1

SISTEME DE DOZARE

~I AMBAlARE
lucrarl practice de Iaborator
~i culegere de probleme

('1/CoL!; /1
r-..f'>_"

Aj

~u/-:c=::o ilf-/' ' ;-:'

/

"~
.......

Editura BREN,
Bucurestl 2005

'i:f
~
.'

Copyright BREN, 2005

Teate drepturile sunt rezervate
Editura acreditata
Adresa:

autorilor.

CNCSIS.

",
principale de arnoalare. materiale de ambalaj .....
l 2 - Oozatoarc pentru produse solide granulare ~i pulverulente. determinarea

parametrilor dozatorului volumetric cu tambur ~i alveole de tip ecluza . . . . . . . . .. 2:

(021) 223 43 47
(021) 224 81 55

Descrierea
VOICU,

l '1 - Cunoasterea unor lipuri constructive de ambalaje ~i a sisternelor

-,

EDITURA BREN
Str. Lucacesti nr. 12
sector 6, Bucurosf

Tel/Fax:

Cupnns

CIPa Bibliotecii

GHEORGHE

Nationale a Romaniai
'

Sisteme de dozare ~i ambalare : Iucrarl practice de

laborator ~i culegere de probleme / Gheorghe Voicu,
Cristian Mieila. - Bucuresti
Bibliogr.
ISBN 973-648-457-2

: BREN, 2005

, I. Mieila, Cristian

L 3 - Oozatoare gravimetrice. cunoasterea constructive ~i funcuonata a cantarului

pentru iaoite si a masinii de sortat dupa masa individuala pe liniile de sortat
~i ambalat legume fructe

3;;

l 4 - Oozarea lichidelor. Oeterminarea experimentala a timpului de umplere

a recipientelor - ambalaj in conditii statice determinate

4:

L 5 - Ambalaje din materia Ie celulozice. proiectarea ambalajelor din carton

i a desfa~uratei acestora, in concordanta cu volumul ~i dimensiunile
produsului de ambalat

se

L 6 - Ambalaje din stida. Conditii imp use ambalajelor din stida. Cunoasterea
principalelor tipuri de ambalaje din sticla. Forme ~i dimensiuni caracteristice.
Sisteme de inchidere

L 7 - Metode ~i.principii modeme de ambalare. Sisteme de ambalare specifice

.utilizate in practica arnbalarii . . . . . . . .. .

92

L 8 - Determinarea parametrilor geometrici ai elementelor de inchidere prin fa"

a cutiilor metalice ~i trasarea grafo-analitica a profilului rolelor de inchidere .....

Heterenti

~tjjntifici:

Prof. dr. ing. Ladiclau David

Prof. dr. ing. Vasile Bendie

Bun de tipar: 06.04.2005

ISBN 973-648-457-2
IMPRIMAT IN ROMANIA
Tipar: BREN PROD s.r.1.

106

l 9 - Etichetarea produselor ambalate. Eticheta ecologica. Codul de bare.

Sisteme de etichetare ~i fixare aetichetelor

123

Culegere de Probleme rezolvate (elaborate de Voicu Gheorghe) .........

139

_ . . . . . . . . ..

,I

t.ucrarea

"

nr. 1

-,

CUNOA~TEREA UNOH
TIPURI CONSTRUCTIVE DE AMBALAJE
SISTEMElOH PRINCIPALE DE AMBALARE. MATERIALE DE AMBALAJ

<,

Scopul lucrarii

~I

Lucrarea are ea seop cunoasterea principalelor tipuri de ambalaje utilizate in

industrie ~i comert, precum :;;ia materialelor din care acestea sunt confection ate. In cadrul
tucrarii studentilor Ie este prezentata 0 gama variata de ambalaje utilizate in diverse
domenii de aetivitate~i
ccncltiile specifice pe care aceste ambalaje trebuie sa Ie
lndeplineasca pentru a putea fi lntrebuintate, in tunctie de produsul care urmeaza a fi
ambalat. De asemenea, se efectueaza 0 dasificare a ambalajelor dupa mai multe criterii,
in functie de elementele care diterentiaza ambalajele ~i materialele de ambalaj intre ele ~i
se identifica functiile ambalajului :;;iale etichetei.
Conslderatil teoretice
AmbalajeJe, ca insotitori ai produselor, reprezinta corpuri confectionate din diverse
rnateriale avand
forma potrivita, destinate a confine produse diverse (alimentare ~i
nealimentare) in scopul aslqurarii unei protectii temporare a produsului in decursul
rnanipularii, transportului, depozitarii, vanzarii :?i I sau consumului acestuia, precum :?i
pentru faCilitarea aplicarii procedeelor tehnice mod erne de transport, manipulare,
refrigerare, desfacere, etc., cresterea vitezei de circulafie a produselor :?i reducerea
costurilor de dlstributie: ridicarea valorii produselor, inainte de expedierea lor, :?ieliminarea
din cornert a produselor de calitate mediocre.
AccesoriiJe de ambalaj sunt materiale sau dispozitive care cornpleteaza sau preiau
unele funcfiuni ale ambalajelor, cum ar fi: imobilizarea continutului amortizarea socurilor,
etansarea, inchiderea, consolidarea sau identificarea ambalajului, fara C:I constitui insa
inveli~ de protectie a produsului (deme, agrafe, dopuri, capace, garnituri,' etichete, etc.).
Materialul de embole] este materialul destinat pemtru conte-nonarea ambalajelor ~i
(sau) accesoriilor de ambalaj, in timp ee matF;r!Jlulde Jmbalareeste materialul destinat sa
Inveleasca temporar produsul de ambalat.
Glasificarea arnbalajelor se poate face Qupa mai multe criterii;
a) Dupa scopullor: ambalaje de transport (AT) !?ide prezentare - desfacere (APD);
b) Dupa pozi(ia fata de produse: arnbalaje directe (AD) (pentru desfacere), care vin in
contact direct eu produsul fiind confecnonate din hartle; carton, sticla, metal, material
plastic; ambalaje indireete (AI) (de transport), care Ie protejea;za pe eele directe :?i care
sunt confectionate din lemn, cartonmaterial plastic; ambalaja auxiliare (AX) (talas. carton
ondulat, spume sintetice, lemn), care flxeaza arnbalajele dlrecte in interiorul eelor indirecte
avand rei de atenuare a socurllor, a transmisiilor de caldura, de patrundere a umidita\ii.
e) Dupa tunciioneldete: ambalaje propriu-zise (Ia~i, sad, cutii, etc); ambalaje - utilaje
(palete, palete-lazi): ambalaje - mijloace de transport (bene, containere);
d) Dupa forma ge?metrica a ambalajului: lazi (l), cuui (G), pungi (P), saci (S), borcane
(B) butelii (BT), flacoane (F), tuburi (T), bidoane (BD), butoaie (BUT), canistre (GS),
caserole (GA), filme ~i folii (FF), hartie (H);
e) Dupa natura produsului aldbalat. ambalaje pentru produse alimentare (PA), pentru
produse periculoase (PP) :?ipentru produse industriale (PI);
f) Dupa ,e/atia cu mediul ambiant. ambalaje biodegradabile (AB) ~i ambalaje care nu
sunt biodegradabile (ANB);
g) Dupa modul de folosire: ambalaje refolosibile (AR) ~i nerefolosibile (ANR);

h) Oupa modul de grupare ambalaje solitare, grupate, coiective,

I) Dupa sistetnul de contectionete: ambalaje fixe, pliante, dernontabile:

existe ~i n(lrrn,~ i?i standarde referitoare la aspectele prezentate, la transportut ~i

depozitarea HI; .oalaielor :;>iproduselor ambalate.
Dupa gradul de rigiditate: ambalaje rigide, semirigide. suple;
1<)Dupa materia/ul din care sun! conteciionete: ambalaje din lernn: arnbalaje c'i:1
Dintre aceste standarde un nurnar foarte mare este cuprins in secfiunea .Arnbalaje,
materiale ceiulozice; amba!aje din metal; ambalaje din sticla: ambalaje din material plastic; produse ~i dispozitive auxiliare de ambalare" care are subsectiunile prezentate mai jos.
ambalaje din materiale complexe; ambalaje din materiale textile.',
Ambalaje, produse ~i
Functiite ambalajului sunt dictate de produsul care se arnbaleaza i de-mij!oa~ele i
[ __ ?ispo~itive auxiliare de
metodele prin care acesta este transportat de la producator la consumator. Fufolqii1e de
baza ale ambelor tipuri sunt similare, cu deosebirea ca la ambalajul de desfacere se pune
un accent deosebit pe functia de informare ~i reclarna. Aceste functii sunt prezentate in
tabelul 1.1, impreuna cu eele ale etichetei.
~ne"nta!i ~~
Ambalaje din stich':!
La unele ambalaje de desfacere continutul etichetei principale este inscris direct pe
ambalaj, existand lnsa alte tipuri de etichete care se aplica pe aeesta (de pret, de timbru).

Jl

TabeluI1.1.
F
- Functii
-

Protectie ~i
conservare

Ambalaj

"I _. balaiului si ale etichet - .

-

Mod de manifestare

..~~

Protejeaza produsul fata de lnfluentele vatarnatoare

producatoare de pierderi cantitative si calitative
Asigura pastrarea proprietatilor ~i valorii produsului ca marfa

Promoveaza i tipizeaza unitati modulate de transport ~i

Rationafizare desfacere de prod use ambalate care Inlesnesc operatiile de
manipulare, transport, depozitate ~i distribuire a acestora
Informare si
promovare,

Ambalaje din
cauciuc ~i materia Ie

Asigura reprezentarea clara ~i suqestiva a continutului Indica

prelul, cantitatea de produs ~i termenul de valabilitate
Da indicatii privind avantajele produsului, modul de
intrebuintare sau preparare, etc.

~balaje

din.

hartie

-~.-.----

Ambalaje dinJ--_
materiale

Ambalaje metalice

Produse auxiliare
de ambalare

-----

Conditiite pe care trebuie sa Ie indeplineasca materialele utilizate la confectionarea

ambalajelor sunt:
~
sa se prelucreze usor ~i sa nu fie higroscopice;
- Eticheta trebuie sa contina: numele producatorului, denumirea!
sa perrnita curatirea i dezinfectarea fara deterioran;
produsuiui, eventuai denumirea cornerciala.componentete in ,
sa nu fie prea grele in raport cu masa produselor ambalate;
~fu,m'ffi
ordinea ponderii in produs, gramajul, data de fabricatie ~i
'
consumator
sa nu posede ~i sa nu emane nici un fel de mirosuri;
termenui de valabiiitate (sau data expirarii).
sa nu reacuoneza eu produsele ambalate;
.- Cand este neeesar se indica ~i modul de utilizare a produsulul
sa nu se deformeze In timpul depozitarii ~i transportului;
- Forma este influentata de particu/aritatile constructive i
sa proteieze produsele de once fel de vatamari;
tennotoqice i de posibifitetea de uti/izere a tneierielului
sa reziste la tensiunile ~izdruneinaturile din timpul transportului;
- Culoarea este un mijloc de atragere a atentiei, avand ~i rol
marimea lor sa sa armonizeze cu gradul de perisabilitate a produselor ambalate ~i
psihologie; pentru realizarea unei armonii este neeesara
sa fie estetice.
Eticheta
Promovare
folosirea trei culori
Cele mai multe ambalaje sunt confectionate
din: lemn, materiale celulozice,
produs
- Grafica are rolul eel mai important din punet de vedere estetic.
material plastic, metal,materiale complexe, sticla.
llustratia unui ambaiaj poate fi un desen sau 0 fotografie
Ambalajele din lemn eele mai uzuale sunt: lazi (tip P, D,V, C, S, etc.) ~i stelaje de
(exprima rnai fidel realitatea), intrucat infali~eaza produsul ~i ii
depozitare; palete plane (de uz general, departamental, portusr sau eu montanti): paletesugereaza utilizarea ~i provenienta
lazi lii panouri; cosun ~i impletituri; tambure ~i mosoare; butoaie ~i putini.
=
-~.
Prin intermediul etiehetei se deterrnina optiunea pentru produs
In categoria ambalajelor din lemn intra ~i lazile pentru transportul conserve lor in
in functie de valoarea nutritive: valoarea energetica se exprima borcane sau lazile din placi fibro-Iemnoase intarite eu sipci din lemn.
Educationala
In kcal sau kJ, iar continctut de vitamine in mg la 100 9 prod us
Lazi/a de lemn pentru transportul conserve/or alimentare in borcane de sticla (STAS
sau raportat la 0 portie standard
2281-74) seexecuta
in trei rnarirni, pentru incarcarea maxima de 25 kg, eu sau tara
~_-=_
'=..:==m-~-=.,,:~_"='-=-""=="'~~===-__ =~
,...="'""""'-"'-=~='-~~,.,.-.-=='-=~~
capac. Dimensiunile ~i forma constructiva a acestora sunt prezentate in tabelul 1.2 !ii fig. 1.
Tipuri constructive de ambalaje ~i materialete din care acestea sunt confection ate
Tabelul1.2

vanzare

=......

I
I
i

~-

Domeniul ambalajelor are 0 foarte mare extindere, variatie :?i cornplexitate. EI

cuprinde terminologie, materiale pentru ambalaje, tehnologii de obtinere a ambalajelor,
tennici ~i sisteme de ambatare, etichetare, etc. in concordanta cu aeestea este normal sa

1'~~~~~~~fL-~~n~+~~l-nSl1~~~f7n~ffrme--II-L~~j~~rit~~it~~f-~~1~~~
!

-----1

:~ -34

95
- 127

1-- --2

570

I_ _

380
1

154

604

I _._

414

129
16-1-

}88

-.:1

Secllunea

A ~A

-,

..,

Fig.1.1. Lads din lemn pentru transport conserve

1.lamele de capat; 2.1amele laterale; 3.lamele fund - capac; 4,5,6:!jipci; 7.coltare din lemn ,

Uizile din placi fibro-Iemnoase (fig,1.2) se construiesc in diverse variante (STAS

4857-87).!?idimensiuni Asamblarea lazilor se face prin agrafe de con din sarma sau cuie.
, 'i
Volurnul util allAzilor din placi fibro-lemnoase este de 70, 100,200,300,400,
600 ~i
670dmJ. la capacitati de lncarcare de 20 - 150 kg.
.Pentru asigurarea integrita,ii !ili securitatii continutului in timpul transportului, lazile
'din placifibro~lemnoase pot fi balotate cu banda din otel, fie la centrul lazii, la capete sau
~ila capete ~i central.
'
Ambalajele din hame ~i carton sunt, in marea majoritate, sub forma de sad sau
'pungi, cu sau fara pliuri laterale (cele din hartie) ~i sub forma de lazi ~i cutii (din carton).
Lazile ~i cutiile din carton ondulat au forma paralelipipedica cu dimensiuni dintre
cele.mai variate in furicfie de produsul care se arnbaleaza, Se construiesc, de obicei, in
sistem pliant pentru ca transportul ~i depozitareainainte
de utilizare
se faea cat mai
u!ilOf.5acii textili se contecnoneaza dintr-osingura bucata de material cudoua cusatun de
incheiere. Fileul tubular se utilizeaza sub forma desaculeV prinsegmentare~i capsare.
. . ....L~zile' pliante ope vo/um" din carton ((lndulat, compactsau l1'Iucava) sunt folosite
~ntru transportulproduselor
pulverulente, granularesau bucaV mici(care nu impun lazi
ell c.lil!'lensiuni speciale) preambalate inculli de desfaeere sau in vrae,
Aceste lazi ope volum" sunt arTIbalaJedetrsnsport
paletizabHe, cu seqiuni
.dreptunghiulare ~i cu eele trei dimensiuni modulate conform 5T A5,pentru a cuprinde un
anurnit numarde produse (in diverse variante dea~ezare), dar care pot cuprinde produse
fiin masa sau numar nerotunde,astfel iricat sa rezl,llte utilizarea ralionalaa spaVului
interior. Lazile din carton .pe volum" au forma lji dimensiunile prezentate mai jos.

sa

Marime

Dimensiuni interioare, mm
Volum
interior, dm'
1
b
h
6,9
13,7
18,3
20,6
27,4
41,1
54,8
823

1
2
3
4
5
6
7
8

253
285

1142
190

253
I----

380
285
253
570
380

I--

38
0

Pungile din Mrtie cu burduf, cu fund simp/u, tip BS, se pot conrecnona mecanic ,i
in general, la ambalarea produselor alimentare. Forma acestor pungi ,i
deS~~urata hartieiutilizata la confection are sunt prezentate in fig.1.3.

8y~t utilizate,

b2

b3
Fig. 1.2. Tipun constructive de lazi din placi fibro-Iemnoase

-t-

b1 b1

I/'
b

b1 b1

Fig.1.3. Punga din hiirtie cu burduf cu fund simplu, tip BS (aspect si desfa!iurata)
6
7

Tabelul1. 3. Caracteristicile principale ale pungilor din Mrtie cu burdut ~i fund simplu

-~Sapa",C'
::f

tate
a
de utilizare,
(kg)

0 125

f .a

f2

'

1--

0 250
,

.
.
Lun gtme La Ime
I 5 mm b ~ nun

190

75

Adancime

Upmebartdiiljpjre

burduf
18fund
b, 5 mm ~ 3 fin
25

30

longitudinal
b} 3 mm

Hartje tr.pu'n'iS1'tx~r1971':~
.
'.. ,<' ..:"
'.'
., c
Til\:l~ji
J':AiimCli,boliinei
". (Wl1l7) <;:(mm)

I(

. 50..... ...

210

90

30

30

30

I
4~;50
1150,

330
.370

0,500

260

100

35

30

30

I '15. ~;'63
11'50
-

1,000

295

125

40

35

30

I
II'

156;,63:
. 56 .. '

350

155

45

35

3,000

405

155

45

35

40

5,000

465

195

55

35

40

II

10.000

590

265

55

35

50

11[70;80,1

1 '1>70;'801

Exemplu de notate: PungA B5- 511f70 STAS 311112-75 (iMr.mea 5, din Mrti9.Pen\ru

~-70

o.roo
2

.,~

I It

[8].

I II
II

I'I

I"

III
I III
: ~I '! ll
II
_
t..J ....w.,.,.,.:" --"'
I

0,500

3,000

80
85
80
90
-100
105
105
120
130
- 180
150
150
180
200
200
260
260

20

20

25
27,S
25
30
275
32,5
32,S
32,5
40
375
50
50
375
65
60
50
50

20
20
20
20
20
20
20
20 __
20
30
30
30
30
20
20
30
30

LII

50;56

I, II

56; 63; 70

I, II

63;70

I. II

63; 70

70;110

1
1

80
80

3; din hartie pentru

Latimea
bobinei
nun

280
300
280
320
330
360
360
390
440
540
530
530
540
680
660
750
750

pungi tip I de 50 glm2)

Tabelul.1.5. Caracteristicile principale ale butoaielor cilindrice din Mrtie ~ carton

~~tatea
aproximativliTdm')
InAiiimea interioart h (mrn)
Diametrul Grosimea Gresimea
interior mantalei mucavalei

tI'. _

274

~
350

Fig.1.4. Punga din hartie cu burduf cu fund dreptunghiular, tipSO

380

20

Exemplu de notare: Pi.mgA B0-311150 STAS 311113-75 (marimea

248

Butoaiele cilindrice din hBrtie i carton au mantaua executata-din hartie infa~urata,

iar capacele ~i fundurile sun! executate din mucava ~i suntdestinate, in special, ambalarii
produselor solide sub forma de prat, crislale, bulgari, etc. Se fabrica cu diarrielre interioare

>-.250
230
275
------290
.. --.---360
360
------.
400
541)
- .-555
660

~----~~oi

tA

--.~

~
2,000

Hartie pentru pungi

STAS 7971-73
Masa
Tip
(g/m')
I
40
II
50
40; 50
1
II
50

Llitimea benzii
de lipire
longitudinale
d2mm

20

70

280

dIrnm)

60

180
f-._-230
260
260
230

1,000

gliTh

[]J

II

..

180

s.

,800
de.10

5,000

I I'
I tl"

_- -_ _-

140

0,250

Vedere din A

LAlime
b5mm

.- ---------

---".
Adancirnea
burdufului
c2mm

----------

.-

Pungile din hrtiecu burduf. cu fund dreptunghiular, <tipBD, sepot. confe<itiQna

mecanic ~i sunt utilizate, in general, la ambalarea manuata ~i aut()mataa.produselorin
vrac. Forma acestor pungi ~i caracterislicile lor, inclusivtipul hartia.i~dincare.sUht Ob~nute,
sunt prezentate in fig.1.4 !ii tabelul 1.4.
.',
d

__ .... __ ...

..

. ...650

pUrigitip"l

Lungime
15mm

(kg)

40

- ._---_._----"-_._.-

__ ..

.~..... ..

Capacitut
Mllrime I de utilizar

.40

~. I I I I I ~I::I
2,000

i~bel 1.4. Caracleristicile principale ale pungilor din hflrtie cu burduf ~i.fund dreptunghiular

2'80

30140;:50

de 248, 274, 350, !ii 380 mm;\in corelatle cu diarnetrele nominale de 256, 294, 370 ~i 400
rnm (STAS 6285-lO).
'. '.
Aceste buloaie sunt ,prezentate schematic in fig.1.5 ~i au dimensiunile prevazute in
tab9luI1.5.

IZ [mm)

3
4
5
35
5
6
35
1--._5_
6
3.5

II,

25
28
38
25
2,8

Tara aproximativi (kg)

J 3
17
22

~4- 3.8
2,5
3,8

2,5

f..--

100
890

(mm)

1--2__ ~-~.
6

5 1 10 1 15 1 20 I 25 28,51 30 1 40
50 1 60 1 70 I 80 I 90
104 1208 312 I 340 1425 46215\0 1595 1520 1624 1728 1 7101800

38

~-

15
20
25

--

11
2,3
28

1,8
25
3,1

20
29
3,4

20
30
35

26
37
45

22
31
3,8

3,0
4,3
5.1
-

3,3
4,7
5,7
-

3,6
5,1
6,2

4 I 4,4
5,8 6,3
70 75

4,7
6,7
8I

Mantaua butoiului sa executa prin infa~urarea hartiei sub forma de tub, cu lipire ~i
presare. lipirea se face cu adeziv. Fundul ~i capacul buloiului sun! executate din cate
9

I'
doua bucati de mucava, cea dinspre exterior avand forma de taler, obfinutprin presare, iar
cea dinspre interior forma unui disc. Discul se sprijina pe un cerc executat din mucevafixat
in interiorul mantalei. La exterior fundul butoiulOi este intarit cu On cere din mucava. La
cele doua capete mantaua este prevazuta cu cate un cerc de lntarire din hartie infallurata;
prinse cu cleme de sarma.
-,
!Lt.,.~t~ r*d

<,

,}::.,

r.-. - -. - -;.--J~!3
..~Iu! 1;~;~?P~~i.~~~.
Dlmenslun!

25
,'.

0,

...

~.:J'
1.
..~l/

\11
""
'

\ 24LIf% t:L-"-

"

~.

~;

EXistlll !ii biJtoaie cu mantauB nervurala executate din tabla decapata prin
ariibutisare destinate ambalarii produselor faraacvune coroziva, Asamblarea mantalei pe
generatoare se face prin sudura continua in pozftle suprapusa. Exista butoaie cu capacul
~ifundul asamblate pemanta prin fait dublu, cu vane montate in capac, pentru produse
litliide, sau numai cu fundulasamblat prinfalt dublu, capacul fiind mobil ~i prevazut cu
colier, in cazul produselor vascoase. granutare sau pulverulente.
, Cutiile meta/ice de forma cllindrica seu prismatica sunt confectionate din labia de
ot~l.co~itotitlll la cald, lacuifa ~i nelacuita, special destinats ambalarii ~i prearnbalarii unor
produse aUlt de natura alimentara, cat ~i chimica (vopsele, lacuri, etc.) sau farmaceutica
sau din tabla dealuminiu.
Cutiile metalice cilindricesunt
de doua tipuri: tip A - cu fund ~i capac aplicate
separat~i tip 8.- numai cu capac apllcat separat (ambutisate) - fig.1. 7. Lacuirea se poate
~.' face fie numai la interior, fie pe ambele parti.
"Cutiile
metalice pentru conserve sunt confectionate din tabla cositcnta la cald,
.'. lacuita.~i nelacuita, special destinata ambalanl, prearnbaiarf !,?iconservarii produselor
~. alimentsJ:9.

6.

Fig.1.5. Butoaie cilindrice din hArtie ~i carton

Amba/aje/e meta/ice pot fi de transport sau dedestacere. Cele de transport sunt,
in general, paletele-Iazi, containerele (de distribuve ~i de tip ISO) ~i butosiale, iar eele de
desfacere sunt cutiile metalice pentru diverse prod use (alimentare, chimice, c6smetice i
farmaceutice, etc.), tuburile deforniabile din aluminiu i staniu, ambalaie tip aerosol,
canistre, bidoane, etc.
.

rl

f'j

. I
d

QI
lr,

~i.dimensiunile butoaielor din tabli~ subtire

__ acitatea nominata, litri
;0
200
250
85
100
125
440
50
400
450
485
560
605
40
480
550
670
870
860
700
0,45
-0,50
0,50
.--.g-------.--~--.---~--

; ~-!-=~it~i4

60

Bu/aaiele din tabla subtire cu grosimea pane la 0,5 mm pot avea mantaua neteda
(IiI>'N) sau onoutata (tip 0). Forma constructive a acestor buloaie ili dimensiunile
pr[ncipa!e sunt prezentate in fig.1.6 ili tabelul 1.6. Butoaiele se executa din tabla neagrc'i
larhinata la cald calitatea I sau din tabla subtire de otel laminat la rece. Imbinarea
buto.aielor se face prin fait dublu, fait simplu intarit prin sudura prin puncte sau prin sudura
eontinua. Aplicarea capacelor pe gura de umplere se face prin presare sau prin bercluire.

j~
~'.

?~

!
I
I
I

([)

-e

\
HI

.-- fj

\
i

hI

\
q.------"

Fig.1.6. Constructia butoaielor din tabla subtire

10

Fig.1.7. Cutii metal ice cilindrice pentru conserve

II

.1

l
Tabelul 1.7. Dimensiunile cutiilor cilindrice pentru conserve cu fund aplicat
.
Diametrul
nonunal

Diarnetrul
mtertor
d, + 0,2

53

53,2

Inalli.mea
cunei
h +1,0
0
39
78
58
101
110
118

f-----.

73

72,8

Diametrul
exterior
0 + 0,3
0
. 55,5

75,5

~)-!

47 .
50
53
60
68
88

98,8

99

153,42

153

._---

--

118
280
172
253,4

39
78
58
101
110
118
32,5

0,20

2,6

1,8 ..... I---~

165

0,22

2,8

2,0

101,5

0,24

3,0

2,0

156,5

f--~~

390
425
460
205
300
320
345
400
465
600
800
850
5000

47

~-

--

lnaltirnea cu Grosimea
capac aplicat
tablei
H 0
-0,5
g

-_.- ---- ..
Liitimea
Raza de
Capacitate
bordurii
racordare
emJ
b 0
r+ 0-.1
'\
- 0_2

50
53
__ 6_0
__
68
88
112
118
280
172
253,4

0,30

2,0

3,2

Ciclul de lucru pentru contectionarea unui tub este de circa 0,33 s (frecventa de ~C
200 curse/min). Pentru tuburile cu diametrul de 30 mm, frecventa este de 100 curse/mir
Pentru a' pennite 0 deformare usoara la folosire, tuburile de aluminiu sutera, dup,
ob\inere, 0 recoacere timp de cateva secunde, la 500C. Pentru a elimina riscul une
ac\iuni a produsului asupra metalului, suprafata interioara este lacuita cu ra~ir
epoxifenolice sau epoxivinilice.'
: La exterior se depune un lac de fond, apoi se imprlrna desenul sau textul in me
multe eulori, dupa care se acopera cu un lac incolor.
, ArnbaJajele aerosol sunt recipiente in care produsul activ (produsul ambalat) esn
introdus Impreuna cu un gaz propulsor sub preslune. Acesta din urrna exercita asupn
produsului activ 0 presiune datorita careia, la deschiderea oriticiului de evacuare, produsu
activ este expulzat sub forma dtspersata in picaturi foarte mici.
Ambalajele aerosol se folosesc atat la ambalarea produselor cosmetice, chimice ca
~i la.ambalarea diferitelor produse alimentare (creme, condimente, maioneze, preparate
.pentru decorare in patiserie, crocolata lichida, untul, miere, dulceata), etc.
Ambalajele aerosol se compun din urmatoarele elemente (fig. 4.25): recipient, valvi
RU b'uton dispersor, gaz propulsor, produsul activ (produsul ambalat).
I

~-4400

TabeluI1.8. Dimensiunile cutiilor cilindrice pentru conserve ambutisate

Diametrul
nominal

Diametrul
interior
d, + 0,2
0

___lL_~~
9<)

989.
.o
-----~--.-.--

lnaltimea
cutiei
hi +0,3
0
__ 30,0
24,5
325

'

Grosimea
tablei
g
0,22
022
0,24

3
4

Diametrul de
marcare d2

Adancimea
fundului h2

Capacitate
em'

35

3,0

50

5,5

110
140
205

..

Fig.B. Ambalaje aerosol

componente ale ambalajelor aerosol: Lbuton.disnersor: 2.va/va; 3.gaz
propulsor; 4.tub imersat in produsul activ; 5.produs activ; 6.recipient;
.
b - schema de functionere a ambalajului aerosol bifazic:
7.solutie gaz propulsor - produs activ

8 - elernentele

Tuburile metalice se folosesc la ambalarea ~i preambalarea produselor alimentare

i chimice sau farmaceutice sub forma de pasta. Se confectioneaza din alurniniu cu
duritatea 19-22 HB de calitate moale, din aliaje: de aluminiu cu proprietatl de formare la
rece, din plumb tehnic sau aliaj Pb-Sb placate cu cositor ~i din material plastic. Tuburile
sunt de tip deformabil. Materialele metalice de confectie se trateaza la interior cu lac de
protectie in stare polirnerizata, de tip alimentar, cu grosimea de 0,005-0,009 mm.
Tuburile deformabile din aluminiu saC! staniu se deosebesc decele din material
plastic prin !ap~ul ca, dupa ~e~orm.area I,?r prin. apasare .1~t~r~I~.in ~e~e!ea elirninarii
produsului, raman deform ate fara a tinde sa revma la forma Im\lala<~1deci fara a aspira aer
care ar putea produce rnodificari de natura orqanoleptica in produsul ambalat. Pentru a .
asigura izolarea cornpleta a produsului de aer, orificiul de evacuare aacestuia este obturat "!
cu en strat subtire de metal care este perforat, la folosireaprcdusului,
cu ajutorul unui
per'orator pe busonut tubului. Aceasfa a permis utilizarea tuburilor deformabile ta
ambalarea produselor alimentare lich'de i vascoase ce se pot denatura user la contactul
cu aerul, Tuburile deformabile din aluminiu sau staniu se confectioneaza prin filare prin
impact; un disc din aluminiu sau din staniu, de diametru ~i grosime convenabile, este ,
presat de un poanson, intr-o rnatrita. astfel Incat metalul esteobligat sa "curga" prin spafiul
inelar dintre poanson ~i matrita. luand forma de tub. Tuburile deformabiledin .staniu cu
strat intermediar de material plastic (material complex) pot fi contectionate ~i prin sudare
ionqitudinata ~i apoi imbinare cu capul ~i urnarul din' aluminiu.
12

Exista doua tipuri de ambalaie aerosol:

,; ambalaje aerosolla care gazul propulsor este insolubil in produsul activo Aces! gaz,
fiind sub presume, apasa asupra produsului activ astfel lncat, la apasarea butonului
dispersor ~i la deschiderea orificiului de evacuare, produsul tctiv iese prin tubul interior ~i,
in coritinuare, esle expulzat sub fonma de picaten mici. Pe rnasura ce se evacueaza,
produ5ul activ i~i micsoreaza volumul, gazul propulsor ocupa un volum din ce in ce mai
mare i deei ii micsoreaza presiunea. Coeticientul de utilizare a volumului ambalajului
aerosol este numai de aproxirnativ 59%, deoarece ceatatta jurnatate trebuie ocupata de
gaz~lpropulsor comp-trnat. La aceasta.cateqorie de amLalaje aerosol, gazul propulsor cel
maioutilizat este azotul, datorita proprietatilor sale: este incolor, inodor, insipid, netoxic, nu
se dizolva ~i nu se arnesteca cu produsul activ, este putin sensibilia ridicarea temperaturii;
amba/aje /a care gazul prcpulsor este so/ubi/ in produsul activ (ambalaj aerosol
bifazic). Contin~ul acestui ambalaj este format din doua faze: una constituita din produsul
activ in care este dizolvat gazul propulsor si alta constituita din gazuJ propulsor sub
presiune. Cand ariticiul de evacuare se deschide. solutia de produs activ ~i gaz propulsor

13

trece prin tubul interior in atmosfera. Gazul propulsor, care in interiorul ambalajului era sub
presiune, i!?i marsste brusc volumul in contact cu presiunea atmosferica
!;'i favorizaaza
dezintegrarea produsului activ in particule foarte fine, La acest tip de ambalaj aerosol, oe ;il
rnasura ce se ovacueaza solutia produs activ ~i gaz propulsor, volumul eliberat este ;}
ocupat de gazul propulsor provenit din produsul activ in care acesta est~dizolvat. De "
aceea, in acest ambalaj presiunea gazului propulsor ramane constanta pana la evacuarea ~t
cornpleta a produsului activ, in aceasfa categorie de gaze propulsoare se include dioxidul i
de carbon care este solubil in multe din lichidele ce se preteaza ambalarii in tuburi"
aerosol; practic, nu este influentat de temperatura ~i este considerat conservant, ~"
antiseptic, prevenind totodata coroziunea rnetalica.
Ambalajefe
din sticla se pot clasifica in doua categorii: arnbalaie cu gat ingust
(sub 30 mm diametrul interior al gatului), in categoria carora intra buteliile pentru produse
:icr,ide ~i ambalaje eu gat larg, din categoria carora tac parte borcanele pentru ambalarea
produselor semilichide !;'i solide Pe langa aeestea mai exista baloane flacoane ~i fiole
pentru ambalarea diverselor produse chi mice !?ifarmaeeutiee.
'
.
'r
di
t'/
t
..
t
ti
t
I '1' dri .'
d
It"
B u t e lire in S tc a sun recipren e eu secnune ransversa a CIIn nca sau e a Ct,
forma, cu capacitatea
de 0,025 - 10 I. Forma gatulu! depinde de modul cum se face
"
inchiderea: cu dop, prin capsulare, cu capac eu filet, etc., in timp ee forma ~i dimensiunile .;,

Tabelut t.s. Capacitatea ~i dimensiunile borcanelor din sticla cu dop ~Iefuit

----- ..~.---- ... -.,- -_.--- ..... ...--DOD
....... _... _ .I:l~ro::.'-'!.'__ .... ______
~._
-- -IJOlllinalA . ";)-III
eI,
H
h
h,
r,
d
h,
d
r2
h2
2
\ em'

(:~~i;;;~ii;;t~~
------.
.--~.--,-....
--.-"---'1

25

- -.~~-

_....iOij--S2'r -~-'2;O----7ir'l' .J
.'--"50o-"ii6'~-'

---1000 '''107"3 -C--- ...------ .-.-,,~--,2000

133

33

38

min.
--- ~2..
--S9:r- ...B.. I--_!.L..
4
-T'-''- 47 I--.~- .. 2 -..

-9'5,)"

._~L i29'"
,

-~~

16yr

74 196"
100 246"

._'JQOO=: j!I'.R .~-:...__!9.Q..~lr'u

58
80
105
125
159
210

22

2
25
25
2,5
2,5
25

35'40
46

55
55

5
7

6
6
6
8

to

11
13
18

15
15
20

19
24
29
345
45
60
85
85

25

17
20
22
35
40
46
55

33
38
45
58
74
102
102

S5

26
30
34
36
52
61
76
76

~
min.

4
4

6
6
6

. Borcanele din sfc/~

fI'/ t (fi
b
..
',..
I
cu n e Ig.1.9,) sunt ubhzate, de asemenea, /a ambalarea
produselor .chlmlce ~I farmaceutice. Capaeitatea ~i dimensiunile acestor borcane sunt
prezentatelOtabeluI1.10.
.
.

36'

"'--S'O'--c-'42;

,'

Tabei:110 Ca
't I'd'
"1
.
,
. ,
."
pact-a ea ~I ImenSIUOIe borcanelor din stJcla filetate pentru produse chirnice
....... Capacitatea
h
dl
d,
h.o
nominall! d
d2
h,
dJ
s
g
r
h2
h3
fl

recipientului sunt influentate de natura produsului,de presiuneala care se pastreaza

aeesta, etc.
3
3
Pe lange aeeste butelii, se mai utilizeaza la ambalarea produselor (de natura ;:; .. ~J 5%
13)
30tl'
SO2 6
250
40
66
43
39
133
4
4
7
40 2 Ojj),~
chimica, farmaceutica, cosmenca, etc.) flaeoane ~i butelii cu capacitaf mai mici, preeum ~i
--~-c18t',~
.
52t2.
63
81
66
62
4
155 roe=
6
S
10
47 30jj),8
fiole pentru diverse esente. Damigenele sunt butelii de capacitatl mai mari de 5 I.
t2
18tl,s
IIOB
750
63
62
6
4
66
174
5
II
53 3 ifO,8
52
Borceneie dinstic/a pot aVea capacltaf nominale tntre 0, 12 ~i 15 I, in funcue de tipul
t2
18t),~
--:1000
_
__99
120B
66
62
189
6
4
S
56 35jj),8
52
12
produselor ambalate ~i de tratamentul termie la care sunt supuse acestea dupa inehiderea
-~
tU
522
12
J
.1250
7
63
107
66
62
202
6
4
5
12
60 35<Jl8
18
borcanului. De asemenea, borcanele pot fi construite in diverse variante de inchidere, ',.
tJ
672
20tlS
,2000
5,5
SO
125
84
79
231
6
5
15
70 35<Jl,8
14S
gura de umplere avand forma adecvata modului de inchidere.
Borcane/e din stiel13 cu dop /efuit (fig.1.9,a) sunt folosite laambalarea produselor
cblmice si farmaceutice. Ele sa executa Tnopt capacitatt asa cum se prezinta in tabeI1.9,:'~'
BOl'Cane/e din stic/~ Omnia i Twist-oft sunt utilizate in industria alimentara pentru
Capacitatee masurata pana la baza gatului trebuie sa fie egala cu capaeitatea t"ambalareaconservelor
care urmeaza a fi supuse unui lralament termic de sterilizare sau
nominata plus eel pufin 5%, Dopurile borcanelor sunt pline la borcanele eu capacitatea de ~ pasteurizare. Forma gurii acestor borcane este prezentata in fig.1.1 o.
pana la 100 ml, iar la celelalte sunt go ale la lntertor si astupate numai la parte inferioara,
"
'

~,.
,

d,

~-.

---

.a.

ESl

t.,_

h.
h,
hz'.

h,l, I

"'

_.. ,

Ie"

~~

"

1 I
b,j

~-

"<,

II

~
~

(,'.

.,

'

.1_'--i:
.

s9

a,

"

d,

I
i

Fig.1.10, Forma gurii la borcanele Omnia ~i Twist-off - cu filet (eu patru inceputuri)

de

f.'

Fig.1.9. Borcane eu dop slefuit (a) !;>ieu filet (b) pentru produse chimiee ~i farmaceutice
14

'

90'''''

'r

"~I ,.

..L-~'

I.

", In functie
'sistemul de inchidere !;>ide diametrul exterior al gurii borcanului,
profilul gurji se executa indoua tipuri ~i doua variante de dimensiuni:
.' ,tip Omnia - cu varianta I de diametre nomina Ie $48, $52, $56, $68 ~i varianta 1\ cu
diametrele nominale ~83. $103;
15

r
, tip Twist-off - cu varianta I avand patru lnceputuri ~i diametrul nominal $66 ~.
vananta 1\ cu diametrul nominal ijl82.:
~mba{ajele din material plastic sunt dintre cele mai variate, prezentanou-se
nenumarate variante constructive (lazi, palete, cutii, saci, pungi, filme, folii" butelii, pe!icu~'
contractibile, borcane, doze, flacoane, canistre, etc.). Ele pot fi, deci, suple-sau rigide,";~':
Pentru ambalarea produselor sub forma de bucati se utilizeaza $i platouri alveclares
platouri compartimentate sau cosulete din material plastic.
'<
. Pentru a pute~ fi id~ntificate dupa utilizare, in vederea reciclarii, arnbalajele din
matenal plastic sunt inscriptionate cu coduri caracteristice, pentru a perrnite reciclatorilo
dlferentle~ea .dlfentelor tipuri de materiale plastice ~i pentru a fumiza 0 conventie uniformj
pe care sa 0 Implementeze producatorii din intreaga lume.
Aceste coduri simbol identifica tipul materialului plastic din care este confecfiona
.:.'mbalajul, dar ,trebuie sa fie cat mai putin vizibil pe ambalaj in asa fel inca! consurnetoru
sa nu fie afectat in decizia de curnparare, in partea de jos a ambalajului cat mai aproap
de centru. De asemenea, ele trebuie sa nu poata fi modificate in nici un fel, iar langa codu
sirnbol IlU trebuie sa apara nici 0 clauza privind reciclarea sau cuvantul "reciclabil". ::11
trebuie sa fie rnatritate sau imprimate pe toate ambalajele care pot accepta rnarima
simbolului de 1/2"
.
Aceste simboluri sunt prezentate maiojos, impreuna cu cateva specificatii leqate
materialul plastic ~i de utitizarea lui.

it.

di

r
.t]~J 13~
A

PETE

HDPE

..
~

.# 2\t

I).
->

-.'4 )
./~ 1~'
v \". !/""
~""
.
,~~.(_
1
'<i_.+<
LOPE
V
"tZ

. Amba/aje/e ter~oformate.. sunt f~l~site la a.mbalarea produselor, in special a cetor

solida sau sub forma de pasta, datonta avantajelor pe care le prezinta: productivitate
mare; utilizare :a\ionala a. surselor de ..in~lzire; ~~urin\a in confectionarea formelor;
for,marea usoara a. ~uturor tl~unl~r de folll din matenale. pla~tice, chiar ~i impri~at~, ~ara
afectarea desenului ~mpnmat, obtinerea de ambaleje de tip pierdut (nerecuperabile) leftine,
de forme foarte diferite.
SurS8 de calduf~

~~

(erCOrnprirnat

!J.6

Cremll

I
~

,Folie plastic

J;?g1"Vacuum
ft.

c.

Vacuum

r D'>
'?\ L~j
U;J,

~~
pp

PS

Matri\~

OTHER'

1. Po/ieti/ena leretta/ata (PETE) este utilizata pentru reauzarea buteliilor de sue, apa, vin,
d.
b.
bere, flacoane (containere) de uz farmaceutic sau pentru produse cosmetice etc.
\
2. Polieli/ena de inalta densiiate (HOPE) este utilizata pentru reaiizarea a~balajeIO;
pentru deterqenf de rufe I vase, produse de inmuiere, decoloranti, lapte, sarnpon '
produse de conditionare, uleiuri de motor, s.a.
.
3. Policlorure de vinil (V sau PCV) se utilizeaza la realizarea de ambalaje pentru carne,
M8Irit~.
supenoerll
butelii de ulei pentru gati!, folii ~i ambalaje shrink, containere pentru cafea, etc.
4. Polieti/ena de joasq densitate (LBPE) se foloseste pentru realizarea de filme pentru
;.r=:'::t=':'
>/
i / Folie pl81ltic
impachetare, pungi, sacose de piala, sacose multistrat, s.a.
5. PO/ipropi/ena(PP) se foloseste pentru fabricarea de butelii pentru sirop, caserole
pentru ambalarea iaurtului, folii~i filme pentru produse de larg consum, etc.
6. PO/istiff'nu/.(PS) este utilizat pentru producerea de caserole, pahare, ambalaje pentru'
produse de paniflcatie, lavi pentru carne, ambalaje pentru atune, cafea, etc.
e.
7. Alie/e. Produselo etichatate astfel sunt confectionate dfn orice cornbinatie intra' '
f.
materialele 1-6, mai putin comun plastic reciclat.
"
'
.Fig.1.11. Metode tip de obtinere a ambalajelor termoforrnate
Pungile din pofietiJena (PE) sa confectioneaza din polietile~a de inalta densitate
a.formare prin vacuum; b.formare cu presiune de aer; c.fonmare cu vacuum ~iprssiune de
(joasa presiune) cu grosimea de 0,02-0,025 mm i din potletllena de joasa densitate (inalta
aer; d.formare preforma cu suport; e.formare in mc.tri\a; f.formare prin curgere.
presiune) cu grosimea de 0.03-0,04 mm. Oimensiunile aeestor pungi sunt din cele mai:
variate: 150x250rnm; 200x300mm; 250x300 mm; 300x400 rnrn, etc. Inchiderea pungilor sef
..
..
executa cu cleme sau agrafe speciale.
.
Pot f utilizate toate bpunle de tolii deformabile ~i tenmosudabile, flexibile sau rigide.
Butelii/e din poJietiJena teretta/ala (PET) au dimensiuni foarte variate.
Grosirnea maxima prelucrabna depinde de material putand ajunge pana la 1,2 mm pentru
Pe/icu/e/e exfensibiJe se utilizeaza pentru desfacerea cu amanuntul a produselor' fO!ii,semirigide i 1;75 mm pentru folii din polistiren (PS). Pentru folii de grosime medie
alimentare ~i nealimentare (jucarii, 'bunuri de larg consum, prod use chimice, etc.).
(0,15-0;5 mrr.) preluarea foliei din rola se face fara derulare rnecanica, de cele mai multe
Pe/icu/e/e contractibiJe se confectioneaza din PE sau PCV cu grosimea de 0,02- qri folosindu-se insa, un brat de intindere basculant pentru impiedicarea derularii libere a
0,035 mm, folosind sau nu suporturi de carton. material plastic, pasta de celuloza, etc.
; foliei ~i pentru rnentinerea ei in stare intinsa.

".

16

17

i.

e/U ~

~~
.8.

~II"

ILl

-"

film contractibil

a.

~,

~-.)
caldura.,

.1

preforms

if

J.

C .'

': .....
_

"rtW~~~~l~'
tJ

-s::.l

-:>
i.

=f;.
:~
- \>g:]L
_J~:!
-'f

b.

g.

.c:x:
im.n-~

00000

J~__
f.

b.

Ambalarea in sistem blister

(fig.1.13,a) reprezmta metoda de 8mbalam a;
prcduselor solide sub forma de bucati in alveole preform ate .din folie transparenta de;material plastic (PE, PVC, PP) care se pune deasupra obiectului de ambalat a~pe
en f
suport de carton. Fixarea se face prin agrafare, lipire sautermosudare.
'
Aceasta ambalare ofera 0 bunii prezentare a produsului i permite recuperarea,
partiala a suportului. Ea presupune, in schirnb, folosirea unei forme pentru confecttonarea:l.
ambalajului i nu se pot utiliza decat filme rigide. Se foloseste mai ales la produse del
dimensiuni mici ca: accesorii electrice, papetarie, articole de birou, mercerie, cosmetiee.

~T

Fig.1, 12. Ambalaje din material plastic obtinuts prin termoformare

o'ursadel

e.

~.

..

~IW<'I:;;~

j.

J:::U:1.ClQ.

d.

h.

k,

Fig.1.14. Tipuri constructive de ambalaje obtinute prin termoformare

.a.preforma blister pe suport din carton; b.preforrna sigilata pe suport decupat; c.preforrna
"cusuoort pliat; d.preforma cu suport dublu (agrafare); e.preforma cu suport glisant;
. f.preforma glisanta pe suport; g.preforma pentru produse de farmacie; h.preforme
compartimentate; Lpreforma cu suport balama; j.preforma duhlu-aqrafata;
k.preforma dubla

vacuum

Ss prezinta intr-o varietate multiple de dimensiuni de la 5/8" la 2", umpleraa tubului

'fapandu-se pe la partea de jos urmata. de inchiderea prin Hpire sau termosudare .
. il'.iii:>Tuburilt;l
din material plastic pot fi oonfectionats din doua bucati -corpul sub forma
La ambalarea skln (fig.1.13,b), produsul deambalat
asezat pe un cartoQ~ytif.!.jt~'6oWnut prin extrudare continua fiind.imbinat prin lipire cu caput ~i umarul, obtinut
termosudabil cu microperforatii, serveste el 'jnsu~j crept forma pentruamb~laj (mat~ta)~'pfin: rr\jecji~ in matrita, sau dintr-o singura bucata obiinuta prin extrudare sau injecti~ in
Confectionarea aeestuia sa faee prin tennoform.area unui film de PE de ml~. dens'tate,llTl~trila. De asemenea, tuburile pot fi obtinute ~i dintr-o foaie de material plastic sudata
(sau dintr-un alt material plastic) peste. produs !?Icart~nulsuport, ~I~ul autoh~lndu-se det"longitudinal ~i apoi Imbinata prin lipire cu capul ~i umarut
carton. Se realizeaza, in acest fel, imobilizarea perfecta ~.produsului In ambale],
. . ". l "Materiaie
complexe. Datorita faptului ca pentru un material de ambalaj exista
Ambalarea skin nu necesita forme ~i permite utilizarea de film~ foarte sub~n. Se~~lirite complexe de: rezistenta mecanica, inertie chimica, impermeabilitate la gaze,
poate utiliza la ambalarea produselor de. maTi dimensiuni: q~SOriiindU$Jtiale,aparatura~(}iapori,
arome sau, invers, permeabilitate (pentru fructe ~i legume proaspete), preteens
electronica, ceramica ~i portelan, dar ~I pentru unele sem.'pre~arate ahmentare. Pot~~'20f)Jra luminii, posibilitati de termosudare, rezistenta la trata'nente termice (pasteurizare,
afie blocate pesuportu2!stetilizare) ~i la temperatun joase (congelare, .refrigerare), imprimare. pret scazut, etc.,
ambalate produse fragile sau de valoare ridi~t~ carey~bUle
grele ~i rugoase in vederea expedierii i protectiei la urniditate "
. ..... '.
.'1,,9;;;.~t2fii.,~e a~tf~1 de materiah=:.~u incercat sa realize~e asoci~re~ .mai multor !"1ateriale
In fig.1.14 sunt prezentate unele metode de flxare. ~prefon:n~lor bhste~ pes~~rtu~Z~IIJrp,~.c;;lre sa msurneze calitatile acestora compensand propnetatlle lor negative. S-au
din carton. Astfel, preformele pot fi lipite pe suport pnn tefrpohplre"fie
pnnfn~IZlre,~W:q~tin~r"astfel materiale complexe cu proprietaf imbunatatite de ambalare a diverselor
preformei, fie prin lncalzirea su~ortu!ui. De asemenea,. pre!orrnl:l pqate. fi zay?rAta rntr~~Jf[~~~~'ali~entare ~i nealimentare.
. _.
_ ..
.
doua suporturi din carton, fie pnn termopres~r~~ fie pnn ghsare sau pnnd~re pesuPo~!$:2~;;~i:M~tenalele ~a~e se pot asocia, an ved~rea crean!. de matenal~ complexe de
dublu pliant. Daca alveola (preforma) este hplta pe. suport decupat atunci ea. poate ~f'~mbal~re, sunt: hartia, cartonul, celofanul, foha de alumiruu sau staniol, matenalele
inchisa cu 0 eticheta prin lipirea acesteia pe suportul dl~ carton~
...
lpla~tiee. Materialele complexe pc t fi obtinute, in general, prin patru procedee: acoperire
Tuburile din material plastic (fig.1.1S) se co~fe~o~e~za, In g~nera~, din P?heblen,; (caserars), impregnare, extrudare, lipire.
de joasa sau inalta densitate, dar se pot C?nf~ona
~I din rnate~al~ din dou~ $tr~tu~: .'
. Prmcipalele tipuri de materia Ie complexe utilizate la ambalarea produselor sunt:
(lrnbracarninte ~i captuseala) pentru protectla. atat a P~USUIUI, C<1t.~1 a rTlatena~ululd6\"complexe pe beza de hartie ~i carton, complexe pe baza de filme celulozice, complexe din
ambalaj. Pentru capetele degolire a produsulul pot fi rea~l~teforme diverse (ex. gat lung),~material plastic, complexe pe baza de folie de aluminiu.
cu capace adecvate care sa permits 0 stocare convenabila, .
f
Fig.1.13. Sisternele de arnbalare blister-pack (a) ~i skin-pack (b)

18

19

''''l!':--

Aparatura ~i rnatertate utilizate

~I-.-l
.I

D,

'I

"

Penlru efecluarea lucrarii sunt necesare 0 rigla gradata de 50 cm ~i un subler. SE

utiliza materialele de laborator existente: ambalaje din diverse materiale, de diverse
~J;:djrnensiuni, obtinute prin procedee diferite ~i utilizate in diverse sisteme de arnbalare
's[;J!OfTare - umplere - inchidere, skin sau blister-p~~k, plicule~e! shrin~-pack, bottle-pack
if:::: etc.), Ambalajele prezentate sunt arnbalaje flexlblle sau nglde utlhzate la ambalarec
produsetor din diverse domenii de activitate (pungi, plicuri ~i pliculete, saci, sacose, cuti
.:ik ,de carton, platouri alveolare, cutii de conserve, capace pentru borcane, capsule de
inchidere pentru butelii, butelii, doze metalice pentru bere, preforme PET, etc.).

,;t- -, vor

neacoperita

.~
V

::i*r
,t

o,
o

ro
<V

"En
S

::

-&

.:J

.:J
Gro,;me

p~r(!te

Corp

Irlel

Zona
maxima

,..---.--- *
~-r
L
~,'~r:::'I:I,:"I~

'

'k~>i:....'~..

,,~fModul de lucru

,~"',

1. Sa vor analiza ambalajele prezentate in cadrul lucrarii, se vor examina materialelE

:t:,; din care sunt

11

lipire
'
.
'
'"
.
.
ale tuburilordeforrnabile dm matenal plastic

Zona de

.
Fig.15. Caracteristicile standardizate

in laborator

mAX,

confection ate ~i se va realiza 0 clasificare aambalajelor dupa mai multE

i\';\lcnterli: rol, material, pozitie fata de produsele ambalate, etc., identificandu~se elementelE
diferen1iaza a~balajele ~i m~terialel.ede ~m.balaj intra ele. Se va intocmi un tabel ci
;~",:,d~s\ficarea ambataletor folosind slmbolunle ammtite.
,
:~h:,' 2. Savor identifica functiue ambalajelor i aleetichetei ambalajului respectiv.

:~;1'c: afE:

.
".
_
,'.
.
3~~;~I!
..!:,3'\Se va analiza un ambalaj i se v~ identifica scopul fi~clirui ~Iement al arnbalejulul
Matenalele complexe tIP TetraPak pe baza de carton. suntdestinate
ambal~~?j"seva examina materialul (materialele) din care este cornectionat, I se vor trage concluzi
lichidelor alimentare (lactate, sucuri 9i ap~ !llate,vi~, unele bal,lturi~ICool.ice) ~i se p~q'M)t];ref~ri!Oare la designul ambalajului, preeumst
motivele care au condus la alegerec
in coua variante: pentru am?ala:e aseptlca. (maten~1 <;:om!llex.reahza~ din 6 .stratun C4ll:t.'!:,n1at~rialelbr
respective.
..
..
.
include .carton, folie alurniniu ~I 4 stratun de.pohetllena)lmatenalcomplexpen~lF;':
4,; Se vor analiza diferite tipuri de ambalaje, identificand materiale utlhzate la arnbatajs
ambalaje sistem n.or~al (realizat !ara f~lie de.. al~':!1iniu ms.. ~tra.turi"':.r::olietil~na icarton)[~.:.,.::.
~i~
.".~. ....
vorscne scoPu.rile pentru care respec.tivele. m.a.teria.,e a.u fo~t alese; se vor analiza
Aceste matenale au 0 rezistenta mecanrca deosebl~ GOnfenta de tlpul de celuIO~~\jpr~rietatile acestcrasi se vor formula ipoteze referitoare la motivut ~entru care fiecare
folosita la obtinerea cartonului.
.)")~',ml:dedala fost seleetat pentru a servi scopului de ambalare a produsului.
.
La ambalarea aseptica terrnenul depas.trare aproduselor este de erca 6Iunlf~i:l::" .. 5.. Sa'. vor analiza diferite tipuri de. ambaleje pentru acelasl tip de prod us. Se vc
condifii normals de ejepozitare, material\jl de ainbalarel;ivand .proPrieta~Sl,lperioare9!:;.;compim~ masa fiecarui arnbalaj cuoantitatea ceproous trnpacnetata, pentru a determine
bariera la apa, va pori de i:!PEl~i~a~e...
. .
'.'
,,:.
<,:,
,;J\::;dire
alternativa de ambalare produce cea mai redusa cantitate de deeuri.
Produse!e aUxi!iare d~~~I.l~/a~s!-!flt~,~~~rg.),I1,,~~!l.e;~I,p~p~
'oP"9.tecti~ m.~k;:;--:6.,Se va incerca un raspons Is intrebarea "Hartiesau plastic?, in pers~~va
une
buna a. produselor (ta socurt, II\1pc>triy~curg!:!m~a;$p~~glm
.I)e,conp:ql~~,etc.l.
~;:.:,~b6rdari .prietenoasa
mediului inconjurator. Se vor cerceta fabncarea, utlhzarea sau
asemeneevpentru a ,rnElIi flm~~ gepr~z~n~re.~rrecla!)1;;ta,
amb~I?Jpl~J~u~ folos,t~~/ind~partareahartiei
i punqtlor din Mrtie pentru desfacerea ~:oduselor la punctele
accesorii .deambl'~rt:; diriqiv~~rnat~n~I~C\l,!,
~r ~:~\Jle~e; ..pla1oun, benZ!.capa~~~'cbrTlerdale .~i, se vor trage conduziile referitoare Ia impactulgeneral
asupra mediulu
capsule, dopun, Ciemi3,.('ongele ~i mele, aQr~re,lega!un. etl!'le.te~ etc;; . ;'.v.
..' . "W0' .. pentnlfietare material.
Capacete metallce pentru b()rC8neSl3cor.fl3g,on~az? din tablaGOsltonta la cald s~~f
electrolitic, din tabla de aluminiu, tabla crom~tl3.~~ t~blaneagra din ot~L....
'. .
ReferatL!llucrani
Capacete.dinalurniniu tip.OMNIA(~TASp2~1/91)sunt
celemai utlllzate,~1 mal detlc.
v

'.

. ..

..

".

.:

n~.

intalnite i se confeqionea.....z.-
a indquavariante:.,
va....
rfa~...
t~;'~..:-..pentru ..~orca
..._
SUPu,~f{.;.','1
..'Oefiriitia operatlei de. amb.alare ~i a ambalaju~uj" Q ~.
"
"'/
fJ.II.'J(('>/c
sterilizarii i varianta P- pellUV borcane supuse past~unzant Fiecare.v~~anta s~execL!!L_ 'Iii
lof){}o_
&.M "c.D~, r. I~. 'I/CP<rt<-JPJ2.eP,-;
'r
an
--I
in trei dime,nsiuni:$56 mrn, ~68r:nrn ~i $83 mm. Termenul. de\garan~e (I.~ special pen~;,.~~
.tJ- . . 6.J;t~('
r:./!fl{d .(t:tl Cth
ct'M.J.!-1iYiJ,~~
masa.de.etansarej-este de 121uOl.
v..
fE' r;~~;
mtf'....\{V-l'!.>uJ.{-),tt.{
clqt"tJ:lI.{- C.,-/',', (
Masa de' etansare
se,., exepu.ta.ln.mal multe sorti,mentEl:.:rez
..Is.tentaJagraslml,'la
~CI{;\.,(
...
,..",~,....
' .~.,. 01
ce>.J..
, (":y..
MJj;,0
I, .:
".
~1.j'J.t~~!
..
Y"'"

0
I
'
.'
.
)
.
II
.
M
.
Ap';:,-Cl.J
,
\
JJ..'~
L,
r
0
la.temperaturi ridicate.:(100 C la umPI.erea la cald1 130 C. a.s.l.enhz.ar~ ....,
'.'~.
"'%.;~..'.:.:..O\.' ..'
',I <I, rUJ)'
rrxdl. w. '1.1.1.t.. , ('/J (> !8!,.[(
Capsulele din etummiu cu ronde/a de tupere pe~trubut~JI! sunt pr~vazute~i~ll
be \ ~ - cJ{ul\..&:3" ;JC, -~_, /) l,.
gar .,itura de etansare din pluta, pluta aqlornerata sau plut~ :a8DP~m~c:~ film din ma~en~,c ~d.I?~
dJU/J..( yp:;;( MA ~
Met j-.:;e;;::;:,_(/iX ('/.." cr 1.0 .rJ/ /'i..-! J
plastic,in limp ce.capsulele pentru produse lactate nu aUQrnltura de etansare; Groslm.~l
. '.:hc.e.b\. -QJ'uJ...lY\rcJL)--c.<l't:o. (w.nt.. {\Uh
benzii de aluminiudin care estecqnfectionatacaps~la
~,ste deO,OQ -9!pSmm
la butelll,IV 2;'Materiale plastice utilizate pentru contecnonarea ambalajelor - simboluri grafice
pentru produse lactate i 0,1 - 0.22 pentru celel.altel~chl.d~.
.'.
. .
Capsulete de inc,hidere Pilfer-Proof s~nt folos.ite:ln s~e<:!<illa Ill1bJ,Jt~hereabautu~ll
1
spirtoase (coniac, lichior, vodca, etc.), dar ~Ipentrulmbuteherea .apelor mlnelClle!sLJcunlor~.
uleiului, otetulut, vinului i chiar a unor siropuritarrnaceutice.
'
\t
~
~
VA

'.

>. ,,~ .:

:.,'t;;,t!21~(ff;~L
JJ!,

-t L',

;t};-. '

e-;

'.

.~

I!-\<

11-.

J.;1~..9---<:i')

hI dim

Q
o ,to
t~-&!
tiJ
L~
~!J
~

r;::>c-n:::

-I-l~1'e V

ft'PE

?p

J.p', :!uc

<,-.j),,,.

..' ~'.

r
20

o:

.-

!t;.'./

Material

Fonna
._-f-geometridi

~~
) r: l'-"I " "-I
Lt::

I ,.....
~tlllzare
I

amo~lat

("<;,

ClrCUla\le\

V"":

Lucrarea nr. 2

,~m7o,u"'!1'

J ~",
Lo..~

-(j}.c.T .

-_

(2W~~Cf __~

rCVQ' ~

W!/'f

IF//)

I~,

~'!:lO
tho au. 0

cJieioi
1'>-9.'d.;Q\.J-_'

~,;,lYc

(..

,.'J!'

""

~Iit(t;(JIWlf.:'!i'I';'HI~"c
In

kambalarea

vC"

\W .

(o.Ct'<ar1samblu
c.

-er

71

nlru matenalelede
eafunctiei
, ~_, .. __ . -"
, , ~ _ .. ,..

industrie. una din cele mai importante operatii este dozarea produsetor,
acestora, atunci cand in ambalaj trebuie pusa 0 cantitate determinatA,.sau
Comp~nentelor unor retete, ~tunci ca nd produ~ul finit este alcatuit din cantita~ dife~e (
. ,matenale care se omoqenizeaza corespunzator. Procesul de dozareconsta
dlntr-l
de lucrari prin care produsele sunt m~surate cu precizie ~idebitate portiona! at
in flJ,iXcontinuu la organele de lucru ale masinilor de ambalat sau omogenizat.
Lucrarea de fata urmareste determinarea parametrilor constnictivi ~functionali
ambala .
. ...'
,:c~'T.Ji,.;~ozatOll.illJi volumetric de tip ecluza, precum ~i posibllitatea de l'eglaj a acestueln veoen
Cennte pentru'!'8,~enalelede >;;;~:c,~
~Qi)tineriipreeiziei Irnpuse.operatiel de dozare, indiferent daca dozatoM Iucream in fit
. amtiBia .' " ":'.:;; e';:::'c;ontlmiusau discontinuu (cu organ de inchidere a buncarelor icicloanelor);
....

. .'n

..-:,

.'

;(:'1)!\t:S.:

. .

-r

.'1' ;i!":<Elementeteoretice

" ;::.,:it ~:~'~,i}',:':"':!""'

,Hf
Metodele de dozare pot f~directe, atunci cand cantitatea masurata se determl!
.):ir::~j;,direct. prin citire sau prin compensare, sau indirecte, atunci eand mas a masurata I
S;;,;:k:(:'comparcl cuunitatea de masura. Totodata, dozarea se poate face static, in cazul dom
...)~;tf.'unor mass sau volume singulare, sau dinamic, in cazul in care se dozeaza produse
J! ~:~i,;
tnl,c:are..

~::..u~"--...I.--'.....:~I0.~~i..2~~_~:...-~----..:-L.-:.

"~--~..
---~

5. Scheme constructive ale catorva tipuri de ambalaje prezentate in eadruilucrarii

=>-:~

'""'--

~~

"

/
(

..

r-

'-_ ....

'

ii/':' . dozatcare

voiumetrice;
'. dozatoare mixte;
La m9inilEi de ambalat produss granulare i pulverulei1te, :,recum iatunci car
EiCEi~teasa dozeaza in scopul formarii unor amestecuri tehnolagice, se utilizeaza at
~!~?d6z8toare volurnetrice, cat ~i dozatoare gravimetrice.
~::'>." .:..:Ca dozatoare volumetriee pentru produse solide,granulare sau plilverulonte, se p
~:::.<.utilizatoate tipurile de transportoare cunoscute: transportoare cu banda sau cu raclet
t!:c;'ti8nsportoare elicoidale. elevatoare cu cupe, dozatoarecelulare (cu alveole), etc.
~,"'';
la. aceste dozatoaredebitul se regleam, iii" general,fie prin modificarea tura~ei, 1
};;'ponmodificarea
coeficientului de tncarcare. .....
.'
""fAstfel.
la dozatorul cu banda,prezentat schematic in hg.2.1, debitul de alimenta
pOate mod ifica , fie prin modificarea inalvmii stratului de material de pe banda, fie pr

'~.,\i:.

---.J

'~?I'

~~~-

f.

;~:>:

~,.
0)

'?u'qcJasQ
\J
'

'.

........:..----..:.:......c.~---:~~cii1:\J.'t;;.;. ,.. l' Dupa metoda de transfer a materialului in vasul de dozare, dozatoarele pot fi:
'?~~:'~'.
...... dozatoare gravimetrice;

__

r';~

..

.~~

f\

/j

"'"'------"'"

t:,:;sa

~ . :m~ificarea

r>
f

6. Observaui ~i concluzii asupra lucrarh i modalitaf de trnbunatatire a acesteia.

1
r
t,

22

ben~Ziilransportoru,ui.

.:~~~U~
MR~~--~~

~.Fig.2.1. Schema 'de priricipiu a unui dozator

volumetric cu banda
t.cos (palnie) de alimentare; 2.~ibar de reglare;3. transportor cu banda;
4.reductor; 5.motor electric ..

:t

23

Capacitatea de lucru (debitul) a dozatorului se catculeaza cu relatia:

Q = b- h . v . P

[kg/s]

unde: v este viteza benzii, iar p - masa volurnica a materialului transportat.

in cazul in care b, v, p sunt constante atunci, debitul Q = f(h).
',\
'
;
Din categoria dozatoarelor cu functionare continua face parte ~i dozatorul cu: sp~
elicoidala, a carui schema este prezentata in fig.2.2.

"

Fig.2.3. Schema dozatorului cu disc rotativ

t.palnie de alimentare; 2.tub telescopic; 3.ra~cheta fixa; 4.dise rotativ

Fig.2;2.'Oozator cu spiraelicoidala

M - motor electric; V - variator de turatie; R - reductor

Q=1r(D2_d2).p.p,nokuka
4
. '

~J

Capacitatea de dozare a aeestui dozator poate fi, calculata cu relalia:

[kg/s]

in care: D, d reprezinta,diametreleexterior
~i ,interior ale spirei elicoidale; p - pasul sPire(
ku - coeficientul de umplerea carcaset spirei; ka - coeficient de avans axial al materialului~'

r:l;

Pentru valori constanteale 'IUiD, d,kU ika, debitul dozatorului Q = f (n),ceea

Fig.2.4. Oozatoare cu tambure rotative cu rifturi (a), cu palete (b) sau cu caneluri (c)
ara13 ca' poate fi reglat' piiiirtlOQificarea turatiei' spirei,lucru care sepoate realizaCIJ~~.;
t.buncar de alimentare; z.etapeta de reglare; 3.cilindru cu rifturi; 4.rotor cu palete;
5.cilindru cu caneluri
ajutorul unui variator~etIJratie V. '" " "
"
"
, ",
,~~~,;
Pentru manilla precizieila
aeeste dozatoare sepotfolosi
spire cu pas sau/~C
diametru variabil, reali7.Andu~$eastfel o pompa volumicaeu rOlf dintate~idin~elicoidali.
j',- ",Cilindrul
canelat1,
se roteste in interiorul carcasei 2. Materialul din pal
" siJperioara, intra in golurile cilindrului (sau paletele rotorului) i este transferat in partea
DOZ8tOfU~ cudisc n).tativ,prez~nta~in
s6hema~in.fi~:2.3,est~,
de ase~enea,u~
jOS a carcasei, razultoru! 3 asigurAnd 0 umplere constanta, Action;..rea cilindrului earn
dozator cu functionare contll1UacarE! tunqloneaz8 pe pnnepn volumetrice, ,
Oin figuraseobserva
ca', in situa~a in care tubultelescopic
2 'este ridicatla
'sa face prin reata dintata 4, pe care 0 cupleaza in cursa activa, clichetul 5. Aeesta mat
ina~ime h fata de discul (otativ4, materialul existent in palilia de .alimentare 1, sevS]' 'unghiul <p, fiind actonat de parghia 6 ~ de sistemul biela ~ manivela 7, de la arborele
dispu~e su~, un ~n~hia cu orizontala care este aproximenv unghiul de taluz natural IjI
comanda 11.
matenalulUl.De alCl, rezulta: .'
\

'l~

9~

~Wt
l.

',~

R=-+-'-'f.'
2 ~~

'

Prin deplasarea pe verticala a tubului telescopic 2,se poate modifica raza R a bazer
conului de taine format cu discul rotativ 4. Rascheta fixe 3 evacueaza materialul cuun.~

R:.t@

debit care,' pentru p, n, (X - constante, depinde de raza abazeiconului de material

Dozatoarele pentru prod use granulare ~i pulverulente pot fi construite ~i sub formar
unor tambure (cilindri) cu rifluri, cu caneluri sau cupalete
radiale care se rotese inl
interiorul unei carcase cilindrice, asa cum se prezinta in fig.2.4.
Aceste dozatoarepot
fi cu mi~carea continua a tamburului sau cu mi~carel
intermitenta. La dozatoarele cu mtscare intermitenta reglarea debitului se faee prini
reglarea unghiului de rota~e a. Astfel, pentru 0 rotane complete ,a atborelui de actionare Cl!l
3600, arborele rotorului - dozatorse roteste numai cu unghiul a<360o. Pentru unghiul~
360-n, rotorul - dozator statloneaza.
"
ln fig.2.5 este prezentat un dozator intermitent cu rotor cu palete ~i clichet.
"

6
~7

:c

11

Fig.2.5. Dozator cu mi~care intermitenta cu clichet

t.rotorulde dozare;2.carcasa; 3.cu~t razuitor; 4.roa13 dintata; 5.clichet; 6,7. parghii;
a.bolt; 9.piesa de reglaj; 10.orificiu alungit; 11.arbore de comanda cu exeentric

25

l..
in zona de actiune a clichetulul, exista piesa de reglaj 9, care se fixeaza, la carcasA:f'
in pozitia dcrita, prin surub pe orificiul alungit 10. Aceasta piesa (carna) prezinta doU
supratete sub forma de sector de cere de raze Rl !ii R2. in anumite pozitii clichetul esti
impiedicat prin boltul 8 montat lateral pe clichet, sa vma tn contact cu roata din1ata (
seetorul de raza R2). Cand clichetul se mi!ica in dreptul suprafeteide raza Rt.t atinge dii
rotii ~io cupleaza. Prin asezarea piesei9 in diferite pozitii prin punctul de raCordare.intra1"
segmentul de raza Rl ~i R2, Linghiulde reglaj q> poate fi impartit in coua ).mghiuit a~:k
unghiu.1activ !ii 13.-. unghiul de alunecare. Cum a. +13= <II = constant, dozatoruIPoatefl.,fi
reglat intre doua limite:
\~,
- doza maxima (100%) ; 13 0 ~i a <p
"
:~
- doza minima (0% ) ;13 q>~i a
Ecuatia generala a debitului unui astfel de dozator se poate serie astfel:
,5:

= O.l,

o-k
Q=V
,rY.

n~
360.,

'1{

unde: Vreste volumul de material corespunzator onei rotatii complete a rotorLilui cu palet~;fl
(a ec\uzei); ku -coeficientul de umplere; n - turatia axului de comanda,
'. .!~K,
Variante constructive ale dozatoarelor CU' tambure seconstituie dozatorul cu dOIJ~tl'
tambure ~i dozatoflJ/ celu/ar. Oozatorul cu doua tambure (fig.2.6,a) este alClituit. dintr"o.~f
carcasa in care se gasesc doicilindri cu rifluri sau-caneieri carese rotescln sensllli~l
contrare. Unul este action at de un motor electric prinintermediul unei transmisii ClI curele~,
jar al doiles cu.turatlemal
mica; este actiOnat printr-un reductor de
primulcilind~M
Turatia diferitaa celor doi cilindri determine 0 afmarea materialului ce urmeaza afidozat;~1
Oozatorul ceune: (fig.2.6,b) alcatuit dintr-un rotor cu mai multe patete care s~l
roteste intr-o carcasa prevazuta cu ferestre de alimentare ~i evacuare a produsului.:~'
.::'~~;
.

in cazul in care dozatorul funetioheaza in flux continuu, pararnetrii de reglare

capacitatli de lucru sunt lungimea fereslrei de alimentare sau turatia tamburului eu alveol
iar in cazul in care lucreaza in flux diseontinuu cantitatea de material dozat debitata es
proportionale cu numarul de rotatii ale tamburului sau cu timpul de functionare
,.dozatorului, la aceeasi sectiune a ferestreide alimentare.

-,

S",cfllJ"",o

5ecfiunec

A-A

8-8

61-!
3 __

~-~

"

4--_,

'1.

8, ..'
6
<2
~

I~~{-,<s<'f)<'ss:~

Is

:{

5ee,riun.",
3':'0

2M

.. ".~

c-c

-r

.... ~.'-. ~Tl

Fig,2.6, schema constructiva a dozatorului cu tambure (a) ~i a dozatorului celular (b)
t.carcasa; 2.rotoare cu alveole sau palete

',}

de:,::

1,

,
26

"

S'

,.....
I'

#'~
v
.
,Q-_

".'
,,' - '~I~i
"

, -I.::
"i

Oozatorut cu tambur i atveole E-20/28, analizat in lucrare~ de laborator, este un

dozator volumetric care poate fi folosit ca organ de inchidere ~j extragere la buncare ~i:~
cic\oane, precum ~i ca dozator volumetric in flux continuu sau discontinuu.
Buncarele sa descarca in functie de necesitati, ceea ce face ca ecluza S~i~'
functioneze lntermitent, sub propria greutate materialul patrunzand in alveolele tamburului.'~i
prin rotirea Cliruia acesta este debitat Clitre instalatiile de ambalare sau in recipientul def
omogenizare (atunci csndse dozeaza componentele unei reiete).;~~'
Cicloanele tunctioneaza concomitent cu jnstalatiile de transport pneumatic. ~i:~i
realizeaza separarea materialului transportat(granular
sau pulverulent) de ageiltul
transport (aerul). Ecluza serveste la impiedicarea ie~irii aerului pe la parteainferioaraal
ciclonului, la evacuarea materialului din ciclon ~i debitarea uniforms a acestuia.

-~-.

t,

Fig.2.7. Constructia dozatorului volumetric cu tambur ~i alveole tip ecJuza

1,carcaBa, 2.arbore, 3.rama, 4.geam, 5.capac,6.inel de siguran\A, 7.flan~, 8.rotor,
9,f\Jnib M6, 10,panA paralelA, 11.~urub M12, 12,~urub M1:2, 13,rulment, 14.~urub MS, 15,ine
,
de siguranlA, 16,~ti1tconic.

"

27

Capacitatea de lucru volurnetrica teoretica a dozatorului se deterrnina cu relatia;

Q", =
n . 60 [ni3Jh]
in care: V, estevolumulla 0 rota tie completaa tamburului, in m3;

Modul de lucru

Vr.

1" Vr=[~(D2-d;)-b'S'zlL

[m

''',

unde: D este diametrul tambunilui cu alveole; do - diametrul arborelui tamburului (diame~~

interior al alveolelor);b, s - la~mea, respectiv grosimea, unei palete; t- - nurnarul ai"
palete; L - lungimea tamburului cu alveole; n - turatia tamburului, in rot/min.
.
Capacitatea de lucru volumetnca reala se determina astfel:
.1,
.p Qvr = ku . Qvt [m3Jh]

:"r

1. Sa urrnareste constructia ~i tunctionarea dozatorului cu tambur ~i alveole.

. 2. Se reprezinta grafic schema constructiva a dozatorului, cu indiearea pan
componente I?ia dimensiunilor principale.
. 3. Se cornpleteaza tabele cu parametrii masura\i sau calculati.
.
4. Se traseaza caracteristicile dozatorului pentru cele douacazuri de utilizare I?ipel
fiecare din parametrii de reglaj. la materiale de dozat difarite.
. a. La functionarea in ~arja, atunci cand se cunoaste masa ~rjei M. ~i sa imp:
:determinarea pmametrilor care se cer a fi regla~ in vederea obtinerii acesteia.
MasS: ~arjei depinde de numarul de rotatii n, Iii timpul de ~rja dupa rela~ile:

unde: ku = 0,7 - 0,9 reprezinta coeficientul de umplere al dozatorului..

Capacltatea de lucru rnasica, atat cea teoretica cat I?icea reala, se determina pnf
inmultirea eapacitatii de lucru voturnetrica cu masa volumica a materialului de dozat.
.'fe.
Forts de frecare dintre furajul antrenat de tambur I?i stratul de material sit~:
deasupra tamburului se poate ealcula cu relatia urmatoare:
:~

= q . Ao . tg 'l't>

FJ

[N].

. .

M.!
M. (kg)

= M.,(n,)

= Qm . n,

Ms = Ms(t)

M,(kg)

L=cst.

i!

= Qmt

ts

L=cst

PI> P2 >P3

unde: q este presiunea medie verticals a materialului de dozat asupra tamburului, in NJm~:
(q = pgh); P - densitatea materialului, inkg/m3;'g - acceierana gravitationala, in m/s2;
inaltlmea stratului de material de dozat in cosul cie alimentare, in m;Ao - aria orizontala.li:' .
sectiunii de descarcare a buncarului, in m2: \110- unghiul de frecare intema
materialuluL*
Puterea necesara actionsrii tamburului cu alveole sa ealculeaza cu relatia: .

hi

....

P=.

Fj . D

OJ kl

. k2

2 'II

[W]

n (rotlmin)
t (s)
in eare: kl este un coeficient ce ia in considerare rezistenta materialului la despicare'
(pe~t':U matenale pulverul~nte I?is.ub.forma ~e granul~ - kl~1, i~r pentru cele sub forma
=(
n
Ms=(~) 3600 . Pv.i Is
bueatl - kl=2); k2 - coefieientce ra In consl~~r~re ptercente pnn freeare ale organelor
M~
60. n PV.I r
lucru (kr1,2 ... 1,5); I'lt- randamentul trensmisiei (11t = 0,85 - 0,9).
.;'.
".
.
Actlonarea dozatoarelor tip ecluz8 sa face,fie prin intermediul unor reductoaret,
b. La functionarea in flux continuu, atunci cand secere un debit constant de mate
meleate, fie p~n intermediul unor reductoare cicloidale, care sa conduca -la turatii 5cazUt~~. :.itrebuie conoscuttperemenf ce trebuie modifiea~i pentru o.b~~.ereaa~stuia ..
ale tamburuiui cu alveole.
of
"
'.
. DebituLd.QZatn[uluLestELdependent-de-lul"Ig~mea-sestlunll-fert:lstrel de ahmentare I
de turatia tamburului cu alveole n dupa relatiile:'
..
"
Qm = Qm(L)
Qm = Qm(n)

Qv_).

df

~t .

..

fr'

Qsm (kg/s) .

'f

1.-----.

r-Z-i .-~..IJ.2-'RM

I
I

+-

I.:

!-.Ilr~j.._.L

rm '

;t2

RM

11

l,

..

IT

t Q.m (kg/s)

n = est,

L = cst.

P3 > pz > PI

Fig.2.8. Schema de actionare a dozatorului tip ecluza cu reductor melacat

Aparatura

folosita

in laborator
;

Pentru efectuarea lucrarii se foloseste standul de laborator eare este un dozator dej
tip E-30/28, cu turatia n 23 roUmin i capacitatea de lucru volumetrica reala de circa
m3/h, in cazuldozarf de cereale boa be. Pe langa acest standse vor mai utiliza ruleta, riglaf
gradata, sublerul, instrumente de ealcul I?istroboscopul pentru determinarea turatiei reale!
a tamburului cu alveole.

1S\

28

.w

..

n (rotimin)

(m)_

'Qm _ ( L .3600
Qv ) . p vl ' L c

Q. m = ( tt :Qv
3600 ) . p v.i ' nc

7'

unde: Le. n, sunt lungimea sactiunii, respectiv turatia, de calcul (reglaj).

,
\ 29,

Referatullucrarii

r:;t dl

<.

1. Tipul i destina,ia dozatorulyi cu tallJb~r i alveole E 30'28

J.}J'{\
ck;~ot1.f1 r\'l~lt.~0\J.U1U {fA, Oft

~~

[)~,e:l:'tllOo.~. i..Q'!Jt'i~C{)~:~,' IC/c1!&CWf rdJ:j~

c.

r.u...v

.f

;udc,( at-Li

d~

u/,/)'

fCU( O/.tM}.()td.,
2, Schema functionala a oozatorutui cu tambur ~i alveole E 30/28
<l.X:U.l, .. , IO~i".1

.(.fY1

::u

-,

UJtU'

"

(-

.1.,;..I..~..J..~..l).J.;'.
iliilhirt
, ~' I '

-+-_ .. ~-. -.; ...

'l't7.i'~'IOI'

.:~-- . 1- --{-

-~~

I
,'I

.",

,...
,

-{ ..

.~j--- -. ~ ~--

,,

,,

,,

~/

\)}
Parametrii de reolai oentru functionarea in flux r. continuu
:,;::,,:;.=:;::. +r+r-~.r-o--,-......,..~r'

,.;. 1.. : .J.. ~.. ~.. +..~..;..\..:..\..~.. 1..~.,~ .. ; .. \.. :..

I

o.

, I ' lot .

- '1'-

"~iJictciJ.ili

I ', I .
t,

.L;
o'

_0

__

._

-;-:_

:_ ~_

,
,

1 '

m
Ql I c1J'1-

:.--1--'-

,
,

0
,
,

.',
,

".
,

I
,

"

a ...
3

m /h

.Ii 13~

ami

/h

a .
m

/h

,I II ~,~'O .I.iL:23
30

Fr
N

1.11.>

I'U

p
W

~.--,-,-

1 .' 1 .. , f '
.

..
__

,
,

,
,

'~'.

I'
,

,
,

"

.,

.,

.,
.,.

1-: 1._: I:

:
0

"

.,

.
o

..i

'

_t.

t.

1- -~- - j -~.(-.

.
0

trtc.b iJctct

.7, Observa~i ~i concluzii

20,~))
31

,
0

I'
,

Of' --~-- --t---:--

i .' f .' I ..

f . ~-
' 1 -~. 1- ..:--

..~..L!..L.U ..L U ..L.LJ..L

,"
,

. +--~"...f'--~-.--~-.
j . j --~---~--j --~.-1--~-0

, 1 lot

0
I
I

"
.,

,o

-. ~-- -.~-- -...;... --!---

Ij

--...-- --p-- -- -- --.,-- --.--- -- -- -- .-..:..L~..L.:.t.:.

'f 1 ~ 1 ~.. _..,, f ,. 1._6,' __
.+..
1 +...~
.. _At -- I - -f-,
,
,

'0

..

'1

011I
m3/h
'}(9) \..1

+_"!"'-- f - -~--. 1-- ~--

Of' --~-- --!-- - .~---:.--

--1- -.~-- ---:--- --~-- -d--

I
I

v,

~_

,.

I I' j i'
I'
--~- f .-~.- 1.. ~--j --~-. -.i---!---' f --~--' I --~--.'
0

::::

_.

__.

--r-- --r-- -- -- .--~". ---f"- - -- --t--

o
. -t---~.-

0
,

I
I.

+:..:r --i-- .. {--. -t-- -r-- --to.

Ik2 l'1t

,::::,

-- -- --~-- --

0
0

oooooo

--~--

0
0

-- _. -.~-- --

,
'.
o
0'1 '
--~. .:.-~-.
,
,

f
.

__~-I

..;..I..;..l..;..!..
~.l.;
..I..;..J.. ;ubd;
:.. LLU..I..:..

.-:.-.
--r-- --;_.
o
,

-- ~--

..:..... ~.... t
,

,__

I--~----~-' j , -+--, f -i- I-t-' I--~-+-7--' f --~--' I--;--.

J.J:ttti
. . . . . . f ' I'
,

_'_~
,

---;.- - --}-I

--;-

--!--Of' --~-- f -- ~-.

.
..A

-.1.-- _.~
o

o
o

,
,

,
,

f '

!__
,
,

r
celule de cantarlre pentru masuraton in industrie sau in comert, a carer calibn
oesteverificata la intervale de 2-3 ani ~i care asigura abatert-maxime de 10-3 -10
Lucrarea nr.3

DOZATOARE GRAVIMETRICE. CUNOA~TEREA CONSTRUCTIVA ~I

FUNCTIONALA A UN OR SISTEME DE CANTARIRE MECANICE DE PE LtI\lIlLE
DE SORTAT $1 AMBALAT LEGUME - FRUCTE
'....
Scopul lucrarii
y'

Proeesul de dozare consta dintr-un ansamblu de lucrari prin care produsele sunt
rnasurate eu preeizie !}i debitat,e portionat sau in flux continuu la organele de lucruale
masinilor de ambalat sau omoqenizat,
i.ucrarea urrnareste cunoasterea
constructiva
!?i functionala
a unor sisteme de
cantarire ~i a unor dozatoare gravimetrice, precum ~i modalitatea de reglaj a acestorain
vederea obtinerii preciziei impuse operafiei de cantarire (dozare). Se fae calcule estimative
referitoare la sistemele de comparatie ale sistemelor de cantarire mecanice.

Consideratil genera Ie

I,
'";

!I,
I'

ii

Preqatirea produselor !?i materialelor pentru desfacerea pe piala sau pentru livrare
ca materie prima in alte industrii prelucratoare presupune efectuarea unor operatii de
dozare ~i ambalare a acestora. Utilizarea metodelor ~i tehnologiilor de dozare automata
aduee eu sine 0 crestere a eficientei economiee ~i are un impact imediat asupra evidentei
materialelor livrate, cresterea cantitatii !?i calitatii produselor, dar ~i usurarea i calitatea
arnbalarii
Dozarea automata este un proces prin care se elirnina interventia factorulul uman
din operatia propriu - zisa de dozare cat !?i simplificarea operatiilor ulterioare de
prelucrare, afisare !?ifinalizare a rezultatelor obtinute prin dozare. Dispozitivele de dozare
automata suntsolutii tehnice ingenioase ce cuprind domenii, atat dinrnecanica, cat !?idin
electroruca, ~i sunt caracterizate printr-o precizie ~i sensibilitate Inalta.
Dozarea gravimetrica automata presupune existenta unor dlspozitive spectate,
monitorizarea procesului de dozare !?iasigurarea unei precizii ridicate.data de aomeniul in'
care functioneaza dozatorul. S-au conceput astfel diverse elemente decantanre care sa
poata transforma forta de greutate a masei materialului dozat lntr-un semnal electric.
proportional cu masa materialului. Aceste semnale sunt preluate de sistemul de asistare a
functiilor dozatorului si, daca este nevoie sunt afisate, Inregistrate ~i corectate prin bucla
de reactie inversa a sistemului.
Dozatoarele gravimetrice asiqura a precizie relativ ridicata (eroare 1-5%), indiferent
de gradul de a~ogenitate al produsului, insa, sunt mai compli~ate din punct de vedere
constructiv decat dozatoarele volumetnce.
"
.
Oozatoarele gravimetrice pot fi eu functionare discontinua (cantarind portiile de
material livrat) !,>icu functionare continua (rnasurand debitul rnasic al f1uxului de material
livrat). in cadrul procesului de dozare, operatia principals 0 constituie cantanrea.
Frincipaleje sisteme de cantarire sunt prezentate in fig.3.1. Ele pot fi mecanice,
electroniee sau mixte. Sistemele mecani c.e de cantarire sunt rnai ieftine !?ise utilizeaza in
cazul capacitatilor reduse de lueru, atunci cand este nevoie de un singur cantar,
Caracteristicile rnasinilor de dozat gravimetric (prin cantarire) sunt determinate in
principal de tipul ~i caracteristicile dispozitivelor de cantanre, care sunt definite de precizia
ceruta !?ide concitiile de folosire. Putem distinge urmatoarele tipuri de celule de cantarire:
celule de cantarire pentru rnasuratori faarte precise, cu timp de reactie foarte scurt
si eu 0 precizie peste 10-5 (industria farmaceutica):
:

'.,

J .

Fig.3.1. Sisteme de cantarire: mecanic (a); electronic (b); combinat (c)

1.buncar (palnie), 2.mecanism de suspendare; 3.cantar; 4.doze tensometrice;
5.aparatura de afi!?are, inregistrare si reglare
Orice rnasurare a unei forte statice poate fi inloeuita (prin transformare)
rnasurarea unei deptasari sau deformatie a unui element. Sunt cunoscute diferite met
de convertire a deplasarii ~i detorrnanei intr-o marirne electrica propornonata, cum E
metode capacitive, inductive, rezistive, etc. Alte metode de masurare a greutatii
".,, bazeaza pe influentele ad use de aceasta asupra unor efecte electrice sau neetecn
cum sunt cele giroscopice sau electromagnetice. in fig.3.2 sunt prezentate schemek
..principiu utilizate la dispozitivele de cantarire obisrunte.

A
2

'I

&

~.

BJ

~3

b,

0.,
G

c.

d.

Fig.3;2. Scheme de principiu ale unor dispozitive de cantanre

a - dispozitiv de cantarire mecanic (1.platformA mecanicA;2.transrnisie ~i afi~ar'
mecanicl!l);b - dispozitiv de canmrire electromecanic (1.platformirlmecanicA;2.ce
electronica de cantArire; 3.procesator de semnal electronic ~i afi~are);
c - dispozitiv de cantarire electronic (1.celula electronica de cantanre; 2.ger.erator
camp magnetic; 3.bobinA); d - dispozitiv de cant3rire pneumatic sau hidraulic
(1.platforma de incArcare pneumaticAsau hidraulicl!l;2.celulA de cantarire, pneumatica
hidraulica: 3.regulator de presiune; 4.aparat manometricde afi~are)
G .- greutatea masurata: A - semnal de ie~ire afi~t (valoarea greuta~i)
Dozatoarele discontinue de tip gravimetric reanzeaza portionarea materialelor
proCluselorincantita1i de greuta~ stabilite, numite doze sau portii,
Metodele de baza de dozare gravimetrica discontinue a materialelor in
(granulare, pulveiiJlente) sun! prezentate schematizatin fig.3.3.
33

I
Aceste sisteme tuncuoneaza in flux cu echipamente de alimentare cu material i
eehipamente de preluare a materialului dozat in vederea ambalarii.
Dozatoarele gravimetrice cu tundionem continua sunt impuse de procesele
tehnologice moderne care necesita elemente de rnasura i' control precise. Acestea
cornbina procesul de extragere a materialului ~i transferul acestuia intr-un alimentat.or
etans de forma sirnpla..
~"\
I
\

~,

+/

, ..

Pentru fiecare doza se stabileste astfel un numar de turatii necesar pentru

oblin,~re.a ei. Alimentarea eu ~material in buncar este diseontihua ~i sa reanzeaza la
deps~irea unui nivel minim in ouncar, indicat fie de un senzor de nivel electronic sau optic.
fie,e!?timatpe baza senzorului de cantarire a buncerulul
.,'
Dozatorul cu tunctionere continua ell sustragere de material (fig.3.5,a) extrage
materialul de dozat din buncann de alimentare 2 cu transportorul cu melc 1, acestea fiind
. prevBzute cu legaturi f1exibile in zonele de evacuare respectiit de intrare a materialului.
c~\BiJricarul se aM suspendat pe sistemul de cantarire 3. Dispozitivul de reumplere 4 este
l?'prev8zut cu 0 clapeta de inchidere 5 care asigura umplerea buncarului 2 pana la un nivel
maxim de greutate Gmax. Celula de cantarire 6 mascara greutatea buncarului 2 cu un
I~'interval de esantionare de ordinul fractiunilor de secunda. ~i comanda corespunzator
elementele de executie reprezentate de motoarele electrice ale transportoarelor elieoidale
de Ie baza buncarelor, asiqurand dozarea dorita a rnatenalulul,

l,'

.:

,.. :.....,., .... ::.

"

,.,:.::.'':;',:

Fig.3.3. Sisteme de dozare gravlmetrica discontinue a materialelor in vrac

a - cu adaugare (introducere) de material (1.buncar pentru material; 2.celul~ de cAntArire;
3.dispozitivde golire a dozei de material; 4.dispozitiv de deschidere i inchidere a a1imentiiriicu
material in vederea dozaril):
b - cu sustragere de material (1.buncar pentru material; ~.celuiA de cAntarire;3.melc transpo!1or .
al dozei de material;4.motor de antrenare al melculuitransportor)
Dozatorol gravimetric cu male (fig.3.4) dozeaza materialuldin
blincarul de.
alimentare prin intermediul unui traductor de gr:eutatemontatpe buncar. Pentrua realiza 0
dozare uniforms prin asigurarea unei' curgeri cudebit cat mai uniform; este.necesara
evitarea compactarti materialului ,iformarii bo~i1orstatice la orifieiul de evaeuare,precum
,i asigurarea unel curgeri demaSa a materlalululln interiorul bunearului astfel ca acesta,
trebuie sA fie prev8zut eu agitator actionat de un motor electnc M1 ce u~ureaza umplerea
melcului eu material;--Melelll~esteaetlonat~de-1lllmotorelectrie
M2 conectst la $istemul de
reglare automata a dozarii. Turalia motorului electric M2 este reg lata tn fun~ie de valoarea
dozei de referinta pentru sistemul de reglare automata.

Fig.3.5. Sehema unei instala~i de automatizare a unui dozator continuu cu mele, eu

.
'. sustragere de material (a) liIi aunui dozator cu placa defJectoare .(b)
.A'"'- dispozitiv dedozare; B - dispozitivdecantBrir/3; C - sistem de control al dozarii; Dststerrtpentruaetionarea dozatorului.
. 1.dispozitivde dozare; 2.buncar dealimentare; ;3:sisteinde cAntArire;4.dispozitiv de reumplere a
.:buncArului;5.organ (dapetA) de inchidere; 6.celula de cantArire;7.dispozitiv de calcul (diferenliere)
,81 Semnaluluide scadere a grelltaW bun~i1.ilui; s.slstem de contrrl al doz8torului; 9:dispozitiv de
.:..stabilire a velorij de intrare (referintA);10.Sistem de reglare 'a motoruluielectnc;11.motor electric
deantrenere a melcului; 12:traductor pentru rnasurarea tura~ilor
Cand dispozitivul dereumplere 4 esteopritslsernchide
supapa 5,dispozitivul de
';'caICllI (prin diferentiere) 7, stablleste d'e~itu/ de material;
Prin compararea valarii date de sisternul.de control al dozatorului 8 cu valoarea
stabilita careferinta (introdusade utiiizator) prin intermediu/ interfetei utilizator 9, sistemul
dA reglare 1Ova regia sistemul dp. antrenare 11, asa lncat debitul de dozare stabilit sa fie
. mentinut cat rnalaproape (cu 0 eroare acceptabita) de valoarea impusa la referinta prin 9.
~ Traductorul dp turatle 12 transrnite un sernnat sistemului de reglare 10 al motorului electric
~' 11, pentru reglarea turatiei necesare. La atingerea nivelulOi minim in buncar Gmin dozatorul
!;i 4 este action at cu 0 toratie constanta ~i se reumple buncilrul 2 pana Is obtinerea nivelului
maxim Gmax. Dupa stabilizarea sistemului de cantarire 3.5e. rein cepe dozarea gravimetrica.

I~; .

'VI

Fig.3.4. Schema tune\ionalil a dozatoarelor gravimetries cu mele (a) ~i eu banda (b)

34

35

in lirnpul reumpleni se calculeaza cantitatea totals a debitului de oozare. De regula,

~e pot etectua 10-20 reumpteri pe ora, iar limpul de reumplere nu trebuie
depaseasca
nwi mutt de 20% din timpul total de dozare. Frecventa reumplerilor arecteaza U$Q( precizia
globola a sislemului.
Dozototut cu banda (flg.3.4,b) realizeaza allrnentarea ell material discontinuu
similar cu alimentarea dozatorului cu meIe sau eontinuu daca materialut ajuf"\jO'pe banda
de transport direct din buncarul de depozitare,
(
Controlut dozatorului se realizeaza eu un traductor de greutate Poziiiona~pe rolele ' ,
-de sustinere a benzii 9i un traductor de rnasurare a vitezei de transport a benzii
Materialul S8 dozeaza in strat cat mai uniform pe banda prin intermediul unei placl.
Valoarea greula\ii G este transrnisa de catre senzorul de cantarire ~i indicata
conform cu debitul de malerial dorit, iar sistemul va trans mite 0 turatio conforrna motorului
electric M pentru antrenarea benzii
Dozetorut cu'placa deflectoare (fig,3.5,b) alimenteaza materialul cu ajutorul unui
me Ie transporter ~i directioneaza curgerea materialului pe 0 placa de deviere pe care este
montat un traductor de greutate. Acesta sesizeaza greutatea fluxului de material deviat de
placa deflectoare, iar sisternul de control reqleaza valorile in functie de semnalul prim it,
marind sau micsorand viteza melcului.
Dozetotut rotetiv cu evacuare centrlfugala (fig,3,6,a), functioneaza similar cu
dozatorul cu placa deflectoare alimentarea materialului realizandu-se prin intermediul unei
ecluze acuonata de un motor electric cu turatie reglebila in functie de greutatea do file care
este masurata.cu traductorul de greutate rnontat pe 0 tija care sustine prin intennediul unui
rulment rotorul centrifugal de evacuare a materialului.

sa

vneza reglabila $i a unei clapete. La cerere, echipamentul mecanic se poate construi din
inox alimentar. Se utilizeaza in domenii, cum ar fi: industria chimica: industria alimentara:
industria rnaterialelor de constructn, industria cimentului, etc.
Centetu! oenu laC/ite face parte din categoria sistemelor de cantarire i esta utilizat
pe liniile lehnoloqice de sortare ~i ambalare a legumelor ~i fructelor in stare proaspata.
.Schema tuncuonala a acestui dozator este prezentata in fig.3.7.
Principiul de functionare este urrnatorul: operatorii de pe linia tshnoloqica de
arnbalare in ladile, 8!?8aZ8 0 Ii:ldi\a pe placa orizontala a cantarului ~i incep umplerea
acesteia cu fructe sau legume (bucata cu bucata), La inceputul umplerii, parghia 8 a
contaclului electric mentine becul 9 (de culoare verde) aprins datorita lensiunii din arcul 5
care pastreaza ~i contactul parghieiinferioare a paralelogramului deformabil cu opritorul
superior 4, La umplerea definitiva a laditei (cu 0 abatere de cateva grame constituind, de
fapt, greutatea minima a unui 'fruct), tensiunea resortulul 5 (reglata pentru greutatea
maxima a unei ledi\e prin mecanismul surub-piulita 6) esta depa!?ita i mecanismul
paralelogram 3 se deforrneaza fac'and ca parghia de cornanda 7 sa apese asupra parghiei
contactului electric 8, stinqand becul 9 de culoare verde ~i Inchizand circuitul becului 10
(de culoare rosie) care se va aprinde. Pentru pastrarea paralelogramului deformabil in
limitele greutiWi unei ladite pline i pentru a rnicsora solieitarea resortului 5, pe suportul
cantarulul este prevazut opritorul inferior 4',
.
2~--"-L-_--r, __

.~
I
9

'::J.
.. - .

,.. 1.
~B~l,
.;

:, .:.~.

,.~ ....,./

:,:,"~

10'

'-r'1'\

Buncar /'
ciintanre
Clapats _
evacuare in sac

I~
rv

Sistem
,/'
prindere sac

Fig.3.6, Schema tunctionala a dozatorului cu evacuare centrifugala,(a) i a unei instalatii

de lnsacuire cu doze tensometrice (b)
"
Dozarea automata rnasica realizeaza dozarea !?i pentru materiale deosebit de
coezive cu diferite caracteristici reologice, asiqurand-o precizie buna chiar !li pentru debita
mici de cateva grame pima la 30 kg/h ~i avand 0 durata mare de funcfionare buna.
instala(ia de lnsiicuire prezentata ill fig.3,6,b se poateutiliza in orice domeniu unde
este necesara lnsacuirea in saci de 25 ...70 kg, a materialelor granulare sau pulverulente.
Echipamentul are unitate centrals cu microprocesor. Cantarirea se realizeaza pe 3 celule
de sarcina. Se poate lucra in regim local sau la distanta, In cazul intreruperilor accidentale
ale tensiunii de alimentare, datele se salveaza ~i se mernoreaza, Acnonarea esta
pneumatlca. Dozarea se realizeaza in palnia de cantanre prin intermediul unui snec cu

Fig.3 7. Schema constructiva i functionala a cantarului pentru ladite

1.suport vertical; 2,placa de asezare a IMitei; 3,paralelogram deformabil; 4,4'.opritoare;
5.resort de reglare a greutc'3\iiIMilei; s.mecanisrn ~urub-piulita de reglare; 7.parghie de
cornanda: a.contact electric; 9, 1G.becuri de culari diferite pentru sesizarea umplerii ladilei.
Pe liniile tehnologice d"'~sortare si ambalare a fructelor ~i legumelor se utilizeaza
sisteme de cantarire - dozare din cele rnai diverse, atat din punct de vedere constructiv
cat i din punct de vedere functional.
Vatarnarile mecanice ale fructelor ~i legumelor in timpul sortarii pe rnasini care au in
cornponenta sistema de sortare dupt masa individuala a fructelor ~i \(:,gumelor sunt mult
mai reduse comparativ cu cele de pe masinile de sortare dupa dimensiuni.
Soctarea dupa masa individuala se efectueazape masini speciale care au 0 mare
diversitate constructive, oar a caror parte prlncipala 0 reprezinta sistemul de cantarire care
realizeaza separarea produselor peprincipiul cantarini individuale a acestora.

36
37

Sistemul de sortare cu can tar mobil de tip MOBA de fabricatie olandeza, care sa
pentru sortarea castravetilor de sera, esle prezentatschematic in fig.3.8.

toloseste

.,\.

~~
J.

'"
I

3
~/

-1

-,

oo../""

10

\,

'~---,l'

F'

f'
i
i

\e

,'-\,

Notatiile utilizate in fig.3.9 reprezinta: G1- greutatea recipientului de material; G2greutatea sistemuh.ii de comparare; G - greutatea materialuTOidin recipient; Ll, L2, L3, L. _
!,Iungimea de calcul a parghiilor sistemului de suspend are, respective de comparare.
"
Urmarind figura, se poate scrie ca mornentut de comparare Me este egal cu:

MOBA

'~i

t.suport; 2.mecanism de tip paralelogram deformabil; 3.cupa suport pentru frucle sau
legume; 4.contragreutate; 4'.limitator de pozitie a contraqreutatii; 5.mecanism de zavorare;
5.tija de cornanda: 6.arc elicoidal; 7.contragreutatiie cupei; a.suport fix; 9.opritor de
comanda a descarcaril cupei; 10,11.cai de rulare; 12.lant; ts.role de sprijin;
14.amortizor hidraulic.
Sortarea fructelor 9i legumelor dupa masa individuala a acestora se reallzeaza pe
principiul canteririi individuale a fiecarui element din' mul\imea considerata 9i descarcarea
sistemului de cantanre care este atasat unui sistem de transport, in zonele
corespunzatoare fractlllor considerate, de unde aceste fractii se colecteaza in vederea
arnbalarii,
Sistemul de cantanre MOBA (fig.3.8) este alcatuit dintr-un mecanism paralelograrn
deformabil 2, pe care se rnonteaza articulat cupa 3 pentru asezarea legumei sau fructului,
mecanismul de zavorare 5 al descarcarii cupei, arcul elicoidal 6 de revenire in pozif a
intiala a tijei de cornanda, contragreutatea 4 a mecanismului de cantarire, suportul fix 8 al
opritorului 9 de comanda a descarcarf cupei, atunci cand masa din cupa corespunde
fractiei respective, amortizorul hidraulic 14 al oscuafiitor sistemului de alimentare a
produselor i un limitator de pozitie 4' a contraqreutatii 4.
\.
Aceste componente se afla montate pe un suport 1 princare 'se fixeaza elementul
de cantarire pe slsternul de transport al masini: format din lantul 12, rolele desprijin 13 ~i
caile de rulare 10 9i 11.
Parametrii functlonaf principali ai sistemului de cantarire sunt: inaltimea HI de
montare a opritorilor, grosimea h a opritorilor, timpul de amortizare, timpul de cantarire,
viteza de deplasare a elementelor de cantarire in timpullucrului masinii, sensibilitateade
cantanre i precizia de cantarire.
.
inal\imea HI a opritorilor corespunde limitei inferioare a masei fractiei respective, iar
grosimea h a opritorilor corespunde domeniului de variatie tom a rnasei produselor fractiei,
Timpul de cantarire tc este durata din momentul allmentarii cupei cu produsul de
cantarit, pana in momentul stabilizarii oozitiei tijei 5' de cornanda a descarcarii cupei.

C05(l-R

I
i
g.3.9. Sis

Fig.3.B. Schema constructive ~i functionala a sistemului de sortare cu cantar mobil de tip

38

~~

Hli

determina experimental, folosind

/'
Dozatoarele gravill1etrice cu slstern de cantarire mecanic (fig.3.9) se compun, in
:;. general, dintr-un recipient suspendat pe cutite de cantar i parghii, care se poate echilibra
. cu a'jutorul unui sistemde cornparatia (cu brat variabil sau cu unghi variabil).
Le

11
6

Sensibiliiatea ~! precizia de cantartrs sepot

trusa de greutali cu greuta\i cunoscute.

Mc==(G1+G).L]==FL2

',deund~

rezulta ca forta F aplicata sistemului este:

F ==(G1 +Gf)~
:'11

Conform aceleia~ischeme,
relatia:

it! dalculst cu

momentul indicat de sistemul de comparare Mi poate fi

M, ::::G"9,-,-L2= &L'1-3
Forte
.

--------c--

F preluata de sistemul de cantarire, este egala, in acest caz .cu:

F==G2--'

L3

.
Egaland expresiile fortei F, din eele dOUB relatii, rezulfa la echilibru, gteutatea
;.f'';-matenalului care trebute dozat:

G==G2 ._Li_~-G,

4'~

!!lii~;cfe:UJide
S9 obtine ca G == f(L;) deoarece Ll, L2, L3 = constant, .deci, .pentru diverse greutc]ti
r: '~aleimaterialului
din. buncar sa. ob1iii (se .citesc) lungimi difel ite ale bratului greutatii
:I}p~si$temuluide comparare L,.
Pentru sistemul de comparana Cll unghi variabil, momentul indica! este egal cu:
M, == G2(R2 cosa - R1) ==2 pOR1
,de'unde rezulta greutatea materialului G care trebuie dozata:

.
. GJ~G2

R2cosa'- R, L2
2R,
LI -GI
39

(-

(
In acest caz, greutatea materialului din buncar este data de valoarea unghiului u
care-t face bratul sistemului de comparare cu orizontala. Acest brat estelegat rigid cuae
de rotatie al sistemului care se roteste diferit in functie de ,greutatea materialului di
buncar: G = f(u).
(i:>
Majoritatea dozatoarelor cu sisteme de cantarire mecanice a:u as\azi sistem d
comparatie cu unghi variabil, prevazut cu sisteme de amplificare a unghiului a, care poat
fi citit i~ gradatii proportlonale pe un cadran circular,direct in unitati de mas~....
.
In fig. 3.10 este prezentat schematic dozatorul model lndependenta - Sibiu, prevaz
cu sistem de comparare cu unghi variabil.
.(
Dozatorul este format diritr-un recipient de dozare 1, alimentat pe la parte'
superioara cu ajutorul unui transporter elicoidal 10, care este pus in functiune la comand
operatorufui, dar se opreste automat atunci cand sistemul de comparatie este echilibrat d
gre;;ta~ea materialului din recipient. Tn momentul evacuani materialului prin deschidere
clapetei 7, de la partea de jos a recipientului, la partea superioara a acestuia se formeaz
o depresiune, care antreneaza prin conducta de legatura 8, aerul din sectiunea inelara
fermata prin dublarea tubului de evacuare. Prin aceasta se impiedica prafuirea mediul
lnconiurator. Pentru dozarea atternativa a doua cantita\i de materiale diferite, aparatul s
doteaza cu doua traductoare depozitie i doua butoane decomandii. 0 golire siguraa
recipientului se asigura atunci cand aparatul este dotat cu un sistem de vibrare a tremi~i
de evacuare."
Dozatorul se utilizeaza, in principal, pentru dozarea cantitatii de faina pe fluxurU'
tehnologi~ de panificatie.

.:Sr'urinaresc ,schemele constructive ~i de functionare a sistemelor de dozare

~vimetticacunoscute i prezentate in cadruuucrant
'if/\' Seanatizeaza constructe ~i functionarea cantarului pentru ladite din laborator ~i SE
re:tintll schema constructive aacestuia, cu indicarea par\ilor componente, impreuna Cl
a~notiuni despre functionarea acestuia.
.
Y' ~efap determineri experimentale demonstrative cu ajutorul cantarului pentru IMitE
e precizeaza reglajele principale pentru obtlnerea preciziei dorite.
4.1..s~ anajzeaza construqia i functlonarea elementului de cantArire MOBA dir
reaJal;loratorului $isefac detel"mineri experimentsle demonstrative.
~. :S~l,irm.aresc pe stand everitualele reglaje care pot fi efectuate in scopul obtineri
Preci~ij"(:orespunzatoare Iii a unei bune function~ri s elementului de canmrire.
!"ii$~J~pr~zilJta.graficsChema
de furictionarea elementului de cantarire MOBA, CI
. iJriiiljls ~al1il(jrcOrripdherite ipreciz8r'eareglajelor functionsle.
0,7.' Se,determinae)(perimantal,
prinetonometrare, timpulde cantanre pentru diferitt
ro-a:~ej~I,~,fru.qtUIJII'
difetite inal~l'ni de cad ere pe cup8i diferitegrade de amortizare ah
am-drtizo{Uluihidi"aulic. ,
'St!. r~aUzea~
rea ihaltimii. opritoarelor de oomands ~i a grosimii lor peritn
",teimpusesrractiei
sortate Is opritorulrespectiv (ex; 150 g.. :.250 g, ~.a).
,S:}safaccaleule
de verificare a telatiilor de calcul de la sistemele de ~ntl~rire cu bra
'~abii,r~spectivclLunghi
variabil

,,. 8;

.- -,

regia

tla,siti~re, aelstemelor d~~ntari~e

b~~ .~7'"</we.he,.

sau dOZ,
a,re

QiE- vim~tr.'ca.,

\" W

" . '.~

Qv.
.

~'Jt~ch

, , .
.

I!Y\/

egvj)V)~V

,-Ii:". -"

~0.c.OY'Y.)!"Lt()

<?J:~cW~~ ~~.fr;<e..
\\

Qh0l-'\J Q....

,+

fY'N )<l)

t~~
l,'

~.. '~ema

'constructive a cAntarului pentr~ ladite cu denumirea

~riricipale ~iprincipalele reglSje ale acesteia.

partilor components

,'.,

~i':':':"

\~l::~:(::

r-,

"
~ V (
\
Fig.3.10. Schema constructiva a dozatorului Independenta - Sibiu
1.reclpient de dozare; 2.tub flexibil de legatura (ciorap); 3,4.parghiile sistemului
de dozare; 5.cuplaj de legatura; 6.sistem de cornparatie: 7.clapeta de evacuare;
a.conducta de legatura; s.secnune tnelara; 10.extractor de celula;
11.puncte de sprijin ale recipientului
Aparatura

utilizata in laborator

j_

.
Pentru efectuarea lucrarii se utitlzeaza standurile pentru slstemete de cantarire i ',1;
dozare gravimetrica din dotarea laboratorului, cu element de cantanrs MOBA ~i de tip/i~t
cantar pentru ladi\e, hartie milimetrica, trusa de greuta\i, cronometru, ~ubler, riglc'L"\

l
~

~
-~

.o '\-' .. l't
'r.f'J<fl'f9"< I

.,~

()V \'J(}JtA

2 ..-S1,,",,~
-r'''"'V'

.oS-.
i'
IJ.J ~'-;V'

9?o~\-L
\ \ < ~""~~~!}.\/}~
~~bJ(
1l7'- ,J\,}J ' . I -..J.fW~-..}"
"
'.
,'\
l
'.,
.,',
-Y"
cYfV:I"\I:-'
!; -c: w.~ \h M ' , () CiW; ",9.'\f (;.(
G!. ~/tQ. ~ J~I~
',n~'::tt\ ~"hoib _oCl-.';.;1(i,b. . +- ~ d'J/\
I~_r.
l'
rIA..

ei

C ('(rv-;

mo.l
, 'J' 1Q) ;. ':J.I..CJ.-.I../"!.;
K \' i)~ \

I 41 ,~n '::::
. JJ
I j,}:("
{)rn(j,j}.,
CP>-I0-01"-,.

,I

..., ~

'f", t""11

1,":

0~

~r

'f' '
3. Schema constructivcl a sistemului de cantarire MOBA cu indicareapartilorcompone
~i a reglajelor sale principale.
_
. ~l ,2. (r>-RQ,

ch:
Lucrarea nrA

~~9ftd...~.~'\\.
. ~~.\
.~~.~;~~~1

DOZAREA UCHIDEl.OR. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A TIMPULUI 0

MPLERE A RECIPIENTELOR - AMBALAJ iN CONDITII STATICE DETERMINATE

2 -e1'~ p~ f)v ~~
Q,:
1-('g~I~
, ,;Y:R
I'd,' ol. _~
....
nl/'r ...
~,

" _.\;.h-...pX.lI'(......

r : '-,.0

b,' .5' -(f,,~c. d.i

itiilPtoiU

'.
lucrarea are ca seep asimilarea lji utilizarea unor cunostinte legate de sistemele d
zarea lichidelor, prin realizarea unor incercari pentru un sistem hidraulie care are c
mente principale doua rezervoare in care intra !}i ies anumite debit de lichid. Sisterm
e rolut de a asiqura un debit stabil de ieslre in cazurile variatiei presiunii de alimental
la intrare. Experimentele sunt utilizate pentru studiului comportarn sistemuu
racterizat, in principal, prin nivelul lichidului, pentru anurniti parametri constructivi
nctionali, precurn ~i pentru determinarea timpului de golire - umplere a ambalajelor.
Oe asemenea, in cadrul lucrarii sefae deterrninari experimentale pe un stand d
borator care functioneaza pe principiul dozarii la nivel constant a lichidelor.

51.. b;():. ~ ~d
iJ - okc'J Q,.1hQ..y'0b9.?1-=.,~1.
,t,~ c~ .. '6; -~v
r;'
, ,{".
'.~.-0-0>\,<
'PI \ (Jv\I'
-...;....\/'"
\. r,.

CO<~~j,.:<t\~
" o.,0@n(l;!,I\)

.~'U>

)O/~\ -CD:'; '~' ',,~

. 2. _ Q~' "L'S_c~""
1

J~

~,

.)(;:1-, ':""',:
. 'D~:
-:\~'"
"'.' , t
-: GflJ<cPJ Y'i:'P' .H; '..

'. :onsideratii

"';Mt"

generale

\\'.;J~';~

'Pentru ca lichidul sa poata fi transvazat dintr-un rezervor mai mare in aitul d

'<I}~\t,~padtate mai rnica este necesar sa fie scos aerul din recipientul de umplere pentru

L__
1;1T

';.;'~.'
:.:'
..::":p
. ....
,.e.
r.mite
.. liC.hid.U.
lui ~~~iis. loeul. Totodata, prinextragere~ forta~a ~ ae~ulu~ din recipientul
,~\. ;,\l:imbalaj se creaza posibilitatea transportului pneumatic al lichidului pnn conductele o
'/!!'lgatl,!ra dt~trerecipiente.
~,~)'i1i"la5lirriplerea
recipientului mic este necesar sa se realizeze 0 astfel de dozare
4. Aplicatii de calcul pentru sistema de cAntSrire cu brat variabil ti cu unghi variabil.
';~;;.Ui~hid.
Ulu~ .incat acest~ sa umple ..coresp~~z&tor recipientul. Dozarea lichidelor esl
>iFi';;necesara In cele mal diverse damenn de activitate.
L,2-,
,
~.1
Z J@K5
i ~:C,
.."'Oebitul de d.ozar~ depinde, in general, de viteza de deplasare a !ichidului pn
:7,/1
,b
,./.'
II q I .
l'f) ,.'~' ';l
99nq.",cte, preeum I de diarnetrul conductelor.
i
~.:11': \'" Dozarea lichidelor se realizeaza, de obicei, pe baza a doua principii:
I...,
C/ln
I'"
.
.\ .
1- 2. I' .I
~%y;iJ:!'.. dozare la nivel constant - cand in rezervorul de alimentare se mentine un niv.
I
I
I _
'c ~1
J)' Ct'"
).J,
It:'o'
Constant de liehid pe toata durata proeesului de imbuteliere, iar in recipientul d
c" - .
" ;+, DCil )-;
umplere se face umplerea pan", la acetast nivel peritru toate recipientele;
"
7: J. P t"' ..~
!) '\; "= 60 D, ,;.(';:; ~'.lc {okS
'. 18vqlum constant - cand din rezervorul de lichid (de alimentare) se preiau cantit!!
~L-'
"
l1
<0 'v
.1)
de lichld agale in volum eu volurnul recipientului de umplere.
I'fl
0
r:
'1 ;;. (ttl " '.:('L- f1!l,L
'rI(i)~':PnhCipiul dozarii la nivel constant se foloseste.Jnqeneral;
numai pentru dozare
\ //
'2;"
, l-: , L'{ ~L
"'11~hi(jelo(in limp ce principiul dozarii la volum constant se utilizeazapentru dozarea, atl
J ,L
{:$.. Uil:!;!r!):o fJ",!, CJ/itJ~!!,~_'3/!!.!?.~
S)
'a.Hc~id~loi:cat ~i a produselor vascoase (gemuri, dulceturi, inghe1ate, paste de legume
K
~
!).
V / 5' . 2 ';),?I
~fltftf~r:~mpon, produse cosrneticesi farmaceutice,.etc.).
Rrif'lCipiul dozarii la volum constant constatn preluarea unui anumit volum de lichi
e'1-1-._
o - (1<.,-,~ L" L 2.- -~/ __ 2\'").J) ~OJ _O,~9(..aJ
..__
' ..
volurnul ambalajului) dintr-un vas de alimentare sau de rnasura ~i trecerea lui i
LI
.
L~
@ I) '0,ytr
L, RJ ~I..__ :'c.:'-LI'jJ
la$ui'cte arnbalai. Vasul de alimentare poate avea volumul mai mare decat volurrn
R.
_I - Q)cC' CSh(2 ;-0'~ '~r;
o I . 0.,,).;
(Je,'J1) ,QJ,
I
_,_c~
!v.J,
~ip~~'~iu"UJsau poate avea acelasivolurn cu ambalajul (vas de masura).
<: -'.
-L_ ""-2.
t ;
;~"')
<"1Jj s'
-r::.2."
"<,pozar,ea ~i umpterea la nivel constant se utilizeaza, de obicei, la umplerea buteliih
<:.
dl/I
2.'~J8~
~.1J')~9irirde imbuteliere complexe cu carusel (rezervor si aparate de umplere eu miscar
2 1!2..,90iJ
5. Observatii ~i concluzii,
q~I~Q}~ti~} 9i consta in trecerea lichidului dintr-un recipient
care se mentine ni.ell
:cp"n~tanfintr-un alt recipient mai mic pana la atingerea unui nivel prestabilit in acesta.
0
lO+'iJ
~~~'-%l';:;,;,I!ls,WI?tiile
de dozare - umplereau in componenta un rezervor principal de Iichi
DiD};,
"", ...__..-, +
2. . (),C~ ~)
Q. )
,0
c;!.
-r
(tanc,,':~ntainerJ din care liehidul este trimis spre capetele de umplere a recipientel<
2f)}~'
i
't
'::,--2.
.. 2
Xbutl3li,iIQr)pnrl diverse procedee: gravitational, pneumatic, sub presiune sau combina!.

J
<~

F.

/> _. /

~*

l\ f

;~i.J.~;''
"I;

c-'

50

\J

,g-...Jcf;

\,

.'./ ~

4. _ (}

-,;LL

.''',+'.

~g~rc~

{I

-.J

'--,

e, /

11~.

G
f}

,..I'

..

. l.

in

o
1'\

"1

L.) G 1,-=~3!
'I"

A
(.''2,
t:? "Q 4/

.I

J,t"
'V

42

43

f:
Exista j~stal~tii pre~~~ut~ cu pompe suplimentare de vacuum sau de lichid pent~;y La instalatiile de umplere rotative care utilizeaz8 principiul combinat de transport .i
crearea centrahzata a pos,b,IItat,'or de transport allichidului ~i aeruiul extras din recipien~ ,aJimentare "gravitational-vacuum"
a recipientelor ambalaj (fig.4.3,a), pompa de VI'
sau cu pompe cu plunjer ~i supape adecvate de admisie - evacuare pentru fiecare cap di.t,5ilhtroduceaerul comprimat deasupra lichidului din rezervorul principal, lnsa, de aici, lichidi
umplere.
.
J,h,'PR8teie~i pe Ie partea de i?s a acestuia, atat gravitational, cat ~i datorita suprapresiun
aerului.transmis de pompa. Intreruperea alimentani capetelor de umplere se poate face d,
3
fa robinetul cu doua cai 8 sau de la robinetul de inchidere de sub rezervor 10.
I

'I

r-=hh

9\
4

I"J;l7t"

2
'I
II

1,

II
II

I? /~.~

'I

'/
'

I,

,.

.~.

\\

o.er-

'\
\\

a'

-...

\\

\ 1
! I

~
Fig.4.1. Principiul dozarii la volum constant (a) ~i la nivel constant (b)i,
1.vas. de allmentare (masura); 2.robinet cu 3 cai (supape); 3.sesizor de nivel; 4.conductat
de allmentare rezervor; 5.gura de alime~tare recipient; 6.recipient (ambalej): 7.centrator~

~nstalatiile comp,'exe de. u~pl~r~ c~ I~chid sub vid au in cornponenta 0 pomPif:'-.

'.
..
..
_
..
.
centrala de vacuum utll,zAnd trel pnnclpu pnnClpale de umplere:
.
l,l'" .' . Flg.4.2. Schema unei Instalatu de umplere cu transportul hchldulUl sub vacuum
a. tran.sportul p~eumatic ~I'ichidului catre capetelede umplere ale instala~ei, aeesta fiin(jt..iL~pete de umplere; 2.conducta de vacuum; s.pompa de vacuum; 4.~mera de eva.cu~rE
~eahzat cu aJutorul unei pompe de vid (aerul din ambalaje este extras vacuumaticiBi'fW\'aer(5.cohducta
de aer compriinat; 6.racord de golire; 7.conducta de allmentare cu lichid;
hchi?ul este depla~t atat subinfleuntadepresiunii
cat ~i a suprapresiunii ae.:u'u~f!0{.
8.robinet cu doua cai; s.conducta delichid; 10.robinet de "nchidere
reahzate la eele doua racorduri ale pompei, fig.4.2);
.
)).i., .
b. t~ansportul.combinat ~I li~idului catre capetele de umplere, atatdatorita gravitatiei ca?" -. ,In ~z~1 i~sta/~tiil~r. de umplere care folos~sc ~rincipiul com~inarii vac~umului, ~
~I pneumatic la fel ca In pnmul caz (figA.3,a);
.
'~\:,sIJPtf!preslUnll $1 graVltatlBI (fig.4.3,b), acestea mal au. In componenta, pe langa poma dl
c. tran~po.~ul co~binat ~llichidului catre ~petele de umplere 'sub influeh1agravitaVei, (jtj,.;.Vid:.3 ..~j 0 ~o~pa de lichid 11 am~la~at~ sub reze~oru.' ~i'incipal al.in$tala~iei. Lichidl
pre~lU~u aerulUi cream de 0 pompa devid ~i a presiunii lichidulu; realizata de 0 pom~N:,ajlinge gravlta~onal la pompa de hC~ld, lara~e~sta II tnmlte ~u presume pnn co~duC!,
de h~hld (fig.4.3,b).
.i~'~tr'e
Spetele de umplere 1. Totodata, aerul trimis cu suprapresume de pompa de vid 3 II
. . F~ecare:dintre principiile de umplere amintite depinde in particular de proprietaVIQ~1Tb:incOl
de alimentara ajuta lichidul sa circule mai repede spre capeteleda umplere ~i S~fI
liehidului de uf!:lplere, de tipul recip~entelor utilizate ~i de posibililatile disponibileimplicate:
q~~liii I~ unelecazuri pornpa d~Ii.Chid 11 poate fi scurtcircuitata prin conducta d~ ocolln
.
Instalatlile de umplerelOtative cu vacuum (fig.4.2) au irhcomponenta 0 pompa dS~\)~12;.'llchidul trecand fie gravitational spre capetele de umplere fie sub Influent
vid 3 care.trage aerul din ambalaje (butelii) pentru a permite ihtrarealichidului in acestea;~jsuprapresjunii creata de pompa de vid.

1'1

~petele de umplere 1 fii.n~ a~tf~1co.~~truite i~.cat sa permita, pe de 0 parte'ie~.ire~aerului:~'.i.

;.;.,
....
~.'..;;f;;Z.; .... ~~st~la~iile de umpl.ere su~ ~i~ .se fol~sesc, in. .9:neral, pentru asigurarea une
la~ pe de alta ~arte admlsia hchldulUl In butelii, Aerul extras de pompa din arnbalaje trecii1;n)rot~1 a lichidelor sensibile la oxlda (~mbutehere asepbca).
.
.
pnntr-o camera de transfer. 4 de unde 0 parte este evacuat in atmosfera, iar alfa parte este'?";
Inslalatiile de u(,lplere cu plunjere pot fi, de asemenea, construite In diverspreluat de pompa ~i tr~~sportat pnn ~on~uct~ de aer comprimat 5 in interiorul tancului de,j.7rv~rh:mte,in functie de firma constructoare, de ti~ullichi~ului, etc. Ele sunt prevaz.ut~, la fe
ahmentare al IOstalatlel deasupra hchldulUi pentru a crea suprapresiunea necesara\~':C$'~i primele, cu rnai multe capete de umplere dispuse Impreuna cu rezervorul principal d.
transportului ~i alimentarii capetelor de umplere prin conducta de lichid 9. In caz del"',;IiCtlidPe 0 masa rotativ8 pentru a realiza dispunerea ma~inii intr-un flux tehnologi.
necesit~te ~ poa~e int~erupe alime.ntare~ ~pete~or de umplere prin inchiderea i'Obinetuluh~
.iCO.
. " ..t.i.nuu. In timpul unei rotafii, complete. a .caru.selului instala~e.i. ~e .realizeaza asezaret
~ doua cat 8 ~I gohrea tancului de hchld pnn deschiderea robinetului de golire 6.';;'; buteliei sub capul de umplere, dozarea lichidului, umplerea buteliei ~I retragerea acesteu
Allmentarea tancului de lichid se face prin conducta de alimentare 7.t';
de"~bb capul de umplere pentru a reintra in f1uxul tehnologic care continua cu lnchidere:
fe, buteliei ~i etichetarea acesteia.

44

[.

--

. l

Aeeste instala~i pot fi cu piston vertical ~i supapa de admisie-evacuare pen

fiecare cap de umplere ell mi~carea pe cams atat a pistoanelor cat sia supapelor, mipi
comandata i sincronizata Cu mlscarea pe verticals a recipientelor de umplere.
'

,t:*i~ti!l'instala\ii
cu plunjere la care rolul supapelor de admisie-evacuare este prelua
'ob,jn~t!3,tipcanaeu doua sau trei cai sau se pot realiza plunjere eu degajari vertical!
,,4:4;b) prinintermediut carora se realizeaza legatura dintre eele doua vase, in anurnits
,~,1,1ii ale plungerelor, sau intre rezervorul de liehid i cilindrul de dozare.
""',,
4
II~

-,

"
x

2
~3

Fig.4.4. Scheme de dozare a lichidelor eu cilindru de dozare ~i pistoane verticale

,1.rezervor de lithid; 2.cilindru de dozare; 3.piston vertical; 4. plunjer; 5.conducta de
umplere; 6.taler; 7.recipient - ambalaj

f'~"

<-

,,~entru
dozarea ~i imbuteli~rea lichidelor nealimentare (ex. ulei de motor sat
lc:arburan~i lichizi) se pot utiliza instalatii semiautomate ca cea din fig.4.5.
,,'"
Instalatia serniautomata E-100 are un singur cap de dozare i presupune
alimEmtarea manuals de catreoperator.
Comanda 'de,executare
a procesului de
6uteliere 'ElsfEl,data, de operator, ,eu, f1aconul 901 ce urr;neazaa fi umplut., Operatia dE
i.,~~,u.~ieseface automat. instalatiaoprindu-s~,~utqmat
dlJP;l,cea.J~fectuat
0 dozare
.1!;:PtocesuVded6~re are toe ciclic i, anume:sea~azsUnrecipienn;IOI'in
dreptul guriidE
:itd9~(l:fseapasabutonul
de cOmanda;areIOcprQGe~urde dQzatein carei,,'stalatia umplE
~f'~p!~btlJlinfr-o
doza prestabilita i sa oprete~.lJ.t9T~t;"dup~CcJFeF-~ul
se reia ciclic
'J:XQIOmulde'lichid dozat se rElgleaza electronic din tastatura,eontorului pr;ogramabil.

".8
9

\
')

~:%

',f':ifL~
,

tD;, ,

rtJ<

..
"

11-0
",
12

" ~.~

\ ~

,_,5,

)'l?;:~"'
)~.,

:"4

iI

~,~;,'

,01,;

Fig.4.3. Umplere vacuum -gravitational (a) i prin suprapresiune -vae

_
'ta'
J:,.:y;
"'u

'.

"

.'
1.capete de umplere; 2.cond.ucta de vacuum; 3.pompa de vacuum; 4~~rr:n ;~~~ e~~:a~!:t~L~I~:4.5.
Schema d~?~lnelplua m:tal~llel seml~utom~t~ de Irnbuteliat eu .un cap de.dozare
aar; 5.~nducta aar co~pn.mat; 6.racord golire; 7.conducta de alimentaJ; a.robinet cu
!-i\'?;)'i\i. ,yezervpr h<:tlld,,?~Dq~yt~.ahmentare Ins~latle ..3.masa ~e .I~C~, 4.lnstalatle
dOUBcal, 9.conductade ftehld; 10.robinet inchidere; t i.pompa lichid' 12
d
a'
. :~,',."',",',;,se",'";',',,fIl,,',','
,!f!J,rt
",of'!lata ,o"eI,mbut~hat ~1 00: ,5,co;n~Clrproqrarnabil ell afi~aJdigital,. 6:taste de setare
, '
.con uct ocohre
j:ilirsmetn; 7,buton pornitlopnt at instalatlel; a.buton de comanda al urun cictu de dozare;
s.buton de STOP avarie: Hi.suport ventil; t t.ventil de eliminare; 12.recipienl
46

fl",

('

, -,
'i

.'

.
Tn fig.4.6 sunt flrezentate ventilul de urnplere al m.a~inilor carusel de um.Ple..re l,a
.....l/..,.....b..u..
te.I!!lor. lnstalatia ~re .in comp?n~nta:. ~'pompa de vid pentru extragerea ae!'llui din
mvel constant la presume atmostenca ~i sectiune prin capul de umplere al ma~inilor de;~,;.butelu pentru a pernute mtrarea hchldulUl 10 acestea; capete de umplere astfel construite
umplere izobarornetrica, in cazul imbutelierii sub presiune a lichidelor.
..
. .~ :nncAt sa perrmta ie~irea aerului ~i admisia lichidului in butelie; a camera de transfer a
... aerului - vidului de catre pompa de vid, fie in atmosfera. fie in taneul de alimentare; tane
allmentare care creeaza suprapresiunea necesara transportarii ~i alimentarii; conducte
.ellchid.
.
.... .r
.'
Cilindrul hidraulic care actloneaza talerul de ridicare al sticlelor exerotao
fort~
l.care poate fi reglata in funqie de tipul buteliei (sticia, metal. plastic etc.), precum ~i de
< lnAltimea acesteia.
,I.:.

de

7
~~9

ir.'~.

/'

s_

10

'.

8Q

f.;i?'!b~1iiitr)i~}~f;~JJ~\~~f;::'i

Fig.4.6. Ventil de umplere pentru ma~ini de umplere la nivel constant la presiune

atrnosferica ~i cap de umplere izobarornetrica (Ia impregnare cu C02)
1.con de ghidare; 2.gamitura de etansare ~17x24x1,5; 3.bu~; 4.teava de umplere;
5.pflrghie inferioara; 6.parghie superioara; 7.disti:intier; 8.are cilindric elicoidal;
9.teava cu piulita

In fig.4.7

este prezentata 0 instalatie de dozare - umplere a lichidelor de tip caruse\.

lnstalatia de dozare Majestic (fig.4.7) este 0 instalatie
tip carusel destinata
umplerii sub vid eu uchide.: calde sau reci (bauturi. inelusiv eu continut scazut dealcool), a

de

48

Fig.4.7. Instalatie de dozare - umplere lichide de tip carusel MA.fESTIC

1.arbore de antrenare a caruselului; 2.cilindru hidraulic de ridicare; 3.sistem de dozare
'r!-Y4.eonducta de umplere; 5.rezervor de Iichid; 6.plutitor; 7.rezervor tampon de aer
~ 8:conducta dealimentare cu lichid; s.conducta de evacuarea aerului; 10.butelie; t t.taler

.;. Elemente teoretice

Pentru un vas de sectiune transversala S in care se ga~te
lichid la a inaltimE
irii~ala H ~i din care lichidul se scurge printr-un orificiu de secflune s atlat la partea de jos <
vaselui, timpul de scurgere completa a liehidului din vas poate fi calculat cu retatia:
:r=

2SH
_.-==
u- s . ~2g.H
49

-,

I
in care: it este coeficientul de debit, iar produsul S.H

= V-

volumul de lichid aflat in vas.

.-----'---,

rii ~
_-

- t

dH

'I B~~~~=
I'

Timpul de realizare a unei operatii (i) se poate calcula cu relatia:

~"
'",

Coeficientul de debit ~ are valori, in general, intre 0,5+0,7 i depinde

ajutajului ~i de vascozitatee produsului.
~aca nivelul.lie~id~lui in v~s se mentine?Onsta.nt, .iar vol~mul. V de lichid se seurgefl~
sub acnunea preslunll hidrostatice a coloanei de hchld de Inaltlme H (care ramAne;
constants), durata scurgerii 't1 se caleuleaza in acest caz cu relatia:
1"1 ==
V
S .H

evacuate

'c.'

/.I.s.J2g.H

'i,.'.
ir

/.I.s.J2g.H

~f

blileliipluw

nlirnentarc
eubut.liigoalc

..

60 a,

Se ~nstata ~ daca .nivelul in v~s s~ m~nti~e co~st~nt, ~celai velum de li~hid se

i == --;; 3' 0 [s]
scurge din aeesta intr-un limp de doua on mal rruc decat 10 prirnul caz. Este deci foart~J:~ ".
.
. 6
.
.,
. .
. I ruselului entru
importantii rnennnerea unui nivel constant al lichidului in vasul de masura, respectiv deJ~ncare. 0 este turat~~ caruselului (rotlm~n), iar ~I - unghl~1 de rotatie a ca
p
alimentare.
. ,t'~xe<:utareaoperatiei n"). respecnv unqhlul zonei de lucru I.
.
V
S. H~~'{,~Avand
in vedere relatia capacita\ii de lucru a rnasinu, data de expresia;
1'1 ==
==
Q==60.mn
[buc/h]
. /.I.s.J2g'!I.
/.I.~.J2~.H _ _ '.
. .
.
.~~nde m este numarul capetelor delucru (dozare-umplere, inchidere, etichetare), atunei sa
ceea.ce :.epre~l~ta de doua on ~a~ PUtl.~decat In pn~ul caz. De al~l, rez~lta Important~".l\-Pcatescrie:
mentlnerll urun nivet constant allt~hldulUl rn vasul ~e rnasura, ~espectlv de ahmentare.,
.3600, m aj
Astfel, pentru scurgerea dmrezervor a urun volum de lichid de 1 I (sau 0,5 I) pnntr-I?"
t, = ---[s]
un orificiu de sectiune circulars s = 1t.d2/4, timpul de curgere va fi:
,IF).;'
.Q
360
..
. .
. ..
.
,
4 -10-.3
."...
:.'.... . Marimea unghiului de efectuare a operanet prtncipate a rnasmu <4 (vezi fig.4.6)
1"1 ==
.
(see)
"';poatefi dsterminat cu relatia:
2 '~H
}".
/.1-1(' d v~gJ1.>lfi
360-/4
unde: d este diametrul interior al conductei de evacuate (m), iar H - inaltimea lichidulul in'~~,}"":. r
a4 == --T. .
.
vas (m). ..
_
..
. .
_
. _ Ji!unde: Teste perioada rotatiei complete a caruselului, lar 4 - nmpul necesar pentru
. Majontatea Insta~atllior d: d?zare-umpl~re .cu lichid au ma~a carusel !otatlva ~.~;efectuareaoperatiei principale a maslnil.
.
fun~loneaz~ dupa .0 clc~ogra~a bine determinate. Pentru
rotate completa ..a nwsel
AStfel, la maslnile de umplere, unghiul minim de rotatie a caruselului neeesar pentru
rotative rnasma reahzeaza un ciclu complet. de lucru format dln mal multe operatn, fieeare;,umplerea unei butelii" este dat-de relatia:
realiz~ndu-se int~-un interval de timp dat, corespunzator unui anumit unghi de rotatie al; ~\<j'"
V- H
Q
mesei carusetului.
";\
a4 == 360 [ ]
astfel de ciclograma arata ca in fig.4.8, in care s-au notat unghiurile caracteristice:f'
.
60, m -n -/.I'S' ~2gH
3
ale functionsrii instalatiei: a1 - unghiul zonei de stationare a mecanismelor de dozare 1:~in.cSre:N este volumul de lichid care trebuie transferat in batelie (m ); H - inaltimea
capetelor de umplere; a2 - unghiul zonei destmata ridicarii bu~liilor de catre talerele cu'h"ei6ioanei>delichid de deasupra sectiunii de umplere (m), considerata constanta; s - aria
2
miscare pe. carna sau cu actionare hidro-pneumatica; U3 - unghiiJl zonei de deelansare
"SeqiiJniide umplere cu lichida buteliei (m2); 9 - acceleratia gravitationala (mfs ) ...
operatiei de dozare-umplere; <4 - unghiui zonei de umplere a buteliilor; <l5 - unghiul ZOnEW~.;'
:"'; ;!Ungl:1iurile de r~tatie a..c:aruselul~i ~e parcursul rid~carii ~i coborarii_butelnlor pot ~
de tncetare a operatiei de dozare; ae - zona de coborare a talerelor cu butelii pline.
.4iJ'calculate pnn diferenta, neglijand ul"'ghlunle zonelor de tnceput ~I de sfarsit a umpleru
I,'arimea zonelor U3 ~i as se determina din considerente constructive ~i au 0 manrne 'f'butElliilor:
mica in raport cu celelalte. Marimea inte:valului <4 se determina din calculul hidraulic de)'~r;;,
.
a2 + a6 == 360 - (a4 + al)
_
umplere a buteliei cu lichid. in co~d~iile speei~c.e fiec:arei metode de urnplere ~i e.st~, ~n.,~;;
..",,;;,. T.iinPUInecesar ridicarH ~i coborani ta~erelor masinii de lucru pe care se aseaza
general, seetorul cu cea mal mare lntindere. Manmea intervalelor U2 ~I ae se deterrnina din' Hluteliile se calculeaza cu relatia:
.
co!,~iderente cinematiee ~i de realizar~ a interdependentelor miscarilor. ~ste n,?cesar ca' ',:':;
"
T ,(a2 + a6)
manmea acestor sectoare de lucru ~I, In special, eel de dozare-umplere sa poata fi reglata
.'r,c =.
360
[s]
astfel Incat sa se asigure un proces de functionare coreet.
!",'
.'
-".
f
In general, timpul de ridicare t se ra egal cu tirnpul de coborare ~, ~I atuncr

;f;r,

,f'..

I:

I:
,

..'

Fig.4.8. Ciclograma procesului de umplere a recipientelor la masim de up carusel

'eke

a'...

,.'.

50

r,

51

Ie

= t;

Asigurarea unui debit irnpus 0.2, stabil, la iesirea din robinetul R3 din rezervorul
oferior, in care se aflfl un nivel de lichid H2, se reatizeaza prin utilizarea unui rezervor
ainpon superior in care exista un anumit nivet de lichid HI cu rolul de a compensa pentru
.riati,edata, a debitului de intrare DI1in rezervorul superior.

,"'\Echiparea standului se poate face i cu duze calibrate sau conducte, mantate pe

lndul'i'eiervoareldt care pot avea diverse orificii de evacuare, precum ~i diverse lungimi,
~~te~inlocuind rezistenta hidraulica corespunzatoare robinetelor lnlocude, R2 !?i/sau R3.
9bin~tul Rlare rolul de pornire sau intrerupere a atimentariicu lichid.
:,;' Pentru reallzerea modelului sistemului hidraulic, se considera pe rand fiecare
iZervorinparte.Variabilale
primare pentru sistemele hidraulice sunt: presiunea, masa !?i
ebitulrnasic. Pentru ariee vas care tontine 0 anumita masa de fluid M, rata de modificare
"masei'trebuiesafie
egalll cu rata totala de admisie a masei Qi, din care se scade rata
'eJi!vacuarea masei Qe.
.' fn descrierea starii de echilibru dinamic al sistemului se utiiizeaza bilantul de mase.
dM

t; c
=-'

Pentru rnasinile de dozare-umplere cu lichid, in exploatare se urmaresc. in gene

urrnatoarele caracteristic tehnice: capacitatea de lucru (recipiente/h); numarut capetelor
umplere; tipul procesului de dozare (Ia nivel.constant sau la volum constant); capacitat
buteliilor (I); presiunea nominata in rezerv6rul (tancul de lichid) de alimentare (Nt
puterea motorului electric de actionare (kW): masa (kg) i dimensiunile1-,de gabarit
rnasinii.
in fig.4.9 este prezentata schema functionala a sistemului hidraulic cu d
recipiente utilizat in cadrul lucrarii de laborator ..

-Tr

ru

Co:nduqta
alim.ent""",

-----

Tt=Qi-Q.,

Dil

I~=~. ,..

?:

.,

Masa f1uidului este calculata in functie de densitate cu relatia M = P . V, unde p

iar V - volumul ocupat de lichid in vas. Pentru un fluid
,c:dmpresibildensitateap este constanta, astfel ca: .
,"~
-:
dM
. dV

rio.

!JIoa

;est$

IHI

densitatea lichidului,
-=p.-

=::::::_____...

R2

D l=Di2

Dr2

"'7'

--

Re2B%V'O:t' inf"el.w:t'

P3

Duza

D.,2

\
Rigla g;radata

M=pSH

"';.,'
'.Oaca vorn considera 0 curgere tarninara a lichidului, putem exprima debitul masic
\f~i:cle'i~~ire,Q., care.este dependent de presiunea hidrostatica de la fundul vasului astfel:

,{~:f;;

r=-.
1

dt

Pentru un vas cu suprafata S, masa M de lichid se obnne cu relatia:

e v-acu.are

!H2

dt

Duza

.'

Qe = ~

',~~;,rn~~eR ests rezistenta la curgere a lichidului.

.
se cunoaste debitul masic de intrare Q, (ca functie de timp) !ili se doreste
~~l(~spmarea
cornportarii sistemului in functie de inaltimea H a lichidului, se poate sene:

It~;<,:paca

~"'.)

eVacual'e

,~:~,:,.:

Cad%u

;~f"
~\"'
..

ii!'.,

dH Q,--P
p ..S -=
. dt
R

It~
rezu a

S .-=---dH Q/ oH
dt
p
R

Sa.introduce asttel debitul volumic de intrare 0; Qil p.

se consldera ca temperatura i densitatea lichidului sunt constante, bilantul
; ~,d~,rnasesetransforma in bilant de volume.
Fig.4.9. Schema functionala a sistemului hidraulic pentru dozarea lichidelor
,;,~l'i":l~i Vanatia volumului de lichid din rezervor dVldt reprezinta diferenta dinlre debitul de
, ,~.ntrareD, !?icel de ieire De. Ecuatia diferen\iala pentru bilantul de volume este:
Acesta este format dintr-un rezervor cu diametrul Dr1 !n care se gasete apa I~ 'I~'}\ <.
nivelul H,. In rezervor intra debitul Oil prin robinetul Rl.montatpe
conducta de intrare\n,~:~r?~t
dV ==S. dH = D (/)- D (I)
care presiunea de alimentare este Pi1, Presiunea hidrostatica la fundul rezervorului Prl'~ ~bii,':,' i"
dt
dt
.1
e
p.g.H1. Din rezervor prin robinetul R2, iese un debit Del printr-o conducts in care presiune~',~&inc.arese expliciteaza nivelul H allichidului:
este Pe
i\' k~~'f;i;;'il'
.
')ebit~1 de ieire: Del ?in robinetul R2 este i.ntr~rea ~i2 in reze.rvoru'.cu diametrulp~\ I~W,"'~,
dH(t) == ~(D (t) _ D (I) (m! s)
. In care se gasete apa _Ia nivelul H~. In rezerv?r Intra debitul Di2 pnn roblnet~1 R2, mo~ta\,h'<,.
dt
S I
e
pe conducta de intrare
In
care
presrunea
de
altmentare
este
Pi2.
Presiunea
hidrostaticala
',:I'd' '
S
t
.
t....
'1' d'nc - S =1t. 02/4 . 0 i (I) - d e bitI uI de intrare
"In
.
..
.
. 'Ii, un e:
es e ana sec lunll rezervoru I'UI CIIn
I
fundul rezervorului Pr2 = p.g. H2. lesirea din rezervorul cu diarnetrul Dr2 este De2, pnn 'If"':,..'''
'
intermediul robinetului R3.~t~eiervor
_ D (I):: K Il .J P, (I) - P (I) . 0 (t) ., debitul de iesire din rezervor Langa rezervoare se afla indicatoarele de nivel de lichid, prevazute cu rigla gradatik!:i".
I
I,."
e

,~re

~;~t!,:,i*
..,Qaca

pentru citirea acestui.a. Robinetele. r~pr~zi~t8 rezistente hidraulice i pot fi inlocuite CU{:~W.(/)
duze de evacuare calibrate, de 11Inglmidiferite.
.8i'I'

5)

&

=.K Rl..JP:ft) -

P.(/)

. KRI i KR2 _ coeficienti de rezistenta ai robinetelor R, ~i R2.

53

'--r' ----r .---,-

~'-----,-=:--,--, ---

-r-'-

Acesf coeficienti pot fi calculati cu relatiile:

Kill ~ KVlt

. '.,,,
"

unde:

La angajarea miscani in sensul umplerii recipientului, butelia asezata ell baza pe

.. taler, se mi~ca in sus spre ventilul de umplere fiind centrata pe acesta prin intermediului

'

.~ unui inel de centrare. Prin impingere se realizeaza etansarea gurii buteliei pe un element

',- ':.f!;\L<

din cauciuc, se deschide supapa din varful conductei de golire i se initiaza seurgerea

$i KV2sLlnt eoeficientii de deM:9i robijjete,or~a;;{~itR~!W;,,;I;i{i,,,.;(,,

-,
"f,;,:::\.d";, ..
'#f'r}~J;'~:J,. ;;"\,~,,,,_,e- / .......;'.. ,./,~_
,,\:-,
~
Presiunea hidrostatica la fundul rezetyo[t!I~~Pr
p'p_~,te~!9UI~'qlrrelatia: .
KVI

.:

Pr(t)

= 10-

.'

o- g. H(t)

:!e.
.'.

,i.~.

bar,','

liehidului din rezervor in butelie,

<

,',,' ;,.. ,,";;.

Dupa trecerea unui anumit interval de timp, in care lichidut se scurge din rezervor

"'.

Evidentierea umplerii buteliilordin sticla'lg"'nivel~@Hst~~t ~efa6e peun stand de

laborator prevazut eu un cap de umplere-si rezerJOf(ji:Ji~ii.iliental:~:(~g./r;10).
~

'1'.'::'-. -~, >;,>

,',' ',>;t;;"';:'1

prin teava de umplere (12) catre ventil, se obtine umplerea buteliei.

Dupa umplere, parghia actionata prin manerut (5) este reaousa

~,

revenire ~i alimentarea cu lichid tnceteaza. in acest moment, operatia de dozare -umplere

, sa constdera

la pozitia initiala, iar

datorita mi~carii descendente a buteliei, ventilul se inchide sub influenta resortului de

lncheiata.

In cadrul deterrninarilor experimentale se utiuzeaza un stand de laborator cu doua

recipiente montate conform fig.4.9 ~i un stand de dozare - umplere eu un singur dispozitiv
il>(cap
de umplere) pe principiul umplerii la nivel constant (figA.10), cronometru, hartie
,t':miliinetrica pentru grafice, instrument de calcul.

.1. Se examlneaza standurile existente in laborator i se lntocmesc schitele acestora.

2. Se vor evldentia rezistentele hidraulice montate pe rezervoare ~i eele din trusa de
f'::,I.l,Icru~ise vor nota parametrii constructivi ai acestora.
..,3, Se vastudia comportarea sisternulu! de dozare pentru lichide pentru unele din
'fi(';urmatorul experiment: .
.
i'
;~::: - se umple cu lichid vasul inferior,avandobturat orificiul de golire;
.
-se elibereaza oriflciulde golire ~i sa lasa'sa se scurgaJichidul intr-un ciundru gradat,
citindu-se niveluHichidull!i cotectat laint~r:vc:lIeegalede'tiri1p (ex. 5 see);
- sa noteaza intr-untabel. corespun~tcir ~rechile; d~ date: timp - nivel (volum) liehid
colectat;
'. . :
"
. '.
.
~
"c .

Fig.4.10. Schema standuhn de laborator cu-cap de ',\Jmplerl9laniY~1 constant

seschlmba diametrul oi'ificiuluide

golire~i,se repeta experienta.

.:~'.'1t'PQ'!Ipa
': ,........... 4 ;.~.. S7.
stu.~iaz.c\i
urnp
..le.reaeu
hi..d. .:a...av~n9:
.r ..e~.e
.rv.:.
o.
ru..ll,JiSUP.~.
ri.?r 1,
continuu primr-o
hldrauhca
sau
direct
de' taliC.
retea,
obturat.orificiul
dealim~ntat
gohre a rezervorului
~I se
'sa ~f18 amplasat un i '~:
note$z8 niveluUnvas laintervale d~tirn'p eg~fe, .
'
rezervor de lichid (2) 'prevazut eu ventilulde umpler~':lahiVelcOristant(3) care este piesa
Sedeschide bruscevacuarea
piio:;rob,n'etul R2 ~ise cronornetreaza timpul de
" ~.: umptere arezervorului 2 paoa ta athigerea; H2m~~i valon intermediare ale lui H2 pentru
rnobila principala care asigura patrunderea lichidului. in butelie.
\
/:I{;\::\ii'\t~!Ya,e.de citireegale{3 secunde );.'
.. '
.'
.'
,.;
'.
Parghia de cornanda a umplerii (4) este acponata pUll)snul3rprih parghia (5). La
J.,.,!;~i
..
'
.:0.>'~;;
Sa co~st~iesc~rafi~'.~d. a.v~.nati.ea n.ive.lpli.liH2~i H3 (in citindrul gradat), respeetiv
actionarea manuala a parghiei, aceasta se rote~tefat~~ de~artieulatia (6), iar prin ~' :~{:vOJU.l1lele
delichid Vi ~I Vj, In tlll1P~r sa compara. intre ele,
intermediul camei (7), afiata -la capatul parghi~i,. se comanda miscarea de, transtatie a ),""lr<'~7; "SSmOdifica rezistenta' hidtaUfiq8;~l rezervoru,luisuperior 1 (se rnareste diametrul
:'QrifiCiuluideg,olire)
~i se refa~' 11Iti:nulexpe(iment,panadmd
se obtine 0 variane a
talerului (8), care este incastrat in bara impinga~of (9) i $ustinut centrat pe ventilul de
votu!i1iJh.'Ji
scurs.asemanatoare.cucea
de'gql,ire
a
rszervonnui
2
in
cilindrul
gradat; in aeest
umplere prin intermediul ghidajelor (10).
!>()8tepastriiun~iyel r'l~fantjnr~z~.iVoruI2in,
\iniplJl golirii. sale in cilindrul gradat
lija impingator a ta/erului este prevazut~ in:zona de eont~ct a;acesteiacucama de
':;;\:8:. Se utilizlai:arezervo~re.deliGhi(fde
Volume.egale~i
se aleg astfel orificiile de
cornanda, cu un palpator (11), care permite mi~carea derotati~in
'jurul propriei axe
g6lite in~tsa
se'asigure ISJezer\i6rti!:.z: un debit dealimentare egal cudebitul de lesire
'19'rificilil delal'ezervorut'
1'va.aVe.~i'un di'ametru.mar mare decat orificiul de 90lire al
centrale (paralela eu baza standului), aiutand asttel latransmlterea u~oara a mi~carii de la
'~~etV6rului 2). GiJcele-douao~ficii'deg6Iir~o6tiJrate'se
umplu cele doua vase cu acelasi
carna la tija.
\~pli!n;delichid. Se elibereai~ihstanfanelJorificiiIEf~isecolacteaza
Iichidulde la rezervorul
.i~f~iior 2 in cilindrui grad~t piliia can'cl"re.ier'iiorUl superior 1.se gole~te. Lichidul care se
Standul este alcatuit dintr-un cadru de sus~nerEj{1):Pe;cafe

1,1' ,;~,'

~se

54

55

'-r-'

'1

.curge in continuare se colecteaza

separat. Se noteaza volumul de lichid colectat in
:illndru pentru intervale egale de timp ~i se traseaza graficul de variatie.
9. Se stabilesc .. din datele experimentale. timpul de evacuare a aceluiasi volum de
ichid (tin rezervorul 2 in cilindrul gradat. pentru cazul'in care nivelul lichidului in vas scade
le la H2max la 0 ~i pentru care nivelul se mentine constant la H2max.!
"
10. Se repeta experimentele pentru aile diametre ale orificiilor de golire. preeum :;;i
ientru alte valori ale lui H2 (de pornire).
...
11. Se inlocuiesc orificiile de golire eu conduete de diametru :;;ilungime cunoscute :;;i se
'epeta experimentele.
12. Se traseaza pentru fiecare experiment graficul de variate a volumului de lichid
zolectat in functie de timp.
13. Se stabileste diferenta dintre timpii de golire in cazurile analizate i. se determina
3ce!}li timpi pentru diferitevolume de lichid colectate la diverse nivele de pornire in vasele
fe alimentare.
14. Se urmaresc in continuare parametrii standului de dozare - umplere a buteliilor la
nivel constant (diametrul rezervorului, lungimea :;;i diarnetrul tevii de urnplere, elementele
constructive ale ventilului, cursa buteliei I talerului la umplere. etc.),
.
15. Se ahmenteaza
rezervorul eu lichid (apa) pana la nivelul Hm"x, corespunzator
inal\imii maxime a aeestuia in rezervor. se aseaza butelia de sticla de 0,5 I pe talerul
standului :;;i se actioneaza parghia de cornanda prin intermediul maneruluf;pana
cand
teava de umplere patrunde in butelie, iar aceasta se reazema cu gatul pe inelul de
centrare alcapului de umpler.e.
16. Se continua cursa astfel lncat ventilul capului de umplere se deschide ~i lichidul
incepe sa se scurqa in butelie. Se rnentine in eontinuare apasat !}i se cronornetreaza
timpul necesar umplerii buteliei. Se urmareste indicatia referitoare ta nivellJl lichidului in
rezervor prin intermediul rig lei gradate. precum 9i nivelul pana la care se ridica lichidul in
butelie la sfar:;;itul umplerii.
17. Se determine debitul de evacuare a lichidulul prin teava de urnptere si. prin analogie
cu relatia de caleul a debitului. se determine coeftcientul de debit u.
18. Se reiau masuratorite in scapul asigurarii unei trecvente mai mari de citire a
nivelului in rezervor, cu 0 precizie ridicata.
19. Pentru fiecare experiment realizat se scriu rezurtatele obtinute ~i concluziile care
decurg din acestea. Se pune in evidenta masa de lichid scursadin rezervor la intervale
scurte de timp (3 - 5 s) sub forma grafica.

2. Etapele parcurse pentru experimente

3. Schema constructiva a dozatorului de lichide

la nivel constant, cu partile componente

4. Calculul coeficientului de debit ~i al timpului de golire a unui volum de liehid cunoscut .

5. Tabele eu parametrii masurati ~i calculati

6. Graficele cu variatia volumului de lichid in functie de timp

r-

,I .
I

,
I

r
.

Referatullucrarii

1. Schemele sistemelor de dozare a lichidelor utilizate in cadrul lucrarii

j .
I

-.~.- .-~.- ---!-,

,.
,.
.0._.-f

t . f . I . 1 . f ... I ...
I

,
,

I
,

f-.:-r~"":-"-r-'-'-'-r~"--'--'r-'"-'-~r-r-'

I .. j ..
.. . .
I_:._. I..~._1.~L.....

,.
,.

"'"
".

__. __ .
I

0._

,
I

. -!--. --~-.

.z.,;

,.

--r-- -- ~.- -. .;.

---{----;-- ,
,
,

--.;..-

,
,
,

'.

I ... j .. t .. I .. j .
f --~---p-- 1--,--... j --,..-.. .z,;
.. I .. I .
. .
j .. 1 .. f . ! . I .
. ..

--~--

--!--

".

- -j. -,

--i--I

-- ~-- -- ;--

--.!.-

- -~-

--~-- --~-- --!--

-- ~-,

--!---~-,
,
,

---:
,

t .. I ..
f --r--.. I--T--..
--~- .. .
--r-- f --r--. f --r-..

--;...-- --~-- -- f--

..l.cl:.;..U ..tLl.l ..l-.j.-j..i..J..L.l.~

..I..;..

~~

I . i .t . I .. I . j ..
-- ~ - I--~-... ~--.:.-.... . I .... I ... 1 .. .
I-~~----~-.. 1 .. +--~-.. f --~--.. I--~--.. I-.~--.. i---:---.. f
--~---~..--~---~----:-,
, --.;-..
,,
, --~-- --t-,
,
,
,

--i- - -. -- -

--:.----~-. --!-- --.:-,

,,

--i--

__ __ __

7. Observafii ~i conc\uzii
56

--~-- --1--

I
I

. . ,
. - - I--~-. j - .~.-.
-- ~- I -- ~. - 1 . - -~ _. f ~
.. .. .. . ..'.
_.0_. I . 1 ._.
...
_..
....
__.......... -._.~

.. f .. f .. I .. I ...
,

.. ,:...

iliUiUJJiJ1Li
I .. i .. I .. I . i . i ... t ..
-- ~-- _. i- - -- ~-.

--t-- --~-- -+-- --~--L-!-- ~;.- t - ~;~---;.. I . j ..~.. --!-- t --;--.. I-t- . ...
f .. I --!--., 1-.~- . , .., : f .:. f" :
-+. f --~-.. I--~-... 1--+-.,. +_A:. f ~. I ;.,__
_0

-+-- f --~-.. I--;--..

-+. f -r-.. f -i-..

--~-- . -!. - --..:--

",.
I,.,.
, _...

--~-. --~-- --+.. ~

-..I --;. -- 1--i--.
.. ..
1 . 1 .
--p- --.--.. -- .-...
I . 1 ..
--i- .. ;--. .- ~--

--~-. --~-- --! .. -~-- --~-- --~-- --! --

57

,
..

--~-.

r
pulverulente, lapte, concentrate, etc.) se utilizeaza sistemul cu punqa interioara (bag-in;' b9x),prin care punga in care a fost ambalat initial produsul se introduce intr-o cutie de
Lucrarea nr. 5
;:...carton protectoare. Punga mterioara poate fi confectionata din hartie netratata sau tratata
AMBALAJE DIN MATERIALE CELULOZICE. PROIE(:;TAREA AMBALAJELOR!Vfoliedealuminiu
sau material complex, cu posibilita1i' de termosudare.
'
DIN CARTON ~I A DESFA~URATEI ACESTORA, IN CONCORDANTA ClJ,.VOLUMUL:'.Tr ..
Ambalajele din carton pot servi ~i la ambalarea produselor lichide, cazuri in care
$1 DIMENSIUNILE PRODUSUlUI DE AMBALAT
t;;Mate~ialul de ambalaj trebuie sa fie impermeabil, iar inchiderea trebule sa se faca etans
"
r,Penjr.tJ aceasta se utilizeaza, in ultimul timp, rnateriale cornplexe din carton cu folie din
Scopulluerarii'(
,'aliJminiu pe interior ~i polimeri sau lac pe exterior. Acesta permite 0 ambalare aseptica prin
~'Csterilizarea terrnlea atat a produsului cat ~i a materialului de ambalare. Ambalarea
Lucrarea are ca seop cunoasterea principalelor tipuri constructive de ambalaje din!, .\produselor lichide se realizeaza prin sistemele Tetra-Pack, Tetra-Brick, Combibloc, Puremateriale celulozice, in special, cutii din carton, a dimensiunilor pr~ncipale ale ~cestora~
Pack, Tetra-Rex, etc.
modul de simbolizare conform standardelor In vigoare. Se face proiectarea unui arnbale] ,1
din carton, respectiv a desfasuratei acestuia, pe baza dirnensiunllor calculate ~i stabilite in
Tipuri constructive
de cutii din carton
concordanta cu volumul i dimensiunile produsului de ambalat. Se stabilesc datele care e. .
trebuie rns.cris~ pe ~Ie ~ase. fete ale ambalajului. Se realizeaza croirea desfauratei/' .
"........' In fig. 5: 1 - ~g:5.3 s~nt prezentate un.~I: varian~e c:>nstructive de cutii din carton de
ambalaiului proiectat iol se stabiteste modul de asamblare a acestuia.
",lnal\lme rnedle, mica (taVI) saul mare (cutii malte). iar In fig.5A sunt prezentate unele
;""modalitati de inchidere a cutiilor din carton.
De asemenea, in fig.5.5 sunt prezentate unele variante constructive de ambalaje
conslderatn generale
intenoare din carton utilizate la ambalarea ioi protejarea produselor solide.
Mate/iale celulozice utilizate la ambalarea produselor sunt hartia l}i cartonul (STAS
Cutiile Obif1u;te cu 0 deschizatura (fig.5.1,a) au clape de lungime egala, atat la
5845/3-87). Ele S8 utilizeazE! pe scara larga, pe de 0 parte pentru ca indeplinesc condifiile
partea superioera, cat ~i la partea inferioara, indoite spre interior. Clapele se intalnesc
de protectie la 0 mare parte din produse, iar pe de alta parte pentru ~ nu contera lust sau . numai la cutiile cu baza un patrat. inchiderea clapelor se poate realiza prin lipire eu clei,
mires, au pret redus, nu intra In reactii eu produsele, sunt usoare In stare goala, ocupa/.banda adezivii sau prin cusatura metalica,
volum redus, pot fi pliate, permit conrectlonarea complet rnecanizata i au rezisten\iLv
.Cutiife cu deschizatura centrala speciala (fig.S.1 ,b) au clape la partea superioara i
corespunzatoare la variatii mari de temperatura fara a se deprecia.
' ,'fa partea inferioar'a de grosime dubla. Ambele clape laterale (sau numai una din acestea)
Hartia i cartonul sunt aqlornerart de fibre celulozice ale carer Insusiri depind de?~:suntmai seurte decat clapele de la capete, astfel in cat toate clapele se intalnesc pentru a
procedeul de extragere a fibrel?r din lemnul utiliz~t. ca m~t~rie prima. Fib~ele .se pot:,,,,du~la part~.a superioara ~inferi,?ara.
.
.
extrage prin procedee mecaruce (pasta mecanica). chimice (pasta chirnica) sau /'
CuMe cu deschlzMura acopenta (fig.5.1,c) sunt eficiente cand produsele
combinate.
.c
.
impa<:hetafe pentru expeditie necesita inchiderea eu agrafe, cusatura sau banda. La
~ .e

~r
'I:

'I"

;";

Pentru elirninarea permeabilitatii la apa, materialele c~lul?zic~ de ambala.J. se pot~ 1.. a.,~...
... s.te ..c..u.tii. lapele .Iaterale se suprapun partial pentru a man rigiditatea. atat la partea
impregna cu substante plastice topite (parafina, cerun, ra~ml sintetice), se pot lacu. ~u~< sllperioaracat ~i ihferioara a cutiei.
ra~ini, esteri, polirneri vinilici sau acoperi cu foite din aluminiu, celofan sau hartie. ~;{- '. Cutia cu aescbiziiiur acoperita complet de clapa (fig.5.1,d) are 0 constructie foarte
pergament.
.
. .
.,~rigida,
deoarece clapele laterale au lungimea egala cu la1imea cuuei, iar clapele de !a
Cartonul utilizat la fabricarea ambalajelor este de mal multe felun: .duple~, tnple~::: ca~t~ seintalnesc,' astfel incat dupa inchidere ele forrneaza trei straturi suprapuse de
sau ondulat. Cartonul duplex (tip X - Extra i tip 0 _. Obisnuit) este format din doua stratun. "material atat la partea superioara cat ~i inferioara,
diferite de material fibros, in timp ce cartonul triplex are trei straturi de material fibres, unite,:':
'.Cutia cu 0 deschizatura i capas (fig.S.1 ,e) peate fi utilizata in combinatie cu diferite
in stare umeda prin presare. Cartonul ondulat prezlnta caraeteris:ici supenoare cei,?rl~ltej J"suporturiin situatiile in care capacul este necesar sa fie scos ~i pus in mod repetat.
doua tipuri de carton, in ceea ce prtveste stabilitatea, rezistenta la mcovoler~ I masa, fil~d: ,:' f
Cutia cu deschizatura i pereri dubl; (fig.S.1,f) este utilizata pentru expedi\ii,
obtinut prin suprapunerea alternativa a 1-4 straturi netede cu 1-3 stratun ondulate din. ')8~igurand 0 rigiditate sponta i protectia ceruta de expedierea in siquranta a produselor
hartie, unite cu adeziv.,
; ,':grele. Este confectionata din carton eu peref dubli ~i pcate fi de diferite marirm
Hartia se utilizeaza, in general, ca ambalaj direct (de desfaeere), in timp ce cartonul, ';i.constructive.
.
se foloseste rnai mult ca ambalaj indirect sau auxiliar.
.'
.'
."
Cutia specia/a cu capac (fig.S.1 ,g) se reanzeaza prin capsare ~i este economics din
Amba/aje/e din hSrtie sunt, in marea majoritate, sub forma de sact sau punqr, cu',punctde vedere al spatiului. Are peref de capat dubli ~i este utilizata la expedierea florilor
sau far{j piiuri laterale, iar cele din carton sub forma ~e lazi ~i.cutii..
.,.
paiate,;toroane sau produse similare.
:..8zile ; cutiile din carton ondu/at au forma paralelipipedica (sau pnsmatlc:a) cu::,' "
.-Cutia din doua but;ati (fig.5.1,h) prezinta un surplus <.:egrosime al cartonului ondulat
dimensiuni dintre cete mai variate in functie de produsul care se. amba~ea~a. Se~,:-peper~tii laterali i la capete, asiqurand 0 rezistenta buna la stivuire i 0 protectie sigurii a
construiesc. de obicei, in sistem pliant pentru ca transportul I depozitarea inainte de'..;'eo~tinutuIUi.
utilizare sa se faca cat mai usor.
.
..'
_
,~.
Cutii/e cu doua capace (fig.5.1, i) sun; utilizate, 'in general, la articole care nu pot fi
Pentru ambalarea produselor solide se pot folosi cutii din carton avand forme ill:' ambalate in cutii standard. La dimensiuni mari, aceste cutii sunt folosite uneori ca un
posibilita]! de inchidere l}i asigurare din cele mai varia~e.
.
._

. ~;sistem unificat da paletizare.

'
In cazul ambaliirii unor prod use care necesita 0 protectie s~onta la apa, vapon.. ;',
..,Cutii/e' captuite, simple sau dubie, cu capac c/apa (fig.5.1,j) sunt utilizate drept
mirosuri, arome, care nu poate fi asigurata numai de arnbalajul din carton (substante.,:oontainer interior sau pachet postal pentru expediere pe tren (cele simplu captuslte), sau
r-..,..
(....

58

C.

59

acolo unde se cere 0 protectie sporita a produsului (cele dubliJ l\19.ptu~ite),deoarece sum
alcatuite din trei repere care asigura agrosime
dubla pe taate par:tile.
.

Cutiile glisante (fig.5.-1,k) au doua grosimide carton cu doua fete pe toate partile
(cutii glisante triple) sau numai pe doua parti (cutii glisante duble) ~i sunt ideaie pentru
expedieri postale sauexpres.
.
.
')
Cutiile realizate prinindoirea in cinci palfi a semifabricatului (fig.S.1,I) sunt pnmite la
utilizator sub forma plata ~isunt utilizate laambalarea sticielor,a umbrelelo,r sau re~erelor
subun ~i lungi. Fiecare capat are eel putin trei grosimi asigurand rezistehta acolo un de
este eel mai mull nevoie.

>
/~

~,...
~
1

--

1;1/
b

/~

~~.
h

k
Fig.5.1. Tipuri constructive de cutii din carton
a.cu a deschizaturi3; b.cu deschizatura centrale; c.cu deschizatura acopenta partial; d.cu
deschizatura acopenta complet; e.cu capac; f.cu desehizatura !ii pere1i dubli; g.speciala eu capac;
h.din doua buca~; i.eu doua capace; j.captusite: k.glisante; I.pliabile

Fig.5.2. Tipuri constructive de cutii din carton (continuare)

a.eu clape "acordeon"; b.eu muchii verticale intarite; c.eu capete ingropate; d.telescopice eu capac
~ clape; e.cu doua capace autoblocabile; f.cu capac glisant !ii ctape duble; g.cu doua capace !ii
piesa centrala glisanta; h.dintr-o piesa tnoona; i.din doua piese; j.din trei piese

60

61

,I

CUTII JOASE (TAVI)

CUTU IHALTE

!'ii>

t5fr:n~

"hl!'

"

"
PIIu"'"",

~
Tav!

eu colll11111plle ~ ~pac

cu pllurl

CutJ. eu c..apac: cu pllurf .

,.~t.

&
Fund.mom.a

~//~D~
./

~
TavA eu coll\lr1

Lf

blocat. (ee1uzate,

Pllunl.

d. ("chid . a f\:i1dulul

'"8 .,.

"11-. otdI"oId"

Inrold"

~
C.hal.

#~~'.
I

.11'

--,--L
L.

.'"
i"

Coml>ln~II. d. Inchldola pllurt ;1 clot

d. oclm. (d 1~IPJrat~1

""' str~ transp.,..,t~

-------.~------.,---

::f:..~J0
_ ..-r-;-

:;/

\\ .... i ,~/.~ ../

~~//
T.vll~ramldaiA eu ,,0I1tl:r1 !lpll" ~I
1IRP$urt d4tlnc-.blder. eu b~<tC:v"fJ

...-..j

..
1

..--'

'.-'

C ,;1. <:U ..: ".1"1Ilpl', :~ capa<:

cu MlP~

'-~'

._JI_

Fig. 5.3. Scheme constructive de cutii joase sau ';nalte din carton utillzate ca ambalaje

62

D.""",,

AripAcutad

CoIIUri stropl

eoqSlroplagpii

no/ipila

Fig.5.4. Modalitati de inchidere ~i asigurare a cutiilor din carton

""< <.

........

Carton t'..omblnati
COI'IPMtft""
lorn' Iibori

-- i i

"'-

'.

Exteriol fn panou

crraJ
.fa ~
Arip6 Ep;ti

"llriglrtwaocl"

~',

A~

TavA dou~

~ trILI"ghl

Mlnecl

LfI';f>"~""'"
~

81oc.n

/1~>

cutillO!"Inalt. (d fa~u"'llil

81oca -nutu -

~0

C-

bIoAlf'e

EV l!J~O~

itch_pIc

(}.

B~ArthtJr

Plluln".,...

Cutiile cu claps "ecordeon" (fig.S.2.a) sunt construite dintr-o singura bucata dE

carton ~i se inchid spre interior dupa doua linii crestate pe lateral, prin impingerea cia palo
in jos, imbinarea acestora facandu se cu t:.anda adeziva. Aceste cutii asigura 0 buni
protectie la scurgeri, fiind utilizate la ambalarea prod use lor granulare sau pulverulente.
Cutiile cu ,nuchii verticale infante (fig.S.2,b) ofera 0 buna rezistenta la stivuire ~i SE
utilizeaza mar mult pentru ambalarea in vrac a unor prod use cum ar fi: explozive, carru
sau produse cu greutate concantrata.

63

I-,
[1't

<>:~~,-m/~
I

~
E)

AMBALAJE :NTERIOARE OI~ CA:ON

<8>/
so.

0:
SUfXlrtcolalalndOl.l ;

<::.~
~0'"//'> \

l"<,

<,

Coo'" cu col\unlalale
,ferestate

C8p:u~ealii oeschisa

"

~I":"----

/'./

"",

.\ ~

/' /'
,,/
.

exlens;billi.
: Palt;\ie
cu
singurn celuta

Proleclie cu colt
crapa!.'
~

'

Suport indoit

1,.JW \-~- :::'':''''"'Q =:::r.:".

C8~:eala

deSCh.isA

--~---:::-..:..

.---

\
.

~l

.. ~.
I I
.. ..

cap! ",ealS ancolti

l,~W~

,""'0,""''''

capl~eatacompartlmenl

"",./

SUfXlrtfndO.
n

Com mente~
umplutulii

..

..

..

/?! "''''".~.

i.,;:.. ..

ntarern 36

! celule

rtfndolt

.'.

\.

..

QSUfXl

~::--F\~-" :'

__
-0- ~~. . i~'.'.".
.

"
t$
. ~ Q~ ....
1lJ
~
~
7l1

ry 0

de6C~hOO"

Aparatoarede

protec\ie~I flxere;

C-Spt",ealacompartlmenl
deschiM
I

capt~aliicompartlmenl

!';:,

capt~ata sncortl
cu n""re In.t.:l.letu.ra Aparatoarede colI .
~
.

Compartlmenta19

~lndOn

.~~

e.x!ens.
IblliI pt. 2.4cu.IUIe

-:;/;

suport Indon

deschlsa

('.apt~sl!l

Apar.noarede cap!lt

,~_.'"'~o

~,,,..,""~'~",

~.~

(i'j

I~

y/f \~~'
I ",JV
_~

TAvlcreslale;;1 iooolla

Apartilonde con

Suporl indon

. .'

supo"....

..

~1},iJ

GafA"'}88la

;:J3

.C

<:

de dellmitare
<-;

I.

'

'1 ~

Aparatoomcu flxare

.
ComparllinentareextenslbilA
in 12 ceiule c.uextrafant~

~.

I'

-'

Indclts

0/

Suport 100011

v
~
Comparlimentarein
patrucelula

v.

ComparlimenfareIn urnen
Inall; cu piesachela

Fig.5.5. Variante constructive de ambalaje interioare utilizate pentru protejarea

produselor ambalate

64

Cutiile cu capete ingropate (fig.5.2,c) sunt alcatuite din trei piese: 0 foaie pentru
partile taterate ~i ooua piese sub forma de flanse pentru capete, astfel in cat prin
modificarea lungimii foii pentru pariile laterale dimensiunea cutiei se poate modifica in
vederea arnbalarii a cat mal muller produse eu aceeasi sectiune dar de lungimi diferite.
Asamblarea pieselor se face, de eele mai multe ori, prin capsare.
Cutiile fefescopice (partiale sau totale) CIJ capac i clape pe ambele parti (fig.5.2,d)
sunt atcatuite din ooua piese, ambele in. varianta cu 0 deschizatura, Peretii dubli din carton
ondulat asigura 0 rezistenta mai mare I,i umflare i curbare, precum i la stivuire.
Curia cu doua capace autoblocabile (fig.S.2.e) este alcatuita din trei piese prevazute
eu borduri marginale. Bordurile capacelor sa autoblocheaza prin apasare peste bordurile
existente pe cutia propriu-zisa sub forma tubulara, Acest tip de cutie se utilizeaza mai mult
pentru expedierea pe cale terata a produselor grele.
Cutia cu capac glisEJnt i gros;me dubla cu clape pe ambele parti (fig.5.2,f) se
utitizeaza mai mult Ia ambalarea in vrac a produselor eu densitate mare (ex. suruburi,
piulite, saibe).
.
Cutia cu doua capace i piesa glisanta cu clape(fig.5.2,g) se utilizeaza, la fel ca ~i
eutia anterioara, mai mult la ambalarea produselor grele supuse la rnanipulari multiple.
Arnbalajul dintr-o piesa indoita (fig.5.2,h) prezinta partile indoite cu lungimea
speeiflcata de utilizator. Este usor de realizat, depozitat ~i inch is, ambalarea produselor
fiind deosebit de simpla. Sa utilizeaze in diverse situatii, pentru ambalare de colete
postale, carli, aparate ~i articole similare.
Ambalajul din dOUBpiese tnaoiie (fig.5.2,i) este alcatuit din foi erestate pe liniile de
indoire. Lungimea pariilor indoite este specificata de utilizator. Ambalajul asigura 0
rezistenta mai mare datorita grosimii duble a eartonului pe partea superioara i inferioara.
Ambafajul din trei piese lndoite (fig.S,2,j) difera de modelul anterior prin aeeea ea
are capetele formate din doua piese i nu din una singura, utilizandu-se la ambalarea
produselor lungi i late.
Prolectarea

ambalajelor

(cutiilor)

din carton !Iii a desfasuratel

acestora

.
Prin forma $i dimensiunile sale, ambalajul trebuie sa faciliteze operatiile de
manipulare, sa protejeze produsul arnbalat ~i sa contribuie la comercializarea u~oara a
aeestuia. Estenecesar ca prin calita\ile estetiee pe care Ie contera ambalajul, aeesta sa
determine impulsut de cumpsrare a produsului,
Proiectarea ambalajelor
este unul din eele mai importante elemente ale
. comercializani .produselor. Ea trebuie integrata procesului de productle a produsului de
.ambalat, numai asa fiind satlsfacute functiile ambalajului de: protectie, manipulare,
. informare, prezentare.
Pe baza conoitulor pe care trebuie s~ Ie indeplineasca ambalajul se poate trece la
determinarea ambefajului optim 9i apoi la alegerea metodei de ambalare.
Ambalajul optim este aceta care, pe langa indeplinirea rolului functional, implica un
consum minim de material !;li manopera, iar pentru operatiile de umplere, manipulare,
inchidere, etc. necesita utilaje cat mai putin costisitoare, eu efort minim (eventual sa
permitB automatizarea procesutui). i este, evident, economic.
.
Etapele generale aleproiectarti ambalajelor sunt
-? explorarea preliminara in timpul careia se aduna idei ~i sa fac schite cu privire la
dirnensiunilesi aspectul exterior al ambalajului;
alegerea variantei optime de ambalai ~i punerea la punet a elementelor grafice;
rnoditicarite finale, eu ineluderea speclticatiilor tipografice, a ilustratiilor l}i a altor
implemer.lari grafiee;
finaliza'rea, din punet de vedere al productiei, ~i preqatirea imprimarii.
lndtcatorf de calitate ai unui ambalaj se impart in doua categorii:

65

Croirea cartonului pentru cutiile de ambalare se face prin stantare, iar liniile dup
care are loc plierea laturilor ~i a clapelor deinchidere se realizeaza prin presare cu ctitit,
cu lai:;; neascutit (operatia sa numeste biguire) .
. La noi in tara, STAS 11309-80 reglementeaza codificarea, modul de asamblare
materialul :;;iprocedeele de imprimare a ambalajelor din carton :;;ia anexelor interioare al
aeestora. Astfel, dimansiunile sunt notate cu literele: L, I, h - lungimea, respectiv latimea ~
inaltimea, ambalajului; 11 i 12- latimea cia pelor superioare laterale. respectiv de capat, la
latimea elapelor laterale inferioare; 14 - latimea c1apelorde capat inferioare.
Clapelelaterale sunt capetele paralele cu lungimea ambaiajului, in timp ce clapel
de capat sunt clapele paralele cu latimea ambalajuluL Ultimea clapelor laterale i de cap!
poate fi egal<1cu h3timea ambalajulul, cu Y2 din latimea luj sau pot fi de dimensiuni diferitl
at&t intre ele, cat :;;ifatlli de latimea arnbalajului.
Simbolul tipului constructiv al unul ambala] din carton este format din patru citre c
urmatoarea semnlficatie: primate dOUB cifra reprezinta tipul constructiv ~i sunt separal
printr-un punct de urmatoarele doua cifra care reprezlnta varianta constructiva in cadr
tipului. Tipul constructiv sa simbollzeaza prin cifre de la 021a 07.
Materialele din care sa contectoneaza ambalajul au urrnatoarele simboluri:
0- mucave: 1 .- carton duplex; 2 - carton ondulat tip II; 3- carton ondulat tip III; 5 - carte
ondulat tip V; 7 - carton onculat tip VII; 8 - alte materiale.
Simbolurile pentru executia Bsamblarii au semnificatia; S - asamblare cu elame; T
asamblare cu benzi adezive; G - asamblare ell adezivi; M - asamblare manuala.
Procedeele de imprimare sa slrnbohzeaza cu cifre!e: 0 - ambalaj neimprimat; 1
imprimare prin flexografie; 2 - imprimare offset; 3 - imprimare prin cromolitografie.
Tipul constructiv al anexei interioare a ambalajului este simbolizat prin grupul (
cifre 09 urmat de alte doua cifre care reprezinta varianta constructiva, numarul anexelor (
acela9i tip fiind scris in cifre.
Simbolurile tipurilor constructive, prezentate in STAS 11309-80, sunt:
02.01 - cutie plianta dintr-o singura piesa, cu fundul 9i capacul realizate prin rabatere
suprapusa a douB clape laterale i doua clape de capat:

indicatori tehnico-economici: caracteristicile functionale ~i tehnico-constructive,

materialele, economicitatea;
.
indicatori de ordin estetic: raport forma-finalitate, forma-material, grafica, compozine,
influenta psihologica.
Estetica ambalajului este subordonata econornicitatll; obiectivul nu este de a clt)tine
ambalaje frumoase, ci ambalaje care sa raspunda optim cerintelor activitatil practice:
protectia produsului dar i vanzarea acestuia.
'-,
Croirea cutiilor de carton se poate realiza lnnurneroase forme ~i modele asacum
lie prezinta in fig.5.6 - fig.5.8, respectiv in STAS 11309-80.

-1
I
I

_J

kl

,
,

Rt
0.

hr

I bl

Rf
I

j
B

Fig.5.6. Cutii ~i casete clasice din carton

~tR~

:c

---~-~-..:.----.:-

1f2li

NB

=r-I

;&

1f211

/
L

Fig.5.7. Cutii din carton cu fund automat

s
~
_"
b
0.

!oi

0.

\1...-.-...4

\~'
l

;~"

02.12 - cutie plianta dintr-o singura piesa, cu fundul i capacul realizate prin rabaten

~:

suprapusa a cate 0 singura clapa laterata :;;icate doua clape de capat

bl
d

bl,

I',

"

I '

i~
B

I .__~

I ._

~u

,_u:.__

'10~50~hfo~00100l

Fig. 5.8..Cutii din carton cu 4 - 6 colturl lipite

66

'I'

~~)\

67

,._-'

03.20 - cutie plianta din doua piese de inaltirne eqala, eu fundul ~i eapaeul formate prin
02.16 - cutie plianta dintr-o singur~ piesa, cu fundul ~i ~apacul realizate prin. rabatere:;a'!~i
.raoaterea suprapusa a cate doua clape laterale $i doua clape de capat.
suprapusa a coua elape laterale ~I doua elape de capat. Clapele laterale ~I 'de capaq:l
inferioare, prin forma decuparf se blocheazii, formand funduL
.. ;;f,
~)i~k.\'!!T,c.

~ Sf'--f;f3, ~--

1/2 I

.....

hI

.-

;
!

. E-~lt:f
........--.-l,..J..1>J..~_l _

,II!_ .....

03.04 - cutie plianta din doua piese, care formeaza capacul ~i fundulseparat
gliseaza una pe cealalta.

~i care
04:01 - cutie plianta dintr-o singura piesa, ell fund inchis, cu peretii laterali i clapele
.iaferale~i de capat mobile i in prelungire. Se caracterizeaza printr-o inaltime mica fa\a de
cslelalte dimensiuni.

~tCillt12LI
h

.t.J-Jj-'

-ill

;:J--=~'
I
-II-~~t-J

-],

-----------

I ~j

---------.---

,,

-'1
r

I
I

=-----------.-.-~.
,
,

Cutie cu c!ape de capat

dubre

1-

-------------

-- ~

.Q4,1O- cutie plianta dintr-o singura ptesa. Clapele laterals i de capat se rabat i se
.~uprapun. Secaracterizeaza printr-o Inaltirne foarte mica in raport eu lungimea. .

~~-.
03.12 - cutie plianta din doua plese, care gliseaza una pe cealalta, Piesa inferioara se,,;~ii\i
asambleaza pe 0 singura generatoare. iar piesa superioara se asambleaza pe cele patru]
generatoare.!:.
}..,

,tjj=::==I

_--t

__

.211- cutie ptianta dintr-o singurj piesa. Se asarnbleaza pe douil laturi inferioare. cu
indinchis ~i capac format dintr-o singura clapa, prevazut cu 6 prelungire (ctapa) care la
inctiidere intra' complet in corpul cutiei. Peretii de capat sunt dubli 9i se asarnbleaza prin
fixare de fundul cutiei.

68

69

(--

0934 - anexa de protectie ~i ccmoartimentare tip fagure

_.
P

..... ..-

1-- ..

)
)

-~--

II

'-

_H. ~

"

0945, 0946, 0947, 0948, 0949, 0965, 0966, 0967 _.anexe de tip perne amortizoare

tr

h
h

tara

04.30 _ cutie pllanta dintr-o singura ptesa, cu fund inchis ~i

capac. Peretli later'ali sunt
intariti prin dublare partials. Se asambleaza pe patru laturi, prin rabaterea semic!apelor de
capat ~i a celor laterale. Pere\ii de capat sunt prevazuti cu manere decupate (~tantate).
l
.h
"

,0,
.---.-,

'h

-,

fotmeaza.

.
. Avand simbolurile pentru cutii ~i anexele acestora, un ambalaj din carton se
. $imbolizeaza inseriind in ordine: tipul constructiv; materialul; executia asarnblarii;
procedeu: de imprimare; nurnarul de anexe interioare; tipul constructiv al anexelor
interioare; materialul din care se confecti'oneaza anexele; dimensiunile de gabarit (L x I x
h); tnmm.
".Astfel,
simbolul 02.01; 3; S; 2; 2; 0934; 2; (600x200x'100) reprezinta 0 eutie plianta
djntt~ Singura piesa, cu fund ~i capac realizat prin rabatere suprapusa a doua clape
daterale ~i doua clape de capat, din carton ondulat tip III, asamblata cu clame, imprimata
p,~Il,procedeul offset, cu doli a anexeinterioare
tip fagure din carton ondulat tip II, cu
(ungiinea de 600 mm, latimea de 200 mm i inal~mea de 100 mm.
La un ambale] din carton este necesar sa se determine raportul optim al laturilor.

-I h I~

hl

:<:1

Cutie cu patru co~uri

lipite

@~~,@

<"l
<,
- I'

70

t:zj~~~~~~~~
0

Anexele interioare pentru protectie sa simbolizeaz8 dupa cum urmeaza:

0906; 0907; 0908 ~i 0909 - captugeala interioara de protectie (fig. a, b, c, d)

7'

(\j

~~

J
e

f_

'..

corpul ~i doua capete separate.

06.08 _ cutie rigida sau plianta torrnata din trei piese, a parte centralacare

[2]~

..-1

F==-

QIl.bJ
a

~~

71

-11

Considerand ca unul sau mai multe elemente dirnensionale ale produsului decid
alegerea tipului, formei i volumului arnbatejutui, desfasurarea acesteia are forma generals
de mai sus, Astfel, suprafata desfa~urata va 'f!:
S == (2a1 + 2az + maj
+ 2naj)

Xh

unde: aI, a2 ~i h sunt dimensiunile principale ale ambalajului; m - factor de imbinare~re

depinde de tipul imbinarii i de dimensiLlnile marginilor de lipire, determinat in functie de 31 .
(in general, m = 0,1 - 1); n - gradul de acoperire a clapelor (n= 0.5 pentru clape ca~ S9
acopera jurnatate, n := 1 pentru clape ee se imbina).
Daca volumul ambalajului este: V ::::81azh, atunci suprafata S exprirnata In funclie
de velum va fr

/v

V) m-V

S = 2 -+-- +-. -4-!l-a,

aj a2
a2

(?

+2\m-l1ai + 2,n-aJa2l

Prin dilerentierea acestei relatii in raport eu variabilele 81 si a2 rezulta un sistem de ..

doua ecuatii din care S9 obtin relafille de caleul pentru eele trei dimensluni ale ambalajului: .
01

a2

=--

02

~(2+ m)2 2 V

'I+m
Valorile rezultate

h=4n-aj

4n

7. Se traseaza, in continuare, conturul elapelor superioare ~i a clapei (Iaturii) de

-irichidere eu latimea necesara (-1/3.1) astfel rncat aceasta sa corespunda tipului de
inchidere (cu adeziv sau eu clame).
6 r. Se ingrOa!}8 eu ereionul forma destasuratet eutiei din carton.
:';)};':'iJ
Se tree intr-un tabel coneeput individual dimensiunite desfsuratei, atat eele care
,~!t~f!n desenul STAS cat i eele stabHite defiecare pentru lungimea, h:i\imea ~i eelelalte
,>"f ',
ale ctapelor, inferioare i superloare, sau latimea elapei(elapelor} de inchidere.
10. Se decupeaza, eu foarfeeele ~i cuterul conturul exterior al desfa~uratei. dupa care,
euajutorul riglei sa indoaie formatul obfinut dupatoate colturile eutiei, astfel Incat aeestea
sa se poata rabate usor,
11. Sedefinitiveaza croirea desfa!}uratei dupa liniile de contur ~i, eventual, sa rotunjesc
Cu.foarfecele colturtle clapelor, Se taie, eventual. i numai acolo unde este cazul, elapele
,.,,, 'superioare in locurile unde aeestea sa imbina. pentru blocare in vederea dasfaeerii
, sCcldentalea eutiei.
.
"f;:;;'
1~.Seanalizeaza continutul textului ee trebuie scris pe fetele cutiei (desfauratei), apoi
. ':86 asambleazaln vederea Identificarii aeestor fete. dupa care se dezasarnbleaza.
~\:'13.~e
tree in craion pe desMurata elementele constitutive. ale textului (eventual
:.contiinitul etiehetei i prospectului interior), in conforrnitate cu normativele in vigoare.
Desfa~urata astfelobtinuta. croita i tiparita, se ataeaza la referatul lucrarii.

9:

ti;

OJ.

cote

:>

eu aceste relatii satisfac conditia de minim, iar raportu! optim 131

::'Referatullucr~rii

laturilor ambalajului proiectat va fi:

81: 82:

= (2+m) : 1: 4.n

;!",:, .:~
.~.J~

Aparatura tolosita in taborator

y{~~

Pentru efectuarea lucnarii sunt necesare: un format A4 de hartie cartonata, crelon,

rigil3 gradata. com pas, instrument de calcul. Sa vor utiliza materialele de laborator
existents: cutii din carton de diverse dimensiuni pentru diverse produse de ambalat, in
vederea determinarii elementelor care trebuie trecute (sense) pe eele sase fete ale eutiei.

J~~lA.~

;,.;.;;,~.~tapelePrOiectariiarpbalajeIOr -ry. ~~0.~.

..
o- G-taf~'"
()o.~o...
'@"- ~qJ{ft ~r~,

.'

OM-. "1~

.Q0f. J-u.k.w

prea strans.
.
2. Se stablleste, in continuare, tipul constructiv care satisfaee cel rnai bine nscesitatlle
de protectie 91 acoperire a produsului, eventual tipul constructiv al anexelor interioare ..
3. Pe baza volumului produsului 9i a dimensiunilor acestuia, presupuse cunoscute, se
stabilesc dimensiunfle interioare (sau de gabarit) ale cutiei din carton: L, I. h.
4. Se stabllesc lungimile elapelor laterale, superioare !}i inferioare It i ls. !}i ale ctaoelor
de capat, superioare ~i inferioare b 9i 14, in corelatie cu dimensiunile principale ale cutieL
iJimensiunile caracteristice ale clapelor se stabilesc individual, conform schemei de
principiu a desfa9urate:i STAS a eutiei, iir;and seama de modul :Je inchidere i de legaturile .;!jIi.!2'I.,:;i"

If'M1o",,..,

i;;l;t,g..:'\t~ "
;>"l_ ,::,.,

SCheme ale desfa~uratelor principalelor tipuri de ambalaje din carton (minim 5 scheme)

---

---\
...
-.

-- \'~.
.....

i I:';

I},

;-~-"j1 \i,
. '. ."",,,,
..,,-. --..-..-J___
~.r
. ..__--,.
.

"'~-.)~

.-.1

',~

cu.

".

~~

~cJJ...{60I1./],~

)Iw-M.Q~-~:v(-!d

2..c..o.rPii

tfi~

~i J/
~

\.1 ~

dintre ctape,
5, Se traseaza pe hartie cartonata A4 conturul exterior al oesfasuratei (desfa9uratelor)
cutiei ~i liniile eorespunzatoare eelor sase fete ale acesteia.
6. Sa traseaza (deseneaza) apoi forma elapelor inferioare, laterale ~i de capat.vpe
baza dimensiunilor stabilite ~; a formei date de tipul constructiv al cutiei.
72

/"f

J.-""*M . r'\~d' oL I);""",~.&i\ ..~ ,~

r- e;1,g J~ at OVt"'W~,vk .

:'

"i

Modul de tucru
In lucrare S9 va face proiectarea desfa~uratei l}i croirea formatului unei cutii din
carton pentru care S9 eunoaste volumul produsului ce urmeaza a fi ambalat.
Pentru aceasta sa parcurg urmatoarele etape de lucru:
1. Se stabile~te mat int~i volumul cutiei, in concordanta eu volumul produsului de
ambalat astfel incat aeesta sa fie proteiat corespunzator, fara spatii libere prea mari ~i nici

~1~boS'~O.fl~l::!~
..J(}
C'~c'V\"",

73

f
Desfa!,>urata STAS a cutiei pentru care se face proieetarea !,>icroirea formatului (simbol

I.

;i dimensiuni caraeteristice)

-u...J{C

'f

c.cuadi ~

r.b... (1),(

-~.--

Lucrarea nr.B

.',

AMBALAJE
DIN STICLA.
CUNOA~TEREA
PRINCIPALELOR
AMBALA.IE DIN STICLA. FORME ~I DlMENSIUNI CARACTERISTICE.
iNCHIDERE. CONDITII IMP USE AMBALAJELOR DIN STICLA.

"

$copullucrarii

TIPURI DE
SISTEME DE

lucrarea are ca seop cunoasterea unor tipuri constructive de arnbalaje din sticla ~i
profilul gurii aeestor ambalaje cu dimensiunile constructive principale. Se prezinta, de
asemenea, principalele sisteme de inchidere a ambalajelor din sticla !,>i par\ile lor
ptincipale. In cadrul luerarii este prezentata 0 gama vartata de ambalaje din stiela utilizate
in domenii diverse de activitate ~i conditiile specifice pe care aceste ambalaje trebuie sa le
lndeplineasca, in functie de produsul care urmeaza a fi ambalat. .Se efectueaza 0
c:lasificare a ambalajelor din sticla, in funqie deprofilul gurii i modul de inehidere.
'Consideratii

4: Tabel de dimensiuni ale desfa!,>uratei (clItiei) in concordan\a Cu volumul produsului

~~t,A

c~~)

too

PT'

I f2j

-:-\ 1A

+-+-- f

40 I~.-fl~

II)

"f

. L .. ~/I

1
t, '. . I
1,
I
t""-Qk'
17-~LJo-~I~~
. / -----;
t~.. I
.

5. Se anexeaza I'ormatul crait al desfauratei ambalajului proiectat, pe care aufQ~t

textual elementele ce trebuie sa apara peun as1fel de ambalaj

6. Observatii $i concluzii asupr"llucrarii

i modalitati de imburiatatir~

a acesteia.

generale

.
Sticla (STAS 817/77) se utllizeaza, in general, pentru ambalarea i pastrarea
produselor lichida, concentrate, pastoase ~i conserve, dar ~i a unor prod use salide sub
fOrma granulara ~i pulverulenta i chiar sub forma de buditi mici (medicamente).
,
Folosirea reeipientelor din' sticla la ambalarea produselor afimentare prezinta
i:i.vantajele: sunt transparente, perrnitand examinarea conunutului, ceea ce da 0 siguranta
mal mare cumparatorului
asupra calitatii; sunt mai igienice decat alte ambalaje, se pot
'~p!!la ~i dezinfectausor, procesut de spalare putand fi eontrolat;prezinta utilizari repetate,
,.adica pot fi recuperate din reteaua de comert.sunt inactive din punct de vedere chimic, nu
\,':se corodeaia chimi<;:Jl)ateria prima din care sunt confectionate se gasete din abundenta
!!i!',.iJ'!efiindnecesara folosirea materiatelordeftcltare.
'/:'i;~
Ca dezavantaje ateambalalelor.dr'
sti~lasunt amintite: greutatea mai mare decat a
,~;::qe(orlalteambalaje, costul transp()rtlilui' ~i cu manipularea fiind i el mai mare; sunt fragile
:L""' trebui~ luate ffiasuri de. precau,io in timpul transportului, \-.oduetiei, depozitarii,
I:;~)cp.e~\tiei;preziflb3.conductivitate termica ..redusa ~i.stabllitate mica la variatiile de
"Je.rnp~ratura(sterilizarea
se face in apa); ocupa un apatiu mai mare de depozitare:
'j)~duclivit$tea
muncii este mal h1iciidatoritapre~utiilorce
sa iau.
,,;:;;.z,Ambafajele din sticfa' (butelii,botcane}~unt
decele mai multe ori refolosibile,
,~i~iid.operatli
de recuperare i~pl:ltiimari dedepozitare; precumst operstn complexe
:::;9~;sp~l~re,curatire ~i dez,infectare;tlainte de reutilizare ..
}".\'(J( .....Formai dimensiunileambalajelordin
Stipliisuntdeterminate
de natura produselor
semilichide,solide) care. sa arnbaleaza, de cerlntele de a prezenta aceste produse
,lri~rl,In.rnod eat mat atragator.precumioe
presiunealacare
sa pastreaza liehidele.
!;Qrn;la.9a,tu1ui(gurade alimentare) depinde de modul cum se face inehiderea: eu dop, prin
~psuI9re,cu' capac, etc.
"
.. Fabricarea arnbalajelor din sticla este. un proces tehnologic care cuprinde:
prepararea -amestecuhn de materii prime; topirea; fasonarea (formarea); recoaeerea;
Inscnptionarea; ambalarea.
,
Pentru aeeasta amesteculde materii prime seintroduce in euptor ~i se topeste la
1'50<l-'160QoC, cu formarea de jsilicati ~i topirea treptata a cristalelor de Si02, Dupa
lini~tir,e? li omogenizarea materialului topit (prin iesirea la suprafata a gaze lor) , sticla se
aaucelao \emperatura de prelucrare mai scazuta pentru cresterea vascozitatu. in vederea
u.n.e!.formanfarad~forrnare proprie a obiectului format.

::?WChlde;

75

74

-,
--,
-.
-

--r

Ambalajele din sticla se realizeaza prin suflare. pornindu-se de 13 0 pieatura

(cantitate determinata) de material topit din care se obtine. in prima taza, un baton
preformat ~i apoi produsul dorit (butelie. borcan) prin suflare intr-o forma final21.In general,
buteliile de stic\a se obnn prin dubla suflare - la care balonul suflat in forma primara se
intoarce la 1800 ~i sa reintroduce intr-o adoua forma unde se sufia din nou pf.u:j3 ta.
ob\inerea buteliei, in timp ce ambalajele cu gat larg se obtin prin proeedeul de presare<
suflare __la care balonul preformat prinpresare tntr-o forma primara este reincal(lli
reintrodus totr-o alta matrita unde prin suf are este adus la forma finali:i.
..
ln ultimul timp se realizeaza ambalaje din sticla nerecuperabile (de tip pierdut);
ieftine i cu masa reousa, rezistente chimic, impermeabilitate la arorne, etc., utilizate mai.,
ales la ambalarea berii, vinului, uleiului sucurilor, produselor atimentare conservate. Pentru
evitarea spargerilor est~ necesar, i\isa, ca raCirea ambalajelor 'in autoclava sa.fielenta'+~i'~
. (se!!~11sa fie sub 350C), iar la umplere sa fie lesat un .spa,ili suticient pentru ca in proCesul;#;~'
de sterilizare presiunea interna sanu duca la spargerea ambalajuhJi.
.
..
.
Buteml. din sticl a trebuie
$atI,!acli o serle de ~"nte pentnJ. putea ft"IIi;ste.i~ji?)~
mdustne. Se dlstln9 cerinte pnvltoare lacapacltate, forma, dlmensluOl,matenalul dlncaret-/
sunt confeqionate, in funciie de destinaiia acestora Stabilitatea .i re2'.isten~a sunf'j;
influen\ate de aceti faetoricare devin astfel condiiii esen\iale pentru utilizarea buteliilor din<;f!.~U;;\
.
sticla in produqia de serie mare. !'rin standardizare distingern mai rnulte tipuridifbuteliide:::.:YI

s'

~
d,

df

d.

d.
dl

'T-

..~

-:D
I

--

--

J.

_- .....
- -'J -.-.-.-

+I

~I

:-"--'-i

i=-:J
.

.__ ._._ ..1

a)

1-'-'-'-'

b)

c)

<~

df
d.

..)i;;i:h;lf. .

~
i

.~,r~

butelii tncnise cu dopuri mecanice.

.:id
d.
cl.

de

a)

b)

Fig.6.1. Forn\a gatului pentru butelii de sticla inchise eu dopuri de pluta (a)
i eu capsule nervurate (b)
dg

~----

~-

de

~\

_ell

....!
_._

-.-1

~.~

_.--'

.
_1 __

i_-YO

;',' r:~'
l""
~:::::
.-

~
~
. __

..
.

._.,

_ -

_1

(il

_._._,_._._.d)

e)

f)

Fig:6.3. Forma gatului pentru butelii de stich'i inchise cucapsule filetate (a,b,d,e,f)
~i cu dopuri mecanice (c)
.triChidereabuteliilor din sticla se poate efectua prin mai multe moduri; cu dop de
it4;cucapsulemetalice
tipcoroana, cu capsule ce rupere din aluminiu,cu capsule
~tate,cu dop rnecanic, ate: . . . ..
. .. .....
..
.
i~'e<,JnChidereablJteliilorcqdopde plut~(fig.e.4,a)seutilizea~, deobicei, la inehiderea
:eliUotumplute cu vin. Dopurile de pluta ay forma eilindriCA, sunt usoare, elastice Iiau 0
npresibilitate excelenta. Ele. au tnceput: sa fieinlOcu.ite,insa,
cu alte sisteme de
~idere;Diil
pluta sa mal oonfeqioneaza inele de gamitu~ pernru unele tipuri de
r. $l!I~,metalice (ex. capsule de nipere din aluminiu). .
".- .... .. .
,,;~,;~eclpientele din stiels pot fi butelii sauborcane de diverse dimensiuni, forme ~i
,~~it4ti,otili~tela
anib~,area ~i Tmbuteliereaprocluselor lichide,concentrate; pastoase,
iUi(:QI"iSerV9, 8uteliile din stiCiasunt recipients .cuseqiune transversala cilindrica sau de
":-fOi11:I~.cucapacitatea deO,02>-10 I (STAS.584Se174).Pentn,l prOdl,lse alimentare se
;fi~ buteliidin sticla ca.lco-sodicA Cu capacitate de OJ1";';2.1 ($tAS 11598 I 88)
'-~$
accesorii de inchidere, marcare;sigilare
($TAS58459 186). Borcanele
ae'Pentiuambalareaproduselor
~Iimenu.reau capacit$\inominale
.de 0,12-15 I
.. "11599188) ~i prezint8nenumarate:formEl~idimeflSitini,
1n functi~ de produsele
JI.mbi:iieaza,destinatie itipulde .inchidere utlliiat. .'
.
h'tabeiul 6. 1 suntprezentate
catevacanictensticlale
accesorulor de inchidere,
;;~isi~ilarea buteliilor din stida.
.
..
.
'pchideieabuteliilorc.u
capsule metalice tip cproanif (fig.S.4,b) se efectueaza cu
uriei masini de inch is ell m~i rnulte capete decapsutatto
maina cu 12 capete
.,urtg~l~ o capacitate de
butelii/min) ..
Elut~liile destinate acesteimetcde
de inchidere au un profil special, prezentat in
. ,~ff.l86,iarcapsuleie
sunt contecnonate din tai:lladecapata lacuita, tabla cositorita
bl~dealuminiu cu grosim'eaO,27-0.33 rnrn, in lntertorul lor gasindu-se 0 garnitura eu

cu

roo

Fig.6.2 Forma ga\u\ui pentru buterti de sticla inchi:3e cu capsule de rupere

-u.

Ii

.~

sticli!l ~iaccesorii specifice.

.
..
Astfel in fig.1 este prezentata forma gatuluipentlU. butelii inchisecu dopuri de plutai;;!
sau din plastic (fig.6.1.,a) ~i cu capsule metal ice nervurate (fig.6.1,b). precum i:i!!!1~
dimensiunile caracteristiee ale acestora, In timp ce.in fig.6.2 este prezentata forma gfttUll:Ji;9;~;
pentru butelii inchiso cu eapsule deruper. din,'uminiu sau material plastic.
"'~
In fig.6.3,a,b,d,e,f, suot prezentate forme ale gatull,li pentru butelii inthise cU.;;;Wil
f
capsule filetate (diverse variante), iar in ng.6.3.,ceste prezentata forma gatului pentl1r::c.~i

s:

-.l

77

diametrul de 26,7 0,2 mm din pluta simpla, pluta aglomerata sau material
prin incalzire in cuptor.

fnchiderea buteliilor cu cClpsule d~ rupere din/:lIUminiuSl;l

apliea la butelii cu
ettul gurii de 26,7 0,2 mrn, capsulelefi.indprevszu(e.cU
liinbadertJpere,
sau la
liiu44,S 0,3 mm (pentrulaptep8sieuri~O;i'98
:i:O;:4~r:rim.(penti1J.
pi:lx\qie lactate) .
..... :Caps~lelecu rond~lade rUp.eresuntprev~i4e~'S~rniU.iradee~~~re
din pluta,
a:agiomeratc'i sau plutaacoperit8:U,(Jlm
'.din<m~ten~l:plastiC,}ntiinp,_ce
capsulele
,,,,jfu,,p'ioduse lactate fluaU,QsiTliturad'e e~ilpr~,'~fQ~im~abe'nZiid~a{ufl'liniu
din. care
;'/isftrCO(ifectionata .~psula este de 0,05.~ O,08.mm Is bliteliile 'pentriJproduse .lactate ~i

polirnerizata

8
4

'dlf~ O;22pehtru

calelSltelichida: ...
" .......lncliidereabufeiiilorCl,lcapst,JlemetsiiCfJ

5~
3

2'

2'

.> .

..

filetflte"(fig ..e;'5f se

reallzeaza pe ma9ini
e~,omat~prev~ute cu diSPO;l;itiV(:l'speciale:deJrinI~f':~lrolu'itcap$Ule: 0 asttelde ma~ina.
esle;al~tuilii clin mal r'nui~capete(/a rO.I(jlre~:fJXlit~p&acelli~Fsu/)9it;laf~lcaIS
mS~ini~
Ci.iitibuteliat, cumi~csreder6tatieinJun.ilaxlJjurrria~hiil(ti~catusEi~).

~'2

'-.;
Fig.6.4. Inchiderea buteliilor cu dop din pluta (a), 9i cu capsula metaliea tip coroana (b)i".:
1.butelie; 2.jgheab de acucere a capsulelor; 2'.ccin (opritor) de ghidare; 3.man~on conic de
presiune; 4.dop (capsula); s.resort; 6.tija de centrare (apasere): 7Jixator;8.rtlClndrina de"
presiune
i

TabeluI6.1.
Accesorii

Accesorii de inchidere, marcare :;;i sigiiare pentru butelii de sticla

Denumire

Definitie. c;aracteristici

Dop
Buscn
Pentru
inchidere

Capsula
-coroana
cu bandilde
rupere (tip Alka)
-cu inel de
siguranll:l (tip
PilferProof)

P t
~ Eticheta de
en ru
rrarcare
.~te-...-.
Etich t d
a
I e a e UIll r
Eticheta de gat
Caei
r I
apison p rsa
:ie~~~

~~~i~:~::actibil'

Formli ciliridri~, cufilet interier; inchidere etan~prin

iOurubare pe ormci
.
Forma concava, prcularli, 9U marginlle rasrrame, lnchidere etansa pnn
strangers pe b~ orifieiului de umplere~ golire .

Capsulil din tabla de otel, cu margin~ ondulata

Capsulil din tabla de aluminiu, cu marginea raSfn3ntaciJprelungire
ce faciliteazil deschiderea
Capsula dil) tabla de aluminiu cu parte cilindri~ filetata prin rolare.
pe gatul buteliei prolilatcorespunZator ~i 0 margina rl:lsfrantl:l,
redecuoata. detasabiljlla defiletare

de umplere';" golire .

A.pllcata pe corpul buts/iei, opusa etichelei de corp; contne infonnalll

5 eciale caracterizare, mod de fo",l",o::.sl::..'re=:,~e:;,l",c:;-"
1:..,
.. -;----'-c,.---.
Aplicatil pe umarul buteliei, deasupra etichetei de corp; contine marca
rodusului $i dale speciale
~

':.

Banderola aplicatil peste maleria/ul de inchicere, in scopul sigiliifii.

Accesoriu din folie termor~ractibila; fix~re r:")r'::in::'t';;e<=rm"-oco-n-I-ra-ct-a-r-e--~-""

..--

Capi:;;onmetalic

... _--_.-_._-

..AcceSO.~~din metale moi, Ob\i~~~in

extrudere: fixare.~._ri_n_ro_.
1_8_re

11..

13

'12

..'. - ...'.'
.' Fig,a.S:Oi$Pozitiv d~iridbjs:b!Jt$lii UCclpsUlefiletate .
g~~Ii~~2.qlp$U~ cleiri(::hidere;.3~~mpp~;'.i'~i;"d~:#hida~;~5;i9ledefil.etare;
6.tampon;
-~HtQt.ft~r!ilt61e rol~lor.~.arC~ri'd~teY~l')i~r10.t91~dea.ctionar~;11.earns; 12.arbora

Accesoriu din hartie sau folie de metale moi pentru butelii inchise cu dop;
: forma de disc plisat radial, hat prin eticheta de gat

L._..

I II

:,.."

.... .....

. .... tiipularfix; 1;3:~'q~tO~ti~Cti:tamp6n

.

ih

~i~are'disPb:zjtiv de raluit are

cOrtlP;nenta un ~rbofe tubular 12 cu rniscare de
;'Pf3Qa.reeste:fixat~,;OLJ~a(~ma):C()riica 1tpriri i'1terrriedilJlcarE~ia se aetioneaza

ibtatalOt8ale rOle/or 5; ...

'
....
..
-..
. .:
;::L$:.ridi~reabuteljeide catre talerulma~jriji; capciciJlasta dejaa~ezat pe gura
sf~ia::'Piiri,ridiCare :bufelia apasa .asupra tamponUlui .3 fixat peaxul

7&
/

79

13, pana cand

acesta se asaaza pe tamponul 6 prevazut cu rulment axial i ghidat pe arborele tubular 12"
cursa de ridicare continuand pana la opritoru17 (de asemenea, fixat pe arborele 12),
Pe masura ce butelia se ridica rolele de action are 10 apropie roluitoarele 5 dEl""
capsula oetormand-o chiar pe zonele ~antuite de pe gatul buteliei, pans cand butelia l'i~'
aseaza pe conul de ghidare 4, dispozitivul (caput) de roluire executand inca 2-3 rotaui
jurul buteliei (care ramane fixa) pentru fixarea corespunzatoare
a capsulei+pe gatHI
buteliei.
':
La coborare, resoartele 9 readuc bratele roluitoarelor in pozitia initiala, Ac~tea sun)
fixate la nivele diferite pentru a executa deformarea capsulei, fiecare pe alta zona a gatul'
butetiei.
fnchiderea buteliilor cu dop mecenic. Dupe. 0 perioada de regres, utllizarea dopurilo
mecanice s-a accentual. in ultimii ani, mai ales dupa ce in Germaniaau aparut cateva;
breve~"l de instalatii .autornate de tmbuteliere i inchidere a acestor tipuri de butelii;in
fig.6.5 este prezentat dopul mecanic introdus de mai multi ani in Germania si Elve1ia;
Acesta este format din ,dopulde portelan 3, care de putin limp sa conrecuoneaza din
material plastic, iar pentru asigurareaetaositatiieste
prevazut cu garnitura 4,. suportul
dopului prevazuta cu p~rghia pentru tnchldere 1, Acest sistem de inchidere s-a introdus sl
in Franta, Dopul mecanic poate f folositpentru inchidere i in cazul buteliilor lnchlse cups
imbuteliere cu capsula-coroana. Astfel, dupa tntaturarea capsulel-coroana la deschlderea:
buteliei, se poate utiliza in continuare dopul mecanic p~na Is consumarea totala a
continututui.

10

a. inchiderea

borcanelor

prin presarea capacului

(inchidere tip Omnia)

ln aceasta calegorie inlra tipurile Omnia, Pano.. Eutocap. Romcap, etc. Borcane]
'[:)mnia'se prezinta intr-o mare vanetate de forme. capacitati $i diametre ale gurii d,
"i,cl;iaere, La acest sistem de inchiderese utilizeaza capace din tabl~ de aluminiu, gun
')(canillui putand avea diametre de. 38; 43; 48; 56; 58; 63; 68;74; 83 mm (fig,6,6,a,b),

.
~

Fi!).6,6, Sistema de irichidere a borcanelor omni~,EurOcep,.Her";'etica~iGarda

.Profilul
gurii borcanulut prezinta pe I~ngapartea defixarea
capacului, 0 coronit
"clrculars Otilizats $i ca sprijin al dispozitiveloi'de desctiidere(monede,
varful cu~tului
Tipi.d de inchidere Omnia asigLirli fiX8reB capactilui, pe partee laterala. a gur
,~rcal'!ului $i etansarea pe partea frontaiA a aCesteiai, J)l'in inte~ediul
une; gamitu
.\!J~a.te; Sa ctinosctipurile de capace OmniaS .i P. Variants P sa execu~fara
nervuri !
Hie,.fol~tela
produsece:se conserva ca atare (matmeladA, inu~tSr,maioneza) sau.can
,;~~paSteurizem Is tell'ipEfratiJri intre 95~105C (compot, gem; du~t8,
conserve in otet).
..I?tineipiul,de. tnchidere cOnstain r~sliza~eauneianumite.
depresluntln interion
:Qf.~i:l~iui;.~paculavAnd
folul. unei 5upapecare
dAPosibilltatea eliminani aerului i
Jimp~lpfQcesul,li,tefmi.de $tsrilital'e 8aU pasteurizare.
. ... ...:
.
"I''.Va,rial'l~~'iS, preiint4,ne.vuni
se,util,izaazi .18 prOdLise care
sterilizeaza I
~m.lunde
peste 120C(conserve~Jeguine
.api.bulion;.ulei).
Prin presare
~j~:ah,eluh,1i
,d~ Eltariare p,egiJra. borca"ului;cap~cUl Qmnia
inchide,fi~ndu-s
J!tgl,.recipientUliJi.prinnJlarea:rnargllJifihferioare;. Etan~rea efecti~A se face in faza d
~'a'procesuILiide
sterilizai'e priiicrearea linei snumite depresi .tjiin ..recipiente. Dae
;f.~le
cUgrU~, capacul peats fir:af9,O$it.datoriuhiastici~~i
.metalului.
;<\:J~'~zuijnChid~iii
EurOc8p;:l)Oreanele!aud~~etre.,a1egunr
~
48; 52;56; 6~
14; ,62; 1QOnirtl, Guia boI'c8nolui areprOfifulasern4nAtoi:
eel'9mnia. Capaeele pot
~}~iipe~orcanele
CufiletCUdo~iriCe,Pu.tur[
Partea $ntraiA'8.caP$cliIuie&te piaU
:atata in terase;i8r partes <Iaterali' eate previZutA cunervuri.laterale
care confer,
~;~u~ei'coroane:Masade!ltanpt~~~eapl~tA.peSteo
~urafrontali.
Se aplic
:Ja;jprQduse .'C8re;se s~eriliZeaz4Cit il8)itte
ca~r
deproduSEi,Rezisten~
"'IQresteg~rant8fa60
de rtiinutela130"C. filchiderea.sefaceprin
pr8$8rea frontal
riitsrea .~i1ii,lStei"ale; rasfrAnt8
capaCuluiCu ajlitOii.Jl 'unut ..cap de inchider,
!ticut:n8nOri(fig~6~6;b);<.
..,
. -. .
. . .
J?iin,presare; :capacul $8mul~
pe ,profilul gurii .bc>iainuILiii asigura 0 inchider,
.t~rigidA; Aceast.l irichidere poatei-ezista I~Q:pr(siune interioarade pans la 1,
.:sterilizarea. putandu-se realize ~ffira contrapresiune stiplimentara .celei -,realizate \.
Jftiiuraderegiii:i;
..,
~. ..' .....,
......
'.
.
}S{IQch!d~rea :,Rcjmcapeste esem~n2.toare .eucea EUtOcap,dar cepacul nu ar'
.,!p~'inferioara.rolata$idecupatA,
Se f6Iose~~emCli Clles'Ia'conservele dinpeste.
;'fji5Bff!B G.apacu!ui, la'aceste sistema de- iOChidere; .sa' f~
cu ajutorul une
,:ifiye:,sP.eclale,cl,ibseuii
Prin apssareaioan~onuiurcapului
de Inchidere pest,
,.~.~j',~plrcatpeborc8ri/
.
. . .
.
.

_enei,

i)::,;;

sa

in

,sa

cu

\l'H

i
Fig,6,5, inchiderea eu dcp mecanie Profilul gatului buteliei cu dop rnecanic. Dop mecani
l.parghia pentru tncbidere: 2.suportul dopului; 3,dop din portelan sau material plastic; .
,
4.garnitura
Pentru inchiderea borcanelor din stlcla se cunosc circa 36 sisteme de tnchidere.
Aceste sisteme trebuie sa asigure 0 buna prindere a capacului, etansarea propriu-zis
fiind asigurata de garnitura acestuia. Se aeosebesc trei procedee mari de inchidere:
mecanice (sistemul SKO, Phoenix, Ryol, etc.):
prin vid (sisternul vapor-vacuum);
mixte (Omnia, Garda, Keller, etc.).
Cele mai utilizate sisterne de inehidere sunt: Omnia, Keller, Twist-off ~i Euroca
Herrnetica, etc. Exista mai motte metoda sau principii de tnchidere a borcanelor din sticia'!

so

.. ... ..

81

+ 4:3;

f .,
~i~
.L

Capul de inchidere (fig.6.7) poate avea: 11 bacuri - pentru diametrul gurii $ 43 mm;
15 bacuri - pentru $ 68 mm; 18 bacun> pentru $ 83 mm.

~A

~onnnnnoonnn~

"......u_u

Fig.6.a. lnchiderea borcanelor de stie/a in sistemul Keller

TabeluI6.2. Dimensiunile(mm)

.,;1

capacelor i borcanelor Keller

fi

~l

Dimensiuni, mm

..
"1'
"'1

):1

~\

Fig.S.7. Dispozitive de inchidere a borcanelor tip Omnia ~i EuroCap

1.gura borcanului; ;2.diSCde presiune; 3.capac: 4.masa de etansare: 5.lamele cu pinteni;
6.b9rcil-!racapacului; 7.din~ de presare; a.pinteni; 9.cotpuldispoZitivtilui; 1D.uruburi de
fixare; t t.ax; 12.piesa de prindere; 13.buCa; 14.piulita; 15.tija
Operatia de inchidere se realizeaza in doua etape: in prima etapa se face presarea
puternica a capacului pegatul botcanului, astfel incat salse imprime porfiunea plata a gurii
in lnelul de etansare.Jar In faZa a II-a are loc su-angerea'par\ii rolatea capacului lapartea
de jos a profilului gurii,la intervale regulate, de catre bacurile capului de inchidere.
Distants dintre discul de presiune i capacul borcanului trebuie astfel reglata incat
sMaca 0 strang ere suflcienta a capacului pe gura borcanufui fara ca acesta sa se sparga,
dar sa asig~reiotu~i etan9$rea (nid maijos, dar niei prea sus). ln general aceasta distanta
esta 9,5 ~ 10 mm.
."
.
De asemenea, este necesaraqhldarea
mai largaa borcanelor, pentru a permlte
autocemrarea in timpul inthiderii, astfel incat etansarea sa se faea pe intreaga
circumferinta fara spargere:' .
Exista stat msini rnanuale de inchis, cat ~i maini automate care realizeaza
inthideride tip Omnia.
Etan~rea propriu-ztsa se realizeaza in tirnpul operatiei de sterilizare ~i ractre, Prm
incalzirea produsului, subacnmea
presiunii interne formate, capacul funcfioneaza ca 0
supapa ce pennite eliminarea a~l'4lui .~igazelor. Dupa racirea re;=i~ien.\7Ior,capa:ul revi~e
. la normal, in inteporul bOrcanulul realizandu-se un vacuurn, a carui valoare estem functie
de temperatura atinsa, Etansezarea se poate realiza ~i prin turriarea fierbintea

C
D
.~I

68
57,10
71,12 .

83

72;20
86.~12

G
H

1,00 :1:0,1 too :tO~1

'5,25

5,95

1,40

Tip 83
1.40

6,65
7,05
67,6 :1:0,4 82,6 :1:0,5

65,6

80,6.

69

84

b.inchiderea pritt defomiare laterala. a capa.celor $i deschidere cu instrumente

.
La .acest principiu de inchidere (tipurila SKO; Phoenix, NEO, Ryol), borcanele
ptezlnta 0 proeminen~ laterala (eoronit4}'de forma ~imarime variabila, pe piofilul carela
J8~rndteaza capaculprin'defotmate'wajutorulunor,rolespeciale,
cu garnituri din cauciuc
.:_cv.tjlcsnizat
aplicatne~derent pe capac (fig.6.9)~

.."", ...
.. .

I~.
PI...

-....

.1'.'.
'~

;'i

..'1i

...

.-

-j
.i

produsului, urm.a1.-3.
de inthider.e dasica, gradul d.e vacuum depinztind de tempe.ratura de -.'1'.'.'. ...
inchidE'~e:pentru t~m~raturEi de inchidere 9 :: 93,3C, diferenta depresiuneretalizata aste ' ;
Pa-p=419 mm cbloana Hg; pentru 9 = 82,2C. P.-P:: 330 mm Hg; pentru 6 ='60C, P.-P
~.
r..
= 178 mm Hg; pentf,U 9 :: 54,4C, P.-P :: 127 mm Hg.
.
Borcanele cu inchidere tip Keller au dirnensiunile gatului prezentate in fig.6.S ~i
tabelul 6.2. Filetul este cu doua lnceputun,
.
,
Capacele sunt confectionate din tabla de alurriiniu cu grosimi cuprinse intre 0,180,22 rnrn. Au pe partea latera Iii proerninente care au rolul de a-t intari ~i pentru afavoriza
formarea filetului, iar la interior sunt prevazute cu inele de etansare,
82

Tip.68 '. Tip;~3 . Dimensiuni, mm .Tip68

f=ig~6.9-.PrinciPilil de ii1chidere

a borcanului.la

sistemele SKO, Phoenix i Ryol

Capacele'de Eicesftipsunt diil~bl~cOSitorita

(g=O,28-0,3 mmjconrecuonate prin
arTibutisare' cu profilsirnplu,lnchiderea
capacelor la.tipulSKO se.face cuajutorul ma~inilor
aut0';"8teprin rolarea (rastrangere~r.rilargillii .inferioare.a capaculuicpe coronita borcanului
~i'stitlngerea aeestuia" priniiitermediulgar'rliturii
:de' cauciuc, Desehiderea este greoaie
,6eea cefaeeC<.iacesttip'deinChidere&a fie foloSit'fOalte rar. '.,
'
l"iplil:deihchioerePhaenixse
eVidentiaza,prihaceea
ca portionea ambutisata a
capaCOltii patruridein gun:i borcanului.Borcanul.are
inarginea superioara plata, prevazuta
83

cu un canal circular in care este presata, prin strangere, garnitura de cauciuc, mentinuta
pe supratata de etansare
de catre partea verucata a bandei exterioare ~i de'
arnbutisata a capacului care patrunca in borcan.

zona

Etansarea capaeului se realizeaza prin rolarea partii inferioare a bridei cuajutoni

unui cap de inchidere cu role, asernanator cu eel de la SKO: Dib = (0,8-0-1,2) mm +, Dec.
La tipul de inchidere Ryol, gamitura se aseaza pe partea superioara a unei degaja
a gurii borcanului, portiunea ambuttsata a capacuiul fiind orientata in sus.
...
in momentul inchiderii, capacul ~(gamitura, prinse in brida, sunt presate pe gur~
borcanului, pentru etansars, dupa care
procedeaza la rolarea (indoirea) oartii inferioars
a bridei prin presare laterala, Diamatru] interior al capacului DI este cu 0,8-1' mm mai mare;
decal diamelrul exterior al borcanuluiDe.
,

se

c. inchidere prin deformarea taterataa capacelor l?i desfacero prin..rasucire

La acest procedeu (tipul Pilfer-proof), capsula este confectionata din tabla de
alur'niniu prin arnbutisare adanca, fiind prevazuta pe partea laterala jos, cu 0 banda'
delimitata la partea supertoara printr-o serie de perforatii (fig.6. 1O,a).

o -

~~:~~

=n.~

<-jj
..

.: -tt~.

- -ff.'

1=:
-i

a)

b)

c)

fJ' ...
~
-: )~:~I
,

5 .

"~Capacele sunt confectionate din tabia cositorita, lacuila pe ambele fete, tara
.c\~f.lte,cu fixare rnecanica pe recipient, cu marginea inferioara rolata spre interior.
lof, pe partea frontala (periferica~i laterala), capacelesunt prevazute cu rnasa de
~'!p~'baza dePVC,elastica sicu proprietati autolubrifiante.
p;fimpul inchiderii, filetul lateral al borcanului este presat in masa de etansare.
{ilea masei se reallzeaza prin incalzirea de sturta durata, in momentul apfcarii. cu
'uriui jet de vapori, careasigura ~isterilizarea capacelor, Garniture se Inmoaie ~i
. :i:lieaza, rnulandu-se pe filet, pedurata tratamentului termlc,
.
lnchiderea prin vacuum are .IDe la sfal'itul tratamentuluitermic,
dupa raclre, cand
;(:,J~'etan~ars selntareste, Datorita acestul fapt, aceasta inchidere seutilizeaza tara
nnumai cand instalatia de sterilizare poate rnenfine contrapresiunea la 2,3 bari la
e. Sa utihzeaza, in special, la conservele pentru copii.
Deschiderea sa realizeazii prin desurubare, capacul putand fi reutilizat.
f, inchiderea prin in~urubarea capacelor ~l deschidere prin de~urubare
;,., Se intalneste la tipurile Twist-ott, Deep Twist-ott, Twist-cap-R, etc., unde se
-,
.r;
capace cu filet sau cu jxoeminente .care asigiJra fixarea rnecanica prin
bare. Acest procedeu seaplici'3la procusele.ambalate la cald ~i inchise sub jet de
. Tipul Twist-off (fig.6.11), cu variantele TWist-cap, Euro-Twist, lldico, este toarte
in seetorul de prelucrare a legumelor i fructelorcapacul
retolosindu-se.

~sc

"
......

D,
Il,

'1

~.

..

d)

.....
+

D'.

~I~

..

~
De

Fig.6.10. Sistemele de inchidere tip Pilfer-proof (a), PT-51, PT-53 (b,c) i Prie-off (d)
inchiderea se realizeaza cu un cap de inehidere cu 2-3 role care prin retire {,\;
presare pe partea laterala a capsulei produc deforrnarea tablei dupa profilul borcanutuidand forma filetului ~i roland sub profilul gurii, caoatut inferior al capsu/ei.
Etansarea se face pe parteafror1tala a recipientului cu ajutorul unei garnituri din;
pluta prevazuta cu spat din polietilema sau din rnasa de.etansars pe baza de PVC.
Prin desurubare, la deschidere, partea superioara a capsulei se ridica in sus, in
timp ce banda inferioara Sa detaseaza.
d, inchidere prin presarea frontala a capacelor ~i deschidcrea cu instrumente
Din cadrul acesnn procedeu de inchidere a borcanelor fac parte sistemele Prye-oft Deep
Press-on, Silavac, etc.
.
Tipul Prye-ott (fig.S.10,d) se caractenzeaza prin aceea caprofilul borcanelor e
drept, iar inellil de etansare este fixat in partea interioara a marginii inferioare a capacului
(din cauciue vulcanizat).
inchiderea sa realizeaza prin presarea mecanica a capacului dupa evacuarea
prealabita a aerului, din spa~ul liber, cu ajutorul jeturilor de vapori. Inelul de caueiuc intra
fortat pe partea exterioara a gurii borcanului, asigun3nd etansarea in momen1ul ap/ic:arii.
Aceasta inchidere este foarte rezistenta IJutand suporta presiuni exterioareridicate ~i la un
regim termie de pana la 120C. Este obligatorie, insa, sterilizarea sub comrapresiune.
e. inchiderea prin presarea frontalii a capacului i deschidere prln desurubare
La aceasta metoda (sistemele PT-51 ~i PT-53), borcanele se executa cu filet
rnarunt pe partea laterala a gurii, avand 10 inceputuri la varianta PT-51 ~i 12 inceputuri Ia
PT-53 (fig.6.10,b,e).
84

'"
a)

b)

c)

:~F.'ig.6.11. Sistemele de inchidere Twist-ott (a), Deep'Iwist-off (b) i profilulgurii Twist-off

. ..,';" . Prin presarea manuala ~irotirea cu' 90~ pe gurabbrcanului, prevazuta cu filet, se
:itfhide~i sedeschideborcanul.
..::,
Capacut estediri tabla cositoritaambunsat,
C;U rnarqinea laterala relatala interior in
faze, ceea ceface ca pe langa cale3 -4sau6proeminentede
fixare pe borcan,
"'~';inuteJa prima-rolare,
sa aiM pe restel Circumferintei o bOrdura'cireularacare mareste
rte mult rezistenta marqinll. Partea Iaterala a capaculuieste neteda sau cu nervuri
usurarea prinderii ideschideriL
.J':
Etansarea se reaiizeaza printr-o gatnitura pe baza vinilica in functie de natura
'?iifodusul~i ce.urrneaza.sa fie.ambalst ~i de tratarnentul termicla care va fi.supus.P sau S.
:'..;.
Inalul de etansar 3 este apllcataderent lnfr-un ant frontal profilat in zona periferica
.::!~j~pacului,
',
..
. ".
Inchise sub vacuum realizat in atmosfera de vapor; supraincalziti, reeipientele devin
;-~~n~ .in momentut aplicariicapacelor;
Inelul rnulandu-se perfect pe.supra(ata gurii
bOrcanului.La ternperaturi de peste 100C tratamentele termice trebLiiei'eaiizate cu
'contrapresiune.
.
'. ..'
:
Ma9inilepentru inchlderea Twi,st-off(fig.6;12) au lncornponenta un..mecanism de
::inchidere montat intr-o camera de abur. Recipientul este dirijat spre zona'dednchidere 3

~9,:9J~.
,. ntru

85

<: Re~istenta

prin inlermediul a doua curele de fixare 4 care au rolul de a-I ghida in timpul operatiei de,
lnchidere, Soreanul patrunde in camera de abur unde prirneste capacul prin intermedllilf'
unui jgheab de dirijare, alimentarea fiind cornandata printr-un disc magnetic.
.'
In,;f:!ep/asarea sa, borcanul cu capacul 5 ajunge sub placa 6 care are la part4;
infer.ioara.doua benzi: la centru 0 banda de tefton, iat in partea stanga directiei de
depiasare 0 banda din cauciuc. De 0 parte ~i de alta a placii6se
aM dispozitivuld
inchidere tormat din doua benzt in parteadreapta 0 banda din cauciuc fixa, iar in stsrw '..
banda continua antrenata de tamburul8 i dirijata de rolele 9; Datorita tor1elor de fre
ce iau nastere, are loe Insurubarea capacului.:
inchiderea se- face in atmosfera de vapori, eliminano 0 parte din aerulcontinut de prodl.lsf'i
iar dupa slerilizare i racire, in interior se tormeaza un vacuum satisfacator.

la ocuri mecanice, tjocurl termlce

,I

preslune internl

de

.~'" ~oGurile mecanice apar pe intregul traseu

transport, la alimentare si la scoaterea
ijiQ,m~$ina de spatat, la inchidere,la rnanipulare iildepotihtc.
';: ~$Ocul termic ce spare ta spalarea bLitellilo~ atinge maximum 3SC.
'" 'Presiunea interns apare la pa~teuiizareabLiteliilor
inchise.omplutecu
bauturi cu
.'hH.t d.e dioxid de carbon sau a ~tellilorumPlute
CusUCUri.defiucte.
Metoda de
'I:iizare ili butelie consta in meil~her~ buteliil~rumplliteicapsul8te
Is temperaturi
intre 58 i 70C, tlrnpde aproxirill~ti\i ojumatate-de ora.tntimpulpasteurizSrii
in
... ~, .901 din gatulstidei sa degajaC~ care sedilatB din caUz.aincilZirii. Astfe!, in sticI8
-8p1!teo presiune lnterioara care, potrivit ecuatiel Vand~r Waalspentru gaierealepdata
fi
'calculat~ cu relatia:
-'

10

butehilor

RT
. V --b

a
V2

p=----

_.tneare: pesta
preslunea, in Pa; R- constanta gazUilli (C~, in J/(kmotK); T 3
:,' temperaturaabsoluta a gazului; in K; V -- volumu\ gazuMin
m /kmol. . .
Din relatia lui p rezulta ca presiuneaihteoosra depii1dede temperatura, spa~ulliber
V "eXIstent deasupra lichidulUi irnbutel~at.capacitatea but~liei,'gradulde saturatie allichidului
"cugaz (exemplu: here).
.
Ptesiunea intemadepitlde deaCE:)~tifaclori astfei: .
. presiunea creste proPQl1ional cu temperatera, d8Ca Yolumul9Olului din gAtul
buteliei ~mane Constant;
,
.,
.'
presiunea scade dacAtemperatura rarriane-oonsbintS, iar volumul gazului
cre~te (continutul de lichid dih bufeliescade);
.
pentru acelasi volumal spatiului liber din butelie preSiuneacre$te
data

r "

Fig.6.12. Schema de principiu a mainii de inchidere a borcanelor tip Twist-off

1.recipient; 2.banda de transport; 3.zona de inchidere; 4.curele defixare; s.capac; 6.placa;
7.curele de frictiune: 8.tambur antrenare: 9.role de ghidare; 10.arcuri de apasare a platii

gradul de satura\ie creste. .'. .. .'

.
. . . . '...
.
..' _ lncele. aratatemai inainte nu s-a ~Iuat in considerare:dilatarea liChidulul, deoarece
'cr8lereadepresiunedi:ltofit;l
dilatarii Iichiduluip.ste neglijabi~, in cOrnpara~e cucre!jtere8
P@iiuniiClatorna diiatanigazului din gAtulstideL ."
.' .'
..',
.
,(
. Tn dorneniul de 'temperaturi de pasteurizar'e cuptinsirilte 62 $i .6SC, ptesiunea
poate fi calcu!ata curela~alui Caron:
.
.'

in tabelul 6.3 sunt prezentate dimensiunile gurii buteliilor pentru inchidere eu

capace filetate, iar in tabelul 6.4 sunt prezentate dimensiunile principale ale gurii
borcanelor cu inchidere Omnia.
TabeluI6.3. Dimensiunile gurii buteliilor pentru inchidere

cu capac

J ~ I d3Im~xl~i~ Im~xl d71 h, I h21hal ~ 1~lhel

intemA

filetat

I r1.1':~xl ra

p=9,S).}O

'

B"-t ..... " .:

'.

,'.,.,

..

teste temperatura (intte62

~i 68C)iin. C; A ,;;.constanti ce depinde de
;,.',eajla(:itatea bUteliei(tabelul 6.5);,
""ConstantS .'Cie,ciepindedeg()lliL existetlt deasupra ,
'\;', liChidUIiJi$ide gradul-de ssturatie Co CO2 8'berii(tabelule,6);
.'

f4

d,
5
max
S
117.85/16,15118.35115,01 9,0 .120,5111 5110,416,3511.61 2.5 I '13.5/2:54/0.85/ :0.411.0. 0.4,
s 121.7120,0 122,2 119.0112 nl .,,, n-11" ~I1" Q~I 7 n 11RI ., ~ I _ h ,,1.,'o;..:.lnR~1.n" 11 n 0.4
S
127.4125,2 !28,05125,Q116:iI3o:o!iti:sI1s:6;la:6Ii:01;:0
1- 14:013.6311.11 0.6 11:2 0.8
L 127.4/25.2128.05125.0[16;2130:0
118,5119.6519,612.01 3;515.514:013.6311.1 1-.0:611.2 0:8
LI30,5128.3131,15128,0117,5133,5120,5121.65Is,612,ol
3.5 15,51.013.6311.11 0.6 11.2 0.8

>In care:

.'

t-A .., .:
~(pa),

22
28
31

VOIumufilital albuteli8i'
COllSUlntaA

Tabelul 6.4. Profilurile si dimensiunile principale ale gurii borcanelor cu inchidere Omnia
,

Oimensiuni,

Varianta

mm
48

47,7510,25

52

56

52,OO,3

D,

44,3

48,8

36

40

Varianta
68.

56,15 O,3 67,35#1,35

83

TabeluIS:6. Valorile constantei B

/I

... ..

103

82,2O,6

--"

... -.

102,2q,6

52,7

64

79

99

44

55

69

88

7,5O,25

8,2 0,25

0,85

1 /1,5

stabilitatea bUteliilor dinsticla.

influenteaza asupra perpendicularita~i

,
2

2,5

3,5

4,5

78
75.5

84
77.5

89
80.5

93
84.5

96
89.5

98
95.5

99
102.5

Pentru 0 capacitate data, dimensiunile buteliilor

!Ii stabilitatii lor. 0 butelie anormala in ceea ce

:~

~
86

,]

~7

{
."jo.

priveste perpendicularitatea nu arestabilitate suficiemta ~i produce o funcfionare anorm~18

la rnasinile de imbuteliat ~i inchis. Perpendicularitatea se exprima prindevierea axei..
buteliei fata de axa verticala; devierea este diarnetrul cercului descris:de.axabutelieipe
.. '.,.0
planul orizontal aflat la inaltimea ei, atunci cahd b~telia se rote~eiit14NI~ei
~~~'C:U.:;:~~,
360C: Aceasta devlere depinde de inalpmea buteliel, De exeniplu, 'pEiritto bU~elia CU (\~)[~i'
inaltimea de 230 mm, deviereaadrnlsa este de4 rnrn,
.'
, ,.'
',.. , . ','.;,:;ii1
Stabilitatea buteliei influenteaia asupra vitezei adrnlse pentnitransP6rtoli~releci:i:.y.fo'
placi care leaga utilajele sectiei de imbuteliere ~i deci asupra proauclivita\ii~ectiei.:\!~%
Coeficientul de stabilitate este raportul dintre inaltime i diemetrul buteliei; pentru a aveaO~\i~
stabilitate buna, acest coeficient nu trebuie sa depaeasca 3,0-3,2.
'" ':~

.l2i,t~c:u

~~hn68u~li.trflabdnitor:I8,ambila~'~'

"5.1
_'_0

Aparaturi ,i materiale utillzateln laborator

,
. ", ~.

Pentru efectuarea lucrarii sunt necesare 0 rigls gradata de 50 em, un ubler i 0:,
balanta etectronica pentrumase de pana la5 kg, cu precizia de O,1g. Se utilizeaz8trusa ...
cu ambalaje din sticla existente in laborator (profil.e diverse aleguriLde ulliplere pentru f. 'c'
borcane i butelii), precum i plan~le ~i panopliile exister'lte.
'"
.
Se urmarescfilrne demonstrative pe calculator(O~uri)
pentrufluxUri iehr'loiogiCe .
de ambalare a produselor lichide in butelii ~i borcane din sticUi.
Modul de lucru
1, Se vor identifica ambalajele din sticla din laborator ~i se va face 0 clasificarea
acestora dupa criteriae stabilite in cadrul cursului sau allucrMi de labo('Stor.
2. Se vor determina manmile constructive pentru diversele ambalaje din sticlA
identificate (se vor verifica dimensiunile determinatecu
dimensiunile prevSzute tn
extrassle standardelor specifice ambalajelor din sticla; existente inlabcirator sau tabelele .
din anexale la lucrare.
C
.
'.'
Se vor urmari i determina urmatoarele dimensiuni: diametrele gurii ambalajului .,....
diametrul interior, diametrul exterior, diametrtil benzii inferioare, diametrulfiretului, site'
diametre, etc., rnal~mea gurii, inaltimea pecare
are locingustarea,
pasul filetuluii,.
ina~imea ambalajului, grosimea sticleidin care este confectionatarnbalajul.:
.
3. Sa lntocmeste un tabel cu maiimile masurate.
4. Se va identifica ~i preciza pentru fiecare tip de ambalaj analizat slstemut
inchidere utilizat specific acestuia,
.
5. Se vor reprezenta .grafic profilul gurii lji sistemale de tnchidere pentru mai multe
tipuri de ambalaje din sticla (in principal borcane).
6. Se determina prin cantarire masa ambalajelor din sticia ~i se va verifica aceasta cu .
datele din tabelole oxistente.,
.
.
7. PentrU ambalajele care permit, sa determine. analitic capacitaVle nominale, Tn.
mililitri. Se determina capacitatea totala, capacitatea nominals - prin~umplere cu apa; se
cornpara cu cele.obtnute analitic, precom ~i cu eele prezentate intabelele de date. Se vor
face reteriri la gradul de umplere a buteliilor ~i bOrcanelor analizate.
.
8. Se urmareste cum infllJenteazs destinatia ~i capacitatea ambalajurui din stic1a
marimile constructive ale acestuia.

..

,.i
,,'

',;"'

.'

'i:~t.
dttjnCh~
.,

.-;".

-:". :.
-:.:.

.c.

.'
,;.,-

"

:"

: ~:: ::

..

-.",.

.:

.......
:".

';".:;'.,

:.

'.

'.'

':

.~.'

..::;"

..t1t(:'~~~~~~~~~~~
'::~~Obseniatilgi-:iOncIuZii asu~lucriiii.

'..

;,..:

88

','.'

".:

keferatullucr~ril
1. Clasificarea ambalajelor din sticlii dupa diverse criterii

dinltiCrA.L~1Chtmatice

'. tMeliiklf'.tiboial"

,J."

.:

89

AG.7. Tipuri si capacitA\i penttu bOIl:aOeledinsticiAcaIcosodiCA

ANI:.Jl.E

--------------n---

iml'

A 6.1. Accesom pentru butehl din stiCla pentru b8utun spumoaee

Capioo
termocontractibil
CapiOflmetalic

_H

__

.~_

"

.~

_.

-'

I.

T .....

I Accesonu. di n foil'e termoretradibili!i ; fixi!re

,

.PentN ccpiI

. t
..
tract
pnn ermocon
are
ACc8iiOriudiri 'metlileitiOi. obtinutprin'exti'udare; fiX8r'eprinrolare

Gax

80rCaneObi~

soo
330

1' .-:

...

. Mass, 9
I

380.
275

300cL

. O.51~

Borcanetrialte

Irill'igtii ...

Botcana

"

I
180

~.

1ijOO

Mln ..10 bar.

>"-

A 6.4. Dimensiur\ile (rnm) profiluluigAtului buteliei inchise cu capsule SlELCAP:

., .;.'" '.' "~:--'-" '; ,--.-- i . sau'SUPAlUCAP .
"
'
...
..

__ ...... ..........

Tip

..:

Eeu

Feu

1 tOler~n\8:

toleran\S:
+Q

22130
28/38
26144

.- 0.4

-0.4

8,5

15,7

9.5

19,7
19,7

9.'5

30/35
30144
30160

9,5

31.5144
31.51601

9.5
9.5

9,~_

9,5

1-----

Dimen-1
siune
Toleren\a

15.7
21;7
15.7
21,7
21,7

Di~en
siune

:to; 15 :to.2

19,8
24.9.
24,926;2
26,2
26,2

:to.15 :to.2

27;3
27.3
28.8
28,6
28.6
:t 0,2:t 0,3 30,3
:l:0.2:tO,3. 30.3

Clpaa,;

"IToIerarita D~':-IToierenta

21.6

:to.2 :to.3
:to.2 :to,3
:t 0.2:t 0,3
:t 0.2 :to;3
:to.2:1:0,3 ..

'27,9
27.9

HI"

IItIaX

ct~.~.!?;;~~~;.~

#).15:t:O.3 25
O.15:lO.3 26,3
:lO,15:1:O,326,3 8\
:to,15 iO;~26,3 ',,8'.,
ltD.15tO.3 28 8.,','
8.,
:to,15 :lO;328

1IftJ' .

.
mm

O~51~'-:'l-'15%og~s:::~ .~ ..:-~~:
__ ~_-._~J

34$'.

48

1OOO~1

~L,912

'.'345

. ini!iI\ime8.
,,\mm
.

--

~.,-------.
I

... oy=

01

..': I:;:~:::Jc ;:
I22H:1,51

5S0

61';3 :to,5

_ n.1jj}

i ..
. _=
I

'

1 ..34,51:10.

TT:3'4s10.

.:

52

I.

Dz .

6S::lO;5
80,7 i{).5

J'

63
~.

68.
'~':I

.;

">leef.
1.

'1

.
..'

.. ,,. .11.26

71j:1J

....

:.

:~l,,6&

A 6.6. Proftlurile s! dimensiunile principale ale gurii borcanelor cu inchidere TWist-bft'

............. ...,..--'-'-, ....
Diametrul nominal

190;t.5
1198:i6

5t.

.:~:

..~-.,~'''

120 ,. . 1~:t3r

..~~.-L

.-. ~l

.
Capaci1ateDiarnetrul
Vananta nominal~. ;nlaA1erior.

,"0

.:_A~:ttCa(8Cten8tiCIje~~~:pentN~~

198.

--l:~-I

":";~':;7C-::-_
"."

~s

Q,15:tO.3

.......
":::1

PoIIgOnaI

:lO.1 io,1 '19.3

21,9

.:t 0,2 :to,3

2r,6
*0.2 :to.3_ 21.6
:l:O,2:i;0,3 .2M ..
28,9 .
:to,2 :ta.3
*0.2* 0.3 28.9
:i;0;2 :to.3
30,6.
l:t 0.2 :to.3 30;6

2qpO ..

...

A 6.5. Caracteristieile bOrcanelor malte pentru conserve steriliZate'

.
TIP

330

.. 2(iO
".;'

380
275

1270
I 1040:t2O

250
1000

1000

ReziStent3la presiune InteOOarA

MeBa. g

500

.r

11

A 6.3. Caracterlsticile buteliifor din &~cl6 pentru b8uturi ~coritoare

Capacitalea ml
I reali!i
nomlnali

198

311

Csoscitatea ml
realA.
I
I 5bo 7 Ia 50 mm de oIanul aurli
I 330 7 la.45 mmde Dlanul aurii

nominali!i
Eure
Caramel

1345.

.1 .' _.' ':-

A 6.2. Caracteristicile buteliildr pentru bere

120
190

. :~ J '82'
~~i'i~,.
1820'
L82(h1S
..
~~it:~,;,"
...1000, L. lOOO:t:20: . ;83.,
306O_~C r-'3OII6:t100
-83: ,J; ..'~

83.,

t9fJj:1r.;1145

.15 ...

J 78~'1

.75- ,.. '

J1~5tfl1

.-1180

230

74'"I:t1k1
f~t230
'. 18"
1130~11:~._:L250
T12U1 r1:zit~'1250
-, '- -t: 78:
.. .104-.11h:1.ST.t.ch1.5I"OO

:1~n7i.i2r152

1235:141 "

..I ..eo

..1980

..

Lucrareanr. 7
METODE ~I PRINCIPII MODERNEDE AMBALARE.
SPECIFICE UTlLlZA TE IN PRACTICA AMBALARU

SISTEME DE AMBALARE'

Scopullucrarii

."

.,1.k:.::.o. ::,

Lucrarea are ca scop cunoasterea principalelor metode de ambalare utilizate.rn

praetica (industrie. comert, etc.), a principiilorcare stau la bazas.istemelor mOdeme;:de'
ambalare, precum Iii cunoasterea constructivA
,Juerarii studentilor Ie sunt prezentate diverse
productie, prin vizite de",documentare .Ia units,i
filme pe casete video sau CD-ur! seu modelare
Consideratil

~i functionals a aCEistorsiSteme.lnC8dl1J\.
'linii tehnoJogiee de ambalar'eutiliZate:tn.:
de productlereprezen.tative, prezen~r~~
~Isimularepecalculator.
.
,'

teoretlce

Ambalarea produselor
cuncaste, in practlca, 'diverSe sisteme,1
'rriet~,:b
caraeteriZate epecifice pentruun anumitprodas saupentru oanllmita gai:nA deptodu8e~:::
Astfel, pentru 0 game variata deproduseS$utilizeazj.metOde,i
sisteme:d~
embalareprin
trnpacnetare. la care ambalajulse
decUpe8zA, peloC' din foUe(h'~;;
material plastic, material complex) ~i invelel1te petOate. f~ele prodl.iSulsLibfOi'rnAd~
bucata. insistemul formere - umplere - inchiderese amb8laazAatAtproduS8
solide""
stare granulars, cat~i produse lichide, pastoase sau produse s()lidesub,fom\~ de buCi1l;
amMlajulfinal. format, deaeemenea, dinfolie poate fi linamb8t$j flexibh s8!Jsubtorm.
de caserotetsrmotorrnata
....,
.
. ..." . . .<.
'.
....
....
Ambalarea prinimpachetare
este un procsdeu foarte r~Spandit,pentrU cea mai'
mare parte a produselor (alimentare~i nealimentare delarg. COris\Jm);il'ldiferent desi8rea
fizica ~i destinaVa acestora. Astfel, in functie ~e starea fizic4
produSelor care
ambaleaz~, sedlsting urmatoarele situatii:
.: .....
-.'. . .....
'
ambalarea produseldr solida sub formA de bucati(tigan,. biscuiti, dulci\irijet9.);
'. ';."
arnbalarea produseJor sondetn stare 9ranularA.~i pl.ilyertilerit8 (zahAr,sare, calee;cereale, fains, etc. );.
.
.
ambalarea produselor pti$toase(unt, mar9aiina,mafmelad~,c:6ainetiee,
etc.):
ambalarea produselorlichide(bautiJri,
sucuri alilT)entar~,l~pte,etc;J;
Dupa modl.1Icum.se realizeaza inchiderea ah1balaji.JIUi,sf'~isting:
impachetare simpls;
"
- impachetare cu lipire(cu adeziv lichld -clei; prin termosudare,combinat).
.
. .....
Carnateriale de ambalaj pentriJ impachetar.e sepotutiliza:
hSrtia deambalaj;/'31
celofanul.foitade stanio"folii~i filme din mateiielplastic; etc.
". . -... . ';,,":$
Arnbatareaprin impachetare SI:\U invelire (wn;lpping) .'(l()nate i'l.rnfal.irareafoli~i');
peste produs sauo matiita cere.sa dearorma prQdu$ului,impstudres '~petelor~ilipireif
sau sudarsa acesfora
.
.'
."
."
.
.
.
. .;;'
impachetarea se poate realiza manualsau mecaniceU'Bjutoru' ma~inilor autOmat~
de arr.oatare, Exists mal rnulte variante derealizare a infa~urarii, Tn fuiic1ie defortTu:i '.
dimensiunile produsului dar, principia], e!e sunt asemanatoare
\
In fig,7.1 - fig~7.2 suntprezentate
catevsmbdalifati
~i principii de ambalare a
produselor prin lrnpachetare:
.
a. La impachetare8 prin pliere progresiv8 cu un capet blocat, ambalajul sa
infS908ra sub forma de tub in jurul prodlJsului(fig.7.1,a), marginile laterale ale aCEistu~'
petrecandu-se la partea de jos, dupa care se pliaza partea din spate 1 in lateral, pesl~i'
produs, ordinea de pliere.' a marginilor .de capat ale ambalajului (foii) fiind eeledin. figu~,!:..~

Exisla diverse varia!ii ale acestul principiu in care pliurile executate se suprapun par1ia
Cele mal utilizate rnaterlale de ambalaj sunt-narna, hartia cerata ~i celofanul. Sigilare.
pachetulul format se faceprin
termosuoaresau eu etichetede capat peste pliuril,
8uprapuse, Pot fiobtinute diferitetipodimensiunicuminimum
de schimbSri de echipamenl
b. La itnpachetare8 prinpliereacapetelor
tn doufJ pfJrfi (fig. 7.1 ,b), tubul format I
1mbinat prin infa~urarea foiiin jurulprodusului se pliaza mai intai pe marginile opuse 1 l
2,' iar apoi pe inarginile 3 Ili 4 (in sans Opus). La prbdusele subtiri Ili plate (sau pe SUPOI
pial, tipai'it sau netiparit), capetete pliurilor pot fi rasfrante ~i in aeela~i sans, sub ambaia
',;'" Sigilatea se realizeazaprintermosudare
saulipire cu adezivsau etichete. Plin acaast
\,metodil
poatef ombalatil toats. {J8m!f depachete cu forma patratA sau dreptunghiular~
y ethipamentele de lucru putand fi \Jtilizate pentru mai multe tipodimensiuni. Camaterial dl
z';.ilMbalaj sa folose~te Mrtiesaufoffe
transparentadln material plastic.
":',: .'
c. In C8zulfmpschetrii cu pfiufihsl dedesubt (tfpda('amea) (fig.7.1;c), tUbuJ forms
:priii infii~ufaree.ste 1mbinat prin suprapvnerea calor doua margini laterale. Ordinea d,
'/exeeutare a p/iUrilOr de Jacapete.esta ceaprezentata infigvra.Ultimul
pliu .(eel de JOE
...nt:4) esteiild6itsub
pachet, la~ndsuprafata
de susa pachetului libera. Laaeeast
;;n1Ert~ds,pl'Odusele.$l.inlu~orde
impachetat~i despachetat. Pachetele formate pot ramslll
':'I'l!!sigilatesaup<jt
fisigiiateprintermoSlidare.Mainile
care lucreaza pe acest principiu d<
;;'.slnbSlare pot M impachetezed'iverse pfoduse eu mici variapi ii1grosime.
""::~:;':-;>.

a)

sa'

'if;

c)
Fig, 7.1. Principii de impaehetare a produselor sub forma de bucali
a.Impachetara.prin pliere progrE'siva cu 'In capat blocat; b.impachetare prin plierea
capetelor in douApal1i; e.impachetare cu pliu finaldedesubt (tip caramea).
..'
d.'Laiinpachet8re8cu
pliere/ateralA in rriafrit~ (tip 1:8r) (fig:7.2,a), prinimpingere~
pi'Odusului catre foaie; iintrareaimpreunarn
matrita; foaia sepliazadupa cele.patru fetE

92
93

'Iaterale. Coltulile pliurilor sunt indoite apoi pe fete Ie opuse 1~i 2, in ordinea din figura(~.1!
4), dupa care piiurile rezultate suntitldoite pe muchiile verticale din fata (ordinea 5ft~6.t
Ultimele pliurl sunt ~~doi~edup~ mu~hiileoriz0.ntale di~ fata (7. i 8). ~ot~ ii11pach~~','.;
produse de forma clltndnca, pnmaphere 1facandu-se In partea supenoara. Forma.~~~\
este datll prin lndoirea marginilor2 ~i 3 in jlllill produsului, dupa care lnchiderea
seface prinindoirea pliurilor4lii 5.,
..,...
.' .,;','"
I
Sigilarea ambalajului sa poate face prin termosudare sau priil etichete
a~a cum este indiCl:lt in figura.
.'1;.,
i . 'j:'
e. fmpachetaiea au pliereTiI m8tri~ stIbProduS(COntrolata$8u~l~l/:
(fig.7.2,b). Ambalajul se 'ihdoaieTri fOii'nA
UintorS pesteprodus. COI\UI1Se:.pIi~A~';
jos, urmand apoi pArVle. opuse. 2 ,13 carese iillpaturesc ,I' sesuprapun aco~~"
capstele produsului. Dup' aeeasta se pliaiA rn.arginlle 4"
5, iarapOi 6I}iJ~>
. suprapunere,.~u\:) .prO~Os.'La ambalareac:ontrOlatA, embillajul,fmpreuna teiJ pi'Odusuf" .;
introdue in rnatri~ pentruase reaUza incloirile de la ambe'eoapete alept;J'Chelullii tPI~)
la un unghl de 45. Matri1S'(je tmpachetare modificatA .se utiHzeam in cazulfOliei de,~~:
,';,;
pentru caaceastanu
PoateficontrOlatA ca eelofanoi. Matti\8 este. sirnilara cu
di
ambalarea prin inipa~etare
in doua' par\i dar ere toatG dispozitiiiele de sudarepnn,::;
incalzire Ia partes inferioarA.creAndpOsibilitatea de vizualLzare. aprodu&Uluipe .Iapatt~~;i~
superioarA"i prinpartilelaferale.Produsale
Bstfel ambalatepOt tAmanenesigilate$8U'~,~
pot sigHs prlntermosudare.
.'
-. ',<.j"i

com_

de ~

....

cea

.Ia':

de

4...,

4.

_"

__~ .' I

5_ 6

""

'011'1;~
/.

./

el)

,
f. La impachetarea tip pachet de tigarete(fig.7.2,c), produsul se impinge central
,fj)aia de ambalaj form and un U orizontal. .Se ,pliaz8 mai intai capetele ramase in afars
!.~rditiea 1, 2 ~i 3.dupa carese fac'mpaturiril.e 4 ~i 5, urmate de 6;;~i 7 pe fats laten
Wpera. Exista variante lacare rnarginile taterale suntmatintai-suprapuse
~iapOi are I
)ipdolrea sub forma de triunghila.,ambelecapete.La
acestprocedeu de ambalsre, exil
:J;Cbf'ltroluldeplinal foii sau foliei intimpulimpachetarii,
vitezade 1I,ICtus mainiieste rela
.il'iate, iar contorizarease
realizeaza. usor, Pot fiClmbalate astfel. pachetede
\igl
;:i'!lQmboane, zahar cancel, prodesefarrnaceutice-etc.,
prin \Jnirea niaUnultor repeie la
(.qQ(:. Pentru arnoalare sa foloSElSC:'MrtietertnosudabUa,
hUrtle ceratA, folie din plasl
~~"celofan, care se pot termosuda sau Iipi cu adeziv.
'.
".:.
ExistS ~i alte sisteme de amcatsrepnn
Jmpachetare, in funqie de. tipUI i ton
't'prOdusuIUideanibalat,
precurn si in fune\ie'de construqi8ma~niL.
".
:i,.
. Produsefe sub for~
de pastA (unt, margarina, etc.) pot fi ambalate p
;; impachetare in matrit8 pe rna~ini cu flux liniarsau de tipcarUSeI (00 miljC$re derota~e).
i-':.-,.
. Procesul de lucru al. me~inilorcu tiuxliniar (fig. 7 .3) are urmatoa~1e opera~i
f~baza: forma rea !}ipreg~tirea ambalajului (A,B,C;O); dozarea (pOzi1ii1e(1;tI;lIl;IV); inchider
}.srtibalajului (poiitiile IV.V,VI.VlI). HArtia de ambalajse derl,lleazade pe 'I:)obina 15p
i;;lijtei'mediiJl fr~nei 14; a rolei26~i reazemUlui 16.fiindaotl()nat~de
ro1ile18~r24pana
)poii~a D, .unde co ajutorul cutitelor 19 ~i23ar~16c~ierea
urlor bucA1i~Mi'tie~
)rmArilunui paehet. Sub aqiuneac:oordonat8
a roler6r23 !}i 17 are.locinscrip~onar
Stelor de pe ambalaj. care se poate 'facepiin
tlpaiire$auinttlpare
C;U'. un set deal
..latOi'iulrolei 20, ,Isistemului dePA(ghii 21 ~22 fcilia de ~mbalaJ tt_apqi
in pOzi1iaiV
formi!irii pachetuluL Carititateadepasta
ceurmeazA sfi irnpclchetata ajunge
\;,Pciii\i8N. Parti.irgane! etapele'lntermediarel,
11,111.
Prodl!siJl.sub fori1:\A:de pasta. prove
?dio'f1uxul tehnologicde fabrica\ie,estetransportat
(penoC!fcS8ucOntinuu) in buncarul
:';a,iirilenf8re 2de unde prin rotlrea me/cului 3 esteintroduSincameraspecialA
de doza
~ta
inJ>laca rotitoare 5. Prinrotirea~.placa5transfei'a
doze dematerial'inpozr
lrdeUnde .pi&tonoI4.o transfer~' rnecanismulul11 (pozil/a IU}, ma~rlalulajungandapoi
1OZI,aIV. De aici; pistonul12preiadCizade
m~tenal~ 0 impinge tn eamera 6 de fotms
~Pachetului> La cursadEi ridicare a pistonujuVtiarlja de' ambal$j 13e$teantrena~oda
,.CU'dOza demaferial.dupA care urmeaZi fo~1'88 ,ilnCl:lidareacOITIPlma'8,pachetUlui
{ajutorulunui si&tamde parghii cuaC~Orie&incr9nA(pOzi1iji 'n.ln pozi~neVI ~V11 pacOO
.':asta uor
ta$at astfelincAt sa capeteoforma e$teti~adecVatA qom;;;reializAril.
.:.,....
.

lyederea

b)
11 , ..": lr

l~
20

17~
16
14

c)

Fig,7.2. Principii de impachetare a produsalor sub forma de .buca~(continuare)

a.impachetare cu p,iere lateralaln rnatri\8 (tip zar);,b.impachetare cu pliere
in matrit8 sub prod us; c.impachetaretip pachet de tigarete
94

/6

t~:
~

~2

.~
...

.Fig:7 ;3;Ma~ina"automata

21

cu flux liniar deimpachetar9a

produselor pastoase
!

95

1. transversals (Is formarea intermltenta) care au' in acest caz, pe langs miprea
de
.' ap,ropiere Ili 0 mlscare pe verticals de sus in jos.
,"'l
Separarea ambalajelor pline Thd1ise de eele care urmeaZC\a fi umplute sa face cu 0
,';,1I1101a taietoare sau cu fir cald. Mi$csrile alternative ale capetelor de sudare transversale
i{~lHonOitudinalasunt
i'ealizate pneumatic, hidraulicsauchiarmecanic..
.
'<i~i!.'. Parametiii regimuluide lucrual uneiastfel<~
ill$taJ,aWsunt .dimen~unilepUngii
for'li1eaza; volumul de lich\d domt; vitezade" antrenate (tragere) a foliei (care
'\~~pinde de productiVitalea impuse ama:;inii);timpul1}i temperatura de 8udare afoliei (care
d~pind de natura foliei, grosimea ~lprdprietAtile fizico-mecaniCe alefOliei); viteza (timpul)
;difiiipropiere ~i departs'tea C8Petelor desudare;
.
..
.'.
F'
Ainbalarea pe m8ini de fortrrare - umplere - lnchidere cu flux orizontal, se
.. ":Htiliieaza, in special; pentru ambalareapi'bduselor
suI) fomu! de b~ti
mai msn i mai
pOlin pentru prod use grariulare SSu pulveriJlente.,

Ambalarea in sistemul formare - umplere - inchidere se poate realiza atAt~i

instalatii cu flux vertical cat ~i cu flux orizontal; materialul de ambalaj prezentandu-seiil~ili'
ca un material flexibil termosudabil (folie de material plastic, . material complex, M" ....
tarrnosudabila, etc.).
.
Instslatiile cu flux vertical se utilizeaza atat la arnoalarsa produselorlichide,tat
.
celor solida (granulare sau pulverulente), chiar !ii sub forma de bucciti mici (mai mlilte~
pachet), avand in componentaaparate dedozare corespunzatoare.
.' .: .:;
~ In fig.7.4 esteprezentata
schema unei instalatii de ambalare cu flux vert~I.d8:;
form are -urnplere -inchidere a lichideloralimentare.
"

0-----~;:;-;--...,.

~resa

_5

.!
2

,
,,
,,
,

6~

:"
.:

10~

8
"

"

'
,

I'1'+ ~9
I

:',.:1

,I
",I

I:

'I
~!
,I
,;

11~~

W12

Ii

: I-

13~~

,i

:1

Fig.7A. Schema unei instalapi cuflux vertical de formare ~umpler'e - inchidere

inpungi.din materiale.flexibile termQsudabile
1.rezervor de liehid; 2,indi~tor de nivel;3.supapa electrocomandata; 4.conducta de
umplere ambalaj; 5:rola cufolie (film); 6.banda de franare; 7.foliedin material flexibil
termosudabil; 8.piesa formaretub; S.tub format; 10;capde sudarelongitudinala;
t t.capete de sudare transve~la;12.bandc1i d.e evacuare ambalajepline;
.
13.punga cu lichid ambalat; 14.benziantrenare.fulie
.

.
Fig.1.5.Ma~iha <f~ambatat in arribalaje flexibile BMF 106
trola de film; 2.prodl,Jsele de ambalat; 3.rolede. trage~; incalzire ,I ptesate; 4.dispozitiv
de t~iere; 5.proeusul ampalat; fi.~tid~ transp<jrtoare

In SClast caz, co Sjutorul u~ei l>ies~de forrha S~18

.'$8 f0rmeaz4 un tub co
:.\~i.1/1e rectangulara prin lri1paturirea.foliei pelungirn~i,maini~ ~ flux orizontalrealizand
"2!,~~~io~ratiica"ma~ln
ile cu~i.Ix~,ve~~I: ~forrriare8' ambalajlJlui. umPktrea cu produs,
'/;;i~ider~a
IOi1gitiJdin~l~ a srllbalajului, inCtiider~ 9i lJ.eparar8f;lti"ansversalAa J)rOd~lor
';'i~8mbal~te,nl,lmal ca 'tt~ger'eafolieiSe face Jntt-ujt plan QritQnt8k
.' . -:
'.'
" .Mafeiialulde;
amblillare;; $uJ)fOlina de:.f6Iie. ~;derul.iAde
.peo t)objna (~)
..._.a#ltafied~~8l!pr;l.planOluf
de f6rrri,are~ umpler.~k,il'lhidefet,~ d8desubt(fig.7.5). Cu
~tijliJtQrtjlunElipiese de f;:>rmarese realizeaza un tub care ~. inc:hide longitudinal in j!JroI
q~)rpdiJsti'ui,urlnaridc:a'$udarea 1~l1giw.dinala~, albalOc .dupj CEi. pt'9dusul,se af\8 deja in
; <ti,lQ. Unitatea de Jilchidere 'lpngitudinall1h3$te $lcatuitB,dlri;Jole (:f~.tr8gere: disPOzitiv de
,""i~liireariuiirginilorfbli~F~i rolede presacein"ed~re~,~d4ni.
......
.. ".
.
. '. ".Alim$htarela'~ produs$, a:ma!iinii
pQafereali~;pe direc;tiSfllP<Ului de' fqrmare9i
::':;$9da~ saupeodireCfjeperpEmdieularll
pe aCeas~ .cu ajuiOl1JIunW transportor' cU raclete.
4rhpingerea pi'odusuluiiritubulfurmatse
efectueadChiar
Is formarea seestuia. de catre
raCIetele transportorului de alimentare sau co ajutorul u.nui piston pneumatic,

'

Rezervorul delichid 1 poate fi prevazut cu plutitor denivel !}i ventil sau cu douB'
traductoare de nivel (pentru nivelul inferior ~i superior). Laevacuarea
(descarcarea)ii
lichidului din rezervor in punge. rezerverul ests prevazut cu 0 supapa (ventil) 3 cornandat'"
de capetele de sudars transverSals 11. Transformarea foliei 7 din film in. tub se realizea,
cu ajutorul unei piese speciale 8 peste care trece filmOI din material plastic.S8\pot utilizl:i'
materiale plastiee de tip PEJD, BOPP, PCV. materiale complexe, folie dealuminiu,cu'
grosimeade 0,02 - 0: 1 mm.
Sudarea longitudinalaa tubului se realtzeaza cu ajutorul capului de sudare 10 pnn
.termopresare, acesta fiindde tip barS sau de tip role.
'.
Antrenarea tubului se poate face fie cu ajutorulunor benzi 14 ce sunt cuplate
interniitent (Ia forma rea continua a ambalajelor), fie chiar de capetete de sudare

sa

96

Ii"

97

lnchiderea transversala apachetelor (pungilor) se etectueeza, de.obicei,cu

aj",tQr.i':
aimulte
fire, in acest caz rna~ina fiind dolats cu mai multe capete de sudare
rlgitudinala~i transversals (eventual capete multiple).
.
f.
In sistemul boato-pack lucreaza l'l1aina Tomado (Italia) cu formarea plicurilor din
oj termosudabila (fig. 7.7). Plicurile sa formeaza din dintr-o singura folie fiinc;l.sudate pe
,~!ecele patrulaturL
.

a doua falci de sudare cu miscare de rotane, dar poate fi realizata slcu capetede.,uf'
de tip bare cu miscare altemativa (ou-ts - vino) care realizeaza ii ti"agereafuliei#E
piesa de formare a tubului.
.',
.' .: .' .....
Formarea prizontala a pschetetor asigurn un bun raportintrevolun1ul. produsu\~,
ambalat ii mBrimeaambalajului,
ma~inile prezentand,o constructie rel~tiv<simpl~i
materialul de ambalajpoate fi atat folie din materialplastic,catii
materiale~'com~l~x~ .
h8rtie innobilata terl'l1bSudabiis. ProduCtivitatea uneimaini
poate .varia Jl'it~4<H
pachetezmin, modifjcareadimensiunilor ambalajului fac:Andu-secuuil,lrihta.
.... ,',',.'
Sistemulde
ambalare bosto-pack (in pUculete)realizeamEimbalareaprodu$e~
tot prin formate - umplere - Tnchidere, fluxul de fortnare a pliculeteloi"paailte. fi~'(
asemenea, pe direqie' vertieahl c:Atlori~ontala(fig.7.6).
Plicurilesuntutili~t&
.
ambalarea uneigaff,le variate de produse: granulare, pulverulente; . paste'iP~~~
gelatinoase (zahBr, sare,condimente,
cafes solubila, ceal, 'Iapte OOricentrat,ketcnuPi'
sampon, etc.), dar ~i produse sub forrnade buca\i.

T()RNA[)()

i'l

11I11 III111111111lIIi 1m

.i>:

.,~

F~)lmnrel~)Il!icit\Jdui(\lfi

3
.5

~.

I.

./
/'"
Formore ('l'Izl.'lltala

Latun.:

, .. . .
Fig. 7.7. Ma,ina, de ambalat in sistemul bo8lo-pack TORNADO.
1.bobinAde film;2~capete de impteuna~;3.roladederulare
a bobinei; 4.1"011 glisantA;
.,5;di~pozitiv detai~re
filmului; 6.celuIAJotoelectrica; 7.ro'e actiol'iz.te;. f};di$Pozltjv de
. djvizare apungilor; 9.role de~LidarelateraIA; 10.bared$'sudaretransversaIA;
11.rol& de tr'agere;'12,di$pozHiv de tBiere transversala

Fig.7.S. Formarea verticals $i orizontala a plicurilor

l'

'.

fi

Plicurilepot
obtinute dintr-o singura folie {film) prlnlndolrea
I0l1gitLidin~1
sudarea marginilbr acesteia pe tl'eilaturi (una langs alta), sau din d~u.a folii suprapL .
inchise pe toate cetepatrulaturl,
. .
.
",
.'
Funqionarea
m!3inilorde formare apncurnor este asemanatcaracu
.~
ma~inilor deformarea pachetelor,indiferent de directia fluxuluideformare,
dispozitlVL .'
formarea tubuluitransformandu-se
intr-un dispozitiv de impaturirea foliei(laforrri
verticala).
.'
\
In cazul utHizariia dous folii, sudareaambalajului
trebuiess sa reaUzeze pel
cele patru laturi alesale,prin folosirea adoua capete de sudarelongitudinala..
".,
La ambalarea prod use lor pulverulente in plicuri,exista posibilitatea cainc::hidel,
. sa fieafectata de aceste produse,deoarece urnplereast sudareasefac inacela~i IOc..
Exists 0 gams foarte variatadema!j;ini de formare ~i ambalare .in plicuri din mate
lermosudabil, unelecu un singur fir de plicuri, pe ortzontala sau pe verticala, iar alte'lal~

Sistemulde
. amb8laI't8hrink~P'Ck
(in folie c:onttactibill) se utiI\ZeQS atAt
ambaJarea col~vAa
,proolls.;llot .CAt ,i a unorproduse individuale(ex ..castrave~
.~). Pentru ambal~r8 sefol6sescfoUi
dinmaterialpJastiC (poIiProPiIeAa,poIietilenA,
lpiura de vinil)cu gr6simea de:O;03 ();2$mm;Ob~nubl,prinbiorient8r~alantului
de
.~IEtJpiaxial) astlel inc:Atcqntractla,s! aibA.loe dupa cele douA directii,Iong;tudirnilA ,i
~la~SCheflla'~~balarii
'coleCtive aprodoselor estep;-ezentatiiQ Jig,7JJ.
..
p~nJ>/'Oc$d~~ld~ a.mba,areshrin~ pot fi)II'l1t)8lateChiarlegume'.';. 'fnIIe., in sUIre
li'lta(Siligulare'saoincsSei'Oletennoformate)iCQntractif.lti.
strangere~,fQJieiJr)jurul
~I,or .se.p~t&realiza,
flecu u,neurentde,aercaldadus
.dii'tafarAsau ,rncAlzit co
:!~n@EtI~.~ce;,fiecilapa'fie,?intEf:
-: ....
.
....
.'
. Sistemele'de atnbalare<bllsbu""j'.lack ,jskin"packlJtiliz~~iCa
de
"""lare. a ...alripalajelor. .~Ie' . f()JoSeSC. maipuUilla
Clm~lar.prodUseIor
-hf8r8,'at'rriaiale,saaparatel()r,.Cb$meticelor~ia:pi'oduselordetargC()l1$Um
.
, ....'.l.8.sm#al'ilf9a bliSter (fig;];8)se formeazarnai. iritAi;oalveola,din'foliefransparenta
material plastic (PE; P\1C,PPH::$re sa puoedeasupraobiect~l~ide
anibalat 8ezatpe
.suportdecarton.Fixarease
face prih agrafare, lipiresau termosudare.
">

' .'ro

sa

981
QQ

.' .:

i;'\;,
Pot fi ambalate proouse fragile sau de valoars ridicata care trebuie sa fie blocate pe
';t~uporturi grele ~i rugoase in vederea expedierii ~i protectiei la umiditate.

'.. 8 '-7

rncal:ziroa filmului

:L"itt
mrm.
i~('

~ ~ 4; ~ ~
1

ambalat

carton cu
microperforapi

Fig.

71. Amb8Iare& coIectlv6 a prodti$eiortnfoll8

termocOntrBdibiii

""'.

de ilIilllerttar8; 2.pJ.stDnhldraulic; 3;4.bObine (roIe)CUrolle CiOtI~>

5.capete de sudare Iransvera8IA;B~bandi de ~:
ttu~ef de~:8,4uZrld8.
.
..tere.ld .
. .
.
':,_

Uransportor

~.

!~~~:

~ ~ ~ 4r..

...,.

8mbalat

F.ig.7. 9. Principiul ambalarii skin-pack a produselor

rn

,i

~rodUS

~;;

Aceasti amb8lare oferi .~bui'IA~i')tare

Pr'od~S!JIUi.fI~_
~~:
partialil
supol'tulu/; Eapl"e$Upune,
8Chirrib, foloslrea unei fOi'ineper.w con~ti('
ambalajU\ui
nu sa pot realiza ddt filme rlgidf1l~$efOlos$Jte numal I8prodli88' ~~.
dimensiunimici ca : ~i
electricej papetlrie, $l'ticOle debiroU; inerc:elie.~:':

............~~

~~""E
0~p,;;~u.

,"

Sistemul de ambalare "strech-film"

',utilizeaza la fel ca ~i eelelalte sisteme
terioare pentru a permite vizualizarea
odusutui ambalat. Filmul din policlorura de
lii sau un alt material plastic transparent
Ie infa~urat strans peste produsul de
balat sau chiar peste gata ambalate, in
derea formarii ambalajului de transport
lstlzare), Se utilizeaza, in prezenf. pentru
.Jnberea una igame foarta vaste de produse.

-~.J,,\

!-~~\
'\-

r<J '-

...9

"'"r-..

: ""

...
_ ~O(I- I ]<~~-:::---...
~:z,..

..r-

i~

---"J.~

__~

... Sistemu! de ambalars baHia-pack presupune ambalarea produselor lichide in

lelli din material plastic care sunt obtinuta la loculde imbuteliereprin suflara la cald in
dlcl a unor preforme obtinute prin injecVe de firme procucatoare de ambalaje_
Fatade utilizarea recipientelorcJasice din sticla, metoda'deformare
a ambalajelor
<materiale plastice prin sutlara de . aer are avantajul realizani uner game variate de
~.

Fig. 7 .8. Principlul

'...

La fixarea

pEi

ambaJAtii blistet~k

' . -".

.SUiSA~~.

.'..

a prod~S8Ior'.' .

.........

suport de cartOn; .seesta poaw'fj aeoperit CU\U1str8t-din

'.

.fri~lc\i.,

teimosu~recu~
s4'fie cafrnal sigu~ (fig.t.6~c
'proclusul :de arTlbal8t~t
"pe'unc
"
termr>sudabil cu microperfora~i, serv~te et inSIJ~ drept rorm.lpentru ambala~.
'.'
Confeclionarea a~ia
se face prin tennoformarea unui film de PE de_
denslt8t$ p$$teprodus,icartonulsupOft;
filmul :autolipinQu-sa de carton; Se'~li:
."
acest f$J;imobilizarea.perfeCfia
prodiJsuIUiTri$mbal8j; ..'
,,:
.....
Amb8larea nuneceSitil'rormEi- 9i permitltUtiIii8r:eade .1ilme
s~~~~;Se
. utiliza Ia smbalarea produselor de msri' dimenslilni~ aCCasQiii'iridUstri~I$; If
electronial; ceramial i por18l8il. dar ~ pentru samiPreparate alimentare.
termopiasticpentnJea,lipirea'prih

La

ambaiarea s/(ifli;!aCk (fig.7.S),

:~e

100

Tehnologia de formare a ambalajelor de tipul: butelii, tlacoane, bidoane din

'fi3riale plastice, depinde de materialul din care acestea sunt confectionate_ Primele
tialaje s-au reanzat din PVC dur ~i, mai apol, ~i din PEID (polietilena de inalta
sitate) ~i PP, pentru produse ca; ulei, apa minerals, lapte, vin, sucuri de fructe.
. .In prezent se utilizeaza, pe scaralarga,
PET (polletilena tereftatata) pentru
itelierea unei diilersita\i de produsa lichide sau sub forma de pasta: bauturi
pgazoase, lichide imbuteliate la cald, sii'opuri,. bauturi alcoalice,sueuri
naturale de
" bere, produss chimice de uz casnlc, prciduse farmaceutiee, etc.
Tehnologiile de fabricare a ambalajelor din PET pot realiza chiar butelii rezistente la
,eurizare ~i la umplerea cu lichidecalde (88-9SG), care pot fi re.l!tili~te de panli la 20
~..deori, precum ~i butelii rnulnstrat folasile laarribala~ea' aliri'leiltelor usor oxidabile
,chiJp)"sau buteliide volume relativmidfolosite
in industria chimica sau farmaceutica .
c. )' 'Formarea arribalajelor din aeeste'materiale
S8 face pnn extrudare sau injeqie ~i,
~Pbi,sutlare cu aer, in diverse procedee (fig. 7.10).
IOJ

,
Se axtrudeaza materialul plastic sub fo,:",a d~ t.ub cu sectiune in~lara a ~11J,i,{ ,"
La exirudarea continua cu fransferul semifabrica(ului (fig.7.10, b), tubul obtnut prin
lungime se catculeaza in funclie de rnarimea oblectului !il de groslmea perefilor acest~la.:~ 11exlrudere continua esle taiat la lungime !?itransferat prin rotatie in matrita de sufJare.Acest
Portiunea de tub extrudata se inchide in fon:na !?i s~ sufla cu ae.r.. ?btur?rea_ tubului 1&.,::,
trprincipiu are avantajul ca se deplaseaza mai usor un semifabricat decat piesa fermata.
partea interioara deterrnina umfJarea tubuiui care ra forma cavitatli, aSlgurandu-se ~I Ii"~ . In cazul extrudBrii continue cu transferul matrifei in plan vertical (fig.7.10,c),
imprimarea diverselor tncrustatii. Dupa racire forma. se deschide.~I.iber~n~ ~mbalajul: ' . ,:~@'sem'ifabricatul obtinut prin extrudere continua este pia sat in rnatrite care se rotesc
Deoareee aerul comprimat vine in contact directcu pere\1I mtenort al ambalaJulul I~f ~l~tangentialsau se deplaseaza perpendicular pe directia de extrudare, capatand prin suffare
care se va introduce apoi produsul alimentar, acestia trebuie dezinfectati inaint~ ~~"j !~;formadefinitiva.
.
utilizare. Astfel, aerul de sutlare este filtrat inainte de utilizare in pro~:s~1 tLe fabn~~~.;; if'
La extrudarea continua cu transferul matntei in plan orizome; (fig.7.10,d), matritele
pentru a se opri irnpuritatile !?i reziduurile din procesul de tratare asepnca, iar ambalalele, I:, V'schimbabile sunt deplasate in pozitlile caracteristice procesului tehnologic (extrudare,
daca nu se umplu imediat dupa torrnare, trebuie spalate inainte ~e ~mplere:
.
. .i.; suffare, racire, ejectie), Principiul prezinta avantajul accesului usor la matrtte,
In momentul sxtrudartt-tubul are temperatura de 150-230C, In funet,e de matenalul
utilizat. Din acest motiv se obtin butelii practic sterile, imbutelierea imed~ata fii~,/
capac cu inel
avantaioasa din punct de ve.de:re al conse~~bilita\ii 'pro~us~lui care P?ate fi 1mbu.~eh,at~,;~
de re!inere
reee, fenomen care duce la eiiminarea operatiei de racire din ciclul de.obtmere a butelulor. l'

--

scoalera.

~tr;\n9re3

m:.trilei

~co:tte,...a;i

C-

c=::J

.. r:=-'J
I

L.

c=J

locas de
prindere

.':Ai'...

,~},

~lIfl:lI'
~in

"",tri\ii
injoc"' .

o~?[ ~

butwh.,

1
'=:::::=J

/
I

bllteliei\

exnudare

tr~rn;t.n.d ~fin~.~~

(' tubului

rn ""'~

mecanism
de transfer

suftare in ~
matri\lI

A:~

Lilt.rill

'i"\ ,.:

Fill;'

Spate

Fig. 7.11. Forma constructiva a unor butelii din material plastic cu milner

.1.

Aparatura ~i materiale utilizate in laborator

scoaterea

(~~~idarea

~....E..JO bllteliei~",

c::c:::;:J

\.JITJ

suflare

'-

suftareIII
matrita

1}

~~
~
~"
~
\-----'

"""\

exnudare

.r- calma
~

.-~

Pentru efectuarea lucrarii se utilizeaza planse cu scheme tehnologice de masini de

'~I'iiambalat in diverse sistema, CD-uri !?i casete video cu filme reprezentand fluxuri
,1 :",tehnologice de ambalare a unor prod use din industria alirnentara, chirnica !ii tarmaceuuca.
" I~.:
Se utilizeaza, de asemenea, prospecte !?i carti tehnice de rnasini de ambalat, cu
j '.prezentarea
schemelor tehnologice
de ansamblu, .precum !?i pe subansamble,
.~~fcaracteristicile tehnice ale acestora, alegerea parametrilor regimului de lucru, in functie de
~:prbprietatile fizico-chimice ale produsului de ambalat, materialului de ambalaj l}i tipul
'lil~'mal}inii de ambalat.

'1,

:-,1

--=1

.j.

'

rollre

~~

1~ "

,,~ {:I,

1:

.
.
.
e anahzeaza diverse slstem~

..

~I

.
~a~lm. de ambalat, prezentate in prospecte, car1i

Fig.7.10. Procedee de obnnere a buteliilor l?i recipientelor din material plastic

,:" ,tehmee, planse cu s~hem~ constructive. ~I functlonale.
a.injectie in matrita ~i suflare cu aer. b.extrudare continua cu transferul semifabricatullli;tt~~i!2.
Se anahzeaza m~' mu~t~ fluxun tehnologice de productie cu secuunea finala de
c.extrudare continua cu transferul matritei; d.extrudare continua cu transferul matritei iil~jf,~,~mbalare apr~duse~or ~I con.dl\lonarea produselor ambalate inainte de comercializare.
plan orizontal'1:
3. Se reahzeaza 0 clasificare a slste(Tlelor de ambalare in functie de. principiul !?i
;<i:,metoda de ambalare, precum i in functie de caracteristicile produsului de ambalat.

Inject in matTit i suffare cu aer (fig.7.10,a)este ideala pentru flacoane !ii bui~jf\ '~;4.
Se stabiles~ caract~risticile tehniee ale mainilor de ambalat analizate.
ia
foarte mici. Semifabricatul cu gatul finisat, oofinut prin injectie in matrita, este transf~t:' .It'~'; ~. Se ~etermtna (stabjtesc) pararnetrii regimului de lucru al unor rnasini de ambalat
lntr-o alta forma unde se obtine prin suflare forma corpului Complet finisata faraa)~i' ~l~~nallzate~I preze~ta~e, fie pe plan~e schematice,fie prin prezentari video pe calculator.'
neeesare ajustari sau debavurari ulterioare.)~j!:
%i; ~'. Se mcearca ~Imularea pe calculator a procesului de lucru al unor sisteme tehniee !?i
'A. )",./ll8!?tnl
de ambalat diverse produse (solide, lichide, pastoase),

102

103

Pararnetrf regimului de lucru al unor ma9ini si instala+ii de ambalat

J~
\

y
~
\

Referatul lucrarii
.
.
1. ClaslfiC8.r~a met.~d.~

r.~-,

411~nprinCipiilor
d.e ambal~re a p~uselq.r.
. .
.., :'~.'.':' - (p rrr--e /'I'-.}' ~
e
(Dnbdhll{ puf))
)O/J'YlWaAl
{/VI ,:>,!~
t:CV\.J'>"Y'aN -a ~J'.~~
~ ~j;-/Q
}fY',Q,.~dJr\.c' ; iJ..,t,)
OllO"W\~V
. ~g..;
p.t)j~~~.\i
. it h..-ll.
~...J.
I. (L'
) n
~
.h
.....
/lY1}yl"(f""
ClJU-'lJ . K _

",7,
(,.AA
j)rr-A
~
';YJ'
~
1\
.
0t).~'
.~'J,ii.;
.'
~
J t
~..
,) '. ~. r .'
-.!
.'J.t.L. '.
.t."

J'v~~N..

\.

rJ'

"I

v.,

o KJl!'(
1
(\

.\'

11\~.I~(1.'.l'l{'J..
U'/

nv'-'''v'

. '

pG)..{.!"

~d

r.1J/"r",

.' \ v. .
;J:;trvr::,y;_.f4f'j:..,
V
.
'-'"

ILo

. .

//'/

c~,....
l.

"

eo?Jj~

OJ

'
1

1
/:Y

~)"O-b;.u\..l
~

,~dcn--

,-

I)~-'.

""

rll
l-V.

J;
rQ

,.

/I.A.A~t;,-

.y -:

1/

}'.l
~~:

'

v'

i'.utkrJ..

t.U

tw' <fl)&!')VL

J,-~
'.'. -'i'l~
.

.,~
J
;'&\
.
~r~ J

~; ~.}:."([ru.
r- U"

o-a

~J~c,9(n'\""
r.
. ,..../ :b1",,\\
d.A.~""t'
v,rS{j!h

__ I
r- d_."
'-.,1"
'Q'lA..
0.~
. r.;/ fdYl/'1"'!).

-..0

~_

'[YO..

'or
i.

--'-

104

II- "'

~\~~sct;{\A

-L - \

'-r

[-I

1; t~
I

0-,1\

'

105

i';~'

\ .'

0'

<l(}.'

S . (~, ;'~ f.t.S ~I~~~~~'}

'r' . cl"'-1--::'' ,,6.\ r:J'-"-. ,.'.

aU/yJ.

n..~

j; ')',~.

. -\

i'td~ (\(~f7u- -.f::O

-~t-~-~-~
.. I

~n

{,!

cr.

i:

'.

(0.,

q.aarr~
cteri~tici tehnice ~Ie maipilor de ambatat analizate.

.rr.Iffi~=
,~

..j"l

{,,"".-..
~
..
", ..f~""("

_,',

r",,..--_..J4 ~

,(}i'U~.

.' ?"

\'"(.>'xp r'l't.,
~ \

p'\..&~

-r ~ ]:'~'
/,kLr-T"-~
_----~.~ ~ 1~ J; ~ .

J.

/ ~~

'1"

...
'

t-~S'-)-):')~ ~~"
..1

.-~:

~J,J

\ I--"AW \}D\(',J,Ct

GJ

~\J.}".
rv ..
1 J :! "
,r
~) 1\\ I <: /II).()JI
,a.,,)
;\
,
'Q-'(Jl}..,:
.:
, \Yn"~~
,0.'-"00,\ ,.... ().. '- .
\'---.... ,!,t no...
Q

''-\,

/-----

J}..~Oi'&
,t"'\--f

A .
~

.....

de caraCteristk:i~{li

t~;;i':~")'

J?--

U;'

+...7'

~.tt(,('.h:?

d()\J~(,j

-e.a

funqie

.
"[]'
/Wi /

/I!
. !,'

r.

":".

C9-u-.

~.'ynaJ'"

r'fM0V

,~,'}.

. -./~J "I;.;;

/ l'.....~'"!/.'

\ \'\'-v:fru..yio

'"::l.-(.~WI

-!;).

.::
...
'.'....
-...., .
f\:/i. 1\",
'..,
-. (T' UY'(V'

i,..

J." .. "-r

Jv-

e~J . ct~

(jJ.

J .,,,,'

!Ii;,.j ', .,J...

2. Sisteme reprezentative de ambalare a prodoselor, ..

ambalajului ~i produsului de ambalat - scheme de principiu.;:~'

I~

~ ,.1) ,.
VtJ../

"t.~:;

)..::

ole'

dA

eJ"hQlJ'

',.)

polG"-

'. ~

"
,,-,
,-, ~r

/'lYO/\,:\

il.l..CU.y;P" I)\:t,?

A" . ,.' ,,'

p .-. "'}~
"

-;

Lucrarea nr.B
-. -~

DFJ~~

dETERMINAREA
PARAMETRILOR
GEOMETRICI
AI ELEMENTELOR;DE:,
iNCHIDERE PRIN FALT A CUTIILOR METALICE $1 TRASAREA GRAFO-ANALITIC.H'
PROFILULUI ROLELOR DE iNCHIDERE

Scopul lucrarii

---------

cJ

~I

'I

I
I

.,. .... 9

Luerarea are ca scop cunoasterea procesului de inchidere prin fall a cutiilr'I~1

metalice cilindrice (in special pentru conserve), a elementelor principale participante
dfl
H
proces ~i a parametrilor acestora, precum ~i a modului de proiectare a profilului rotelor ~~ ~
inchidere. In cadrul lucrarii studentllor Ie este prezentata schema tehnologica a procesllhil:t.I
H
de fabricare a cutiilor ~i capacelor metalice, organele de lucru ale masinilor de in(
,
participante la procesul de imbinare a cutiei cu capacul !ji determinareadirnensiuni
I
geometrice ale acestora, precum ~i metodologia de trasare grafo-analitica aprofiluluiC~I.,2!,:I.l.
;'.fi~i ~ig 8 1 F
'.
doua role, faza I ~i faza II de inchidere.
,~~,j,
'"
orme constructive de capac (bordur~t ~i bordurat ~i rolat) ~i cutii din doua ~i trei
',;"
partl

:'~i~

Conslderatil

generale
Cornpozltla unor asemenea solulii este urmatoaraa:

Cutiile metalice pentru conserve sau pentru produse chimice pot fi confectionate dt9;
~o~~tj.ede cauciucin benzma: cauciuc- 7,5%; benzina - 92% ; fuxina _
doua parti (cutie - capac), in cazul cutiilor de inal\ime mica ambutisate, sau din treip8~" ",.
' Yo:
(fund - corp cutie - capac), in cazul cutiilor de inal\ime mai mare. In acest caz cOrRffi' ~~;._
sol~tl.e epoasa; cauciuc - 63%; caotma - 10%; caseina - 3%; amoniac _
cutiei, obtinut prin rolare ~i inchidere (sudare, lipire, faltuire) longitudinala esta in1biriatp'l'
11 Yo".apa -:- 13%; C~lorant - 0,1-0,3%.
fal\uire cu un fund ase~anatorcu
~pacul in?ii de la fir!:la co~struct?are..
.
.;\:~
A
Procesul t:hnol~!c
deobt~nere.a cutiilor metali~ din tabla este atcannt din doua
_P~nt~u.confectlonarea. cutiilor metahce se ubhzeaza t~bl~. cositorita _s~u ta~~'
ca~e se desfa~oara; In p~ral~1. fa~ncarea ca.pacelor ~I fabricarea corpului cutiei.
neagra lacuita, cu conn nut scazut de carbon pentru a avea propneta\1 bune de mtlndere;.~)~:;.
. E~ema tehnologlca ~lmphficata.aacestUi proces este prezentata in fig.8.2.
deformabilitate, fara pericol de fisurare. Grosimea foii de tabla este cuprinsa, in'!nQ!l!
eme~tele construcb:,eale
ma~jnilor de Inchls cutii metalice, comune la toate
obisnuit, intre 0~22 - 0,3 mm. Ea ~e obtine pri.ntr-o lami~are la C?ld pane I~ grosime~d~ :1;:d~~'le,sunt
rolele de IOch!~ere" ~refaca~r~far~a
(fal(uirea) corpului cutiei cu capacul,
,1,8 mm, urmata de 0_ cufundare In bale flerbinte de ~cld ~u~ur~c dll~at ~I de 0 a 'q~y~'l~f ~ ..lntrodu~.rea,,~rodusuIUiln
cU~Je,~pu~ de ,tnchJs;care centreaza ~i preseaza capacul
lami~are la re:e, dupa care se face recoacerea tablei. EXlsta ~I sortirnente de tabl~:~,:~f.01~lc.utlel
r~tlmpu.!,"~rocesuIUl de fal\wre; talerul, pecare esle asezatacutia ~i care a
groslme redusa de 0,12 - 0,15 mm.
.1;t;.,~,:?pnJIR 10 tlmpul ,"chldem.
.

il ..'

:;r

~.4er1
f)n\"

'~j,',..'.''.,"."..' ,'.. ".

D~?a felul pr?tec:tiei~ int~rioare ~i/~au. exte~oa.re, cutiile metalic~ ~ent~ ~n~rlr
poi fi: nelacuite, partial lacuite ~I complet lacuite, Lacuirea pentru protectia mtenoara poa1.e.
~;( emente teoretlce referltoare laorganele de rnchrdere a cOtiilormetalice
fi acidorezistenta sau sulforezistenta. Lacurile pentru protectia intenoara trebuiesa fi~,/.~~
.<'..
.
tip alimentar ~i avizate de organ~~e sanitare. La exterior ~e poat~ realiza ~i 0 Iito~rafiEtre',,' ~~)"
~Olele defnchicte~!allprofile
$tandar~izate in functie de tipul cutiilor ~i capacelor
tab!ei co~form .u~~i. model st~blht de aeard. cu be.n.eficl~rul. Lltografierea trebuie sA.~ ':%4:' . ) entnJc;(Illa(;9.r~tund~,
bordu~te_~1 rolate;schemell:!
procesului de agrafare
rezistenta la soltcitarlle rnecaruce de la arnbutisare ~I I~ehldere....
f2,c,~re, '?U(I
cubeLsuntprezenfate
In fig,8.3, ,.corespurizafor celor doua faze ale
In fig.8.1 sunt prezentate unele forme constructive ale cutiilor ~I capaculul.,f,
~ Pc' su UI ~II).
..'.'
.'
... '
Capacele cutiilor eilindrice se bordureaza ~i se roleaza, intimp ce capacele cutii,ldrl1~,/"Infaza4:.<:aPUI
de Tnchidereapasa. capacul pe c6rpoicutiei ~iJl centreaza, fixandu-I
nerotunde sunt numai bordurate sau bordurate ~i rolate pe zone,le drepte, in timp ~.JO;~!i~at~nt\faPtul~',~
are s~pl'afa~a decont8ctcu capacul profilaf8i randalinala.
zonele de curbura sunt numai bordurate. Cele mai utilizate sunt capacele rotu~e,,~/,,;; ... ,.~l~.fa~I,i~~~~SC~lrol~atabOrQura
capaCI,IJuiintrodLicahd"a SOb bordura cutie;
bordurate ~i rolate. Cor~u~ cutiei pre~inta in ~~na.de inchid~re 0 bordura .simpl.i.
."~;}, ;~:,~t"':lareafalt~IUI~> ,P~~ul
sa d~sfa~arafiepii~r~tireal:!nsambluluf
eutie - capac, in
Forma constructiva a bordunlor cutiei ~I capacului sunt perfect deterrmnater.~' .,' "11'ce.rOI~_~?epl~~~zA n!JmCJI radl~l;fienumaJ pnn rotirea ~i deplasarea. ansamblului
dimensiuni care se inscriu in campuri de toleranta precise.
.
or lntlrY1p~CU~!~'I,~pa~ulsel1)~ntInin
pozitie fixa.
.
Bor~ura cutiei trebuie sa fie la.ta de 3-3:~ mm, iar raza ~e. indoir~ ~ fie de 1,20-1.:5{
IFazaan~a
a procesulul deihchidereesfEi
faza de presare a faltului rezultat dupa
mm, la cutiue pentru conserve. Unghlul bordurii cu peretele cutiei trebuie sa fie de 90 t')' -"/v, <" ",
. ". ,'.:_'.
.
.:
.
~entru asigurarea.eta~~ei~atii cutiilor d~ conse.rve, int~e capacul i corpul cutiai;_:.:t~ldRO!eleq~<lnF"idefE!
sunt; Jngen~~I,defiflite.prin
profilullor,care
estediferit de la
In interiorul faltului, trebuie sa eXlst~ un maten~! elastic (masa de etansare).
.. ,j ;/. ;. :~Qrar.ar! lafa~ II.Celel~ltepartl~nstructlvealeunei
role sunt specifice fiecarel
In metodele actuale de fabricare a cutiilor de conserve se folosesc SOlutu.d.e~,~0~'m ~.rQ~til~fnfu~ctle ..deSOlullaadop~ta
deJabricant.
.
cauciuc, in solventi organici sau in apa care se aplice in interiorul partii rOlate;~~~~y .,FOITT)a'CO,!1structivEi~a
unei role dE!inchidare faza I cu dirnensiunile sale geometriee
capacului ~i se usuca intr-o incinta calda (20 minute la 100C).~:
If.~~e prezentala In fig.8.4, Jar a unei role faza II in fig.8.S.
.
.

1\> ' .. '.

~r~"

.::rg

.!\~:,;~~e

;:ika

106

107

I
[Sorta~ea tablei -]

~
Tiiierea tablei pentrucapace

(_ .. -

-.

[TIiiffea tablei pentru corpul cutiei

[Stantarea capacelor pe presa

"

Rolarea~i imbinarea longitudinala

acorpului

~
,)

.....

I Aplicarea maseide etansare 1

I Bordurareacorpului cutiei

L-l

Uscarea(ptmerizarea)

--~

--~--,,-

C
\
,~~

, t

--5

I Aplicarea fundurilor I

ji;rificarea

_S'-~

,-------

v~

Fig.B.3. Fazele procesului de inchidere prin faltuire a cutiilor metal ice cilindrice

cutiilor ~

"'2.2h7(-0.025)

I Depozilarea I
Fig.8.2. Schema procesului tehnologic de obtinere a capacelor ~i cutiei
Pentru alegerea unui profil corespunzator al rolelor de inchidere se iau in
considerare mai multi factori, printre care:
forma capacului (rotund, nerotund);
grosimea tablei cutiei ~i capacului;
- forma bordurii i latimea bordurii capacului (lata ~i ingusti:j);
- diametrul capaeului sau rnarimea lui;
- forma rularii capacului;
tipul lipiturii longitudinale a corpului cutiei;
- tipul de 'etansare dintre capac i cutie (masa de etansare injectata i polimerizata
sau garnitura arnovibila de etansare):
- tipul rnasinii de inch is (viteza de inchidere).
Formele de baza ale profilelor rolelor sunt foarte asemanatosre indiferent de
constructor, la aceeasi inal\ime a fal\ului.
Profilul actual al rolelor (profilul american preluat si de europeni) este conceput
pentru faza I prin imbinarea a doua arce de parabola, iar pentru faza II prin imbinarea a
doua arce de parabola cu doua arce de cere.
Aceste profile dau cea mai buna inchidere, cu un grad mare de suprapunere a
faltului corpului ~i capacului, cu eele mai reduse soticitari la rnasina de inehis, formarea .
faltului facandu-se fara socurt

Rola de inchidere faza Ieste definim de dimensiunile a, b, c, d din fig.8.6,a in care

este prezentat profilul acestei role.
Pozitia punctului U, determmata deraportul dintre dimensiunile d ~i a, da tipurile de
role ce se pot construi. Pentru tipizare acest raport a fost stabilit Ia valorile 0,15; 0,20;
0,25; 0,30; 0,35; 0,40; 0,45.
In functie de valoarea acestui raport stat profilul rolei, cat ~i forma agrafelor
(falturilor) rezultate sunt diferite, asa cum se prezinta in fig.8.7.

108

109

I .

"7.5

Fig.B.4. Forma constructive ~i dimensiunile geometrice ale unei role de inchidere faza I

Ij (

:,etermina inal\ime.l Iaitului, deschiderea profilului fiind mai mare decat aceasta cu circa
,2 mm. Astfel:
V = I::!!~imealablei capacului
3
3

e46.6

+:!.d

'."l!l"
~

lrii

~.

~O.e3
_42.2.2h7
147.5

0.8.1'1
Fig.8.5. Forma constructivi.i 9i dimensiunile geometrice ale unei role de inchidere faza II

10

Ax.

direct0i I

. I
I Parnbola2
I--~

"5

}
<;:
o
\..

.1

Q.

--

o
IU

"I~_

':-...i!;'-

Ii

=-"",

Flg.8.7. Profile ale rolei faza I de form are a f~ltului ~i forme ale faltului obtinut

IB

GrD9imeo fal\Ului

A-~
_~i::t:or<2

a)

b) 1>01.;- ~

-,

Fig.8.S. Caracteristicile dimensionale 9i modul de obfinere a pr~mul~irolei faza I

:2

.
~e. co~stata ci.i pentru un raport d/a = 0,45 forma faltului (agrafei) este aproape
clrculara, In tirnp ce pentru un raport d/a = 0,15 forma faltului este eliptica.
'
Pe baza cercetarilor experimentale efectuate in strainatate s-a constatat ca cea mai
redusa fo~a de presare laterala (circa 50 - 60 daN) estedata de profilul ralei la care
raportul. d/a este ?e 0,30, deci punetul de racordare la 30% dinfnaltimea (deschiderea)
pro~luIUl, acest up de rota fiind utilizat la majoritatea masmilor de inchis, deoarece
realizeaza i 0 repartizare uniforma a eforturilor laterale, precum 9i 0 uzura minima a
profilului.
Deschiderea buzelor rolelor se calculeaza, in fJeneral, de la acest raport d/a 0,30,

>I~

;t

~."
Fig.8.B. SchemJde calcul a lungimii tablei capacului, respectiva

inaltimii profilului rolei

precum. 9i .de la rap?rtul dimensiunilor faltului obnnut cu acest tip de rola. Astfel,raportul .'
.
.
.....
.'.
dmensiuniior faltulUlla rolele cu d/a
0,30, este: grosimea fal(ului /Iungimea faltului 0 8
Pentru groslmi dlferite de tabla la cune ~I capac sa ta media celor doua grosimi:
(fig.8.7).
.' : d=(dl+d2)/2.
Deschiderea profilului rolei se determma pomind de la considerentul ca forma:
. DetChiderea profilului rolei faza I are valori uzuale cuprinse intre 2,4-3,0 mm 9i
fa1tului oounut este 0 elipsa Cll axa mare inclinata cu 30 fata de verticala ~i raportul celor deplnde ~ lungimea tablei capacului dupa agrafare l1i de grosimea tablelor eutiei ~i
doua semi~xe egal cu 0,65 (determinat experimental). Din rezolvarea geometrici.i a elipsei capaculUi.
".
. .
rezultate 91avand in vedere c<'3spatiul neacuperit este circa 4.d (sau 4 grosimi de tabla) sa .
La nOI 10 tarA, eele mal multe role fazal au deschiderea profiJului in limitele 2,4 .
2,8mm.

110

III

,
Analizand fig.8.6,a se constata ca profilul rolelor este definit de dimensiunile a ~i d,
din care cauza firmele straine au tipizat role Ie !?iIe-au notat cu un indicativ literar (de firms)
urmat de patru citre din care primele doua indica inallimea profilului in zecimi de milimetru,
iar urrnatoarele doua citre indica raportul d/a in procente. Astfel, indicativul LV 2530; 'l"
pentru 0 rota faza I, reprezinta; LV - Lubeca Vorrole; 25 - im31limea fallului de 2,5 mm; , ~'
raportul d/a := 0,30 (adica 30%).
k\l<
Constructia grafica a profilului unei role faza 1 se poate etectua conform schemei
din fig.8.9, in sistemul constructiilor grafice de parabole, in care curba rezultanta ~rofilul)
reprezinta infa~uratoarea tangentelor.
b=U9
f!=

13
&

.,

/,

li
~ ~
II ~
<rI

:::

..
~

::J,

;'\I~'
I

II.

~j

Fig.8.9. Constructia

profllului rolei de inchidere faza I

Din punet de ~edere at dim.ensiunii b, se con~tata ~ ~ceasta ~te, in practlca, circa:l.

90 - 100% din inaltlmea profilului (fa\a de 132% cat se IndIca teoretic). Atat la parte~ de,
sus cat ~i !s partes de jos, profilul este inciinatfata de orizonlala: la incep~tul ar~uIUlde'''~
parabola in partea de jos, acesta esta inclinat cu 1 - 1:3 pentru 0 constru~tle mal u~oara (:
a profilului; la partea de sus inclinarea profilului poate 8Junge la 5 fata de onzontala.'.:
"
Unele dimensiuni ale rolelor faza 1 propuse pentru tipizare la noi in tara, pentfl\:;'
raportul d/a := 0,30, sunt prezentate in tabelele 8.1 ~i B.2.
~
, :' , "

'I':

Tabelul 8.1. Dimensiuni ale profilului rolei de inchidere faza 1 cu raportul dla
Inaltimea
profilului
___ a (mm)
2,4
---2,5 __
2,6 _~

-----V-

Latimea arcului
superior
b tmrn)
2,4
~_
2,5
2,6
1---2,7
.

_____
..1.,.L_L-_. __
~

Latimea buzei
inferioare
c (mm)
1,32
1,375
1,73
1,485
1,54
112

rVLI\'~

~UII"LUIUI

de racordare U
d (mrn)
0,72
075
0,78
081
0,84

= 0,30

II

R port I d/a

a (o/c~
0

30
30
30
30
30

=j

Tabelul 8.2. Diametrele caracteristice ale rolei de lnchidere faza I cu raportul dla = 0.30

------- ..-.-~---.-.~---.---~-..---..- .--....

... ..

..

..... ....

_ __ ._--_. ._--------...

..

_ __

____

_.

__

,_".,

_.

__

"

,.

..,_

_ . ,.

__

__

--,-----_._---_

.0

~-=====~]l=~~~~~~_
~~=~~~:~~==::=~rt=:=:~~~~=-=I~=~-=-~~-:~
__.~~:;~=_--~~~~

Rola de inchidere faza 11intervine in procesul de inchidere dupa actiunea rolei faza
I ~i are rolul de a presa faltul - agrafa pe corpul cutiei. Forma faltulul este data de profilul
rolei faza II ~i de profilul capului de inchidere care centreaza capacul, cu care face un
unghi de circa 4.
Din punct de vedere matematic profilul rolei faza II (vezi fig.8.12) este 0 cornbinatie
de doua arce de parabola cu doua arce de cerc, astfel:
segmentele AB ~i CD - arce de parabola;
- segmentele Be ~i DE - arce de cere.
in punctele de legatura curbele sunt tangente una la cealatta, astfel ca se obtine 0
curba continua.
Ceea ce defineste profilul unei role este lnal\imea lui, restul elementelor
constructive fiind proportionate cu cele ale unui profil de baza determinat. in general, prin
lncercari .
Din punet de vedere al inal\imii profilului, aceasta este a := 2,5 - 4 mm, la cutiile
me~alice pentru conserve, la celelalte tipuri de cutii din alte domenii (chimic) Inaltimea fiind
mal mare.
Dimensiunile fal\ului obfinut depind de dimensiunile profilelor celor doua role de
inchidere ~i de grosimea tablelor Imbinate.
Lungimea faltului este egala cu deschiderea profilului rolei faza I plus inca 0,4 mm,
in timp ce grosimea faltului presat este egala cu doua grosimi de tabla pentru cutie, plus
trei grosimi de tabla de capac, plus 0,1 mm pentru masa de etansare.
Capetele de i'nchis au rolul de a centra ~i fixa capacul pe cutie in timpul procesului
de inchidere.
~c:st~ piese f~e sprijina cuti~ ~i capacu! sub apasarea rolelor de inchidere, faza I
91faza II. r-orta de apasare este de circa 50 - 60 daN.
De asemenea, capul de inchis are ~i 'rolul de rotire a ansarnblului cutie - capac in
cazul masinllor carusel, adica la masinile la care pozitia rolelor este fixa.
La ma~inile la care ansamblul rolelor se roteste in jurul cutiei ~i capacului, capul de
inchis are rolul de fixa,re a acestora contra rotirii datorata eforturilor de deformare in timpul
roiMi.
Forma ~i dimensiunile geometrice ale capetelor de inch is sunt prezentate In
fig.8.10.
Unele din dimensiunile capului de inchis cutii de conserve sunt fixe, celelalte
calculandu-se in functie de primele. Dimensiunile recomandate au valorile:
r) = l,I ~.05
f3 = 4"
h] = 1,5 "'.0' - pentru toate capacele
112

!clc

,_ _ ,.------_ _-_

Diametrul de fund al
Diametrul exterior al
,Diametrul
exterior al buzei
_J~rofiJ~Jy~(:!.df!!!:0.L_._
.__
._. ~r52!}1!:!!ui
dd~.!!'L._ ..__...
inf~!i()are,_~.J:0L
40 .. ..... .- _._-_._---_._-----------,48
40 + 2.c
----_ ....-_._-_._-_.----_._---_._--45
53
45 + 2.c
50
58
50 + 2.c
-.----.-- ..----.--"--.-.--~--,".-,
_._ .._-_ _---_._---_ .._-- -----------------55
63,
55 + 2.c

= 3,0

-- pentru capace $53 mm

h2 = 3,3 - pentru eapace $13 mm, $99 mm ~i $153 mm

In cazul diametrului sculei de rnatritat d7 aeesta depinde de diametrul nominal al
capacului ~i are urmatoarele valori:
- $52,7 mm - pentru capace cu diametrul nominal $53 mm
- <p72,2mm - pentru capace cu diametrul nominal $73 mm
113

4>98,2mm - pentru capace cu diametrul nominalcp99 mm

4>152,11mm - pentru capace cu diametrul nominal cp153mm

De-Df
----"

"

..

,,"

--

"

--~--

\R

d2.

_____ .._,

d2

19,,

(ll

!Ole

______
---1_

111
d~
----~~--,,~--------~-~

'-<
I

d~

hi

d-

ds
,~dlV-

~ \'
/

'

i'"
.

",

"

"

d4

111,,\

Fig,,8,10. Caracteristieile geometriee ale capului de inchidere

Dimensiunile care se caiculeaza prezinta urmatoarele rela~i de calcul:

h,

= h2

+ 0,1

h6 ='2 . sin
h =h - h

l12

'(

4)

=r21-cosp

'2 =',
_

Rl

+ 0,05

11. ='2 - h6
a, = n5 . tan
a)-a,

a2

=(h -h ).tan/3
a.,)

1",',

- ,_~~'

C _

FIQ,8.10. Trasarea grafica a profiluluirolei

de inchiderefaza

d; = d, + 2 a) + 0,05
d. = d2 - 2 a4
)~'.-.
sa unesc cu linie subtire punctele corespunzatoare de pe cele doua segmente i se
Unele dimensiuni caracteristice ale capetelor de inch is i ale rnatritei de ob\inere~ilf~~enbfic~ .mijloacele seqmentelordintre
punctele de intersectie ale acestora in sensul de
capacelor sunt prezentate in fig_8.13 i tabelu~ 8.4...
.
_
:~;parcurgere ales (0-1; 1-2; 2-3; .:: ) P,Omindde la punetul U;
Teleru' este piesa pe care se aseaza cutia 10 rnasma de lnchis. Are .forma u~~';'~~',se unesc
punctele Identl~cate cu arce de cere, parabola rezultata fiind
disc cu desenul asemanator fundului cutiei sau de 0 alta forma, care asigura CUII~,;i]\:rnfa~~ratoarea tan~ent~lor respective; se ingroaa parabola care face parte conturul
stabilitate in timpul inchiderii.
_=;1.1 fqs,upenor al profilulUi rotet; .
.
it 't,!'
Trasarea parabo/el supenoare U - c:
~;. :.~: -. se .procede~za in acelasi mod i pe traseul U - A - E, impartiridu-se segmentele
Trasarea grafica a profilului rolelor de inchidere
"'~:;
{,;UA" AE In acela~1 nurnar de parti egale;

.";i~

f!', ,..

Trasarea grafica a profilulu; rolei de inchidere faza !;,'W;

~se numerotea~
capetele subsegmentelor determinate parcuroand segmentele
Pentru trasarea grafica a profilului rolei de tncnidere faza I se porneste de ~" ~;;.,l',IaO'In sensul U ~ A ~I A ~ E;
dimensiunile a, b, c, d cunoscute, reprezentandu-se pe hartie cu lio!e subpre un dreptun~' rt',,'~, "se unesc cu linie subtire punctele corespunzatoare (cu acelasi numar) de pe cele
cu laturile a x.b _ ABCD (conform sehemei din fig.8.10),la scara 50: 1;"
"k,~d?~A laturi i se marcheaza rriijloacele segmentelor dintre punctele de intersectie in
_ se identifica pe latura mica a dreptunghiului punctul U, ~~t de.raportul d/a;
. ,7'\,l) .4~,ordlneacrescatoarea numerelor (O~1; 1-2; 2-3; ..,);
_ se identifies pe conturul dreptunghiului margin~a buzei I~fen?are ~ pro~luIUl,~;, ~i;.;' - .seunesc pun~el~ ~arcat~ c~ arC? d~ cere ~i se ingroa~a parabola rezultanta;
data de dimensiunea c, ducandu-se in punctul determinat 0 vertlcala subure, I punct\Jl~~,'\Y)" ' '. Obs. Daca.se mdlca unghlun de incllnare pentru dreptele directoare ale parabolei
luat pe oozontata fata de punctul A, la distants e (posibil ca e = d);4;~;s~p?no~re,
atunci se va proce?a astfel: ,
Trasarea parabolei superioare U - C:
.,
.,
;:';~,
din punctul U, respecnv C, se duce cate 0 dreapta subtire inclinata cu unghiul
_ se impart segmentele CD 9i DU in acelasi numar de pa~ egale !jl se numerot~~ ~~,i::~lficat (q>, respectiv o) fala de verticals, respectiv orlzontala, pana cand acestea se
eoraspunzator, conform schemei (parcu~ere~
segme!'tel?r. I numerotarea ~ fa~;I~..{i{-I~lersecteaza;
acelasi sens); (Obs. Pentru 0 preeizie mal buna se vor Impartl segmentele CD I DU.~~~,:1&', - ,pe dreptele ast!~1 rezul~ate UD', respective D'C se vo: lua acelasi numar de parti
un oumar mai mare de subsegmente)'''''k:)!eg~le
~I se procedeaza 10continuare dupa metodologia amintita mai SUS,
" ",
Definitivarea comutului inferior.

:)'.:';:r:

114

115

S~

se duce pornind din punctul E 0 dreapta subtire inclinata cu unghiul y (1-1,3) fala
de orizontala pana la verticala buzei inferioare a profilului inferior (cota c);
..:..
:.1.
'
se face racordarea celor doua drepte cu un arc de cere de raza R1 (circa 0,3 mm)':~l~
la scara aleasa;
.',:
.
din punetul de racordare de pe verticala se duce In jos un segment de dreaptaij
lnclinat cu unghiul E (circa 15) fata de verticala; ,
se ingroa~a linia conturului inferior astfel determinat;
Oefinitivarea conturului superior.
'
~
din punctul C se continua eu 0 dreapta subtire (orizontala sau Inclinata cu unghiul
~) pana la 0 distanta data de diferenta dintre diametrul exterior al profilului l1i diametrul de,(ti
fund al acestuia, stabilita printr-o verticala subtire;
se faee raeordarea celor doua drepte cu un arc de cere de raza R2 (Ia scars>
aleasa):lI
,
~.
din punctulde racordare de pe verticala se duee un segment de dreapta, in sus;
inclinat eu unghiul 8 (0 - 5) fata de verticala:
se Ingroa~a conturul superior astfel rezultat;
Oefinitivarea desenului profilului rolei faza I:
se tree pe grafic cotele corespunzatoare
(a, b, c,d, e), razele de racordare.fiOi
unghiurile de inclinare ale dreptelor caracteristice;c,,:
Se vor determina, in continuare, inaltimea faltului ~i a elipsei (sau agrafei) rezult8t$~
dupa faza I de inchidere V (V = a - 0,2), lungimea tablei capacului care trebuie obiinut~;
dupa ambutisare ~i deeupare pe matrita, inainte ca aceasta sa fie boi"durata ~i rolata, din'I'
relatla (de mai sus).
'
Trasarea grafica a profilului rolei de lnchidere faza 1/:
Pentru trasarea qrafica a profilului rolei de inchidere faza II se porneste de Iii ;~'(; ,
dimensiunile a, b, e, d, h, e, f g, i, j, R1, R2 eunoscute, reprezentandu-se pe hartie culinie .
subtire un dreptunghi eu laturile b x h - AXYZ (cant. schemei din fig.8.12), la scara 50: 1;., ..
se i~entifica axele de simetrie ale parabolelor ~i varfurile acestora (parabolele
aceeasi axa de simetrie);
"
. se yaseaza, dupa metodologia prezentata la trasarea profilului rolei faza I, ra.mu..r.~.
...
' ;'~.'
h
supenoara a parabolei 1;;i
/, .
se identifica centrul eercului de racordare R1 i pundul de legiHura al parabolei1.6J> ~
arcul de cere corespunzator (prin dimensiunilee, f, g) ~i se traseaza cu linie subtire cere~ti,~
..
de raza R1;
se deterrnina varful parabolei 2 9i S8 traseaza eu linie subtire verticala prin aces(~'
punct':.:l
, se prelunqeste orizontala ia distants h i se deterrnina centrul M2 al cereuluide'{
racordare de raza R2 (prin dimensiunile d i R2), trasandu-se cu liriie sublire un arc decerc;~:i'
corespunzator;
.'
- se traseaza cu linie subtire ramura inferioara a parabolei 2lprin puncte, Cunosca~d:i:
ecuatia acesteia x2=2.p.y, la care se cunoaste dlstanta fooala p/2=c, deoarece focarul';:
parabolei 2 este in punetul F de pe grafic (pentru uurintf~ se reprezinta tabelardatele(xI'i'
Yi)), marcandu-se punctele;
';~;I
..
se identifica punctul de legatura al parabolel 2 cu arculdecerc R2 i se marchea~I.';"1
acest punct (afla la distanta i de axa h a cercului): .
.,
se traseaza in acelasl mod (prin puncte) 0 portiune din ramura superioaraS"'j:"
parabolei 2, pa~a cand aceasta d!;:pa~.e~tepunctul.de legatura cu cer~ul de.raza R1;
....
se identifica punetul de legatura al parabolel 2 eu cercul de razt R1 iii se mareheaza.\ ','
acest punet (cota 1<);
;.
se ingroa~a eonturul profilului rolei faza II astfel determinat l1i se tree pe desen:,'
cotele utilizate ~i determinate grafo-analitie.

C___________

X,

.>.

9
8

7
6

Rl

j1lr tj,MI

)9
2

>

Ie

.~

0.

aUII"~"

I.

i'

rM

lJ6

I.....

I)~

2
Fig.8:12. Trasarea graficaa profilului rolei de inehidere faza II
117

r
.
Tabelul 8.3.
Valeri
Raportul
Parametrul
fata de a
.a
1
0,69
b
0,584
c
0,285
d
0,24
e
0,44
f
...B..
0,385
1,3
h
0,24
.i
0,35
0,2
RI
0,454
R2

. t ti
ntru gama de dimensiuni ale profilului rolei faza II
onen a rve pe

~ uliliza materialele de laborator existente: capace ~i cutii meta lice de conserve de diverse
dimensiuni ~i in diverse faze de elaborare (fabricare). doze ~i capace pentru bere ~i

11:

cutii <b13 si <b99

'),~bauturi racontoaro,
cutii rnetalice section ate
pentru cutii iP53
cutii 11>153[;
I;;caracteristicilor geometriee ale fallului
26
2,7
2,8
2,9
3
3,1
3,2
3,3
3,4
3,5 ,j
1~94 1 863 1,932 2,001 2,07 2,139 2,208 2,277 2,346 2,415.
Modul de lucru
1~184 1'577 1 635 1,694 '1,752 1,810 1,869 1,927 1,986.2,044 I... ',
0,741
0624
1'144
'001
I, ~8
3,.)

0:710
0648
1:188
1 040
51
0 ~48

:3

0:198
0672
1:232
1078
64
0672

:3

0,624 , 5 <> 98
0,91 0,94
0'56
0,52 0,54 12"
1,180 1,226,

1'015 1'05
<> 58
<> 6
13" 1,36'
'l'

d3
I ."

..

-iz: .~),

d7

,:' -

"..t~
';!~,'~l.,';~
.....~~1\,
'1:.,.

d8

I.,":"

',1"

"

'.

,!-

d11

'\.

dg
;--

sa fa~ co.ntrolu,1e.xl,erior al faltului (forma, starea suprafetei, existenta defec\iunilor

mecamce),
se verifica dimensiunile exterioare ~i incadrarea lor in carnpurile
(pentru 1- O,OS rnrn; 9 - 0,02 rnm; i - iO,OS rnrn);
_

de toleranta

',:.:.' ::n':':.o.':/6,,/8

din ciecumf.eiolB ,i se exammeeza vizual);

Obs. Se .vor determina pararnetrii seometrtci ai faltului in diverse secnuru. pentru

'~ }~diversediametre ~i tipur~ de cutii metal ice;

'

.f

1i:

1"

,
d6

e(

,j

\',&L!.
1,\'

"~;;';'j

- r .- .,
<'J;~

~V';::'

1i ,i ..

"'-.'-'~"1,,

deterrninarf

0,998.[

..,. .... !~ ~ .' I",: -

r'1~.'
<.11';

in vederea

. ,.J.
S.e vor lnsusl elemen~~le teoretice legate de proce~ul tehnologic de obtinere a
0,84
.f!' culillor ~Icapacelor pentru cutii de conserve ~I doze pentru bautun ahmentare;
1,54:
',. ~.. S~. vor ln~u~i ~Iemen~ele teoretice .!egate de .o"rganele principale ale masinilor de
1,34$I,t.~"nchls cut II metahce pnn fait ~I de paramatn] constructivi BI acestora;
4;55 t} ".;.3.
se determina, folosind sublerin, dimensiunile principale (diametru. inaltime) ale
.0,841.;: l~r~utiilor,dozelor metalice 9i capacelor corespunzatoars:
1,085 '1,12
1,155 1,19 1,225 '
4. Se vor determina, folosind micrometrul, grosimile tablelor utilizate la fabricarea
062
n,64. 0,66 0,68
0,7.j.,) ,Cutiilor ~i capacelor metalice, precum ~i dimensiunile bordurilor acestora;
1,407 1,453 1,498 1,544 1,'"
"
.:5. Sa .~.~'"
daca luogim:a.labl.i capacul~i se iocade~,.
in Iirnita prezantara in
")ucrare, ubhzand relatia pentru maltlmea faltulu! (I = V + 0,2), If) care d este aproximanv
,(:,~ ~9rosimea table; (media grosimilor tablelor capacului ~i cutiei);
,
..'. '
~..; ~:Se face verifi~rea etan~eitatii ~i C~ritrolul~fallului dupa Inchiderea cutiilor meta Iice
~...
[(asamblarea corputut cu capacul superior) In urmatoarea succesiuns:

0,821 0,855 0,884 0,912 0,941 ~69

0,696 0,72 0,744 0,768 0,792 0;816
1,276 1,32 1,364 .1,408 1,452 .1,496
1 117 1,155 l,i94 1,232 1,271 1,309
71
3,9
4,03 4,16 4,29 4,42
0 ~96 072 0,744 0,768 0,792 0,816

':3

~i prelucrate

,\"'1

~i:,Obs. Notarea

profil~luirolei

'.

faza I sau,faza II se face In mO,dulurrnator: R1 _ ~6~~ sa.u

,id~2...;
~860, care reprezinta: R1 (R2) - rola faza I, respecuv rola faza 1/; 26 (28) _ inaltirnea
"'~.!:)ro~lului in zecimi. de milimetru; 55 (60) - diametrul interior (de iJnd) al profilului rolei in

...:::::5~______
.: ~inm. Indicativul complet al rolelor, faza I sau faza II, mai cuprinde in fata notatiei
..
.. '
. .d
b tisare a capacelor (a)
i~~pecificat~tipl,Jlma~inii de Inchis pe care se rnonteaza rola respective.
Fig.8.13. Dirnensiuni .caractensllce ~Ie m~tntel e a~t u(b)
,.j:';
,Pentru dilnensh.mi cunoscuteale profilului rolei faza I se va trasa grafic profilul
~I negalivul unu, fait bme execu a":'J
'r~ces~eia'pe un format A4 de h8rtie miJimetrica (se va aprecia mai intai dimensiunea e care
.
..
. .
I . d chis i rnatritei de ambutisare ,:::llOQte fi egala sau diferita de dimensiunea d), la scara 50 : 1;
TabeluI8.4. Unele dlmenslur1l caractenstlce ale capu UI e In I 9
:i" )c',,9 . Sevor determinadimensiunile caracteristice ale profilului rolei faza II, pornind de la

:t,:>8:

.
trul
Diame

G rosllI~ea
.

nomm,"

~b;;'

53
~~
153

0'24
0'26
0~8

d3

d4

672
62,1
&8,7 &3,35
115,2 109,67
170,64 164,86

d5

d6

61,56 53,5
&2,79 72,91
109,7 98,95
164,1 154

d7
527
72,2
98,2
15211

d8}

d9

dIO

48 5 44 5 40 5
65
60
55
90
85
80
143 133 123

dll

,.r:' h;d,e,s,cpiderea
acestuia
se va
";:'~iTenSiunilor
stabilite, a
la 9i
scara
50 trasa
: 1; grafic pe hartie milimetrica profilul corespunzator

t~'I~.S!>

"',
vor trece dimeosi""iI. rnasurats ,i calculale, referitoara la eele doua role ,i
30
J,,: If''!',etete de lnchls, Intr-un label concep~1 special de fiecare slude.ol;
.
.
38,3
.f,.,;;1.1. ~ev~r concepe ~I.completa doua tabele cu datele de baza ale profilulUl celor doua
52,7 4,
de.lnchldere, faza I ~I faza /I.

~~~~!~

")

Aparatura folosita

in laborator

~~

'I:

Pentru efectuarea lucrarii sunt necesare doua formate A4 de Mrtie milimetrica,. :';" .
creion, rigla gradata, compas, instrument de calcul, subler, micrometru 0-25 mrn. Se vor#!

I,;?

118
119

Referatul tucrartt
1. Sinteza privind procesul tehnologic de obtinere a cutiilor metalice !?i capacelor

\.

2 Destmatla, constructia !?i dimensiuni1e geometrice ale organelor de inchidere prin fait

3. Schemele constructive ale unor cutii ~i capace metalice inchise prin fal\

'i)~J:t~

4. Tabela cu parametrii masuraf sau calculaf pentru trasareagrafica a profile lor rOleJC1r~
inchidere (se anexeaza la referat cele doua grafice ale profilelor rolelor).
...'l!;

5. Principalele defecte ale faltului (enumerare)

6. Observatli !?i concluzii asupra lucrarii ~i modalita\i de imbunatatire a acesteia

120

121

l.ucrarea nr. 9
,
ETICHETAREA PRODUSELOR AMBALATE. ETICHETA ECOLOGICA.
" ,:fOEBARE. SISTEME DE ETICHETARE ~I FIXARE A ETICHETELOR

CODUL

Lucrarea are scop cunoasterea principiilor de etichetare a produselor ambalate, a

[.infOrma\iiloree trebuie inscriptionate pe etichete, atat in cazul produselor obisnuite cat ~i in
:di!'cazulprod use lor chimice periculoase, pentru 0 alegere a proousului, in cunostinta de
:?uza, de catre consumalori, in concordanta cu exiqentele ~i nevoia de moment a
lcestora. Sunt prezentate principiile care stau la baza etichetarf ecologice, precum ~i
. principiile care stau la baza irnprimarf pe etichete a codului de bare, modul de citire a
')f'8Cestuia, inf~r~a\iile pe care Ie furnizeaza case lor d~ marcat. Sunt prezentate schemele
'-'de calcul a cifrei de control a codului de bare pentru sistemele EAN-13 ~I EAN-8.
r,;'i
De asemenea, sunt prezentate cateva sisteme de etichetare a produselor ambalate
:!!~isistemede fixare a etichetelor pe ambalaje.
~~\';

;,~)

J';I';';

Eticheta reprezinta totalitatea informatiilor care insotesc un produs ambalat sau 0

~i care sunt, de regula, inscrise pe ambalaj ~i care ofera consumatorului detaliile
j!:~~,Pn.vindcaraeteristicile produsului cum ar fi: masa, lista ingredientelor, numele ~i adresa
. I 'producatorului, instructiunl
de utilizare, data de expirare, etc.
~
Este foarte important sa se ofere consumatorului aceste intormatii, deoarece, numai
!:cJQ"urmacunoastorn caracteristicilor produsului respectiv, consumatorul poate lua 0
~hbtarare: sa cumpere sau sa nu curnpere ace I produs, ~i sa aleaga acel produs care
!~iespunde exigentelor sali dispozitiel lui de moment.
..'" . Eticheta reprezinta orice material seris, imprimat. litografiat, gravat sau ilustral care
t~ntirJeelementele de identificare a produsului ~i care insoteste produsul sau este 'aderent
!7Jla
..~cesla ..
Scopu/ etichetarii produse/or esle de a furniza consumatorilor toale lnformatiile
verificabile ~iu!?or de comparat, pentru ca acestia sa poata efectua in
, .~Jil.lta.de cauza 0 al~gere corecta, alegand acel prod us care corespunde eel mai bine
Jvdia ~i exigenta lor, :tu posibllitatea lor financlara sau cu interesul.lor de moment.
. Totodata, '.eticheta trebuie sa informeze consumatorn asupre riscurilor la care
'tisar putea fi expust. .. '
. .
. Consumatorii au dreptul de a fi informaf cornplet, coreet ~i precis asupra
eristlcllor. esentiale ale prcduselor.si serviciilor, astfel incat decizia pe care 0 adopta
g~tura eu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor. Informatia inscriptionata
~ie sa fie de. asa natura rnentionata tncat sa fie usor de lnteles de catre oricine.
efen~orla acestea, legislatia interzice nOlarile prin codificare .
. ,,':;':: breptu/ de a a/age este unul din eele 5 drepturi fundamentale ale consumatorilor,
.U).:i..~.d..-:.,r.,..e
....
...p..l.pa.re a fost Cti$tig.at in urma cu mai multi ani i, de aceea, consumatorii sunt rugati sa
!,;, <'nU'i~ibatajoc de acest drept.
~t;i. ': . lnforrnafiile caretrebuie sa fie ineluse pe etichetele produselor sunt:
denurnirea produsutut
.nurnele ~i adresa producatoruun, a importatorului sau a distribuitorului inregistrat in
Romania
data de expirare
cantitatea neta

!U;' "'itnat:fa

!~ii .'.

~~re,

..
!

122

123

1
e.
f.
g.
h.
i.

conditille de depozitare ~i de folosire (dadi este cazul)

~onsuillatorltlui sau ~aracteristicile optime ale produsului, chiar daca acesta a fost pastrat
locul de origine (daca este cazul)
.
111 condiui corespunzatoare:
coocemraua aleoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1 2%
(
b) data durabilita\ii minimale, pentru produsele mai pu\in perisabile, care reprezinta
lista ingredientelor folosite
'data
\imita de comercializare. Produse\e mai pot fl consumate 0 vreme, neatectand
cantitatea ingredientelor evidentiate pe eticheta prin desene sau cuvinte (daca este:;
sanaiatea, dar nu mai .pot Ii comercializate, intrucat procucatonn nu mai qaranteaza
cazul, exista ~i exceptii)
'J
ca\ita\ile ftzieo-ehimice !?i pe eele gustative (dioxidul de carbon din bauturile rikoritoare se
i. instruc\iunile de utilizere
\'~ pierde, painea se usuca, etc)
k. men\iunile suplimentare pe grupe de produse.
"
Termenu\ de va\abilitate se compune din formularea clara a zi\ei, lunii !?i anului (in
E\ementele a, c, d i g se inscriu in acelai camp vizual, excep\ie facand produsele;
aceasta mdine, fo\osind sisternu\ ZZLlAA) in\r-o forma necodiflca\a. Da\a este precedata
ale caror ambalaje sau recipiente nuau nici una dintre fete mai mare de 10 cm2.i~
d~ rnentiunea clara "Expira la data de ... ". Dupa caz, se poate indica doar ziua ~i luna sau
In cazul produse/or chimice periculoase comercializate sau puse la dispozWa.~. ziua, luna ~I anu\.
.
publicului i etichetate ca foarte toxice, toxice, coroswe, nocive, extrem de inllamabile sau.~
Data de durabilitate minimall? se marcheaz8 in aceeasi 1ormula. Da\a es\e
foarte inflamabile, recipientele care contin astfel de preparate, indiferent de capacitate, :
pr?c~data de rnentiunea clara "A se consuma de pretermta inainte de I pana la
trebuie sa fie prevazute eu un insemn tactil de avertizare a pericolului.
'
sfarsitul ... ". Oe asernenea, se pot mentiona doar ziua l;)iluna, luna ~i anul sau doar anul, in
Preparatele chimice periculoase pot fi introduse pe piata numai daca etieheta'.
funclie .de durabilitate.
ambalajului confine informatii ~i indicatii lizibile, care nu pot fi sterse, precum:
"'''.
_ In amb~le situatii, men\iu~ile cu privire la indicarea datei sunt urmate de condltiile
a) denumirea cornerciala a preparatului chimic periculos sau denumirea princare'i
de pastrare ~I eonservare, ~aca este cazul.
furnizorul identifica preparatul chimic periculos;
.'
Este de recomandat sa nu se cumpere produse a carer data de expirare nu poate fi
b) numele, adresa complete ~i nurnarul de telefon ale persoanei cu secliul in Romania,:,
lnteleasa. w
responsabila de introducerea pe piata a preparatului chimic periculos;
"Exista
unele produse alimentare scutite de indiCarea datei durabilita\ii mir.imale cum
c) denumirea chirnica a substantei sau substantelor chimice periculoase prezente in
a~.fi: fru~tele ~i legumele proaspete neprocesate; bauturile cu mai mult de 10% alcool;
preparatul chirnic periculos;
;
pamea ~I produsele de panificatie, patiserie ~i cotetane care se consurna in 24 ore; otetul
d) simbolurile de pericol si indicafiile de pericol;
de fermentatie: sarea de bucatarie, cu exceptia celei iodate; zaharul ~i mierea de albine;
e) fraze de rise - fraze R;
.
produsele zaharoase alcatuite aproape in totalitate din zahar aromatizat sau colorat: guma
f) fraze de prudenta - fraze S;
de mestecat; portiile individua!e de inghetata neprearnbalata; vinurile ~i produsele similare
g) cantitatea nominata - masa nominata sau volumul nominal a continutului in caiul'"
obunute din fructe, altele decat strugurii; bauturile nealcoolice, sucuri de fructe ~i nectaruri
preparatelor comercializate sau puse la dispozitia publicului..
. din fructe; bauturile alcoolice in recipiente mai mari de 5 litri, destinate consumului colectiv.
Oenumirea produsului se retera la natura, genul, sortul ~i starea produsului. Citind'l,
Cantitatea netatrebuie lnscrisa in unita\i de volum, pentru produsele lichide, :?i in
denumirea produsului, consumatorul ii face 0 impresie irnediata asupra naturii acestuia";',,
unita\i de masa, pentru celelalte produse. Se utilizeaza dupa caz litrul, centilitrul, mililitrul ~i
Nu intotdeauna denumirea produsului mentionata pe eticheta corespunde cu denumil'ea~
grarnul sau ktlogramuL
reala a acestuia. De exemplu, iaurt se numeste numai acel iaurt care contine la vanzare:,
Ca ~i in cazul durabilitatii minimale, exista unele produse a carer cantitate neta nu
fermenti lactici. De asemenea, in Uniunea Europeana, unt se numeste numai acel unt care;'. este obligatoriu a fi lnscnsa pe eticheta sau ambalaj.
confine cel putin 80% grasime animala din substanta uscata. Produsele care contin~
Lotul. Pentru a putea fi identificate cu u~urin\a, toate produsele trebuie sa poarte 0
indulcitori artificiali, precum Cyclamate, Saccharin sau Aspartam se afla sub seinnuII
indicate referitoare la lotul din care fae parte. Sunt exceptate de la indicarea lotului
obliga\iei de a include mentiunea .cu indulcitori" alaturi de denumirea produsuluL
.
produsele pe a carer eticheta este specificata i ziua in data de durabilitate minirnala sau
Denumirea produsului trebuie sa includa, sa fie insotita sau sa faca referiri la:
termenul de valabilitate, alaturi de alte cazuri similare.
intormatii descriptive ~i, daca este necesar, informa,ii referitoare la utilizare;
.; ,
Usta ingredientelor
(cornpozifia) trebuie sa fie rnenuonata pe eticheta in ordinea
starea fizica a produsului sau tratarnentele. specifice la care acesta a fost supus::
descrescatoare a cantitatii componentelor produsului.
(refrigerare, congelare; afumare, etc.);
.
In cazul aditivilor alimentari, acestia se Inscnu in lista ingredientelor cu denumirea
mentiunea "tratat prin ionizare" sau "tratat cu radiatii lcnizante", daca este cazul;~ . categoriei din care fac parte (coloranti, conservanti, stabilizatori, indulcitori. etc.) urrnata de
menpunea "ambalat in atmosfera protectoare"
da~. s-a utilizat peniiu. ,denumirea chimica sau codul numeric CE. De exemplu: acidiftant: acid citric sau E330.
conservare un gaz avizat sanitar,
.'
';,
Pentru a fi mai atragatoare, prooucatorii accentueaza prin desene sau texte
Marca de fabrica, marca comerciala sau alte denumiri nu pot inlocui denumireao~'". anurnite ingrediente (vita mine, proteine, minerale, fructe). legisla\ia obliga specificarea
produsului, iar termenii "mod", "tip", "gEm" ny ppt f fp!g~iti i31~turide denumirea specifica, ":':'; cantitiitii
ingredientelor,
exprimate in procente, a acelor ingrediente accentuate la
_~enumi~eawI?rgglJ@I~rtf@tam' tf@bli~ ~ fi~ w~fjgi~Rt @@ g'~!a pentru a "perm~e',:. , etichetare prin desene, cuvinte sau care sunt incluse in denumirea produselor (aromele,
cumpar~!gnJ'YI it llflljaca f1atUfa j5f6alJuIUi ~i iI d@Ej@6@ElSl ~@ i!lt~produse cuj:.
cum ar fi: condirnentele sau sarea fac exceptie, intrucat la acestea, cantitatea nu este
9af!Hlf p!:lt@a fj OOFifUndat". . '
"
,
'.:'
relevanta)...
.
jjrddusul nu poate inClude in denuiTiirea sa fflen\it.1l1ea "fabflcst dul' fflEHOO@,' .
Men~llInlle sup.llmentare pe grupe de produse. Exista 'rnentiuni suplimentare de
tfaaitiOriale" dacii nu indepline~te aceasta conditie.
"
etichetare pentru diferite grupe de produse, in functie de categoria din care acestea fac
Data de eipirare, PenffU 6ata de expirare a prddlJSelor' se folosesc 2 termenl:
;
parte: alimente, medica mente, produse chimice, produse toxice, prod use inflamabile, etc.
a) terrnenel de valabilitafe, pentru produsele foarte perisabile, care repfezihta d~tal
w
Informat!a inscriptionata pe etichete trebuie sa fie de asa natura mentionata incat
limita de consum. Dupa aceasta data producatorul nu mai garanteaza san~itat@~! sa fie usor de inteles de catre oricine. Mentiunile de etichetare trebuie redactate in limba

i'

~!"..

124

125

romana, lizibil ~i inteligibil, asezate in mod vizibil. Fac exceptie de la prevederea redactarii ,;;
Eticheta ecoloqica se acorda, astfel, pentru: rnasini de spalat vase, aparate
in limba rornana rnarcile de fabrica sau de cornert, denumirile de firme i denumirile"
frigorifice, rnasini de spalat rufe, deterqenti pentru vase, deterqenti pentru rufe, lacuri i
arhicunoscute publicului larg (exemplu: pizza, chips, snacks, croissant, pop-com, etc.).
vopsele pentru uz gospodaresc, vopsele de interior !]i lacuri, produse textile, incaltaminte,
Totodala, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin :i ienjerie de pat i camai, becuri, hartie pentru copiere, nartie penlru servetele, hartie de
alte indicatii sau desene. inscrisurile de pe eticheta nu trebuie sa prezinte rnodificar] :~ toaleta, role de hartie pentru bucatane. computere personale, computere portabile, saltele
(stersaturi, inlocuiri sau adaugari) care pot induce in eroare consumatorul.;',
.de pat, amelioratori pentru sol si mediu de crestere, produse de curatat pentru uz general
Este interzisa reetichetarea produselor.
.', '~i produse de curatat pentru instalatii sanitare, deterqenti pentru spalarea manuala a
Informatiile inserise pe etlcheta nu trebuie sa lnduca in eroare eonsfunatorii la
,veselei.
achizitionarea produselor, in privinta:
.,.
Codul de bare. In conditiile aparitiei supermagazinelor, pe ambalajele produselor
a) caracterlsticitor produsului, a naturii, identitatii, proprietatilor,compozitiei,
cantitatii;
.cornerciahzate se aplica un cod cu bare, care este eel mai simplu i eel mai ieftin sistem
durabilitafii, originii sau provenientel, metodelor de fabricatie sau de productie;
,de identificare automata a unui produs. EI se bazeaza pe reprez-entarea printr-o asociere
b) atribuirii de proprietatl pe care produsele nu Ie poseda:
bare (inchise la culoare) ispatii libere. La ora actuala exista mai multe slsterne de
c) suqerarii ca produsul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate toate,. : simbolizare prin coduri cu bare, dardintre toate acestea codul EAN (European Article
produsele similare au aceste caracteristici. (Atenfie! Sub incidenta acestei litera' : ,Numbering) este singurul standardizat international.
intra i menfiunea "Fara colesterol" lnscrisa pe prod use de origine exclusiv <1
. Termenul EAN semnifica un sistem de codificare cu structure precisa de codificare,
veqetala, colesterolul fiind atribuit numai produselor de origine animala).
...fohTlata
din 13 sau 8 caractere, eel mai utilizat tiind EAN-13, un procedeu desirnbolizara
Elementele de etichetare a produselor alimentare nu trebuie sa faca referire la
:(coclulcu bare) ~i asociatia belgiana "International Article Numbering Association EAN"
proprletati
medicate, precum: "ejuta la reducerea riscului de .. .". "ajuta la intarirea -,'catese ocupa de difuzarea i supravegherea respecters normelor i a utilizarii lor.
sanatatii\ "ajuta la intarirea sistemului circulator .;." , "este un aliment sanatos .. ." etc.,
:.".
Sistemul EAN-13 se nurneste astfel pentru ca numarul de cod al fiecarui lucru este
aceste menfiuni putand fi facute in cazul alimentelor destinate special bolnavilor ciJ
*~Iootuit din 13 cifre. Prima cifra a unui asemenea nurner se scrie separatca un nurnar
anumite afectiuni, sau in general alimentelor, cu conditia ca sa fie in prealabil testate ~ '.'
la stanga codului de bare, in timp ee celelalte 12 cifre ale nurnarului se scriu in doua
avizate ca avand proprietati medicale speciale.
.
,:subc8mpuri Qumatati), unul la stanga !]i unul la dreapta cu caracterele codului de bare.
Actele normative care reglementeaza normele de etichetare a alimentelor sunt '., lrifnale spte cffra indica (ara de provenienfa i fabricantul obiectului (elementefe 2-3 i,
reprezentate, in principal, de H.G. 784/1996 modlficata i cornpletata prin H.G. 953/1999..\
!ff1Specliv4-7) in limp ce cefelalte cinci cifre din cele ase ramase indica tipul produsului.
Eco-etichetarea. Produsele care intrunesc criterii ecologice stricte, precum ~i de' '~:Ultim8cifr8 esie cifra de control, cu care se verifica daca calculatorul "a citi\" corect codul
pertormanta, pot avea inscriptionat pe etichete semnul etichetei ecologice (floarea), care
~debare (fig.9.1).
poate fi prezentat ca instrument de marketing pentru a arata consumatorilor ca produsull.
Prefixul (primele 3 citre) esle, fie codul ISO al tarii respective, fie prefixul EAN de
are perforrnante de mediu superioare.Scopul introducerii etichetei eco/ogice a produselor
.\ara al Orqanizatlel Nationale EAN (pentru Romania codul ISO este 642, iar eel al
este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului, pe parcursul
..orgsnizatiei EAN ROMANIA este 594).
intregului lor ciclu de viata, in comparatie cu alte produse apartinand aceluiasi grup de
De asemenea, sistemul mai contine caractere auxiliare: trei grupuri a cate doua linii
produse.
.sub\iri
~i ceva mai lungi, care au un rol de centrare in momentul citirii. Cifrele codificate
Promovarea acestor prod use coniribuie la utilizarea eftcienta a resurselor ~i la un :'trebiJie sa fie clare pentru a permite i identificarea vizuala.
nivel ridicat de protecfie a mediului, prin furnizarea catre consumatori de informatii corecte,
exacte i stabilite pe baza !]tiintifica despre produsele respective.
Eticheta ecoloqica UE este necesara pentru a raspunde la preocuparea
consumatorilor referitoare la securitatea sanata~i i la mediu i pentru a incuraja producta
!ili consumul produselor ecologice. Eticheta ecolooica se acorda grupurilor de produse care
indeplinesc urrnatoarele conditii;
a) potential ridic;at de protectie a mediului, care sa determine alegerea facuta de
XII X X X X X XII X X X X X X
442835
4 019400
'-y---' '-v----' ~
\
comparator;
b) avantaje competitive pentru producatorii de bunuri ~i/sau prestatorii de servicii;
1
2
3
4
c) eerere mare de consum sau utilizare finala prin volumul de vanzari.
Fig.9.1. Schema de codificare a produselor ambalate
Eticheta ecoloqlca trebuie sa cuprinda informajii simple, clare ~i exacte, stabilitepe
baza tiinlifica, in ceea ce priveste aspectele de mediu care sunt luate in considerare la i ,'.
Codul cu bare nu confine nici 0 informajie referitoare la pretul produsului, Intrucat
acordarea etichetei ecologiee (pentru produsul respectiv), precum ~i informatii cu privire la\i:'aCesta variaza de la un vanzator la altul. Mecanismul este urrnatorut cititorul de cod de
motivele pentru care s-a acordat eticheta ecologicaf,bare
rnasoara lumina reflectata !?itransforma aceasta informatie in semnale electrice care
Acordarea de eticheta ecoloqica este deschlsa, la momentul actual, tuturor;
-sunt apoi prelucrate de un calculator cu care se aM in legat~ra; la fiecare citire de cod,
produselor sau serviciilor cu exceptia alimentelor, bauturilor ~i dispozitivelor farmaeeutice .. ;...'cititorul interogheaza calculatorul cu privire la numele produsului i pretul acestuia
Ea se acorda pe 0 perioada de trei ani, urmand ca la sfar~itul perioadei
poat~ fi Jasociate codului citit), pe care Ie tipareste apoi pe bon !?iIe foloseste in calcuiul sumei de
reinnoita, in conditiile unei noi analize a caracteristicilor de rnediu ale produsului respectlv.
','incasat.

~de

:arab,

II

IIItl I

~a

Implementarea
companii, deoarece:
126

unui sistem de coduri de bare ofera avantaje serioase oricarei

.
127

a. Coda rea cu ajutorul codurilor de bare reduce posibilitatea aparitiei erorii umane
datorate introdueerii manuale a datelor sau eitirii gre9ite a codului unui prod us;
b. Permite automatizarea proeesului de tiparire ~i eitire, nurnarul de identificare al unui
articol putand fi eitit eu ajutorul unui cititor optic de cod de bare;
c. Diversele standarde ale simbologiilor asiqura 0 captura unitorma a datelor intr-o
rnaniera universal inteteasa 9i acceptata;
d. Codurile de bare asigura intoarcerea rapida a intormatillor, necesara strategi~i de
marketing a eompaniei;
\.
e. Codurile de bare asigura posibilitatea preluarf intormatiilor de pe un flux tehnologic.
determinand 9i etiminand astfel gatuirile procesului, crescand productivitatea.
Codul de bare este alcatuit din linii paralele intunecate de grosime diferita, intre .
care sunt intercalate intervale luminoase (Iinii luminoase), de asemenea. de grosime
variata. Diferitele cifre ale numerelor sistemului zecimal (0,1,2 ...9) sunt ~reprezentate
printr-o suceesiune diferita 9i unica pentru fiecare cifra de intervale (Iinii) negre ~i albe de
latirne diferita.
Aceasta suceesiune a liniilor negre ~i a intervalelor albe, din care e' constituita"
fiecare din cele douasprezece cifre ale codului EANcJ3, are 0 anumita "Icl\ime" alcatuita
din sapte unitati de h3\ime standardizate ("modules"). Fiecare asemenea unitate de Ia,me
are, conform normelor sistemului EAN-13, 0 latime de 0,33 milimetri, fiecare din cele 12
cifre fiind reprezentata cu linii negre 9i albe de latime variata, aflate intr-o succesiune
diferita; aeeste linii au 0 latime totata de '0,33 x 7 = 2,31 mm. Pentru reprezentarea
concrete a fiecarei citre se folosesc patru alternante de linii negre ~i albe, fiecare linie
avand la\ime diferita, dar eu 0 latime totata de 2,31 mm (vezi diagramele 2 9i 3). Se poate
face ;;i rnicsorarea ;;i rnanrea intregii reprezentan in primul caz insa nu e permis .ca
"grosimea" modulului sa fie mai mica de 0,23 mm.
In diagrama de mai jos (fig.9.2) se observa ca fiecare din cele 10 cifre ale
sistemului de numere pot fi reprezentate in trei moduriditerite (seturile A, B si C).

1111110 111111111 ~I ~ L ..

~- ..S, stemul A Sistemul B Sistemul C

)001101

O!(KlIll

1110010'

)OIIO(JI

0110011

110011 0

JOIOOII

0011011

1101100

)11110 I

0100001

1000010

JIOOOII

001 I 101

1011100

JlIOOO I

0111001

1001110

lI01111

0000101

1010000

JIIIOII

_ 0010001

7 8 9

A~II~UI~llm
Blllwm~II~~U

I (KJOIOO

)110111

0001001

1001000

)001011

()()IOIII

1110100

CllmlllWWIU

Fig.9.2. Simboluri de reprezentare a cifrelorsistemului

numeric

Seriile (seturile) A ~i B se lntrebuinteaza pentru codificarea cifrelor din subcamput

stanq din codul de bare, in timp ce setul C se foloseste pentru codificarea numerelor din
subcarnpul drept al codului de bare.
Prima serie (setul A) ~i ultima serie (setul C) constituie codiflcartle cifrelor, prin
mecanismul expticat mai sus, acela al codificarii aceluiasi nurnar in doua serii (setul A,
setul e), prin simpla inversare.
128

411012345 6789011
ABA

"".'..l'.,~ .Iii. I~.~ I' !~!'I!!'I.:ii; 1:1I' I' 'I":1,

.
:
' ; '; :\1.
'. :
I I :: II
I' .
,t.llbt2'345 :678'90~:
.

.
I

I'
,

. IIi;
.,

,.

."

.,,'

1'.

I',

, II!.'

cccccc

ABU

Fig.9.3. Schema codului de bare i?i benzile alh-negre ale acestuia

Reprezentarile cifrelorseriei de mijloc (setul B), folosite 9i ele pentru reprezentarea
numerelor in subcarnoul stang al codului de bare, constituie imaginile in oglinda (aici, cu
alte cuvinte, se observa 0 inversare a intregului numar) ale reprezentarilor seriei C (setul
C).. In plus, se observa ca reprezentarea cifrelor in setul Beste imaginea inversata,
imaginea in oglinda ("rasturnata" si "negativa") a reprezentarii cifrelor din setul A. Asadar,
deexemplu, numarul 6 este reprezentat: in setul A ca 6A, in setul B ca 68,iar in setul C ca
6C,

6A>

68>

.~

<;.

0123456

I: I I .!r I:: \'

ili;

1/1 6c>/JI

in timp ce numarut 0 este reprezentat: in setul A ca OA, in setul B ca 08, iar in setul C ca
OC.

OA>I/J o.. ~

Oc>~

Caracteristicile codificarii in sistemul EAN-13 sunt urmatoarele:

1. Fiecare nurnar este com pus din 4 elternante, doua negru ~i doua alb (de un nurnar
diferit de "unita'ti dela\ime" pentru fiecare alternanta).
.
2. Se observa fenomenul de inversare (in codificarea fiecarei cifre) , inversare care,
atunci cand se cornpara seturile A ~i C, este 0 inversare simpla, in timp ce atunci cand se
compara seturile B ~i C este 0 inversare a intregului numar, sau inversare In oglinda.
Cend se cornpara insa seturile A i B, se observe ca inversarea este "rasturnata" i
"negativa" .
3. Toate numerele din subcampul stang sunt impare, in timp ce numerele din
subcamput drept sunt pare.
Barele de siguranta (centrare) sunt reprezentate in codul de bare astfel:

/#0 la s[ang.a
~

/,/'//

~i ~

la dreapta

!!},ffll
~

In centru

si mhol ului

Ultimele caractere, daca sunt serise in forma binara, arata astfel: 0101, 01010 si
respectiv 1010.
129

Aceste caradere de siquranta au ~i 0 a doua codificare lineara i forma I"

CU aceasta ultima forma, "bara de siquranta" din mijloc este citita de scanner la fel
corespunzatoare binara deoarece, in reprezentarea grafica a codului de bare, prima lillie,,:','
",r'.,r"h, ambele sensuri, incepand intotdeauna
de la intervalul alb, 0 (atat de la stanqa la
alba din partea stanga ~i ultima din partea dreapta se contunda cu marginea alba care' '(jreapta, cat i de la dreapta la stanqa), asa cum se intarnpla exact i cu citirea celorlalte
este parte din intreaga reprezentare a codului de bare i care, de aceea, sa nume~te, :rillmere din subcampunle codului de bare.
"zona linitita" (quiet zone).
Reprezentarea lineara i binara a barelor de siquranta este: la stanca - 0101, la
i dreapta - 1010. Asttel acest "caractere auxiliar":
Delimitarea
Delirnitarea
1. Arata patru alternanle alb - negru (doua alternante negru i doua alb);
ccltului
. Margine luminoasa
col\ului
2. scrierea caracterului auxiliar din dreapta este inversarea (sirnpla
"module" dupa "module" - i in oglinda. adica a intregului nurnar) scrierii
caracterului din stanqa;
I
3. reprezentarea sa stanga este un nurnar impar 0101), ~n timp ce cea din
dreapta este un nurnar par (1010).
I
I
Oed, acest caracter prezmta toate caracteristicile codificarii numerelor din sistemul
I
de bare EAN-13 i corespunde, prin urmare, daca se analizeaza cu atentie cifrei 6!
I
RI' I
Aceasta calitate unica a nurnarutui 6 de a fi definit in intregime de patru intervale
I
I
'; continue, calitate pe care nici un alt nurnar din sisternut de bare nu 0 are, face posioila
I Delimitarea
identificareai recunoasterea lui; celelalte trei intervale (module), care in cazul concret al
_5"941850"3661
numarului 6, asa eum este reprezentat in seturile B i C, sunt albe 9i nu creeaza 0 alta
7, L'~hCO'\U'Ui
---i~ 2,31
,1\\ altemanta (negru-alb) si, prin urmare, nu ofera nici 0 informatie in plus! Asadar,
31,36
3,83'"
3729
computerul fie ca citeste 0101, fie 0000101, in ambele cazuri inteiege "identitatea"
Delirnitarea "'"
'
.numarului 6. Lucrul acesta este valabil pentru ambele moduri de citire, de la stanqa la
coltului
. dreapta ~i invers (fig.9.S).
Fig.9.4.Latimea benzilor unui cod de bare ~i delimitarea lui pe ambalaj
U

i~
mn mTlfIITII~'~1IITm "!TV

I
~'I
mllilJ ~_Iill-i
~ ~1~1~

211

,;.,

..

in conformitate cu normele codului de bare EAN-13, este indispensabila

existenja
unei margini albe in stanqa i in dreapta intregului cod de bare reprezentat simbolie (carey!
ineepe de la bara de siquranta din stanoa ;;i se sfarseste cu bara de siguranla din dreapta)l
- fig.9.4. Marginea alba nu numai ca este 0 parte integranta a intregii reprezentari a
codului de bare, dar are ;;i 0 anurnita latime care, in sistemul EAN-13, este cel putin egalaJ,
cu zece unitati de latime. 0 dovada in plus ca trebuie sa existe de ambele parji 0 margine
alba satisfaca'toare este faptul ca cei ce fabrica aceste eoduri de bare recomanda ca elet
sa nu fie imprimate pe marginile ambalajului diferitelor produse, iar 0 alta dovada este S.'
recomandarea ca acsasta margine alba sa fie complet curata.
$i mai irnportanta este observatia ca numerele din subcarnpul stang incep de la O~'ll
se terrnina cu 1, in timp ce eele din subcampul drept incep de la 1 i se termina cuO: .
Conciuzia pe care 0 tragem de aici este ca fascieulul laser (scanner), fie rruscandu-se d~,b
la stanqa spre dreapta, fie rniscandu-se invers, de la dreapta spre stanga, totdeauna;
ABAABB
CCCCCC
incepe sa citeasca de la zero! Daca nu exista 0 margine alba, computerul nu poate ciI[
codul!:'
Fig.9.5. Modul de citire a barelor de siguranla (de centrare)
Aid trebuie sa observarn cum codificarea caracterului auxiliar din dreapta este,;
codificarea liniara inversata (sirnpla ;;i in oglinda!) a caracterului a~xiliar din stanga.:'
In ceea ce priveste "bara de siquranta" din mijloc ("guard bar"), trebuie sa adauqarn
In ceea ce priveste caracterul auxiliar din mijloc, aeesta constituie 0 fuziunes] tiimatoarela: daca se folosea numai un singur set de reprezentare (lineara) a cifrelor
caracterului auxiliar stang eu eel drept. Acest caracter, pentru ca se aM exact la mijIOOJ!:,:0,1,2 ... 9, n-ar fi fost nevoie sa existe i 0 bara de siguranla de mijloc. Cand se folosese
carnpului codului de bare, n-ar trebui sa fie posibil de reprezentat nici eu grafia stanga, nidi,~insa dous sau trei seturi. de numere (ca in sistemul EAN-13) atunci, pentru a nu se
eu cea dreapta (inversarea celei stanqi). Aceasta reprezentare grafica a barei de siguran~ :" confunda numereledin mijloc din subcarnpul stang i din subcarnput drept al codului, este
de la mijloc este rezultatul grafiei din stanqa si din dreapta a caracterelor auxiliare, asttet
indispensabila existenta acestei bare.

i 6- [!J]' O'fill]
7.no;;c;::r"
~~.-

la stanga

o:..~ la dreapra

6]Ef61Jll[

:!i

130

insumarea lor

Oeci, barele de siguranla, la ineeputul, sfaritul i mijlocul codului de bare in

sistemul EAN-13, sunt trei de 6, ele gasindu-se intr-o leqatura de nedesfacut cu numerele
varia bile ale codului, cu atat mai mult cu cat bara de siguranta din mijloc (numarul 6), nu
este indispensabllal
Cifra de control a codului de bare reprezinti.i 0 corelatie intre primele 12 cifre ale
codului !,>ise poate determina prin calcul, conform urmatorului exemplu.
131

Pentru un cod de bare la care primele 12 cifre sunt: 007567816412

calcul a cifrei de control este:
CifrelecOdulUlde bare (a)
0
0
Pozitia
E
0
Fact~r de multiplicare(b) 1
3
Calcul (a x b)
0 x 1 0 x 37
Produsul rezultat(e2
0
0
Suma produselor

7
5
6
7
E
0
E
0
1
3
1
3
x 1 5 x 3 ex 1 7 x 38
7
15 6
21

8
1
E
0
1
3
x 1 1 x 36
8
3

schema de

6
4
1
2
E
0
E
0
1
3
1
3
x 1 4 x 3,,1 x1 2 x 3
6
12
1
6
Lp = 85

1
~

.!!!
Q)

-5

Cifra de control, pentru codul de bare, are relatia de calcut

C; = 10- Modulo

10(2:

Astfel, pentru codul de mai sus cifra de control va fi: 10 - Modulo 10(85) -> = 5,
ceea ce conduce la un cod final cu cifrele: 0075678164125.
in cazul codului de bare EAN-8, modul de calcul este asemanator cu eel pentru
EAN 13 cu singura diferenta ca factorul de multiplicare este 3 pentru pozitia E 9i 1 pentru
pozitia 0,
I
Cititoarele de coduri de bare sunt de.couatipurt creionul optic care se deplaseaza
in lungul codului i cititorul cu laser care permite 0 citire omnidirectionala, independenta de
viteza i uniformitatea miscarii de deplasare peste cod (ele sunt fixe i mobile, cele fixe,
fiind conectate la casele de marcat).
in ceea ce prive$te imprimeul i inscrisurileetichetei,
textul si imaginile de pe
eticheta trebuie sa fie rezistente la lumina, apa sau deterpenti. indoirea etiehetei trebuie
I
se faca perpendicular pe axa buteliilor, in cazul utilizarii de etichete umede.
Etichetele sunt confectionate din hartie; hartie eu material plastic.sau folii metalice;
materiale lacuite: materiale rezistente la apa; fluorescente, etc. Pentru efectuarea operatel
de etichetare sunt necesare etichete de diverse tipuri, precum 9i adezivi corespunzatori
care asiqura fixarea etichetelor pe butelii sau ambalaje. Hartia folosita pentru etiehete este
de tip special (STAS 16353-70) eu proprietaf fizico-chimice reglementate. Este important
ca in momentul aptlcartl adezivului (cieiului) pe eticheta, aceasta sa nu se deterioreze. De\
aceea, direcfia fibrelor etichetei trebuie sa fie orientate paralel cu axa buteliei sall'
perpendicular pe directia de deplasare a ambalajuluL
,
Principalele tipuri de etichete folositela ambalare sunt: eticheta principala (propriuzisa), nurnita ~i eticheta fata; contraeticheta (eticheta spate); encheta de umar: banderols'
de gat (ultimele doua caraeteristiee buteliilor); eticheta de pret, etc.
Etichetele pot fi autoadezive sau se pot fixa pe ambalaj prin incleiere eu adeziv!
lichid. Pentru incieiere se pot utiliza cleiuri eu uscare rapids care se distribuie intr-un stm!'
uniform pe suprafata alba a etichetei. Dupa consistenta, cleiurile pot fi dense, medii sau!
flu ide. Se pot utiliza i cleiuri dextrin ice sau, mai recent, solutie apoasa de poliacrilamida.
Functiile etichetei, in ansamblul produsului ambalat, sunt de informareai
consumatorului, de promovare a produsului i educationala. Pentru aeeasta, eticheta!
rebuie sa contina: numele producatonnui, denumirea produsulul, componentele in ordlnea kill!
ponderii in produs, masa neta, data de fabricatie ~i termenul de valabilitate sau dats
expirarii, precum ~i instructiuni de utilizare a produsului, daca acestea sunt necesare.
!
Forma etichetei trebuie sa se armonizeze cu forma 9i dimensiunile ambalajului, iar
grafica !ii culoarea acesteia trebuie sa constituie up mijloe de atragere a' atenfiel
consumatorului. Prin intermediul etiehetei se determma optiunea pentru produs in func~e
de calitatea !ii continutul aeestuia.
Maini i eehipamente de stlchetat. Din punet de vedere functional, 0 ma9ins de
etichetat cu adeziv lichid (clei)se
compune din: transportorul de butelii (recipiente);
ransportor de etiehete; grup de alimentare ~i dozare ciei; dozatorul de etichete;
dispozitivul de starnpilat data ~i dispozitivele auxiliare de cornanda ~i siguranta (fig.9.6).

Q)

u
Q)

(1J

a
Q)

>(11

:::1
o
u

<Ii

sa

11?

~
ro

C
Q)

'2
ro
E
o

13

Qi
.c

Q)

..

.:g

~
Q)
Q)
"C

.!'!

,ro
]j

Qi

Q)

Q)
"'C

1i)

0>

.l9
ro

"0

E$1ii
Q)

<U

Ui2~(\Jo

Cii
.

<3 ~::i
...

0:
0

IOt--COo) ..

oj

c
...
o

c
.c

[l!

'7

~
W

'0

::>

r'

:c '8 Ql
:E !! ~-Ero
15 .5 .~ Ow ~
Q)

50..

'Ci),

(!!COOOl
1-(/)00..0::

ro

"':NM"':u-i

:E
<D

u:

C\.I

133

CII~Ql

-u2~

roU)(1J
UlUa.roOl

ro
c

C")

&j "C .2
~~ii

"0

Q)

Q)

-
CD

l/')

:=

CQ)E1ii~

-,

Toate mecanismele au functionare ciclica, sincronizata, comandata de came,

Masina MER-1 ~ Tehnofrig (fig.9.6) este utilizata In cadrul liniilor de imbuteliers
produse alimentare ~i ne-alimentare in ambalaJe de sticla de forma cilindrica eu diametru
lncadrandu-se Intr-un lant cinematic complex.
de 50+1102 mm !?i inal\imea de 150+3507, mm i?i este destmata etichetani acestoi
Transportorul de buteliieste de tipul cu plflei!?i este fixat de batiul masinii, avand
ambalaje
rolul de a transporta buteliile prin rnasina. Are trei pa~i principale:
transportorul care aduce buteliile in ma!?im:ipana la grupul de etichetare;
transportorul de evacuare, care asiqura seoaterea buteliilor de pe masina, dupa
'-.--- ....- ~'!@.q!~.'!.~!iCj!f!..
tehnic:.f!.~!e. ma!?~~~ etic~t~~ER-=-~.--llihf~f.rl9)
.,
trecerea lor prin postul de etichetere;
. ,
.
Caraeteristicile tehnice
U.M.
Varianta 1
Varianta 2
lrnpinqatorul de stic1e, care serveste la impingerea buteliilor de pe tr~sportorul
Produciivitatea-;;omi;'af~-cu-doua etichete
but/h
---13000----'24000-'
de alimentare, prin postul de etichetare ~i pe transportorul de evacuare.
productiVitatea-n-om-i-na-IEi
cu trei etichete--b'-utl-h"---13000'-"
----18000---- ..La capatul dinspre postul. de etichetare al transportorului exista un dispozitiv pentru
'Domeniul de ~T~al ~e~i~<11ii
butlh
4800+13000. "loog_9~~IQ_qQ'
oprirea la punct fix a sticlelor. Acesta consta dintr-o parghie stransa de un arc !?i 0
Puterea instalata
kW
5
contraplaca. inaintea dispozitivului de oprire - eonsiderat in direcfia de inaintare - se aflii
Tensiunea de alimentare I comanda
V; HzN
380 V;-SO-HZt24
un melc de admisie pentru reglementarea trecerii in timp a sticlelor.
.Presiune aer comprimat
bar
Aglomeratorul de buteliieste prevazut inaintea melcului de admisie, fiind format
!~!~-,~~osturi
ee caruselul ma~_ii
-~t_.-----~~---__ ._.
dintr-un sistem de cia pete deviatoare, cu seopul de a nu supralncarca melcul de admisie ..
Nr. posturi pe caruselul palete.!.2!:..
..__~
__.__.__
_~
._..__ .
in dreptul melcului ce afla.o parghie palpatoare eu rolul de a interveni in cornanda
N~. pos~uri.ee tambu~ul cu gheare
__r-pu~
~ __ .__ .__
electromagnetului dispozitivului de blocare a dozatorului de etichete.
.
DImenSIOn! de gabant l x Ix h --__
-.!!!!:!!
.J.50 x 2450 x 2100
Transportorul de evacuare este de tipul lant eu placi ~i are montate pe par\ileJ;;l
Masa neta
__ ~
~?.~50 _._.
.
laterale unele dispozitive necesare presarf etichetelor. La capatul dinspre postul de ",:1
naltimea transportorului
__
mm__ __
1070+1250
etichetare exista 0 poarta care are pe partile laterale ni~te clapete de mulat, prevazute cu'~
Dimensiuni maxime ale etichetei
mm
130 I 50
cate 0 paleta din cauciuc pentru indoirea pe sticla aetiehetelor. Urmeaza un dispozitiv de'.]
presare pentru intinderea etichetelor
pe sticla, in vederea ob\inerii unui aspect]
corespunzator.
'~.
In fig.9.7(a,b) este prezentat dispozitivul de prindere a etichetei de gat !?i partile
lrnplnqatorut de sticle este format din doua sanii glisante (sanie impingator ~isanie,:;j principale ale dispozitivului de dozare a adezivului ~i de transfer al etichetei din magazia
presor). Sania impingator este rnontata inspre transportorul de evacuare ~i are rolul de a )l de etichete pe butelie sau recipient cilindric.
strange etichetele pe sticla in timpul trecerii prin postul de etichetare, lucru necesar penlru
ca etichetele - in timpul sinulgerii de pe paletele incleiate ale transportorului de etichetesa .
Suport etichete
nu poata aluneca in diferite directii, asezancu-se pe sticla in pozitia inelinatii,
necorespunzatoare estetic.
CUM "tich&bt
g;ttbutulii
Transportorul de etichete este fixat pe batiul ma!?inii ~i are directia mi~carii
perpendicular pe axa de transport a sticlelor. Pe doua bare verticale, de secfiune patrata" 'i
sunt fixate doua cia pete corespunzatoare cu forma ~i dimensiunile etichetelor. Clapstee.' :;
intr-o anumita pozitie, sunt atinse de val\ul de dozat clei, primesc cantitatea de clei;,)!
necesara lipirii unei etichete (acestea pot fi incleiate nurnai in zona laterela sau peste tot). ;
in timpul opririi transportorului de etichete in fata dozatorului de etichete, se lipe~te:j
prima eticheta din dozator pe clapetele incleiate. lnacest scop etichetele sunt asezate ini~
dozator cu fata neirnprirnata catre transportorul de etichete. Rezervorul de clei al ma~inii:t
Alimenta./
eu ad4t:riv
/'
serveste pentru primirea cleiului ~i alimentarea dozatorului. Este un rezervor care are unl!
vall cu ax vertical in parteadinspre dozator. La capaful inferior al val\ului se afla 0 tavita:
pentru captarea cleiului seurs pe langa valt in timpul opririlor. Aceasta cantitate de clei
RoJoi tra i15feiad.ziv
scurs este aspirate de valt in timpul functionaril.
1.
1
Colectlor surplus
1
Dozatorul serveste la primirea cleiului de la valtul rezervorului in cantitate reglats i'
"-.../'
transmiterea lui la clapetele transportorului de etichete. Dispozitivul de ~tampilat execut~
Fig.9.7. Dispozitiv pentru. eticheta de gat ~i elementele principale ale dispozitivului
stampilarea datei umplerii, respectiv a etichetarii, pe partea neimprimata a etiehetei, in:'):
de transfer eticheta
zona centrata ne incleiata. Este asezat opus doiatorului de etichete ~i lucreaza in
1.cilindrud6zare adeziv; 2.tambur de preluare eticheta; 3.magazia de etichele:
4.tambur de vacuum cu cleme pentru intoarcere ~itransfer etieheta
contratimp eu aeesta, executand stampilarea in momentul dozarii etichetarii.
Adezivii utilizali la fixarea etichetelor pot fi de diferite tipuri: amovibili, permanent t
In ultimul limp se utilizeaza tot mai mult etichete autoadezive fixate pe banda suport
(aplicabili pe metale, stiela, material plastic, etc.).
sub forma de rola, de pe.care etichetele sunt desprinse una cate una ~.iAixatepe recipiente
Masina este de tip carusel cu mai multe puncte de lucru (locasuri). Butelia se
deplaseaza in interiorul rnasinil pe un traseu circular timp in care i se aplica mai multe cilindrice sau paralelipipedice. Pentru desprinderea etichetelor de pe banda !?itransferul
lor pe recipiente (ambalaje) sunt necesare ma~ini !?idispozitive speciale (fig.9.B) care sa
etichete, eventual i?ifoita de aluminiu cu care se acopera gura ~i giUul buteliei.
execute aceste operata.

t--~-=--=.~ vc.a~--_

~:
l

134

\-A-=-j

_,

135

In fig,9,8 este prezentata schema constructiva a unei rnasini de fixat etichete

autoaoezive pe recipiente paralellpipedice, iar in fig,9.9 sunt prezentate rnai rnulte variante
constructive de dispozitive pentru fixarea (presarea) etichetelor pe recipiente cilindrice
(buteltl).
i ...
<,

l"-~,

5. Se va race verificarea cifrei de control a unor codun de bare din sistemele EAN-13
IiEAN-8,

\~'Q~'...'~'.
;)
~I~~

6, Se va reprezenta grafic schema tehnologica a unei rnastm de etichetat ell adeziv

liehid !?ise vor prezenta partile comoonents,

l<

7. Se va reprezenta grafie schema de principiu a unui dispozitiv de pus etichete

autoadezive pe cutii paralelipipedice, cu partile componente ale acestuia.
8. Se vor reprezenta grafic diferite sisteme de fixare a etichetelor pe arnbalajs

~~~1

,~~

~.~:~"
:"-...

<~
~

3. Sa vor descrie surnar informa\iile pe care trebuie sa Ie cantina eticheta ~i

caracteristicile genemle ale mentiunilor de pe eticheta.
4. Se vor analiza codurile de bare de pe mai multe ambalaje, se va reprezenta grafic
un cod de bare li se vor descrie caracteristicile acestuia, in conformitate ell
elementele teoretiee prezentate.

Referatullucrarii

~.f?1f,

1.T abel de des;fica", eti~hetelo'!' 'lncJi"e etiChe!fl_~_.

Ii

Claslficare.dupa.
Claslflcare dupa ,
!le!!lit.'!l~I~ulul.
Y2?:itia pe ~I!'balal

~~~~~

Functia
----'-

.....
_..

.~,_,_~

Descrierea sumara a functiei

~o/~~
i-'
-- ..----- -..-.--------~--.-------

Fig,9,8, Malina (dispozitiv) de pus etichete autoadezive pe arnbalaie paralelipipedice

---_.-.1.--_ ..-.__.. ,'_,,_

.. _._._,,_. __.

"-'.--.-------f--------------J-----

~~~

C~~~)

.._---_ ...-.----

Paduri dIt prasa/'1l> cu m~m

"-_

..

. _.

continua

_---- _ .._.._-_ _-_._>--_ _--_._----_

..--_.

--- ---_ ..

....-._-_._---- ... ,-,-- ..

3. Schema de principiu a unui cod de bare Iicaracteristicile acestuia

Fig.9,8, Dispozitive de fixare li presare a etichetelor pe butelii

Aparatura i materiale utilizate in laborator
Pentru efectuarea lucrarf sunt necesare 0 righ3 gradate, instrument de calcul,
vor utiliza ambalaje prevazute eu etichete 9i coduri de bare diverse, precum i planse sa
panoplii cu schemele tehnologice !i>iconstructive ale unor ma!?ini de etichetat..

~
e un amoatai

Mod!.!1 de tucru
1. Se vor analiza ambalajele prezentate in cadrul lucmrii, se vor examina etichetele
care sunt prevazute acestea !?i se va face 0 clasificarea etichetelor i modalita
de etichetare. Sa va intocmi un tabel eu clasificarea etichetelor.
2, Sa va intocmi un tabel cu functiile etichetei, asa cum au fast ele prezentate
parcursul cursului !?ial lucrarilor de laborator.

~::~:~g
~ ..... .., I -+--~

----'----------------

--------

136
137

----1--.- - ---"-"'__' _.._ ..__. _.

2, Continutu] etichetei !?icaracteristicile generale ale inscrisurilor de pe eticheta

l2l;md;'li fn miiC<1I111>,
rotil"" butGlii prin contact

P@nere=ntinUil

-- ---."- ----------

--_._----

~=---

5. Schema tehnoloqica a unei rnasmi de etichetat cu adeziv lichid

CULEGERE DE PROBlEME REZOLVATE

\.

"

6. Schema tehnoloqica a unei mal}ini de pus etichete autoadezive

Pr()blema 1. Pe fluxul tehnologie al unei linii de lnsacuit zahar (PzahJir =700 kglm3) est,
amplasat un dozator tip ecluza E 25123 eu opt alveale pe tarnbur, $tiind ca diarnetn.
interior al tamburului este de 40mll1, lungimea acestuia de 20 em, iar grosimea palete
unei alveole este de 7 mm, sa se stabileasca valorile parametrilor de reglaj ai dozatorun
penttu ca aeesta sa fie utilizat la umplerea unor saci de cate 50 kg, avand in vedere c
viteza unghiulara a tamburului este 2,095 s'. Sa se precizeze tipul functionarii dozatoruh
pentru cazul din problema. Ce parametri ar trebui cunoscuti, daca se cere ca dozatorul s
realizeze un debit real de lucru de 1 kg/5?
Rezolvare:
Deoarece trebuie sa sa asigure un
an!Jmit debit de material,
dozatorul
Iucreaza In flux continuu, parametrii de
.reglaj . fiind, fie turatia. tamburului
cu
alyeole, fie lungimea secliuhii ferestrei de
alimentare.
Pentru inceput se va calcula
vol~mul .de material dozat la 0 rotatie a
tamburului cu alveole V" in functie de
dimensiunile t'amburului eu alveale l}i de
numarul acestora:

V, =[ ~(D2_d )-b.U}
2

= [~(0,252 -0,042)- 0,25;,040,007.8].,2

=0,00839 m

Capacltatea de lucru a dozatorului se calculeaza in functie de volumul de materia

. distribuit ta 0 rotalie, de turatia tamburului lji de caracteristicile materialului, pentru ur
8nulTiit coeficient de umplere a alveolelor, Coeficientul de umplere are, in general valor
infre 0,8-o,9,in func~e de tipul materialului dozat. Pentru zahar, care eurge relativ usor, SE
peate lua ku=0,9.
Debitul maxim aldozatorului este deci:
Q =Vr n.pk; =0,00839207000,9 = 105,7 kglmin = 1,762 kg/s

sa

.. Tn

situapa in care
cere realizarea unei anumite cantitati de material, la acelas
C6efideiltdeomplere
al alveolelor care caracterizeaza materialul, atunci aceasta se obtine
IS un anumi! nu'mar de rotatii ale tarnburului eu alveale n, sau pentru un anumit interval de

limp ts: Ms~Qn~=

n

7, Scheme ale sistemelor de fixare a etichetelor pe ambalaje

f(R,JsaU MiJ

= Q.ts = f(ts).

Aljadar, cunoscand cantitatea de material distribuita la 0 rotatie, nurnarul de rotati

ale tar'nburului cu alveole la care se realizeaza cantitatea de 50 kg de zahar este:

...n =--=
Msn
r

M.s
V, .p-k;

-5020
--:::; 946
105,7
'

t t"
roau

iar timpul in care se realizeaza aceasta cantitateeste:

Is = Ms =~=0,473
Q
105;7

min

= 28,38

see

Pentru ca debitul real de material sa fie de 1 kg/s este necesar sa se modifice fie
fura~a tamburului CU alveole, fie lungimea activa a sectiunii ferestrei de alimentare cu
material, in situafia in care se pastreaza coeficientul de umplere a alvealelor (ku=O,9).

8. Observatii l}i concluzii:

138

139

Capacitatea de lucru a dozatorului se calculeaza in functie de volumul de material

distribuit la 0 rotate. de turatia tamburului ~i de earacteristicile materialului, pentru un
. anumit coeficient de umplere a alveolelor (l<u=0,9).
. Turatia rotorului se deterrnina din relatia de legatura cu viteza unghiulara (0:

I\st.feli..turatia trebuie redusa la valoarea:

n'=

, v,..

Qr

'60

p -k;

= 1135

0,008397000,9

rotlmin

'

iar lungimea ferestrei active ar trebui sa fie reqlata, nu la deschiderea maxima de 0,257
cila 0 dimensiune care sa dea un valum de faina la 0 rotatie egal cu:

V' =
n-

Qr
p . kll

1,60
207000,9

=0004762m3
'

30

30
= --2,618",25
rotlmin
7f
7f
Rezulta, deci, ca debitul maxim al dozatorului pentru

Ill/

n == -m

Q= Vrl1pk"

deci la a dimensiune egala cu:

x=

(2

V,:

2)

0,004762

7r

n 0 =d -'b.3.Z-\0,25
(2
_.

-0,04

2) -0,1050,0078

::.:0,1135

25
60 6000,9=3,2175

=0,0143

rotatie complete este:

[kg/s1

Pentru ca debitul dozatorului sa fie de circa 1930 kg/h, adica 0,5361 kg/s, trebuie ca
. rotorul sa se roteasca numai cu un unghi egal cu:

m=113,5mm

a = 2.7f-'

o.

0,5361

= 360.--=

59,98 ;; 60 grade

3,2175

Problema 2. Un dozator cu miscare intermitenta pentru prod use solide granulare are
tamburul rotativ prevazut cu 6 alveole cu jumatate de sectiune semieliptica cu axa mica~
Problema 3. La un dozator gravimetric, buncarul de 10 kg este suspendat pe cunte de
elipsei de 10 cm, diametrul exterior al carcasei ~i lungimea rotoruiui fiind de 300 mm ,,,,.cantar, dazatorul fiind prevazut eu sistern de cornparatie cu brat variabil, a carul
Neglijand grosimea peretelui unei alveole la extremitatile sale ~i ~tiind ca umpleres
:,contragreutate are 2 kg. Se cunosc: lungimea bratutui de suspendare a buncarului este de
alveolelar este de circa 90%, la 0 viteza unghiulara (0 = 2,618 s', se cere sa se determine ,,50 em, distanta de la punctul de sprijin fix la punctul de articulatie al buncarului de 10 em,
unghiul activ al camei clichetului astfel lncat debitul dozatorului sa fie de aproximativ 1930 ~ldista~ta d~ la punc~ul de legatura a bratul~i de suspe~dare cu '!1e~nismul de compa~a~ie
kg/h, la dozarea unui material granular cu masa volurnica p= 600 kg/m3.
, la articulatla acestuia este de 7,5 cm. Daca volumul utrl al buncarului este de 62,5 drn , rar
"'dozatorul este folosit la cantarirea sernintetor de grau (Pv=800 kg/m3) pe fiuxul tehnalegie
Rezolvare:
. ' ~I unei mori, se cere sa se determine lungimea bratului activ al sistemului de cornparatie
(Li). Ce ?antitale de serninte se aM in buncar daca lungimea bratului sistemului de
,'comparatle scade cu 10%?
Ce unghi face bratul sistemului de cornparatie, in cazul unui sistem cu unghi
{v~riabil. daca diametrul rolei pe care este men tat acesta este de 60 mm, iar bratul
i:9ntragreutatii de eehilibrare (de aceeasi masa ca ~i in cazul precedent) este de 40 em?
Cat ar trebui sa fie bratul eontragreutatii pentru 0 masa a sernintelor de 90 kg, astfel
'incat aeesta sa ramana, la cantanre, in pozitie orizontata?

"1,

L2

Rezolvare:
Se identifica mai intai datele problemei:
G1 10 kg (masa buncarului)
Pentru inceput se va calcula volumul de material dozat la 0 rota tie a tamburului ~" ~;.,
G2 = 2 kg (masa greutatii de echilibrare)
, ,L2 = 50 em (ibraful de suspendare buncar)
alveale v; i~. fu~cti~ de dim~nsiun~le ~ambur.ului.cu alveole ~i de n~marul acest.ora,
necesar mal mtal sa se stabileasca ana sectiunii
unei alveole. Jumatate de sectiune
esle'"
'.
Ll 10 em (distanta AC)
.
.
"
sernieliptica, iar cealalta jurnatate este diferenta dintre un sector de cerc ~i un triunghi,a$a'"r'
L:i = 7,5 em (distanta BO)
cum arata figura de mai sus.
4 = bratut de echilibrare
Cunosc9nd diametrul interior al carcasei rotorului 0 ~i serniaxele elipsei a ~i b, ari~t
G, - greutate material in buncar
Rl = 30 mm; R2 = 40 em
sectiunii alvealei este deci:
.

e.S!~,tl~
'.~

IF'

;:,

fF

\.!;

7f.D2

S=

G2

L3

LI

i
i

i
!

I D D

"4" -6'22

titJ

2cos30

D2(7f-3.cos30)

+ 7w.b
2

24

+ 7f.a.b

= 0,3 (7f - 3.cos30) +.1r 0,075 0,05 = 0 00793 (m2)

24
2'
Volumul de material debitat la 0 rotatie complete, in conditiile unei
complete, este, asadar, egal eu:

V" =S.:/:=0,0079360,3==0,0143
140

Masa materialului din buncar se determine cu relafia cunoscuta:

Gf

=; V"

=800.62,5.10-3

=50

(kg)

Conform figurii forta F aplicata sistemului de cantarire este:

F=(GJ +Gf)~

L2

Conform aceleiasi scheme, forta F preluata de sistemul de eehilibrare este:

141

-t

L.

F =G

-.!....

L =
'L2
;

,:.1
bratulul

actival,1

="

0 10075 (10.981 + 509 81)

."

G2

0,5
..

29,81

';

= 0,45 (m)
,,~.

.'

II 5 cm

'

-unde: D este diametrul cilindrului telescopic, iar h - Inaltimea de dispunere a acestuia fata
' de disc.

.'i

L . L (G + G)
_I _3
I
f

I~

L3

F, din cele doua relatii, rezultalunqirnea

Egaland expresiile fortei

sistemului de echilibrare:

D
h
10
10
Re ' =: - + -= - + --",
2 tan If!
2 ig57"

~.

"

, La distanta a=5 em, egala cu Inaltimea raschetei, fata de platforma raza conului de
matenal este egala cu:

D h-a
10
5
Re,,\' =-+--:.=-+--.
2 tan tfI
2 tg57" ~~,25

'

In situatia In care lunqlrnea bra1UIUIsisternului de cornparatie scade e~ 10 Yo,:eea

cm

ce inseamna ca.de la Li=.45.em scade la Li = 40,5 em, greutatea sernmtelor din buncsr G,
poate fi calctilata cu relatia:

G -G

j - Jz

Lr L2 -G

LI L3

=
I

2981
,

0,4050,5 -109
0 I0 075
'

81 =43164
"

Sectiunea de contact a raschete: cu materialul se calculeaza

trapez dreptun?hic:

-r)+ (Re.~ -r)J.a _

S _l\Rej

(N),
I

[(11,5-7)+

.c

(8,25-7)]5
2

ca fiind aria unui

= 14,375 cm

Aceasta greutate corespunde uneimase de serninte de 44 kg..

. ,,'
,
Viteza de deplasare a materialului este egala eu viteza eentrutui de masa al
in eazul unui sistem de cornparatie euunghi variabil, unghiul bratului eontragreuta~1 .: sectiu~ii d.e eo~taet a ra~ehe~ei cu materi~lul, care .este data de raza de dispunere a
de eehilibrare este dat de relatia:
,.' aceslu~a ~~de viteza ungh!ulara a platformei rotative. In calculul pozitiei centrului de rnasa
L R GI + Gf
RI )
( 0,1 0,03 (10 + 50)9,81
0,03) _
o ' 'al sectl~~11de cont~ct nu mt:reseaza decat raza de dispunere a acestuia, care da viteza
a = arccos ( 2 _L I
+ -- = arccos 2
.
1
+ 0 4 - 12,84 "', sa. :o~I~la .centrulUl de mas.a se calculeaza ea la placile plane eu configura~e complexa
L2 R2 G2
R2
0,5 0,4
2 9,8,
(alcatUita dintr-un dreptunghl eu laturile 5 ~i 1,25 em :?iun triunghi dreptunghie eu catetele
Pentru ca bratul contraqreutatii sa ramana orizontal (coso=t),

in eazul unei mase

R2 =2R1--

L, G, +Gj

L2

G2

+ R, =2

00'" 0,1 10+90

, .)' 05 '--2-+'

003-063
-,

A:

,de 5, respeetiv 3,25 em) ~i se afla la distanta Xc de latura din stanga a sectiunu:

de sernintede 90 kg, este neeesar ea lungimea aeestuia sa fie egala eu:

Xc

( )

L
I

= 0,6256,25 + 2,333 '8,125 = 1,59 em

6,25+8,125

'

2.54

Problema 4. Considerand ca .deplasarea materiaiului in .Iungul raschetei se face far~'r

freeare, sa se determine debitul unui dozator eu dise rotativ i rascheta fixa eu turafia de
60 rotlmin alimentat continuu cu material granular printr-un eiliridru telescopic afla! is'
inaltirnea h~10 em ge disc :?ieu .diametrul D=10.em .Se eunose: unghi.ul de taluz ~a!u~al
materialului 57; raza de dispunere a raschetei fata de axa de rotatie r=7 cm; maltlmea
raschetei a=5 cm, masa volumica a materialului granular Pv=550 kg/m3, Curnse modifica
debitul dozatorului daca cilindrul telescopic se ridica la 12 em de diseul rotativ?

ai,

"it

Raza de dispunere a centrului secnunn este, deci:

Rc

= r + Xc = 7 + 1,59 == 8,59

em

Asadar, viteza centrului de rnasa al sectiunii de contact araschetei

., este ega/a ell:

Rezolvare:

vp=I'cOJ=.:8,59.JO

','j ..

"~":::":~
~jfJ
:,:'f\~I-t7t

,;,~'!\,~

"

-.Ti

60

-271

30

=0,54

cu materialul

m/s

Debitul volumie de material al dozatorului este egal eu:

Q = S

V f'

== 14,375 .10- .0,54

== 7,7625\ 0-4

mJ/s = 46,575 dm3/min

',iardebitul masic:

Avand In vedere relatia debitului volumic care ne spune ca aeesta este egal cu .."
Qm = Q. o; = 7,7625.10-4 550= 0,427 kg/s
produsul dintre sectiunea de eurgere i viteza materialului, trebuie mai intai stabilita:
D -'.'
.
sectiunea care caracterizeaza debitul de material. Aceasta sectiune este data de '.
I
aea, maltlmea de ~Ispunere a eilindrului telescopic se rnodifica la 12 em. a!unei
dimensiunile raschetei ~i de sectiunea de contact a acesteia eu materialul.
' razee extenoare al conulul, la baza i la inaltimea raschetsl vor fi:
Deoarece rnsterialul se dispune pe platforma rotativa aproximativ dupa unghiul de:
R _ D
h
10
12
taluz natural, raza sa de dispunere peplatforrna va fi egala eu:
. e.] + tan tfI =
+ tg570 ",12,79 cm

"2

142

2'

143

R
Sectiunea

ltRej
S =

D It-a
10
=-+--=-+--,.,954
e.s 2 tan VI 2

de contact a raschetei

-r)+(Res
2

-r)J-a

.----

determinarea suprafetei de contact a raschetei cu conul de material si a razei centrului de

rnasa al acestei secfiuni arata ca in figura de mai sus,
Astfel, suprafata de contact a raschetet cu materialul se calculeaza ClJ retatia:

cm

tg57U

'

cu materialul va fi in acest caz:

[{12,79-7)+{9,54-7)].5

= 20 825

2'

cm

h2

"

'1
,I

S ,= ..._.--

dreptunghiului ~i triunghiului, vor fi: Al'=2,54*5=12,7

A2=(5,79-2,54)*5/2=8,125
cm2
Pozitia centrului de m~sa al sectiunii de contact va fi, in acest eaz:

"

Xc

= 1,2512,7+3,6238,125 =225
,
20,125

em

Rej

Ro

iar raza dispunerii centrului sectiunii:

Rc =r+xc

=7+2,25=9,25

D
=2+

10
7
:::2+ tg(450

tglf/

+---h

3tgljl

cm

triunghiulare de contact are relatia de calcul:

7
+::-:J:~
3tg\4)o,

= 7,3

em

Q = 2 7l" R . S ---n = 2 . 7l' 7 33 -24 5 -30,= 564 44

o
o 60
"60'
ceea ce reprezinta,

_~ 7l'60

---=0,58
30

D
2

= --

12

Cunoscand aria suprafetei de contact So ~i raza centrului de greutate al aeesteia R,

debitul dozatorului se calculeaza eu relatia;

cm

Asadar, viteza centrului de masa al sectiunii de contact a raschetei cu rnaterialul

este egale cu:

" =Rc{()=9,25.10

cm2

24 5

Raza bazei conului de material e8te, in aceasta situatie. egala cu:

Raza centrului de masa 31 suprafetei

=LAjXj
,.
L,Aj

\=

2-tglf/

cm2, respeetiv

, Suprafetele

72

'"

Is = 0 564 dm 3Is
,

1523,99

kg/h

'I
Daca cilindrul de dozare se ridica la distanta a=10 em, fata de discul rotativ, raze
, conului de material are la partea superioara a raschetei valoarea:

Debitul volumie de material al dozatorului este egal cu:

Q = S . vI' = 20,125 .10-4 0,58 = 0,0011

aproximativ:

Q'=Q 3600 PI' = 0,5644436000,750=

m/s

cm

m /s

Re.s =

h+a
'2 + tglll

10

10-7
= '2 + tg(4~r

em

Raza bazei conului de material este, in al doilea caz, egala cu:

Problema 5. Se considera un dozator cu disc rotativ ;;i rascheta fixa pentru prod use solide
granulare ;;i pulverulente avand cilindrul telescopic de alimentare dispus la inaltimea
raschetei de dimensiune a=7 em, pozitionata la distants r=5 cm de axa de rotatie, Turetia
discului rotativ este de 30 rot/min, iar diametrul cilindrului de alimentare D=10 cm. Se mai
cunosc: unghiul de taluz natural al materialului \jJ=45, masa volurnica Pv=750 kg/m3. Care
este debitul dozatorului ;;i cum se modifica acesta daca eilindrul telescopic se ridica la 10
cm de diseul rotativ? Sa se verifice in ambele cazuri daca particulele nu se deplaseaza pe
directie radiala prin efect centrifugal, stiind ca unghiul de frecare a partieulelor cu discul ;;i
cu rascheta este cuprins in limitele 20-30 Care este puterea necesara antrenarii disculut
rotativ, caca acesta are diametrul de 40 cm, iar rascheta este Inciinata cu 5 fata de
directia radiala. Ce debit maxim ar putea avea dozatorul (in cazul dozarii aceluiasi material'
?i pentru aceeasi pozitie a raschetei) cunoscut fiind faptul ca este prevazut cu variator de
nnatie, iar inal\imea maxima de ridicare a cilindrului telescopic fala de disc este de 20 cm? .
\.

~ezolvare:
I""

2.R.
2.1 = 0

s.,

--l

D
Rej =2+

-r)+

10
0

in aceasta sltuatie, sectiunea

fiind aria unui trapez dreptunghic:

S J{Re.

10

tgVI =2+,g(45

15

cm

de contact a raschetei cu materialul se calculeaza ca

{Res -

r)]-a = [(l5- 5)+ (8- 5)] 7 455

cm2

22'
PQzitia centrului de masa se calculeaza ca la placile plane cu confiqurafie cornplexa
(alcatuita dintr-un dreptunghi cu laturile 7 ~i 3 em ~i un triunghi dreptunghic cu ambele
catete de 7 em) ;;i se afla la distanta xcOe latura din stanga a sectiunii;

x. =
c

L A;xj
LAj

= 21 1,5+ 24,5 . (3+ 7/3) = 3 564

21+ 24,5
'

cm

Raza de dispunere a centrului sectiunii este, deci:

Rc

= r + Xc = 5 + 3,564 = 8,564

em

10

'-l"" , ", ,

7l' .

144

in noua pozine a cilindrului de dozare fata de discul rotativ, debitul dozatorului este:

.
n
Q = 27l' R .. S . - = 2
0 60

Dace raza de dispunere a raschetei este egala eu raza cilindrului de alimentare, iar
cesta se dispune imediat deasupra raschetei, atunci schema de calcul pentru

30
8 564 . 45 5 -::: 1224 16
'
, 60'

cm3/s

iar debitul masic:

Q"=Qpv

=1,2242-0,750:::0,918
145

kg/s

= 1,2242 dm /s
3

1
La verificarea posibititatii
particulelor de material sa se deplaseze sub influenta
fortei centrifugale se tine seama ~i de torta de frecare a acestora cu discul rotativ, care se
determina pentru cel mai mic unghi de frecare. Se face verificarea cu retatia:

Asadar, pentru cilindrul de dozare la distanta a=15 cm, fata de diseul rotativ, raza
~conului de material are la partea superioara a raschetei valoarea:

J[

tg 20 9,&I = 52,09 ro Umin

S = fiRe;
esle:

in primul caz, juratia discului rotativ este mult mai mica decat turatia critica,
Pentru cazul al doilea, utilizand aceeasi relalie Cq mai sus, se obtine:

_30

_30 ~,u.g
7[
R

tg20 .9,81- 4659

,
0,15

J[

,ugSLpv

I Ai Xi

U'
ro mln

.(02-008564)'750.02.~-~~.?
.
"
,
30 {,
{ 0 \\
.
0,85-'--'
.
\1+ cos5.tgl,25 Jt 1,5= 2,9 W.

= --------.-

Se constata ca puterea consumata pentru antrenare este foarte mica in raport cu

alte dozatoare utilizate la dozarea materialelor solide, granulare ~i pulverulente.
Pentru determinarea debitului maxim al dozatorului trebuie mai intai stabilita turana'
pe care 0 poate avea discul rotativ
deplasarea materialului sub influenta tortei.
centrifugale. Pentru aceasta se determina mai intai raza exterioara a bazei conului de
material, daca cilindrul telescopic se ridica la inaltimea maxima:
.,

[(20-5)+(13-5)]7

56.9+24,5.(5+8+7/3)=1093
56 + 24,5

..

A;- -

805

cm2

cm

'

7
5

In noua pozitie a cilindrului de dozare fata de discul rotativ, debitul maxim al

dozatorului, pentru turatia maxima a discului rotativ de 40 rot/rnln, este:

Qmax =27[R'Sc

in care: L - drumul parcurs de material de la contactul cu rascheta pana parase9te discul

rotativ; vp - viteza periferica maxima a discului rotativ; S - suprafata de contact a
materialului cu rascheta: Tt - randamentul transmisiei la discul rotativ; 13 - unghiul de
inclinare a raschetei fata de cirectia radiala; III - coeficientul de frecare dintre material 9i
rascheta; k = 1,5-2,0 - coeficient de suprasarcina.
Daca se ia pentru drumul parcurs de particule de la contactul cu rascheta
pan a
parasesc discul, diferenta dintre diametrul discului ~i raza centrului de rnasa al materialului
pe rascheta 9i un randament al transmisiei T]=O,85, atunci in cazul al doilea de dispunere a
cilindrului de dozare, se obtine:

-r)]a

15

17

4
tg(25")98145510.,

-rl+(Res

+i

(! + cosjJ. ,uJ k

I'

em

tg(45())

Pozitia centrului de rnasa fata de axa de rotatie, ca'culata dupa figura de mai jos
8

Rc = - I

Rezulta, deci, ca nici in al do ilea caz nu se produce deplasarea centrifuqala a

particulelor de material, deoarece turatia efectiva a discului rotativ este de 30 rot/min.
Puterea necesara antrenaru discului rotativ, daca se neglijeaza frecarea in lagare,
poate fi estirnata cu relatia:

p =

22'

Asadar,

ncril -

tgVJ

Tnacsasta situatie, sectiunea de contact a raschetei cu materialul este:

0,12

7f

<'.S

unde ncrit reprezinta turatia critica la care particulele ar putea sa se deplaseze ~i sub
influenta fortei centrifugale, deterrninata cu relatia:

.n~ . = 30 ~,u. g = 30

= D + h-a =!Q+ 15-7 =13

< nail

net

n'

()

._.p
.60"

40

=27[10930455--0750=1562
,
,
60'

kg/s

ceea ce reprezinta 5624,5 kg pe ora de functionare.

; Problema 6. Rola de actionare a unui dozator peristaltic pentru lichide este dispusa la 10
mecanismul de antrenare avand 0 viteza unghiulara ro = 1t rad/sec.
1 Daca diametrul membranei
elastice este de 25cm, iar coeficientul de debit are valoarea
0,85, care este debitul maxim pe care-t poate atinge dozatorul? Cu cat se modifica debitul'
dozatorului daca tija filetata se lnsurubeaza cu 5 cm? Cum trebuie reglata tija filetata
pentru ca dozatorul sa asigure 5 litri/rotatie?
' em de axul de rotatie,

'I
1

Rezo Iyare:

tara

D
Re;

20

10

= 2'+ tglf! = 2'+

tg(450

.
25

cm

Se observa ca diametrul conului de material depaseste diametrul diseului rotativ,

astfel ca cilindrul telescopic nu se poate ridica la inal\imea maxima ci numai pana la 15 em
de disc, astfel ca raza conului de material sa nu depaseasca 20 cm.
Pentru 0 razaa bazei conului de material egala cu raza discului rotativ (20 em),
turatia maxima pe care 0 poate avea discul este:

n .
en!

= 30 ~,u.
7[

i = 30 ~!g(2001JE
0,20
7f

'

= 4034

'

rot/rnin

Se stabilesc pentru inceput valorile parametrilor care intra in calculul debitului

dozatorului. Astfel, excentricitatea rolei de acnonare a tijei filetate este de 10 em, ceea ce
face ca cursa tijei, inclusiv a membranei sa fie 20 cm (2 dm). De asemenea, 0 viteza
unghiulara de 1t radiani/sec determina 0 turatie (trecventa) de lueru de 30 roUmin:

30'

n=-

7[
146

30

. (J) = - . 7[ = 30

rotlmm

7[

147

.
Avand In vedere dimensiunile
de lucru a acesteia:

membranei dozatorului se calculeaza apoi suprafata

J[

2J[

= _. D = -25

4'

= 4 91 dm

poate aprecia CU 0 deoseblta aproximatie, c. ;n.IVme, de qolire

~aritmetica a celor doua inaltimi, adica 15 cm.
.
Timpul de golire a liehidului este dat de relafia:

r=.

Cunoscand

Debitul real al dozatorului tine seama de coeficientul de debit (pierderi), astfel Incat
Qr = Q. k p = 294,6 0,35 ~ 250 IImin

lrolal;., se

volumul teoretic de lichid deplasat la 0 cursa, care este Sm*C (C - cursa

membranei), se determina debitul teoretic al dozatorului in litri/min sau litrilsec:
Q=Sm C-n=4,91230=294,6
IImin
~

2. V

J.I'.S'

2.4.10-3

==

sste moo"

= 3 36 s
'

0,7 Jr. 0,0252 J2.1 00,15

~2g.fl

Tinand seama de turatia rotorului eu cupe, una din cupe trebuie sa se qoieasca pe
ad!ca pe un sfert de traiectorie circutara, ceea ce este echivalent cu un
limp egal cu un sfert de perioada a rotatiei rotorului cu cupe:

Iun sfert de rotatie,

T
60
-.-=-=--=5

60

Daca tija dozatorului se in~urubeaza 5 cm lnsearnna ca ea se scurteaza cu aceeasi

lungime, astfel ca rola nu 0 mai actioneaza de la capatul de cursa ci dupa ce parcurqe pe
orizontala
distanta de 5. ern, deci cursa tijei (i a membranei) se micsoreaza cu 5 cm,
ajunqand de la 20 cm la numai 15 cm. in aceste conditii debitul real al dozatorului (care
tine seama de pierderi) va fi:
Q/ =Sm ,Cj nkp =4,911,5300,85=187,8
IImin

Comparand timpul in care se gole~te efectiv 0 cups ~i timpul in care aceasta trece
"~de la pozifia onzontala la pozitia verticala, se poate aprecia ca procesul de lucru al
. dozatorului corespunde din punct de vedere functional, fara pierderi de lichid, golirea
. cupelor facandu-se in timp uti!. Oebitul dozatorului poate fi calculat cu relatia:

Pentru ca dozatorul sa asigure un debit de 5 Ilrot, adica 150 IImin (pentru 30

roVmin), in situatia in care se tine seama de coeficientul de debit, este necesar sa se
regleze cursa tijei membranei la 0 valoare de:

Pentru ca debitul de lichid sa fie redus la 360 IIh, ceea ce reprezinta jlJmatate din
debitul maxim al dozatorului, se poate reduce volumul unei cupe la jurnatate prin
introducerea unor piese in interiorul cupelor sau se poate reduce la jumatate numarul

C = Q2.r =
2

s ;

150

~ 1,0183 dm

4,9130

ceea ce lnseamna ca tija trebuie infiletata aproximativ 10 cm, mai exact 9,816 cm, astfel
lncat sa asigure 0 cursa a membranei de10,183 cm.

4n

Q=60.V1.zc.n=6010-

43=0,72

Rezolvare:
Avand in vedere schema de functionare a unui dozator
cu cupe in miscare de rotatie, se poate considera ca golirea
cupelor de lichid se reafizeaza in regim gravitational, prin
conducta de legatura cll exteriorul, numai dupa ce cupa a
depa~it axa de rotatie, golirea trebuind sa fie complete Inainte
ca cupa sa ajunga in pozitia cea mai de sus pentru ca lichidul
ramas in oupa sa nu cada inapoi in vasul de alimentare. in
aceste conditii cupa sa gole~te in ragim nestationar, fara nivel
constant. Pentru 0 functionare corespunzatoare a dozatorului
~
este necesar ca ~i conducta palniei centrale de evacuare a apei sa aibB un diametru
cerespunzator ~i sa asigure curgerea lini~tita a apei.
Un astfel de dozator se poate utiliza pentru dozarea apei in procesul de panificatie,
coeflerentul de debit in acest caz apropiindu-se de valoarea maxima indicate in literatura
de speclantata, adica spre valoarea de 0,7.
inal\imea maxima la care se ridica cupa este egala cu lungimeaconductei de golire,
jar avand in vedere ca ridicarea cupei porneste de la planul orizontal ce trece prin axa de .
148'

m3/h=720Ilh=12I1min

cupelor active,
Daca debitul trebuie redus numai la 500 IIh, este necesar ca volumul util al unei
cupe sa fie egal cu:

V'I

Q'
60':::-,,'n

Problema 7. Rotorul unui dozator pulsator de lichide este prevazut cu 4 cupe cu volumul
de cate 1 drrr'. Daca legatura intre 0 cupa ~i canalul central de golire se face printr-o
conducta cu diametrul de 25 mm ~i lungimea de 30 ern, sa se apreCieze daca procesul de
dozare este continuu (daca golirea cupelor se face in tirnp util), ~tiind ca turatia rotorului
este de 3 roVmin. Care este debitul dozatorului ~i ceparametri ar trebui modificati pentru s'
aduce debitul de lichid la 360 IIh? (Recomandare: Se considera g=10 mls2 i un coeficient:
de debit jJ=O,7).
'

43

500

= 0,694

6043

tnseamna ca in interiorul unei cupe trebuie introdus un corp solid cu volumul de

" 0,306 dm3, care sa ramana rigidizat cu cupa ~i care sa permita intrarea unui volum de apa

'::1 ceea ce

de 0,6941.
Problema 8. $tiind ca 0 lnstalatie carusel de umplere cu coniac la presiune constanta a
sflclelor de Y2 I are un rezervor de alimentare, in care se rnentine nivelul constant la 0
inaltime de 45 cm i un cap de umplere de sectiune lnelara avand diametrul exterior D =
12 mm !ii diametrul interior d = 5 mm, sa se determine unghiul necesar zonei de umplere a
sticlelor, cunoscut fiind faptul ca turana caruselului instalatiei este de 15 rot/min. Cat ar
trebui sa fie turatla caruselului pentru ca unghiul caracteristic de umplere sa tie de 270?
Dt; asemenea, cat ar trebui sa fie diametrul exterior al conductei de umplere pentru ca
timpul de urnplere a sticlelor sa se reduca cu 0,25 s?
Rezolvare:

Ii'
I !~~~~~
~

149

Cunoscand tipul ~i caracteristicile lichidului (coniac) se poate aprecia coeficientul de

debit (care se lncadreaza intre 0,5+0,7, depinzand de tipul ajutajului ~i de viscozitatea
produsu/ui) /a circa 0,65, avand in vedere ~i dimensiuni/e orificiului de scurgere D ~i d.
Avand in vedere
nivelul lichidului in vas se men tine constant, iar buteliile de
vo/um V=0,5 / se ump/u sub actiunea presiunii hidrostatice a coioanet de /ichid de inaltime
H=45 cm (care rarnane constanta), durata umplerii 't1 este:

ca

,=

'./

,lUr.(D

4 V,.
-e-

4.0,5.10-3
-0,0052)j2.1O.0,45

)fiiJt

~(0,0122

= 2 745
'

(~
s

ca

~tiind
in timpul unei (otatii complete a caruselului se realizeaza atat umplerea cu
lichid a sticlelor, cat ~i ridicarea ~i coborarea lor (existand ~i 0 zona unghiulara Iibera),
trebuie deci aflata ponderea timpului de umplere in perioada rotatiei caruselului pentru a
afta unghiul caracteristic umplerii cu lichid a stic/elor.
Tinand seama de turatla caruselului, perioada rotatiei acestuia este:

60

60
]5

T=-=-=4

in aeest timp (4 s) caruselul executa deci 360 grade (0 rotatie complete), Umplerea
cu lichid a sticlelor se realizeaza intr-un interval de limp de 2,745 s, ceea ee corespunde
unui unghi de rotatie al caruselului de:

2745

a = -1360 = -'-

.360 ~ 247 grade

.
J7
-Di\~
1:1l
\!~ 4:7

l=

.,

;---r

Un unghi de umplere de 270 grade duce Is un raport al unghiurilor de:

k =

Problema 9. Se considera un dozator cu sase cilindri telescopici cu miscare de rotatie

continua, avand turatia de 10 rot/min, utilizat pentru dozarea de material granular solid cu
masa volurnica de 650 kg/ma Pentru umplerea unor ambalaje flexibile cu cantitati de 1 kg
de material granular, se cere sa se determine care este productivitatea dozatorului daca
diamettul cilindrului telescopic de dozare este de 100 mm. Cu cate rotatii trebuie sa se
roteasca mecanismul de reglare a volumului de material dozat, daca este de tipul cu tiranti
(ca in figura), cu filet cu pasu/ de '1,5 mm, pentru a ambala mase de material de 900g?
Rezolvare.
Se poate utilize ca dozator cu cilindri telescopici, fie un dozator automat, fie un
dozstor cu clapete de inchidere cu miscare pe cama.

Pentru toate aparatele de dozare volumetrice

material dozat se calculeaza cu relatia:

a, = 270 = 1 093
a 247 '

Q = ; 02 ,Ix'

Avand in vedere relana de calcul a unghiului de umplere, in situa~a in care timpul

je umplere se pastreaza, se deduce:

k = !J.'. I.= 1,093

71

t:

Asadar, perioada rotatiei in cazul pastrarii timpului de umplere dar maririi unghiului
:aracteristic al caruselului, va fi egala cu:
T

1'.. =-=--=3659
k 1,093

'

Jr' 02

Aceeasi valoare se obfina ~i prin raportul turatiilor.

\
Pentru ca timpul de umplere sa se reduca cu 0,25 5, adica de la 2,745
iste neeesar ca diameirul exterior al conductei interioare de umplere sa fie:

d=

10

V~

4V,

,lJJr,,.j2.g.H

v,j =-_./ -k
4
x
1/

roVmlO

Din relatia demai sus rezulta

masei de material dozat, cu relatia:

la 2,495

,4,0,5']9-3
, =00036
O,65'Jr.2,495 . .J2.10.0,45'

=)00]22'

s.

[kglminj

. :';a

in care: D, Ix sunt diametrul, respectiv lungimea reqlata, ale cilindrului dozator (in m); p masa volumlcaa materialului (in kg/m3); ku - coeficient de umplere (ku = 0,95 - 0,98); no nurnarul de cicluri pe minut(sau turatia arbore/ui dozatorului); z, - numarul de cilindri de
dozare din cadrul aparatului dozator.
In cazul acestor dozatoare, volumul unui cilindru telescopic de dozare se ia egal cu
volumullinui recipient (ambalaj) de umplere. Astfel, pentru umplerea de ambalaje cu mase
de material de 1 I<g.volumul cilindrului dozator se determina cu relana:

:eea ce conduce la 0 turatie:

60
60
n, =-=--~16,4
.
1'.. 3,659

k; . Ill'

p-

cu cilindri telescopici, debitul de

Ix

4M
2

Jr. D . Pv . kll

ca volumul

MI

=-. -

PI'

cilindruli.li dozator se determina pe baza

41
2

Jr0,1 6500,95

= 0 ' 2062 m =

206 ,2 mm

in aeeste conditii, debitul dozatorului, calculat cu retatta de mai sus, va fi:

10

Q = M, . n . z a = I . -60 . 6 = 1

kg/s = 3600 kg/h

Pentru a aduce masa de material de la 1 kg la 900 g, lungimea cilindrilor telescopici

va trebui sa fie de:

4.M;

t, Jr. 02 p; .k"
'50

409
= Jr.0,12 .6;0,0,95 = 0,1856 m = 185,6 mm

15/

:1
Asadar, diferenta de lungime a cilindrilor de dozare de la dozarea de mase de cate
1 kg la mase de 0,9 kg este:

Mx = Ix -t; = 206,2 - 185,6 = 20,6 mm

Din figure se observa ca mecanismul este cu dublu surub (tirant), ceea ce face ca
la 0 rotatie a mansonului filetat lungimea tirantului sa se modifiee (in plus sau in minus) cu.
dublul pasului filetului respeetiv. Deci, diferenta de lungime se preia la un nurnar de rotalii
egal cu:

1tmde:J.\ este coeficientul de frecare dintre material 'i spira: R, r - raza exterioara, respectiv
lhterloara, ale spirei elicoidale (D -= 2R, d = 2r).
Viteza axiala medie a materialului, la transportoarele elicoidale verticale, se poate
fttiina eu rela1ia:

v
am

"
11.
I

= Mx = 20'~=687
2.p

Pentrucazul

,
r

2.1,5'

Al
= _x
= --2~6 = 13 73
p

1,5

'

R2 -pRp/(21l)

60

(p/(21r)Y+R2

din problema, viteza axiala medle

m/s

a materialului

in carcasa este:

rotatii

ceea ce este echivalent eu sase rotatii complete i 0 rotatie cu un unghi de aprox.313.

Dace se folosesc mecanisme de reglare cu simplu surub, atunci numarul de rolalii
al acestora, pentru aducerea lungimii eilindrilor dozatori de la 206,2 mm la 185,6 mm, va fi:

pn

=-.

.am

0,1890
'[00752_00152_(O,18)2.lnO,182+(1r0,15)2
60(0,0752 ~0,0152)'
,
21r'
0,182 +(xo,03f

..:..055,18'0075-(015)+

~
.

rotatu

1T \; ,

ceea cedetermina

ceea ee este eehivalent cu 13 rotatii complete 9i 0 rotatie cu un unghi deaprox. 263.

Pentru a realiza rotatii uncornptete de unghiuri cunoscute este necesar rea
dispozitivul de reglare sa fie pReV8zut cu cadran gradat pentru citirea precisa a acestora.

0,55(0,18)2(arctg
2
1T

un coeficient de avans cu

va.m

Vamleoreiic

n.O,J5 =arctg n.0,Q3)~l:::::0J334

0,18
0,18 180
'

m/s

0 valoare data de relafia;

va.m

(pn)/60

= 600,1334 =0494
0,18.90
'

Pentru determinarea coeficientului de umplere a seqiunii carcasei spirei elicoidale

seutilizeat8 schema de caleul alaturata i relatia:
Problema 10. Un dozator cu spira elicoidala orizontala este utilizat la transportul i
dozarea unui material granular eu masa volurnica de 850 kg/m3. Caraeteristicile
constructive ale spirei sunt: diametrulex:terior 0=150 mm (acelasi cu diametrul interior al
carcasei), diametrul interior d=30 mm, pasul spirei p=180 mm. fnal\imea materialului in
carcasa spirei elicoidale este de circa 60 mm. Daca turatia spirei elicoidale este de 90
rot/min, iar coeficientul de frecare dintre material i spira, respectiv material - carcasa,
este 0,55, sa se determine debitul dozatorului.
Rezolvare.
Capaeitatea de dozare a unui dozator eu splra elicoidala poate fi calculata
relatiile:

X22

Q="4(D

x22
)ppnkuka=4(D

-d

-d

ka.

transportoarelor
determina cu relatia:
Vom=

pn

60 R? ~r2

S'a/al

,-

materialului

smpcosp

n R2

Scerc

kll = p-sinpcosp

cosp= R-h
R

1t

P = arccos
adica J3

1 I 0,9 I 0,8 I 0,7 I 0,65

elicoidale orizontale, viteza axiale medie
\

PR -R

=S<iOAB-S""OAB

Rezulta:.

in care: D, d reprezinta diametrele exterior ;;i interior ale spirei elicoidale; p - pasul spirei;
ku - coeficientul de umplere a carcasei spirei; ka - coeficient de avans axial al materialului;'
V a.m este viteza axiala medie a materialului; ka - coeficient de corecne a vitezei axiale a
materialului datoratjnclinarii axului spirei elicoidale
Coeficientul de corectie a vitezei materialului ka. are valori ce pot fi estimate, dupe,
cum urrneaza:
. \
.

in cazul

.
=SocNpal

cu

)va.mpkuka

S---~-r------t

".

--R-h
R

= arccos

~
+-

p2 +(Xd)2

( -x )2(

152

ffD
arctg-'--arctg--

Astfel, debitul dozatorului va fi:

Q= !!..(0,0752 - 0,0152).0,1334. 8500,3731

4

se'

1r

trd

78463(J

1,369.0,0752 - 0,0752 . sin 78,46 cos 78,46 = 373

1r0,0752
'

2 (
2
Z
P 2
+ 1t D )2
p
R =t":> ( -' .. ) !nP.
-1l~(R=r)+

2tr

1,3694 radiani.

k = P R2 - R2 sin P cos P
Il R2
II

0,075-0,060
0,075'

).180 1
x

153

0,1794 kg/s = 645,75 kg/h

Rezo/vare:

M;o=0,075.0,337.4.0, 12.157,082 = 24,95 N.m

Se identifies, mai lntai, din datele ini\iale ale problemei,

conform eu elementele teoretiee eunoseute ~i prezentate anterior.

parametrii cunoscun,
3

IX

MI = 5425+24,95

= 79,2 N.m

p = 79,2.157,08
0,95

R.

]
t

= 13095,5

W = 13.1 kW

lunde: Tlm = 0,95 - randamentul transmisiei (se apreciaza ca acfionarea pompei se face
idirect de pe arborele motqrului printr-un euplaj elastiC eu bolturi),
j
b. Timpul de evaeuare a unui recipient de volum V, legat direct la pornpa, de la
presiunea P1= 1000 mbari la P2 = 100 mbari, este:
V
PI
0,125
1000
.
..
t = 2 j .k . - . Ig - = 2 3 115 -_.
Ig -= 104 secunde
,
Q
"0
032
100
'
1
P2'
k - coefieient de corectie care tine seama de faptul ca pompa nu este legata direct la
rl incinta ~i de eonditiile de lueru, respectiv de faptul ca pompa nu luereaza la 0 presiune
medie de regim (k>1, k=1,1-1,2), iar P1> P2 (P1 = p, ~i P2 = h).

~4

et

___ piJ

c. Forta de

mentinet

a eapacului pe carcasa este data de diferenta de presiune

j dintre eele doua medii:

.,
START I

ISTOP

Schema functionala a ma~inii de ambalat in pungi vacuumats

1.incinta de vidare; 2.orificiu de aspiratle; 3.rezistenta de sigilare; 4.membrana elastica; 5.conducti
de vacuum; 6.distribuitor actionars cap de sudare; 7.drosel; 8.distribuitor comandc1!
vaeuumare;
9.filtru; 1O.distribuitorcomanda deschidere capac; 11.circuit pneumatic; 12.pompa de vid

a. Caracteristieile geometriee ale pompei tin seama de relatiile de legstur8 intre ele:
r1=0,89.r2; e=O, 11.r2; s=O,082.r2; 1~2.74.r2.
Astfel:

p=M"{1J

a pompei ~i momentele

Mt= M1 +M2

'711I

Momentul rezistent datorat diferentelor de presiune pe palete este dat de relatia:

M I = 2 e . R~ed ., . Sp
unde: c.p=1000-100=900 mbari=O,9 daN/em2= 0,9.105 N/m2
Rmed=r1+e= 89+11 = 100 mm
M1 = 2.0,011.0.1.0.274.0,9.105 = 54.252 N.m
Momentul rezistent datorat fortelor de

M2

= f-L m p . z

trecare

a paletelor eu carcasa este:

30

30

= 27000

N = 2700 daN

J.

;;'I
,

Dupa 2 secunde de la ineeperea actiunii de vidare, depresiunea in recipient este:

logh=logp-

tQ

=loglO

2,3kV

20032
'
2,3I,J50,125

=4,806

h =0,640 daN/cm2.

sal~

1 Problema 13. Se tonsidera

0 pornoa de vid cu sase palete radiale avand lungimea paletei

de 225mm ~i turatia rotorului de,1500 rot/min, fiind legata de reeipientul de vidare printr-o
tonducta cu diametrul de 19 mm, in care trebuie sa se pastreze viteza aerului de 15 m/s.
Pompa trebuie sa aduca presiunea in recipient de la 1 at la 150 torri cu un debit neeesar
corespunzator (se considers 1 at == 1 bar).
Se eet:caracteristieile
geometrieeale pompei; debitul nominal al pompei la turatia
1)1 presiuriea de regim; diametrul orifieiilor de admisie ~i evacuare ale pompei; verificarea
exploatarii rationale. a pompei pentru cazul dat. (Recomandare: Se vor lua valorile rotunjite
ceIe mal plauzibiie pentru dimensiuniie geometrice ale pompei).

Rezolvare:
Se identifica, mai intai, din datele initiale ale problemei,
, .contorrn QJ elementele teoretiee cunoscute ~i prezentate anterior.

parametrii cunoscuti,

a. Din literatura de specialitate se cunoaste ca eele mai multe pompe au:

2 . OJ 2
. Rmed

rl=O,89.(2; e=O,11.r;z; s=O,082.r;z; 1=2,74.r2.

unde: Jl = 0,05 - 0,1 - pentru euplul textolit fonta, in condipi de ungere;

iar masa unei palete este: mp = b.l,s,PI.XI= 5.25,4.0,82.3 = 337 9
7(n
7(1500
(0
157 08 s'

= --

F = 0,6.0.5.(1-0.1).105

(P1/2=45, /3=4,46 ~i <j>2/2=49,46 (t3=!jI2/2- IPl/2).

puterea de actionare

j de unde rezulta;

r2=100 mm; r1=89 mm; e=11 mm; 5=8,2 mm; 1;:;274mm;

Relatiile de calcul pentru

componente sunt:

F=Ac(p-h)=L'/'(p-h)

'

156

Astfel:
f2= 1/2,74

= 225/2,74

= 82 mm; f1=73 mm; e=9 rnm: s=7 mm; 1=225 mm; 1P1/2=30o.

Din figura de calcul a debitului pompei (prezentata la inceputul capitolului), scriind

teorema sinusului in triunghiul 0102B, rezutta:
157

r
Problema 11. Se considera 0 pompa de vid cu patru palete radiale avand raza statorului
r2=100 mrn ~i turafia 1500 rot/min, fiind legata de recipientul de vidare printr-o conducta cu
diametrul dcv=25 mm. Pompa trebuie sa aduca presiunea in recipient de la 1000 mbari la
250 mbari eu un debit neeesar minim de 1,5 m3/min. Secer:
a. caraeteristieile geometriee ale pompei;
b. debitul nominal al pompei la turafia ~i presiunea de regim;
e. sectiunea (diametrul) orifieiilor (racorduritor) de admisie ~i evacuare ale po~i;
d. verificarea exploatarii rationale a pompei pentru cazul dat.
'(Recomandare:
Se vor lua in calcul valorile rotunjite cele mai plauzibile pentru dimensiunile
ieometrice ale pompei).
tezolvare:
Se identifiea, mai (ntai, din datele initiale ale problemei, parametrii cunoscuti,
:onform cu elementele teoretice cunoscute ~i prezentate anterior. .
Ax

1l

,.2 .. ,.. ,.2

J.

A,. =_LPI. __.L~.L+

)1.

1
.J1

Qr=1,5 m3/min;

11028,

~=

r1

sin <PI 12

sin <P2 12

.:
sin

c1ica:13=4,46~i Ql2/2=49,46 (P=Ql2/2- QlI/2).

b. Relafia de calcul a debilului nominal al pompei este:

Qp

= Ac

[nzJ.

[m3/min]

care coefieientul de debit are valori A. = 0,8 - 0,9.

Aria celulei de eehilibru a pompei se determina eu relatia:

sinusului in triunghiul

-2'

(1._""
tan 45

'

dcv=25 mm;

Sin

'

. I) . -(107,47-89
tan 49,46

)'.S,2

m3/min

h=250 mbe;

A ad

_;;-~h Qr

_ Qp
-

vel' -

p=1000 mbeti.

_ ~4.Aad
ad -

Act'

Vel'

J[

Astfel viteza de evacuare a aerului din recipient este:

250

.-----------V

.I5

= 1000-250
' =10186m/min=1698m/s
e"
2
'
.
0,025
1( ....
--..--.-.-

4
iar aria sectiunii de admisie a aerului in pornpa este:

8~=2,2187.1O-3 m2

'1

Rezulta, asadsr, diametrul orificiului sectiunil de admisie:

~.
= ,/

-3
4.2,2187.1 0 = 0,053 m = 53 mm
1(

d. Conditia impusa pentru

Astfel:2,26

exploatare rationala a pompei este: Op>

QT.

1,5 m3/min - in cazul dat

Problema 12. Se considera 0 pompa de vid cu r2=100 mm care trebuie sa extraqa aerul
dintr-oincinta de vidare de volum 0,125 m3 pentru a-I aduce la depresiunea de ambalare
de 100 mOOri.Hotorul pompei este dispus excentric fata de stator te un unghi de 300 (ata
de verticals ~i are prevazute locasuri pentru patru palete radiale din textolit. $tiind eel
latimea unei palete este de 50 mm, debitul pompei este de 1,91 m3/min ~i ca statorul
pompei estedin tonta se car:
a. sa se determine puterea necesara pentru actionare la 0 turatie a pompei de 1500
,roVmin;
b. timpul de evacuare a aerului din incinta, aceasta fiind legata de pornpa printr-o
conducta f1exibila;
c. forta maxima de rnentmere a capaeului unei rnasini de ambalat sub vid de lungime
L=60 em ~i latime 1=50 em (se apreciaza Pa=1000 mbari ~i Plextolrt=3
g/em\
l~'i

154

tan-;i

dad

Din figura de caicul a debitului pompei, scriind teorema

rezulta:

-.

'.

Se cunosc relatiile:

J
.1

(j>1/2=4So.

2__.
f/12
<PI r1

Sill

__

c. Debitul Or necesar a fi exires din recipientul de vidare este cunoseut.

Rezulta astfel:
rl=89 mm; e=11 mm; 5=8,2 mm; 1=274 mm;

~=1715,78.10-6.274.lO'3.1500.4.0,8=2,26

1
!~

rrnatoarele caracteristici geometriee:

rl=O, 89.r2; e=O,11.r2; s=0,082-'2; 1=2,74.r2.

-.--

----.-<;- - [ ": ..
J

Ac:::.1715J8 mm2

'ii;1

a. Din literatura de speciatitate se cunoaste ca eele mai mulle pompa au

90 + I002sin24946

.j

[1

2 .tan

100 98,92-:.~?_.~_.
I Ac = ---'---"-2~'180

Schema construetivii i de caleul pentru pompa de vid cu palete radiale

1.stator; 2.rotor; 3.palete din textolit; 4.conduda de aspiratie; 5.conducta de refulare

SIl1-~

ij

,.l

. 2 <P

155

__ r_I_=_e_

--~

sin IP2 /2

sin IPI /2

~:Z~~~~~~CIl,
mai intai, din datele iniliale ale problemei, parametrii
conform cu elementele teoretice cunoscute !}i prezentate anterior.

sin fJ

cunoscuti,

;j'

adica: P=3,14!?i (P2/2=33,14

b. Debitul nominal al pompei se determinacu

Qp

Ac

= rz IP2
2

- rl 2IPI

'2

relatie:

[m3/min]

Ac f n- a A,

1
a. Din literatura.
1 urm~to8rele caracteristici

(J3=<P2/2!P1/2).

unde: "-=0,8-0,9.

I
I
2[ -----

2IP2

+r2S1I1

tan

tan

/PI

sin J'2
2
- r2---r1

"

r,=81i1lm;ri=91mm;

&=635.9
Rezulta deci:

tan 30

I
)_(825in33.14
tan 33,14
sin 30

mm2

c. Din relatia de legatura a debitului cu sectiunea conductei de admisie se obflne:

.A
ad

!?i

dad

Qp

= ~=

60 . 15

Vev

/4.0,00] 144
1

J[

[m2]

0 001144

= 38 mm,

-.

'I

iar dav

dcv = 19 mm;

h = 150 torri (1 at = 750 torri);

Qp

__Qr
p-h

Qp
vev

p-h

p.

}n't;"

[m3/mih]

Ac

Ac= 9t

pompei se determina cu relaua;

~50
--750-150

sm --_.
<1'2

2'

'2 'P2 -'1 'PI 2 2 <1'2 .. 1

+'2 sm ----2
_
2 tanil.

tan

98,92 -81290 +91~sin2 49,46(-1-2 J 80

.
tan 45

[m /min]

Pi J [
1

tan 49,46

sin ~.

)-(91 sin49,46 -81).7,5

sm 45

A,=1201.26 m~

=0,017 [m /s]=1,02

- '2---'1 s

m3/min .

! . .-Masaunei

sin

!~=1201.26,10-6.250.10'3.940.4.0.6=O.903

:::~019_.15

= Acv,vev

.,

Acv

Astfel, debitul neeesar a fi extras este:

QT

= Ac

dad =~4.~ad

vev==--

in triunghiul

.::

'I

sinll'2 /2

Aria celulei de echilibru

Aad =

scriind teorema sinusului

ill care coeficientui de debit are valori A = 0;8...: 0,9 .

= dad = 38 mm

p = 1 at:

b. Re/atia de catcuta debitului nominal al pompei este:

d. Pentru caleulul debitului QT necesar a fi extras din recipientul de vidare se

cunosc:

au

adicA: J3= 4,46 ~i II'2t2 = 49;46 (P=<p2/2~ !Pl/2).

'

= 0,038 m

Sinll'l /2

,j

.j

Qp=635,9.10-<i.225.1f73.1500.6.0,8=1,03 m3/min

!i-=

j.

73).7

pompe

e=10 mm;s=7,5 mm; 1=250 mrn; !Plt2=45, b=5 cm; z=4 pal.

Din figura de calcul a debitului pompei,

010z8, rezultA:

't

Ac=.822.66,28-732.60+822sin233,14(_I__
2 180

ca eele mai multe

Astfel:

\j

sa cunoaste

rl=0,89.r2, e~O,11.r2: s=O,082.r2: 1=2,74.r2

sin f/Jl

IP2

de specialilate'
geometrice:

palete se deteiTIiiriA cunoscand dimensiunile

denaitatea materialuilii(fin Care esle confectio nata. Astfel:

= b.l,8Pt.,lIt = 5.25.0;75.3

'j

rrip

],

iii

= 281,259

tO$ centrifUgi imprimata unai palate sa delermina cu relafia:

~1

.'

fiind indeplinita conditla pentru 0 exploatare rl:}tionala a pompei Qp>Or.

F =mR
P

.1.
1

sale constructive

(!

tn

care raza mediea

d--'{J)2=028125.0091.(7r940)
me
,
,
30

~248 N
_

centrului de greutateal palatei sa apreciaza: Rmed=rl+e = r2

= 91 rnm,

Problema 14. Se considers o.pornpa de vid cu patru palete radiale din textolit avandrl=81
c. Timpul de evacu8.f8aunui
recipient de volum V legat direct la pompa, de la
mm, care trebuie sa extraga aerul dintr-o incinta de vidare de velum 0,1 013 prin
preslunea P1 = 1000 ITibali la P2:: 50mbariaste:
intermediul unei conducte. $tiind ca turatia pompei este de 940 rot/min ~i ca latimea unei
100022'79
11.
V 1g-=
PI 23 11 5 '-. 0;1
t= 2-3k ,~.
_.-. 1g--=
secun de
palete este de 50 mm, statorul pompei fiind din fonta, sa cer: caracteristiclle geometrice
I
'Q
_.
,
,
0
015
1
50
'
~,
.
ale pompei; debitul nominal al pompei la presiunea de regim ~i forts centrifuge imprimatii .
unei palete; timpul de evacuare a aerului din incinta pana la 0 presiune de 50 mbari.
.
1 Wide k este un coeficient de Coreetie care,ine seama de faptul ca pompa nu este legata
(Recomand8ri: Se vor hra valorile rotunjite eele mai plauzibile pentru dimensiunile geometriee ale .
diret:t II inln~l\,ide,condi'iile
de lucru, respectiv de faptul ca .pompa nu lucreaza la 0
pompei.Pentru r2~i I se iau valori normale intregi. Se determina Ac cu relalia din schema de calcul.
1 preSlune medle de reglm (k ,> 1; k = 1,1-1,2), iar PI > P2 (PI:: P. ~I P2 =h).

158

159

Problema 15. Transportorul unei masini de ambalat castravef in folie contractibila

(MACFC) are aprox. confiquratia prezentata in figura de mai jos. 1?tiind ca productivitalea
maslnli este de 2208 kg/h, iar viteza lantului transportor de 6 m/min, sa sa determine
puterea necesara actlonari: transportorului daca asezarea manuala a castravefllor se face
la 95% din capacitate (se apreciaza c,,=1), iar lungimile ramurilor sunt: lungimea ramurii
active - 2 m; lungimea ramurii pasive - 3 m (ramurile laterale sunt simetrice fata de planul
vertical ce trece prin mijlocul ramurilor superioara is! inferioara). Se apreciaza, de
asemenea, ca masa liniara a lantului, cu pasul vergelelor 0,1 m, esle de 9(J(l'o din masa
liniara a materialului transportat, iar coeficientul de rezistenta ladeplesarealantului
este
2,5 ~i coeficientul global de rezlstenta la rigiditate este 1,25 (peste role ~i la roata
motoare). Este bine ales motorul electric care are 0 putere de 0,55 kW?
Recomandare: Se lntocmeste mal intal schema traseului transportorului. ,

1''1~II

-r C-, :-,

1,'11

J~ rc::-"
2
1-+\
-, ,

/'

'/".0

'.<-.

1.",1"

'

---'-"-- -~r=-1

14
\

13

\~t_'\ 12
\

,\"

10

11

~"--'
_)
.\

_,_:.J~

'-

)'''t~'

: 1t:r[f~!ti-~i*)

16

.\I ....

~-G-)
!...r

'('4
-~-1--"'~-,Y
-

1__

',"
, ,
Fortele de rezistenta ale transportorului
la MACFC sunt: forts rezjstent~ c8
apare la Incarcarea cu material, F,: forta rezistenta ce apare in ramura incarcata, 'F2; forts
rezistenta din ramura descarcata, F3. Astfel, forts la atlmentarea cu castraveu este data de
relatia de mai jos, in care coeficientul de umpfere ku este (conform datelor problemei) 0,95,
debilul de alimentare Q 0,613 kg's, iar viteza lantului cu verge'e v 0,1 m/s:

de

F\ =~==
ku . Co

/)"./45);

Q =:: --0,613

c..:: -

=::

1'1'
6,133
"J~/ m l

0,1

iar masa Iiniara a lantului cu vergele esle 90% din masa liniara a materialului:
11;>,=5,52 kg/rn.

I'';, =0 (PI + P2)'

li'r

ccszz -g '/01

(6,133 + 5,52). 2.5 cos (J" 9,81 2

0,6130,1 ==0,065 [N]

0,95 1
,
160

571,9 [N

Forta de rezistenta F3 din ramura descarcata se apreciaza ca are valori absol

egaJe pe ramurile latera Ie, descendenta !?iascendenta, deoarece au inclinari ega/e dar
sens contrar, astfel ca forta din ramura descarcata poate fi catculata Cll retatia de mai j
in care 1:1; este de 3 m:

F] ==P2 -w, gl)i =5,522,59,813=406,1

Rezolvare:

'I' ..i.

Forte de rezistenta F2 din ramura incarcata (care este orizontala) se calculeazs

relana de mai jos, in care masa liniara a rnaterialului transportal (in ipoteza
transportorul, de tip Cli raclete, esle cu flux continuu de matertal) este

Schema tehnologica a rnasinii de ambalat castravefi infoliecolitractibila

t.lant transportor; 2.motor electric de acflonare: 3.rolafoliei Inferioare;4.rola foliel supe~are;, ,
5.vergele metalice acoperite cu caucluc microporos; 6.rolacomandata electi"o~gnetic; ,7JitnA, ;
impolriva desfa~urarii prin inertie; B,B' .capete de sudare; s.mecarusmde actiOn~Cap de
sudare; to.cernera de contracte: t t.rezlstente efeCtiice; 12.ventilatoaredeunfformizare
a aerului in etuva: 13.ferestrede dirijare a aewfui cald; 14.u~f:Clapetecareseinc;t!id
I
intre douB inlrari ~i ie~irisuccesive; ts.termcstatpennu regfa~a tempeiattirif fneiuv~;
:
16.ventilator de n~cirea preambatatelor sl a fantuluf cu yergefe '

/):,.lH.,{?'

PI
I

' , -',
-, 1 4
\,'~'
I-..J.--}
,-- -)-

/"11"
-

--j

11
4

1-

\-

,.:",(

I" rg

{)'./Ug

\'t"

~)
.... ------,

;:,

f.,
-

[NJ

Cunoscand eele trei forte rezultante (FI, F2!?i F3) se deterrnina forta de tractiune
lanl cu ajutorul relatiei de mai jos, dar in locullui C apare produsul coco':

F, == c

c;, (Fi

+ f2 + f~3) == 1,25 (0,065 + 571,9 + 406,1)

1222,6 [N]

In aceasta situatie, puterea necesara actionarn transportorului este:

p == F, . v == ~222,6 .~
103
103

= 0.1223 [kW]
'

Puterea motorului de actionare a lantului este data de relatia:

!~II
= 1,25.~=

1,25 . .!3~~=
191~1 rW]
0,8

1711'

in care: 1,25 reprezinta coeficientul de suprasarcina (Ia pornire), iar l11r - randamer
lransmisiei s-a considera! 0,8,
Rezulta. asadar ca un motor eu puterea de 0,55 kW raspunde corespunzator
sarcinile din timpul functionarii, deoarece puterea ceruta de masina este de nurnai 192 V

I rd

r
Problema 16. Sa se stabileasca debitul de aer al unui ventilator din camera de contracne
a unei MACFC avand in vedere ca lungimea acesleia este de 50 em, iar pasul vergelelor
transportorului este de 125 rnm. Transportorul este prevazut ell doua lanturi paralele eu
eclise de 25 mm lungime, 15 mm inaltime ~i 2 mm grosime, coeficientul de suprapunere a
zalelor fiind 1,5. Lenturile sunt din otel (conduetivitatea terrnica a otelului _ 50 W/m.C), iar
vergelele din teava de otel 1O/<p6mm acoperita eu caueiuc buretos (Acauciuc=0,5 W/m.0C)
de 4 mm grosime. Se mai cunosc: diametrul mediu al unui eastravete "\ q)45 mm;
conductivilatea terrnica a eastravetilor - 0,984 WimoC; stratul de castravete atectat de
ealdura din incinta - 4 mm; coeficientul convectiei termiee a aerului _ 29,1 W/m2oC (Ie
orice temperatura); temperatura ell care castravem, vergelele ;;i lanturile intra in camera'
de contrectis (a mediului ambiant) - 1SoC; temperatura de contractis a foliei _ 2200C;
caldura specifica a aerului -. 1,03 kJil<g."C. Care este temperatura medie a castravetsor 18
iccsireadin camera de contmct!e? (Se stie: 1 keel= 4,185 kJ).
Recomandare. Se considera lan1urilealcatLlit(~numai din eclise - nu seiau in considerare rolele :;;i
bolturile de legatura, grosirnea de eclisa afectata de caldura fiind jumatate din grosimea acestela.
Rezolvare:
Debitul de aer al unui ventilator al m8iiinii
termocontractibila poate fi calculat cu relana

Q
0

= _$/2
c ./j,O'P,
'p

de arnbalat

castravef

in folie

=:

'().O
= ItS

kcal l h

Pentru determinarea f1uxului termic receptat de 0 ectisa a lantului transportc

apreciem
grosimea stratului de material prin care se transmite caldura este jumatat
din grosimea eelisei din otel (1 mrn), iar supratata norrnala de recepne a caldurii est
sectiunea transversale a acesteia 8z=152=30 mm2 in aeeste condifii fluxul termie recepts
de 0 eclisa este:

ca

<1)' =

--.....::.\~,
. MJ__

61

+.

=:

)'3

al

~2.:.J~C.~
205

1{d 14 '" 1{'0, 045214 = 0,00159

m2.

220-1:'1
.. -.-- =: a ,.,984000159---.-=0,004
(.;;

8020)
'

..

;::-J

69 kcal / h

Numarui castravetilor din camera de contractrs este dat de lungirnea acesteia iili
pasul vergelelor transportorutui, astfel ca:

L
05
N. == ...l!!C HI! E.. =: .._.-' (.
p
0,125

=4

castraveti

009

00774

(X2

kcal / h

22

= 4 500 1,5 = 120 eclise

1,5

Lcamera

25

Neglijand fluxul termic receptat de bolturile zalelor lantului, se poate deterrnin

fluxul termlc receptat de lanturile cu eelise in timpul trecerii lor prin camera de ccntractie:

<1>3 = 1200,0774

= 9,29 kea! / h

Fluxul termic receptat de castraveti, vergele ~i lanturi in camera de contractie este:

Ci>
W

=:

2
0,001'
..... + ...._..
29.1
50

Numarul de eelise din camera de contractie este dat de numarul de lanturi i?i d
nurnarul de eelise al lantului, tlnand insa seama i?i de faptul ca eelisele sunt suprapust
gradul de suprapunere fiind 1,5. Deci, avand in vedere ea pasul zalelor este egal c
lungimea eelisei, avem:

Astfe!, fluxul termic receptat de un castravete este:

q)]

(1)2:=160,575=\),2

Pz

Fluxul terrnic receptat de un castravete in camera de contractie este dot de relatia

de mai jos, in care aria sectiunu normale de transmitere a caldurii este:

Sc

Nurnarul vergelelor din camera de contractie esle de 4 ori mal mare decat numaru
castravelilor, astfel CEt Nv =: 4-4 := '16 vergele, iar fluxul termic reeeptat de aeestea este:

N z =

in care este necesar a S6 cunoasto fluxul terrnic receptat de castravetii, vergelele ~i zalele
transportorului din camera de contractia.

= <p) + tl>2 + <P3 = 276 + 9,2 + 9,29

"" 294,5

kcal / h

Avand in vedere ca acest flux termie este transmis cu ajutorut a doua ventilatoan
debitul de aer al unui ventilator este:

Ql
a

= __ ~
Cp

11() P,ll'

294,54,185
2 I 03205 I, 24

Pentni calculul temperaturii

utilizeaza relafia de mai jos:

= 2 35

castravetilor

m3 1h

'
la iesirea din camera de contractie

Rezulta asacar ca fluxul termic transmis castraveuor din camera de contracno este:

<P1=Nc(j);=469=276

.~~

Pentru calculul fluxului termic receptat de 0 vergea

se utilizeaza relatia de mai [os, in care Ul=U2=29,1,
2
W/m oC, 01=4 rnm, 02=2 mrn, A.ol~I=50 W/m.oC :;;i
A.cauciuG=O,5 W/moC, iar suorarata de receptla acaldurf
este 8v = Ifd}14 = 7tO,0182/4 :::0,00025 m2:

~:J

,
SF' MJ --I
CPo::::
-----c;-----<
1
()I
52 ~

a/I
. I

+-

-r-

-_
- -2~OO~25
0004 20_~_
0002 ::::0...668 W
-1-"

It)

4_

l1e

keallh

a,

29,1

0.5
162

+' 5

= 0,575 kcal! h

= Ornax .- Omin

me

2 3 ln

rnax

emin

= 332(1C

205
120"

2 3 . In -:.
'

15

Problema 17. Care este volumul mediu al unui castravete ambalat cu a MACFC dac
viteza transportorului aeesteia este 0,1 mIs, iar capacitatea de lueru de 36,8 kg/min, stlir
eEl raportul dintre viteza- i pasul lantului cu vergele este 1, considerand densitats
castravenlor circa 965 kg/m3? Daca lungimea medie a unui castravete este 40 em, cat (
mare este diametrul acestuia? Cat de mare este forta rezistenta care spare la lncarca
transportorului dace asezarea manuala a castravetitor se face la 90% din capacitate, fa
viteza ini\iala, iar coeficientu\ de corectie a vitezei esle egal cu unitatea?
\63

Rezolvare:
Apreciind ca masa.castravetilor se distribuie aproximativ uniform pe toata lungimea
vergelelor ~i pe distanta unui pas al acestora, din relatia capacitatii de transport se
determina volumul unui castravete:

~f~~~=1~~~---

V __ ~

__

-. p-k
-'0
P

36,8

- 60-1

,965 -

6,36-10-

[m3]

"

unde coeficientul de corectie k, s-a luat

conform exploatarii practice egal cu unitatea.

Scheme de virolare, imbinare prin fait i bordurare a cutiilor de conserve

___

1.1.

_____

Considerand castravetele ca un eilindru cu lungimea Ie i diametrul d, din relatia

volumului se determine diametrul acestuia pentru 0 lungime medie de 40 em:
4

d=~4'V
Jr.

t,

4.6,36.10-

~0,045 [m]

= 45

[mm]

'1/

---------

.,

=:r

-.-=~

-------

- -0"-1'--';"-"-

-,--)
0,

~D,_c_

"--

~~

__.

.i

Oimensiuni constructive ale unor tipuri de capace pentru cutii metalice

Car de inchidere

I
j

0,6130,1 =0068
0,9.1
'

-u

'i
I:

JrO,4

Forta care apare la alimentarea eu castravef a transportorului este data de relatia

de mai [os, in care eoefieientul de umplere ku este (conform datelor problemei) 0,90,
debitul de alimentare Q=O,613 kg/s, iar viteza lantului eu vergele v=O,1 rn/s:

Ov
Fj =-k-.

[N]

C()

Problema 18. 0 cutie de metalic8 cilindrica are diametrul nominal exterior $73 mm fiind
prevazuta eu 0 bordura cu laiimea de 2,5 mm In vederea Irnbinarii eu capacul. Acesta are :,
o margine cu latimea de 2 mm relata (lndoita) eu un unghi de 100 fata de planul sau. ln ' ~
faza de formare a faltului atat bordura cutiei cat ~i capaeul sufera 0 indoire eu un unghi de: '1
60, iar capacul sufera 0 indoire supfirnentara cu un unghi de 30 la marginea rolata:
Grosimea tablei cutiei este 0,2 mm, iar cea a capacului 0,25 mm, tabla tiind din otel cu :,:
rezistenta specifica la eurgere de 20 daN/mm2. Sa se reprezinte schemele caracteristice
ale procesului de indoire a cutiei ~i capacului necesare pentru determinarea dimensiuniior ,1
dupa fiecare taza a inchiderii. Daca presiunea de stranqere a faltului in faza a doua este ] '
de 12 daN/cm2, sa se stabileasca consumurile de energie pentru cele doua faze ale
inchiderii. !;itiind ca rola de formare face 2 rotatii complete in jurul cutiei cu 0 viteza .
unghiulara de 12,56 s", iar rola de presare executa 1,5 rotatii eu 0 turatie.de 120 rot/min $i '
ca randamentul general al transmisiei la role este 0,5 sa se calculeze puterea necesara
actionarii rolelor,

Capac
I

Rola
faza I

Corpul
cutiei

i
I

Rola
faza II

I
I

lY-

Rezolvare:
Se reprezinta grafic schemele
corespunzator primei i celei de-a doua
Daca diametrul nominal al cutiei
marginea bordurii aeesteia este: d1 =

dupa care are loc indoirea cutiei i capaeului,

faze ale inchiderii prin fait.
este 73 mm (Ia exterior), atunci diametrul cutiei la
73 + 22,5 = 78 mm, in timp ce pentru diametrul
164

Fazele formarii faltulul la asamblarea capacului cu corpul cutiei

Asadar, modulele de rezistenta

pentru cutie i pentru capac, in cazul indo,

prestice, vor putea fi determinate eu ajutorul relafiilor de mai jos:

Wi = 7r~dl .h~ = lL-.O~078 .0,00022 ~2,45.10-9

__Jr.d2 12_JrO,0787
w:2,. --4-'
'2 -----.

0000252
,

[m

38~ 1()--9 r3]

"" , o-

J]

~n

0,35 mn

n trnm
80"

Momentele de indoire a eutiei M1, respectiv capacului M2, pot fi determinate (

retatiile urmatoare, in care W1 ~i W2 au fost determinate pentru cazullndoirii pia stice:

MI

=0

WI' O'c =

2,45.10-9.20.107

= 0,49
165

[N.m]

o,
2

Al2

.:cHl

~-3,86!()-9 .20.107

",,0,773

IN.mJ;

Consumul de energie pentru prima taza a imchi<lllP!riiprin fait, sa compune din

energia necesara indoirii cutiei $i capacului
eu un lIng;t~.Ede- (1'\'0,18 care 58 adaLiga energia
necesara indoirii suplimentare a marginii rotate a capacnlu] ~1.!1 unghiu! de SUo (asa cum se
prezinta in figurile prezentate).
Astfel, considerand ca lndoirea cutiei ~i a capac~J:lli;se: fface mai intai eu un unghi de
GOo Pl=<pz=1 ,Dfi rad), consurnul de energie penfru faze, de 1il)Jillii'lare a faltului va fi:'
Q = (M; . !PI + M 2 . (,02) = 1,05 (0,49 + 0,773;'''''' ii,32 [ll\(fml j
I

j
!

La acest consum de enerqie se mai adalJ9~! eo,~ul

de enerqie 121' pentru
indoirea suplirnentara a boruurii capacului sub bOl'clura CWRti:i(asa cum arata faltul in
sectiune dupa faza I), care poate fi calculat cu relatia;

76. nun-----71
755 mm

,
al

'

If'(/,')

=""2.-'({io =--"4

,;'[0076
h2" -a;-- '({i1 ,-=--'--0,00025
4

-~-~I

, IT~jf-"
I,~

20.10-'~o52",,~~
fN.m]
.
I,

in care diametrul de tndotre a capaculul este consid.erat a~l~K agal cu diametrul dupa
afaliului, dz'=d::76 mm, iar (P2'{"'30} este !ti1ilit illI\I radiant,
In taza a doua a inchiderii (faza de presare a fal\ului) 'l'iJeplasarea rolel se face pe
distanta:

Problema 19. Bordura capaculUl unei cutii de conserve este. in procesul de realizare. me
intai IOIal8 (indcita) pe cireurnferin\a eu un ungili de 100, fala de pia nul eapacului, e
ajutorul a doua role ell raza de racordare de 3 mrn (0 rola de sprijin ~i una de apasare
grosimea tablei capacului fiind de 0,25 rnrn Sa se determine forl,a de indoire a tablei stiin
ca tabla este din o\el cu razistenta la curqere de 20 daN/mm", iar diametrul exterior;
capacului este de FO mrn, i sa se reprezinte schema procesului de indoire a capacun
eu ajutorul rote'or. Se va prezenta, mai lntai, schema capacului cutiei, dupa care acesta s
pozi\ioneaza in pozifia de rolare a marginii de imbinare cu cutia. Care este valoare
momentului de indoire?
Hezolvare:
Avand 111 vedere ca se face indoirea ell ajutorul rolelor, se considera indoire due
ui
matri~a. unghiul pe care marginea bordurii capaeului il face eu linia capacul fiind egal (
180 -100::: 80
Valoare minima a lungimii de indoire a tablei, Ix.mill este data de schema de calc
prezentata anterior, in care ungl1iul (J. este de 800 (Iuat insa in radiant) :=: 1,4 rad, raza <
indoire fiind 3 mm, iar grosimea tab lei de 0,25 mrn.

faze de formare

h :::cj~; d - hI - 2 -f0. :=
._

26~7.'3.. -

0,2 - 2 . 0,.5 '" 0,& rom

0 inattime egala eu latimea bordurii cutlet fa care sa acal,1~ de 2 ort grosimea table!
capacului s == 2,5 -I-20,25::: 3 mrn, iar consurnul de energie sa I!l~ermina curel~itia:
i pe

02

= (fT

'd- s- p). h == )[0,076 (0,0025+ 2.0,00025) 12.1ft~ 'O,Q008::.:0,688 [N.m]

Pentru prima taza a procesului de incl.idere sa consuli'l'iilB un tirnp egal eu doua

perioade ale rotatiei (raja face doua cota\ii complete in jurul cuhei), astfel ca:
/1

np

, 120'
.

se consume un timp 0'981 eu '1,5 perioade ale

aJ~

(film]

Faria de indoire in caz:ul indoirii dupa matri~a (daca se neglijeaza frecarea din
tabla l?i rnatri'(s) este data de relaiis de mai jos in care b este perimetrul cutiei, astfel
vom aves:
~

b.h2
Ix

Jr.d.h?'

== _~-----.

:o:---.a
c

()c

;[.0.070-0,00025
.
.

20 10 7

== 654,5

IIVr Jt

0,0042

(( min

frecarea dintre capac !?i role (dintre tabla ;;i rnatnt

b_h2
Pi= 1,3-, -.(le
.,

7!.dh2

= 1,3-----(Jc
ix.

7!.O,0700,00025
I
7
IJ-----------2,)
10

O,()042

in

1I1

C"

850,85 [~

Momentele de tncoire pentru cele doua situa\ii (fara ~i cu frecare) sunt date

In aeeste conditii puterea necesara

inchidere se determina ell relatia de mai jos:

p =: _jaJ +
(tJ+i2)-r;'17J"h

2(r + h).sin% = 2(3 + 0,25)si:1 8~ == 4,2

atunci pantru calculul fortei de indoire se utilizeaza ralatia:

1 5, 60", 1 5 -~Q..R; 0 75 [s"

,

l.~.min =

naca se ia in conslderare

,hI'
].J[
.
2--- =: 2----~'" I [r]
(0
12,56

in timp ce pentru faza a doua a inchiderii

rotatiei rolei cle presare:
t2 ==

AsUel:

de la motorul electric pentru

orocesul de

= Q,3~ +0,39 + 0,69)-1,25 := 343 [HI] .

(\+0,75)'0,5

,.

relaiia de rnai [os, de unde rezulta:

= !Ji Ix

M'

654,50,0042

687 [.tV.m\

=0

'

\
respectiv:

in care s-a luat un coeficient 81rezervei de putere (suprasarcma) egal eu 1,25.

Se observa ca pentru inchiderea unei cutii de conserve, puterea consumetaeste
foarte mica in raport eu puterea motoruiui electric de ectionare' a intregii masinr, de unde
se deduce ci'l cele mai mari consurnuri de energie, respectiv putere, se fnregi$t'reCiza
pentru antrenarea celorlalte organe de lucru ale acesteia.

, Pi Ix
M==----4
I

~SO,85 0,QQ42
4

:=

(),S93 I Nm\

Ih7

106

1
Problema 20. Pentru lnchiderea prin fait a cutiilor meta lice cilindrice, sa se determine 1
momentele de lndoire a bordurii cutiei, respectiv capacului acesteia, caracteristice celor
trei cazuri intalnite de indoire, avand in vedere ca grosimea tablei cutiei este 0,2 mm, iar a j
capacului 0,25 mm, ambele fiind confectionate din tabla de otel cu rezistenta specifica la 1
curgere de 21 daN/mm2, modulul de elasticitate longitudinal 2,1.1 05Mpa ~i modulul de J
ecruisare 810 MPa. Diametrul nominal al cutiei (Ia marginea bordurii acesteia) este ep68
mm, iar indoirea se apreciaza ca se executa direct cu un unghi de 90d fata de pozitla
initiala (dupa faza a doua a inchiderii prin fait). Sa se reprezinte grafic ~agrama de
repartitie a eforturilor unitare normale in sectiunea de indoire a table lor.
1
Recomandare. Se va utiliza acelasi diametru de calcul pentru toate cazurile analizate.
1

Mr~==~_:dc~'hcu

{N.mj

.21IO? =0,45

,(Jc=7l'o,O~~iO,(~~02

'1'

I
I
1
-I

Rezolvare:
Pentru un raport h/r mic (asa cum este cazul indoirii tablelor de la cutia de conserve
~i capacul acesteia), repartitia efortului unitar normal principal (fo pe sectiune, in timpul
deforrnarii arata ca in figura:

"....... . R.,

..
........... :-....~
I

.cl

==I

",I

t----i-

iar raza intenoara de curbura r este jumatate din grosimea tableicapacului

r =

hca = 0,125

==

onE'

2. P . (J c == 2.0202.]

(vezi figura):

Sa

==

.~

0-3

h-l1o
2'Pn

. D == 0,2-0,404.1~~6

.810.

20,20210 .

7l" dm

e(1
.C'O

---

.. _-_

In cazullndoirii

h2co
....

(T

M;""

d,"/~.,".()",= ,,0,06&'

= ".

fuco~040~,! 0'-]

'" ----.-.-------.

M;,p == ;r.~cu

(h;u _ h';.cJ

O'c

== ;r.0:68 (0,00022

21 \0

= 1,22.10""

IN

0,000404 1 0- )2110

. ==!'.dcll(h-hoX2h+hl.JI:!..0'=
12

l.eCMIlS

(2.10-4

0,404.10-612,1.10-

+ 0,404. 10-

""

0,45 [N.

= 0,057

!N.m)
.

Astfel, momentul de indoire total, pentru tnooirea elasto-plastica a cutiei, es'

[N.ml

L.Io?

de suma calor trei momente calculate anterior:

"
Mi,e+

Mj,p+Miecmi.>

=1,22\0

-6

+0,45+0,057=0,507

Se procedeaz8 la fel 9i pentru indoirea elasto-plastica a capacului.

2 11 07 = 0 47 [N m]
,.

plastice fara ecruisare, momentul de Indoire, este dat de relatia:

16M

in timp ce momentul indoirii plastice va fi:

M=

7l' 0,0680,00025

c'

[N 1m2]

Momentul indoirii elastice pentru cutie acest caz este:

in timp ce pentru capac (considerand aproximativ acelasi diametru de indoire) avem:

MI."

L'lG:

4.107

\(\6 ==

[111m]

12

.21:107=0,3

21. \0 == 0 404 I02,1.10 11'

7l'.0,068.

Astfel pentru cutie vom avea:

cu.ac=JrO,068~0,0002

[111m]

Pentru cazul indoirii elastice, momentul de indoire Mi.e este dat de relafia de mal
jos, in care latimea tablei este circurnferinta cutiei, respectiv capacalui,
:

M~~=7l'dc~

Cu relatia urrnatoare se determina valoarea abaterii tensiunii

'j

,j

[mm]

h2

[N.m]

=0,70

Momentul de ecruisare, care apare 'in aceasta situatie este dat de relatla:

[mm]

.21.]0

=.fi'G: == ~s~ O,~5:= 0,202

~i :

025

Pn

.j

=-'-+0,2=0,325

"" Jr.0,068~O,000252

Pentru cazul indoirii elasta-plastice cu ecruisare trebuie mai intai caiculata raza
curbura in sec\iunea neutra pn data de relatia de mai jos, iar apoi grosimea pe care are I

Se considera ca indoirea bordurii cutiei se face de la directia .orizontala a acesteia

j.
la 0 directie paralela cu cutia (asa cum arata cupa faza a doua a inchiderii - faza de
presare), astfel ca razele de curbura (exterioara 9i interioara) suntdate de grosimile tablei -.'1
cutiei 9i capacului. Astfel, raza extenoara a curburii bordurii cutiei dupa indoirea la 900 este . 'j
egala cu 0 grosime a tablei cutiei plus 0 jumatate din grosimea tablei capacului: .

h,

Mf.~ = 7l'.dc~~~fl-,(Jc

indoire elastid\ ho:

~~
1

R=~+hc-11

Pentru capac, momentul de indoire plastics este:

169

[N.m]

Bibfiografie

\,
1. Botea T. - Ambalaje si tehnologii d~ ambalare in industria atimentara, Univ. Politehnica
Tmlsoara, 1998;
2. Casandroiu T. - Procese i utilaje pentru sortarea eartofilor, fruetelor ~i legumelor,
Editura Paideea, Bucuresti, 1998;
3. Casandroiu

T., David L. - Utilaje pentru prelucrarea primara ~i pastrarea produselor

agricole - Tndrumar pentru lucrari de laborator, Litografia Univ. Politehica

bucuresti,

1994;
4: David L., Voicu Gh. - Sistema de transport, Editura Printech, 1997;
5. Fetecau C., s.a, - Prelucrarea materialelor plastice prin injeetare, Editura OID-ICM,
Bucurestl, 1998;
6. IVierticaru V., s.a, -'-Ambalaje ~i mecanisme de ambalat, Editura OID-ICM, 1997;
7. Mu:;;etescu Elena, Paslsru Constanta - Tehnica arnbalarf i depozitarii mi3rfurilor,
Editura Didaetica i Pedagogica, Bucurestl .1970.
8. Ra~enescu I. - Operatii i utiJaje in industria alimentara, Vol.I ~i II, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1972;
9. Voicu Gh. - Sistema de dozare Iii ambalare, Ed. Bren, Bucuresti, 2001, 2003;
10. *" * - Manualul inginerului din industria alimentara, Ed.Tehnica, Vol. 1-2, 1998. 1999;
'Ii. * * * - Modern Packaging Enciclopedia, vol.41 , nr.7A. Me-Graw Hill Inc., New York,
330W, 1970
12. * *,. - Industrializarea celulozei ~i hartie], Culegere de normative i standarde;
13. * * - Normative li standards din domeniul ambalajelor: STAS 1079-73; STAS 1130980; STAS 1687(1,2,3,4)-82; STAS 2281-74; STAS 2336-74; STAS 3111(1,2,3)-75;
STAfl3833-81;
STAS 4857(4)-87; STAS 5470-74; STAS 5537-75; STAS 6237-87;
STAS 6875-63; STAS 7673-84; STAS 7726-85