro
pe luna, de el beneficiind 1,4% dintre angajati.
Austria nu dispune in prezent de un salariu minim pe economie si nici
de o pensie minim garantata, aplicand sistemul conventiilor la nivel de
ramura. "Dorim sa intarim initiativa individuala oferind, in acelasi timp, cat
de multa protectie sociala este posibil", a anuntat Alfred Gusenbauer, care se
afla in fruntea unui guvern de coalitie cu partidul de orientare conservatoare
al fostului cancelar Wolfgang Schssel.
Poate fi vorba insa de protectie sociala?

Noul cancelar austriac, social-democratul Alfred Gusenbauer, si-a

prezentat programul de guvernare in fata Parlamentului, ocazie cu care
a anuntat introducerea, in premiera, a unui salariu minim pe economie
de 1.000 de euro si a unei pensii de varsta de 726 euro.

Legea salariului minim se doreste a fi o lege a ocuparii fortei de

munca, a imbunatatirii calitatii vietii angajatilor prin asigurarea unui salariu
mai mare. Dar daca totusi lucrurile nu stau tocmai asa?
Ea obliga patronul sa nu angajeze salariatul la anumite niveluri de
salariu, si anume la cele situate sub minimul fixat prin lege. Ea il constrange
pe lucrator, indiferent cat de mult ar dori sa primeasca o slujba cu un salariu
sub nivelul minim, sa nu accepte slujba. Ea il obliga pe lucratorul care trebuie
sa opteze intre o slujba cu salariu mic si somaj sa aleaga somajul. Legea nici
macar nu impinge vreun salariu in sus; ea doar elimina slujbele care nu
indeplinesc standardul.1
Totusi, se naste intrebarea: daca legea salariului minim nu este atat de
benefica populatiei pe cat se doreste, de ce a mai fost adoptata?
Printre adeptii cei mai vehementi ai legislatiei salariului minim se
numara forta de munca organizata. Cand legea salariului minim a fortat
cresterea salariilor muncitorilor necalificati, legea cererii in panta
descendenta i-a facut pe patroni sa inlocuiasca munca necalificata cu munca
calificata.
In acelasi mod, atunci cand un sindicat compus mai ales din muncitori
calificati obtine o crestere de salariu, legea cererii in panta descendenta ii
determina pe patroni sa inlocuiasca muncitorii calificati cu altii necalificati.
Oare sindicatele sprijina in mod constient si interesat o lege atat de
daunatoare? Aici, nu motivele sunt cele care ne preocupa, ci doar actiunile si
efectele lor. Efectele legii salariului minim sunt dezastruoase. Ea ii loveste pe
saraci, pe muncitorii necalificati si pe membrii grupurilor de minoritati, adica
exact oamenii pe care era destinata sa ii ajute.

________________________________________________________
1.Block, Walter,In apararea indezirabililor: pestele, prostituata,
spargatorul de greva, patronul, calomniatorul, camatarul si alti stigmatizati
din galeria smecherilor societatii americane, New York: Fox and Wilkes, 1991

3.2 Studiu de caz : Franta

Termenul de "salariu" provine din latinescul "salarium", care desemna,
la origine, ratia de sare ("sale") alocata unui soldat. Ulterior, el a fost utilizat
pentru a denumi pretul platit cetatenilor liberi care ndeplineau diferite
activitati n folosul altor persoane.
n afara de salariu se mai utilizeaza termenii retributie si remuneratie,
de asemenea de origine latina, precum si cel de indemnizatie, echivalent al
remunerarii demnitarilor alesi ori numiti.
Dreptul la salariu, corolar dreptului la munca, constituie o prerogativa
fundamentala a individului, afirmata la nivel solemn de Declaratia Universala
a Drepturilor Omului, care prevede ca oricine munceste are dreptul la
salariul echitabil si suficient care sa-i asigure lui si familiei lui, o existenta
conforma cu demnitatea umana.
Codul muncii defineste salariul n art. 154 ca fiind contraprestatia
muncii depuse de salariat n baza contractului individual de munca.
Pentru munca prestata n baza contractului individual de munca fiecare
salariat are dreptul la un salariu exprimat n bani.
nca de la nfiintarea sa (n anul 1919), Organizatia Internationala a
Muncii a militat pentru garantarea unui salariu care sa asigure conditii de
viata convenabile pentru toti lucratorii. Cu ocazia Conferintei de la
Philadelphia din anul 1944 s-a prevazut obligatia acestei organizatii de a
ajuta toate tarile lumii n elaborarea si aplicarea unor programe cu privire la
salariul minim vital.
Ce se ntelege prin salariul minim s-a stabilit prin Raportul reuniunii
expertilor convocati de Consiliul de administratie al Organizatiei Mondiale a
Muncii, cu ocazia celei de-a 168-a sesiuni a sa : nivelul de remuneratie sub
care nu se poate cobor nici n drept, nici n fapt, indiferent care ar fi modul
sau de calcul; este salariul care, n fiecare tara are forta legii si care este
aplicabil sub pedeapsa sanctiunilor penale sau a altor sanctiuni specifice.
Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea
necesitatilor vitale de alimente, mbracaminte, educatie, etc. ale salariatilor,
tinnd cont de dezvoltarea economica si culturala a fiecarei tari.
Conform art. 159 din Codul muncii, salariul de baza minim brut pe tara
garantat n plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste
prin hotarre de Guvern, dupa consultarea sindicatelor si patronatelor. n
cazul n care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8
ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea
salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit
programului legal de lucru aprobat.
Angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul
individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara.
Angajatorul este obligat sa garanteze n plata un salariu brut lunar cel
putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Aceste dispozitii se aplica si
n cazul n care salariatul este prezent la lucru, n cadrul programului, dar nu
poate sa si desfasoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu
exceptia grevei.

Salariul de baza minim brut pe tara garantat n plata este adus la

cunostinta salariatilor, prin grija angajatorului.
Potrivit art. 160, pentru salariatii carora angajatorul, conform
contractului colectiv sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau
alte facilitati, suma n bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai
mica dect salariul minim brut pe tara prevazut de lege.
Deoarece tinerii castiga in medie mai putin decat ceilalti muncitori,
salariile lor se apropie de mult de nivelul minim pe economie. Multi
adolescenti castiga o suma echivalenta cu salariul minim, si daca ar fi posibil
ar primi mai putin. Avand in vedere aceasta situatie, reducerea salariului
minim ar genera o reducere a somajului in randul tinerilor. Au existat o
multitudine de incercari in acest sens,inclusiv un program special de vara,
acesta a constat intr-o micsorare cu 25% a salariului minim, doar pe
perioada de vara in scopul de a limita efectele somajului la nivelul tinerilor.
Exemplul Frantei
Revoltele din ultimii doi ani din Franta, ca si cele din anii 60 din SUA
sunt puse de economisti si pe seama salariului minim extrem de ridicat.
Franta este singura tara europeana in care salariul minim este mai mare de
60% din salariul mediu pe economie. Rata somajului este cea mai ridicata din
vechea Europa occidentala, de 9,5% fata de media europeana de 7,9%. La
fel de mare este si rata somajului in randul tinerilor, de 22,3% fata de 16,7%
in UE 15. Multi dintre tinerii someri din Franta sunt musulmani. Francezii au
evitat intentionat sa colecteze date separat pentru musulmani, insa rata
somajului intre acestia este estimata de economistii francezi la peste 20%,
iar cea pentru tinerii musulmani la peste 30%, afirma economistul american
Gary S. Becker, laureat al premiului Nobel pentru studiile sale in domeniul
compartamentului uman si rolului jucat de acesta in cresterea economica.
Pusi in fata costurilor mari ridicate de acesta, intreprinzatorii recurg la
disponibilizari sau opteaza pentru un numar mai redus de angajati.
Slaba pregatire profesionala si prejudecatile rasiale ii fac pe tinerii
musulmani victimele sigure ale salariului minim.
Salariu minim, venituri bugetare mai mari
Vicepremierul Pogea recunoaste ca exista pericolul unui somaj mai ridicat. El
crede insa ca veniturile suplimentare pe care statul le va colecta de pe urma
majorarii salariului minim din contributiile de ajutor social, sanatate si somaj
vor putea permite plata ajutoarelor de somaj

Salarii mai mari pentru angajatii cu studii

Una dintre principalele noutati aduse de noul Contract colectiv este
nivelul de salarizare a angajatilor. Conform prevederilor cuprinse la Articolul
40, in urma stabilirii unor coeficienti de ierarhizare, rezulta ca salariul brut
minim pentru un angajat cu studii superioare este de 880 lei.

Iata care sunt treptele de salarizare, asa cum sunt ele prevazute in
Contract:
a) muncitori:
1. necalificati = 1;
2. calificati = 1,2;
b) personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de
pregatire este:
1. liceala = 1,2 ;
2. postliceala = 1,25;
c) personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de
pregatire este:
1. scoala de maistri = 1,3;
2. studii superioare de scurta durata = 1,5;
d) personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este
cea de studii superioare = 2.
Salariul de baza minim brut negociat pentru un program complet de
lucru de 170 de ore, in medie, este de 440 lei, adica 2,59 lei/ora, incepand
cu 1 ianuarie 2007.
Conform acestui articol, salariul minim brut va fi, incepand cu 1
ianuarie 2007, de 440 lei, si nu de 390 de lei, cum a anuntat Guvernul la
finalul anului trecut. Suma de 390 de lei este valabila doar pentru bugetari.
Presedintele Frantei, Jacques Chirac, a anuntat ca va cere modificarea
legii muncii pentru tineri care a provocat proteste si greve de amploare in
tara.
Legea- menita sa reduca rata somajului in randul tinerilor-incuraja
companiile sa angajeze mai multi tineri, dar le oferea si posibilitatea de a-i
concedia mai usor, ceea ce starnit nemultumiri.
Legea fusese propusa de premierul Dominique de Villepin, care insa a
fost infrant in cele din urma de vocea strazii.
Presedintele Frantei, Jacques Chirac, a dat un comunicat in care a
precizat ca legea va fi inlocuita cu o serie de masuri menite sa ii ajute pe
tineri sa gaseasca mai usor locuri de munca.
Regret
La randul sau, premierul Dominique de Villepin si-a exprimat regretul
ca masurile luate pentru a reduce somajul in randul tinerilor- dupa cum s-a
exprimat el- nu au fost intelese si acceptate cum trebuie.
"Am incercat sa propun o solutie pe termen lung fiind convins cadincolo de interventia necesara a statului- problema nu putea fi rezolvata
decat prin gasirea unui echilibru intre flexibilitatea de care au nevoie
angajatorii si siguranta pe care o cauta angajatii. Nu toata lumea a inteles
acest lucru si regret asta", a declarat premierul Frantei.

Dominique de Villepin a investit o mare parte din capitalul sau politic in

aceasta lege a muncii pentru tineri.
Cand a preluat puterea in luna mai, una din sarcinile majore pe care
presedintele Chirac i le-a dat a fost sa reduca somajul in randul tinerilor, aflat
acum la un nivel de 23% pe intreaga tara si chiar de 50% in unele zone
dezavantajate.
Problema ratei mari a somajului a devenit si mai presanta la sfarsitul
anului trecut, cand tineri someri care nu aveau altceva de facut, au trecut la
ciocniri de strada, acuzand politia ca ii hartuieste.
Dominique de Villepin sub presiune
Dominique de Villepin a trecut pe varful valului in acea perioada si cel
care a avut de suferit atunci a fost Nicholas Sarkozy, ministru de interne care
ar fi trebuit sa restabileasca ordinea.
Multi l-au acuzat insa pe Nicholas Sarkozy ca nu a facut decat sa
alimenteze tensiunile prin declaratiile impotriva celor implicati in tensiunile de
strada.
Acum insa, premierul de Villepin este cel supus presiunilor.
El a recunoscut ca s-a grabit sa impuna legea muncii care incuraja
firmele sa angajeze tineri oferindu-le posibilitatea de a-i concedia mai usor.
Iar responsabilitatea discutiilor cu liderii de sindicat a fost preluata de
Nicholas Sarkozy, care conduce partidul de guvernamant.
Acest lucru reaminteste acum, cand alegerile de anul viitor incep sa se
intrevada, ca Nicholas Sarkozy este un om politic extrem de abil, in vreme ce
Dominique de Villepin nu a candidat niciodata in alegeri.
n Avuia naiunilor, Smith definete salariul ca rsplat natural a
muncii, care se compune din produsul muncii, privind nedifereniat att pe
micul productor independent, ct i pe muncitorul angajat la capitalist. Dei a
constatat limpede c ntregul venit este creat de muncitori i c profitul i
renta nu sunt dect sczminte din munca muncitorilor, el consider totui
natural ca muncitorii s nu primeasc dect o parte din rezultatul muncii lor.
n acelai timp, chiar dac, n opoziie cu mercantilitii, el susine c trebuie
acordat muncitorilor un salariu mai mare, el face acest lucru pentru
considerentul c salariile mai ridicate atrag dup sine o mai mare
productivitate a muncii muncitorilor i deci mai multe avantaje pentru
capitalist, pe cnd salariile mici micoreaz productivitatea muncii, ceea ce
este n detrimentul capitalistului.
Pornind de la analiza valorii pe care i bazeaz ntreaga teorie a
repartiiei, Ricardo, n lucrarea sa Principiile, precizeaz c salariul este
preul muncii pe pia; orict de mult ar devia fa de preul natural al muncii,
el are tendina de a se conforma acestuia. Preul natural al muncii este
acel pre pentru a da posibilitatea muncitorilor, att s se ntrein ct i s-i
perpetueze rasa, far nici o cretere sau scdere.
Aceste explicaii se bazeaz pe legea lui Malthus sau legea dezvoltrii
(creterii) populaiei care era considerat ca fiind natural. Potrivit acestei
legi, atunci cnd populaia nu este oprit de nici un obstacol, numrul su
crete mult mai repede dect mijloacele de subzisten care decurg din
dezvoltarea economiei, astfel nct nemaiputndu-se ntreine, se va diminua

ajungndu-se la punctul din care s-a pornit. Explicaia unei asemenea evoluii
decurge din randamentele descrescnde proprii agriculturii n perioada
respectiv (se puneau n exploatare terenuri din ce n ce mai srace; se
fceau eforturi pentru trecerea de la agricultura extensiv la cea intensiv).
Conform principiului nediscriminarii, la munca egala, femeile au
salariul egal cu barbatii, fiind interzisa orice discriminare pe criteria ploitice,
entice, confesionale, de varsta, sex, rasa sau stare materiala. Aceste aspect
sunt stipulate in numeroase reglementari international cum ar fi: Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, adoptata prin Rezolutia 217(III) din 10
deccembrie 1948 a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite; Pactul
International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; Carta
Sociala Europeana; Carta Comunitara a Drepturilor Fundamentale.
Principiul salarizarii in raport cu pregatirea, calificarea si competent
profesionala stipuleaza ideea potrivit careia salariul de baza se stabileste
pentru fiecare salariat in raport cu calificarea, compententa si pregatirea lui
profesionala si se regaseste in toate actele normative-cadru care stabilesc
salarizarea in diferite domenii de activitate.
In conformitate cu principiul salarizarii dupa importanta muncii,
complexitatea lucrarilor effectuate si nivelul de raspundere, salariul de baza
stabileste pentru fiecare angajat in raport cu importanta si complexitatea
lucrarilor ce revin postului in care este incadrat, pe de-o parte, respective in
corelatie cu gradul de raspundere asociat fiecarui post, pe de alta parte.
Principiul salarizarii dupa rezultatele muncii stimuleaza sarguinta,
constiinciozitatea, randamentul si eficienta fiecarui salariat in parte,
reflectandu-se in sistemele de salarizare prin prevederea unor premii special
pentru calitate, cantitate, lipsa de rebuturi.
In ceea ce priveste protectia sociala, aceasta este o component a
politicilor salariale, prevazand atat obligatia stabilirii si asigurarii unui salariu
minim pe economie precum si cea a instituirii si derularii unui system de
compensare-indexare a salariilor de baza pentru a proteja salariatii de
cresterea preturilor si tarifelor, sarcini care revin puterilor executive.

4.Impactul salariului minim asupra ratei

somajului
Impactul salariului minim asupra ratei somajului a fost o problema
controversata si indelung analizata de catre economisti. Daca majoritatea
economistilor sunt de acord ca exista un anumit impact, intre economistii cu
vederi liberale si intre cei cu pareri conservoatoare exista un dezacord legat
de magnitudinea impactului.
Lucrarea Myth and Measurement: The New Economics of the
Minimum Wage scrisa de economistii David Card si Alan Krueger a devenit
una de referinta sustinand faptul ca impactul avut de cresterea salariului
minim este unul neesential asupra ratei somajului. Cei doi au sustinut acest
fapt prin realizarea unui studiu asupra a 410 fast food-uri din New Jersey si
Pennsylvania. In 1 aprilie 1992 salariul minim din statul New Jersey a crescut
de la $4.25 la $5.05 pe ora in timp ce in Pennsylvania salariul minim a ramas
acelasi $4.25 pe ora. Studiile acestora au aratat faptul ca in New Jersey
cresterea salariului minim a adus dupa sine o crestere a numarului de
angajari cu 13%. Concluzia acestui studiu a dedus nu numai ca o crestere
mica in valoarea salariului minim, dar acesta atrage modificari minore asupra
ratei somajului ci chiar faptul ca aceste modificari au adus o crestere a
numarului de angajari in domeniul de fast food. Aceasta concluzie a creat o
mare nemultumire in randul economistilor pentru ca ea contrazicea toate
celalalte teorii emise anterior si care stateau la baza teoriilor economice care
favorizau existenta unei piete libere, fara preturi impuse. Aici ne vedem
ajunsi in fata a doua posibilitati si anume fie cei doi economisti au avut o
descoperire importanta ce va revolutiona teoria economica, fie undeva in acel
studiu s-a produs o greseala. Inclin sa cred ca cea de-a doua varianta este
corecta si o sustin cu doua argumente.
Primul dintre acestea ar fi faptul ce exista o alta cauza care sta in
spatele acestor rezultate, cum ar fi un eventual boom in industria fast foodurilor din New Jearsy in acea perioada. Facand aceasta presupunere punem
la indoiala si felul cum a fost realizat acest studiu. Card si Krueger au obtinut
aceste date pe baza unor chestionare realizate telefonic inainte si dupa
cresterea salariului minim. Acest fel de sondare a pietei s-a dovedit de multe
ori incorect.In plus, un studiu realizat ulterior a adus la iveala ceea ce
intelepciunea economica ar fi sustinut fara nici o teama si anume faptul ca
numarul angajarilor va scadea dupa marirea salariului minim. Acest studiu a
fost realizat pe piata de distributie si pe piata restaurantelor pe baza
sistemelor de plati pe un numar mai mic de subiecti si a aratat faptul ca
numarul angajarilor a scazut in timp in New Jersey spre deosebire de
Pennsylvania. In plus cel mai puternic argument in favoarea salariului minim
este de departe faptul ca e considerat o arma impotriva saraciei. Deci acest
studiu a aratat ca desi se sustine faptul ca o crestere a salariului minim ar
avea un impact major asupra nivelului de saracie daca nivelul numarului de
angajari creste insignifiant atunci beneficiul nu este totusi atat de mare.Daca
ne uitam la cifre vom vedea foarte clar si faptul ca dintre cei care beneficiaza
de salariul minim doar un sfert sunt adulti care se intretin din acest salariu.

Restul sunt adolescenti sau tineri adulti. Mai mult, un studiu realizat de
Departamantul de Sanatate si Resurse Umane din perioada presedintelui
Clinton arata faptul ca doar 30% din oamenii care primesc salariul minim
traiesc in familii aproape sau sub nivelul de saracie. In plus se stie faptul ca
majoritatea celor care primesc salariu minim lucreaza in jur de 20 de ore pe
saptamana, adica mult sub medie. In concluzie pentru a ajuta un numar
relativ restrans de oameni care chiar au nevoie de politica salariului minim
ajutam si pe cei 71% care nu au nevoie, ceea ce demonstreaza ca salariul
minim nu reprezinta cea mai eficienta politica sociala.Exista studii care arata
si faptul ca cei care sufera cel mai mult de pe urma scaderii numarului de
angajari ca urmare a cresterii salariului minim sunt femeile si minoritatile,
adica grupurile de oameni care au probabil cea mai mare nevoie de suport
pentru a se intretine. Este deci evident de aici ca o rata moderata a salariului
minim nu reduce saracia. Daca e sa analizam mai atent latura sociala putem
observa si faptul ca aceasta falsa asigurare oferita de stat reduce numarul
personalului care cauta specializare suplimentara prin cursuri sau traininguri.
Astfel, daca normal ar fi ca acele grupuri de oameni situate la linia de risc, pe
punctul de a-si pierde postul sa inceapa sa caute noi metode educationale de
sustinere vor prefera sa nu, stiind faptul ca angajatorul nu ii poate plati sub
limita stabilita de stat.
Un alt argument impotriva studiului realizat de Card si Krueger ar fi
faptul ca idea de la care acestia au plecat cautand modificari positive ale ratei
somajului este din start gresita. Daca analizam perspectivele angajatorilor
observam foarte usor faptul ca, daca ei sunt fortati sa plateasca salarii mai
mari vor gasi adesea metode de a sustine aceste plati tot de la angajati.De
exemplu statul il poate obliga pe angajator sa plateasca un salariu minim dar
nu il poate obliga sa nu opreasca aerul conditionat pentru a-si reduce
costurile pe care inainte nu le avea. Desigur se poate ca angajatorul sa
investeasca in cresterea productivitatii care sa sustina acea crestere salariala.
Dar cum se va realiza acest lucru? Daca productivitatea va fi obtinuta prin
inlocuirea muncitorilor necalificati sau slab calificati cu muncitori bine
pregatiti atunci tot cei care primesc salariul minim vor fi afectati cand se va
renunta la ei.
In consecinta, cresterea salariului minim nu are nici de departe efectul
dorit asupra saraciei. Am putea spune fie ca cresterea nu este suficient de
mare si ca daca am avea un salar minim cu adevarat mare atunci s-ar simti
cu adevarat beneficii. Dar nu ne gandim la faptul ca o cresterea mai mare ar
avea probabil o cresterea a ratei somajului simtitoare de aceasta data, cu
efect tot asupra muncitorilor necalificati, femeilor si minoritatilor, adica exact
asupra grupurilor vizate pentru a primi ajutor.
Ne putem lasa deci furati de iluzia beneficiilor unui salar minim pe
economie, putem crede intr-un eventual beneficiu adus societatii si crede ca
intr-adevar are un impact asupra reducerii saraciei, dar daca deschidem putin
ochii si ne reducem tot la principiile de baza ale economiei legate de felul
cum pretul ar trebui sa se formeze pe piata, cum acesta ajunge la echilibrul
benefic pentru noi toti este destul de clar ca mirajul adus de salariul minim
dispare foarte usor.

Am analizat in aceasta parte si faptul ca nu se obtin efecte benefice

prin cresterea acestuia ci din contra, categoriile vizate sunt cele care sufera
cel mai mult.

5.Salariul corelat cu productivitatea

Salariul poate fi privit sub forma unui cost sau al unui venit.
Considerat un cost pentru intreprinzatorul care atrage in procesul
economico-tehnic de conceptie, productie si distributie de bunuri si(sau)
servicii, si un venit de cel care il incaseaza (angajatul sau salariatul), in cele
din urma nu este decat o forma baneasca sub care este rasplatita contributia
(timp, efort fizic/psihic) factorului de munca uman in cadrul unei
intreprinderi.
Gandit sub forma unui pret, se poate usor afirma ca, asemenea altor
preturi se formeaza in urma intalnirii cererii de munca(purtatori firmele,
intreprinderile, statul) cu oferta de munca (populatia). Aprofundand aspectul
de baza (obiectul supus tranzactiei) realizam ca lucrurile nu sunt atat de
simple precum par.
Oamenii au aspiratii, dorinte, numeroase nevoi (ca numar si ca
natura), limite care ii definesc si ii incadreaza intre anumite praguri valorice.
Difera intre ei prin sex, varsta, experienta, studii, cunostinte acumulate, mod
de a gandi si de a actiona, aspect fizic, interese si multi alti factori.
Puterea de conducere cauta acel echilibru intre echitate sociala si
eficienta, calea de mijloc pentru ca toata lumea sa fie multumita si nimeni,
nici o categorie sociala sa se simta lezata in vreun fel, sa acuze ca interesele
celor care actioneaza in ramura sau domeniul x au fost puse inaintea
intereselor sale.
Pe piata muncii a fost instaurat salariul minim care dupa opinia unora
are rolul de a asigura tuturor persoanelor angajate un prag minim al venitului
salarial necesar pentru intretinere si existenta. Astfel, patronii in dorinta lor
de a-si maximiza profitul nu vor mai urmari manipularea muncitorului
executant, prin neacordarea unui salariu minim legal.
Orice manager care desfasoara o activitate cunoaste faptul ca indicele
cresterii salariale nu are voie sa depaseasca indicele cresterii productivitatii
(IS<Iw), altfel rentabilitatea firmei are de suferit: se consuma mai mult decat
se produce, lucru intalnit si acceptat la nivel national, la nivel
macroeconomic, dar inadmisibil intr-o intreprindere privata deoarece drumul
catre faliment este unul sigur. Un patron nu are cum sa-si recompenseze
angajatii cu un venit mai mare decat valoarea pe care acestia o aduc prin
activitatile prestate. Ceea ce ne demonstreaza faptul ca salariile sunt sau ar

trebui sa fie direct proportionale cu productia/vanzarile firmei, adica cu

productivitatea fiecarui angajat.
Simplificand cele discutate mai sus putem spune ca un patron
detinator al unei brutarii poate acorda salarii mai mari angajatilor sai in
momentul cand acestia produc si ofera spre vanzare trecatorilor un numar tot
mai mare de placinte, pateuri, cornuri etc., nu si atunci cand acestia produc
si vand aceleasi cantitati sau la un nivel inferior. Acesta ar fi un punct de
vedere referitor la salariile angajatilor direct productivi, dar pentru cei care
au un salariu fix? Sa presupunem ca firma are un agent de paza. Salariul
acestui om nu variaza in functie de productie si vanzari pentru ca el nu este
direct implicat in acest proces.
O lege care stabileste la nivel general, adica pentru toti angajatii
indiferent de natura muncii lor, salariul minim(mai mare decat cel stabilit
initial de comun acord intre patron si angajat) va afecta categoric pe toata
lumea si va schimba tabloul prezentat mai de vreme. Daca patiserii si brutarii
acelei brutarii vor putea mari incasarile prin productie si vanzari, patronul isi
va continua activitatea in conditiile prevazute de noua lege, daca nu va trebui
sa-si restranga activitatea: sa renunte la un numar de angajati direct
productivi, la un numar mai mare dintre cei neproductivi (exemplul paznicului
renuntarea la acesta ar fi una usoara presupunand ca din salariile mai mari
impozitul perceput de stat este mai substantial si serviciile oferite societatii,
in cazul nostru de paza si protectie vor fi mai bune). Un alt lucru care l-ar
putea face patronul ar fi sa mareasca pretul produselor destinate pietei. In
caz ca vanzarile nu ar scadea, cifra de afaceri ar creste si ar fi posibila plata
unor salarii mai mari, conforme cu legea salarizarii. Observam ca prin
aceasta modalitate nu se asigura o stare mai buna, mai prospera populatiei
(cresterea preturilor la alimente, imbracaminte, bunuri de uz general), ci
dimpotriva. Numarul somerilor ar creste si probabil si preturile. O alta marire
ar atrage dupa sine acelasi efect, efect generic numit de spirala
inflationista.
Intrebarea Ce se va intampla cu cei care isi puteau oferi munca
pentru un salariu mai mic? intalnita in lucrarea Economia intr-o lectie de
Henry Hazlitt si in Salariul minim intre asteptari si efecte de Gabriel
Staicu capata raspuns. Societatea va fi deservita, va pierde serviciile acestora
care vor inmulti randurile somerilor.
Categorii aparte
Dorim sa aducem in discutie doua directii tratate de domnul Gabriel
Staicu in eseul sau Salariul minim intre asteptari si efecte: situatia
tinerilor care incep in mod firesc sa-si caute de lucru, sa se incadreze prin
ceea ce pot ei oferi pe piata muncii si situatia unor minoritati nationale
(rromii sau tiganii).
La terminarea instruirii si pregatirii lor, cand ies de pe bancile scolii,
liceului sau facultatii marea majoritate a persoanelor tinere (cei care nu au
un venit constant asigurat, nu pot continua traiul pe cheltuiala parintilor) se
vad nevoite sa-si caute un loc de munca. In ziua de astazi nu e greu: numai
cine nu cauta nu gaseste, insa nu gasim asa cum ne dorim si uneori

cautarea si aplicarea (scrisori de intentie, CVuri, interviuri) necesita mai mult

timp decat ne-am fi imaginat. O vreme se vehicula ca mai repede si mai bine
isi gaseste de munca cel care are o meserie, care are la baza o scoala
profesionala, numerosi tineri absolventi de studii superioare aflandu-se in
mari dificultati in urma terminarii ciclului suplimentar de invatamant. De ce
una ca asta? Pentru ca le lipsea experienta, experienta pe care altii o capatau
inca din timpul anilor de liceu prin profilul institutiei de invatamant in care se
scoleau.
Impunerea unui salariu minim greu de atins de cei care au probleme in
a se adapta cerintelor si conditiilor de munca, aproape imposibil de cei lipsiti
de experienta in acel domeniu ingreuneaza pastrarea locului de munca de
catre vechii angajati, fapt discutat la subpunctul anterior si imposibila
angajarea celor lipsiti de experienta. Concluzioneaza domnul Gabriel Staicu in
lucrarea sa: Prejudiciul adus tinerilor este dublu. Pe de o parte, ei pierd
posibilitatea imediata de a mai obtine un anumit venit si, deci, posibilitatea
de a-si satisface intr-o masura mai mare trebuintele. Pe de alta parte, pentru
ca salariul minim ii trimite in somaj, acestia nu pot castiga experienta si
aptitudinile care, intr-o perioada ulterioara, le-ar fi adus o crestere a
remuneratiei . O afirmatie interesanta, dar oarecum inselatoare am
considera-o din simplul motiv ca experienta necesara pentru un entry-level
nu este caracterizata prin lucruri iesite din comun, nu ai de indeplinit taskuri,
sarcini care sa te solicite foarte mult, sa te depaseasca. In alte cazuri tanarul
angajat, presupunand ca are un nivel normal al coeficientului de inteligenta si
un simt pentru ceea ce petrece in jurul sau se poate adapta in perioada de
proba in prima luna sau daca nu, oricum, intr-un interval de timp relativ
scurt. Pentru sprijinirea tinerei forte de munca au fost emise legi care prevad
impozite mult mai mici pe salarii si alte facilitati firmelor care angajeaza si
lucreaza cu studenti, acestia fiind acceptati sa lucreze pentru corporatii de
renume inca din timpul facultatii.
Acelasi autor, in aceeasi lucrare Salariul minim intre asteptari si
efecte ne expune cazul populatiei rrome si al dificultatilor pe care le
intampina aceasta in dorinta de a se angaja. Sa presupunem ca initial nu
exista un prag minim de salarizare si un sef de santier are nevoie de un om
sa-i toarne ciment (sau sa intoarca la lopata o munca fizica, ce nu necesita
calificare). Un tigan stiind ca oricum intampina dificultati la angajare, ca nu
este agreat, accepta sa lucreze pentru un salariu de 500 RON, in timp ce un
alt muncitor oarecare (nu specificam etnia, orientarea religioasa etc.
mentionam doar ca nu este tigan) face aceeasi munca pentru 800 RON. In
caz ca il accepta pe al doilea si il respinge pe primul seful de santier trebuie
sa plateasca cu 300 RON mai mult, decat ar fi platit in mod normal pentru
treaba respectiva. Daca ar fi introdus salariul minim de 800 RON si amandoi
muncitorii ar presta aceiasi activitate pentru aceiasi suma, sefului de santier
i-ar fi mult mai usoara alegerea. Costul discriminarii ar fi zero.
De ce este tratat individual acest caz? Mai cunoastem si alte minoritati
in Romania: unguri, tatari, turci, aromani etc. . Ei bine, spre deosebire de
celelalte minoritati, cea a rromilor este dupa parerea noastra cea care nu a
reusit niciodata sa se integreze in societatea romaneasca, care nu a vrut sa
se adapteze si sa invete de la cei din jur nici macar lucrurile elementare ce

tin de un stil de viata decent: igiena corporala, igiena alimentara, educatie si

spirit civic, limba romana. Poate pe undeva au incercat ei sa ne invete limba
lor prin curentul muzical lansat cu cativa ani in urma, popular in randul
tinerilor si combatut vehement de domnul Pruteanu la televiziune maneaua. Astfel venim cu cateva intrebari Care sunt sansele de risc sa-i
dispara din materiale sefului de santier, angajand un muncitor tigan si care
sunt sansele de risc sa-i dispara din materiale angajand un muncitor altfel
decat tigan?, Ar trebui sa petreaca mai mult timp sa supravegheze
muncitorul tigan sau pe cel de-al doilea? Timp care l-ar fi acordat altor
procese si activitati ce le implica pozitia sa. Poate ca angajarea unui
supraveghetor ar fi o idee, dar si aici apar costuri.
Cazul poate fi generalizat si pentru alte activitati si pentru alte ramuri
economice. Probabil ca existenta salariului minim ajuta la o luare mai rapida
a deciziilor in aceste privinte, ajuta la efectuarea discriminarii, dar nu intr-o
proportie prea mare si nu fara se existe adevarate motive in spatele
deciziilor.
In cadrul unui seminar, domnul Gabriel Staicu relata cum are
simpaticul obicei de a-i intreba pe cersetori(in Romania majoritatea tigani)
daca nu doresc un loc de munca, rectia lor fiind aceea de a fugi. Este
evident faptul ca termenul munca pentru acesti vitregiti ai sortii este
cunoscut si nedorit.
Concluzionam acest subcapitol, afirmand ca nu salariul minim este
povara gasirii unui loc de munca pentru tineri si etnia rroma, ci atitudinea si
lipsa cu adevarat a dorintei de a munci.
Balanta
Se intampla ca la locul de munca sa asist la discutii intre colegi de
genul: Dupa ce o sa intram in Uniunea Europeana, salariile in Romania vor fi
de 800, 900, 1000 euro minim!. Am ajuns la concluzia, alaturi de acesti
salariati, ca ideea unor astfel de salarii este pur si simplu o iluzie bazata pe
ceea ce a crezut fiecare ca insemna o tara europeana. Intrebarea era cum ar
fi putut ei sa obtina alt venit atata timp cat productia ar fi ramas la acelasi
nivell? De ce sa-ti plateasca firma tie ca individ mai mult daca tu realizezi tot
atat?
Si in caz ca ar fi cum ziceau unii dintre ei, salarii de 1000 de euro
pentru toti oamenii ce rost ar avea. Nu ar insemna doar ca banca centrala sa
emita mai multi bani, sa-i puna in circulatie si astfel sa creeze inflatie? Painea
sa coste nu 0.05 euro, ci 2 euro; un litru de lapte sa nu fie 3 euro in loc de
1,05 euro etc. .
Atunci cum se explica faptul ca cei din vest au intr-adevar salarii mai
mari, salariul minim la ei este mai mare decat salariul minim la noi?
Raspunsul logic este acela: economia lor a ajuns deja la un stadiu superior,
tehnica de productie si investitiile fiind cele care au facut diferenta. Simplul
muncitor, in cele 8 ore petrecute zilnic la locul de munca reuseste sa realizeze
un volum mai mare de bunuri si servicii gratie utilajelor si liniilor de productie
moderne care realizeaza cantitati fizice mai mari cu un consum de energie
similar sau inferior celui initial. Ar mai putea fi enumerati si alti factori:
stabilitatea politica, infrastructura. Pe undeva tindem sa credem ca am gasit

singuri raspunsul dat de numerosi autori: without commensurate increases

in worker productivity, unions are unable to enhance the wages of all
workers (Economie si prosperitate. Introducere in teoria si practica
progresului economic de GWARTNEY, James, STROUP, Richard), O alta
cale non-coercitiva prin care poate creste salariul real al unei persoane este
cresterea productivitatii muncii. Marimea productivitatii marginale a factorului
munca rezulta din tipul si eficienta combinarii capitalului uman cu alte bunuri
de capital [] Trebuie sa fie luata in considerare si situatia economica
generala, stocul de capital existent in economia respectiva (SALARIUL
MINIM INTRE ASTEPTARI SI EFECTE de Gabriel STAICU), Nu putem
distribui mai multa bogatie decat se creeaza. Pe termen lung nu putem plati
forta de munca mai mult decat produce aceasta. Deci, cel mai bun mod de a
mari salariile reale este de a creste productivitatea muncii. (ECONOMIA intro lectie de Henry Hazlitt).
Cel din urma vine si cu niste idei prin care ar fi posibila realizarea
acestui obiectiv esential: marirea numarului de masini, utilaje, introducerea
de noi tehnologii informatice pentru a asista munca si a mari performantele
angajatilor, sistemul de conducere (managementul) firmelor sa beneficieze de
pregatiri si traininguri pentru a fi cel mai bun trebuie sa ai de unde incepe
si sa inveti de la cei mai buni. Presa economica din Romania afirma periodic
problema lipsei de top manageri din sistemul economic.

Bibliografie:
Jane Galt, Is raising the minimum wage a good idea?
http://www.house.gov/jec/cost-gov/regs/minimum/50years.htm#krueger
Thomas Rustici, A PUBLIC CHOICE VIEW OF THE MINIMUM WAGE
Thomas Rustici, Myth and Measurement: The New Economics of the
Minimum Wage
Wage David Card and Alan Krueger, Myth and Measurement: The New
Economics of the Minimum
Donald Deere, Kevin M. Murphy and Finis Welch, Sense and Nonsense on
the Minimum Wage
http://www.hotnews.ro/articol_64796-Toate-firmele-sunt-obligate-saplateasca-un-salariu-minim-brut-de-880-lei-pentru-angajatii-cufacultate.htm
http://www.strategikon.ro/files/studii/EU_deficit.pdf
http://www.agentiaimpreuna.ro/documente/Accesul_romilor_pe_piata_munci
i.pdf
Gabriel STAICU, SALARIUL MINIM NTRE ATEPTRI I EFECTE
MANKIW, Gregory, Principles of Economics, Harcourt Brace & Company, 1998
GWARTNEY, James, STROUP, Richard Economie i prosperitate. Introducere
n teoria i practica progresului economic
SMITH, Adam, Avuia naiunilor. Cercetare asupra naturii i cauzelor sale,
Editura Universitas, Chiinu, 1992