CONSILIUL

J U D E TE AN

VA S L U I

C AM E R A AG R I C O LA J U D E T E AN A
VAS LU I

CURS

DE

PR E G AT I R E

P R O F E S I O N A LA

I N M E S E R IA D E LE G U M I C U LTO R

S U PO RT D E

CURS

C U P R I N S
L E G U M I C U L T U R A G E N E R ALA
C API T O LU L I
1. No t i u n i g e n e r a l e
Pag.
1.1.
Importanta legumiculturii............................ ...............................................7
1.2.
Clasificarea plantelor legumicole................................................................8
1.3.
Particularitati ecologice ale plantelor si relatiile cu factorii de mediu...10
1.4.
Constructii folosite in legumicultura ........................................................11
2. Repartizarea teritoriala,mediul de viata,cerintele plantelor legumicole ........16
2.1.
Repartizarea teritoriala a plantelor legumicole........................................17
2.2.
Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de vegetatie ,caldura,
lumina, aer, apa, sol.....................................................................................18
3. Particularitatile inmultirii plantelor legumicole...............................................23
3.1.Inmultirea prin seminte a plantelor legumicole .................................................23
- controlul calitatii semintelor; Indici de calitate a semintelor de legume...23
3.2.Inmultirea pe cale vegetativa a plantelor legumicole................................. .....25
3.3.Materii si materiale folosite in legumicultura...................................................25
3.4.Asigurarea materialului biologic in vederea infiintarii culturilor agricole:
-pregatirea semintelor in vederea semanatului;................................................27
-producerea rasadurilor de plante legumicole .................................................27
4.Tehnologii generale de cultivare a legumelor.......................................................31
4.1.Pregatirea terenului si a solului........................................................................31
4.2.Infiintarea culturilor: semanatul, plantatul ..........................................................33
4.3.Lucrari de ingrijire aplicate la culturile de plante legumicole :
-lucrari aplicate solului ..............................................................................34
-lucrari aplicate plantelor.............................................................................34
4.4.Tehnologia de cultivare a plantelor legumicole in sere................................37
4.5.Tehnologii de cultivare a plantelor legumicole in solarii.............................39
2

4.6.Recolterea si valorificarea legumelor...............................................................4o

5.Legumicultura speciala .....................................................42

5.1.Cultura legumelor radacinoase..........................................................................42
5. 2.Cultura legumelor bulboase..............................................................................49
5.3.Cultura legumelor din grupa verzei..................................................................57
5.4.Cultura legumelor verdeturi................................................................................62
5.5.Cultura legumelor pastoase .................... ...........................................................65
5.6.Cultura legumelor solanacee...............................................................................69
5.7.Cultura legumelor curcubitacee..........................................................................86
5.8.Cultura legumelor perene....................................................................................88
5.9.Agricultura biologica .........................................................................................104
C a p i t o l u l ll
S E C U R I T A T E A M U N C I I, I G I E N A S I P. S. I.
1. Securitatea muncii.................................... ..........................................................106
1.1.Elemente de legislatie a protectiei muncii in Romania .................................106
1.2.Norme generale de protectia muncii .................................................................107
1.3.Elementele procesului de munca si interactiunea lor (omul, sarcina de munca,
mijloace de munca,mediul de munca)........................................................................107
1.4.Masuri de protectia muncii specifice locului de munca industria lemnului..108
1.5.Factorii de risc specifici locului de munca,factori de climat,substante toxice
substante explozive .....................................................................................................109
1.6.Echipamente de lucru si de protectie individuale,dispozitive de protectie
specifice utilajelor.......................................................................................................110
2. Igiena muncii si a personalului .............. ...........................................................112
2.1.Reguli de igiena individuala la locul de munca,igiena corporala,igiena
3

vestimentatiei, igiena alimentatiei ..............................................................................112

2.2.Materiale de intretinere a igienei ;materiale ijienico-sanitare, produse cosmetice,
alimente de protectie ...................................................................................................113
2.3.Consecintele nerespectarii regulilor de igiena la locul de munca :intoxicatii,
toxinfectii alimentare.....................................................................................................115
2.4.Igiena locului de munca .......................................................................................119
2.5.Dotari igieno-sanitare .............................................................................................120
3. Accidente de munca .............................................................................................120
3.1.Notiuni generale ...................................... ...............................................................120
3.2.Clasificarea accidentelor de munca ......................................................................121
3.3.Cauzele accidentelor de munca ............ ..............................................................122
3.4.Masuri de prevenire a accidentelor de munca......................................................123
3.5.Primul ajutor in caz de accidente .........................................................................126
4.Bolile profesionale ....................................................................................................127
4.1.Notiuni generale .....................................................................................................127
4.2.Mediul de munca ....................................................................................................128
4.3.Clasificarea bolilor profesionale .............. .............................................................129
4.4.Bolile profesionale specifice in industria lemnului:boli ale cailor respiratorii,
boli ale pielii,alergie la praf, afectiuni ale diferitelor organe de simt,boli interne..129
4.5.Declararea,cercetarea si evidenta bolilor profesionale.............................................130
5.Prevenirea si stingerea incendiilor................................................................................132
5.1.N orme generale de prevenire si stingere a incendiilor .............................................132
5.2.Masuri si mijloace de prevenire a incendiilor ...........................................................133
5.3.Obligatii si raspunderi P.S I. ....................................................................................135

C a p i t o l u l III
O R G A N I Z A R E A S I L E G I S L A T I A M U N C II
1.Notiuni despre economia de piata .........................................................................137
1.1.Piata si formele ei .......................................... .......................................................137
1.2.Cererea de marfuri si factorii de influenta.. ......................................................138
1.3. Relatia cerere-oferta in economia de piata.........................................................148
2.Organizarea activitatii economice....................... .....................................................150
2.1.Organizarea procesuala ................................... .....................................................150
2.2.Organizarea structurala ................................... .......................................................154
2.3.Tipuri de societati comerciale ........................ .....................................................159
2.4.Infiintarea societatilor comerciale ................. .......................................................161
2.5. Organizarea muncii specifica domeniului agricol .............................................163
2.6.Organizarea ergonomica a locului de munca........................................................165
3.Personalul si salarizarea in economia de piata........................................................173
3.1.Principii de organizare a muncii in economia de piata ............................................173
3.2.Categorii de personal .............................................................................................174
3.3.Eficienta muncii personalului .......................... ....................................................176
3.4.Salarizarea personalului ..........................................................................................177
3.5.Corelatia dintre eficienta muncii si salariu .... .....................................................182
3.6.Contractul de munca-elemente de legislatia

muncii ........................................183

3.7.Somajul si protectia sociala ........................... ......................................................185

4. Pregatirea pentru integrarea la locul de munca .. .....................................................187

4.1.Structura unitatilor agricole ..................................................................................187

4.2.Contacte cu birourile de informare si orientare profesionala,
documentarea individuala prin mas-media ...............................................................189
4.3.Intocmirea CV-ului ...............................................................................................190
4.4.Pregatirea in vederea sustinerii unui interviu sau concurs
pentru angajare...............................................................................................................192

CAPI T O LU L I
L E G U M I C U L T U R A
1.1. Notiuni generale . Importanta.
Legumicultura este disciplina ce se ocupa cu tehnologii de cultivare a legumelor in spatii deschise si in
spatii semideschise si inchise. Etiologia vine de la doua cuvinte din limba latina : ,,legumer care inseamna
vegetale cultivate pentru hrana omului, si ,,cultura care inseamna priceperea de a lucra pamintul, de a
ingriji plantele. Cultura legumelor a constituit una din primele activitati practice ale omului. Pe masura
dezvoltarii societatii sau dezvoltat continuu cunostintele si metodele de cultivare a plantelor legumicole. In
felul acesta legumicultura s-a consolidat ca o stiinta de sine statatoare , desprinzindu se de fitotehnie, din care
face parte in sens larg. Perfectionarea tehnologiilor de cultura a legumelor in cimp, aparitia si dezvoltarea
culturilor fortate in sere si rasadnite, si a celor protejate in adaposturi din mase plastice s-au sticla fara sursa
permanenta de incalzire, a determinat o delimitare a legumiculturii ca stiinta de sine statatoare.
Legumicultura ca stiinta se ocupa si cu studiul particularitatilor biologice ale diferitelor specii de plante
legumicole cu relatiile bio si ecosistemice ale acestora, cu realizarea conditiilor corespunzatoare cerintelor
speciilor si soiurilor de plante legumicole, in scopul valorificarii in masura mai mare a potentialului lor
biologic si pentru obtinerea unor productii ridicate, de calitate superioara esalonate in tot cursul anului si
conditii economice avantajoase. Legumicultura se inparte in doua parti dinstincte :
-legumicultura generala ce se ocupa cu unele aspecte de ordin general privind cultura legumelor si
trateaza importanta alimentara si economica a legumelor ecologia plantelor legumicole.
-legumicultura speciala, se ocupa cu tehnologia de cultura a fiecarei specii legumicole in cimp liber,
adaposturi de mase plastice, rasadnite si sere, importanta economica si alimentara, originea si aria de
raspindire, particularitatile biologice si relatiile cu factorii de mediu.
In tara noastra se cultiva un numar mare de specii de plante legumicole. Majoritatea plantelor legumicole
se cultiva in cimp liber dar unele se preteaza si la cultura fortata si protejata. Legumele cultivate au
importanta deosebita in alimentatia omului. O alimentatie rationala este de neconceput fara folosirea zilnica a
legumelor intr-un sortiment variat. Legumele au efect favorabil asupra sanatatii organismului uman si anume:
-hidratarea organismului prin consumul legumelor in stare proaspata datorita cantitatii ridicate de apa,
stimularea activitatii sistemului muscular, aprovizionarea organismului cu aminoacizi, reducerea
grasimilor,alcalinizarea plasmei sanguine, sustinerea procesului de calcifiere normala, sporirea activitatii
enzimelor, blocarea activitatii bacteriilor de fermentatie, mentinerea permeabilitatii membranelor celulare,
stimularea activitatii glandelor interne, marirea capacitatii de aparare a organismului. Dintre legumele cu
valoare alimentara ridicata putem enumera varza de Bruxelles,ceapa, mazarea, morcovul,etc iar castravetele,
7

ridichile,salata de capatinaau valoare numai dietetica, fiind folosite toate in prepararea mincarurilor si a
conservelor in diferit

1.2. Clasificarea plantelor legumicole

In prezent in tara noastra se folosesc pentru cultura aproximativ 80 de specii de legume din cele peste
250 cultivate in intreaga lume.
Pentru aceasta a fost necesara o clasificare a lor si o grupare a speciilor legumicole si clasificarea lor pe
baza unor caractere, insusiri si intrebuintari avindu-se in vedere modul practic si stiintific ,speciile
clasificindu-se dupa: criteriul botanic, criteriul duratei vegetatiei,criteriul particularitatilor partii comestibile
si a tehnologiei de cultura.
Clasificarea botanica este considerata stiintifica deoarece tine cont de particularitatile morfologice,
geografice si biochimice ale plantelor care se grupeaza in familii, ordine si clase. Clasificarea botanica
incadreaza speciile legumicole in: Spermatophytae ce cuprinde clasa Monocotiledonate cu familiile
Graminee si Liliacee si clasa Dicotiledonate cu celelalte familii. Familiile cu speciile legumicole cuprinse si
clasificate botanic sunt urmatoarele:
-familia Solanaceae ce cuprinde speciile de tomate,ardei lung,iute gras , gogosar,vinete, cartof.
-familia Umbelifere ce cuprinde speciile de morcov,
patrunjel,pastirnac,telina,leustean,marar,asmatui, chimen,anason, coriandru, fenicul.
-familia Crucifere ce cuprinde speciile de varza,brocoli, gulia, napi,ridichea,hrean,creson,mustar alb.
-familia Cucurbitacee ce cuprinde speciile de castravete, pepene galben,dovlecel,,dovleac pepene
verde,tigva,tilv.
-familia Leguminoase ce cuprinde speciile de mazare, fasole subtire,pitica, lata,bob.
-familia Compositae ce cuprinde speciile de marula, salata,
cardon,anghinarie,scortonera,cicoare,andive,papadia,tarhon,pelin.
-familiaLabiate ce cuprinde speciile de cimbru si cimbrisor.
-familia Chenopodiaceae ce cuprinde speciile de spanac,sfecla spontana si cultivata (furajera, de
zahar,rosie de masa) mangold,
si loboda de gradina.
-familia Polygonaceae ce cuprinde speciile de revent si stevie.
8

-familiaMalvacee cu specia de bame

-familiaTetragoniaceae cu specia deportulaca si iarba grasa.
-familia Rutaceae,
-familia Boraginaceae,
-familiaValerianaceae,
-familia Liliaceae ce cuprinde speciile de ceapa,usturoi,sparanghel.
-familia Gramineae cu specia de porumb zaharat.
-familia Agaricaceae cu specia de ciuperca comestibila.
Clasificarea dupa durata vegetatiei, tine cont de longevitatea vegetatiei plantelor legumicole-durata de
timp de la semanat pina la obtinerea de seminte. Functie de durata vegetatiei plantele legumicole se inpart in
anuale bienale si multianuale sau perene.
Plantele legumicole anuale cuprind legumele care apartin familiilor Solanaceae,Leguminosae si
Cucurbitaceae,ridichea de luna,mararul , salata,spanacul.
Plantele legumicole bienale cuprinde;legumele radacinoase,varzoase ceapa ceaclama,prazul, ceapa
propriu- zisa.
Plantele legumicole multianuale sau perene cuprinde;anghinarea,
reventul,stevia,sparanghelul,tarhonul,hreanul,ceapa de egipt,usturoiul.
Clasificarea dupa partea comestibila , tine cont de partile plantei care pot fi consumate legumele
fiind grupate in ;
-legume pentru radacini: morcovul,patrunjelul,telina,pastirnacul, ridichile de luna, ridichile de
iarna,sfecla rosie, hreanul.
-legume pentru tuberculi:cartoful, batatul.
-legume pentru tulpini ingrosate:gulia.
-legume pentru lastari etiolati:sparanghelul.
-legume pentru petiol:reventul,mangoldul,telinapentru petiol, cardonul, feniculul.
-legume pentru frunze: spanacul,loboda,patunjelul,telina,salata, stevia,cicoarea, mararul.

-legume pentru consumul inflorescentei:conopida,brocoli, anghinarea

-legume pentru fructe:tomatele,ardeiul,vinetele.
Clasificarea dupa tehnologia aplicata are in vedere particularitatile botanice
partea folosita in consum si tehnologia aplicata, speciile grupindu-se dupa cum urmeaza:
-legume solano-fructoase:tomatele,ardeiul,patlagelele vinete.
-legume botanoase;castravetele,dovleacul,pepenele galben, pepenele verde.
-legume radacinoase:morcovul,patrunjelul,telina,ridichea,sfecla rosie.
-legume bulboase:ceapa,prazul,usturoiul.
-legume frunzoase:salata,marula,spanacul,loboda,telina,patrunjelul.
-legume varzoase:varza alba,creata,rosie,de Bruxelles, conopida,gulia.
-legume pastaioase:fasolea,mazarea,bobul,fasolea.
-legume aromatice si condimente:cimbrul,mararul,cimbrisorul,coriandrul, mustarul,chimionul.
-legume perene:sparanghelul,macrisul,reventul,stevia,leusteanul,hreanul.
-ciupercile:ciuperca comestibila.

1.3.Particularitati ecologice ale plantelor legumicole .

Desfasurarea normala a proceselor metabolice la plantele legumicole , ca si la celelalte plante, este in
strinsa dependenta de factorii de mediu. Tocmai aceste particularitati justifica importanta cunoasterii
relatiilor existente intre factorii de mediu si plantele legumicole, prin prisma ecologiei
Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica nu numai prin existenta multor specii si varietati de
plante legumicole, ci si prin aceea ca anumite soiuri de legume impun , pentru cresterea si dezvoltarea
normala, conditii specifice de clima sol si nutritie .
Factorii de viata ai plantelor se afla intro strinsa corelatie intre ei. Schimbarea unuia dintre ei atrage
dupa sine o modificare si a celorlalti factori. Astfel prin irigare rationala,plantele consuma mai multe
substante nutritive.Din aceasta cauza , irigarea culturilor atraje dupa sine o crestere a normei de ingrasaminte
si un sistem deosebit de lucrare a solului.Factorii ecologici se impart in doua mari categorii: factori directi si
indirecti.
Factorii directi actioneaza nemijlocit asupra plantelor, reprezentind conditia lor de existenta, dar pot
determina modificarea si a celorlalti factori, actiunea lor devenind indirecta.
In cadrul factorilor directi se deosebesc trei grupe :
10

factori climatici-lumina, caldura, apa, (ploaie, zapada, ceata, umiditate atmosferica, roua,
bruma, chiuciura), aerul;
factorii edafici- textura si structura solului,apa freatica.
Factorii biotici omul si alte organisme vii

Factorii indirecti actioneaza in sensul modificarii,factorilor directi.In aceasta categorie sunt inclusi
factorii:altitudinea,latitudinea,expozitia,inclinatia terenului.Trecerea de la cultura planelor legumicole
in cimp liber , la cultura fortata(sere, rasadnite) se intensifica gradul de artificializare a factorilor
naturali. Omul folosindu-se demijloacele de eficacitate, cum sunt chimizarea,irigarea
,mecanizarea,devine un factor tot mai activ,diminuind influenta naturii asupra productiei de legume.

1.4. Constuctii folosite in legumicultura

Notiuni generale despre constructiile folosite la protejarea culturilor legumicole.Solariile,tunelele,serele si
rasadnitele au destinatia de a produce legume,aceasta mai ales in perioadele racoroase ale anului.Indiferent
de marimea acestora, este necesara amplasarea lor pe cele mai corespunzatoare suprafete ,spre a realiza mai
usor cerintele speciilor legumicole cultivate,in conditii climatice cit mai avantajoase,in raport cu cadrul
natural extern.
Caldura si lumina.Atit caldura cit si lumina constituie factori de baza de care depinde cresterea plantelor
legumicole,cunocind faptul ca speciile pretentioase la caldura sunt,in acelasi timp,pretentioase si la lumina.In
cazul serelor caldura necesara pentru plante se asigura prin diferite mijloace, atit in cursul noptii cit si in cel
al zilei,la care se asigura prin diferite mijloace,atit in cursul noptii cit si in cel al zilei,la care se adauga
cantitatea de caldura acumulata in cursul zilei,la care se adauga cantitatea de caldura acumulata in cursul zilei
de la radiatia solara.Aceste particularitati de incalzire a serelor atrag atentia asupra modului de valorificare a
potentialului maxim al resurselor respective.
Plantele legumicole cultivate in solarii sunt dependente de cantitatea de caldura in cursul zilei si
noptii,datorate:radiatiei in straturile adici ale solului ;gradul de etanseizare;circulatiei externe a
aerului;nivelul temperaturii in exterior,frecventei si cantitatii precipitatiilor.Ca urmare ,solariile vor asigura
conditii mai bune in zonele cu clima mai blinda,unde temperaturile in perioada de toamna si primavara nu
sunt prea coborite, iar radiatia solara este puternica.
Relieful si expozitia. Suprafata de teren pentru amplasarea serelor trebuie sa fie cit mai plana,pentru a se
elimina riscul acumularii apei din precipitatii. Solariile individuale, ca si serele, se orienteaza cu lungimea
pe directia nord-sud.Daca terenul este in panta, acesta este potrivit sa aiba o expozitie sudica sau sud-vestica
pentru ca plantele cultivate sa beneficieze de o cantitate cit mai mare de radiatie naturala.
Solul si nivelul apelor freatice.Pentru evitarea pericolului de inundatie a serelor,solul pe care se amplaseaza
trebuie sa fie cit mai permiabil, iar nivelul apeifreatice cit mai coborit.Daca aceste cerinte nu pot fi realizate
11

pe deplin, se vor lua masuri ca :folosirea numai a tipurilor de sere la suprafata; asigurarea unei fundatii
corespunzatoare;deschiderea unor canale pentru colectarea si indepartarea apelor provenite din
precipitatii.Nivelul cel mai ridicat al apelor freatice nu trbuie sa depaseasca adincimea de 1,5-2,5m. Pentru
culturile legumicole in solarii, solurile cele mai potrivite sunt cele cutextura mijlocie(luto-nisipoase,nisipolutoase) si permiabile.
Sursa de apa. Culturile de plante legumicole in sere si solarii, cu mare desime a plantelor, au nevoie de
catitati destul de mari de apa.Precipitatiile naturale nu pot fi valorificate de catre plantele cultivate in sere si
numai in mica masura de cele cultivate in solarii si adaposturi joase. Aceasta presupune folosirea zilnica a
unor cantitati de apa pentru udarea plantelor si numai ocazional pentruprepararea
diferitelorsolutii(fertilizante, cu produse deprotectie). Pentru aceste motive, sursa de apa trebuie sa aiba un
caracter permanent, sa acopere consumul indiferent de perioada anului si sa fie corespunzatoare din punct de
vederecalitativ. In acest scop, se poate folosi apa; din pinza freatica;din riuri;din captari de izvoare cu debit
permanent.
Protectia contra vinturilor. In sezonul rece a anului, a vinturilor, pot indeparta o buna parte din caldura
asigurata in sere si acumulata in solarii, periclitind mentinerea culturilor legumicole,mai cu seama a acelora
pretentioase la caldura. In vederea evitarii efectului negativ al vinturilor, serele si solariile se amplaseaza pe
cit posibil,la adapostul constructiilor existente sau li se creaza perdele de protectie, diferite materiale, cu
inaltimea de 2,5-3m.
Tipuri constructive folosite la culturile protejate.Pentru a produce legume tot timpul anului in
legumicultura se folosesc constructii protejate cum sunt: solariile, rasadnitele si serele.
Solariile.In functie de modul de construire, de materialele folosite si de profilul activitatii se deosebesc
mai multe criterii de clasificare a adaposturilor dupa :- tipul costructiv al solariilor: individuale, duble si
multiple; -inaltimea totala:joase, inalte, fara schelet(folie intinsa);
-forma acoperisului:semicerc, cu o panta , cu doua pante;
-materialul folosit la
schelet: teava din masa plastic, din metal,cornier
-materialul folosit la
acoperire:polietilena,poliesteri,sticla.
-regimul de caldura:neincalzite,incalzire
biologica in sol, incalzite tehnic.
-profilul activitatii:rasaduri,legume,flori,capsuni;
-insusirile foliei:folie perforata si neperforata,cu diverse densitati si grosimi, cu si fara aditivi;
-durata de exploatare:temporara(1-2luni), permanenta(1-3)ani.
Adaposturile joase. Sunt in general, cu caracter temporar si joaca un rolinsemnat in producerea
extratimpurie si timpurie a legumelor.
Folia intinsa. Este cel mai simplu mod de protejare. Se
foloseste folia foarte subtire(0,01mm) perforata asezata peste cultura, pe suprafata solului, si fixata cu pamint
din loc in loc.
Tunelul simplu sau adapostul tunel simplu. Are o latime de 60-70cm, inaltimea de circa 40 cm, iar
lungimea poate fi de 10-15 sau chiar triplu.Pentru sustinerea foliei de plastic, se folosesc nuiele (rachita,
salcie, alun), cu diametrul de 10-12mm si lungimea de 160-180cm,sau fier beton (diametrul de 5-6mm),
12

tuburi din PVC(cu diametrul intre 10 -20mm).Distanta intre arcuri va fi de circa 1m, cind se folosescnuiele si
de 1,5m cind se folosesc arcuri de fier beton sau tuburi PVC.La capetefolia se ancoreaza de cite un tarus.
Tunelul dublu sau adapostul tunel dublu.Ajunge la latime de150-180cm,iar lungimea la circa 25m.Pentru
aceste adaposturi , folia din mase plastice trebuie sa aiba o latime de 2,8m.Sustinerea foliei se face pe arcuri
confectionate din fier beton, cu diametrul de 6-8mm sau pe tuburi de PVC , cu diametrul intre 12-20mm,
amplasate la distanta de circa 2m.Intre doua tunele se lasa un spatiu de 40-50cm,iar la capete de circa 100cm.
Adapostul cort. Poate fi utilizat mai cu seama atunci cind nu se dispune de materiale pentru confectionarea
arcurilor. Sustinerea foliei se asigura cu o sirma intinsa pe stilpi infipti in pamint sau pe o stinghie fixata pe
stilpi. La coama inaltimea va fi de 75cm, iar pe margini de 50cm.
Adaposturile inalte-solariile. In practica se intilnesc mai multe tipuri de solarii unele generalizate, altele
create pe plan local.
Solarul tunel din arcuri din fier beton sau teava de otel.Se confectioneaza din arcuri din fier beton cu
diametrul dce 16mm si seinstaleaza la interval de 1,3m iar cele din teavala 2-2,5m.
Solarul bloc cu arcuri din fier beton sau teava de otel.Se confectioneaza din fier beton de 10mm diametru,
scheletul fiind incastrat in fundatie de beton. Latimea poate ajunge, dupa caz la dimensiuni mai mari,un
tronson avind latimea de 3m, iar lungimea poate fi de 25-50m.
Solarul bloc acoperitcu panouri demontabile.La acestea se foloseste, pentru confectionarea scheletului,
metalul sau lemnul. Latimea unui tronson este de 3-3,6m, iar lungimea poate ajunge la peste 50m .Inaltimea
la dolie este de1,5m,iar la coama de 2,3m.
Solarul tip ICLF Vidra.Este cel mai raspindit si eficient solar individual. Se confectioneaza din arcuri de
teava fixate in pahare de beton.Latimea este de 5,4m, inaltimea de 2,7m, iar lungimea in functie de spatiu, in
general de pina la 60m.
Solarul din sticla. Prezinta avantajul ca permite o exploatare cu durata mai mare, fara sa fie necesara
refacerea anuala ca la solariile acoperite cu folie. Dimensiunile pot ajune la: latimea de 6m , inaltimea la
dolie 2-2,5m, inaltimea la coama 3,7-4,2m , lungimea de pina la60m.
Rasadnitele. Pentru cultura plantelor legumicole si pentru producerea de rasaduri , se folosesc mai multe
tipuri de rasadnite, care se diferentiaza dupa sursa de incalzire, nivelul temperaturii asigurate, pozitia fata de
nivelul solului, numarul plantelor, materialele de constructie, materialele de acoperire si gradul de mobilitate.
Rasadnitele cu o panta cu incalzire biologica.Sunt alcatuite din : toc,fereste, pat cald, substratul de cultura.
Tocul se confectioneaza din scindura, cu grosimea de 3-4cm si latimea de 25-30cm.Latimea tocului este de
1,5m si lungimea de 4m. Daca lungimea va fi multiplu de 4m,se poate renunta la peretii transversali
intermediari,economisind materialul de constructie. Consolidarea si fixarea tocurilor se face cu tarusi ,
amplasati la colturi si la interval de4m lungime. La interval de 1-2m se vor fixa transversal rigle,cu sectiunea
13

de 4-5cm si lungimea de 1,5m,care vor servi atit la sustinerea ferestrelor cit si la etansare, acoperind
intervalul dintre ferestre. Ramele au dimenssiunea de 1,5/1m cu excavatii de circa 1cm pentru fixarea sticlei.
Patul cald va fi asezat obisnuit la suprafata solului si va depasi dimensiunile tocului cu 0,5m pe toate laturile.
Rasadnitele semiingropate cu incalzire biologica. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:latimea
3m;lungimea 20m; inaltimea tocului 30cm; coama cu 20cm mai sus decit nivelul superior al tocului; scindura
pentru suprainaltarea tocului de 1,5cm latime ,tarusii pentru partile laterale cu sectiunea de 6-7cm si
lungimea de o,8m; tarusii pentru sustinerea coamei cu sectiunea de 8-10cm si lungimea de 1,1m ;riglele
pentru sustinerea coamei se monteaza la interval de 2m; ferestrele de 1,5/1m.
Rasadnitele acoperite cu polietilena.Se deosebesc de tipurile descrise anterior numai prin faptul ca la
confectionarea ramelor se foloseste folia de polietilena, cu grosimea de 0,25-0,15mm, inloc de sticla.

Serele
Clasificarea serelor se face dupa: -tipul constructiv(individuale, bloc);
-materialele folosite la constructia scheletului(lemn,beton,aluminiu);
-gradul de mobilitate(fize,demontabile,mobile) ;
-forma acoperisului(cu o panta,cu doua pante simetrice sau asimetrice);
-regimul de caldura(incalzite,semi incalzite,neincalzite);
-activitatea desfasurata(de productie, inmultitor);
-substratul de caldura(clasice-pe sol,pe parapeti, pe substraturi active).
Elementele constructive;fundatie;stilpi de sustinere;jgheaburi;sproturi;coama; distantiere;lonjeroane.
Instalatii:de incalzire de aerisire;de fertilizare irigare;de ecranare; de lumina suplimentara;de ventilatie.
Tipurile de sere de referinta, care se afla in exploatare, pot fi:
Sera inmultitor;poate sa aiba o lungime diferita(20-30cm); o latime de circa3,2m;sa fie semingropata,la
circa 0,7m construita din caramida sau beton; cu instalatie de incalzire, construita din conducte asezate sub
parapete(de circa1,2mlatime) si sub acoperis .
Sera individuala:poate sa ajunga la latimea externa de pina la7,5m si sa aiba o lungime variabila(2030m);cu soclul de 1,1m,din care 0,30mdeasupra solului;inaltimea la coama de pina la 3,7m iar la dolie de
1,1m, din care 0,7mdin sticla; unghiul pantelor de 30grade.
14

Sera bloc: este formata din mai multe travei,fiecare cu latimea de 3,2m; are inaltimea la dolie de
2,2m;inaltimea la coama de 3,2m; inaltimea soclului de 0,15m;lungimea poate sa difere in functie despatiu
disponibil;unghiul pantelor este de 21grade.
Etapele construirii spatiilor protejate
Etapele construirii solariilor
Pentru valorificarea optima a conditiilor ecologice din zona si a posibilitatilor locale, la construirea solariilor
este necesar sa se parcurga urmatoarele etape:
-alegerea suprafetei de teren pentru solarii;
-stabilirea dimensiunilor suprafetei de teren;
-alegerea tipului de solar sau adapost temporar;
-intocmirea schenei de amplasare in teren si de orientare in functie de punctele cardinale, nivelarea si
realizarea uneipante de circa0,2-0,3%;
-stabilirea necesarului de materiale si procurarea acestora;
-pregatirea de baza a terenului;
-confectionarea solariilor sau adaposturilor;
-stabilirea masurilor pentru folosirea intensiva a terenului.

Etapele construirii rasadnitelor

-asigurarea si pregatirea biocombustibilului ;
-colectarea, conservarea,reactivarea fermentarii,prin amestecarea cu material proaspat,hidratarea si aerarea
pentru declansarea fermentatiei.
Pregatirea amestecurilor din paminturi;asigurarea paminturilor initiale, cernerea paminturilor,amestecarea
conform retetelor, dezinfectarea.
Pregatirea patului cald si fixarea tocurilor la:
-Rasadnitele de suprafata; confectionarea patului cald, asigurarea grosimii in functie de destinatia
rasadnitelor, acoperirea pentru continuarea fermentarii si evitarea racirii.

15

-Rasadnitele fixe;fixarea si revizia tocurilor,dezinfectarea tocurilor,revizia ferestrelor,introducerea

biocombustibilului,acoperirea rasadnitelor.
-Introducerea amestecului de paminturi; cind temperatura a revenit la 35-40 grade,distribuirea de var pentru
prevenirea aparitiei ciupercilor spontane, asezarea amestecului in strat uniform de 12-30cm grosime,in
functie de destinatia rasadnitelor, asigurarea conditiilor de germinare a semintelor de buruieni.
-Etapele construirii serei.La construirea serei se vor avea in vedere;
-efectuarea studiului de
amplasare,pe baza conditiilorde clima si sol, trasarea cailor de acces,analiza sursei de apa,elaborarea
proiectului constructiei(de proiectant autorizat), aplicarea proiectuluielaborat (deconstructor
autorizat),elaborarea proiectului tehnologic, pentru exploatarea intensiva(cu sprijinul consultantului de
specialitate),studiul economic,pentru determinarea nivelului de eficienta a investitiei si a profitului.
-Criterii de folosire intensiva sunt:
-programarea judicioasa a culturilor;
-alegerea cu grija a culturilor legumicole;
-alegerea judicioasa a culturilor principale si

2.Repartizarea (zonarea) teritoriala,mediul de viata,cerintele plantelor

legumicole.
Zonarea legumiculturii apare ca o necesitate obiectiva,datorita variabilitatii factorilor de ordin
geomorfologic,climatic si pedologic la care se adauga, obligatoriu si factori social economici.Totalitatea
acestora determina efectiv, repartizarea teritoriala diferentiata a culturilor legumicole.
Zonarea legumicola constituie o entitate de productie dinstincta, conditionata de interdependenta dintre
factorii naturali, tehnici si sociali-economici.
Zonarea reprezinta totalitatea actiunilor care concura la stabilirea unor suprafete de teren in care factorii de
mediu se identifica cu cerintele plantelor legumicole sau a unor suprafete pe care pot fi efectuate unele
inbunatatiri cu costuri cit mai mici asa fel ca orce activitate productiva sa asigure constant o eficienta
economica superioara.
Aceasta inseamna ca la stabilirea zonei si gradului de favorabilitate pentru fiecare cultura legumicola trebuie
sa se tina seama de interdependenta dintre factorii de ordin geografic,pedoclimatic si socialeconomic.Producerea legumelor in conditiile unei rentabilitati este posibila numai prin amplasarea culturilor
legumicole in zonele cele mai favorabile, insotite de stabilirea judicioasa, pe zonele pedoclimatice, a
sortimentului de soiuri si hibrizi.Deoarece factorii naturali vor influienta si in viitor dezvoltarea
legumiculturii, tinind seama ca produsele legumicole se deosebesc de restul produselor agricole prin
transportabilitate mai greoaie si mai costisitoare, zonarea va fi conditionata inmare masura de actiunea
acestora.In cazul factorilor economici cum sunt apropirea de piata,starea retelei de drumuri,existenta bratelor
16

de munca, situatia este diferita deoareceimportanta acestorascade tot mai mult prin introducerea progresului
tehnic(mijloace de transport, masini de sortat si ambalat,instalatii de refrigerare).

2.1.Repartizarea teritoriala a plantelor legumicole in tara noastra.

Repartizarea teritoriala sau zonarea legumiculturii in tara noastra a constituit o preocupare mai veche din
anul 1954 cind specialistii din institutele de cercetare si invatamint superior, sub indrumarea Academiei de
stiinte agricole si silvice, au pus accent pe stabilirea arealului din preajma oraselor,pentru crearea bazinelor
legumicole preorasanesti destinate aprovizionarii localitatilor urbane cu produse legumicole.
Intre anii 1956-1961 Comisia de zonare a Ministerului Agriculturii a efectuat o zonare a legumiculturii in
urma careia au fost delimitate 6 zone legumicole care tineau seama de impartirea administrativa din acea
etapa.Ultima lucrare de zonare a legumiculturii vizeaza ca perspectiva pina in anii 1990 si stabileste trei zone
cu caracteristici pedoclimatice similare, in general , si social economice in particular.
Dupa 1990 Ministerul Agriculturii prin comisiile de specialitate recunoaste si propune aceleasi zone in
numar de trei,
cu subzonele aferente pentru producerea si valorificarea legumelor prin Legea 312/2003 privind producerea
si valorificarea legumelor si prin Legea 112/2007 pentru modificarea si completarea legii 312/2003.
Cele trei zone legumicole stabilite in functie de caracteristicile pedoclimatice si social economice sunt
urmatoarele:
ZONA I cuprinde:
-Cimpia Dunarii (judetele Dolj, Olt,Teleorman,Ilfov,Ialomita,Mehedinti, Braila si Buzau);
-Cimpia de vest(judetele Timis,Arad,Bihor si Satu Mare) ;
-Cimpia Dobregei (judetele Constanta si Braila).
In aceasta zona tmperatura medie anuala este de 10-11gradeC, precipitatii medii anuale400-550mm, cu
umiditatea relativa a aerului30-70%, cu tipuri de sol reprezentate prin brun de stepa , cernoziom cu
categoriile;brun de padure,soluri aluvionare si nisipuri solificate.
ZONA II cuprinde:
-dealurile subcarpatice,joasedin Oltenia si Muntenia(sudul judetelorPrahova ,Dimbovita,Arges,Vilcea,Gorj
si centrul judetelor Buzau si Braila);
-lunca Muresului, Ariesului, Somesului, cursul inferior al Tirnavelor ( judetele Salaj,Bistrita Nasaud,Cluj
Napoca,Alba,Mures ,Hunedoara);
-spatiul dintre Siret si Prut(judetele Suceava,Botosani,Vaslui,Galati si partial judetul Vrancea .
In aceasta zona temperatura medie anuala este cuprinsa intre8,5-10gradeC, precipitatii medii anuale de550650mm, cu umiditatea relativa aaerului de 60-65%, cu tipurile de sol cernoziom ciocolatiu degradat, brun de
padure, lacovisti,soluri de lunca .
ZONA III cuprinde:
-podisurile inalte, luncile din cursurile medii ale riurilor si unele depresiuni cu unele restrictii pentru
cultivarea unor legume cum sunt cele termofile.Caracteristicile pedoclimatice ale zonei sunt :temperaturile
medii anuale de 8-8,7gradeC , precipitatii anuale de550-650mm,umiditatea relativa de 60-65%, cu tipurile de
sol;cernoziomm ciocolatiu degradat, soluri brune de padure mediu podzolite,soluri aluvionare.

17

In zona I de cultivare a plantelor legumicole se pot cultiva toate speciile de legume avind conditii optime
pentru dezvoltare, insa trebuie avut in vedere si modul eficient de valorificare prin volumul de consum din
zona de valorificare.
In zona II si III amplasarea culturilor legumicole trebuie sa aiba in vedere factorii care pot contribui la
valorificarea superioara a suprafetelor cultivate cu o eficienta economica maxima. In cadrul zonarii culturilor
legumicole trebuie avut in vedere asigurarea in mare masura , pe plan local,a legumelor fapt ce duce in final
la diminuarea cheltuielilor de transport si la obtinerea de eficienta economica.
Dupa 1990 zonarea agriculturii trebuie privita sub aspectul factorilor naturali dar si sub aspectul factorilor
social-economici, ce se afla intr-un continuu proces de perfectionare prin influenta tehnologiilor ce apar ca
urmare a dezvoltarii stiintei. Prin mijloacele tehnice ce apar se creaza noi tehnologii,cum sunt cultivarea
plantelor legumicole in spatii protejate cum sunt serele si solariile, care pot determina noi orientari in
conceptia generala privind zonarea legumiculturii.Avind in vedere aceste aspecte se va trece la o etapa noua
privind zonarea , adica la microzonarea productiei legumicole cind trebuie sa se aiba in vedere si influenta
proprietatii private prin cultivarea protejata a legumelor cu influenta asupra zonarii.

2.2.Cerintele plantelor agricole fata de factorii de vegetatie; caldura

,lumina, apa ,aer,sol.
Desfasurarea normala a proceselor metabolice la plantele legumicole, ca si la celelalte plante, este in
strinsa dependenta de factorii de mediu .Tocmai aceste particularitati justifica importanta cunoasterii
relatiilor existente intre complexul factorilor de mediu si plantele legumicole, prin prisma ecologiei.
Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica nu numai prin existenta multor specii si varietati de
plante legumicole, ci si prin aceea ca anumite soiuri de legume se impun,pentru cresterea si dezvoltarea
normala, conditii specifice de clima,sol si nutritie.
Factorii de viata ai plantelor se afla intr-o strinsa corelatie intre ei.Schimbarea unuia dintre ei atrage dupa
sine si o modificare a celorlalti factori.Astfel prin irigare rationala, plantele consuma mai multe substante
nutritive.Din aceasta cauza ,irigarea plantelor atrage dupa sine o crestere a normei de ingrasaminte si un
sistem deosebit de lucrare asolului.Factorii ecologici se impart in doua mari categorii;
-factori directi ;
-factori indirecti.
Factorii directi actioneaza nemijlocit si direct asupra plantelor,dar pot actiona si indirect prin modificarea
celorlalti factori prin actiunea ce o desfasoara asupra lor.
In cadrul factorilor directi se deosebesc trei grupe:
-factorii climatici-lumina,caldura,apa si aerul;
-factorii edafici-textura solului,structura solului,chimismul si troficitatea solului, apa freatica;
-factorii biotici-omul si alte organismele vii.
Factorii indirecti contribuie la modificarea factorilor directi, acestia fiind; altitudinea
latitudinea,expozitia,inclinatia terenului. Odata cu trecerea de la cultura plantelor in cimp liber, la cultura
18

fortata(rasadnite,sere) si protejata(solarii) creste gradul de artificializare a factorilor naturali.Ca urmare ,

omul, dispunind de mijloace de eficacitate, cum sunt chimizarea, irigarea ,mecanizarea, devine un factor tot
mai activ, fiind capabil sa diminueze tot mai mult influenta naturii asupra productiei de legume.

Cerintele plantelor fata de caldura

Plantele legumicole cultivate in tara noastra prezinta cerinte diferite fata de factorul caldura ce se manifesta
diferit pe parcursul vegetatiei.Plantele legumicole au nevoie de caldura in toate fenofazele de crestere si
dezvoltare La toate speciile legumicole pentru germinarea semintelor se disting trei praguri biologice
specifice ale temperaturii si anume: temperatura minima,optima si maxima.
Valorile temperaturilor biologice constituie un criteriu de baza pentru stabilirea arealului de cultura,
perioadei de infiintare aculturilor,planificarea producerii rasadurilor, alegerea surselor de energie.Cum insa
numeroase specii legumicole se cultiva primavara foarte devreme sau ramin si peste iarna in teren, alaturi de
temperatura medie se vor lua in considerare si temperaturile minime absolute si maxime absolute.
Germinarea semintelor are loc atunci cind temperatura in substrat depaseste un anumit nivel, considerat ca
prag minim,aspect important pentru producerea rasadurilor cit si la infiintarea culturilor prin insamintare
directa. Din punct de vedere practic este necesar sa se cunoasca intervalul de timp de la semanat pina la
rasarirea plantelor, durata de rasarire fiind diferita in functie de adincimea de semanat si temperatura solului
la nivelul adincimii de semanat. In cazul plantelor legumicole pretentioase la caldura exemplu tomate
,rasarirea plantelor area loc dupa 43 de zile la 10grade celsius, 14 zile la 15 grade celsius,8 zile la 20 de grade
celsius si numai 6 zile la 25 de grade celsius.Avind in vedere durata diferita de rasarire a plantelor
legumicole, la producerea rasadurilor pentru mai multe specii legumicole trebuie sa se realizeze un nivel al
temperaturii care sa corespunda intervalului optim pentru toate speciile cese vor cultiva.
Sursele de caldura utilizate in legumicultura. Cerintele plantelor legumicole fata de caldura se poate face
cu diferite surse de caldura a caror folosire este caracteristica pentru fiecare sistem de cultura in parte.Sursele
de caldura folosite in legumicultura sunt: radiatia calorica solara, caldura biologica, caldura realizata pe cale
termica si apele termale.
Radiatia calorica solara reprezinta sursa de baza pentru culturile legumicole in cimp liber. De acea este
foarte util sa se cunoasca detailat particularitatile fiecarei microzone , sa se stabileasca minutios sortimentul
legumelor cultivate si perioadele optime, intrucit temperatura joaca un rol predominant.
Caldura biologica se obtine in urma descompunerii substantelor organice substantelor organice , in primul
rind al gunoiului de grajd si are utilizare indeosebi la producerea rasadului.
Caldura realizata pe cale tehnica prezinta insemnatate deosebit de mare pentru legumele cultivate in sere ,
deoarece nu se concepe construirea de sere fara asigurarea sursei de caldura. Temperatura exterioara joaca
un rol in asigurarea nivelului cerut de speciile legumicole.Circulatia aerului respectiv vinturile, determina o
crestere a pierderilor de caldura si , prin aceasta, de sporire a consumurilor energetice. Apele termale, a caror
temperatura depaseste 40 grade celsius, se pot folosi pentru incalzirea serelor si adaposturilor din mase
plastice.
Cerintele plantelor legumicole fata de lumina
19

Datorita pozitiei geografice a Romaniei, radiatia solare se reduce forte mult in cursul iernii , mult
primavara si toamna si devine excesiva in perioada de vara.Nebulozitatea care area valori foarte mari in
intervalul noros al anului, accentueaza insuficienta luminii, iar prin opacizarea sticlei se intensifica si mai
mult. Pentru a permite patrunderea unei cantitati cit mai mare de radiatie solara in sere,in perioada de iarna
,toamna si primavara, este necesar sa se asigure o transparenta maxima a sticlei.
Cerintele plantelor legumicole fata de lumina in timpul zilei si in timpul anului este diferita de la o specie
legumicola la alta ceea ce face incadrarea lor in trei grupe:
-plante de zi lunga care infloresc mai repede si mai abundent daca durata luminii zilnice este superioara
unei anumite limite, din aceasta grupa facind parte: spanacul, ceapa, salata, ridichea, varza, mararul si
morcovul.
-plante de zi scurta care infloresc daca fotoperioada are o durata inferioara unei anumite valori critice, din
aceasta grupa facind parte:i tomatele,vinete,fasolea castravetele,ardeiul.
-plante intermediare la care inflorirea are loc in conditii fotoperiodice cu durata zilei lumina cuprinsa
intre 2 valori limita din aceasta categorie facind parte tomatele,salata.
Durata zilei lumina este diferita in cursul anului ea fiind de 8-9 ore in lunile de iarna si de 14-15 ore in
lunile de vara, exercitind o influenta mare asupra lungimii perioadei de vegetatie a plantelor legumicole
deoarece cantitatea de lumina asimilata in procesul de fotosinteza conditioneaza ritmuil cresterii si
dezvoltarii plantelor.
Cerintele plantelor legumicole fata de intensitatea luminei este diferita fapt ce duce la gruparea plantelor
legumicole in mai multe categorii;
-specii nepretentioase fata de intensitatea luminoasa , cum sunt; ceapa pentru frunze, mazarea ,sfecla.
-specii putin pretentioase la intensitatea luminoasa,cum sunt; spanacul,ridichile de luna, mararul,
patrunjelul,morcovul,telina.
-specii pretentioase la lumina cum sunt;tomate,ardei, patlagele vinete,pepene verde si galben, castravete si
fasole.
Deoarece radiatia luminoasa determina intensitatea fotosintezei asupra plantelor legumicole cultivate in aer
liber si in spatii protejate, cu efecte asupra productiilor mari pentru culturile de legume, suplimentarea
luminii este necesara si prin iluminatul artificial din reteaua de iluminat si prin adaptarea treptata a plantelor
la conditiile naturale de lumina in care urmeaza sa fie cultivate.
Cerintele plantelor legumicole fata aer-oxigen si alte gaze

Plantele legumicole in faza cresterii active elibereaza oxigen in aer dar in acelas timp sunt si consumatoare
de oxigen dar in cantitate redusa ce este proportionala cu intensitatea procesului de respiratie dar necesar pe
toata perioada deviata a plantelor.
Oxigenul este necesar si pentru partea subterana a plantelor cit si pentru perioada de repaos si depozitarea
semintelor, materialului vegetal pentru inmultire cit si in pastrarea produselor legumicole destinate
consumului.
Rezulta ca in tehnologia culturilor legumicole trebuie avuta in vedere in mod deosebit asigurarea cantitatii
necesare de oxigen , aspect ce capata importanta deosebita atunci cind se efectueaza culturi legumicole in
20

solutii nutritive la care trebuie sa se ia masuri eficiente de aerisire a solutiei si mentinerea la un nivel ridicat
a continutului de oxigen. Plantele legumicole au nevoie de amoniac,sulf,rezidurile gazoase,etilena, acetilena
si azot, in timpul vegetatiei dar si in timpul pastrarii si depozitarii.
Nevoia de aceste gaze este mica si diferita in functie de faza de dezvoltare a plantei, faza de crestere si in
faza depozitare a semintelor si fructelor.

Cerintele plantelor legumicole fata de sol si substantele minerale.

Cultura plantelor legumicole in cimp liber sau spatii protejate necesita o folosire intensa a terenului si
consum de elemente minerale pentru obtinerea de productii bune.
Solul are o mare importanta pentru cultura plantelor legumicole si serveste ca suport mecanic pentru
radacina plantei ce absoarbe apa si substantele minerale din sol.
Cele mai bune soluri pentru cultura plantelor legumicole sunt cele cu textura usoara, nisipoase sau cu
textura medie,cu o permeabilitate buna pentru apa cu raport favorabil intre aer si apa si cu un continut de
argila de 10-30%, praf 10-35% si nisip 40-45%.
Unele plante legumicole se pot cultiva si pe soluri grele, altele pe soluri usoare, soluri medii sau soluri
mijlocii.
Solurile usoare sunt favorabile pentru culturile de fasole oloaga,mazare salata de cimp,varza de frunze ,
gulia,morcovul,ridichea,sfecla rosie,napul spanacul,tomatele, cicoarea.
Solurile mijlocii sunt bune pentru cultivarea tuturor speciilor legumicole cu exceptia sparanghelului.
Solurile grele favorabile pentru cultivarea bobului, reventului,varza rosie,varza alba, varza creata,brojba.
Cerintele plantelor legumicole fata de elementele minerale: azot,fosfor,potasiu,
magneziu,cupru,zinc,molibden,sodiu este diferita in functie de planta si aprovizionarea solului cu substante
minerale si apa. Astfel solurile care sunt bine aprovizionate cu elemente nutritive nu necesita aplicare de
ingrasaminte organice si chimice suplimentar pentru obtinerea de productii ridicate la culturile de legume,atit
in cimp cit si in sere si solarii. Marea majoritate a plantelor legumicole prezinta cerinte foarte ridicate fata de
elementele minerale fiind in raport direct cu recolta obtinuta dar si cu insusirile specifice ale
acestora.Fertilizarea rationala asigura in permanenta elementele minerale necesare pentru acumularea
substantei organice, cresterea si dezvoltarea plantelor , cantitatea necesara stabilinduse pe baza volumului
productiei, consumul specific si gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive.
Cerintele si consumul elementelor minerale la culturile protejate in sera sunt mult mai mari decit la cele din
cimp deoarece cresterea vegetativa a plantelor protejate este luxurianta , perioada de vegetatie mai lunga iar
recolta efectiva mult mai mare decit cea din cimp. Speciile legumicole care au o crestere vegetativa
viguroasa consuma o cantitate mai mare de substante minerale decit cele cu perioada scurta de vegetatie si
crestere lenta.Speciile de la care se consuma tulpina, frunzele,mugurii, lastarii,cer cantitati mari de azot, iar
cele de la care se consuma semintele si fructele pe linga azot au nevoie de cantitati mari de fosfor si
potasiu.
21

In primele faze de vegetatie, speciile legumicole au cerinte mai ridicate fata de substantele minerale,
deoarece sistemul radicular al acestora este inca slab dezvoltat si nu poate explora un volum prea mare de sol
ceea ce necesita o foarte buna aprovizionare cu elemente minerale in aceste faze. Acest fapt duce la folosirea
faziala a ingrasamintelor, in special a acelora cu azot ce au grad ridicat de solubilizare iar cele cu fosfor ce au
solubilitate lenta se vor aplica odata cu pregatirea de baza a solului.
La culturile legumicole din sere, pe linga necesarul de azot,fosfor si potasiu plantele au nevoie si de calciu,
magneziu si microelemente cupru, molibden,zinc,fer,bor,sulf,mangan, ce se pot aplica foliar in timpul
vegetatiei.
Aprecierea gradului de aprovizionare a plantelor legumicole cu elemente minerale se poate face prin
diagnoza foliara avind in vedere faptul ca frunzele isi modifica in mod continuu continutul in elemente
minerale, fenomen ce ajuta la obtinerea de date reale asupra aprovizionarii plantelor si dirijarea nutritiei
minereale. In dirijarea nutritiei minerale se va avea in vedere asigurarea cantitatii de elemente minerale in
raport cu productia respectiv cantitatea de substanta activa pe tona de recolta.
Cerintele plantelor legumicole fata de apa
Apa reprezinta elementul predominant ce intra in componenta corpului plantelor in procent de 80-95%, iar
cresterea si dezvoltarea plantelor are loc numai in prezenta unei cantitati importante de apa.Apa reprezinta si
mijlocul de transport pentru substantele minerale in procesul; metabolic iar circulatia ei este facilitate de
forte ca ; puterea de absorbtie a radacinii,presiunea radiculara,capilaritetea,transpiratia, forta de coeziune a
vaselor conducatoare.Speciile legumicole sunt in general mari consumatoare de apa si este determinata de
marimea coeficientului de transpiratie, de productivitatea transpiratieide bilantul sicoeficientul de valorificare
aapei consumate. Astfel tomatele,castravetii,frunza de salata si de ceapa contin 94-95% apa,frunza de varza
si ridiche 92-93%,morcovul 87-91%,cartoful 75-80%.
Speciile legumicole ce au cerinte mari fata de umiditatea solului sunt;conopida,varza chinezeasca,cicoarea
de vara,varza de frunze, castravetele, gulia,dovleacul,morcovul, hreanul,dovlecelul.
Speciile legumicole cu cerinte moderate fata de apa sunt : tomatele, ceapa,scortonera,
ridichea, patrungelul,mazarea.
Speciile legumicole cu cerinte mai reduse fata de apa sunt: fasolea oloaga, salata de cimp,prazul,sfecla
rosie,sparanghelul,napul,spanacul,cicoarea de gradina.
Consumul de apa a plantelor legumicole se stabileste in functie de coeficientul economic al transpiratiei,
coeficientul de valorificare a apei consumate de plantele legumicole si de umiditatea relativa a aerului.
Mentinerea apei in sol se poate realiza prin contributia mai multor masuri tehnologice cum sunt
distrugerea vaselor capilare superficiale, prin lucrari repetate de maruntire a solului,mulcirea solului cu
diferite materiale(folie de plastic,paie,gunoi paios),combaterea buruienilor concurente,asigurarea unei
densitati corespunzatoare a culturii.Seceta atmosferica este foarte daunatoare in special la plantele
legumicole, la verdeturi ce poate duce la deshidratarea virfurilor de crestere si a frunzelor tinere la toate
celelalte specii legumicole iar deficitul de apa din sol si din atmosfera trebuie compensat prin irigare.
Stabilirea momentului optim pentru completarea rezervei de apa a solului prinirigare se face in functie de
cantitatea apei din sol si semnalmentele fiziologice a plantelor.

22

3. Particularitatile inmultirii plantelor legumicole.

Reproducerea plantelor legumicole se face pe doua cai: prin seminte si pe cale vegetativa.Folosirea uneia
sau alteia din metodele de inmultire reprezinta posibilitati de infiintare a culturii si de reluare a ciclului de
productie. In general pentru inmultirea plantelor legumicole se foloseste metoda cea mai avantajoasa din
punct de vedere economic. Inmultirea prin seminte se foloseste la ardei,castraveti, tomate, varza ,mazare,
fasole,bame ,patrunjel,telina,morcov,sfecla,spanac,salata, cea vegetativa la usturoi, ceapa
,hreanul,cartoful,iar prin ambele cai pentru un numar mare de specii cum sunt: leusteanul tarhonul cardonul
anghinarea reventul.

3.1. Inmultirea prin seminte a plantelor legumicole.

Majoritatea plantelor legumicole se inmultesc prin seminte( pe cale sexuata) : ardei,bame, castraveti,
fasole, tomate, varza sau fructe numite impropriu seminte: patrunjel,telina,morcov,sfecla spanac,salata,stevie.
Inmultirea prin seminte prezinta o serie de avantaje practice si anume:
-de la o singura planta se obtine un numar foarte mare de descendenti;
-semintele se pot pastra intre 2 si 7 ani in functie de specie iar in conditii speciale pot fi pastrate si 100 de
ani;
-in timpul pastrarii, semintele ocupa un volum redus si se pot manevra usor;
- operatiunile de impachetare pot fi efectuate mecanizat. Inmultirea prin seminte este avantajoasa pentru ca
permite semanarea lor cu ajutorul diverselor masini iar in practica sa introdus prin reproducerea sexuata
hibrizi simpli,haploizi,diploizi,poliploizi.
Controlul calitatii semintelor,indici de calitate a semintelor de legume. Calitatea semintelor de legume
depinde de soiul sau hibridul folosit, momentul recoltarii,maturitatea fiziologica,marimea dimensiunea si de
modul de pastrare si conservare a materialului saditor.Pentru ca saminta sa fie de calitate trebuie sa fie
recoltata intodeauna la maturitatea fiziologica cind are acumulat in embrion maximum de substante
nutritive si are continut de apa scazut. In prezent se are in vedere in toata lumea crearea de soiuri sau hibrizi
cu caractere si insusiri precise, specializate pentru diferite moduri de cultura sau tehnologii existind sortiment
pentru culturi timpurii semitimpurii si tirzii in cimp, pentru culturi protejate in sera si adaposturi din mase
plastice,pentru recoltare mecanizata sau manuala, pentru consum imediat sau pastrare.
Saminta de soi se obtine din selectie dirijata pentru a se evita dejenerarea soiurilor cultivate si a se asigura
mentinerea capacitatilor lor productive, iar pentru producerea se face prin selectie si cu o tehnologie de
cultura prin care seasigura mentinerea caracterelor si insusirilor fiecarui soi sau hibrid.
Indicii de calitate a semintelor de legume.Pentru a putea fi folosita la semanat , semintele de legume
trebuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate numiti si indici de calitate, fara de care sunt respinse de
la inmultire respectiv la infintarea de culturi.
Indicii de calitate a semintelor se grupeaza in :
-indici biologici si morfologici, acestia fiind;ereditatea ,autenticitatea,provenienta, marimea,culoare,
miros,gust.
-fiziologici,acestia fiind;facultatea germinativa,energia germinativa,viabilitatea.
23

-tehnologici, acestia fiind;puritate, stare sanitara, greutate, umiditate,valoarea culturala.puterea de

strabatere.
Indicii de calitate cei mai importanti pentru practica legumicola sunt : puritatea, facultatea germinativa,
autenticitatea,greutatea semintelor,valoarea culturala,energia germinativa si starea sanitara.
Puritatea semintelor se refera la procentul de seminte normal dezvoltate si nevatamate din specia pentru
semanat care sunt apte sa reproduca planta.Determinarea puritatii este importanta si se face prin analizarea
unei cantitati de seminte din care se recolteaza o proba medie ce urmeaza sa fie analizata.
Facultatea germinativa este insusirea semintelor de a germina in conditii optime dupa o perioada de timp si
se exprima prin procentul semintelor pure germinate normal.
Facultatea germinativa a semintelor este influentata de o serie de factori interni
(specie,faza de coacere,epoca de recoltare,virsta,epoca de recoltare) si externi (apa, oxigenul,caldura).
Valoarea facultatii germinative este in functie de specia legumicola iar determinarea se face prin analiza a
100 bucati la semintele mici si 50 la semintele mari.
Autenticitetea se refera la faptul ca saminta apartine speciei,varietatii, soiului sau hibridului pentru semanat
si se exprima in procente si se face prin identificarea semintelor din specia ,varietatea si soiul respectiv.
Controlul autenticitatii speciilor de seminte ce se aseamana foarte mult intre ele se face prin metoda chimica,
metoda anatomica si metoda biologica.
Greutatea semintelor de legume se exprima in ;
-greutatea a 1000 seminte pure;
-numarul de seminte pure la un gram;
-greutatea hectolitrica sau litrica.
Valoarea culturala sau saminta utila reprezinta indicele tehnologic ce se calculeaza pe baza facultatii
germinative si puritatii semintelor cu formula;
PxG
Valoarea culturala = ---------100
P puritatea;
G-facultatea germinativa.
Valoarea culturala foloseste in practica la stabilirea normei de saminta la unitatea de suprafata si se
calculeaza dupa relatia:

NxVal.C1
Q = ------------Val.C.2
Q -norma reala de saminta(kg);
N -norma de saminta recomandata(kg);
Val.C1-valoarea culturala a semintei de calitatea I si a II-a;
24

Val.C2 valoarea culturala reala a semintei folosite la semanat.

Energia germinativa este insusirea semintelor de a germina sau viteza de incoltire, exprimata prin procente
de seminte pure germinate normal intr-o perioada de timp.
Starea sanitara reprezinta gradul de contaminare a semintelor cu boli si cu daunatori intrucit prin seminte
se pot transmite boli si pot aduce daunatori,iar determinarea starii sanitare se face pe cale
biologica,microscopica si macroscopica.

3.2. Inmultirea plantelor legumicole pe cale vegetativa.

Inmultirea pe cale vegetativa ca metoda de lucru este avantajoasa pentru ca se mentine si se transmite la
descendenti insusiri valoroase pe care le are planta mama, iar materialul folosit la inmultire reprezinta parti
sau organe vegetative ale plantelor legumicole. Inmultirea vegetativa prezinta si unele neajunsuri cum sunt:
necesita un volum mare de lucru, lucrarile de infiintare a culturilor sunt foarte costisitoare,din planta mama
se obtin un numar mic de descendenti,culturile de planta mama ocupa suprafete mari.
In practica legumicola se utileaza urmatoarele metode de inmultire vegetativa:
-inmultirea prin drajoni;
-inmultirea prin despartirea tufei;
Inmultirea prin butasi;
-inmultirea prin altoire;
-inmultirea prin tulpini subterane prin rizomi,bulbi si tuberculi.
Speciile legumicole ce se inmultesc pe cale vegetativa sunt ; usturoiul,hreanul,tarhonul,
ceapa,cartoful,anghinarie,reventul,pepenii,castravetii,tomatele.

3.3.Materii si materiale folosite in legumicultura.

Materialele si materiile folosite in legumicultura pentru infiintarea culturilor si pentru constructiile si
spatiile pentru producerea rasadurilor de legume sunt urmatoarele:
-lemnul,metalul,betonul,geamul,materialele plastice ca materiale si substraturile nutritive
(paminturi,amestecuri)cu biocombustibilii,ingrasaminte organice, chimice si microelemente ca materii.
Materialele de constructii folosite in legumicultura.
Lemnul,se foloseste ca element de rezistenta la toate constructiile pentru culturile protejate.Deoarece durata
de folosire este scurta datorita conditiilor de mediu pentru prelungirea folosirii se foloseste impregnarea cu
substante chimice cum sunt solutie de sulfat de cupru impregnat cu in de ulei fiert sau cu substante ignifuge..
Metalul se foloste sub diferite forme: profil de otel,bare, tevi,banda,fier beton, profil de
aluminiu,sirma.Pentru prelungirea durabilitatii de folosire se recomanda galvanizarea sau vopsirea cu vopsea
adecvata pentru metal.

25

Betonul se foloseste la turnarea fundatiilor,care sunt specifice fiecarui tip de constructie pentru cultura
protejata a legumelor.
Geamul (sticla)Se foloseste la acopewrirea serelor si la confectionarea ferestrelor de rasadnita.
Materialele plastice au un domeniu larg de utilizare in special la culturile protejate si fortate. La culturile
protejate de legume se foloseste frecvent polietilena, policlorura de vinil si relonul.
Materiile folosite in legumicultura.
Substraturile(paminturi,amestecuri) sunt naturale sau artificiale ce se distribuie in sera rasadnita sau solarsi
care permit fixarea sistemului radicular al plantelor reprezentind in acelasi timp si ca suportpentru cresterea
si dezvoltarea lor.
Substraturile naturale includ componente organice dar si minerale cum sunt; compostul de padure,pamintul
de frunze,pamintul de padure,pamintul de telina,talasul, compostul de rumegus,scoarta de
copac,turba,gunoiul de grajd,mranita,gunoiul de pasari si de porcine,nisipul.
Substantele artificiale sunt aparute din prelucrarea industriala a rocilor sau prin sinteza substantelor chimice
provenite din distilarea petrolului.Dintre acestea se folosesc in legumicultura;vata minerala,argila
expandata,materialeplastice expandate,vermiculitul, perlitul,roci vulcanice. Pentru dezvoltare normala a
plantelor legumicole substraturile nutritive trebuie sa posede o serie de insusiri fizico-chimice acestea fiind;
-consistenta substratului,care sa permita sustinetea plantelor;
-capacitatea de retinere a apei de catre substrat;
-tasarea substratului ce influenteaza capacitatea de retinere a apei;
-capacitatea de reumectare ;
-capacitatea de reumectare cu rol in posibilitatea de circulatie rapida a apei la udare;
-capaciutatea de tamponare se refera la capacitatea valoarii Ph ceruta de planta;
-continutul in elemente nutritive trebuie sa fie echilibrat;
-absenta agentilor patogeni a daunatorilor si asemintelor de buruieni din substrat;
-eficienta economica a substratului folosit este importanta pentru cultivarea legumelor.
Biocombustibili folositi la culturile de legume sunt;
-balegarul de cabaline;
-balegarul de bovine;
-balegarul de ovine;
-balegarul de porcine;
-paiele si pleava;
-resurse vegetale(frunzele,rumegusul din lemn,vregii de mazare si fasole,coji de floarea soarelui).
Balegarul de cabaline este cel mai bun biocombustibil avind un continut de apa de 70%,destul de bogat in
azot si substante hidrocarbonate,reactie alcalina Ph de 8-9,capacitate calorica mare cu temperatura maxima
de 70-80grade celsius.Din energia calorica degajata circa 50% se consuma in primele 14 zile de
fermentatie,temperatura fiind de 65-70grade,iar in urmatoarele 5-7 zile temperatura coboara la 30 grade si se
mentine 4-5 saptamini.
Balegarul de bovine este cel mai bun biocombustibil cu un continut de 75-78%,fermenteaza intr-un timp
mai indelungat 10-12 zile, temperatura maxima de 45 grade se mentine 10-12 zile dupa care scade la 20 de
grade mentininduse 4-5 saptamini.
26

Balegarul de ovine este mai uscat, fiind necesara umectarea sau amestecarea cu balegar de
bovine,fermentare facindu-se lent in 12-14 zile,temperatura maxima este de 55 grade si se mentine 6-8zile
apoi scade la 15-20grade mentinindu-se 40-50 de zile.
Balegarul de porcine se foloseste cel mai putin ca biocombustibil deoarece este prea umed si rece dar poate
fi folosit dupa amestecarea cu paie sau alt tip de balegar.
Paiele si pleava se folosesc in amestec cu diferite tipuri de balegar pentru a spori cantitatea de celuloza a
acestora.

3.4.Asigurarea materialului biologic in vederea infiintarii culturilor

legumicole.
Pregatirea semintelor in vederea semanatului.
Asigurarea materialului biologic pentru infiintarea culturilor de legume constituie o masura importanta
pentru obtinerea de productii mari. Legislatia in vigoare din tara noastra constituie prioritate in domeniul
legumicol in ceea ce priveste producerea si asigurarea materialului biologic pentru cultivarea
legumelor.Semintele de soi sunt produse pe baza unor tehnologii ce trebuie respectate cu strictete in vederea
obtinerii de saminta de calitate ce vor fi folosite la infiintarea viitoarelor culturi de legume.
Introducerea in productie a soiurilor si hibrizilor autohtoni si din import precum si scoaterea din cultura a
celor mai putin valorosi se face de comisia de stat pentru incercarea si omologarea soiurilor pe baza
verificarilor din retea.
Pregatirea semintelor in vederea semanatului. Pentru obtinerea unui semanat de calitate si o rasarire
uniforma a plantelor intr-un timp scurt inainte de semanat,semintele sunt supuse unor operatiuni ce vizeaza
pregatirea semintelor pentru semanat.
Operatiunile ce se fac la semintele de legume inainte de semanat sunt;
-sortarea semintelor cu instalatii speciale prin sortarea semintelor sanatoase si intregi de cele sparte si de
alte proveniente;
-granularea si drajarea semintelor se aplica la seminte mici si se executa cu instalatii speciale in care
semintele se acopera cu un strat subtire de substante organice minerale, microelemente , substante
stimilatoare.
-dezinfectarea semintelor se efectueaza in scopul prevenirii unor boli sau atacul unor daunatori in perioada
germinarii pina la rasarire si se realizeaza prin metode fizice si chimice.
-calirea se efectueaza la seminte pentru a imprima viitoarelor plante un plus de vitalitate, precocitate si
rezistenta la temperaturi scazute, prinmetoda socurilor termice(alternanta de valori pozitive cu cele
negative);
-umectarea se aplica la semintele cu tegumentul tare si gros care germineaza greu,pentru grabirea
incoltirii,semintele asezindu-se in straturi iar durata de umectare fiind diferita in functie de specia
legumicola:2-4 ore la grupa verzei;12-14 ore la pepeni,castraveti,dovleci;45-48 orela patlagele,
tomate,vinete, ardei;48-60ore la marar telina morcov.
-incoltirea fortata are loc sub efectul temperaturii, conditii de umiditate si aerare reducindu-se perioada de
rasarire a plantelor la culturile succesive,timpurii si asociate.
27

-stratificarea se face in nisip umed unde incoltesc, dupa care se seamana intr-un sol reavan si se practica la
speciile cu maturare esalonata a semintelor.
-stimularea germinarii se realizeaza prin tratarea semintelor cu ultasunete,curent electric,izotopi
radioactivi,radiatii electromagnetice,pe cale chimica folosind substante stimulatoare.
Tratarea semintelor este necesara pentru prevenirea atacurilor unor boli si daunatori ce se pot efectua prin
diferite mijloace,deoarece unele dintre acestea se pot transmite prin intermediul semintelor iar altele se pot
afla in spatiul de cultura. Una din metodele fizico-chimice mai eficienta este vacuum-infiltratia prin care se
asigura o protectie a plantulelor intr-o faza in care acestea sunt foarte sensibile.
Tratamentele termice si chimice recomandate pentru tratarea semintelor la principalele legume cultivate se
fac pe cale termica in mediu uscat si umed sau prin prafuire,imersie,vacuum infiltratie.
Producerea rasadurilor de plante legumicole
Pentru obtinerea de productii mari, timpurii, de calitate superioara si la costuri scazute de legume, este
necesar ca producerea lor sa se faca intr-un timp foarte scurt ceea ce este posibil numai prin producerea lor
prin rasad.
Producerea rasadului este prima etapa in tehnologia aplicata la multe culturi agricole ce duce la devansarea
aparitiei de legume cu 50-60 de zile, fata de culturile infiintate direct in cimp.
Producerea rasadului are loc in spatii protejate prin crearea unor conditii artificiale, in care plantele parcurg
o anumita etapa de dezvoltare cu numele de faza de rasad grabind cu citeva saptamini aparitia productiei,
prin pregatirea rasadului atunci cind in cimp nu sunt conditii pentru cresterea si dezvoltarea plantelor, ulterior
facindu-se plantarea rasadului in cimp cind conditiile climatice o permit.
Producerea rasadurilor in tara noastra inainte de 1990 se efectua in sere inmultitor si in sere incalzite unde
se tineau rasadurile repicate pina atingeau virstele pentru fiecare specie in vederea plantarii.
In momentul actual producerea rasadurilor are loc in ferme private pe terenurile proprietate pentru necesar
propriu cit si pentru aprovizionarea gospodariilor populatiilor ce solicita rasad de pe piata libera.
Fermierul ce infiinteaza ferma pentru producerea rasadurilor trebuie sa aiba in vedere anumite
aspecte,acestea fiind:
-criterii de amplasare ;
-caracteristici tehnologice;
-sa fie dotata cu utilitati;
-sa fie dotata cu masini si utilaje.
-sa aiba relatii cu productia.
Particularitatile tehnologiei de producere a rasadurilor.
Programarea producerii rasadurilor se va face in sere,rasadnite sau solarii,se va efectua luind ca referinta
data infiintarii culturii si urmatoarele elemente;
-stabilirea datei de plantare;
-precizarea virstei optime a rasadului;
-pregatirea semintelor;
-metoda de cultura;
-evolutia factorilor climatici;
-precizarea duratei de timp de la insamintare pina la rasarirea plantelor;
28

Indiferent de locul unde vor fi produse sau vor fi cultivate rasadurile, acestea trebuie sa fie
corespunzatoare din punct de vedere calitativ.Folosirea unui rasad de calitate constituie indeplinirea primei
premise pentru o productie superioara,deoarece calitatea rasadului influenteaza direct vigoarea plantelor si
potentialul acestora de productie.
Etapele tehnologice de producere a rasadurilor.In tehnologia de producere a rasadurilor sunt cuprinse
mai multe lucrari,care trebuie parcurse in mai multe etape, in functie de spatiul folosit pentru producerea
rasasdurilor. La producerea rasadurilor in rasadnite cu incalzire biologica sunt de parcurs urmatoarele etape ;
-pregatirea biocombustibilului,colectarea gunoiului de grajd,pastrarea gunoiului,preincalzirea gunoiului;
-prergatirea rasadurilor,repararea si confectionarea tocurilor si ferestrelor,dezinfectia tocurilor si
ferestrelor;
-infiintarea rasadnitelor,confectionarea patului cald la rasadnitele de suprafata cu introducerea gunoiuluiin
rasadnitele ingropate, asezarea tocurilor pe paturile calde,asezarea ferestrelor pe tocuri,acordarea intervalului
de 5-8 zile pentru favorizarea simentinerea incalzirii patului cald,eliminarea amoniacului degajat de masa
gunoiului,stabilizarea temperaturii din biocombustibil de 30-35 grade celsius;
-pregatirea amestecurilor de paminturi,asigurarea din vreme a componentelor necesaare,cernerea
componentelor,amestecarea componentelor,tratarea amestecului,introducerea amestecului in
rasadnite,acordarea unui interval de 5-7 zile pentru incalzirea amestecului,germinarea semintelor de buruieni
si plivirea acestora, eliminarea amoniacului rezidual;
-semanatul,afinarea substratului,nivelarea substratului,tasarea substratului,marcarea
rindurilor,semanatul,acoperirea semintelor cu substrat,udatul;
-controlul factorilor de madiu dupa semanat care priveste dirijarea caldurii, luminii, umiditatii,aerisirii
sifertilizarii;
-efectuarea lucrarilor speciale,repicatul rasadurilor,tratarea cu substante regulatoare, tratarea cu substante
regulatoare,impotriva agentilor patogeni si a daunatorilor, combaterea buruienilor;
-pregatirea rasadurilor pentru plantare, calitul plantelor.
Pregatirea biocombustibilului. Asezarea biocombustibilului in platforma de preincalzire (3-4m latime si 12,5m inaltime), cu o saptamina inainte de amenajarea rasadnitelor, inscopul declansarii proceselor de
descompunere a materiei organice.
Pregatirea terenului.Se curata terenul de zapada sau gheata,dupa care se asterne un strat de paie sau coceni ,
in grosime de 5 cm , cu scopul de aferi patul cald de racire.
Amenajarea rasadnitei. Lucrarile de amenajare a rasadnitei sunt: asezarea patului cald (grosimea trebuie sa
fie 60-70cm la inceputul lunii februarie pina la 30-40 cm in luna martie),materialul organic punindu-se
afinat,asezarea tocurilor,introducerea intoc a biocombustibilului pina la marginea superioara a acestuia,
curatirea marginilor tocului,asezarea ramelor peste care se pun prelete din mawterial plastic si rogojini.
Introducerea amestecurilor de paminturi in rasadnita. Se executa lucrarile; ridicarea ramelor,tasarea
uniforma,prin calcare a biocombustibilului din toc pina la nivelul inferior al acestuia,presarea
uniforma,deasupra patului cald din toc a unui strat subtire de cenusa sau praf de var pentru neutralizarea
aciditatii biocombustibilului in scopul prevenirii dezvoltarii in substratul nutritiv a miceliilor de ciuperci de
balegar, introducerea amestecului nutritiv (6-8cm grosime pentru rasadnitele destinate semanatului si 1012cm grosime pentru repicat);acoperirea tocului cu rame sau rogojini. Pentru incalzirea substratului,
rasadnitele se lasa acoperite timp de 3-5 zile.
29

Semanatul se efectueaza in mai multe moduri, in functie de locul unde se produc si de densitatea
rasadurilor;
-semanatul cu desime mare .pentru rasadurile ce urmeaza sa fie repicate;
-semanatul cu desime mica,pentru rasadurile ce nu se vor repica.
Pregatirea substratului pentru semanat.Inainte de semanat se fac urmatoarele lucrari:
-afinarea substratului pe toata grosimea sa ;
-nivelarea,pentru a evita unele diferentieri in aprovizionarea cu apa;
-tasarea usoara a stratului superficial;
-marcarea rindurilor de semanat cind se seamana in rinduei sub forma unor santulete, la distanta de 5cm
cind se va repica si 8-10cmdistanta cind nu se va repica rasadul cu adincimea de 0,5-1cm,infunctie de
marimea semintelor.
Distribuirea semintelor sau semanatul propriu-zis
Se poate face manual prin imprastiere cit mai uniforma, ordonat pe santulete marcate,la distanta de 1-2cm
pe rind,daca se vor repica si 3 cm distanta pe rind cind nu se va repica rasadul.
Semanatul pe substrat se va efectua parcurgind urmatoarele operatiuni;
-distribuirea semintelor;
-acoperirea semintelor cu un substrat de amestec special cit mai afinat;
-tasarea stratului de acoperire pentru asigurarea contactului semintelor cu substratul;
-udarea cu apa la temperatura de circa 20-25grade;
-acoperirea semanaturii cu folie sau ferestre de sticla pentru evitarea evaporarii apei;
Repicatul se refera la transplantarea plantelor foarte tinere intr-un nou spatiu de crestere,la distante mai
mari intre plante, pentru ca acestea sa dispuna de conditii mai bune de mediu in vederea unei cresteri si
dezvoltari cit mai intense.Momentul optim pentru repicarea rasadurilor se considera atunci cind frunzele
cotiledonate ale plantelor
au o pozitie orizontala iar frunzele adevarate sunt in plina crestere.Lucrarea este considerata obligatorie
pentru majoritatea rasadurilor destinate culturilor protejate, la care calitatea joaca un rol deosebit in obtinerea
unor productii timpurii si ridicate. Repicatul poate fi evitat numai in cazul obtinerii rasadurilor prin
semanatul direct in ghivece. De asemenea, nu se repica rasadurile de castraveti.
Ingrijirea rasadurilor. Scopul lucrarilor de ingrijire este obtinerea unor plante cit mai viguroase care se pot
adapta usor in conditiile pe care le vor gasi dupa plantare.Dintre lucrarile mai importante putem enumera:
reglarea luminii,dirijarea temperaturii,aerisirea,udarea,fertilizarea suplimentara,tratamentul cu substante
biostimulatoare,plivirea buruienilor,repicatul rasadurilor,prevenirea si combaterea bolilor si
daunatorilor,calirea rasadurilor,controlul calitatii rasadului.

4.Tehnologii generale de cultivare a legumelor

4.1.Pregatirea terenului si a solului
30

Obtinerea de productii sporite de legume depinde in mare masura de alegerea celor mai bune soluri pentru
cultura,situate in apropierea de surse de apa pentru irigare.
Realizarea de productii mari depinde si de aplicarea unei agrotehnici corespunzatoare, ce incepe cu lucrari
de pregatire a solului Prin pregatirea terenului in legumicultura se intelege totalitatea lucrarilor care se
efectueaza in scopul infiintarii,asigurarii conditiilor optime pentru mecanizarea lucrarilor si irigarea
culturilor. Lucrarile de pregatire a terenului pot fi grupate in : -lucrari initiale;
-lucrari de baza de pregatire a terenului.
Lucrarile initiale sunt lucrari capitale care se executa o singura data, in momentul luarii in exploatare a
terenului.Printre acestea se numara: defrisarea arborilor si arbustilor, scoaterea si departarea pietrelor, a
musuroaielor si a frunzelor.
Lucrarile de baza reprezinta lucrari capitale care se executa pentru o perioada indelungata de timp acestea
fiind; nivelarea capitala si lucrarile de amenajare aterenului pentru irigatii.
Nivelarea capitala a terenului se executa o singura data la inceputul luarii in cultura irigata a terenului, cind
se amenajeaza terenul si se construieste sistemul de irigatii.
Este o lucrare de baza in legumicultura, prin care se urmareste realizarea unor suprafete de teren cu o
inclinare cit mai uniforma in scopul executarii inbune conditii airigatiei si reglarii regimului de apa din
sol.Repartizarea neuniformaa apei pe teren in momentul irigarii, pe terenurile insuficient nivelate , atrage
dupa sine fenomene negative cum ar fi; baltire apei in anumite portiuni de teren, racirea solului, asfixierea
plantelor, umezirea insuficienta,salinizarea,consumul nerational de apa si crearea unor conditii nefavorabile
pentru executarea lucrarilor mecanizate.Gradul de inclinare aterenului variaza in functie de textura solului
dar la solul nivelat se recomanda sa aiba o panta uniforma si continua pe toata lungimea sa ,de 1-3 la mie.
Amenajarea terenului pentru irigatie reprezinta o a doua lucrare de baza de pregatirae a terenului in
legumicultura.Functionarea corecta asistemului de irigatie este asigurata inafararetelei de canale si de o serie
de instalatii cu care trebuie sa fie prevazuta reteaua.
Instalatiile au urmatoarele functii:
-captarea apei din sursa si inbunatatirea calitatii ei;
-reglarea nivelului si si a debitului apei in diferite sectoare ale sistemului;
-asigurarea transportului apei,asigurarea evidentei debitului si volumelor de apa sievacuarea apei colectate.
Lucrarile de pregatire a terenului si solului inainte de semanat sau plantat au drept scop asigurarea
conditiilor optime pentru cresterea si dezvoltarea plantelor legumicole, sub raporturile de nutritie minerala,
umiditate,aer si gaze in sol, precum si executarea in conditii optime alucrarilor mecanice.Dintre aceste lucrari
fac parte:
-desfiintarea mijloacelor de sustinere a plantelor si inlaturarea resturilor culturilor anterioare;
- fertilizarea de baza si aplicarea amendamentelor;
-lucrarile de pregatire asolului.
Desfiintarea mijloacelor de sustinere aplantelor si inlaturarea resturilor culturilor anterioare se fac in
scopul asigurarii unor conditii optime pentru executarea tuturor lucrarilor de pregatire a terenului si solului.
Se fac anual la sfirsitul perioadei de vegetatie
si constau in ridicarea,transportul si depozitarea mijloacelor de sustinere care au fost folosite pentru
sustinerea plantelor ,precum si inlaturarea resturilor de plante de la culturile precedente.
31

Fertilizarea de baza si aplicarea amendamentelor sunt lucrari care, de obicei se executa in cimp toamna.
Pentru fertilizarea de baza in cimp se folosesc ingrasaminte organice si minerale relativ greu solubile.Prin
incorporare ingrasamintele ajung in contact cu o masa mare de sol, contribuind la sporirea fertilitatii si
inbunatatirea proprietatilor fizice ale solului .
Amendamentele se incorporeaza in sol odata cu ingrasamintele de baza , dar aplicarea lor se face la
intervale de 6-9 ani.
Lucrarile de pregatire a solului in legumicultura sunt :
-lucrari executate cu plugul(aratul si desfundatul);
-mobilizarea straturilor profunde ale solului(subsolajul);
-nivelarea de exploatare;
-aplicarea erbicidelor ;
-lucrari de modelare aterenului si de pregatire a patului germinativ.
Aratura se executa in special toamna, la adincimea de 28-30cm,pentru infiintarea culturilor legumicole
intoamna sau primavara,si vara la adincimea de 20-25cm pentru cultuyrile ce se infiinteaza in vara. Aratura
de toamna nu se grapeaza pentru ca solul sa acumuleze cit mai multa umezeala si pentru a se reface structura.
Pentru aratura de vara , daca solul este uscat si tasat, cu3-5 zile inainte de executarea araturii se aplica o
udare de aprovizionare, cu o norma de 300-400metri cubi apa/ha.
Subsolajul este necesar deoarece in legumicultura udarile si fertilizarile repetate produc fenomene de
impermeabilizare la nivelul straturilor inferioare ale solului, care sunt deosebit de daunatoare
culturilor..Lucrarea se repeta la 3-4 ani. Adincimea de afinare este de 45cm.
Desfundatul solului se recomanda in special in cazul infiintarii cultuirilor de plante legumicole perene, si se
efectueaza cu pluguri speciale.
Nivelarea de exploatareeste lucrarea de nivelare aterenului si solului, care se executa anual si are drept scop
corectarea denivelarilor produse de executarea unor lucrari si de tasare neuniforma a solului in diverse
portiuni de pe suprafata solei sau a parcelei. Nivelarea in cimp se poate executa toamna,inainte de aratura,sau
primavara inainte de modelare. In ambele cazuri,inainte de nivelare solul se mobilizeaza prin lucrarea cu
scarificatorul sau cu grapa cu discuri la adincimea de 20cm. Pina la modelat in vederea semanatului sau
plantatului solul se mentine afinat, pein lucrari executate cu grapele cultivatoarele sau frezele. Afinarea se
executa superficial in scopul evitarii evaporarii apei din sol si reducerii costurilor lucrarilor.
Combaterea pe cale chimica a buruienilor se face prin tratarea solului cu diferite erbicide specifice.Inainte
de modelare se aplica erbicidele,ce trebuie sa fie incorporate in sol la maximum 20 minute de la aplicare,
precum si erbicidele granulate.Incorporarea in sol a erbicidelor pulverizate pe suprafata acestuia se poate
realiza cu :grapa cu discuri,freza si combinatorul pentru pregatirea patului germinativ.
Modelarea solului in straturi inaltate permite irigarea culturilor legumicole, prin rigole lungi, si mecanizarea
completa alucrarilor. Modelarea solului se poate executa prin una sau doua lucrari,iar daca solul este bine
maruntit,modelarea se executa numai cu modelatorul . In cazul in care solul nu sa putut afina si marunti
corespunzator, se deschid rigole de udare cu ajutorul cultivatorului prevazut cu rarite, dupa care se
perfecteaza modelarea cu modelatorul.
Lucrarea de modelare a solului prezinta urmatoarele avaantaje:
-primavara straturile se zvinta mai repede permitind executarea lucrarilor de infiintare aculturilor
legumicole mai timpuriu;
32

-incazul irigatiei prin aspersiune sau a precipitatiilor abundente ,excesul de apa se poate scurge prin
rigole;
-prin zvintarea rapida astraturilor se evita deprecierea fructelor la unele specii ale caror tulpini se intind
pe sol, fiind ferite de umiditate excesiva;
-se usureaza lucrarile de recoltare la unele culturi;
-faciliteaza folosirea tractoarelor si a mijloacelor mecanice la executarea lucrarilor.

4.2.Infiintarea culturilor de legume ; semanatul si plantatul direct in cimp.

Dupa lucrarile de pregatire a terenului in cimp, urmatoarea lucrare ce se efectueaza in legumicultura este
infiintarea culturilor de legume prin semanat in cimp si prin plantarea rasadurilor.
Semanatul legumelor in cimp poate fi aplicata la toate culturile legumicole, daca conditiile climatice sunt
corespunzatoare in momentul infiintarii culturii.Speciile
legumicole ce se seamana direct in cimp sunt:spanacul,salata,radacinoasele,mazarea, fasolea
,castravetii,dovleceii si tomatele de toamna; fiind semanate in cimp atunci cind temperatura mediului este
optima incoltirii semintelor si desfasurarii normale a fazelor de vegetatie.
Semanatul se face toamna devreme, primavara si vara functie de specia legumicola si cerintele pietei. La
infiintarea culturii trebuie respectata epoca optima de semanat pentru a avea o rasarire uniforma si a nu
compromite cultura semanata. Speciile care sunt rezistente la frig se seamana toamna devreme pentru ca la
venirea iernii plantele sa fie inradacinate si sa aiba citeva frunze. Semintele mici cum sunt cele de
salata,patrungel telina, tomate pentru a fi semanate cit mai uniform se amestec acu nisip pamint cernut sau
rumegus. Adincimea de semanat depinde de marimea semintei si de puterea de strabatere a stratului de
pamint. La speciile cu seminte marunte(cimbru,salata,patrunjel, ceapa) adincimea de semanat este de 1-2cm,
la cele cu seminte mijlocii(varza ,castraveti,spanac) de 2-3cm,iar la speciile cu saminta mare(pepeni,fasole,
mazare) si pretentioase la umezeala(sfecla)de 3-4cm.
Pentru insamintarea legumelor se folosesc masinileSUP-21,SPC-4 si SPC-6 ce pot semana in teren nivelat
cit si nenivelat. Semintele mici se drajeaza prin inglobarea intr-un amestec nutritiv ce le mareste
dimensiunea si le inbunatateste forma pentru a fi semanate bob cu bob.
Plantatul rasadurilor de legume este metoda cea mai indicata, culturile legumicole infintindu-se prin rasad
fapt ce duce la obtinerea de productii timpurii in etape succesive din primavara pina toamna
tirziu.Respectarea epocii optime de plantare depinde de pretentiile fiecarei specii fata de clima si are ca efect
diminuarea productiei daca se intirzie plantarea prin efectul nefavorabil al brumelor inrt-un stadiu in care nau ajuns la capacitatea normala de a produce. Important este si respectarea schemelor de plantare pentru
asigurarea densitatii optime si pentru efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si recoltare.Lucrare de
plantat se executa cu masina de plantat rasaduri MPR-4 sau MPR-6 in agregat cu tractorul legumicol.
La unele specii legumicole la infiintarea culturii se foloseste ca material saditor partea vegetativa;butasi
,lastari,bulbi,rizomi,tufe,drajoni,ce se planteaza in sol cu masini speciale cum sunt masina de plantat cartofi
sau masina de plantat arpagic,in agregat cu tracor de 45-100CP.

4.3.Lucrari de ingrijire aplicate la culturile de plante legumicole:

33

Lucrarile aplicate solului si plantelor.

Dupa infiintarea culturilor,pentru crestere si dezvoltare platele legumicole au nevoie de ingrijire fapt ce se
realizeaza prin lucrari de ingrijire aplicate in perioada de crestere. Lucrarile de ingrijire se fac atit la sol cit si
la plante si se efectueaza pentru distrugerea crustei,afinarea solului,combaterea buruienilor,a bolilor si
daunatorilor,raritul, mulcirea, musuroitul ,copilitul,cirnitul,ciupitul,sustinerea plantelor,fertilizarea,irigarea,
protectia impotriva brumelor.
Afinarea solului si combaterea crustei au drept scop crearea celor mai bune conditii pentru cresterea si
dezvoltarea plantelor sub raportul regimurilor de:umiditate,gaze,nutritia minerala si temperatura in sol.
Afinarea solului si combaterea crustei se poate face:
-mecanic-prin grapare cu grape usoare si grape stelate,prin prasile mecanice;
-manual prin prasile(pe suprafete mici).
Prasilele se pot executa inainte de rasarirea plantelor ,cind rindurile sunt marcate de plante indicator sau
dupa rasarirea plantelor din cultura.
Combaterea crustei se mai poate face prin :
-aplicarea ingrasamintelor organice;
-aplicarea unor substante sau materiale anticrusta;
-incorporarea in sol aunor materiale inerte sau amaterialelor plastice expandate.
Combaterea buruienilor trebuie executata in permanenta intrucit ele concureaza plantele de cultura prin
consumul de apa,substante nutritive si bioxid de carbon,umbrirecare influenteaza negativ procesul de
fotosinteza,inrautatirea regimului de caldura,raspindirea unor boli si daunatori,impidicarea efectuarii in bune
conditii a lucrarilor de ingrijire.Pe linga folosirea erbicidelor, prasilele contribuie la combaterea buruienilor
in mod eficient.Pentru ca prasilele sa fie eficiente la maxim,ele trebuie sa fie aplicate imediat ce buruienile au
rasarit si inainte ca acestea sa formeze radacini puternice.In unele cazuri, pe rindurile de plante, inlaturarea
buruienilor se poate face si prin plivit, prin smulgerea lor cu tot cu radacini.
Un alt mod de distrugere a buruienilor din culturile de legume este combaterea chimica prin folosirea
erbicidelor. La aplicarea erbicidilor trebuie sa se tina seama de urmatoarele elemente principale:alegerea
preparatului,doza si epoca de aplicare,factorii care influenteaza aplicarea. Pentru tratament se vor alege pe cit
posibil erbicidele care intrunesc conditiile:au o mare selectivitate si fitotoxicitate,pot fi folosite la un numar
cit mai mare de specii legumicole, nu provoaca arsuri la plantele la care se folosesc,sunt puternic fitotoxice
pentru un numar mare despecii de buruieni,au efect indelungat, nu este necesara incorporarea lor in sol
imediat dupa administrare,se aplica inainte de infiintarea culturilor,nu lasa reziduri daunatoare in sol, se
folosesc in doze mici si au un cost redus. Gama de erbicide folosite in legumicultura este foarte larga an de
an aparind preparate noi.
Mulcirea solului-consta in acoperirea solului cu diferite materiale care impiedica formartea crustei.Pentru
mulcire pot fi folosite o serie de materiale usor de procurat, cum sunt mranita,gunoiul de grajd
semidescompus,paiele, pleava,rumegusul.
`Daca exista posibilitati de procurare se pot folosi si bitumul,turba,folia de polietilena, hirtia speciala ce dau
rezultate foarte bune.
34

Musuroitul este lucrarea ce se face in cazuri speciale si are ca scop marirea suprafetei de evaporare
asolului.Musuroitul se aplica daca este asigurata irigarea culturilor si plantele vor putea sa aiba suficienta apa
in perioada de vegetatie. Musuroitul se executa manual sau mecanizat cu ajutorul cultivatorului echipat cu
rarite ce face bilonarea pe rind, actionat de tractorul legumicol.
Copilitul este lucrarea ce indeparteaza lastarii(copilii) care apar din muguri situati la locul de insertie pe
tulpini a pedunculilor frunzelor la speciile si soiurile de plante legumicole.L
astarii se indeparteaza in
momentul aparitiei lor si pina cind au cel mult 10cm lungime si se repeta de 3-4ori in timpul de vegetatie a
plantelor.Soiurile semiinalte(cu crestere determinata) ca si plantele cultivate in zone secetoase se copilesc
numai odata sau deloc.
Cirnitul consta in inlaturarea virfului plantelor deasupra celei dea treia sau a patra inflorescenta pentru
limitarea cresterii si grabirea maturarii fructelor. La tomatele timpurii dupa efectuarea copilitului prin care se
lasa o singura tulpina,cirnitul este obligatoriu pentru obtinerea de recolte intr-un timp mai scurt. In toate
cazurile,cirnitul se executa deasupra ultimilor 2 frunze pentru a mari capacitatea de fotosinteza a plantelor.
Prin cirnit se sisteaza cresterea vegetativa si se favorizeaza procesele de formare, crestere si de maturare
afructelor.In mod curent se practica la culturile de tomate si mai rar la castraveti,ardei, vinete si pepeni.
Ciupitul se aplica de obicei la castravetii timpurii prin inlaturarea virfului plantei la care se lasa 3-4 frunze.
Prin ciupit, se opreste cresterea in lungime a tulpinii, planta fiind obligata sa faca ramificatii laterale pe care
apar mai multe flori femele decit pe tulpina principala. In acestfel apar productii de castraveti mai mari si mai
timpurii. La aplicarea taierilor este necesara o atentie deosebita pentru a evita raspindirilor bolilor de la
plantele infectate, prin folosirea uneltelor dezinfectate.
Raritul plantelor din cultura se aplica la culturile semanate direct in cimp in vederea asigurarii unei densitati
normale avind ca scop eliminarea din cultura a plantelor slab dezvoltate si asigurarea distantei optime intre
plantele viguroase. Raritul se aplica la culturile de tomate, ceapa,radacinoase,castraveti ce se infiinteaza
direct in cimp iar momentul efectuarii raritului corespunde fazei in care plantele au format primele frunze
adevarate.Neefectuarea lucrarii de rarit la timp duce la slaba crestere si dezvoltare a plantelor cu scaderea
productiei atit cantitativ cit si calitativ.Plantele se smulg cu tot cu radacina raminind in cultura cele mai
viguroase plante, cite una singura la distanta corespunzatoare pe rind.
Sustinerea plantelor este o lucrare necesara anumitor specii legumicole cu port inalt si tesut mecanic slab
dezvoltat care nu asigura mentinerea plantei in pozitie erecta (tomat,
fasole urcatoare,castraveti).
Sustinerea plantelor legumicole se face prin mai multe forme cum sunt: spalieri,tutori si piramide formate
din 3-4 tutori.
La sustinerea pe spalier cind sirma este aproape de sol, plantele se vor lega direct de sirma, iar cind sirma
este la inaltime mare plantele sunt legate printr-un capat de sirma si celalalt de planta. Spalierii se
confectioneaza din bucati de lemn care se introduc in pamint in asa fel incit sa ramina deasupra solului 4050cm din lungimea lor.
Sustinerea pe tutori a fiecarei plante este mai putin recomandata deoarece necesita cantitati mari de material
lemnos si multa forta de munca.
Fertilizarea culturilor de legume este necesara datorita caracterului intensiv in care se cultiva in prezent, in
vederea obtinerii de productii mari, fapt ce duce la un consum foarte mare de ingrasaminte.Prin fertilizare se
asigura in sol in zona radacinilor cantitati suficiente de ingrasaminte, in fazele de crestere si fructificare
35

intensa a plantelor, functie de starea de vegetatie a culturii, fie prin imprastiere pe suprafata solului sau prin
apa de irigatie.
Fertilizarea faziala se face cu ingrasaminte chimice sau cu ingrasaminte organice, cele mai bune rezultate
obtininduse prin folosirea alternativa a ingrasamintelor chimice cu cele organice.
Eficienta ingrasamintelor este conditionata de tipul de ingrasamint folosit de metoda de aplicare si epoca de
aplicare, administrarea facindu-se in doze anuale in mai multe etape.
Se disting trei metode principale de aplicare a ingrasamintelor in raport cu epoca de administrare:
-fertilizarea de baza inainte de semanat cu incorporarea ingrasamintelor in sol toamna sau primavara;
-fertilizarea odata cu semanatul sau plantatul are ca scop asigurarea nutritiei plantelor in conditii optime in
primele 20-30 de zile de la rasarire;
-fertilizarea faziala are ca scop completarea cerintelor plantelor legumicole cu elemente nutritive, pe faze de
vegetatie.
Ingrasamintele folosite in legumicultura sunt :ingrasamintele organice,ingrasamintele organice verzi si
ingrasamintele minerale.
Ingrasamintele organice carte se folosesc sunt: gunoiul de grajd,mranita,urina,paiele, compostul,gunoiul
artificial.
Ingrasamintele organice verzi folosite in legumicultura sunt: trifoi, lupin,mazare, mazariche,sulfina.
Ingrasamintele minerale(chimice) folosite sunt simple si complexe; pe baza de azot, fosfor,
potasiu,magneziu,fier sulf si cu cu microelemente.
Irigarea culturilor legumicole este importanta deoarece plantele legumicole sunt mari consumatoare de apa
pentru crestere si dezvoltare cit si pentru obtinerea de productii mari. Mentinerea in sol pe tot timpul
vegetatiei plantelor a nivelului constant de umiditate se realizeaza prin aplicarea a 8-10 udari cu 300500metri cubi/ha la o udare, pentru toate speciile legumicolepretentioase la apa cum sunt varza, tomatele,
ardeii.
Metodele de irigare folosite in prezent sunt ;
-prin aspersiune;
-pe rigole;
-prin picurare.
Practic,momentul udarii este stabilit dupa starea plantelor,temperatura solului si a atmosferei.
Irigarea prin rigole este metoda cea mai utilizata la culturile legumicole apa circulind la suprafata solului
infiltrindu-se in sol pina la radacinile plantelor prin capilaritate.
Udarea prin rigole prezinta urmatoarele avantaje:
-eficienta ridicate ,intrucit apa este adusa direct la radacinile plantelor prin infiltratie putind fi preluata usor
de plante;
-cheltuielile pentru exploatarea terenului sunt reduse;
-asigura posibilitati largi pentrumecanizarea lucrarilor;
-poate fi practicata la toate culturile.
Irigarea prin aspersiune este metoda prin care apa de irigatie este pompata direct din sursa,canal
deschis,retea de presiune prin pulverizare in aer de unde picaturile cad pe plante si sol sub forma de
ploaie.Aductiunea si distributia apei se face prin sisteme, instalatii,agregate si aspersoare si prezinta
36

dezavantaje prin faptul ca investitia pe hectar este mare,necesita instalatii speciale,are consum de energie
ridicat,pierderile prin evaporare sunt mari si necesita consum mare de timp la mutarea conductelor.
Avantajele acestei metode constau in faptul ca; nu necesita modelarea solului, se poate folosi ca metoda de
combatere a ingheturilor,asigura posibilitatea udarii unor terenuri cu permeabilitate mare si creaza conditii de
mecanizare a lucrarilor.
Irigarea prin picurare consta in distributia apei pe suprafata de cultura a unor cantitati reduse de apa intr-o
perioada indelungata de timp apa fiind distribuita prin conducte sub forma de picaturi. Avantajele metodei
sunt:
-economie de apa;
-creaza conditii de umiditate in sol;
-permite administrarea ingrasamintelor minerale sub forma de solutii;
-se reduc semnificativ pierderile de apa prin evaporatie si infiltratie.
Dezavantajele metodei sunt prin investitiile mari la hectar, comparativ cu aspersiunea sau scurgerea la
suprafata si pericolul permanent de infundare a dispozitivelor de picurare.
Protejarea culturilor legumicole impotriva brumelor duce la marirea sigurantei recoltei si la obtinerea unor
productii mai timpurii primavara si mai tirziu toamna, largind
perioada de consum aproduselor legumicole proaspete. Protectia se aplica frecvent la culturile sensibile la
frig cum sunt :ardeii,tomatele si vinetele.Apararea culturilor legumicole impotriva brumelor se realizeaza
prin:
-acoperirea plantelor cu pamint, se executa cu o zi sau citeva ore inainte de aparitia ingheturilor;
-acoperirea plantelor cu folie de polietilena prin asezarea acesteia pe un schelet de nuiele sau fier brut;
-producerea perdelelor de fum prin arderea diverselor materiale organice ,anvelope uzate de cauciuc sau cu
ajutorul capsulelor. Gramezile de gunoi se aseaza la distanta de 40-60 m una de alta si se aprind cu 6o-90 de
minuteinainte de caderea brumelor.

4.4. Tehnologia de cultivare a plantelor legumicole in sere

La cultivarea legumelor in sere, rasadurile se produc in spatii cu destinatie speciala(sere) unde se asigura
conditii corespunzatoare producerii materialului de plantat in tot timpul anului. Serele in care se produc
rasadurile de legume trebuie sa permita mecanizarea lucrarilor si folosirea complexa aspatiului de productie
si sa ofere mijloace pentru dirijarea principalelor factori de vegetatie(caldura, umiditate, aer) in functie de
cerintele fiecarei specii. Serele pentru producerea rasadurilor trebuie sa asigure niste conditii si anume: sera
inmultitor sa fie dotata cu instalatie de incalzire tehnica a solului pe toata suprafata,sera sa fie
compartimentata in funtie de speciile pentru care se produce rasadul, serpentinele de incalzire a aerului sa fie
amplasate la anumite distante de la nivelul solului(70-80cm) incit sa se asigure folosirea registrelor de sub
registre si evitarea supraincalzirii aerului din jurul plantelor,dotarea serelor cu instalatii pentru dezinfectia
termica asolului, dotarea serelor cu instalatii de irigare pentru toata suprafata,asigurarea unei suprafete de
aerisire cit mai mare in seresiasigurarea unei etansietati bune pentru evitarea pierderilor de calcdura.Culturile
de legume la care se foloseste aceasta tehnologie de cultivare insere sunt tomatele,ardeiul gras,ardeiul
iute,patlagele vinete,castraveti,pepeni galbeni,salata.
37

La producerea plantelor legumicole in sere trebuie avute in vedere mentinerea in limite normale a
fertilitatii solului, asigurarea caldurii,luminii si umiditatii precum si masurile de igiena culturala ce vor duce
la obtinerea de productii superioare cantitativ si calitativ.
Inaintea infiintarii noii culturi se vor efectua o serie de lucrari pregatitoare ele fiind:
-evacuarea resturilor vegetale ale culturii anterioare dupa incheerea fiecarei serii de productie, prin smulgere
si desprindere de sistemul de sustinere al serei;
-stabilirea focarelor de boli si daunatori pentru fiecare compartiment al serei si pe fiecare travee unde se vor
efectua tratamente diferentiate pentru igienizarea serei;
-mobilizarea solului ce se desfasoara in mai multe etape pentru a asigura conditii favorabile pentru
dezvoltarea sistemului radicular si a activitatii florei microbiene utile;
-fertilizarea de baza a solului inaintea fiecarui ciclu de productie prin aplicarea de ingasaminte organice si
complementar ingrasaminte chimice in doze suficiente pentru obtinerea de productii mari;
-dezinfectia solului si a serei prin combaterea agentilor patogeni si a daunatirilor cu substantele adecvate de
combatere;
-modelarea solului ce se realizeaza cu modelatorul MMS-2,8 in agregat cu tractorul V-400m.
Infiintarea culturilor legumicole in sere este precedat de pregatirea pentru plantare si livrare a
rasadului,distribuirea rasadului si plantarea rasadului.
Lucrarile de ingrijire ce se aplica culturilor legumicole din sere sunt lucrari aplicate solului si lucrari
aplicate plantei.
L ucrarile aplicate solului sunt: afinarea solului cu lucrarea de prasit si bilonarea plantelor si mulcirea
culturilor aplicate speciilkor cu sistem radicular superficial.
Lucrarile aplicate plantei sunt: completarea spatiilor neplantate, sustinerea plantelor, taierile la
plante,defoliatul,cirnitul, aplicarea stimulatorilor si inhibitorilor,polenizarea suplimentara si prevenirea si
combaterea bolilor si daunatorilor, dirijarea factorilor de mediu in vegetatie,fertilizarea si recoltarea.

4.5. Tehnologii de cultivare a plantelor legumicole in solarii.

Cultivarea plantelor legumicole in solarii se practica pentru a reduce costurile productiei si pentru a asigura
aprovizionarea ritmica in tot timpul anului cu produse legumicole a populatiei si in special. In acest sens au
fost adoptate noi sisteme constructive de spatii protejate mai usoare si mai ieftine care asigura un
microclimat favorabil culturilor legumicole fara a mai fi nevoie de alta sursa de caldura decit cea solara. La
culturile in solarii materialele care se folosesc sunt din mase plastice, unde conditiile de microclimat
realizate, creaza posibilitati de practicarea sistemului de cultura de baza si culturi succesive, productia
aparind cu citeva saptamini mai devreme decit cea din cimp liber,eliminindu-se golul creat in perioada
amintita.
Cultivarea plantelor legumicole in solarii prezinta avantajul folosirii intensive a terenului prin practicarea
culturilor succesive in conditii de eficienta economica ridicata cu folosirea rationala a terenului din primavara
pina toamna tirziu.
Lucrarile pregatitoare infiintarii culturilor legumicole in solarii se desfasoara in doua etape:toamna si
primavara.
38

Lucrarile executate toamna incep imediat dupa desfiintarea ultimii culturii si constau in:
-repararea scheletului de sustinere a solariilor si consolidarea stilpilor;
-curatirea riguroasa de resturile vegetale ramase de la cultura anterioara;
-fertilizarea de baza cu 40-60t/ha gunoi de grajd o data la 2 ani si anual cu ingrasaminte chimice.
-aratura adinca la 28-30cm si subsolaj o data la doi ani;
-maruntirea solului cu ajutorul frezei.
Lucrarile executate primavara incep cu evacuarea apei acolo unde stagneaza si dupa zvintare se fac
urmatoarele lucrari:
-graparea terenului cu grapa cu discuri;
- dezinfectia spatiului de productie;
-dezinfectia solului;
-erbicidarea pentru distrugerea buruienilor;
-invelirea solului ce se face inainte sau dupa lucrarile de pregatirea solului;
-mobilizarea solului cu freza la adincimea de 15-18cm dupa invelirea solului ;
-modelarea solului cu modelatorul sau rarita hipo.
Cultura protejata a legumelor in solarii presupune folosirea judicioasa a terenului prin cultivarea intr-un an
de productie a 2-3 culturi succesive ce a sigura aparitia timpurie a productiei de primavara si prelungirea
recoltarilor toamna.
In schema de succesiune a culturilor din solarii trebuie incluse in mod obligatoriu legumele verdeturi care
fiind putin pretentioase la caldura pot fi cultivate intr-o perioada cu temperaturi mai scazute. Avind o
perioada de vegetatie mai scurta acestea elibereaza terenul devreme permitind plantarea culturilor de
baza.Realizarea a doua-trei culturi impune ca una dintre acestea sa paraseasca terenul`foarte devreme, adica
inainte de epoca optima de plantare a culturilor de baza, care de obicei sunt formate din specii cu cerinte
ridicate fata de caldura. Dupa unele culturi de baza (varza,conopida),plantate primavara devreme,rezultate
foarte bune se obtin prin infiintarea culturilor de tomate,castraveti sau fasole.
Dirijarea factorilor de mediu (a temperaturii interioare) in perioada de exploatare a solariilor prezinta
importanta deosebita deoarece realizarea temperaturilor necesare dezvoltarii plantelor in lunile martie aprilie
in solarii de 5-10grade peste temperatura exterioara (ce este de 4-5 grade) se realizeaza prin acoperirea cit
mai devreme a solariilor cevor fi tinute inchise iar aerisirea se va face numai in zilele insorite.
Lucrarile de intretinere a culturilor legumicole din solarii pentru buna crestere si dezvoltarea normala a
plantelor este conditionata de urmatoarele lucrari:
-verificarea modului de prindere a rasadului si completarea golurilor;
-afinarea solului si distrugerea buruienilor prin prasile repetate;
-irigarea plantelor;
-fertilizarea faziala ;
-combaterea bolilor si daunatorilor
-cirnitul plantelor;
-palisatul si conducera plantelor.

4.6. Recoltarea si valorifiacarea legumelor.

39

Recoltarea este operatiunea prin care legumele din cimp trec in sfera consumului si a
valorificarii.Momentul optim de incepere a recoltarii legumelor este legat de destinatia productiei; pentru
consum curent sau depozitare si pastrare pentru valorificare ulterioara in stare proaspata si posibilitate de
prelucrare industriala a legumelor.
Pregatirea recoltarii se face din timp si difera in functie de modul in care sunt plantate legumele in
sere,solarii sau direct in cimp, in vederea organizarii fortei de munca si aprovizionarii cu materialele necesare
recoltarii.
Organizarea recoltarii se face avindu-se in vedere urmatoarele aspecte:
-stabilirea formatiilor de lucru si a sarcinilor ce le revin muncitorilor;
-instruirea muncitorilor in vederea recoltarii avindu-se in vedere si calitatea produselor;
-asigurarea spatiilor de depozitare si de sortare a productiei;
-asigurarea materialelor auxiliare(galeti,lazi,cosuri,hirtie etichete sirma);
-asigurarea mijloacelor de transport;
-controlul calitatiii executarii lucrarilor si respectarii normelor de lucru,de tehnica si securitatii muncii.
Faza cea mai importanta la recoltare este stabilirea gradului de maturare si a momentului optim de inceperea
lucrarii,in functie de destinatia productiei si caracteristicele unor specii care in anumite conditii isi pot
desavirsi coacerea dupa ce au fost desprinse de pe planta.
In cazul legumelor se disting mai multe tipuri de maturitate:
-maturitate de recoltare (de gradina);
-maturitate de consum(tehnica sau industriala);
-maturitate fiziologica(cind saminta este capabila sa germineze).
Daca se are in vedere valorificarea legumelor,recoltarea se face in faza de maturitate comerciala,care
exprima cerintele comertului fata de produsul respectiv si reprezinta faza la care legumele trebuiesc livratepe
piata.
Oricare ar fi scopul urmarit, recoltarea trebuie sa se faca numai pe vreme uscata si racoroasa dimineata
dupa ce sa ridicat roua si produsele sau zvintat. De obicei legumele se recolteaza cind partile comestibile ale
plantei (bulbi,radacini frunze,fructe) au aspectul caracteristic fiecarei specii sau soi,marimea gustul si
culoarea specifica.
Recoltarea se face din punct de vedere tehnic prin desprinderea fructelor(legumelor) de pe planta mama si
introducerea legumelor in lazi usoare, galeti sau cosuri, fara ca produsele sa fie vatamate.Recoltarea
legumelor pentru consumul in stare proaspata pentru piata se face manual, iar pentru prelucrarea industriala
sau depozitare se recolteaza mecanizat prin folosirea de soiuri adectate in vederea folosirii tehnologiilor
corespunzatoare.
Recoltarea legumelor se poate face manual (ardei,pastaioase,vinete, tomate), cu ajutorul unor
unelte(radacinoase,cartofi),prin smulgere(ceapa,praz,ridichi,usturoi verde) sau cu masini de recoltat(mazare
pastai,fasole verde,cartofi,radacinoase).
Valorificarea legumelor este precedata de o serie de operatiuni care sunt importante si fara de care nu se
poate face valorificarea acestea fiind:
-conditionarea legumelor ce cuprinde operatiunile de sortare ,calibrare ,periere , spalare
,ceruire,ambalare transport, depozitare, pastrare si valorificare.
40

Tehnica valorificarii legumelor influenteaza nivelul eficientei economice a culturilor de legume, avind si
rol social, acela de a satisface permanent in sortiment cit mai variat si la un nivel corespunzator cerintele de
aprovizionare cu legume a populatiei.
Prin valorificare se intelege complexul de operatiuni tehnice, economice si organizatorice prin care
produsele trec de la recoltare pina la consumator in care legumele sunt supuse unor lucrari specifice de
recoltare,conditionare, ambalare,transport,depozitare si desfacere.
Principalele etape ale procesului de valorificare cupride urmatoarele;
-elaborarea planului de productie;
-contractarea integrala a productiei pe epoci de livrare ;
-evaluarea corecta a aparitiei productiei si intocmirea graficelor de livrare;
-recoltrarea fiecarei specii de legume la momentul si in conditiile cerute de valorificare;
-conditionarea legumelor prin sortare,periere,spalare,calibrare si ambalare;
-transportul legumelor pe cel mai scurt itinerar,fara manipulari inutile;
-livrarea- receptia produselor din punct de vedere cantitativ si calitativ;
-vinzarea produselor.

41

5. L E G U M I C U L T U R A

S PE C I ALA

5.1.CULTURA LEGUMELOR RADACINOASE

Din aceasta grupa fac parte o serie de plante legumicole cum sunt: morcovul, ptrunjelul, pastirnacul,
telina pentru rdcin, ridichea de luna, de vara si de iarna, sfecla roie. Dei aparin la familii botanice
diferite, prezentarea lor mpreuna este justificata de cerinele apropiate fata de factorii de mediu si de
tehnologia de cultura asemanatoare a acestora.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A MORCOVULUI
Rotatia culturilor.
La cultura morcovului se practica o rotatie de minimum 3 ani, preferabil 5-6 ani. Sunt considerate ca
plante bune premergtoare: tomatele, ceapa, prazul. Vor fi evitate toate speciile de radacinoase, legumele din
grupa verzei, fasole, precum si cuiburile care laca solul tasat si cu cantitati mari de resturi vegetale grosiere.
Pregtirea terenului.
Fertilizarea de baza: toamna se administreaz in sol 2/3 din doza de ngrminte cu fosfor si potasiu.
Gunoi de grajd se va folosi numai daca este foarte bine descompus, si in doze moderate sau mici.
Artur adinca: la 25-30 cm, cu care ocazie se incorporeaz ingrasamintele administrate. Daca este
necesar se va face un subsolaj la 50 cm adincime, nainte de sezonul ploilor de toamna. Aceste lucrri se vor
efectua in funcie de momentul eliberrii terenului.
Afinarea superficiala: a solului, precum si maruntirea acestuia, e bine sa fie efectuate cu puin timp
nainte de semanat, pentru a evita formarea crustei. La culturile ce se infiinteaza mai tirziu, la care
insamintarea se face uneori in perioade secetoase, se efectueaz mai multe lucrri superficiale, dintre care
ultima precede semanatului.
Nivelarea solului: completeaz lucrrile superficiale ale solului, pentru asigurarea uniformitii la
semanat.
Erbicidarca: se aplica inainte de insamintare cu 6-7 zile si erbicidul se incorporeaz imediat ( ex:
Treflan, 51/ha), de preferat mpreuna cu ingrasamintele chimice administrate.
Modelerea terenului: fie in straturi inaltate cu inaltimea la coronament de 104 cm, fie in biloane mari,
prin care se crceaza condiii atit pentru incalzirea si zvintarea rapida e solului, cit si pentru irigarea culturii
sau evacuare a surplusului de apa.
Tavalugirea: straturilor modelate sau a terenului nemodelet pentru asigurarea adincimii uniforme la
semanat. nfiinarea culturii
Epoca de nfiinare a culturii: la morcov, nfiinarea culturilor se face in funcie de destinaia
produciei.

42

Producie pentru consumul proaspt, de vara toamna: nfiinarea culturii la nceputul lunii martie pina
la jumatatea lunii aprilie, cu recoltare la sfirsitul lunii iunie pina la jumatatea lunii septembrie; nfiinarea
culturii in luna mai, cu recoltare de la jumatatea lui septembrie pina la jumatatea lui noiembrie;
Producie pentru iama, pstrare si comercializare: nfiinarea culturii la sfirsitul lunii iunie- nceputul
lunii iulie, cu recoltarea toamna tirziu, dupa caderea primelor brume.
Condiionarea seminelor: in vederea semnatului, include citeva operaii importante, cum sunt:
polizarea seminelor pentru indepartarea periorilor rigizi; calibrarea seminelor, respectiv selectarea
seminelor pe categorii de mrime; drajarea seminelor, respectiv invelirea seminelor cu un strat special
pentru aducerea acestora la o forma cit mai sferica in scopul semnatului de precizie; tratament fitosanitar,
eventual in combinaie cu drajarea.
Schema de semanat: pentru morcov prevede distribuirea seminelor, fie in rinduri echidistante, fie in
benzi a cite doua rinduri. Astfel pe teren modelat in straturi inaltate se practica semnatul in benzi de doua
rinduri de 15 cm, iar intre benzi de 50 cm, iar pe teren nemodelat se seamana in benzi de 5 rinduri cu distanta
intre rinduri de 25 cm, iar intre benzi de 50 cm.
Desimea culturii:infiintata conform schemei menionate si cu asigurarea unei distante intre plante pe
rind de 4-5 cm ajunge la 600-700 mii plante/ha.
Adincimea de semant: variaza cu epoca insamintarii si natura solului, de la 0,7-1,3 cm pentru
seminele nedrajate si 1,2-1,5 pentru semine drajate.
Norma de saminta: este in funcie de valoarea culturala a seminelor, intre limitele de 4-6 kg/ha cind
folosim saminta obinuita si de 2.5-3 kg/ha in cazul seminelor drajate.
Lucrri de intretinere.
Udarea dupa semanat: este foarte necesara atunci cind semnatul se face in perioade secetoase sau in
sol uscat.
Distrugerea crustei: devine necesara pe anumite soluri, mai cu seama cind durata pina la rasarirea
plantelor este de peste 20 zile.
Combaterea buruienilor: se poate face pe doua cai, dupa cum urmeaza: pe cale chimica prin
erbicidarea imediat dupa semanat, dc exemplu cu Afalon, 1,5- 2 kg/ha. De asemenea, se poate erbicida si in
perioada iniiala dc cretere a plantelor de morcov, tratind de exemplu cu Gesagard, 3-4 kg/ha, numai atunci
cind plantele de morcov au cel puin 2-3 frunze normale in rozeta; prin prasile repetate, de 3-4 ori, fie
mecanizat pe suprafee mari, fie manual, suprafee mici, de regula dupa ce s-a aplicat irigarea culturii.
Raritul plantelor: se poate aplica pe suprafee mici, asigurind distante pe rind de 4-5 cm intre plante.
Aceasta lucrare este posibil sa fie evitata prin semnatul de precizie, cu saminta selectata sau si mai bine cu
saminta drajata.
Irigarea culturilor: de morcov se practica in anii secetosi, aplicand 4-6 udri cu norme de udare de
250-300 m.c./ha. Pentru culturile nfiinate in cursul verii, irigarea este obligatorie inca de la semanat.
Fertilizarea faziala: de regula se practica numai pe solurile cu fertilitate sczut, cind se face de 2-3
ori. Prima fertilizare se aplica la citeva zile dupa rrit, iar fertilizarea a II-a, eventual a treia dupa 25-30 zile,
administrind in total 175-200 kg azotat de amoniu la ha prin imprastiere la suprafaa solului, care se
incorporeaz printr-o prasila.
Recoltarea.
Morcovul se recolteaz manual, semimecanizat si mecanizat.
43

Producia medie, in condiiile actuale, este in jur de 18-20 t/ha

TEHNOLOGIA PE CULTURA A PTRUNJELULUI
Pregtirea terenului.
Afinarea solului: toamna si primavara, se face asemanator ca la cultura morcovului, avind in vedere
faptul ca seminele de ptrunjel sunt insa mai mici si vor trebui sa fie semnate la adincime mai redusa decit
la morcov. Ca urmare pregtirea, maruntirea, nivelarea, tasarea solului se vor face cu deosebita atentie.
Erbicidarea: se va face tot in perioada de la semanat la rsrit sau postemergent, cind plantele de
ptrunjel au 3-4 frunze normale.
nfiinarea culturii.
Pregtirea seminelor: este necesara deoarece rasarirea ptrunjelului are loc chiar si dup 24-30 zile,
in special la culturile insamintate in primavara. Aceasta consta in umectarea seminelor, care se tin 24 ore in
apa calda, la 30-35 grade celsius, dup care se zvinta si se seamana imediat.
Epoca de semanat: ptrunjelul se seamana in aceleai epoci ca morcovul sau ceva mai devreme. De
altfel, ptrunjelul se mai poate semana si in preajma iernii, in asa fel ca sa nu rasara pina la nghearea
solului, ci numai primavara.
Schema de semanat: pe suprafee mici semnatul se face manual, in benzi de 4 rinduri echidistante, la
25 cm, cu poteci intre benzi de 50 cm. Pe suprafee mari, semnatul se face pe teren modelat in straturi
inaltate, cu semntori de precizie, cite doua benzi de doua rinduri, la 20 cm distanta, cu intervalele intre
benzi de 40 cm.
Desimea culturii: la orice schema de semanat, trebuie sa obinem o desime a culturii de 1-1,2 mil.
plante/ha, revenind pe rind in medie 15-20 plante/m.
Norma de saminta: folosita este de 2,5-5 kg/ha.
Adincimea de semanat: variaza intre 1-1,5 cm.
Tavalugitul: cu un tvlug uor dup semanat, mai ales cind solul nu are suficienta umiditate in stratul
0-5 cm, favorizeaz rsritul uniform si mai devreme.
Lucrrile de intretinere.
Combaterea buruienilor: aceasta se poate face prin:
- prasitul culturii, atit pentru combaterea crustei cit si a buruienilor, care se face de mai multe ori, mecanic
sau manual;
- erbicidarea culturii, pentru combaterea buruienilor aparute in perioada de la semanat la rsrit, se realizeaz
prin erbicidare cu Tenoran, 4-5 kg/ha sau cu Stomp, 5 kg/ha in amestec cu 300-400 1 apa/ha, distribuit
uniform pe sol.
Raritul culturii: se practica de regula, la culturile efectuate pe suprafee mici si la care recoltarea se
face manual, cu precizarea ca la cel de- al doilea rrit plantele se lasa la distanta , una de alta, pe rind de 6-7
cm, asigurind circa 700 mii plante/ha.
Fertilizarea; in timpul vegetaiei, se aplica la nceperea tuberizarii rdcinilor, cind se administreaz
100-200 kg/ha azotat de potasiu, 100 kg/ha azotat de amoniu.
Irigarea culturilor: pentru a menine o umiditate cit mai constanta in sol pe tot timpul perioadei de
vegetaie, se face de 3-4 ori, fie prin aspersiune, fie prin rigole, cu norme de udare de 250-300 m.c./ha. Se va
evita excesul de umiditate in sol, care favorizeaz putrezirea rdcinilor.
44

Recoltarea.
Ptrunjelul pentru consumul din timpul verii se poate recolta din momentul in care rdcinile au
diametrul la colet de circa 1,5 cm, de regula din culturile care au fost semnate din toamna sau in ferestrele
iernii.
Pentru aprovizionrile de iarna, recoltarea se face toamna tirziu, manual sau mecanic.
Producia de rdcini variaza intre 20-25 t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A PASTARNACULUI
Pregtirea terenului
Atat pregtirea in toamna cit si cea de primavara a solului sunt asemanatoare cu cele de la morcov.
nfiintarea culturii
Pastarnacul se cultiva prin semanare direct in cimp.
Epoca de semanat: primavara de obicei primavara cu citeva zile mai devreme decat la morcov.
Semnatul din toamna se face tirziu, cu puine zile inainte de nghearea solului.
Schema de semanat: pe suprafee mici, semnatul se executa manual, in benzi de 4 rnduri,
echidistante, la intervale de 30-35 cm, iar distanta intre benzi de 50 cm. Pe suprafee mari se seamana cu
maina, fie pe teren plan, in randuri echidistante la 50 cm interval, fie pe teren modelat cate 3 rinduri pe
stratul inaltat, la 40 cm distanta intre ele.
Norma de semanat: este de 6-8 kg saminta/ha.
Adincimea de semanat: va fi, in medie de 135 cm.
Tavalugitul: imediat dup semanat, cu tvlug uor, mai ales pe solurile cu textura uoara, pentru
asigurarea contactului seminelor cu particolele de sol, cu efecte favorabile asupra rsritului.
Lucrrile de ntreinere
Se aplica asemanator si cu aceleai obiective ca si la celelalte radacinoase.
Combaterea buruienilor: este importanta in prima etapa, dup nfiinarea culturii si cand plantele sunt
mici Lucrarea se realizeaz astfel:
- pe cale chimica, prin erbicidare imediat dup semanat, cu Afalon, 1,5-2 kg ha in 450 l apa ha, fara
incorporare in sol. Cind este cazul se erbicideaza si dup rasarirea plantelor, daca apar buruieni;
- pe cale mecanica, printr-o prasila superficiala pe intervalele dintre rinduri, completata cu plivitul
buruienilor ce au ramas pe rind, lucrarea se repeta de cite ori este nevoie.
Raritul plantelor: pe rind, prin rrit, o data sau de doua ori. Plantale se lasa in final, pe rind la distanta
una de alta, la 7-8 cm, asigurind o desime de circa 200 mii plante/ha.
Irigarea culturii: se practica indeosebi atunci cand solul nu este suficient de umed si totdeauna in anii
secetosi, efectuand 3-4 udri, cu norme de udare de 300-400 m.c/ha.
Recoltarea.
Pastarnacul se recolteaza toamna tirziu, cu puin nainte de nghearea solului. In prima etapa se va
recolta cel provenit din semnturi de toamna si apoi cel care provine din semnturi de primavara. Cel care a
fost semanat in vara poate fi lasat eventual peste iarna in cimp, fiind necesara protejarea sa , in iernile fara
zapada, urmind a fi recoltat in primavara. Recoltarea este o lucrare destul de anevoioasa din cauza
nrdcinrii adinci.
Producia variaza intre 35-40 t/ha.
45

TEHNOLOGIA DE CULTURA A TELINEI

Rotaia culturilor.
In asolamentele legumicole pentru prevenirea unor boli, este bine sa respecte o rotatie de 3-4 ani.
Pregtirea terenului.
Prezint o mare importanta efectuarea lucrrilor de mobilizare a solului, pentru ca trebuie sa asiguram
condiii pentru dezvoltarea in adincime a sistemului radicular al plantelor de telina.
Fertilizarea de baza: cu ngrminte organice si minerale cu fosfor si potasiu.
Artur adinca: se executa toamna, la 25-30 cm adincime, realizind totodat si incorporarea in sol a
ngrmintelor organice si o parte a celor chimice administrate.
ntreinerea solului: primavara, prin afinare repetata, fertilizare, eventual si udare de aprovizionare,
pina la nfiinarea culturii.
Erbicidarea: cu Treflan, 4-5 1/ha, care se incorporeaz imediat in sol, la 7-8 cm adincime, eventual
odata cu ingrasamintele administrate primavara.
Modelarea terenului: mai ales la culturile pe suprafee mari, in straturi inaltate, cu latimea la
coronament de 104 cm.
Infiinarea culturii.
Cultura telinei pentru rdcin, in tara noastra, in mod obinuit se practica prin rasad.
Producerea rsadului: in acest scop, se seamana in rsadnie calde, in februarie, pentru culturile ce se
vor recolta in august-septembrie, sau in rsadnie reci, pentru culturile tirzii. In rasadnita se seamana pe un
substrat uor, compus din 50% nisip de riu si 50% mranita. Pregtirea seminelor nainte de semanat se face
prin dezinfectarea lor cu o soluie de sulfat de cupru (20 g la 1 litru de apa), prin mbiere timp de 4 ore, sau
in soluie de formaldehida timp de 20 minute.
Semnatul: se va face in rinduri, la 5-6 cm distanta folosind, 1,5-2 g seminte/m.p. sau prin
imprastiere, cu 3-4 g seminte/m.p.
Dirijarea temperaturii: dup semanat, temperatura substratului trbuie sa fie de circa 25 grade, nivel
care se menine pina la rasarirea plantelor, care poate avea loc in 8-10 zile de la semanat. Dup rsrire,
temperatura in rasadnita trebuie sa fie 20-25 grade ziua si 17-18 grade noaptea.
Repicarea: se face, cind plantele au 3 frunze adevarate, la circa 20 zile de la rsrit, in ghivece cu
dimensiunea de 4 cm, sau mai bine in palete alveolare. Dup repicat temperatura se va dirija la 18-20 grade
ziua si 12-15 grade noaptea, cu o aerisire bine condusa si cu calirea rsadurilor timp de 2-3 zile nainte de
plantare. De la repicat si pana la plantarea rsadurilor in cimp, nu trebuie sa treaca mai mult de 15 zile.
Infiinarea propriu-zisa a culturii
Epoca de plantare: in cimp pentru culturile timpurii, este in a doua jumtate a lunii aprilie, iar pentru
cele tirzii la sfirsitul lunii mai.
Schema dc plantare: pe suprafee mici si pe teren plan este in rinduri echidistante, la 50 ori 25 sau 40
ori 30 cm, asigurind o desime a culturii de 70 mii plante/ha. In cazul modelrii terenului, se pot planta 3
rinduri la distanta de 40 cm intre rinduri si 40 cm pe rind, asigurind o desime a culturii de 70-72 mii
plante/ha.
Tehnica de plantare: plantatul se face manual, avind in vedere ca nivelul coletului rsadului sa fie la
nivelul solului.
46

Bilonarea plantelor: dup plantare pentru asigurarea prinderii rsadurilor.

Udarea dup plantare: cu scopul de a favoriza prinderea tuturor plantelor, care la terenul nemodelat se
face prin aspersiune, iar la cel modelat conducind apa pe rigole, fara a se produce bltiri.
Lucrrile dc ntreinere
Completarea golurilor; se face la circa 5-6 zile de la plantare cu rsaduri din acelai soi folosit la plantare si
de aceeai virsta. Dup plantare se uda individual plantele.
Prasitul culturii: se executa prima data la citeva zile de la plantare, concomitent cu completarea
golurilor. Se executa manual si superficial, nu atit pentru distrugerea eventualelor buruieni, cit mai ales
pentru afinarea solului bttorit cu ocazia plantarii. Apoi sc executa ori de cite ori este nevoie si intodeauna
dup o udare sau dup o ploaie.
Irigarea: Dup irigarea fcut la plantare, urmtoarele se fac la 10-12 zile interval intre ele cu norme
de udare de 200-250 m apa/ha, iar in a doua parte a perioadei de vegetaie se uda mai des la interval de 7-8
zile si cu norme de udare mai mari, 300-350 m apa/ha.
Fertilizarea faziala; se face oadata sau de doua ori cu doze de ngrminte chimice a cror mrime
este in funcie de aprovizionarea solului in materie organica si de regimul de irigare practicat. Prima
fertilizare se face la 20-30 zile dup plantare cu 75-100 kg azotat de amoniu. 100-150 kg superfosfat si 50-70
kg sare potasica la hectar, care dup imprastierea lor cit mai uniforma pe intervalele dintre rinduri sc
incorporeaz in sol printr-o prasila superficiala. A doua fertilizare, daca este cazul, se face dup 30-35 zile
dup prima, folosindu-se aceleai ngrminte, in aceleai doze.
Inlturarea frunzelor imbatrinite: de la baza plantelor, care se executa manual, are ca efect, in
principal, accelerarea tuberizarii rdcinilor, aerisirea plantelor ceea ce permite nlturarea focarelor de
septorioza.
Recoltarea
Recoltarea rdcinilor de telina, pentru consumul din timpul toamnei, se face in august septembrie,
iar pentru depozitare in vederea consumurilor de iama, in octombrie noiembrie. Producia la telina pentru
rdcini variaza intre 30- 35 t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A SFECLEI ROSII
Sfecla roie sc cultiva obinuit prin semanare direct in camp, mai rar prin rasad, de regula pe
suprafee restrinse in grdinile familiale de legume.
Rotatia culturilor
In cadrul asolamcntelor legumicole sc cultiva in aceeai sola cu celelalte radacinoase. Poate reveni pe
aceeai sola odata la 3-4 ani. Este indicat sa se cultive dup prasitaoare ingrasate si nainte de leguminoase,
spre a reface fertilitatea solului.
Pregtirea terenului
Toamna sc face la fel ca la morcov, incorporind, odata cu aratura adinca. 2/3 din ingrasamintele
chimice cu fosfor si potasiu. Primvara se administreaz restul de ingrasaminte, odata cu lucrrile de
pregtire a patului germinativ.
Erbicidarea: se tace cu 6-7 zile nainte de semanat. folosind Ro-neet 5 l/ha. care se incorporeaz in sol
superficial, cu grapa cu colii reglabili.
Infiinarea culturii
47

Epoca de semanat: este de regula, in luna aprilie, cind temperatura solului la adincimea de 0-5 cm se
stabilizeaza la 7-8 C si nu mai este pericol de nghearea solului.
Schema de semanat: in rinduri echidistante, la 35-40 cm distanta intre ele.
Norma de samanta: necesara este de 10-15 kg saminta/ha in cazul seminteiplurigerme sau 8-10 kg
saminta/ha cind se folosete saminta monogerma. Se realizeaz astfel o desime a culturir de 550-600 mii
plante/ha, revenind 18-20 seminte pe metrul liniar.
Tratarea seminei: inainte de semanat cu fungicide si insecticide
Lucrarile de ntreinere
Distrugerea crustei: la culturile realizate prin semanare direct in cimp cu grapa stelata sau grebla,
dup caz.
Raritul: in cazul cind la semanat s-a folosit saminta plurigerma, lasind plantele pe rind, la al doilea
rrit, la circa 30 cm distanta intre ele.
Irigarea: in special la cultura infiintata prin rasad si in lunile secetoase. Este necesar ca irigarea sa se
aplice dup fertilizarea cu azot.
Fertilizarea faziala: se aplica diferentiat; la soiurile cu rdcin rotunda se face o singura fertilizare, la
circa 6 saptamini de la rsrire, cu 100 kg/ha azotat de amoniu; la soiurile cu perioada de vegetaie lunga, se
face si a doua fertilizare, la 10-12 saptamini de la rsrit cu azotat de potasiu 75-100 kg/ha, mai ales cind
vara este racoroasa si umeda.
Recoltarea
Pentru consumul din timpul verii, recoltarea poate incepe din momentul in care rdcinile au 3-3,5
cm diametru la colet, cind se recolteaz manual, prin smulgere, pe alese si pe msur solicitrii la consum.
Pentru pstrarea din timpul iernii, se recolteaz la sfirsit de octombrie, nceputul de noiembrie,
intodeauna pe timp frumos. Producia este de 25-40 t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A RIDICHILOR
Ridichile se cultiva prin semanare direct in cimp.
Epoca de semanat: la ridichile de luna, pentru consumul de primavara se seamana devreme, in martieaprilie, iar pentru consumul de toamna ctre sfirsitul lunii august. Si intr-un caz si in altul se fac semnturi
ealonate, in 3-4 perioade, la intervale de 10-12 zile.
Ridichile de vara-toamna se seamana in mai-iunie.
Schema de semanat: la ridichile de luna semnatul se face pe teren modelat, manual sau cu maina, in
benzi de 7 rinduri, iar cele de vara si de iarna, pe teren plan, in rinduri echidistante, la 40 cm, sau pe teren
modelat, in benzi de 3 rinduri la distanta de 37 cm.
Adincimca de semanat: este de 1,5-2,5 cm.
Norma de saminta: folosita la hectar este de 10-12 kg pentru ridichile de luna si de 8-10 kg pentru
cele de vara si de iarna.
Lucrrile de ntreinere
Sunt cele obinuite la culturile de radacinoase.
Raritul: la ridichea de vara se face un singur rrit la 10-15 zile de la rsrire, lai plantele pe rind la
10-12 cm distanta, iar la ridichea de iarna se fac doua rriri, prima la fel ca la ridichea de vara, a doua dup
20-25 zile, lasind plantele la 15-20 cm pe rind.
48

Udatul: se aplica numai in anii secetosi, se fac 3-4 udri la intervale de 15-20 zile cu norme de udare
de 300-350 m3/ha.
Recoltarea
La ridichea de luna se face periodic, pe alese, prin smulgere, pe msur ce rdcinile ajung la dimensiunile
corespunztoare pentru consum. Acelai lucru si pentru ridichea de vara. Ridichea de iarna se recolteaz
toamna tirziu, in octombrie- noiembrie, prin smulgere.
Producia la ridichea de luna este de 8-10 t/ha, la cea de vara 15-20 t/ha, si la cea de iarna 25-30 t/ha.

5.2.CULTURA LEGUMELOR BULBOASE

Dintre legumele de la care se consuma bulbii, cele mai raspindite in cultura la noi in tara sunt: ceapa,
usturoiul si prazul.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A CEPEI
In tara noastra ceapa se cultiva prin trei metode: prin arpagic, prin semanat direct in cimp (ceaclama)
si prin rasad (ceapa de apa).
Cultivarea cepei prin arpagic
Este metoda de cultura cea mai raspindita in prezent. Ea necesita doua etape. In primul an se obine
arpagicul si in al doilea an bulbul pentru consum.
Producerea arpagicului
Alegerea terenului, pentru obinerea unui arpagic de calitate buna se face astfel ca acestea sa fie
bogate in substane nutritive si lipsite de buruieni, avind ca planta premergtoare o prsitoare, care a fost
fertilizata cu gunoi de grajd.
Fertilizarea de baza, se face prin incorporarea in sol a 150 kg sare potasica si 250-300 kg superfosfat
la hectar.
Pregtirea terenului incepe din toamna, cind se executa aratura de toamna la o adincime de 30 - 35
cm, astfel ca sa fie ngropate cit mai adinci toate seminele de buruieni, inclusiv ingrasamintele administrate.
Afinarea de primavara, cit mai de vreme posibil, se mobilizeaz solul cu grapa cu discuri, la
adincimea de 10-12 cm.
Fertilizarea de primavara, presupune administrarea a 200 - 250 kg/ha azotat de amoniu si erbicidarea
cu unul din erbicidele aplicabile naintea semnatului, urmate ndeaproape de incorporarea in sol a acestora,
cu grapa cu coli reglabili, la adincimea de 6 - 8 cm.
Modelarea terenului, se executa pe suprafee mari, in vederea irigrii, in brazde inalte, cu latimea la
coronament de 104 cm. Pe suprafeele restrinse terenul nu se modeleaz.
Tavalugirea terenului inainte de semanat, in vederea distribuirii seminelor la adincime egala. Se
efectueaz tavalugirea straturilor inaltate, in mod uniform si fara sa produc denivelri, folosind in acest scop
tvlugul neted.
Epoca de semanat trebuie sa fie cit mai devreme, pina la 15-20 martie.
Pregtirea seminei, se face inainte de semanat, pentru a preveni atacul de mana, cind se trateaza timp
de 10 minute cu o soluie de sulfat de cupru de 0,5%.
49

Schema de semanat, pe teren modelat, se executa cu maina, cite 7 rinduri pe fiecare strat inaltat,
echidistante, la 15 cm, cu zone de protecie la rigole de 7 cm. Pe teren nemodelat, se seamana manual, in
benzi de 10 rinduri echidistante, la distanta de 10 - 12 cm si cu intervale intre benzi de 40 - 50 cm.
Adincimea de semanat de 1,5-2 cm, trebuie sa fie cit mai uniforma.
Norma de saminta este de 80 - 100 kg seminte/ha.
Desimea culturii de arpagic este de 3 3,5 milioane plante/ha.Tavalugitul dupa semanat, se aplica
atunci cind solul nu este prea umed, pentru a grbi rasarirea si a avea o rsrire uniforma. Semnatul de
timpuriu asigura obinerea de producii mari de arpagic de calitate superioara.
Lucrrile de ingrijire
La cultura pentru producerea arpagicului urmresc asigurarea unor condiii cit mai uniforme pentru
obinerea unui arpagic de calitate superioara.
Plivitul pentru combaterea buruienilor, se face manual, o data sau de doua ori, in general atunci cand
suprafeele sunt reduse.
Erbicidarea, se aplica in perioada de la semanat la rsrit, cu erbicide selective, avind in vedere de
perioada de la semnatul la rsritul cepei este deosebit de critica.
Irigarea, se uda de 2 3 ori, cu norme de udare de 250 - 300 m apa la hectar, in caz de seceta.
Prasitul, pe intervalul dintre rinduri, se executa superficial cu sapaliga, fara a rni sistemul pendicular
sau a disloca plantele.
Tratarea contra patogenilor, pentru combaterea manei, boala frecventa in anii cu precipitaii
abundente si temperaturi moderate, se aplica 2-3 tratamente, la avertizare cu soluii de Aliette WP, 0.3%. sau
Turdacupral 50 PU, 0,5%, Dithane M 45 PU, 0,2% etc.
Tratarea contra duntorilor, in primul rind pentru combaterea atacului de musca cepei, 2 tratamente,
la semnalarea duntorilor. Primul tratament se face cu Sinoratox 35 CE, 0,15%. Iar al
doilea, la 10 - 12 zile de la primul tratament, cu Diazol 60 EC, 0,15%.
Recoltarea arpagicului
Se efectueaz la sfirsitul lunii iulie, inceputul lunii august, cand virful frunzelor este ingalbenit pe o
lungime de 2 - 3 cm. Daca nu este recoltat la timp si survine o vreme ploioasa, arpagicul poate sa incolteasca
pe cimp si nu se mai pastreaza bine, iar calitatea lui ca materie scade mult. In cazul cind timpul se menine
ploios si frunzele din jurul bulbilor de arpagic precum si cele verzi nu se usuc si totui trebuie sa se
recolteze ca sa nu se intirzie prea mult arpagicul se smulge din pamint cu frunzele verzi si se aduna in
grmezi mici, astfel ca frunzele sa se ofileasc treptat, dar sa nu mucegaiasca.
Tehnica de recoltare manuala, presupune dislocarea arpagicului, ridicarea la suprafaa terenului, sub
forma de benzi, unde ramine 2-3 zile la soare pentru zvintare. Ulterior se scutura de pamint, se pune in lazi,
dup care se sorteaz pe categorii de mrime: I de 8 - 14 mm II de 14-20 mm si III de peste 20 mm.
Condiii de pstrare, peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate sau silozuri speciale, la o
temperatura fie sub 4 C, fie peste + 18 C. Pstrat la temperaturi cuprinse intre 4 le C, are tendina dup
plantare sa emit un numr mare de fusti. Inainte de a fi pus la strat, arpagicul se usuc bine timp de 10 - 14
zile la soare sau uscatorii speciale.
Producia sortata variaza intre 6 si 10 t/ha.
CULTIVAREA CEPEI PRIN ARPAGIC
Pregtirea solului.
50

Lucrrile efectuate toamna:

Discuitul, pentru desfiinarea culturii anterioare (cartofi, tomate, varza);
Fertilizarea de baza, cu 250 - 300 kg superfosfat si 100- 150 kg sare potasica/ha. Artur adinca, la 28 - 30
cm, pentru afinarea solului si incorporarea ingrasamintelor sinistrate.
Lucrrile efectuate primavara
Afinarea superficiala a solului, prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu coli reglabili;
Fertilizarea de primavara, se administreaz 150 kg/ha azotat de amoniu.
Erbicidarea, pentru combaterea buruienilor, cu Treflan 24 EC, 5 1/ha sau Dual 500 EC, 5 l/ha care se
incorporeaz in sol, cu discul.
Modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm.
Infiinarea culturii
Epoca de plantare, arpagicul se planteaza primavara, cit mai devreme, daca timpul permite, chiar in a
doua jumtate a lunii martie.
Pregtirea arpagicului pentru plantare, se refera la prevenirea unor patogeni, cum ar fi mana cepei,
prin tratament termic la nivel redus, astfel: arpagicul se tine timp de 8 ore la 30 - 35 C, precum si
duntorului musca cepei, astfel: arpagicul puin umezit se prafuieste cu Lindatox 3 PP (pulbere), in cantitati
de 2 g/kg de arpagic.
Plantarea se face manual, mecanic sau semimecanic. Cind lucrarea se executa manual terenul trebuie
marcat anterior.
pe teren nemodelat se planteaza in benzi, de 5 rinduri la distanta de 25 cm si cu latimea benzii de 50
cm. Pe suprafee mai mici, pe care prasitul culturii se face manual, se planteaza in rinduri echidistante la 25
cm si pe rind la 8 - 10 cm. De asemenea, se poate planta si in benzi de 6 - 8 rinduri la aceeai distanta si cu
poteci intre benzi de 40 - 50 cm.
pe teren modelat, se planteaza de regula mecanic, cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm, unul
de altul si pe rind de 6 - 8 cm , cu zone de protecie la rigole de 10 cm sau in benzi a cite doua rinduri cu
distanta intre rinduri de 25 cm si intre benzi de 34 cm, iar pe rind la 7 cm.
Adincimea de plantare a arpagicului trebuie sa fie mai mica pe solurile mai compacte, adica 2 - 3 cm
si mai mare pe solurile mai nisipoase, respectiv 4-5 cm. In general arpagicul se planteaza astfel ca virful lui
sa ramina la nivelul solului.
Norma de material: la hectar se folosesc 500 - 600 kg arpagic calitatea I-a.
Lucrrile de intretinere
Fertilizarea faziala, cu 200 kg/ha azotat de amoniu.
Erbicidarea, cind plantele de ceapa au 3 - 4 frunze normale, folosind erbicidul Gesagard 50 WP - 3
kg/ha sau cu Afalon 47 WP, 2 kg/ha, sau alte erbicide recomandate.
Prasitul solului, se efectueaz pe cit posibil mecanic, de 2 - 3 ori la adincimea de 6 - 8 cm uniform si
fara a provoca pierderi de plante si o data manual, daca este necesar.
Irigarea culturii, in caz de seceta, de 3 - 4 ori sau de cite ori este nevoie, cu norme de udare de 300 3
350 m apa/ha.
Recoltarea
Se face cind frunzele se nglbenesc si se usuc, ceea ce coincide cu sfirsitul lunii iulie, inceputul
lunii august. Lucrarea se executa manual, cu sapaliga, sau semimecanizat cu dislocatorul si stringere manuala
51

a recoltei. Dup recoltare, bulbii se aseaza in grmezi mici sau in benzi, se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare,
dup care se condiioneaz, se sorteaz si se transporta la locul de pstrare peste iama.
Producia, ajunge la 20 - 25 tone/ha.
CULTIVAREA CEPEI PRIN SEMANAT DIRECT (CEACLAMA)
In acest sistem de cultura se produc bulbii pentru consum in primul an.
Epoca de semanat, poate sa fie toamna sau primavara.
nfiinarea culturii prin semanat in toamna.
Pregtirea terenului: la fel ca la ceapa cultivata prin arpagic, plus discuitul si grapatul pentru o cit mai
buna maruntire. Cind este prea afinat se tavalugeste.
Epoca de semanat: toamna tirziu, in a doua jumtate a lunii noiembrie, pentru ca plantele sa rasara
numai in primavara.
Schema de semanat: pe teren modelat, se seamana mecanizat, cite doua benzi a doua rinduri pe stratul
inaltat, la distanta de 20 cm intre rinduri si 44 cm intre benzi. Pe teren nemodelat se seamana mecanizat, in
rinduri echidistante, la distanta de 35 cm, sau in benzi de 5 rinduri la 25 cm distanta intre rinduri si 40 - 50
cm intre benzi.
Norma de saminta: se folosesc 6 - 8 kg saminta/ha.
Adincimea de semanat: 2 - 2,5 cm.
Infiinarea culturii prin semanat in primavara
Pregtirea terenului: se face din toamna, ca si la culturile ce se infiinteaza in toamna.
Pregtirea seminei: tratata cu soluie de 0,05% sare potasica si borax, pentru a grbi rsrirea.
Epoca de semanat: primavara cit mai devreme, 1 - 10 martie, cind terenul s-a zvintat.
Tehnica de semanat: distantele, adincimea, cantitatea de saminta, se executa la fel ca in cazul
semnatului din toamna.
Ingrijirea culturilor semnate direct
Completarea golurilor: imediat dup ce se observa rindurile, folosind la semanat saminta umectata.
Distrugerea crustei: in primul rind la culturile semnate din toamna, cu grapa stelata.
Fertilizarea de primavara: imediat ce plantele se observa pe teren, se aplica 50 - 75 kg azotat de
amoniu/ha.
Prasitul: se executa mecanizat si se repeta de 3 - 4 ori, pe intervalul dintre rinduri, dintrebenzi si
potecile dintre benzi.
Raritul culturii: se aplica de 2 ori, prima data la distanta de 4 - 5 cm cind plantele au format 2-3
frunze; al doilea rrit se executa dup 20 - 30 zile de la primul, lasind intre plante pe rind 8-10 cm.
Erbicidarea in timpul vegetaiei: dup primul rrit, la citeva zile, cu erbicide selective,Ca de exemplu:
Afalon 47 WP, 2 kg/ha.
Fertilizarea faziala: dup cel de-al doilea rrit, se aplica doua fertilizri, la interval de 20-25 zile,
administrind, de fiecare data, 50 kg azotat de amoniu/ha, 60 - 80 kg superfosfat/ha si 50 kg sare potasica/ha.
Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta, cultura se uda de 4 - 5 ori prin rigole, in cazul terenului
modelat, si prin aspersiune la cel nemodelat. Norma de udare este de 200 m3 apa/ha, in prima parte a
perioadei de vegetaie si de 300 - 400 m3 apa/ha, in restul perioadei de vegetatie. Ultima udare se face cu cel
puin 30 zile nainte de recoltare, pentru ca maturarea bulbilor sa fie deplina.
52

Recoltarea: perioada de recoltare, este pe la sfirsitul lunii august prima decada a lunii septembrie.
Tehnica de recoltare este asemanatoare cu cea de la ceapa cultivata prin arpagic, productia este mai mare ca
la ceapa de arpagic, ajungind la 20 - 30 tone/ha.
CULTURA CEPEI PRIN RASAD (DE APA)
Pregtirea terenului, se face din toamna si se continua in primavara, asemanator ca la ceapa cultivata
prin arpagic.
Modelarea terenului, se face insa in straturi nguste inaltate cu latimea la coronament de 50 cm.
Producerea rsadului
Epoca de semanat: primavara, cit mai devreme posibil, chiar de la sfirsitul lunii martie, cu circa 50 55 zile naintea epocii de plantat.
Modul de producere: rasadul poate fi produs in rsadnie semicalde sau direct in cimp, pe straturi reci,
amenajate in locuri adpostite, obinuit foarte netede si uor adincite pentru udare uniforma.
Norma de saminta: 3,5 - 4 kg/ha.
Indicatori: pentru un hectar de cultura este necesara o suprafaa pentru producerea rsadului de 350 400 m.
ngrijirea rsadurilor: se face in mod obinuit (dirijarea climatului, udare, fertilizare, tratamente
preventive etc.).
Pregtirea pentru plantare: se face in prima jumtate a lunii mai si se refera la; tratarea prin stropire,
cu o zi nainte de livrare, cu soluie bordeleza 0,5% sau cu fungicide specifice pentru combaterea manei;
fasonarea dup scoatere, prin scurtarea rdcinilor si frunzelor; mocirlirea.
Parametrii de calitate: sa prezinte 2-3 frunze normale, o grosime la baza de 4 - 5 mm, rdcin
sanatoasa, sa nu fi inceput formarea bulbilor.
nfiinarea culturii
Plantarea: se face manual pe suprafee mici, cu plantatorul, sau mecanizat pe suprafee mari.
Schema de plantare: cite 2 rinduri pe stratul ngust inaltat (de 50 cm lime), la distanta de 30 cm intre
rinduri si 10 cm intre plante pe rind.
Adincimea de plantat: pe cit posibil la aceeai adincime la care au fost pe straturile de rsaduri.
ngrijirea culturii
Udarea de prindere: se aplica imediat dup plantare, cu norma redusa, care se repeta in caz de seceta
Completarea golurilor: cu rasad de aceeai calitate si virsta cu cel plantat,
Prasitul culturii: se executa superficial, de cite ori este necesar.
Fertilizarea faziala: ca la ceapa cultivata prin semanat direct.
Irigarea culturii: se aplica mai intens ca la celelalte tipuri de culturi, in funcie de precipitaiile locale,
de 5 6 ori pe vara, folosind norme de udare de 300 - 400 m3 apa/ha. Irigarea se ntrerupe cu cel puin o luna
inainte de recoltare.
Recoltarea
Perioada de recoltare: este mai tirzie ca la celelalte culturi de ceapa, obinuit la sfirsitul lunii
septembrie nceputul lunii octombrie.
Producia la ceapa cultivata prin rasad este destul de ridicata, de 25 - 30 t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A USTUROIULUI
53

Pregtirea solului
Lucrrile efectuate toamna: discuitul, pentru desfiinarea culturii anterioare; fertilizarea de baza, cu
259 300 kg superfosfat si 100150 kg sare potasica/ha; aratura adinca, la 28 - 30 cm, pentru afinarea
solului si incorporarea ngrmintelor administrate.
In cazul cind nfiinarea culturii se face din toamna, se vor continua lucrrile de pregtire cu: discuitul
si grapatul, pentru maruntirea si nivelarea solului.
Deschiderea rigoleleor, in vederea modelrii terenului.
Modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm.
Lucrrile efectuate primavara
In cazul cind nfiinarea culturii se face primavara, se vor contiunua lucrarile de pregatire cu
Afanarea superficiala a solului, prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu discur, la 8-10 cm adincime;
Fertilizarea de primavara se administreaz 200 250 kg/ha azotat de amoniu.
Erbicidarea, pentru combaterea buruienilor, cu 6 - 7 zile inainte de plantat, cu Treflan 24 EC, 3-5 l/ha,
care se incorporeaz imediat in sol la 8 - 10 cm adancime.
Irigarea, dup erbicidare. daca sunt condiii de seceta.
Deschiderea rigolelor, in vederea modelrii terenului.
Modelarea terenului, in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm.
nfiinarea culturii
Epoca de plantare:
toamna: in septembrie octombrie, pentru a avea timp sa se inradacineze;
primavara: in martie - aprilie.
Pregtirea bulbililor pentru plantare, se refera la: alegerea bulbilor,desprinderea bulbililor (ceilor)
din bulb, sortarea bulbililor pe categorii de mrime, asttel greutate medie de 1.5 g sa fie sanatosi; tratarea
contra nematozilor.
Plantarea: se face manual, mecanic sau semimecanic. Cind lucrarea se executa manual terenul trebuie
marcat anterior.
pe teren nemodelat se planteaza in benzi, de 5 rinduri benzi de 40 - 50 cm. Pe suprafee mai mici, pe
care prasitul se face manual, se planteaza in rinduri echidistante la 35 cm si pe rind la 6 - 8 cm.
pe teren modelat, se planteaza de regula mecanic, cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm, unul
de altul si pe rind de 6 - 8 cm, sau in benzi a cite 2 rinduri cu distanta intre rinduri de 25 cm si intre benzi de
34 cm, iar pe rind la 7 cm.
Adincimea de plantare a bulbililor trebuie sa fie mai mica pe solurile mai compacte, adica 2-4 cm.
Plantarea de toamna se face ceva mai adinc (4-5 cm).
Norma de material: la hectar se folosesc 600 - 800 kg bulbili (catei de usturoi).
Lucrrile de ntreinere
Fertilizare faziala, se face de 2 ori: prima cind plantele au 2 - 3 frunze normale, iar a doua la circa 20 25 zile dup prima, de fiecare data se administreaz cite 100 kg/ha azotat de amoniu.
Erbicidarea, la culturile infiintate din toamna, este necesar ca in primavara, cind plantele au 2 - 3
frunze normale, sa se faca erbicidarea cu Afalon 47 WP, 2 kg/ha sau alte erbicide recomandate.
Prasitul solului, se efectueaz pe cit posibil mecanic, de 2 -3 ori la adincimea de 6-8 cm uniform si
fara a provoca pierderi de plante si o data manual, daca este necesar.
54

Irigarea culturii, in caz de seceta, de 4 - 5 ori sau de cite ori este nevoie, cu norme de udare de 300 m
apa/ha. Cu 3-4 saptamini inainte de recoltare, cultura nu se mai iriga.
Recoltarea
Se face cind frunzele se nglbenesc si se usuc, iar tulpinile false se nmoaie. La culturi infiintate din
toamna, recoltarea are loc in luna iulie, cele infiintate primavara, pot sa fie recoltate in perioada iulie august. Lucrarea se executa manual, prin smulgere, sau semimecanizat cu dislocatorul si stringere manuala a
recoltei. Dup recoltare, bulbii se aseaza in grmezi mici sau in benzi, se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare,
dup care se condiioneaz, se sorteaz si se transporta la locul de pstrare peste iarna. Pastrarea de lunga
durata se face la temperatura de 0 - 3C. Producia ajunge la 6 - 10 tone/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A PRAZULUI
Pregtirea solului.
Lucrrile efectuate toamna: discuitul, pentru desfiinarea culturii anterioare si nivelarea solului;
fertilizarea de baza, gunoi de grajd, si 2/3 din cantitatea de ngrminte cu fosfor si potasiu: aratura adinca,
la 28 - 30 cm, pentru afinarea solului si incorporarea ngrmintelor administrate.
Lucrrile efectuate primavara: afinarea superficiala a solului, prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu
coli reglabili; fertilizarea de primavara, cu restul de ngrminte chimice cu fosfor si potasiu si cu azotat;
discuit, pentru incorporarea ngrmintelor si afinarea solului; erbicidarea, pentru combaterea buruienilor,
cu Treflan 24 EC, 3 1/ha care se incorporeaz in sol, cu discul, la 8 10 cm adincime; deschiderea rigolelor,
pentru modelarea terenului; modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm sau
de 50 cm.
Cultivarea prin semanare direct in cimp
Pregtirea seminei: tratata cu soluie de 0,05% sare potasica si borax pentru a grbi rasarirea.
Epoca de semanat: primavara cit mai devreme, 1-10 martie, cind terenul s-a zvintat si se poate intra
cu agregatul pentru semanat.
Tehnica de semanat: pe suprafee mai mari se face cu maina, in benzi de 3 rinduri, cu 35 cm intre
rinduri si 50 cm intre benzi, pe teren nemodelat.
Norma de saminta: se folosete o cantitate de 3 - 4 kg saminta la hectar la care este bine sa se adauge
saminta de salata ca planta indicatoare.
Adincimea de semanat; Este de 1,5-2 cm. Dup semanat solul se tavalugeste, cu scopul de a asigura
contactul seminelor cu particolele de sol.
Ingrijirea culturilor semanate direct
Rasarirea plantelor de praz va avea loc dup circa 10-12 zile, perioada in care terenul trebuie sa fie
suficient de umed si sa nu formeze crusta;
Completarea golurilor: imediat ce se observa rindurile, folosind la semanat saminta umectata.
Distrugerea crustei: in primul rind la culturile semnate din toamna, cu grapa stelata;
Fertilizarea de primavara; imediat ce plantele se observa pe teren, se aplica 50 - 75 kg azotat de
amoniu;
Prasitul: se executa mecanizat si se repeta de 3 - 4 ori, pe intervalul dintre rinduri, dintre benzi si
potecile dintre benzi;
55

Raritul culturii: se aplica atunci cind plantele au format 2-3 frunze, la distanta de 10 - 15 cm intre
plante pe rind;
Completarea golurilor: in timpul raritului, se poate face o noua lucrare, folosind plante eliminate la
raritul pe rind;
Erbicidarea in timpul vegetaiei: dup primul rrit, cind plantele de praz au 2 - 3 frunze normale, cu
Gesagard 50WP, 2 kg/ha.
Fertilizarea faziala: dup cel de-al doilea rrit, se aplica doua fertilizri, la interval de 20 25 zile,
administrind, de fiecare data, 50 kg azotat de amoniu, 60 - 80 kg superfosfat si 60 kg sare potasica/ha.
Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta, cultura se uda de 7 - 8 ori prin rigole, in cazul terenului modelat, si
prin aspersiune la cel nemodelat, incepind imediat dup rasarirea plantelor si continuu pina in luna
septembrie. Norma de udare este de 300 m3 apa/ha.
Musuroitul plantelor: efectuat si ca bilonare a rindurilor cu plante, se face cu scopul de a determina inalbirea
tulpinii false pe zona cit mai mare.
Combaterea patogenilor: in mod special a manei, se face cu mai multa grija ca la ceapa prin arpagic,
deoarece perioada de vegetaie la praz este mai lunga, prin aplicarea a 3 - 5 stropiri.
Recoltare:Perioada de recoltare, la culturile obinute prin semanat direct in cimp. se recolteaza pe la sfirsitul
lunii august prima decada a lunii septembrie.
Cultivarea prin rasad.
Producerea rsadurilor.
In acest scop se folosesc rsadnie semicalde sau reci.
Epoca de semanat: este in luna martie.
Norma de saminta: 10 g saminta/m2, pentru a obine 2000 3000 fire de rasad/m2 rasadul de praz, ca si cel
de ceapa, nu se repica, dar se poate obine din semnturi mai rare.pentru a fi mai viguros. Norma de saminta
2,5 - 3 kg/ha. Suprafaa necesara de brazde 200m patrati pentru 1 ha de cultura.
Pentru ngrijire se aplica: dirijarea factorilor de mediu, udarea, aerisirea, fertilizarea suplimentara, plivitul
buruienilor, tratarea pentru prevenirea atacurilor de patogeni si duntori.
Virsta rsadurilor: se considera optima virsta de 45 60 zile de la semanat, cind rasadul trebuie sa aiba
urmtoarele caracteristici: 3-4 frunze adevarate; 15 16 cm inaltime; 3 5 mm diametru la colet.
Infiinarea culturilor.
Pregtirea rsadului: se refera la: scoaterea rsadului din rasadnita, numai pe msur utiilizarii la plantat,
sortarea riguroasa, fasonarea si mocirlirea. La fasonare, se reduc rdcinile 5-6 mm si frunzele cu 1/3 din
lungimea lor. Imediat dup fasonarea rdcinii, aceasta se mocirleste pentru a nu se deshidrata.
Epoca de plantare: in cimp rsadurile se planteaza in intervalul 10 30 mai, uneori si mai tirziu, pina in luna
iunie.
Tehnica de plantare: manual se executa cu plantatorul, mecanizat cu maina de plantat rasaduri.
Schema de plantare: este aceeai ca si la semanat. Rasadul se planteaza ceva mai adinc cit a fost in rasadnita.
Ingrijirea culturilor infiintate prin rasad.
56

Cultura prin rasad, se ngrijete asemanator cu cea infiintata prin semanat. Recoltarea: toamna tirziu,
producia fiind destinata mai ales pentru pstrare si consum ealonat cursul iernii. Producia ce se poate
obine 25 40 tone/ha.

5.3.CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI.

TEHNOLOGIA DE CULTURA A VERZEI IN CIMP.
Rotaia culturilor.
In asolamentul legumicol, solei in care se cultiva varza i se administreaz gunoi grajd in anul de cultura. Cele
mai bune premergtoare pentru varza sunt cerealele, leguminoasele si cucurbitaceele. Varza timpurie, de
vara, roie si creata se cultiva in ogor propriu, iar varza de toamna se poate realiza si in cultura succesiva
dup legume verdeuri, mazare psti si chiar dup orz si griu.
Cultura timpurie si de vara a verzei.
Toamna: terenul se ara adine la 28-32 cm, incorporindu-se in sol gunoiul de grajd si 2/3 din ingrasamintele
chimice cu fosfor si potasiu.
Primavara: cind terenul s-a zvintat, se lucreaz cu discul, se erbicideaza cu Treflan 24 EC (la varza de vara),
cu 4-6 zile nainte de plantare si se incorporeaz in sol mpreuna cu 200 kg/ha azotat de amoniu. Terenul se
modeleaz in straturi inaltate, cu latimea coronamentului de 94 sau 104 cm.
Cultura de toamna a verzei.
Vara, intrucit pina la plantarea in cimp a rsadurilor terenul este ocupat cu o cultura timpurie, dup recoltarea
acesteia se face o aratura superficiala la 18-20 cm adincime si ingrasarea cu 30-40 t/ha gunoi de grajd bine
descompus dup care terenul se grapeaza. Inainte de plantare cu 5-6 zile terenul se erbicideaza, mai ales dup
cereale, la fel ca la cultura timpurie, se administreaz 100 kg/ha azotat de amoniu si se incorporeaz in sol la
6-8 cm adincime. Terenul se modeleaz in straturi inaltate, de 104 cm lime la coronament.
Producerea rsadurilor.
Se face in rsadnie calde, semicalde, reci sau in brazde in cimp in funcie de destinaia acestora, respectiv
pentru culturi timpurii, de vara sau de toamna.
Epoca de semanat: pentru culturile timpurii, semnatul in rsadnie calde se face in perioada 20.01- 05.02,
pentru cele de vara in rsadnie semicalde de la 25.02 pina la 10.03, iar pentru culturile de toamna intre 0110.05.
Norma de saminta: la m2 se folosesc 6-7 g saminta, iar pentru un hectar sunt necesare 0,300 - 0,350 kg
saminta.
Repicatul: rsadurile de varza timpurie se repica, de dorit in ghivece nutritive. Pentru culturile de vara si de
toamna se produc rsaduri nerepicate.
nfiinarea culturii prin rasad.
Pregtirea rsadurilor: la cele destinate pentru culturi timpurii se vor lua masuri de calire, pe cind rsadurile
nerepicate (pentru cultura de vara si de toamna), se scot cu grija, se fasoneaza si se mocirlesc.
Epoca de plantare in cimp: este in funcie de destinaia culturii, astfel:

57

-la varza timpurie se face primavara cit mai timpuriu, intre 10 si 25 martie, imediat dup zvintarea
solului;
-la varza de vara, pentru ealonarea produciei, plantarea in cimp se face la doua epoci diferite: prima
intre 15-25 aprilie, iar a doua intre 1 si 10 mai;
-la varza de toamna: intre 20 iunie si 5 iulie.
Tehnica de plantare: rsadurile se planteaza manual, pentru cultura timpurie,manual sau mecanic pentru
culturile de vara si de toamna.
Schema de plantare: varza timpurie se planteaza pe teren modelat, in straturi inaltate, doua rinduri pe strat, la
distanta de 70x 25 cm; varza de vara in aceleai condiii se planteaza doua rinduri, la 70x30 cm, iar cea de
toamna la 70x35-50 cm. Pe teren modelat in biloane,rsadurile de varza timpurie se planteaza pe partea
sudica a bilonului. 60x25 cm, iar cele pentru cultura de toamna, pe partea nordica, la 70x35-50 cm, aceasta
presupunind orientarea rindurilor pe direcia est-vest.
Adincimea de plantare: este pina la prima frunza normala.
Udarea de prindere: se face imediat dupa plantare, cind se aplica o norma de udare de 200 m3 de apa/ha.
Infiinarea culturii de varza prin semanat direct in cmp.
Varza de vara si varza de toamna, in special, pot sa fie cultivate si prin semanat direct in cimp.
Pregtirea terenului: se face la fel ca si in cazul culturii prin rasad, cu meniunea ca in momentul semnatului,
solul sa fie bine maruntit, aezat si suficient de reavan.
Epoca de semanat corespunztoare este in perioada 10-20 aprilie.
Tehnica de semanat: semnatul in cimp se face cu maina, dupa aceleai scheme de la cultura prin rasad.
Adincimea de semanat: 1,5-2 cm, seminele de varza fiind foarte mici.
Norma de saminta: 1,2-1,5 kg saminta la hectar. E bine sa se foloseasc saminta drajata.
Din punct de vedere tehnologic varza roie si varza creata (de Milano) se trateaza ca varza de vara, cu
plantare la sfritul lunii aprilie - nceputul lunii mai prin plantare asigurandu-se un spaiu de nutriie mai
mare, 40 mii plante/ha la varza roie si 35 mii plante/ha la varza creata, ca urmare a habitusului mai dezvoltat
al acestor specii si a perioadei de vegetaie mai lungi.
Lucrrile de ngrijire a culturii.
Completarea golurilor: pentru culturile realizate prin rasad,se efectueaz la 4- 7 zile dupa plantare, folosind
rasad de aceeai varsta si de acelai soi cu cel din cultura infiintata.
Raritul : la culturile semnate direct, se realizeaz o data sau de doua ori ( in funcie de procentul de rsrire )
inccpind din momentul cind plantutele au 2-3 frunze adevarate. Raritul definitiv ( la distante optime ) se
realizeaz la 15-20 zile dupa rsrit, plantele rezultate ( fasonate si mocirlitc ) pot fi folosite in acelai lan
pentru completarea unor goluri accidentale.
Prasilele: se executa mecanic sau manual dupa fiecare udare sau ploaie mai mare de 10 mm, incepind la 1012 zile de la plantare sau cind plantele au rsrit, in cazul culturilor semnate direct in cimp. Odaia cu
prasilele manuale se face si o uoara musuroire, care se completeaz pe msur ce plantele cresc. Lucrarea se
executa mecanic intre rinduri si manual pe rind.
Fertilizarea in timpul vegetaiei: se aplica de doua ori; prima la 10-15 zile dupa completarea golurilor sau la
cel de al doilea rrit, iar a doua puin nainte de nvelitul capatinilor, folosind de fiecare data 100 kg azotat de
amoniu, pentru varza timpurie si varza de vara st 200 kg/ha azotat de amoniu la varza de toamna.
58

Irigarea: pe toata durata vegetaiei. La varza timpurie se aplica 2-3 udri la interval de 15-20 zile, dindu-se
300-350 m3 de apa /ha, la cea de vara 4-5 udri, iar la cea de toamna 7-8 udri cu norme de 350-400 m3 de
apa la hectar. La varza de toamna irigatul se ntrerupe cu circa doua saptamini nainte de recoltare pentru a
evita craparea capatinilor.
Recoltarea. Se realizeaz manual cu cutite mari, tind coceanul sub capatina bine formata. Producia ce se
realizeaz este mare, dependenta insa de varietate si de tehnologia aplicata, astfel; la varza timpurie 25-30
t/ha; la varza de vara 35-40 t/ha; la varza de toamna 60-70 t/ha; la varza roie 30-35 t/ha; la varza creata 4050 t/ha.
T EHNOLOGIA DE CULTURA A CONOPIDEI.
Rotatia culturii.
Conopida ocupa in asolament acelai loc cu varza de capatina, fiind tratata ca o cultura principala. Conopida
poate reveni pe aceeai sola numai dup 4-5 ani.
A. Conopida timpurie.
Se cultiva prin rsaduri repicate produse in sere sau solarii nclzite.
Epoca de semanat: semnatul se realizeaz intre 20.01 - 10.02, utilizindu-se 4-5g saminta/m patrat.
Semnatul se face in rinduri echidistante la 5cm si la o adincime de 1,5-2cm.
Repicatul: rasadul se repica atunci cind apar primele frunze adevarate, in ghivece sau cuburi nutritive de
7x7x7 cm.
Pregatirea terenului.Comporta aceleai lucrri ca la varza timpurie.
Epoca de plantare: in cimp este cit mai timpuriu, intre 10 si 15 martie in regiunile din sud si 15-30 martie in
cele din nord.
Schema de plantare: pe teren modelat, se planteaza doua rinduri pe stratul inaltat, la 70x30 cm. Pe teren
modelat in biloane, se planteaza pe partea sudica a acestora, la distanta de 50x25 cm.
Adincimea de plantare: a rsadurilor este aceea la care au stat in ghivece.
Marca de prindere: se efectueaz imediat dup plantare o udare, cu 250-300 m3/ha.
Cultura conopidei de vara.
Cultura se realizeaz prin rasad repicat in aceleai condiii cu conopida timpurie diferena constind in:
-data de semanat, care este 5-10.III;
-data de nfiinare a culturii in cimp prin plantare, care este 20-25.IV.
Lucrrile de intretinere.
Sunt aceleai ca la conopida timpurie. Suplimentar, la soiurile care nu nvelesc bine inflorescenele, la
sfirisitul lunii mai nceputul lunii iunie, se fringe una-doua din frunzele mari si se acopera inflorescena,
pentru a nu se deteriora din cauza expunerii la insolatia directa.
Cultura conopidei de toamna.
Se realizeaz, de regula, prin rasad. Pentru cultura de toamna rasadul se produce in rsadnie reci sau pe
brazde de cimp.
59

Epoca de scmanat: se seamana intre 1 si 10 mai, in rinduri echidistante la 8 cm distanta, folosind cca. 0,3 kg
saminta pentru a produce rsadurile necesare unui hectar de cultura. Adincimea de semanat este de 1,5-2cm.
Rasadul nu se repica, insa se rrete la distanta de 4 cm fir de fir si se fertilizeaz cu soluie de ngrminte
chimice complexe (2%) in cantitate de 4-6 l/m2.
Pregtirea terenului.
Cultura se poate realiza succesiv unor culturi de verdeuri sau mazare psti. Dup recoltarea acestora, se ara
la 15-18 cm, se aplica ingrasamintele chimice (150-200 kg azotat de amoniu, 250-300 kg superfosfat si 100150 kg sare potasica la ha) care se incorporeaz in sol.
Erbicidarea se face la fel ca la varza de toamna.
Modelarea terenului: dup fertilizare si afinare, terenul se modeleaz in straturi inaltate, pentru ecartamentul
de 140 cm sau 150, sau in biloane de 60-70 cm.
Infiinarea culturii.
Pregtirea rsadului: rsadurile se scot din rasadnita cu grija, se fasoneaza si se mocirlesc.
Epoca de plantare: este intre 20 iunie si 1 iulie schema de plantare: pe teren modelat, pe straturi, se planteaza
cite doua rinduri la distanta de 70 cm intre ele si 35-45 cm intre plante pe rind. Pe biloane, conopida se
planteaza pe partea nordica a bilonului la 60x35 cm.
Adincimea de plantare a rsadurilor este pina la prima frunza normala.
Lucrrile de ngrijire a culturilor.
Completarea golurilor: trebuie fcut in prima saptamina dup plantare, folosind rsaduri din acelai soi si de
aceiai virsta cu cel plantat iniial.
Irigarea: conopida se iriga in funcie de regimul de precipitaii al zonei in care se cultiva aplicindu-se 4-5
udri la cea timpurie si la 7-8 la cea de toamna, folosind norme de 300-400 m.c.apa/ha.
Combaterea buruienilor: cultura se menine curata de buruieni, prin prasile manuale pe rind si mecanice pe
intervalele dintre rinduri. Cind prasitul se face nanual, concomitent cu aceasta se face si musuroitul plantelor.
Fertilizarea in timpul vegetaiei: cu azotat de amoniu se face de doua ori, prima data la doua saptamini de la
plantare, cu 100 kg/ha. A doua fertilizare se face cu circa 10 zile dup prima, la conopida timpurie si 15-20
zile, la cea de toamna, folosind aceleai doze ca la prima fertilizare.
Protejarea inflorescenei: o lucrare speciala, care se aplica la soiurile de conopida cu frunze scurte, in scopul
de a feri inflorescena de radiaia luminoasa directa, Se face, fie prin legarea cu rafie a frunzelor deasupra
inflorescenei, fie fringind 1-2 frunze deasupra ei.
Recoltarea.
Conopida ncepe sa fie recoltata cind inflorescenele au ajuns la dimensiuni normale, nainte de a se rsfira.
Recoltarea se face tind inflorescena cu 2-3 frunze sub ea, astfel ca acestea sa o protejeze in timpul
transportului si manevrrilor.
Producia se ridica la 10-15 t/ha, la conopida timpurie, si la 20-25 t/ha la conopida e toamna, cind s-au
cultivat soiuri, si 25-40 tone/ha, cind se cultiva hibrizi.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A GULIEI
Rotatia culturilor
In asolament guliile ocupa acelai loc ca varza, revenind pe aceiai sola dup 4-5 ani. Pentru gulii cele mai
bune premergtoare sunt: lucerna, castraveii si fasolea. Guliile se cultiva prin rasad.
Producerea rsadurilor.
60

Pentru gulie, producerea rsadului se face in condiii naturale. Se seamana in tot cursul lunii mai, pe brazde
reci, la distante mai mari, deoarece rasadul de gulii nu se repica.
Pregtirea terenului.
- in toamna: ncepe prin executarea lucrrilor de toamna (discuit pentru desfiinarea culturii premergtoare,
nivelarea terenului, fertilizarea de baza cu 2/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu, aratura adinca la 28-32
cm
concomitent cu incorporarea ngrmintelor);
- in primavara: se continua cu grapatul terenului, fertilizarea cu restul de ngrminte chimice cu fosfor si
potasiu si azotat de amoniu, erbicidarea cu Treflan 24 EC 5l/ha se face nainte de plantare cu 5-6 zile si se
incorporeaz in sol la 10-12 cm concomitent cu ingrasamintele chimice aplicate anterior. Urmeaza
deschiderea rigolelor si modelarea in brazde ridicate cu latimea la coronament de 94 sau 104 cm.
Infiinarea culturii.
Epoca de plantare: 05.06-10.07. Schema de plantare: cite doua rinduri pe strat, la 70x30 cm, cu zone de
protecie la rigole de 12-17 cm. Tehnica de plantare - manuala sau mecanic.
Lucrrile de ngrijire a culturilor.
Udarea pentru prindere, imediat dup plantarea rsadurilor cu 200-250 m.c. apa/ha.
Completarea golurilor la 3-5 zile de la plantare cu rasad de aceiai virsta si acelai soi.
Irigarea ori de cite ori este nevoie, in jur de 6-7 udri, cu norma de udare 300 m3ha.
Prasitul se executa o data manual cu sapa pe rind si de 2-3 ori mecanic, pe intervalele dintre rinduri.
Fertilizarea faziala se face cu azotat de amoniu de 2 ori, cind plantele s-au prins si au pornit in vegetaie si la
nceputul formarii guliilor (150 kg/ha).
Recoltarea se face cind guliile au ajuns la maturitatea de consum. Primele recoltri au loc la 50-60 zile de la
plantare. Producia, 20-25 t/ha.

5.4.CULTURA LEGUMELOR VERDEURI.

Se cultiva ca legume verdeuri o serie de specii anuale, bienale si perene, care dei aparin la familii botanice
diferite, au multe insusiri comune sau asemanatoare. Dintre acestea fac parte: salata, spanacul,loboda si
legumele verdeuri condimentare.

Tehnologia de cultura a spanacului.

Rotatia culturilor.
In asolament pentru cultura spanacului, sunt considerate ca plante premergtoare foarte bune: mazarea,
fasolea, cartofii, tomatele si radacinoasele, iar bune: ardeiul, vinetele, ceapa si prazul. Revine pe aceiai sola
la 3-4 ani. Spanacul, cultivindu-se mult in sistemul culturilor succesive, se intelege ca locul sau in asolament
este in funcie de cultura de baza.
Epoca de nfiinare: spanacul se poate semana o perioada lunga din an, ca de exemplu:
61

-semnatul toamna devreme, la sfirsitul lunii august-inceputul lunii septembrie, pentru a se recolta la
10-20 octombrie;
-semanat toamna mai tirziu, la 10-12 octombrie, pentru a se recolta primavara, pe la jumatatea lunii
aprilie;
-semanat in primavara foarte timpuriu, din luna martie, pentru a se recolta in luna mai.
Pregtirea terenului.
Fertilizarea de baza: cu gunoi de grajd bine descompus si 2/3 din ingrasamintele chimice cu fosfor si potasiu.
Artur adinca: pentru afinarea solului, la 20-25 cm adincime si incorporarea ngrmintelor.
Maruntirea si nivelarea arturii:
-toamna: nainte de executarea semnturilor de toamna;
-primavara: nainte de executarea semnturilor de primavara realizind totodat si incorporarea in sol
a ngrmintelor cu azot.
Modelarea terenului: se recomanda sa fie fcut inainte de semanat. In cazul cind in perioada augustseptembrie, cind se pregtete terenul pentru semnatul toamna devreme, solul este uscat, este necesar ca sa
se faca mai intai irigarea terenului, cu scopul de a se executa lucrrile de pregtire a solului in bune condiii.
Infiinarea culturii.
Tehnica de semanat: insamintarea se face cu maina de semanat universala.
Schema de semanat:
-pe teren nemodelat, se seamana in benzi de 6 rinduri, cu distanta intre rinduri de 20 cm, iar intre benzi de 60
cm.
-pe teren modelat se seamana pe coronamentul stratului inaltat, cite 2 benzi, fiecare cu cite 2 rinduri. Distanta
intre rinduri este de 25 cm, iar intre benzi 34 cm, cu zone de protecie la rigole de 10 cm.
Adincimea de semanat: este de 2-3 cm daca semnatul se face primavara sau toamna devreme, si de 3-4 cm
daca semnatul se face toamna tirziu.
Norma de samint: este de 15-25 kg/ha, dup cum saminta are facultate germinativa mai mare sau mai redusa
si dup epoca de semanat (la semnatul de toamna tirziu cantitatea de saminta se mrete cu 20%).
Lucrrile de ntreinere.
Tavalugirea semnturii: cu tvlugul de lemn, numai pe solurile uscare si afinate, nu insa si la
semnturile fcute toamna tirziu. cind se poate forma crusta.
Completarea golurilor imediat ce se observa rindurile. folosind saminta umectata .
Reinerea zpezii: pe semnturile din cimp care ierneaza, folosind parazapezi din valuri de coceni, vrejuri
etc.
Lucrarea cu grapa stelata: daca se formeaz crusta de gheata sau polei.
Evacuarea apei: provenita din ploi si zapada daca stagneaza pe cultura.
Fertilizarea faziala: nainte de prasila se imprastie in cultura 4-5 tone de mranita amestecata cu 150 kg azotat
de amoniu la hectar.
Prasitul: pentru distrugerea crustei si a buruienilor, cind spanacul are 3-4 frunze adevarate, si incorporarea
ngrmintelor.
Raritul: daca plantele au rsrit prea des raritul se face odata cu primul prsit.
Irigarea: atit la culturile rezultate din insamintarile timpurii din toamna, ca si cele din samanamrile tirzii de
primavara. in caz de seceta se uda de 1-2 ori cu norme de udare de 250-300 m3 ara ha.
62

Recoltarea.Poate incepe cind plantele au 5-6 frunze, prin smulgerea plantelor celor mai mari. Operaia de
recoltare trebuie sa se termine nainte de apariia tulpinilor florale.
Producia poate sa fie intre 8-10 t/ha, pentru spanacul semanat in primavara sau toamna timpuriu, si 15-20
t/ha pentru culturile fcute prin semanat toamna tirziu.

Tehnologia de cultura a salatei.

Rotatia culturilor.
In asolament, salata, datorita perioadei scurte de vegetaie, se cultiva in sistemul culturilor succesive, ca o
cultura anterioara sau urmtoare. In sistemul culturilor asociate, are rolul de cultura secundara, care insa se
are in vedere la stabilirea nivelului de fertilizare la cultura de baza.
Cultura salatei in cimp se poate face: prin semn are direct si prin plantare de rasad.
Pregtirea terenului.
Se realizeaz in funcie de nfiinare a culturii si modul de cultivare al salatei. La culturile infintate din
toamna, pregtirea terenului se finalizeaza din toamna, la cele care se nfiineaz primavara devreme, se vor
continua lucrrile de pregtire si in primavara.
Desfiinarea culturii premergtoarese executa cu ridicarea integrala a resturilor vegetale.
Discuitse face pentru tocarea resturilor vegetale ramase si afinarea solului la 10-15 cm.
Nivelarea de exploatare, mai ales pe suprafee mari, pentru asigurarea circulaiei apa.
Fertilizarea de baza, cu gunoi de grajd si 2/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu.
Artur de baza, la 25-30 cm adincime, pentru afinarea solului si incorporarea ngrmintelor organice si
minerale.
Afinarea de primavara, prin discuit, imediat ce solul s-a zvintat.
Erbicidare, inainte de nfiinarea culturii cu citeva zile, cu Balan 8 EC, 10 1/ha, care este imediat incorporat
in sol cu grapa cu coli reglabili, la adincimea de 6-8 cm.
Deschiderea rigolelor pentru modelare, pe suprafee mari.
Modelarea terenului, in straturi ridicate, cu latimea la coronament de 104 cm.
Cultura salatei prin semanat direct in cimp.
Epoca de semanat: semnatul salatei in cimp se poate face toamna, cel mai tirziu in prima jumtate a lunii
septembrie sau primavara timpuriu-luna martie, in prima decada a lunii in zonele din sud si mai tirziu in zona
colinara. De asemenea se mai poate semana direct in cimp, in sistemul culturilor succesive, incepind din a
doua jumtate a lunii mai si pina in iulie.
Schema de semanat: pe teren modelat, se seamana cu maina, in benzi de doua rinduri cu distanta intre
rindurile din banda de 25 cm, iar intre benzi de 34 cm cu zone de protecie la rigole de 10 cm. Pe teren
nemodelat se seamana in benzi de 5 rinduri la distanta de 20-25 cm si intre benzi de 40-50 cm.
Norma de saminta: se folosete o cantitate de 2-3 kg saminta de salata la hectar. Saminta fiind mrunt si
uoara, in scopul unei bune distribuiri la semanat, se amesteca cu mranita in proporii de o parte saminta la 5
parti mranita bine cernuta. Se poate reduce norma de insamintare la 1,5-2 kg saminta/ha si evitarea
amestecrii acesteia cu mranita, prin folosirea la semanat a seminei drajate.
63

Adincimea de insamintare: 1,5-2 cm sau chiar mai puin.

Lucrri dc ingrijire.
Irigarea pentru rsrire: se aplica semnturilor de primavara, dar mai ales la cele fcute vara (in sistemul
culturilor succesive), fiind repetata de 2-3 ori la intervala de 10-12 zile.
Tavalugitul: se aplica imediat dup semanat, cu tvlugi uori din lemn.
Raritul: in timpul vegetaiei, lucrarea se executa manual lasind plantele pe rind la distanta de 15 cm una de
alta la soiurile mai puin viguroase si 20 cm pentru soiurile viguroase.
Completarea golurilor: folosind ca rasad plantele rezultate de la rrit.
Prasitul: sc executa cu ocazia raritului, si o prasila uoara, plivitul pe rind si completarea golurilor.
Fertilizarea: se poate face odat cu prima prasila. administrind 100-150 kg azotat de amoniu, fertilizarea fiind
repetata la circa 10 zile cu aceiai doza.
Irigarea: devine necesara mai ales daca sezonul este secetos, aceasta repetindu-se cel puin de doua ori la
intervale de 10 zile, folosind 200-250 m apa/ha. Pe teren nemodelat, pentru irigare, rigolele sc deschid pe
intervalele dintre straturi.
Cultura salatei prin rasad.
Se practica in vederea obtinerii de recolte in sezonul de toamna sau in primavara timpuriu.
Producerea rasadului.Epoca de producere a rasadului se face in functie de perioada de infiintare aculturilor.
Pentru cultura de toamna,rasadul se produce pe brazde in cimp,in luna august iar pentru plantarile de
primavara, se produc in rasadnite semicalde,in luna februarie.
Schema de semanat,la producerea rasadului se seamana in rinduri la 5cm distanta,folosindu-se 2-2,5g
saminta/m patrat. Rasadul nu se repica.
Epoca de plantat,este atunci cind rasadul arevirsta de 4-5saptamini de la semanat,iar plantele au 3-4 frunze
normale in rozeta.In functie de tipul de cultura plantarea se va face in perioada:
-15-31 martie,la culturile de primavara;
-sfirsitul lunii august inceputul luniiseptembrie,la culturile de toamna, pentru consumul din luna octombrie;
-in a doua jumatate a lunii septembrie,cind recolta este destinata consumului de primavara de timpuriu.
Schema de plantare a rasadului va fi aceeasi cala infiintarea culturii prin semanat direct in cimp.
Pregtirea rsadului: pentru plantare, presupune ca radacinile rasadurilor sa se fasoneze. Rsadurile se
planteaza la aceeasi adincime.
Lucrarile de ngrijire.
Completarea golurilor se face cu rasad asigurat ca rezerva.
Udarea dupa plantare se face pentru asigurarea prinderii rasadurilor,cu norme reduse de 150-200metri cubi
apa/ha.
Prasile se fac superficial,avind in vedere ca sistemul radicular al salatei este la suprafata solului.
Irigarea este necesara mai ales daca sezonul este secetos, de cel putin doua ori la intervale de 10 zile, folosind
norme moderate de 200-250metri cubi apa/ha ca si la culturile infiintate prin semanat.
Fertilizarea intimpul vegetatiei,se executa de obicei in doua etape la interval de circa 10 zile,odata cu
prasilele, administrind100-150kg/ha azotat de amoniu.
Mulcirea se face la culturile plantate din toamna tirziu, pentru consumul din primavara.
Recoltarea se face manual si incepe odata cu formarea capatinei.Lucrarea trebuie sa se execute pe timp
uscat.Productia este de 15-25t/ha la culturile in ogor propriu si intre 10-15t/ha la culturile succesive.
64

5.5.CULTURA LEGUMELOR PASTAIOASE

Cultura legumelor pastaioase este reprezentata in tara noastra de urmtoarele specii: mazarea de gradina,
fasolea de gradina, bobul, bamele. Speciile din aceasta grupa sunt anuale, erbacee, cu perioada de vegetaie
scurta, ceea ce le face sa se includ eficient in sistemul culturilor succesive (mazare, fasolea si bobul pot
constitui plante anterioare iar fasolea se poate cultiva si succesiv).
Tehnologia de cultura este relativ simpla, cultivindu-se prin semanare direct in cimp.
La mazare si fasole existind si posibilitatea mecanizrii integrale a culturii.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A FASOLEI.
Tehnicile de cultivare a fasolei sunt relativ diversificate in funcie de soiurile cultivate (pe arac sau pitice)
precum si in funcie de locul de cultura (in cimp deschis sau in spatii protejate).
Rotatia culturilor.
Se vor evita solele anterior cultivate cu plante care lasa o masa importanta de resturi vegetale, sau cu cartof.
Deasemenea, este nefavorabila cultivarea dup sfecla daca in sol exista doze mari, de bor, precum si dup
culturi care au fost erbicidate cu erbicide la care fasolea este sensibila. Fasolea poate urma in cultura mare
dup cereale paioase. In cultura irigata se poate amplasa si cultura a-II-a, fie dup ea insasi fie dup mazare,
care paraseste terenul devreme. Totui pentru motive fitosanitare se recomanda o rotatie de minimum 3 ani.
Pregtirea terenului.
Pentru a germina, saminta de fasole necesita un teren umed si bine aerat, care sa nu aiba crusta. Pe terenuri
mai grele, aratura de 30 cm adincime va fi fcut in toamna-iama. Lucrrile de primavara se efectueaz la
umiditate corespunztoare, evitind tasarea si limitind numrul de treceri. Pe terenuri uoare aratura se face
ceva mai la suprafaa iar lucrrile de primavara se fac astfel incit sa se evite degradarea structurii solului si
pierderea apei. In toate cazurile, parcela trebuie sa fie cit mai plana pentru a favoriza precizia semnatului si
reglajul mainilor de recoltat.
In cultura tradiionala lucrrile dc ntreinere a solului pina la semanat se fac in scopul combaterii buruienilor.
Semnatul.Desimea culturii: se stabilete in funcie de germinaia seminei dar si in funcie de modul de
recoltare si de tipul de produs ce se dorete obtinut. Pentru producia de psti foarte fine, densitile
recomandate sunt de 40-45 boabe germinabilc/m patrat in timp ce la varietile cu psti mai mari, mai puin
fine, densitile pot fi mai reduse (30-35 boabe germinabile/metru petrat).
. Schema de semanat: se practica distanta intre rinduri de 45 cm sau 50-60 cm.
Epoca de semanat: pentru culturile destinate pieei, semnatul se poate incepe cind in sol se inregistreaza
temperaturi de peste10 gradeC si nu mai exista pericol de bruma,pentru fasolea destinata industriei se poate
semana ceva mai tirziu pentru a evita orce risc.
Semnatul se va face uniform cu repartizare a seminelor pe rind si ca adincime de semanat pentru a favoriza
uniformitatea pstilor.
Adincimea de semanat: trebuie sa fie cuprinsa intre 3-5 cm, dar se recomanda sa fie a mai mare pe msur ce
epoca de semanat este mai tirzie si pe soluri mai uoare.
Lucrri de intretinre.
65

Cultura nu va fi irigata inainte de rsrire pentru a nu favoriza apariia crustei.

Fertilizarea:fasolea utilizeaz ingrasamintele organice daca sunt complet descompuse si aplicate culturii
precedente. Dintre ingrasamintele minerale, fasolea rspunde bine la ingrasamintele azotate in doze moderate
care se situeaz in jur de 60 kg N/ha sau mai mici (25-30 kg N/ha). Dozele de azot de peste 100 kg/ha duc la
perturbarea echilibrului vegetativ si a formarii nodozitatilor, sesibilizeaza plantele la boli si la cdere.
Ingrasamintele cu azot se aplica la pregtirea terenului sau in primele faze de vegetaie.
Musuroirea uoara a rindurilor de plante atunci cind sunt in stadiul de 4-6 frunze pentru a evita
imburuienarea pe rind fara a se recurge la prasitul prea aproape de plante care pot afecta sistemul radicular.
Prasitul, daca trebuie executat intre rinduri, se va executa foarte superficial.
Irigarea: este indispensabila pentru a obine producii mari si de calitate si pentru a obine o producie de
psti uniforme in vederea recoltrii mecanizate.
Perioadele de aplicare a udrilor trebuie sa fie naintea semnatului, (in cazuri extreme cind solul este foarte
uscat, sau in cazul culturilor succesive) sau in perioada de vegetaie. Odata cu inceputul nfloririi, irigarea se
va face in mod regulat, in funcie de necesitai si va continua pina la stadiul de cretere a pstilor.
Combaterea chimica a buruienilor, este foarte necesara deoarece pe ling pagubele pe care le produc,
buruienile constituie un mare impediment pentru recoltarea mecanizata. Pentru a avea o cultura curata, se cer
imbinate metodele mecanice si chimice. Se vor alege erbiridele in funcie de speciile predominante in
cultura. Pe ling altele, se pot aplica erbicidele Galaxy, 2 1/ha, postemergent, pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate anuale,sau Basagran 600, 1,5-2 1/ha, de asemenea post emergent,pentru combaterea
buruienilor dicotiledonate anuale.
Recoltarea.Pastaile verzi se recolteaz cind acestea au dimensiunile specifice soiului si sunt fragede si
suculente. In general, recoltarea poate fi fcut la 55-70 zile de la semanat, in funcie de soi si epoca de
cultura. Recoltarea se poate face fie manual sau mecanizat.Productia de psti este de 6-7 t/ha, dar potenialul
soiurilor este mai mare 12-16t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MAZAREI BOABE.
Mazarea este cultivata exclusiv in cimp deschis, prin semanare, fie in asolamente de gradina.
Rotatia
culturilor. In privinta plantei premergatoare mazarea de gradina poate fi cultivata dupa orice cultura care nu
paraseste prea tirziu terenul in toamna si da posibilitatea ca lucrarile de pregatire a terenului sau se execute in
bune conditii.Sunt indicate ca bune premergatoare varza,cartoful,tomatele si castravetii,mai ales ca dupa
leguminoase, terenul fiind mai bogat in azot este mai bine valorificat de alte culturi. Mazarea de gradina se
preteaz foarte bine in sistemul culturilor succesive, intrucit are o perioada scurta de vegetaie si poate fi
semanata primavara foarte timpuriu.
Pregtirea terenului.
Nivelarea de exploatare a terenului. Nivelarea terenului este necesara atit pentru efectuarea in condiii optime
a semnatului cit si pentru a asigura efectuarea recoltrii mecanizate, fara pierderi. Nivelarea se face dupa
recoltarea culturii premergtoare pe teren uscat, prin afinarea terenului cu grapa cu discuri si 1-2 lucrri cu
nivelatorul.
Fertilizarea de baza se face cu ngrminte fosfatice si potasice.
Artur de baza la 22-25 cm adincime, efectuata cu plugul, in agregat cu grapa stelata. Artur trebuie sa fie
de buna calitate si sa sigure incorporarea in sol a tuturor resturilor vegetale.
66

Pregtirea patului germinativ se efectueaz primavara cit mai devreme, printr-o singura lucrare cu
combinatorul in cazul discuirii din toamna a arturii, care sa asigure o buna afinare a solului pe adincimea de
8 cm. Daca este necesar, aceasta lucrare poate fi precedat de o grapare sau, pe terenurile nediscuite din
toamna, de o lucrare cu grapa cu discuri, naintea acestor lucrri se aplica ingrasamintele chimice necesare si
eventual erbicidul care trebuie incorporat.
Infiinarea culturii.
Pentru obinerea de producii extratimpurii, semnatul se poate face fie din toamna, folosindu-se soiuri care
rezista la temperaturile sczute din timpul iernii, fie primavara foarte timpuriu, in ambele cazuri cu
precocitate accentuata.
Semnatul din toamna, se practica in condiiile din tara noastra in acele zone in care temperaturile din timpul
iernii nu scad sub -12 C ...- 14C la nivelul solului. Rezistenta cea mai buna a plantelor se manifesta in
primele faze de vegetaie, de aceea epoca optima de semanat este naintea ngheului solului (de obicei in
primele zile ale lunii noiembrie).
Semnatul in primavara, se face atunci cind nu s-a semanat in toamna. Pentru obinerea de producii timpurii
se poate semana fie in ferestrele iernii (februarie) fie primavara foarte timpuriu (in mustul zpezii).
Pentru obinerea de producii mai tirzii, necesare pentru ealonarea ofertei de matere prima la fabricile de
conserve sau in gospodriile individuale, este mai indicat sa se ealoneze producia mai degraba prin
folosirea soiurilor tirzii, decit prin semnatul intirziat.
Controlul si pregtirea seminei este foarte necesar cu toate ca saminta de mazare isi pastreaza facultatea
germinativa timp de 2-3 ani la soiurile cu bob zbircit si 3-4 ani la cele cu bob neted.
Tratarea semintelor;inainte de semanat saminta trebuie sa fie tratata impotriva gargaritei mazarei, a agentilor
patogeni de sol si eventual impotriva manei.De obicei tratamentele se fac in unitatile producatoare sau
distribuitoare de saminta,dar unela tratamente se pot facesi in unitatile de productie.Impotriva
gargaritei,semintele se trateaza pringazare folosind produsul Phostoxin(Delicia)care se prezinta sub forma de
tablete(de obicei de 3g).Se administreaza 30g/t de saminta.Impotriva principaliloragentipatogeni,rezultate
bune au dat Apron TZ69SD, 1,5 KG/t.Tratamentul se face prin prafuire, cu2-3zile inainte de semanat.
Desimea culturii, variaza in funtie de dezvoltarea vegetativa caracteristica fiecarui soi si aaprovizionarii cu
apa si elemente fertilizante.Astfel,pentru soiurile cu dezvoltare vegetativa puternica in conditii bune de
aprovizionare cu apa si elementele fertilizante se recomanda 90-100 plante/m. patrat,in timp ce pentru
soiurile mai precoce densitatea optima tinde spre 120 plante/m.patrat. Densitatile de 100-110 plante/m.patrat
sunt corespunzatoare pentru majoritatea soiurilor mijlocii sau tardive din actualul sortiment cultivat.

Nor ma de saminta: necesara pentru semanat se stabilete in funcie de masa a o mie de boabe si de
facultatea germinativa a fiecrui lot, in funcie de densitatea aleasa si variaza in limite relativ largi (cel mai
adesea intre 180-220 kg/ha).
67

Schema de semanat: intervalul dintre rinduri este de 12,5 cm cu actualele maini de semanat (de ex. SUP 29),
dar pot fi folosite si distante intre rinduri de 15-20 cm. In cazul folosirii semntorilor, de mare precizie,
pneumatice, distanta intre rinduri se poate mari pina la 30 cm.
Adincimea de semanat: variaza de la 3 cm in condiii mai dificile de sol (frig si umiditate ridicata) pina la 5
cm pe soluri mai uoare sau la semnatul intirziat. Este inportant ca seminele sa fie bine acoperite de sol,
altfel porumbeii si ciorile pot aduna seminele neincorporate suficient, producind goluri in cultura.
Fertilizarea: in general, fertilizarea organica nu se practica la mazarea de gradina decit pe solurile foarte
sarace in humus. Pe solurile acide se impune administrarea de amendamente calcaroase, mazarea fiind
pretenioasa la prezenta calciului in sol. Aplicarea ngrmintelor minerale trebuie astfel fcut incit acestea
sa nu ajunga in imediata vecintate a seminei. Azotul disponibil in sol, este utilizat mai ales in primele stadii
de cultura.
Intreinerea culturii.
Prasitul: pentru culturile care se infiinteaza in rinduri rare, atunci cind plantele au circa 10 cm se poate face
un prsit mecanic, superficial, cu viteza mica.
Erbicidarca: in tehnologia clasica, combaterea buruienilor se face prin tratamente cu erbicide. Se folosesc
erbicide cu incorporare nainte de semanat (ex. Benfluraline, 1080 g substana activa/ha, contra gramineelor).
La noi este posibila aplicarea erbicidului Balan, 6 1/ha. O serie de erbicide se aplica dupa semanat si nainte
de rasarirea culturii (de exp.Pendimetalin respectv Stomp, Terbutrin, etc.). Tratamentele se completeaz cu
aplicri a unor erbicide specifice in perioada de vegetaie. In cazul folosirii erbicidului Pivot este, absolut
necesar ca in cadrul rotaiei culturilor sa se respecte perioada de pauza pentru semnatul culturilor sensibile
(4-5 luni pentru cerealele paioase, 9-10 luni pentru porumb, 24-26 luni pentru floarea soarelui si cartof si 36
luni pentru sfecla si legume.Irigarea: pentru o buna reuita a culturii, mazarea trebuie sa fie irigata in
perioadele in care apare aceasta necesitate. Perioada critica este nainte si imediat dupa inflorit cind se pot
aplica doua udri, in caz de necesitate, 200-300 m apa/ha.
Recoltarea: se practica 3-4 recoltri manuale succesive, ultima fiind fcut pe plantele smulse din sol cind
producia este destinata vinzarii sub forma de psti. Mazarea destinata industrializrii poate ti recoltata in
modalitati diferite: smulgere manuala, recoltare mecanizata cu MRM-2,2, recoltare si batozare intr-o singura
faza.
Producia de psti variaza intre 6-9 t/ha psti verzi,iar la boabe verzi randamentul fiind de 40-45% la
batozare.

5.6.CULTURA LEGUMELOR SOLANO-FRUCTOASE

TEHNOLOGIA DE CULTURA A TOMATELOR
Tipurile de culturi de tomate in cimp
Importanta deosebita a culturii tomatelor a determinat efectuarea mai multor tipuri de culturi, care se
deosebesc prin mai multe criterii: epoca de nfiinare (tomate timpurii, de vara, de vara-toamna), materialul
68

folosit la nfiinarea culturii (rasad, semanat direct), destinaia produciei (consum proaspt, prelucrare
industriala s.a.).
Pregtirea solului.
Indiferent de tipul culturii de tomate si de sistemul exploatatiilor, sunt necesare numeroase lucrri de
pregtire a solului.
Lucrri efectuate toamna:
-discuitul, pentru desfiinarea culturii anterioare, segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in vederea
nivelrii;
-nivelarea de ntreinere, cu scopul de a asigura condiii optime pentru irigarea culturii, mai ales la irigarea
prin rigole;
-subsolajul, pentru afinarea adinca a solului, la circa 50 cm, odata la 3-4 ani, in special pe solurile grele,
argiloase;
-fertilizarea de baza, cu gunoi de grajd si ngrminte chimice cu solubilizare lenta (2/3 din doza totala de
superfosfat si sare potasica) difereniat dup tipul culturii de tomate;
-aratura adinca, la adincimea de 28-32 cm, pentru afinarea .solului si incorporarea ngrmintelor.
Dozele si momentele de aplicare a ngrmintelor organice si minerale la culturile
de tomate timpurii;
Momentul aplicrii
% din doza totala
Gunoi de grajd N
| Toamna inainte de aratura
100
1 Primavara la pregtirea terenului pentru
plantare (a)
25
1 In perioada de cretere vegetativa a
plantelor (b)
25
| In perioada de cretere intensiva a
fructelor
2x25
a)
Se recomanda ngrminte complex de tip NP;
b)
Se recomanda fertilizri extraradiculare cu ngrminte foliare cu microelemente.
Dozele si momentele de aplicare a ngrmintelor organice si minerale la culturile de tomate
de vara-toamna pentru consum in stare proaspata:
% din
doza totala
Momentul aplicrii
Gunoi de grajd N
P205
Toamna inainte de aratura
100
50
Primavara la pregtirea terenului
pentru plantare
In perioada de cretere vegetativa a
plantelor
In perioada de cretere intensiva a
fructelor

69

25
(a)

25-50
(a)

25
25

0-25 (b)
-

_
In perioada de coacere in masa a
fructelor

25

2x25

a) Sc recomanda ngrminte complex de tip NP;

b) In zonele din sudul tarii se recomanda o fertilizare si in perioada de vegetaie.
Dozele si momentele de aplicare a ngrmintelor organice si minerale la culturile
de tomate destinate industrializrii:
% din doza totala
Momentul aplicrii
Gunoi de grajd
N
P25
100
Toamna nainte de aratura
50
j Primavara Ia pregtirea terenului pentru
20 (a)
plantare
50 (a)
j In perioada de cretere vegetativa a
50
plantelor
25
| In perioada de cretere intensiva a fructelor a) Se recomanda ngrminte complex de la culturile infiinate prin
tip NP;
semanat
direct in cimp,aceasta fertilizare se va aplica la 10 zile dupa rasarit.
Lucrri efectuate in primavara:
-grapatul terenului, cu grapa cu coli reglabili sau grapa cu discuri, pentru afinarea solului si distrugerea unor
buruieni;
-fertilizarea de primavara, cind se administreaz diferena de 1/3 din ingrasamintele de fosfor si potasiu,
precum si ingrasamintele cu azot;
-erbicidarea, pentru combaterea buruienilor, care se efectueaz difereniat, in
funcie de modul de nfiinare a culturii de tomate:
1 Treflan 24 EC, 3-5
L/ha; Dual 3 l/ha-ppi -inainte de plantare cu 5-6 zile,
Culturi
cu incorporare uoara incorporat in sol la 6-8 cm, aplicat
infiintate cu ; (4- 5cm);
odaia cu ingrasamintele chimice;
rasad
Galex 500 EC- 8
-dup incorporarea ingrasamintelor
L/ha:
chimice:

70

Culturi
Paarlan 720 EC 1,2
-naintea semnatului cu 6-8 zile,
nfiinate prin L/ha; Paarlan 720 EC incorporat in sol la 4 cm adincime;
semanare
1 l/ha,
direct in sol (ppi) 0,3 kg/ha;
-imediat dup semanat, fara
Dual 2-4 L/ha- 0,3 ppi incorporare in sol;
cu incorporare
uoara;
Sencor 70 WP,(4-5
cm)
-deschiderea rigolelor in vederea executrii modelrii terenului;
-modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm; -deschiderea canalelor
provizorii, pentru conducerea apei spre rigolele de udare.
Producerea rasadului
Rasadul de tomate se va produce in functie de tipul culturii.
Epoca de semanat, se stabilete in funcie de perioada de plantare a rsadurilor;
-tomate timpurii: 25 II-1 III, in sere inmultitor sau in rsadnie calde, rsadurile trebuind sa aiba o virsta de
45-60 zile;
-tomate de vara-toamna pentru consum: 1.03-20.03, in rsadnie semicalde, solarii, virsta rasadului la
plantare trebuie sa fie de 35-45 zile.
-tomate pentru industrializare: din 05.03 pina in 25.03, in trei etape la interval de 10 zile, in rsadnie
semicalde, solarii, virsta rsadului la plantare trebuie sa fie de 35-45 zile.
Schema de semanat: semanat in rinduri, la 5 cm interval intre rinduri si 1,5-2 cm intre semine pe rind.
Norma de saminta: 250-300 g saminta/ha.
Repicatul rsadurilor: la circa 10 zile dupa rsrit, cind frunzele cotiledonale sunt orizontale iar primele
frunze adevarate sunt vizibile, pentru tomatele timpurii folosind ghivece sau cuburi presate, cu dimensiunea
de minim 7x7x7 sau 8x8x8, iar pentru tomatele vara-toamna repicatul se poate face in rsadnie semicalde,
pe pat nutritiv, la distanta de 8x8 cm sau 10x10 cm.
Lucrrile de ngrijire: nainte si dupa repicare se aplica lucrrile speciale de ngrijire a rsadurilor, care se
refera la dirijarea factorilor de mediu, fertilizarea si protecia plantelor. nainte de plantare cu 7-14 zile, se
procedeaz la calirea rsadurilor, ndeosebi la tomatele timpurii, pentru a reduce socul dupa plantare si riscul
de distrugere a acestora la modificarea climei.
Indicatori: pentru obinerea rsadului necesar la un hectar de cultura sunt necesare urmtoarele suprafee
(sera inmultitor, rasadnita calda sau semicalda):
-40 m2 de suprafaa pentru semanat, cu 6-7 g/m2 saminta;
-350-400 m2 de suprafaa pentru repicatul rsadurilor. nfiinarea culturii
La cultivarea tomatelor, masurile pentru nfiinarea culturii se stabilesc in funcie de tipul culturilor
practicate. Ca urmare, vor fi situaii de infiintare a culturilor cu rasad si de infiintare a culturilor prin semanat
direct nfiinarea culturii cu rasad
Epoca de plantare: se stabilete astfel ca plantele sa nu fie afectate de brumele tirzii de primavara:
tomatele timpurii
20.04 - 01.05;
71

tomatele de vara
20.04 15.05;
tomatele pentru industrializare
20.04 - 25.05.
Tehnica de plantare: plantarea se face, dupa caz, manual sau mecanizat.
Schema de plantare: depinde de particularitile de cretere a hibrizilor soiurilor
si destinaia culturilor:
-tomate timpurii, susinute: - 2 rinduri pe stratul modelat, 60-70 cm intre rinduri, 30 cm intre plante pe rind;
circa 44 000 plante/ha;
-tomate de vara, susinute: - 2 rinduri pe stratul modelat, 60-70 an intre rinduri, 40 cm intre plante pe rind;
circa 33 000 plante/ha;
-tomate pentru industrializare, susinute: - 2 rinduri pe stratul modelat, 60 cm intre rinduri, 50 cm intre plante
pe rind; circa 26 000 plante/ha
La tomatele timpurii, cultivate pe teren nemodelat, schema clasica de plantare prevede 70 cm distanta intre
rinduri si 25-30 cm intre plante pe rind, asigurind astfel o densitate a culturii de circa 47 000-57 000
plante/ha.
In funcie de tradiia locala se pot folosi si alte scheme.
Adincimea de plantare: pina la prima frunza adevarata, la rasadul mormi, sau culcat pe direcia rindului. la
rasadul alungit.
nfiinarea culturii prin semanat direct in cimp
Aceasta metoda se practica, de regula, in arealele din sudul tarii si la soiurile tirzii. destinate sa asigure
materia prima pentru industria de conserve.
Epoca de semanat: 05.04-10.05. atunci cind temperatura solului, la adincimea de circa 5 cm. este in jur de
10-12C. Obinuit se seamana in 3 etape, pentru ealonarea produciei.
Schema de semanat: cite 2 rinduri pe stratul modelat cu latimea de 104 cm. la distanta de 50 cm intre rinduri.
Norma de saminta: 1.5-2 kg samintaha. La semnatul cu maini de precizie, se poate reduce norma de
saminta sub 1 kg/ha. In saminta de tomate se poate amesteca si salata. 400g saminta/ha, ca planta indicatoare
pentru eventualitatea aplicrii pratie oarbe.
Adincimea de semanat: 2-2,5 cm. Pentru aceasta adincime de semanat se impune, o foarte buna pregtire a
stratului superficial al solului (0-5 cm).
Lucrari de ntreinere.
La ngrijirea culturilor de luate se aplica o seric de lucrri, unele avind caracter general, altele fiind practicate
in special pentru tomate.
Lucrri generale.
Se executa cu scopul ue a asigura condiii generale de cretere si dezvoltare a piantelor atit in cazul culturilor
infiintate cu rasad cit si a celor prin semanat direct in sol.
Udarea dupa plantare: la fiecare planta, se administreaz 1-2 1 apa. manual pe suprafee restrinse sau se uda
pe rigole, cu o norma de 150-200 m cubi/ha.
Udarea semnturii: la tomatele semnate direct in sol. trebuie asigurata umiditatea solului pe cit posibil
constanta in stratul 0-5 cm.
Atunci cind in zilele urmtoare semnatului nu sunt precipitaii atmosferice, umiditatea solului se asigura cel
mai bine prin aspersiune. Aceste condiii trebuie asigure rasarirea plantelor in maximum 12-15 zile de la
semanat.
72

Completarea golurilor la culturile infiintate cu rasad, la 2-3 zile dup plantare, se executa manual, folosind in
acest scop rasadul de rezerva, de aceeai calitate, din acelai hibrid si de aceiai virsta cu cel folosit iniial la
plantare.
Raritul tomatelor semanate direct in sol, se executa de 1-2 ori manual, prima data cind plantele au o pereche
de frunze adevrate, iar a doua oara cind au 4-5 frunze adevrate, lasind cel mult 2 plante la un loc. Distanta
finala de rrit va fi de circa 45 cm intre plante pe rind, asigurind astfel .10-32 mii plante/ha. Eliminarea
acestei lucrri costisitoare este posibila atunci cind se dispune folosirea de saminta drajata si de semntori
de precizie, caz in care se reduce si norma de saminta.
Prasitul solului, se aplica in cursul vegetaiei de cite ori este nevoie, de regula de 3-4 ori; pe intervalul dintre
rinduri si dintre plante pe rind. pentru alinarea solului si pentru combaterea buruienilor. La primele prasile,
adincimea este mica, pentru a nu distruge sistemul radicular al plantelor. La cultura nfiinata prin semanat
direct in sol mai ales in condiii de imburuienare. trebuie sa se aplice prasitul chiar nainte de rasarirea
plantelor, orientarea fiind posibila cu ajutorul plantei indicatoare de rind.
Irigarea culturii se va face in funcie de condiiile pluviometrice, de pina la 6-8 ori. la intervale do 8-10 zile,
norma de udare fiind de 200-500 m3/ha. De regula, irigrile se aplica la intervale mai scurte si cu norme de
udare mai mari (400-500 m cubi/ha) in faza de formare si cretere intensa a fructelor.
Culturile infiintate prin semanat direct in sol se iriga la interval de 15 zile in lunile iunie si iulie, si 20-25 zile
in august si septembrie.
Fertilizarea faziala are o mare importanta la tomatele timpurii, atit pentru nivelul cit si pentru calitatea
produciei obinute. In general,se fac doua fertilizri, prima imediat dup apariia primelor fructe (cu 50 kg
azotat de amoniu si 50 kg sare potasica/ha) iar a doua la 15-20 zile dup prima (cu 120 kg azotat de amoniu,
100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica/ha).
Si la celelalte tipuri de culturi, de vara-toamna pentru consum sau pentru prelucrare industriala, programul de
fertilizare are mare nsemntate.
Lucrri speciale
La tomatele timpurii, la care se urmrete obinerea unei producii de calitate ridicata, se impune aplicarea
unor lucrri cu caracter special.
Infiinarea mijloacelor de susinere a plantelor, este obligatorie la culturile timpurii, cu hibrizi/soiuri cu port
inalt si in regiunile cu precipitaii abundente. In acest scop se folosesc:
-tutori, confecionai din lemn (araci), tulpini de floarea soarelui, trestie;
-spalier scund, cu o sirma, la 04-05 m nlime, susinuta pe tarusi montati pe rind, la distanta de 5 m;
-spalier inalt, cu doua sirme fixate pe bride, la 1,2-1,4 m inaltime, susinute pe stilpi din lemn sau beton armat
cu diametrul 6 cm, montati pe rind la distanta de 4 m.
Palisarea plantelor sau legarea de mijloacele de susinere, se repeta de mai multe ori pe msur ce plantele
cresc in inaltime. La susinerea pe tutori, legtur trebuie fcut sub forma literei 8 pentru evitarea rnirii
plantelor. La spalier, susinerea plantelor se face cu sfori, legate cu un capat de sirma spalierului si cu celalalt
capat de baza plantei, rsucind planta in jurul sforii.
Copilitul, se aplica numai la culturile timpurii si de vara susinute pe araci sau spalier, prin indepartarea
lstarilor laterali nainte ca acetia sa depaseasca 5-7 cm lungime. La tomatele timpurii copilitul se aplica
radical. La tomatele de vara susinute pe spalier inalt, se pastreaza pe ling tulpina principala si 2-3 copili
preflorali, ca ramificaii secundare ale tulpinii, in funcie de vigoarea hibridului/soiului.
73

Cirnitul, presupune indepartarea virfului tulpinii, dup 1-2 frunze aflate deasupra ultimei inflorescene
pstrate. Se aplica cu scopul opririi creterii terminale a tulpinii si orientrii tuturor substanelor sintetizate de
frunze ctre inflorescene, respectiv pentru stimularea creterii fructelor si mturrii lor mai devreme. La
tomatele timpurii, cimitul plantelor sc executa obinuit dupa a 4-a inflorescena; uneori se opteaza si la
cirnirea tomatelor timpurii dup 3 inflorescene, pentru o producie si mai timpurie, sau chiar dup 5-6
inflorescene, pentru prelungirea produciei la culturile timpurii. La tomatele de vara-toamna cultivate pe
spalier, cirnitul se aplica cu 2-3 saplamini inaintea primei brume de toamna, pentru valorificarea superioara si
a fructelor formate in inflorescenele superioare.
Tratamente cu substane bioactive, se aplica la tomate in mod difereniat, in funcie de scopul urmrit.
Stimularea legrii florilor, la cultura timpurie a tomatelor, cind condiiile climatice sunt nefavorabile
(temperaturi sczute) in perioada de nflorire a primei inflorescene, in cazul unor exploataii reduse ca
mrime, cu folosirea unuia din produsele speciale: Tomatostim. 3,3% ;Atonic LC, 1:4000 la 20 zile de la
plantare; No-seed, 01%; Tomafix LC. 0,09%. Stropirea primei inflorescene cu soluie se va face cind in
aceasta sunt 2-4 flori deschise si se repeta la 4-5 zile.
Stimularea maturrii fructelor, se poate face prin tratamente cu Ethrel, care se aplica in mod difereniat, in
funcie de scopul urmrit:
-accelerarea coacerii fructelor la cultura tomatelor timpurii: soluie de Ethrel cu concentraia 200-250 ppm,
administrata prin pulverizare fina pe plante cind fructele din prima inflorescena au diametrul de 2-2,5 cm;
-ealonarea si/sau sincronizarea coacerii la tomatele pentru industrializare; soluie de Ethrel. cu concentraia
de 5000 ppm, pulverizata fin pe plante cind 50% din fructe au intrat in pirga.
Condiiile de aplicare si reuita: sa aiba valoarea Ph de 3,5-4; temperatura minima a aerului 18gradeC;
absenta precipitaiilor, cel puin 10-12 ore. dup aplicarea tratamentului.
Recoltarea
Tomatele se recolteaz pe msur mturrii fructelor si in funcie de destinaia produciei.
Producia. La tomatele timpurii producia depinde de calitatea hibrizilor, de tehnologia aplicata si de zona de
cultura. Ca urmare ea se poate ncadra in limite relativ largi, de la 25 t/ha pina la 40-50 t/ha. La soiurile de
vara-toamna. producia poate sa aiunga 1a 45-60 t/ha iar la tomatele pentru industrializare uneori pina la 80100 t ha.
TEHNOLOGIA PE CULTURA A ARDEILOR
Ardeiul se cultiva prin rasad repicat pentru culturile timpurii si rasad nerepicat pentru culturile de varatoamna. Se poate cultiva si prin semanare directa in cimp.
Pregtirea solului
Ardeiul se cultiva numai prin rasad, ca urmare masurile de pregtire a solului se vor face pentru asigurarea
condiiilor optime in momentul infiintarii culturii, asemanator ca la tomate.
Lucrri efectuate toamna:
-discuitul, pentru desfiinarea culturii anterioare, segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in vederea
nivelrii;
-lucrarea de ntreinere, cu scopul de a asigura condiii optime pentru irigarea culturii, mai ales la irigarea
prin rigole;
74

subsolajul. pentru afinarca adinca a solului, la circa 50 cm, odata fa 3-4 ani. in special pe soiurile grele,
argiloase;
fertilizarea de baza, cu gunoi de grajd (40-50 t/ha) si ngrminte chimice cu solubilizare lenta (2/3 din
doza totala de superfosfat si sare polasica), care se difereniaz funcie de tipul de sol;
-afinarea adinca, la adincimea de 28-32 cm, pentru afinarea solului si incorporarea ngrmintelor.
Lucrrile efectuate primavara:
-grapatul terenului, imediat ce solul s-a zvintat, cu grapa cu coli reglabili sau grapa cu discuri, pentru
afinarea solului si distrugerea unor buruieni;
fertilizarea de primavara, cind se administreaz diferena de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu, la
care se adauga 150-200 kg azotat de amoniu/ha; -incorporarea ngrmintelor, administrate primavara, cu
grapa cu discuri; -erbicidarea, pentru combaterea buruienilor, cu Treflan 24 EC, 3,5 1/ha, sau Dual 500 HC,
3-41/ha, administrate in amestec cu 400 1 apa/ha, inainte de plantare cu 5-6 zile si se incorporeaz in sol, la
6-8 cm adincime (Treflan) sau la 4-5 cm (Dual); -deschiderea rigolelor in vederea executrii modelrii
terenului;
-modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm; -deschiderea canalelor
provizorii, pentru conducerea apei spre rigolele de udare; In cazul cind nu se face irigarea pe brazde, la
irigarea prin aspersiune, nu este obligatorie modelarea terenului si deschiderea canalelor provizorii.
Producerea rsadului
Se va face in rasadnite calde sau in sere inmultitor.
Epoca de semanat se stabilete in funcie de perioada de plantare a rsadurilor, respectiv de varietatea de
ardei cultivata. Astfel ardeiul gras se seamana in perioada 25.02-10.03 iar cel gogosar si lung ceva mai tirziu,
in perioada 05.03-20.03.
Tratarea seminelor: se face cu 2-3 zile inainte de semanat, prin prafuire cu TMTD 3 g/kg saminta sau alte
produse pe baza de Tiuram sau Captan, pentru a preveni caderea rsadului (Tiuram 75 PTS 4g/kg).
Schema de semanat: semanat in rinduri, la 5 cm interval intre rinduri, cind rasadul se va repica, si la intervale
de 7-8 cm cind nu se repica. Distanta intre semine pe rind va fi de 1-2 cm. Adincimea de semanat este de
1,5-2 cm.
Norma de saminta: 0,8-1 kg saminta/ha, sau 15-20 g seminte/m2.
Imediat dup semanat se aplica o stropire superficiala cu Mycodifol, 0,2% sau Previcur SL 607, 0,15%.
de la semanat pina la rsrire se va asigura temperatura optima de germinare, 22- 25 C, atit ziua cit si
noaptea. La rasarirea primelor plantule, pentru prevenirea alungirii acestora, se va dirija temperatura la 2225C in cursul zilei si 18-20C in timpul nopii.
Repicatul rsadurilor: cind este cazul, se va face atunci cind plantele au format 1-2 frunze adevaratc, fie in
alte rsadnie, pe pat nutritiv, la distanta de 5x5 cm, dar mai bine 7x5 cm.
Lucrrile de ngrijire: inainte si dup repicare se aplica lucrrile specifice de ngrijire a rsadurilor, care se
refera la:
-dirijarea temperaturii, astfel ca ziua sa se menin la 22-25C in cursul zilei si 18-20C in timpul nopii;
-dirijarea umiditii relative a aerului, astfel ca aceasta sa se menin la 55-65%;
-aplicarea tratamentelor pentru prevenirea cderii rsadurilor, incepind de la rasarirea plantelor si apoi
repetat, la intervale de 4-6 zile, cu Zineb, 0,2%, Dithane M45, 0,2%, Mycodifol, 0,2% si Previcur SL,0,15%,
administrate alternativ;
75

-fertilizarea de 2 ori, prima la 15 zile de la repicat iar a doua la 10 zile de la prima fertilizare, cu o soluie de
F 411,0,05%, administrind circa 2 1 soluie/10 m2 suprafaa de rasadnita;
-tratarea cu substane bioactive. cind plantele au 4-5 frunze normale, prin stropirea cu Cycocel, 0,1%, in doza
de 11/10 m2 suprafaa ocupata de rsaduri.
Calirea rsadului: se face cu citeva zile anterior datei de plantare. Virsta rsadului la plantare trebuie sa fie
de 45-50 zile de la semanat. Pentru rasadul necesar la un hectar de cultura este necesar sa se semene pe 150200 m2 suprafaa de rasadnita sau sera inmultitor.
Infiinarea culturii.
La cultivarea ardeiului, masurile pentru nfiinarea culturii se stabilesc in funcie de evoluia temperaturii, de
specificul de cultivare a "arietatilor si de modul propriu-zis de nfiinare.
Infiinarea culturii prin rasad.
Epoca de plantare: se considera optima atunci cind temperatura solului, la adincimea de plantare, este de cel
puin 15C. Epoca de plantare depinde de varietate: ardeiul gras se planteaza intre 25.04-05.05, ardeiul
gogosar in perioada 05.05-10.05, iar cel lung 05.05-15.05.
Tehnica de plantare: plantarea se face dupa caz, manual sau mecanizat, cu maina de plantat rsaduri.
Schema de plantare: depinde de particularitile de amenajare a terenului:
-pe teren modelat, cite 2 rinduri pe stratul inaltat, la interval de 70 cm intre rinduri, distanta intre plante pe
rind depinde de varietate, aceasta fiind, 15-20 cm pentru ardeiul gras (66 600 - 88 800 plante/ha); 20-25 cm
la ardeiul gogosar (53 300 - 66 600 plante/ha) si 15 cm la ardeiul lung (88 000 plante/ha). La modelarea in
straturi inguste, cu latimea la coronament de 50 cm, se planteaza 2 rinduri pe strat, 30x20 cm, (104 000
plante/ha).
-pe teren nemodelat se planteaza in rinduri echidistante, la 70 cm, iar pe rind) 15-20 cm, ceea ce asigura
desimea de 71 400 95 200 plante/ha sau in benzi de rinduri, dupa schema 80+(30)x20, desimea totala 90
900 plante/ha.
Atunci cind plantarea se executa manual, inainte de plantare se face marcarea rindurilor si, dupa, caz, se
deschid rigole sau gropi de plantare.
Adincimea de plantare, va fi obligatoriu pina la nivelul la care s-au produs rsadurile, la cele repcate in
ghivece nivelul superior al ghiveciului trebuie sa fie la nivelul solului.
Infiinarea culturii prin semanat direct. Se practica mai ales la cultura ardeiului pentru boia.
Alegerea terenului: sunt potrivite terenurile cu textura nisipo-lutoasa, care sa nu formeze crusta in perioada
urmtoare semnatului.
Pregtirea terenului: are in vedere asigurarea unui pat germinativ bine maruntit si lipsit de buruieni. Daca
este prea afinat, terenul se tavalugeste, pentru tasarea sa superficiala (0-2,5 cm).
Erbicidarea trebuie realizata cu un erbicid cu o mare selectvitate pentru plantele de ardei intrucit in perioada
incoitirii seminelor ele sunt foarte sensibile. Se erbicideaza nainte de modelarea terenului:
pentru prevenirea mburuenari pina dupa rasarirea ardeiului, cu Cobez 25 EC 1,5-2 l/lta sau Devrinol 50
Wl', 3-4 l/ha, care dupa administrare se incorporeaz in sol la 4-5 crn adincirme;
imediat dupa semanat, cu Gales 500 EC, 6 l/ha,
Pregatirea semintei: nainte, de semanat cu 2-3 zile, sarminta se dezinfecteaz obligatoriu (ca si la
producerea rsadului de arde), pentru a preveni atacul ciupercilor de gol, De asemenea in saminta de ardei se
76

amesteca samnta de salata, in proporie de 50 g saminta de salata cu samnta de ardei, prima avnd rolul de
planta indicator, pentru efectuare a lucrrilor de ntreinerea solului (prasile oarbe).
Epoca de semanat: semanatul ardeiului in cimp se face numai atunci cind temperatura solului in stratul de la
suprafata (0-5 cm adncme) este de 12-14C, evoluind constant sau in cretere. Durata pina la rasariea
plantelor, 12-15 zile de la semanat, in condiii de cimp.
Schema de semanat: semnatul direct in cimp la ardei se face, in principiu, dupa aceleai scheme folosite la
nfiinarea culturii prin rasad. Se executa mecanic, la adincirnca de 1,5-2 crn.
Norma de saminta: 1,5-2 kg saminta ardei la hectar
Lucrari de ntreinere .
Lucrari generale.
Se executa cu scopul de a asigura condiii generale de cretere si dezvoltare a plantelor.
Udarea dupa plantare: la culturile nfiinate prin rasad, la fiecare planta, se administreaz 1-2 l apa, manual
pe suprafee restrinse, sau se uda pe rigole, cu o norma de 200-250 nr/ha,
Udarea dupa rsrire: la culturile nfiinate prin semanat direct, imediat dupa semanat, daca solul este uscat,
in stratul de la suprafaa (0-5 cm). Se face prin aspersiune, cu jet fin, folosind o norma de 150 m cubi
apa/ha. Aceasta udare se repeta de cite ori este nevoie, pina cind plantele de ardei, rasar, evitind formarea
crustei
( completarea golurilor: la 4-5 zile dupa plantare, se executa manual, si vizeaza meninerea densitii iniiale
a culturii, folosind in acest scop rasadul de rezerva, de aceiai calitate, din acelai hihrid/soi si de aceiai
virsta cu cel folosit iniial la plantare.Prasila oarba la culturile nfiinate prin semanat direct, se aplica de 1-2
ori, de obicei mecanic, daca pina la rasarirea ardeiului apar buruieni.
Prasitul solului, se aplica in vegetaie de cite ori este nevoie, de regula de 4-5 ori; pe intervalul dintre rinduri
si de 2-3 ori intre plante pc rind, pentru alinarea solului si pentru combaterea buruienilor, de regula dupa
fiecare udat. Se face cu grija, superficial, pentru a nu distruge sistemul radicular al plantelor. La fel, in
continuare, prasitul se va face cu atenie pentru a nu disloca plantele.
Raritul semanaturii: la culturile infiintate prin semanat direct, se executa cind plantele de ardei au 2 3 frunze
normale, manual lasind plantele la distanta pe rind 13-15cm (ardeiul lung), 15-20 cm (ardeiul gras; si 20-25
cm (ardeiul gogosar), astfel ca, indiferent de varietate, sa se asigure o desime de cel puin 100 000 plante/ha.
Irigarea culturii: indiferent de modul de nfiinare, se va face in funcie de condiiile pluviometrice, de pina la
9-10 ori, la intervale de 12-15 zile, norma de udare fiind de 300-350 m3/ha la primele 2-3 udri si de 400-450
m3/ha la urmtoarele udri.
Ardeiul este foarte pretenios la prezenta apei in sol, in special in perioada nfloritului si a fructificrii. Este
sensibil la bltirea apei.
Fcrtilizaea faziala: are o mare importanta in calitatea si cantitatea produciei la ardei si se aplica de 2-3 ori. In
cazul fertilizrii cu gunoi de grajd si ngrminte minerale la pregtirea de baza a solului, fertilizarea din
timpul perioadei de vegetaie se va face cu ngrminte foliare (tip F), singur sau in amestec cu pesticide.
Lucrri speciale.
La ardei nu sunt necesare multe lucrri speciale pentru dirijarea creterii fructificrii.
Musuroitul, se face in scopul meninerii poziiei plantelor, avind in vedere ca muuroiul sa fie cit mai redus si
se executa odata cu prasitul mecanic, cultivatorul fiind echipat in acest scop si cu corpuri de rrit.
Recoltarea.
77

Se face in mod difereniat, in funcie de particularitile varietilor si de destinaia fructelor. Producia este in
funcie de varietate, fiind in medie la ardeiul gras de 25-30 t/ha; la ardeiul gogosar de 20-25 t/ha; la ardeiul
lung de 15-20t/ha; la ardeiul iute de 5-8 t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA LA PTLGELELE VINETE.
Pregtirea solului.
Ptlgelele vinete se cultiva numai prin rasad, ca urmare masurile de pregtire solului se vor face pentru
asigurarea condiiilor optime in momentul nfiinrii culturii asemanator ca la tomate.
Lucrri efectuate toamna.
Discuitul ce se face pentru desfiinarea culturii anterioare, segmentarea resturilor vegetale si afianarea solului
in vederea nivelrii.
Nivelarea de ntreinere se face cu scopul de a asigura condiii optime pentru irigarea culturii, mai ales la
irigarea pe rigole.
Subsolajul se face pentru afinarea adinca a solului, la circa 50 cm, odata la 3-4 ani, in special pe solurile
grele, argiloase.
Fertilizarea de baza, cu gunoi de grajd (40-50 t/ha) si ngrminte chimice cu solubilizare lenta (2/3 din doza
totala de superfosfat si sare potasica) care se difereniaz dup tipul de sol.
Artur adinca, la adincimea de 28-30 cm, pentru afinarea solului si incorporarea ngrmintelor.
Lucrri efectuate primavara.
Grptul terenului, imediat ce solul s-a zvintat, cu grapa cu coli reglabili sau cu grapa cu discuri, pentru
afinarea solului si distrugerea unor buruieni.
Fertilizarea de primavara, cind se administreaz diferena de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu.
Erbicidarea, pentru combaterea buruienilor, cu Balan 8 1/ha, cu incorporarea sa in sol, la adincimea de 4-6
cm sau Stomp 330 CE in doza de 5 1/ha, preemergent.
Deschiderea rigolelor in vederea executrii modelrii terenului.
Modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm.
Deschiderea canalelor provizorii, pentru conducerea apei spre rigolele de udare.
In cazul cind nu se face irigarea pe brazde, la irigarea prin aspersiune nu este obligatorie modelarea terenului
si deschiderea canalelor provizorii.
Producerea rsadului.
Se va face in rsadnie calde sau in sere inmultitor.
Epoca de semanat se stabilete in funcie de perioada de plantare a rsadurilor, acestea urmind sa fie plantate
cel mai tirziu la 5-10 mai. Semnatul se face obinuit in a doua decada a lunii martie.
Schema de semanat: semanat in rinduri, la 5 cm interval intre rinduri, si 1-2 cm intre semine pe rind si la
adincimea de 1,5-2 cm.
Norma de saminta: 0,8-1 kg saminta/ha, sau 15-16 g semine la m patrat , folosind semine tratate cu Tiramet
60 PTS 4g/kg sau alte produse. Imediat dup semanat se aplica o stropire superficiala cu Previcur SL, 0,15%
sau Folpan 0,15%.
De la semanat pina la rsrire se va asigura temperatura optima de germinare, de 22-25C, atit ziua cit si
noaptea. La rasarirea primelor plantule, pentru prevenirea alungirii acestora, se va dirija temperatura la 1822C in cursul zilei si 15-18C in timpul nopii.
78

Repicatul rsadurilor: se va face atunci cind plantele au format 1-2 frunze adevarate, fie in alte rsadnie, pe
pat cald, la distanta de 7x7 cm, fie, mai bine, in ghivece sau cuburi nutritive.
Lucrrile de ngrijire a rsadurilor: inainte si dup repicare se aplica lucrrile specifice de ingrijire a
rsadurilor, care se refera la:
-dirijarea temperaturii, astfel ca ziua sa se menin la 20-24C iar noaptea la 16-18C;
-dirijarea umiditii relative a aerului, astfel ca aceasta sa se menin la 55-65%;
-aplicarea tratamentelor pentru prevenirea caderii rsadurilor, incepind de la rasarirea plantulelor si apoi
repetat, la intervale de 4-6 zile, cu Previcur 607 SL 0,15%, Folpan 50 WP 0,15%, Dithane M45,0,2%,
alternativ;
-fertilizarea, de doua ori, prima la 15 zile de la repicat iar a doua la 10 zile de ia prima fertilizare, cu soluie
de F 411, 0,5%, administrind circa 2 1 sol ut ie/10 m2 suprafaa de rasadnita. Pentru rasadul necesar la un
hectar de cultura este necesar sa se semene pe 150-200 m2 suprafaa de rasadnita sau sera inmultitor. Virsta
rsadului la plantare trebuie sa fie de 45-60 zile.
Infiinarea culturii.
Epoca de plantare: se considera optima atunci cind temperatura solului, la adincimea de plantare, este de cel
puin 14 C.
Tehnica de plantare: plantarea se face dup caz, manual sau mecanizat, cu maina de plantat rsaduri.
Schema de plantare: depinde de particularitile de amenajare a terenului:
-pe teren modelat, cite 2 rinduri pe stratul inaltat, la interval de 80 cm intre rinduri si 45 cm intre plante pe
rind (desimea teoretica de 29 600 plante/ha);
-pe teren ncmodelat se planteaza in rinduri echidistante, la 80 cm intre rinduri si 45 cm intre plante pe rind
(desimea teoretica de 27 700 plante/ha).
Atunci cind plantarea se executa manual, nainte de plantare se face marcarea rindurilor si, dup caz, se
deschid rigole sau gropi de plantare.
Adincimca de plantare, va fi obligatoriu .pina la nivelul la care s-au produs rsadurile; la cele repicate in
ghivece nivelul superior al ghiveciului trebuie sa fie la nivelul solului.
Lucrri de intreinere.
Lucrri generale.
Udarea dup plantare: la fiecare planta se administreaz 1-2 1 apa, manual : suprafee restrinse, sau se uda pe
rigole, cu o norma de 150-200 m3 apa/ha.
Completarea golurilor: la 2-3 zile dup plantare, se executa manual.
Prasitul solului, se aplica in cursul vegetaiei de cite ori este nevoie, de regula de 4-5 ori intre rinduri si de 23 ori intre plante pe rind pentru afinarea solului.
Irigarea culturii se va face, in funcie de condiiile pluviometrice, de pina la 8-10 ori, la intervale de 7-10 zile,
norma de udare fiind de 300-350 m3 apa/ha.
Fertilizarea faziala are o mare importanta la calitatea si cantitatea produciei si se aplica de 2-3 ori.
Lucrri speciale.
Copilitul, se practica de obicei in regiunile mai rcoroase si umede, pentru inlaturarea lstarilor fara rod.
Cirnitul, presupune ndeprtarea virfului tulpinii, cu scopuri similare ca la tomate.
Recoltarea.
79

Incepe in a doua jumtate a lunii iulie si este o lucrare cu anumite particularitati. determinate atit de
lignificarea pedunculului fructului cit si de specificul maturarii fructelor.
Producia este diferita, in funcie de soi/hibrid si tehnologia aplicata, de la 25 pina la40t/ha.

5.7.CULTURA LEGUMELOR BOSTANOASE.

Reprezint o grupa foarte importanta prin utilizrile deosebite si numeroase la care se preteaz producia.
Speciile din aceasta grupa au de obicei tulpina tiritoare si sunt asemanatoare la cretere si tehnologia de
cultura.
Toate speciile sunt adaptate la cultura in sezonul cald, sunt anuale si au pretenii fata de un climat cald si
umed.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A CASTRAVEILOR.
Castraveii pot fi cultivai in cimp fie in ogor propriu, fie in succesiune, pentru consumul de toamna.
Rotatia culturilor.
Dintre premergtoarele pentru cultura in ogor propriu, se recomanda leguminoasele perene sau anuale,
solanaceele pentru fructe si legumele din grupa verzei. Castraveii pot reveni pe aceiai sola numai dup 2-3
ani.
Cultura de vara are o pondere importanta, folosindu-se atit soiuri cu fruct de tip cornison, cit si soiuri cu fruct
mijlociu, pentru consumul in stare proaspata.
Cultura in ogor propriu prin semanat.
Pregtirea terenului.
Desfiinarea culturii premergtoare in cadrul lucrrilor din toamna.
Fertilizarea de baza, la 28-30 cm adincime si incorporarea sub aratura a ngrmintelor administrate.
Afinarea superficiala, primavara, prin grapare si incorporare superficiala a ngrmintelor cu azot. Dozele de
elemente fertilizante sunt foarte diferite in funcie de nivelul de aprovizionare al solului, planta
premergtoare si posibilitile de fertilizare organica fie direct la cultura castraveilor, fie la planta
premergtoare.
Erbicidarea, pentru suprafee mari, cu Balan sau Benefex 6-8 1/ha, aplicat cu o saptamina nainte de
nfiinarea culturii.
Modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm.
Semnatul, poate incepe cind in sol la adincimea de 8-10 cm s-a stabilizat o temperatura de 12C (sfirsitul
lunii aprilie irtceputul lunii mai).
Schema de semanat, in cazul culturilor nesustinute se seamana doua rinduri pe coronament la 60-70 cm intre
rinduri.
Norma de saminta, 4-5 kg/ha.
80

Adincimea de semanat, este mica, respectiv 2-3 cm.

Perdele de protecie, in zonele cu vinturi sau cureni reci, la 8-10 brazde semnate cu castravei se
insaminteaza o banda de protecie din 3-4 rinduri de porumb sau sorg.
Ingrijirea culturilor in ogor.
Udarea dup semanat, pentru asigurarea rsririi uniforme si rapide a culturii, in caz de necesitate.
Prasitul, pentru afinarea solului si combaterea buruienilor.
Irigarea culturii, in timpul vegetaiei, prin aplicarea a 6-8 udri, cu norme de 250- 300 m3 apa/ha..
Fertilizarea faziala, daca se menine cultura o perioada mai lunga si daca nu s-au aplicat dozele integral pina
la nfiinarea culturilor.
Rarital plantelor, care se face in faza de 2-3 frunze adevrate, se va lasa un numar de plante intre 70 000-130
000 plante ha, desimea culturilor fiind dependenta de vigoarea soiurilor cultivate si modul de recoltare.
Recoltarea, in culturile obinuite, incepe dup 55-60 zile de la rasarire si se face ealonat la intervale de 2-3
zile, pe msura ce fructele ajung la dimensiuni normale in funcie de destinaie. Perioada de recoltare dureaza
25-30 zile,in functie de lucrrile de ntreinere. Prin irigri repetate, fertilizri faziale si mai ales prin
combaterea bolilor si duntorilor, perioada de fructificare se poate prelungi destul de mult. Productia este de
la 8-10 t/ha , cind fructele sunt mici, pina la 20-25 t/ha. cind fructele recoltate sunt mai mari.
Cultura in ogor propriu prin rasad.
In vederea obinerii unor culturi mai timpurii se poate proceda la obtinerea de rasaduri in cuburi sau ghivece
nutritive si plantarea acestora in cimp.
Pregtirea terenului, se tace la fel ca la semanat.
Virsta rsadului, la data plantarii, trebuie sa fie de 30-35 zile. Totodat rasadurile trebuie sa fie bine calite.
Schema de plantare, se planteaza in general 50-55 mii plante ha. Cite doua rinduri pe brazda la distanta de
25-30 cm intre plante pe rind.
Udarea dup plantat, pentru asigurarea prinderii rsadurilor, dup aplicarea normala a lucrrilor generale de
ntreinere.
Cultura pe spalier.
In prezent, este in curs de extindere cultura palisata a castraveilor in cimp.Prin acest sistem se recomanda
hibrizi F-l cu nflorire predominant ginoica sau precum Premier F-l, Milenium F-l. Levina F-l. Renato F-l.
sau ali hibrizi cu rezistenta sau toleranta la unele boli.
Sistemul de palisare, spalier din sirma, care permite cel mai bine punerea in evidenta a capacitatii ridicate de
producie a hibrizilor.
Confecionarea spalierului, necesar palisarii unui hectar de castravei folosirea unui numr de 800-850 stilpi
din lemn sau beton, cu lungimea de 150-160cm diametru sau latura de 8 cm.
Materialul biologic, este preferabil sa se foloseasc rsaduri, produse prin sau repicat in ghivece, cu virsta de
circa 30 zile. Se poate folosi si semnatul direct.
Schema de plantare, se realizeaz o schema de plantare in benzi cu doua rinduri cu distanta de 60 cm intre
rindurile benzii.,180 cm intre benzi si 25-28 cm intre plante pe rind. Cultura realizata la aceti parametri are
circa 30-33 mii plante ha.
Norma de saminta, va fi in funcie de materialul folosit la nfiinarea culturii 1.5kg saminta/ha, cind se
nfiineaz cultura prin rasad. circa 3 kg saminta/ha. La semanat direct, cu semntori de precizie.
81

Culturile asociate, sunt necesare pentru folosirea integrala a terenului. Astfel intre rindurile de spalier se pot
semana 1-2 rinduri de castravei care nu se pliseaza sau 4rinduri de fasole pitica pentru psti.
Lucrrile de ntreinere.
Completarea golurilor, fie cu rasad, fie cu saminta. in funcie de materialul folosit initial.
Combaterea buruienilor, atit pe intervalul dintre rinduri cit si pe rind, prin prsie repetate.
Irigarea culturii, in mod intensiv, etectuind 10-12 udri, cu norme de 250-300 m cubi apa/ha.
Fertilizarea faziala. cu azotat de amoniu si sulfat de potasiu sau cu azotat de potasiu. Se pot aplica 2-3
fertilizri cu doze de pina la 50 kg ha substana activa.
Palisarca plantelor, in poziie verticala uor inclinata. fiecare planta pe sfoara proprie.
Copilitul plantelor, in poriunea de la baza plantei, pina la inaltimea de 30-40 cm. se inlarura lstarii si florile
imediat ce apar.
Ciupitul lstarilor laterali, dup ce au format fiecare cite 2-3 fructe.
Recoltarea ncepe la 30-35 zile de la plantare si dureaza 6-8 saptamini. Se recolteaz ealonat, la intervale de
2 zile. fructele destinate consumului in stare proaspata.
Producia la culturile pe spalier este mult mai mare. de 30-40 t/ha.
Cultura tirzie.
Producia la cultura tirzie a castraveilor in cimp. este destinata conservrii si consumului in stare prospata.
Pregtirea terenului, cuprinde o serie de lucrri, care urmresc realizarea patului germinativ, fertilizarea,
erbicidarea si eventual modelarea terenului.
nfiinarea culturii, se face prin semanat direct, tehnologia fiind asemanatoare cu cea a castraveilor de vara.
Se poate practica atit cultura la sol cit si cultura palisata.
Epoca de semanat. Este in prima jumtate a lunii iunie, dup premergtoare care elibereaz terenul devreme.
Norma de saminta. va fi ceva mai mare. de 5-6 kg ha. deoarece exista riscul ca unele semine sa nu reuseasca
sa germineze.
Raritul plantelor, se executa dup rarirea plantelor, asigurind intre plante distanta de 10-15 cm.
Lucrrile de ntreinere sunt asemanatoare cu cele de la cultura de vara.
Recoltarea, se poate ncepe la sfirsitul lunii august si nceputul lunii septembrie, se face la intervale de 2-3
zile.
Producia realizata poate ajunge la 10-15 tone. ha. in funcie de mari mea castraveilor la recoltare.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A DOVLECELULUI.
Tehnologia de cultura la dovlecel are multe asemanari cu cea a castraveilor. Plantele premergtoare, lucrrile
de toamna ale solului, erbicidarea si pregtirea terenului sunt identice cu cele prezentate la castraveii de
vara.
Cultivarea nrin semanat direct.
Epoca do semanat. este incepind cu luna aprilie, ealonat, la intervale de 10-12 zile. pentru cultura timpurie
sau la stirsitul lunii iunie pentru cultura de toamna.
Norma de saminta ajunge la 4-5 kg ha pentru densitile 40-45 mii plante/ ha. la soiurile cu vrej scurt, la care
se recomanda distante intre rinduri de 70-8O cm iar intre plante pe rind 30-35 cm.
Fertilizarea faziala nainte de nceperea fructificaii. cu ngrminte complexe.
Irigarea, in mod normal se aplica 2-4 udri, cu norme moderate.
82

Recoltarea, inccpe la 60-75 de zile dc la rsrit, fructele fiind sortate pe urmtoarele categorii de lungime; 610 cm, 10-12 cm si peste 12 cm.
Producia este de 10-30 t/ha, in funcie de mrimea fructelor la recoltare.
Cultivarea nrin rasnd.Pe suprafee mici se pot obine rezultate bune si prin producerea si plantarea rsadului
de dovlecei, din care se pot obine culturi extratimpurii. Se plantcaza 10-12 mii plantc/ha.
Patisonul este o varietate a dovlecelului cu fructe rotund turtite, colturate, decorative, cu tufa viguroasa si
vrej scurt. Fructele au acelai gust si aceleai utilizri ca si cele ale dovlecelului obinuit. Pot fi folosite insa
cu succes si la murat, cu sau fara castravei.
Patisonul este mai rezistent la temperaturi sczute (chiar si la brume uoare), dar nu suporta temperaturi mai
mari dc 30 grade celsius vreme ndelungata.
Cultura se aseamana foarte mult cu cea a dovlecelului obinuit.
Tehnologia de cultura.
In privina premergtoarelor sunt considerate ca fiind foarte bune; lucerna, trifoiul in primul an dup
destelinirc, mazarea si fasolea; bune: radacinoasclc si bulboaselc; corespunztoare: varza si cartofii.
Pregtirea terenului.
Lucrrile sunt aceleai ca la celelalte curcubitacee, executind in toamna: discuitul pentru desfiinarea culturii
premergtoare, nivelarea de exploatare, fertilizarea de baza si aratura adinca la 28-32 cm. In primavara cu
circa
2-3 saptamini inainte de nfiinarea culturii se face: grapatul, fertilizarea dc primavara cu 100-150 kg azotat
dc amoniu si 50-75 kg sulfat dc potasiu la hectar, erbicidarea cu Balan 6-8 1/ha in 450-600 I apa/ha,
administrat cu 2 saptamini inainte dc insamintare si incorporat in sol la 5-6 cm adincime si deschiderea, din 3
in 3 m a rigolelor dc udare.
Semnatul.
Epoca de semanat este in ultima decada a lunii aprilie, cu o norma de 8-10 kg saminta/ha.
Adincimca de semanat dc 3-4 cm.
Schema dc semanat, pe suprafee restrinsc se face manual, in cuiburi, la 3x1m, cu 2-3 semine la cuib; pe
suprafee mari se seamana pe teren nemodelat, 3x1 m, mecanic.
Deschiderea rigolelor de udare, se face anterior semnatului, sau pot fi efectuate dup ce plantele au rsrit si
se observa bine direcia rindurilor de plante.
Lucrrile de ingrijire.
Raritul plantelor, manual, cind semnatul s-a fcut in cuiburi, lasind 1-2 plante la cuib.
Prasitul, mecanic de 2-3 ori, pina cind plantele, crescind, acopera intervalele dintre rinduri; prasitul manual
1-2 prasile intre plante pe rind.
Irigarea culturii de 3-4 ori ndeosebi in perioada de cretere intensa a fructelor.
Recoltarea, se face cind fructele au ajuns la maturitate, ceea ce coincide in condiiile de clima din sudul, sudvestui si sud-estul tarii, cu a doua decada a lunii septembrie. Se obinuiete ca recoltarea sa se faca in masa
dup caderea primei brume de toamna.
Producia variaza foarte mult, in medie 30-35 t/ha, putind insa ajunge si la 100 t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A PEPENILOR GALBENI.
83

Tehnologia de cultura este asemanatoare cu cea a castraveilor. Se folosete metoda de nfiinare fie prin
semnatul direct in cimp fie prin plantarea de rsaduri.
In privina plantelor premergtoare si a lucrarilor solului cerinele sunt asemanatoare cu cele de la cultura
castravetelui, inclusiv sistemul de erbicidare.
Cultura prin scmanat direct in cimp.
Fertilizarea de baza se poate face cu 30-40 t/ha gunoi de grajd, 300 kg/ha superfosfat si 200-250 kg/ha sulfat
de potasiu, sau alte ngrminte care sa aduca acelai aport de clemente minerale, dar care sa nu contina
clor.
Semnatul in cimp se face atunci cind temperatura solului atinge 12-13C, cu tendina de cretere.
Schema de semanat este cu un singur rind pe stratul inaltat, pe teren modelat, la 10- 15 cm de marginea
coronamentului, seminele fiind distribuite fie echidistant, fie cite 2-3 la cuib.
Adiucimea de semanat trebuie sa fie de 3-4 cm, ca si la alte specii din aceiai grupa.
Norma de saminta este de 3-4 kg/ha.
Dupa nfiinarea culturii se fac lucrri de ngrijire cu caracter general, specifice culturilor semnate direct in
cimp.
Udarea dupa semanat, pentru asigurarea rsririi plantelor.
Raritul plantelor, in faza de 2-3 frunze adevarate, asigurind o distanta de 30-35 cm intre plante pe rind sau,
pentru semnatul in cuiburi, cite 2-3 plante la cuib, pentru realizarea unei desimi de 20-24 mii plante/ha.
Prsile, pentru combaterea buruienilor si afinarea solului, de mai mult ori pina ce vrejul se ntinde mai mult.
Irigri, mai ales in prima parte a perioadei de vegetaie, apoi ia intervale mai mari.
Fertilizarea culturilor efectuate pe terenuri mai puin fertile, in perioada de cretere intensa a primelor fructe
formate, cu 120-150 kg/ha azotat de amoniu si 80-100 kg/ha sulfat de potasiu.
Ciupirea tulpinii principale si a lstarilor de ordin I si II, pentru accentuarea timpurietatii.
Recoltarea, se incepe atunci cind fructele isi schimba culoarea si capata o aroma specifica. Perioada de
recoltare si consum se esaloneaza din a doua jumtate a lunii iulie si pina la sfirsitul lunii august. Producia
este de 20-25 t/ha.
Cultivarea prin rasad. Pentru cultura timpurie in cimp, in vederea obinerii mai devreme a produciei, se
apeleaza la metoda de nfiinare a culturii prin rasad.
Virsta rsadului care se folosete este de 35-40 zile, se produce prin semanat sau repicat in cuburi nutritive
sau ghivece.
Norma de saminta pentru producerea rsadului va fi de 2-2,5 kg pentru un hectar.
Schema de plantare va fi aceiai ca la cultura nfiinata prin semanat direct, realizind aceiai desime, de 20-24
mii plante/ha.
Lucrrile de ngrijire care se aplica sunt aceleai ca la cultura semanata.
Recoltarea, poate sa inceapa cu 10-15 zile mai devreme decit la culturile infiintute prin semanat direct.
Producia este de 25-30 tone/ha.
TEHNOLOGIA PE CULTURA A PEPENILOR VERZI.
Pepenele verde se cultiva, in general, prin semanal direct in ci mp, mai nou, pentru producii foarte timpurii a
nceput sa fie cultivat tot mai mult si prin rasad.
Pregtirea terenului.
84

Se face la fel ca la celelalte curcubitacece, iar fertilizarea va urmri realizarea cerinelor biologice ale culturii,
asa cum s-a menionat anterior. Primvara aratura se ntreine prin lucrri cu grapa sau cultivatorul pina la
semanal.
Fertilizarea de primvara, nainte de semanal, cu ingrasamintele chimice, care se incorporeaz cu grapa cu
discuri.
Erbicidarea se face cu 8-10 zile nainte de semanal, folosind erbicidul Balan 8 I ha
Semnatul. Epoca de semanat este sfirsitul lunii aprilie, nceputul lunii mai, atunci cind temperatura solului a
depit 12-14C, atit pe teren modelat cit si nemodelat.
Schema de semanat prevede ca pe teren modelat sa se semene un rind la fiecine doua brazde, iar pe teren
nemodelat distanta intre rinduri sa fie de 2m. Intre cuiburi pe. se va asigura distanta de 0,5 m, semanindu-se
cite 2-3 semine la cuib, pentru a se realiza o desime de 10 mii plante/ha.
Norma de samint depinde de marimea reala a seminelor, dar se considera necesara o cantitate de 2-4 kg
pentru un hectar.
Adincimea de semanat este de 4-5 cm.
Pentru a proteja cultura contra vinturilor, pe mijlocul intervalelor dintre rinduri, la distanta de circa 10 m, se
seamana un rind de plante de talie inalta (de obicei porumb sau sorg).
Lucrrile de ntreinere.
Prasile repetate in prima perioada de vegetaie a culturii.
Raritul si musoroitul la cuib, are in vedere obinerea, in final a unei desimi de 10- 12 mii plante/ha si se face
cind plantele difereniaz primele frunze normale.
Fertilizarea faziala, cu ngrminte complexe, care influeneaz mult calitatea fructelor.
Irigarea este necesara doar in perioadele de seceta prelungita si se aplica, in prima parte a perioadei de
vegetaie, 2-3 udri, cu norme de 300 mJ apa ha.
Recoltarea pepenilor verzi se face manual, dimineaa. Fructele coapte se recunosc dupa sunetul lor
caracteristic nfundat, cind sunt lovite cu degetul, dupa circelul uscat si dupa locul de prindere a fructului de
peduncul, care este puin adincit.
Producia, intre 25-40 t/ha, in funcie de soi, gradul de fertilizare si de aprovizionare cu apa a plantelor.

5.8.CULTURA LEGUMELOR TUBERCULIFERE

TEHNOLOGIA PE CULTURA A CARTOFULUI TIMPURIU IN CIMP NEPROTEJAT
Cultura de cartofi nu trebuie sa urmeze pe acelai teren, dup o cultura de cartofi, mai devreme de 2-3 ani.
Lucrariie de pregtire a solului.
Artura: la adincimea de 25-30 cm in toamna. nainte si dup aratura adinca de toamna se aplica lucrri
repetate de combatere a buruienilor.
Modelarea: pentru culturile extratimpurii si timpurii se recomanda ca modelarea solului sa se faca din
toamna, iar pentru cele de vara se poate face chiar in primvara.
Afinarea in vederea plantarii: primvara se executa afinarea suprafeei solului pe o admcime de 10-12 cm.

85

Aplicarea ngrmintelor: toamna se aplica, pentru a fi incorporate deodata cu aratura adinca, ingrasamintele
organice, in cantitate de 30-40 t/ha, ingrasamintele cu fosfor si potasiu, 60-80 kg/ha substana activa.
Primvara se aplica ingrasamintele azotate, 120-140 kg substana activa/ha.
Pregtirea materialului in vederea plantarii.
In vederea pregtirii pentru plantare, tuberculii de cartof se sorteaz si se calibreaz pe categorii de mrime.
Pregtirea tuberculilor nainte de plantare consta in sortare, calibrare si curire, dezinfectarea, preincoltirea
si calirea.
Provocarea formarii prealabile a rdcinilor pe colii tuberculilor de cartof se practica m cazul cind plantarea
se face manual.
Daca nu exista condiii de preincoltire, pentru culturile destinate consumului de vara, pot fi plantari si
tuberculi care nu au fost preincoltiti.
Plantarea in cimp. Cartofii timpurii si de vara se planteaza cit mai devreme posibil, adica atunci cind in sol la
adincimea de 6-8 cm se realizeaz o temperatura medie de 6C si se menine constant peste 4-5C, ceea ce
corespunde cu luna martie, adica pina la 20-25 martie. Desimea culturilor la hectar variaza in funcie de
marimea materialului de plantat. In general se recomanda o densitate de 60 000-70 000 cuiburi/ha pentru
culturile extratimpurii si timpurii, si de 50 000-60 000 cuiburi la hectar pentru culturile de vara. Se poate
planta in rinduri echidistante sau in benzi de cite doua rinduri pe straturi inaltate, astfel ca distanta medie
dintre rinduri sa fie de 65-70 cm, iar intre cuiburi pe rind de la 20-22 cm pina la 26-28 cm. Adincimea de
plantare este de 6-8 cm. Cantitatea de tuberculi care sc folosete pentru plantat variaza in funcie de marimea
lor si este de 3000-3500 kg/ha.
Lucrrile dc ingrijire. Soiul trebuie sa fie mereu afinat, fara crusta la suprafaa si complet lipsit de buruieni.
In acest scop se grapeaza imediat dup plantare si se continua, repetindu-se de cite ori este nevoie, chiar dup
rsrit. In continuare cultura se prete ori de cite ori este nevoie.Musuroitul este obligatoriu si se efectueaz
in funcie de adincimea la care s-au plantat tuberculii.
Da rezultate foarte bune si mulciiea solului in culturile de cartof timpuriu.
Deasemenea, se pot aplica cu rezultate bune una sau doua ingrasari faziale, ngrmintele administrindu-se
sub forma de soluie, deodata cu apa de irigat sau imediat dup udri. Prima ingrasare se aplica in preajma
mbobocitului, iar cea de a doua in in faza de imbobocire a plantelor de cartof. In aceleai etape se efectueaz
si primele doua udri in culturile de cartof timpuriu, cu norma de udare de 300-400 m3/ha.
Trebuie avut grija ca prin udarea prea devreme sa nu se raceasca solul. Unde nu este nevoie nu se uda.
Combaterea bolilor si a duntorilor constituie una dintre cele mai importante masuri care pot asigura
producii mari. Mana si gindacul din Colorado, constituie cei mai de temut dumani ai culturilor de cartofi.
Combaterea lor se face prin stropiri uniforme pe ambele parti ale frunzelor, sau prin prafuiri. mpotriva
manei, primul tratament se aplica la imbobocirea plantelor, al doilea dup 10-12 zi le de la primul si in
continuare la flecare ploaie de 10 mm sau mai mare si dup fiecare udare. Pentru combaterea gindacului din
Colorado tratamentele se aplica atunci cind apar pe plante larve sau aduli.
Recoltarea ncepe in luna mai si se ncheie la sfirsitul lunii iunie sau nceputul lunii iulie. Cartofii timpurii si
mai ales cei extratimpurii se recolteaz numai in momentul cind sunt necesari pentru consum si nu mai
devreme, cci coaja lor este foarte subire si pierde repede apa. De asemenea trebuie ales momentul cind
pamintul este reavan si nu prea umed, cci tuberculii de cartofi timpurii nu se pot spala ca sa se curee de
pamint, deoarece isi schimba culoarea, incep sa se brunifice la scurt timp dup spalare.
86

Producia de cartofi timpurii si extratimpurii variaza intre limite foarte largi in funcie de etapa cind se face
recoltarea, respectiv mai devreme sau mai tirziu.. In mod obinuit se realizeaz o producie care poate varia
de la 7000-8000 kg/ha, pina la 12 000- 14 000 kg/ha si chiar pina la 16 000-20 000 kg/ha in cazul recoltrilor
intirziate.

5.9.CULTURA LEGUMELOR PERENE

Din aceasta grupa fac parte unele plante legumicole bine cunoscute cum ar fi: sparanghelul, reventul,
hreanul, tarhonul, leusteanul, macrisul, stevia s.a.
Plantele perene au o serie de caracteristici comune, dupa cum urmeaza: sunt plante rezistente la frig, puind
ierna in teren; se cultiva in sola de plante perene; au o tehnologie simpla; rspund bine la fertilizarea organica
si minerala; rspund foarte bine la protejarea timpurie cu folie; durata culturii depinde mult de calitatea
lucrrilor de ingrijire.
Tehnologia de cultura a sparanghelului.
Fiind vorba de o specie perena si de nfiinarea unor plantaii de lunga durata, in tehnica culturii se disting
doua etape eseniale, care determina, cel mai adesea, specializarea unitilor productoare:
-producerea (materialul saditor);
-nfiinarea si ntreinerea culturii.
Producerea puietilor
Se face de regula, in pepeniere specializate, de catre case productoare, cu tradiie in selecia si nmulirea
sparanghelului. De calitatea puietilor (grife) depinde in cea mai mare msur reuita plantaiilor.
Sortarea materialului se face pentru ndeprtarea plantelor bolnave si pe cit posibil a celor femele,
considerate ca fiind mai puin productive. Pentru producerea puietilor (grifelor) se folosete o saminta
coresponzind standardelor, cu facultatea germinativa de minimum 70% si nu mai veche de 3 ani.
Temperatura solului, pentru a asigura o buna germinaie a seminelor, trebuie sa fie de cel puin 10C, optim
20-30C, maxim 32C.
In pepiniere se realizeaz un asolament de 4 ani, pentru prevenirea contaminrii solului si a puietilor cu
Rizochtonia si Fusarium.
Pregtirea terenului se refera la fertilizarea de baza, care trebuie sa fie moderata, ca si la cea faziala, fara a
depi 50-60 kg N/ha, iar fosforul si potasiul se administreaz in funcie de analizele solului, dupa care
terenul se ara adinc, la 30-32 cm, si se pregtete la suprafaa un pat germinativ corespunztor.
Epoca de semanat este primvara, cind temperatura solului se situeaz peste 10C, respectiv in martie aprilie
pentru producerea puietilor de 1 si 2 ani. Pentru puieti care urmeaza a se livra la 18 luni, semnatul se face in
iunie-iulie.
Pregtirea seminei nainte de semanat, include tratarea cu un amestec format din Bavistin, 4 g + Captan
83%, 18 g pentru 1 kg saminta. In unele cazuri, mai ales la semnatul tirziu, este bine ca seminele sa fie
stratificate nainte de semanat sau bine umectate.

87

Metoda de semanat, pentru pepinierele specializate, semnatul se face mecanic, in rinduri de 45 cm interval,
asigurindu-se 12 semine la metrul liniar, corespunztor unei desimi de 240.000 seminte/ha. Pe suprafee mici
se va semana manual, respectnd aceleai distante.
Norma de semanat este de 6 kg saminta condiionat la hectar.
Lucrrile de ingrijire a culturii constau in principal din: combaterea patogenilor (rugina); combaterea
duntorilor specifici (musca sparanghelului) cu unul din insecticidele Birlan CE 40 0,6 1/ha sau Sum
Alpha, 0,4 1/ha; combaterea buruienilor, prin erbicidarea preemergenta cu Sencor, in cantitate de 0,5 kg
s.a./ha, ca si prin prasile repetate, irigarea in condiii de seceta.
Recoltarea puietilor se realizeaz in funcie de data semnatului, adica la un an pentru puietii destinai
profesionitilor si mai rar, la 18 luni sau 2 ani, pentru, amatori.
Productia de puieti de calitate se ridica la 150-2.00 mii/ha.
Infiinarea plantaiei.
Fertilizarea de baza, se face pentru o plantaie de lunga durata, administindu-se gunoiul de grajd bine
descompus, 60-80 t/ha; superfosfat, 400 kg/ha; sulfat de potasiu 200 kg/ha.
Pregtirea terenului, se realizeaz prin desfundat, la adincimea de 35-40 cm, ca care ocazie se incorporeaz si
ingrasamintele administrate anterior.
Pregtirea de primavara, timpuriu, se face prin lucrarea cu combinatorul si graparea, pentru, afinare si
distrugerea buruienilor.
Deschiderea anurilor de plantare, se face la interval de 1,4-1,5 m unul de altul, funcie de cerinele
mainilor utilizate in continuare, orientarea anurilor se va face, daca este posibil, pe direcia nord-sud.
Dimensiunile anurilor. adincimea de 35cm, latimea de 35-40 cm si lungimea in funcie de teren.
Pregtirea anurilor de plantare, prin mobilizarea, soiului pe fundul santului cazmaua, la adincimea de 1-15
cm; distribuirea de gunoi degraj bine descompus, in strat de 10 cm grosime; crearea pe fundul anurilor a
unor biloane de 7-8 cm adincime, in vederea, plantarii; pichetarea locurilor pentru plantare, longitudinal, pe
mijlocul santului,la 4o-50cm interval, prin infingerea unor pichei din lemn.
La distantele de 1,4-1,5 m distanta intre rinduri si 40-50 cm intre plante pe rind, se asigura o desime de 17,518 mii plante/ha.
Numrul de plante la hectar influienteaza. in mare msur producia ce se va realiza.
Fasonarea puietilor la plantare se refera la inlaturarea prin taiere, a tatamentelor rsucite si subiri, scurtarea
rdcinilor prea lungi.
Tratarea puietilor, nainte de plantare, mpotriva patogenilor, cu apa de Javel (hipoclorit de natriu sau potasiu)
timp de 10-15 minute, dup care urmeaza tratamentul contra fuzariozei.
Plantarea puietilor se face prin urmtoarele operaii succesive, aezarea puietilor in dreptul pichetilor de pe
sant, pe direcia rindului, cu rdcinile cit mai rasfirate, acoperirea rdcinilor cu un strat de pamint, de 6 cm
grosime; presarea cu mina a stratului acoperit pentru un contact cit mai bun a rdcinilor cu solul; udarea
puietilor plantati, cu circa2-5l apa, in funcie de umiditatea solului.
Lucrrile de ingrijire a plantaiei.
De la infiintare pina la intrarea in producie (care are loc in anul al treilea) sunt;
-anul 1: completarea golurilor; udatul, rar si numai in cazuri de seceta extrema; cosirea tulpinilor in toamna;
acoperirea rindurilor plantate cu gunoi paios sau cu frunze; acoperirea treptata a anurilor cu pamint, astfel
ca pina in toamna primului an santul sa rmina inca necompletat numai pe o adincime de 10 cm;
88

-anul al -II- lea: aceleai lucrri ca in anul I; completarea anurilor pina la nivelul suprafeei terenului.
-anul al III-lea: aceleai lucrri ca in anul 1 si II; primavara prin incorporarea, odata cu prima prasila, a 20
t/ha gunoi de grajd bine descompus;confectionarea biloanelor pe direcia rindurilor de plante, cu inaltimea de
circa 35 cm, condiii pentru inalbirea lstarilor ce vor creste.
Recoltarea
Epoca de recoltare: la culturile de sparanghel in cimp deschis, recoltarea in al III an de la nfiinarea
plantaiei si se efectueaz dup aceea in fiecare an.
Durata recoltrii: in anul III, perioada de recoltare este de 20 zile, iar in anii urmtori poate ajunge chiar la 40
zile.
Producia este dependenta de virsta plantaiei: in primul an este de 4-5 t/ha; in anii urmtori pina la 7-8 t/ha,
iar la virste de 6-12 ani de la nfiinare, se pot realiza producii ce depasesc 10-12 t lastari/ha.

TEHNOLOGIA DE CULTURA A REVENTULUI

Se cultiva prin producerea prealabila a materialului saditor (rasad) in cuburi sau ghivece, ca si prin desprire
de tufe.
Pentru realizarea unei culturi uniforme se recomanda nfiinarea acesteia prin rasad produs la ghivece si
plantat in cimp cind plantele au 3-4 frunze adevarate, din mai si pina in august.
Schema de plantare: cultura se realizeaz in rinduri la 1,4-1,5 m distanta si un metru distanta intre plante pe
rind.
Lucradle de ngrijire a culturii sunt: asigurarea cu apa tot timpul perioadei de vegetaie, evitindu-se bltirea;
indepartarea tijelor florale, pe msur ce apar, prin taiere; irigare, fertilizare faziala, combaterea buruienilor;
Recoltarea, incepe dupa 10-12 luni de la nfiinarea culturii cu plante provenite din desprirea tufelor si dupa
18-20 luni in cazul cind plantele provin din rasad.
Producia se situeaz intre 4-6 t petioluri/ha in primul an, dupa care creste, putind ajunge pina la 15-20 t/ha.
Din anul al 8-lea de cultura producia scade.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A HREANULUI
Obinerea materialului pentru plantare.
Materialul biologic pentru plantare se obine din ramificaiile rdcinii, secionate sub forma de butai, in
lungime de 12-15 cm. Acestea poarta muguri dorminzi din care vor rezulta noile plante.
Butaii se pun la forare, asigurind un strat bun de inradacinare si umiditate. Dupa un timp, fiecare buta va
forma lastari si rdcini.
Durata pentru obinerea butailor inradacinati este de 45-50 zile. Se poate obine circa 350-400 butai
inradacinati la m2.
In micile gospodarii, se practica forarea rdcinilor mici si subiri, inapte consumului, folosind ghivece
improvizate din pungi de polietilena, pina la pornirea mugurilor in vegetaie, dupa care se lasa un singur
mugure.
Se planteaza la locul de cultura in perioada martie-aprilie.
89

Infiinarea culturii.
Modelarea terenului. Culturile de hrean se realizeaz pe straturi inaltate sau biloane.
In acest mod, rdcinile se vor forma mai puin adinc iar recoltarea va fi mai uoara.
Plantarea. Butaii inradacinati se planteaza pe coronament sau in treimea superioara a bilonului.
Schema de plantare. Distanta intre rinduri va fi de 70-80 cm iar intre plante pe rind de 30-35 cm.
Lucrrile de ntreinere.
Irigarea: este necesara in primul rind imediat dupa plantare pentru prinderea butailor inradacinati. In timpul
vegetaiei, se iriga de 2-3 ori, pina ce plantele devin viguroase, cu norma de udare moderata, de 250-300
metri cubi apa/ha.
Prasitul: pentru meninerea terenului curat de buruieni si afinat, la adincime din ce in ce mai mare, de 6-12
cm.
Recoltarea. ncepe cu al doilea de cultura pe msura necesarului de valorificare sau consum. iar pentru
valorificarea in timpul iernii, rdcinile recoltate toamna se pastreaza stratificate in nisip, in lipsa luminii.
Producia posibila a se obine oscileaz intre 20-25 tha in funcie de desimea culturii, natura terenului si
nivelul de ntreinere al acestuia.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A TARHONULUI
.
Aceasta consta in pregtirea si modelarea terenului pentru asigurarea irigaiei de prindere a plantelor,
realizata fie prin producerea de rsaduri, semnatul pentru producerea acestora fcindu-se in perioada martiemai in rasadnite sau solarii, fie prin producerea de butai nrdcinri in rasadnite, solarii sau tuneluri.
Butaii se recolteaz de la biotipurile intens aromate si se constituie din lstarii ce pornesc din tulpina
lemntficata la baza acesteia. Dup taierea prtii superioare, lstarii fasonai, in lungime de 10-12 cm. se
planteaza in rasadnite, la desimi de 200-500 butai /metru patrat si li se asigura umiditate permanenta a
substratului si umbrirea in caz de insolatie.
Plantare se realizeaz la distante de 30-50 cm intre rinduri si 20-50 cm intre plante pe rind este urmata de
udri moderate si repetate pentru pornirea in vegetaie.
Ingrijirea culturii: terenul se menine curat de buruieni si afinat refacerea rigolelor de udare facindu-se
concomitent cu fiecare prsit mecanic pentru a permite irigarea in perioadele secetoase. Taierea periodica si
obligatorie tomna a tulpinilor favorizeaz aparitia lastarilor si uniformitatea culturii.
Recoltarea frunzelor se poate ncepe la interval de doua luni de la plantare iar a lstarilor incepind cu anul doi
de cultura.
Productia: se poate recolta anual 10-20 tone frunze si lastari/ ha.

TEHNOLOGIA DE CULTURA A LEUSTEANULUI.

In asolament. locul leusteanului trebuie ales astfel ca sa permita perenitatea acestuia si exploatarea
economica pentru 10-12 ani.
Terenul destinat acestei culturi va trebui lucrat profund, dar bmc rregat; pentru prelucrarea superficiala,
indiferent de metoda de nfiinare a culturii
90

Infiintarea culturii: se face prin semanare directa, in perioada august sau martie imediat ce terenul permite.
sau prin desprirea tufelor, si fasonarea tulpinilor la 6-8cm si scurtarea rdcinilor adventive la 3-4 cm,
plantarea imediata si asigurarea prinderii prin udare in caz denecesitate.
Schemele de nfiinare. pot sa fie 70 cm intre rinduri si 50 cm intre plante pe rind sau 50 cm intre rinduri 40
cm intre plante pe rind prin care sc asigur 45-47 mii plante/ha.
Lucrarile de intretinere; asigurarea rsririi plantelor prin udari repetate; realizarea desimii optime
prin
completarea golurilor cu semine umectate sau poriuni de tufe; lucrril de ingrijire;prasile, udri si
fertilizarea cu ngrminte complexe care sa echilibreze productia cu gradul de amortizare a frunzelor.
Recoltarea se face manual, prin detaarea frunzelor de pe lastari fara a produce ,mutilarea culturii,
inlaturare tijelor florale pentru a favoriza lastarirea.
Productia de frunze si lastari oscileaza intre15-40 tone/ha,functie de stadiul culturii si data recoltarii.
COMBATEREA AGENILOR PATOGENI LA PLANTELE LEGTJMICOI F COMBATEREA
AGENILOR PATOGENI LA LEGUMELE SOLANO-FRUCTOASE
Cultura de tomate
.Agentul
Nr.
patogen boala Produse recomandate
tratament Observaii si
e
recomandri
1
2
3
4
Patarea
Tuniacupral 0,5%; i
Boala se manifesta
frunzelor si Champion 0,3 ; Dithane
frecvent in cmp si
basicarea
M- 45 0.2%;
mai rar in solarii.
fructelor
(Novozir MN 80.
Primul tratament se
1
Sancozeb. Mancozeb
face la semnalarea
800. Nemispor.
atacului
YondozebEquation Pro
0,04%;
Patarea
Turdacupral 0,5 %;
Boala se manifesta in
pustulara a : Champion 03%;
ci mp. Primul
1
fructelor
Dithane M-45 03%;
tratament se face la
Bouille Bordelaise 0.75;
semnalarea atacului.
Systane 12 E 0,05%;
Boala se manifesta in
Afugan 0,05%; Tilt 0,02
sere si solarii. Primul
Fainarea
1-2
o: Saprol 0,125%;
tratament se face la
Bayfidan (Sahvit) 0,05%;
semnalarea atacului.
Patarea bruna Rovral 0,05%; Dithane 1
Boala se manifesta in
a frunzelor M- 45 03%; Lbilite 03%;
cimp si solarii. Primul
sau
Folpan 50 0,25%;
tratament se face la
alternarioza Merpan ; 50 03%; Bravo
semnalarea atacului
500 03%;
Patafol 03%; Euparen
91

0,15%; Ridomil Gold MZ

035%;
Patarea alba Benlate 0,05-0,1%;
sau septoriozaTopsin M 0,05-0,1%;
Bavistin 0,05-0,1%;
1
Dithane M-45 | 0,2%;
Polytam DF 03%;Bravo
500 0.2%;
Patarea
Benlate 0,05-0, %;
cafenie
Topsin M 0.05-01%;
Bavistin 0.05- 0,1%;
Trifmine 0,03%;
1
Dithane M-45 0.2%;
Polyraxn DF 0,2%;
Bravo
500 0,2%;
Putregaiul Rovral 0,05%; Sumilex
cenuiu
0,1%; Sumico 50 0,15%;
Euparcn Multi 0,15%;
1
Labilite 0,2%; Calidan
0,15%; Folpan 0,25%;
Putregaiul Dithane M-45 0,2%; Shavit
rdcinilor 0,2%; Bravo 500 0,2%;
1
si fructelor
Fuzarioza si Benlate, Fundazol, Topsin 2-3
verticilioza M, Metoben, Derosal,
Bavist in, 0,05-0,1%; 0,5
1/planta

Boala se manifesta in
cimp. Tratamentele se
aplica la avertizare.

Boala se manifesta in
general in spatiile
protejate. Primul
tratament se face la
semnalarea atacului.

Boala se manifesta in
special in solarii si sere.

Boala se manifesta in
special la culturile de
tomate pentru
industrializare
Atacul se manifesta in
serele si solariile in care
se cultiva hibrizi care nu
sunt rezisteni laacesti
ageni patogeni. Primul
tratament se aplica
preventiv la citeva zile
dup plantare folosinduse concentraia 0,05% iar
urmtoarele 1-2 la
intervale de 25-30 zile
(0.1%).
92

Mana

Ridomil Gold plus 0,3%; 2-3

Boala se manifesta in
Ridomil Gold MZ 0,25%;
cimp, solarii si sere. In
Planet 0,25%; Sandofan M
cimp tratamentele se
8 0,25%; Curzate plus
aplica la avertizareiar in
0,25%; Curzate Manox
solarii si sere preventiv.
0,25%; RipostM 0,2%;
Acrobat MZ 0,2%; Patafol
0,2%; Dithane M 45 0,2%;
Merpan 0,15%; Folpan
0,15%; Polyram DF 0,15%;
Bravo 500 0,2%; Euparen
Multi 0,15%;
Recomandri generale; Primul tratament se face la ncheierea rindurilor iar urmtoarele la 7-12 zile in funcie
de condiiile climatice, metoda de irigare si remanenta produselor. Produsele se altemeaza in funcie de
agenii patogeni prezeni in cultura si spectrul de aciune.
Irigarea se va face pe cit posibil pe rigole sau Este interzisa irigarea
prin picurare.
prin
aspersiune in timpul
Cultura de noptii.
ardei
Agentul
Produse
recomandate patogen/boala
A.
Fainarea

Putregaiul
cenuiu

Tilt 0,02%; Topas

0,035%;Saprol
0,125%; Bayleton
0,25%; Shavit
0,05%; Afgan
0,05%; Rubigan
0,04%; Labilite
0,2%; Systane
0,05%; Karatane
0,1%; Kumulus
0,3%; Sulf muiabil
0,4%; Morestan
0,05%;
Rovral 0,1%;
Sumilex 0,1%;
Calidan 0,15%;

Numr dc
tratamente

Observatii

Boala se manifesta
in cimp la culturile
irigate prin rigole

Boala se manifesta
in general in spatiile
protejate (sere si
93

Euparen Multi
0,15%; Folpan 0,2%;
Putrezirea Rovral 0,1%;
fructelor si a Dithane M-45
seminelor (Novozir MN 80,
2
Sancozeb, Mancozeb
800, Nemispor,
Vondozeb) 0,2%;
Benlate (Fundazol, 3-4
Topsin M, Metoben,
Bavistin, Derosal)
0,05-1), 0,5 1/planta;

Verticilioza
Previcur 607 SL
2-3
(Proplant 72,2 SL)
0,02%; Aliete 0,02%;
Previcur 607 SL
(Proplant 72,2 SL)
Putregaiul 0,2%; Aliete 0,2%;
rdcinii, Alfonat 0,25%;
tulpinii si Mikal M 0,35%;
fructelor
Ridomil Gold MZ
0,25%;
Fuzarioza TopsinM, Metoben, 3-4
Benlate (Fundazol,)
Bavistin,Derosal0,05
-1 %,
0,5 1 / planta;

solarii).
Boala se manifesta
in cimp

Boala se manifesta
atit in spatiile
protejate cit si in
cimp. Primul
tratament se face la
10 zile dup
plantare, folosinduse concentraia de
0,05% iar
urmtoarele ,2-3 la
intervale de 25-30 de
zile (0,1%).
Tratamente la sol, in
jurul bazei tulpinii,
la semnalarea
atacului cite 0,5
1soluti/planta.
Tratamente foliare,
la intervale de 8- 12
zile la semnalarea
atacului.

Recomandri generale; Primul tratament se face la nceputul nfloririi iar urmtoarele la intervale de 7-12 zile
in funcie de condiiile climatice, metoda de irigare si remanenta produselor. Produsele se alterneaza in
funcie de agenii patogeni prezeni in cultura si spectru -de aciune.
94

Cultura de ptlgele vinete

Agentul
Produse
Numr de
patogen/boal recomandate
tratamente
a
Patarea
Bavistin 0,05bruna a
0,1%; Dithane M
1
frunzelor si a 45 0,2%;
fructelor
Patarea bruna Rovral 0,05%;
a frunzelor Dithane M 45
sau
0,2%; Euparen
altemarioza Muli 0,15%;
2
Merpan 0,2%;
Bravo 500 0,2%;
Tiuram 0,2%;
Putregaiul Rovral 0,05%;
cenuiu
Sumilex 0,1%;
Calidan 0,15%;
Tiuram 0,2%;
2
Merpan 50 0,2%;
Euparen Muli
0,15%;
Putregaiul Dithane M-45
fructelor
0,2%; Aliete
1
0,2%; Alfonat
0,25%;
Verticilioza Benlate
1
(Fundazol, Topsin
M, Metoben,
Derosal,
Bavistin), 0,050,1%, 0,5 1/planta

Observaii si
recomandri
Boala se manifesta
in cimp

Boala se manifesta
in cimp

Atacul se
manifesta in
spatiile protejate

Boala se manifesta
atit in spatiile
protejate cit si in
cimp.
Boala se manifesta
in spatiile
protejate si in
cimp. Primul
tratament se face,
preventiv la 10
zile dup plantare,
folosindu-se
concentraia de
0,05% iar
urmtoarele 2-3 la
intervale de 25-30
zile (0,1%)
95

Fuzarioza

Boniato;
(Fundazol,
Topsin M.
Metoben,
Derosal,
Bavistin) 0,05- 1
0,1%, 0,5
1/planta;

Tratamentele aplicate
pentru verticilioza sunt
eficace si fata de acest
agent patogen.

Recomandri generale; Primul tratament se aplica la apariia bobocilor florali iar urmtoarele la intervale de
7-10 zile in funcie evoluia condiiilor climatice, metode de ingarr si remanenta produselor. Produsele se
altemeaza in funcie de agenii patogeni prezeni in cultura si spectrul de aciune
COMBATEREA AGENILOR PATOGENI LA LEGUMELE CUCURBITACEAE
Culturile de castravei, pepeni galbeni, pepeni verzi, dovlecei si dovleci
Agentul
Produse
Numr de
Observaii is
patogea/boala recomandate
tratamente
recomandri
Patarea
Champion 0,3%; 1
Primul tratament se
unghiulara
Funguran OH
face in faza de 1-2
0,3%;
frunze adevarate
Turdacupral
pentru eliminarea
0,5%;Dithane M 45
sursei primare de
0,2%;
infecie. Preventiv
se combate prin
tratare chimica a
seminelor nainte
de semanat prin
vacuum infiltraie.
Mana
Ripost M 0,25%; 4-6
Sunt atacati
Patafol 0,2%;
frecvent
Previcur 607 SL
castraveii ,pepenii
0,15%+Dithane M
galbeni, ins, atacul
45 0,02%; Curzate
este prezent uneori
plus T 0,25%;
si in culturile de
Curzate Manox
pepeni verzi,
0,25%; Ridomil
dovlecei si dovleci.
Gold MZ 0,25%;
Primul tratament se
Planet 0,25%;Mikal
aplica la avertizare
M 0,35%; Aliette
sau in funcie de
0,2%; Alfonat
perioada probabila
96

Alternarioza

Antracnoza

Fainare

0,25%; Systane MZ
0,2%; Labilite
0,15%; Turdacupral
0,5%;
Shavit F 0,2%;
Funguran OH
0,3%;
Champion 0,3%;
Dithane M 45
0,2%; Polyram DF
0,2%; Bravo 500
0,2%; Folpan 50
0,2%; Merpan 80
0,15%;
Rovral 0,05%;
1
Bravo 500 0,2%;
Dithane M 45
0,2%; Polyram DF
0,2%; Folpan 50
0,2%; Euparen
Multi 0,15%;
Benlate,Topsin,
2
Bavistin, 0,050,1%; Dithane M
45 0,2%; Euparen
Mlti 0,15%; Bravo
500 0,25%;

de apariie a
atacului. Intervalul
dintre tratamente se
stabilete in funcie
de presiunea de
infecie,
sensibilitatea la atac
modul de aciune a
fungicidelor
folosite.

Afugan 0,05%;
2
Rbigan 0,03%;
Topas 0,025%; Tilt
0,015%; Shavit
0,05%;

Atacul se manifesta
culturile de
castravei, pepeni,
dovlecei si dovleci.

Boala se manifesta
frecvent la culturile
de pepeni galbeni si
pepeni verzi in
timp.

Boala se manifesta
frecvent in culturile
de pepeni galbeni si
pepeni verzi din
timp.

97

Putregaiul alb si Rovral 0,1%;

1
cenuiu al
Sumilex 0,1%;
tulpinii si
Benlate (Fundazol)
fructelor
0,1%; Topsin M
(Metoben) 0,1%;
Bavistin (Derosal)
0,1%; Calidan
0,15%;

Boala se manifesta
in special in spatiile
protejate.
Tratamentele se
incep la
semnalizarea
atacului.

Atacul se manifesta atit in spatiile protejate cit si in cimp la soiurile si hibrizii care nu sunt rezisteni. Primul
tratament se face preventiv la 10 zile dup plantare,folosindu-se concentraia 0,05% iar urmtoarele 2-3 la
intervale de 25-30 zile, 0,1%. In cimp tratamentele (2-3) se ncep la apariia primelor simptome si se repeta la
aceleai intervale de timp .
COMBATEREA AGENTELOR PATOGENI LA LEGUMELE DIN GRUPA VERZEI
Culturile de varza, conopida, gulii si ridichi
Agentul
Produse
Numr de
Observaii is
patogen/boala recomandate
tratamente
recomandri
1 Nervatiunea Champion 0,3%; 1-2
Se va respecta o
neagra a
Funguran OH
rotatie a culturilor
frunzelor
0,3%; Dithane
pe 4-5 ani si se va
M45 0,2%;
folosi saminta
Turdacupral 0,5%
provenita din
culturi sanatoase.
Tratamentele se
aplica preventiv.
In afara de varza
sunt atacate
conopida, guliile
si ridichile.
Mana
Ridomil Gold
In rsadnie
cruciferelor
0,25%; Sandofan
tratamentul se
M8 0,25%; Ripost
aplica preventiv
MO,25%; Curzate
iar in cimp la
2-3
Manox 0,25%;
semnalarea
Bravo 500 0,2%;
atacului.
Dithane M 45
0,2%;

98

Hernia
Benlate
rdcinilor de (Fundazol),
varza
Topsin M
(Metoben),
Bavistin (De
rosal), 0,050,1%; 41/m ,

1-2

Putregaiul alb Rovral 0,1%;

Sumilex 0,1%;
Benlate
(Fundazol, Topsin
1
M, Metoben,
Bavistin, Derosal)
0,1%; Cali dan
0,15%;
Putregaiul
Rovral 0,1%;
1
cenuiu
Sumilex 0,1%;
Calidan 0,15%;

Se va respecta o
rotatic a culturilor
pe 4-5 ani.
Tratamentele se
aplica preventiv,
la sol, in faza
producerii
rsadurilor.
Tratamentul se
aplica la
semnalarea
atacului. Atacul se
manifesta in
special in sere si
solarii.
Tratamentul se
aplica la
semnalarea
atacului. Atacul se
manifestai special
in spatiile
protejate (sere si
solarii).

COMBATEREA A GENILOR PATOGENI LA LEGUMELE UMBELIFERAE

Culturile de morcov, ptrunjei, felina si leustean.
Agentul
Produse
Nr. de
Observaii si
j
recomandate
tratamente
recomandri
patogen/boala
1 Putregaiul Se va respecta
umed al
rotatia culturilor
morcovului,
pe 3-4 ani. Se vor
telinei si al
ndeprt din
ptrunjelului
culturile
de rdcin
semincere
plantele atacate
Fainare
Afugan 0,05%; 2-3
Tratamentele se
Tilt 0,015%;
incep la
Topas 0,025%;
semnalarea
Systane 0,03%;
atacului
99

Shavit 0,05%;
Morestan 0,05%;
Karathane 0,1%;
Kumulus DF
0,4%;
Putregaiul alb Rovral 0,1%;
I
Sumilex 1
Kg/tona, de
butai.
Septorioz
ptrunjelului,
a leusteanului
si a telinei

Benlate
(Fundazol, Topsin
M (Metoben),
Bavistin
1-3
(Derosal), 0,0SQ1%;

Tratamentele se
efectueaz prin
prafuire, nainte
de depozitarea
butailor
Tratamentele se
ncep la
semnalarea
atacului si se
efectueaz numai
la culturile
semincere.

COMBATEREA AGENILOR PATOGENI LA LEGUMELE BULBOASE Cultarile de ceapa, usturoi si

praz
Agentul
Produse
Nr. de tratamente I Observaii si
patogen/boala recomandate
recomandri
1
Putregaiul
Stamer
Tratamentele se
bacterian al
aplica preventiv
bulbilor de
ceapa
I
Mana cepei
Ridomil Gold plus 4-8
Tratamentele se
03%; Ridomil
efectueaz la
Gold MZ 0,25%;
avertizare, numrul
Planet 0,25%;
mai mare fiind
Sandofan M80
recomandat pentru
0,25%; Ripost M
culturile semincere
0,2%; Patafol
0,2%; Acrobat MZ
0,2%; Curzate
Manox 0,25%;
Mikal M 0,35%;
Previcur 607 SL
0,15%; Ditbane M
100

45 0,2%; Polyram
0,2%;
Putregaiul alb Rovral 0,25%;
1
al cepei si
Sumilex 0,25%;
usturoiului
Ronilan 0,25%;
Calidan 0,25%;

1 Se va respecta o
rotatie a culturilor
de 5-6 ani. La 6-8
saptamini de la
rsrire se va
aplica un
tratament, cu unul
din produsele
menionate,
folosindu-se 1200
1 solutie/ha. Dup
tratament se va
asigura 1 o irigare
prin aspersie cu
10-15 1 apa/m2.
Putregaiul
Rovral 0,1%;
Primul tratament
cenuiu al
Sumilex 0,1%;
se aplica la 6
cepei
Calidan 0,15%;
saptamini nainte
2
:
de recoltare iar al
doilea 3 saptamini
mai tirziu.
Recomandri generale: Se va respecta un asolament de 3-4 ani, In depozite se vor introduce numai bulbi
sanatosi iar pstrarea acestora se va face pe gratare de lemn in straturi groase de maxim 20-30 cm, la
temperatura de 1-3C la umiditatea relativa de 60-70%.
COMBATEREA DUNTORILOR CULTURILOR DE LEGUME
Duntorul Stadiul Produse de
de
combatere
daunar
e
Limaxul
larva Mesurol 4 O
cenuiu
adult Optimol 4 G

Conc.% 1 Nr. de
Momente optime de
Doza kg/ha ratamente aplicare
te
3-6 kg/1 15 1
kg/ha

In zonele de atac se
mprtie pe sol fara
incorporare,
101

preferabil seara.
Coropisnita larva,
adult Sintogril SG
Grylosin5G
MesuroWG
Viermi
larva Sintogril SG
sirma
adult Grylosin SG

Pianjenul larva
rou
adult

Buha
legumelor

larva

1 Omida
fructelor

larva

Demitan SC
Penstyl 60 FI.
Torque 55 SC
Sannite 20 WP
Nissuron 5EC
Neuron 50 EC
Omite 57 E
Ortus 5 EC
Bye-Bye 20EC
Sinoratox 35
CE Diazol 60
EC Actelic 50
EC Decis 2,5
EC Chinmix 5
EC Fastac 10
EC Dimilin 25
WP Nomolt 15
SC Dipel 2X
WP Biobit XL
Sinoratox 35
EC Diazol 60
EC Actelic 50
EC Decis 2,5
EC Supersect
10 EC Fastac
10 EC Polytrin
20 EC
Bestseller 10
EC

30 kg/ha
3-6kg/ha
30 kg/ha 30
kg/ha

0,05
0,05
0,05
0,05
0,08
0,08
0,10
0,10
0,20
0.15
0,15
0,15
0,05
0,02
0,05
0,05
0,05
0,10
0,15
0,15
0,15
0,05
0,03
0,02
0,02
0,02

La cuib sau pe
rindurile de plante,
ca uoara
incorporare.
La cuib sau pe
rindurile de plante,
cu uoara
incorporare
Foliar la
semnalizarea
atacului cu orientarea
suspensiei pe partea
inferioara a frunzelor

1-2

1-2
2-3

1-2

1 La semnalare,
stropirea culturilor
dup orele 16

1-2

1 La avertizare, pina
la ptrunderea
larvelor in fructe.
Tratamentele foliare
se ntrerup cind
temperaturile medii
depasesc 25C

102

5.10.Agricultura biologica
Agricultura biologica (ecologica, organica, bioorganica, biodinamica) este considerata o soluie viabila , care
rezolva impactul negativ al agriculturii asupra mediului si a calitatii produselor. In acest sistem, alte substane
organice si minerale naturale nlocuiesc fertilizantii minerali, pesticidele, medicamentele si stimulatorii de
cretere.
Producia obtinuta este mai sczut, dar se poate obine un profit economic acceptabil prin vinzarea
produselor (de calitate superioara) la preturi mai mari pe o piaa special organizata.
Agricultura biologica are trei obiective majore si anume:
obinerea produselor agricole de calitate, in cantitate suficienta si la preturi rezonabile;
imbunatatirea si conservarea strii de calitate a tuturor resurselor mediului nconjurtor si reducerea la
minimum a surselor de poluare;
crearea cadrului general pentru productorii de produse agroalimentare, care sa asigure cantitatile
necesare dezvoltrii societii, sa garanteze securitatea mediului de lucru, sa permit creterea veniturilor, sa
ofere satisfacia muncii si armonizarea vierii cu natura.
Agricultura biologica creaza condiiile necesare pentru construirea ecosistemelor naturale, asigurmd
dezvoltarea durabila a societii cu precdere in mediul rural.
Pentru promovarea cu succes a unei agriculturi biologice este necesar sa se respecte anumite condiii de ctre
productorii agricoli, care se refera mai ales la rotatia culturilor, fertilizarea si controlul buruienilor, a bolilor
si a duntorilor.
Pierderile posibile de azot din sol sunt reduse la minimum prin fertilizarea cu ngrminte organice naturale,
care sunt aplicate in doze optime in funcie de caracteristicile specifice locale si cerinele plantelor cultivate,
prin utilizarea plantelor leguminoase fixatoare de azot si prin stimularea activitatii organismelor din sol.
Acest scop poate fi asigurat prin tehnici de cultura mai puin intensive, perioade de timp corect alese pentru
lucrrile agricole, includerea culturilor ascunse.
Producia biologica trebuie astfel planificata incit sa asigure pe o perioada lunga de timp o balana echilibrata
a nutrientilor, urmrit periodic prin efectuarea analizelor specifice de sol si planta. Utilizarea fertilizatorilor
permisi poate compensa exportul de nutrienti din sol cu recoltele.
Rotatia culturilor este o veriga tehnologica de importanta eseniala in sistemele de agricultura biologica. In
cadrul rotaiilor trebuie aplicate modalitati de fertilizare a solului care sa asigure imbunatatirea si meninerea
fertilitii. In acest scop sunt folosite ingrasamintele organice naturale, de preferina compostate. Se
urmrete obinerea unui efect benefic maxim datorat microorganismelor fixatoare de azot, atit al celor care
triesc in simbioza pe rdcinile plantelor leguminoase, cit si al celor care triesc liber in sol si care fixeaza
azotul atmosferic sub mai multe forme accesibile plantelor. De asemenea, au scopul de a imbogati rezerva de
nutrienti din sol, in forme mai accesibile pentru plante, prin stimulartea activitatii micro si
macroorganismelor, si printr-o masa radiculara mai mare. Dezvoltarea vieii in sol, a mediului biotic are
consecine dintre cele mai benefice asupra fertilitii solului si a creerii condiiilor optime instalrii si
sanatatii covorului vegetal. Intre producia vegetala si ce animala exista intodeauna un raport echilibrat,
armonizat cu posibilitile unitatii.

103

Controlul asupra buruienilor, bolilor si duntorilor trebuie .sa fie realizat prin intermediul unor mijloace
profilactice, biologice si mecanice. Pe cit posibil se va folosi capacitatea naturala a culturilor de a inhiba
proliferarea buruienilor.
Acest sistem de agricultura este considerat mai apropiat de ceea ce are loc, in mod natural, pentru producerea
de biomasa si, de aceea, consecinele negative asupra mediului nconjurtor sunt mult mai reduse.
In organizarea fermei, sau a unitatii agricole, trebuie sa primeze protecia ecosistemelor locale, a
biodiversitatii speciilor, a apelor, a solului si a altor elemente ale mediului nconjurtor alaturi de cele sociale
si economice ale zonelor rurale.
Creterea animalelor ia in considerare cerinele acestora in armonie cu specificul local (suprafaa de pasunat,
calitate a punilor, a nutreurilor, libertate de micare etc. Costurile pentru ngrminte si hrana nu trebuie
sa depaseasca 10% din totalul cheltuielilor. Rata de ncrcare (densitatea animalelor in raport cu suprafaa
terenurilor agricole aferente acestei activitati) nu trebuie sa depaseasca 2 vaci cu lapte sau 11 porci
reproductori la hectar.
Sistemele de agricultura biologica competitive se bazeaza pe cele mai recente rezultate ale cercetrii, in
scopul obinerii unor produse agroalimentare de calitate. Totui, nivelul produciei este mai mic decit in
sistemele de agricultura convenionala si durabila. In promovarea si dezvoltarea agriculturii biologice, pentru
meninere volumului total al produciei, este necesar sa creasca suprafaa de teren. Pentru fermieri,
procesarea si marketingul produselor biologice, sunt deosebit de importanmte, datorita nivelului limitat al
produciei.
O varianta a agriculturii biologice este agricultura biodinamica in care sunt luai in considerare si ali factori,
de exemplu, micarea planetelor. In cadrul fermelor biologice se impune evaluarea conformitii
tehnologiilor de producie cu standardele de agricultura biologica.
Modelele de agricultura biologica sunt considerate ca sisteme de agricultura durabila. De aceea, orce ferma
in sistem biologic va ndeplini cerinele agriculturii durabile in ceea ce privete calitatea produsaelor,
tehnologiile de producie si impactul asupra mediului.

CAPITOLUL II
SECURITATEA MUNCII
Securitatea muncii, igiena si P.S.I.
1.1.Elemente de legislaie a proteciei muncii in Romania
Legislaie in domeniul proteciei muncii si a condiiilor de munca
Legea 319/2006 - Legea proteciei muncii publicata in Monitorul Oficial al Romniei nr. 646 din
26 iulie 2006
Norma metodologica din 11 10 2006 de aplicare a prevederilor Legii securitii si sanatatii in
munca nr. 319 din 2006
104

Hotararea de Guvern 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securitii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006
Hotararea de Guvern 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii proteciei muncii 319/2006
Codul Muncii Legea 53 din 24 ianuarie 2003, text in vigoare ncepnd cu data de 22
decembrie 2005. Text actualizat in baza actelor normative modificatoare, publicate in Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, pana la 19 decembrie 2005
Legea 245/2004 privind securitatea generala a produselor
Legea 240/2004 privind rspunderea productorilor pentru pagubele generate de produsele cu
defecte
| Legea 25/2004 pentru aprobarea Ordonanei de urgenta a Guvernului 96/2003 privind protecia
maternitatii la locurile de munca
Legea 436/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgenta a Guvernului 99/2000 privind
masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protecia persoanelor ncadrate in
munca
Legea 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati
Legea 320/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgenta a Guvernului 137/1999 privind
modificarea si completarea Legii 108/1999 pentru nfiinarea si organizarea Inspeciei Muncii
Legea 177/2000 privind modificarea si completarea Legii proteciei muncii 90/1996
Legea 155/2000 pentru aprobarea Ordonanei de urgenta a Guvernului 16/2000 privind
ratificarea unor convenii adoptate de Organizaia Internaionala a Muncii
Legea 130/1999 privind unele masuri de protecie pentru persoanele ncadrate in munca
Legea 108/1999 pentru nfiinarea si organizarea Inspeciei Muncii, republicata in Monitorul
Oficial al Romniei 740 din 10 octombrie 2002
Legea 90/1996 a proteciei muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romniei 47 din 29
ianuarie 2001
Legea 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore/zi pentru salariaii care
lucreaz in condiii deosebite, vatamatoare, grele sau periculoase
-

1.2. Norme generale de protecie a muncii

Normele generale de protecie a muncii, emise prin Ordinul Ministrului Muncii si Proieciei Sociale nr
508/20 11 2002 si Ordinul Ministrului Sanatatii si Familiei nr 933/25.11 2002, cuprind principii
generale de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale precum si direciile generale de
aplicare a acestora. Normele au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare
si/sau mbolnvire profesionala existeni in Sistemul de munca, proprii fiecrei componente a acestuia
(executant sarcina de munca mijloace de producie - mediu de munca), precum si informarea,
consultarea si participarea
angajailor si a reprezentanilor acestora in procesul de asigurare a securitii si sanatatii in munca.
105

Respectarea Normelor generale de protecie a muncii este obligatorie pentru toate unitile din economie
aflate sub incidena Legii proteciei muncii nr 90/1998 Normele generale de protecie a muncii sunt
armonizate cu legislaia Uniunii Europene, in principal cu prevederile Directivei - cadru 89/391/CEE si
ale directivelor specifice elaborate in baza art 16 al acesteia.
Structura Normelor generale de protecie a muncii este stabilita prin anexa la Legea proteciei muncii
nr 90/1996 cuprinznd categoriile de masuri generice de prevenire aferente fiecrui element al
sistemului de munca inclusiv normele de igiena a muncii care trebuie respectate pentru prevenirea
accidentelor si mbolnvirilor profesionale.

1.3.Elementele procesului de munca si intereactiunea lor

(omul,sarcina de munca, mijloacele de munca, mediul de munca)
Pentru ca un accident de munc sau o boal s fie considerat profesional acestea trebuie s se
produc in timpul i din cauza unei sarcini de lucru.
Indiferent de natura lui n cadrul unui proces de munc interacioneaz patru factori conform
urmtoarei scheme:
Procesul de munc poate fi privit ca celula elementar a procesului de producie reprezentnd
succesiunea conjugat a activitilor executantului i mijloacelor de producte n cadrul sistemului de
lucru
Executantul este omul implicat in realizarea sarcinii de munc. El este privit ca potenial victim a
accidentelor de munc, sau a bolilor profesionale. In absena executantului niciun incident de munc
nu poate s fie considerat accident de munc.
Sarcina de munc - reprezint totalitatea aciunilor ntreprinse de executant prin intermediul
mijloacelor de producie pentru realizarea scopului sistemului de munc i a condiiilor de munc
impuse de realizarea acestora.
Mijloacele de munc - reprezint totalitatea instrumentelor, a dispozitivelor i a obiectelor muncii pe
care oamenii le folosesc in procesul de producie. Mediul de munc - este reprezentat de totalitatea
condiiei fizice,chimice, biologice i psihologice n care executantul i desfor activitatea.
Sistemul de munc poate fi definit ca un ansamblu constituit din unu sau mai muli executanti
mijloacele de producie care, avnd un scop comun de realizat, interacioneaz pe baza unui circuit
informaional n anumite condiii ale mediului de munc.

1.4 Masuri de protecie a muncii specifice locului de munca, industria

lemnului
-Angajatul trebuie sa ia la cunotina condiiile de munca, riscurile la care se expune la locul de
munca si masurile de prevenire a accidentelor de munca pe baza de semntur.
-Angajatul trebuie sa ia la cunotina instruciunile de protecie a muncii.

106

- Angajatul trebuie sa ia la cunotina ca la prezentarea la serviciu trebuie sa fie odihnit in stare

normala de sanatale sa nu fie sub influenta buturilor alcoolice si ma sa paraseasca locul de munca
nemotivat.
- A n g a j a t u l va fi instruit la angajare pe linie de protecie a muncii cu normele specifice, i se va
ntocmi fisa individuala privind secuntatea si sanatatea in munca si fisa P. S. I. si va participa cu
regularitate la instructajele periodice.
- Angajatorul are obligaia de a respecta cu strictete toate normele de protecie a muncii si securitatea
muncii si sa pun la dispoziia angajailor trusa medicala care va fi dotata corespunztor
Pentru mbunatatirea condiiilor de desfurare a activitatii la locunle de munca angajatorul va lua cel
puin urmtoarele masuri:
-Amenajarea ergonomica a locui de munca .
-Asigurarea condiiilor de mediu (microclimat iluminat)
-Amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca (grupuri sanitare)
-Angajatorul este obligat sa asigure angajailor un contract de medicina a muncii care sa presupun pe
ianga controalele obligatorii la angajare si periodic in funcie de riscurile sau responsabilitile fiecrei
parti.
-Angajatorul este obligat sa respecte intocmai indicaiile medicului de medicina a muncii pentru
fiecare angajat.
-Angajatul trebuie sa ia la cunotina interdicia practicrii in timpul programului a unor glume,
jocuri sau batai.
-Angajatul trebuie sa ia la cunotina ca este obligat sa anune orice defeciune tehnica sau alte situaii
care constituie un pericol si sa aduca la cunotina conductorului locului de munca orice accident
suferit de el sau de ceilali membrii ai echipei inclusiv accidentele de circulaie.
-Angajatul trebuie sa ia la cunotina ca nerespectarea sau neluarea masurilor de protecie a muncii
constituie infraciune sau contravenie de la normele de protecie a muncii.
-Angajatul trebuie sa ia la cunotina ca este obligat sa respecte atribuiile si rspunderile pe linie de
protecie a muncii stabilite de conducerea firmei.
In cazul in care nu se respecta cu strictete toate clauzele menionate mai sus si angajatul sufer
un accident de munca, rspunderea juridica ii revine in totalitate acestuia.

1.5 Factorii de risc specifici locurilor de munca, factori de climat, substane

toxice, substane explozive
Sunt factori (nsuiri, stri, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de
munc, ce pot provoca n anumite condiii, accidente de munc sau boli profesionale.
Dar nainte de a clasifica factorii de risc de accidentare i mbolnviri profesionale este important s
cunoatem elementele procesului de munc i interaciunea lor.
Procesul de munc reprezint succesiunea n timp i n spaiu a activitilor executantului i
mijloacelor de producie n sistemul de munc.

107

Sistemul de munc reprezint totalitatea aciunilor pe care trebuie s le efectueze executantul prin
intermediul mijloacelor de producie, pentru realizarea scopului sistemului de munc i a condiiilor
impuse de realizare a acestora.
Executantul este lucrtorul implicat nemijlocit n realizarea sarcinii de munc. Mijloacele de producie
reprezint totalitatea mijloacelor de producie i a obiectelor muncii (materiile prime) pe care
lucrtorii le folosesc n procesul de producie. Mediul de munc reprezint totalitatea condiiilor fizice,
chimice, biologice i psihologice n care executantul i desfoar activitatea.
S revenim la clasificarea factorilor de risc de accidentare i mbolnviri profesionale:
Factori de risc proprii executantului se regsesc implicai n geneza tuturor celorlali factori de
risc, deoarece omul este elaboratorul i, totodat, cel care verific i poate intervenii asupra celorlalte
elemente ale sistemului de munc.
Factorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest sub dou forme: Coninut sau
structur necorespunztoare a sarcinii de munc n raport cu scopul sistemului de munc ce are la
baz o insuficient cunoatere a tehnologiilor i metodelor de munc.
-Sub/supradimensionarea cerinelor impuse executantului care provine din neluarea n considerare a
posibilitilor fizice i psihice ale omului.
Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi:
Fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric)
Chimici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive)
Biologici (microorganisme)
Factorii de risc proprii mediului de munc sub form de depiri ale nivelului sau intensitii
funcionale a parametrilor de mediu specifici, precum i de apariii ale unor condiii de munc
inadecvate.
Prin urmare factorii de risc care pot provoca bolile profesionale sunt numeroi, unii dintre ei sunt bine
cunoscui i studiai din punct de vedere al aciunii asupra organismului, alii apar odat cu
dezvoltarea unor noi tehnologii.
Rezult c tabloul bolilor profesionale este teoretic nelimitat. Din considerente practice, legislaia din
diverse ri limiteaz n mod convenional numrul bolilor considerate profesionale.
Exist trei sisteme, principal diferite, de stabilire a bolilor considerate profesionale:
Sistemul global;
Sistemul limitativ;
Sistemul mixt.
In sistemul global, pornind de la conceptul de boal profesional, se caut acoperirea tuturor factorilor
de risc care pot provoca afeciuni, lsndu-se la latitudinea medicului precizarea caracterului bolii
(profesional sau nu).
In sistemul limitativ se stabilete n mod convenional o list a bolilor profesionale i a meseriilor sau
profesiunilor n care pot s apar, fr ca medicul s aib competena de a modifica aceast list. In
unele ri se impun asemenea limite n legtur cu timpul de expunere sau cu durata ntreruperii
lucrului peste care boala nu mai este recunoscut ca fiind profesional.
In sistemul combinat, se stabilete un tabel al bolilor profesionale cunoscute ca atare, care poate s fie
completat de ctre medic cu afeciuni a cror origine poate fi dovedit.
108

1.6 Echipamente de lucru si de protecie: individuale, dispozitive de protecie

specifice utilajelor.
Echipamentele tehnice, echipamentul individual de protecie i de lucru, alimentaia de protecie i
materialele igienico-sanitare conform legii proteciei si securitii muncii.
Art. 12
n sensul prezentei legi, sunt echipamente tehnice: mainile, utilajele, instalaiile, aparatura,
dispozitivele, uneltele i alte mijloace asemntoare necesare n procesul muncii.
Echipamentele tehnice trebuie s corespund prevederilor din normele, standardele i din alte
reglementri referitoare la protecia muncii i s nu prezinte pericol pentru sntatea sau viaa
salariailor, a persoanelor aflate in unitate n interes de serviciu sau a altor persoane pentru care se
asigur protecia muncii potrivit prevederilor art. 3.
Echipamentele tehnice din producia intern i din import trebuie s fie dotate cu aparatur de
msur i control al parametrilor tehnologici, precum i de prevenire i avertizare a strilor de pericol.
Echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate i utilizate numai dac
ndeplinesc condiiile de protecie a muncii certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii
i Proteciei Sociale.
Art. 13
n sensul prezentei legi, echipamentul individual de protecie reprezint mijloacele cu care este
dotat fiecare participant n procesul de munc pentru a fi protejat mpotriva factorilor de risc.
Echipamentul individual de protecie se acord, obligatoriu i gratuit, salariailor, precum i
altor categorii de persoane care desfoar activiti la persoanele juridice sau fizice prevzute la art.
2, potrivit criteriilor stabilite n Normativul-cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual
de protecie, elaborat de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale.
n cazul degradrii echipamentului individual de protecie, respectiv al pierderii calitilor de
protectie,se acorda obligatoriu un nou echipament.
Art.14
In sensul prezentei legi, echipamentul individual de lucru reprezint mijloacele pe care persoanele
juridice i fizico le acord unui salariat n vedere utilizrii lor in timpul procesului dn munc pentru a le
proteja mbrcmintea l nclmintea
Echipamentul individual de lucru se acord de ctre persoanele juridice in condiiile negociate prin
contractele colective de munc,
Cheltuielile necesara pentru achiziionarea echipamentului individual de lucru sunt suportate fn
proporia da 50% de la capitolul "Alte cheltuiau de exploatare" ale persoanelor juridica sau din sumele
prevzute cu aceast destinaie in buget pentru unitile finanate de la bugetul de stat, respectiv din bugetele
locale, iar diferena se suport de ctre beneficiari.
Art.
15

109

Unitile productoare de echipament individual de protecie i de echipament individual de lucru

sunt obligate s respecte condiiile de realizare a sortimentelor prevzute n standardele romneti
corespunztoare.
Importul i Introducerea n fabricaie a sortimentelor de echipament individual de protecie i
echipament individual de lucru se pot face numai dup avizarea prototipurilor de ctre Ministerul Muncii i
Proteciei Sociale.
Sortimentele de echipament Individual de protecie pot fi comercializate i utilizate numai dup
certificarea calitii de protecie a acestora de ctre organisme recunoscute de Ministerul Muncii i Proteciei
Sociale.
Ari. 16
Alimentaia de protecie se acord, obligatoriu i gratuit, de ctre persoanele juridice i fizice persoanelor
care lucreaz n locuri de munc cu condiii grele i vtmtoare, pe baza normelor elaborate de Ministerul
Sntii i Ministerul Muncii l Proteciei Sociale.
Alt. 17
Materialele Igienico sanitare se acord; obligatoriu i gratuit, de ctre persoanele juridice j fizice
persoanelor care i desfoar activitatea n locuri de munc al cror specific impune o igien personal
deosebit.
Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum j locurile de munc ce impun acordarea
acestora se stabilesc pe baza normelor elaborate de Ministerul Sntii.
-

2. IGIENA MUNCII SI A PERSONALULUI

2.1. Reguli de igiena individuala la locul de munca: igiena corporala,
igiena vestimentaiei, igiena alimentaiei
IGIENA INDIVIDUALA
Igiena individuala reprezint totalitatea regulilor ce trebuie respectate pentru meninerea cureniei
corporale si a sanatatii. Regulile de igiena individuala se refera la ntreinerea corpului si a hainelor in
stare de curenie.
Igiena corporala. Cuprinde igiena pielii, a parului, minilor, urechilor si igiena buco- dentara.
Igiena pielii. Pielea are rol protector al organismului, rol pe care il poate ndeplini numai daca este
curata, in cursul zilei pe piele se depun substane toxice eliminate o data cu transpiraba, praf si
microorganisme, ceea ce duce la astuparea porilor (prin care pielea transpira, respira etc.). Aceasta
determina mancarimi, iar microbii de pe piele ptrund in organism prin cea mai mica zgrietura a
pielii, putnd produce diferite infecii (abcese, furuncule etc.).
Curenia pielii se asigura prin spalarea pariala, care se face o data sau de mai multe ori pe zi. si
spalarea generala, care se face cel puin o data pe saptamana.
Cel mai recomandabil este dusul zilnic, de preferat seara, cu apa calduta si spun, ncheiat cu clatirea
cu apa din ce in ce mai rece. Astfel se realizeaz o meninere perfecta a cureniei corporale, precum si
calirea organismului fata de bolile infectioase.
110

In anotimpul clduros se pot folosi deodorante care au ca scop reducerea cantitatii de transpiraie si
suprimarea mirosului neplcut. Se folosesc numai pe pielea uscata si curata. Se recomanda, totui, sa
se evite folosirea abuziva, deoarece pot produce unele afeciuni ale pielii.
Igiena parului. Parul are rol protector, dar si de podoaba si trebuie ngrijit pentru a menine un aspect
plcut si civilizat. Pielea capului are o serie de glande sebacee si sudoripare care secreta grsime si
sudoare. Acestea se amesteca cu praful depus pe par si pe pielea capului, putnd produce mancarimi si
infecii ale pielii capului si unele boli parazitare. Pentru a preveni astfel de neplceri se recomanda
spalarea pe cap saptamanal. De asemenea, se recomanda folosirea sampoanelor care au avantajul de a
curata bine parul, fara sa-l degreseze mai mult dect este necesar, asa cum se intampla in cazul
spunurilor prea alcaline sau al detergenilor.
Igiena buco-dentara. Dintele este un organ viu legat de restul corpului prin nervi si vase de snge.
Deci, infecia de la un dinte bolnav poate circula cu uurina in ntreg organismul, putandu-se localiza
la diferite organe (inima, rinichi ncheieturi, stomac etc.). De aceea, este importanta o igiena bucodentara riguroasa, care consta in periajul corect al dinilor seara si dimineaa si ciatirea dupa fiecare
masa.
Igiena minilor consta in spalarea cu apa si spun ori de cate ori este nevoie si obligatoriu nainte de
fiecare masa. De asemenea, se recomanda taierea unghiilor si curirea lor cu periue de unghii. Astfel
se previne transmiterea bolilor cu poarta de intrare digestiva.
Igiena mbrcmintei. Rufaria de corp se imbiba cu transpiraie si murdrie de pe corp; a imbraca
lucruri murdare este acelai lucru cu a nu te spala. De aceea, trebuie schimbata cel puin o data pe
saptamana. De asemenea, este important ca nainte de culcare sa se schimbe rufaria de zi cu cea de
noapte.
Imbrcmintea trebuie sa ndeplineasc o serie de condiii: sa fie rea conductoare de cldur, pentru
a menine un strat de aer cald intre piele si haine; permeabilitate pentru aer; curata pe dinafara si pe
dinuntru, aerisit si schimbata periodic.

2.2. Materiale de intretinere a igienei, materiale igienico-sanitare, produse

cosmetice, alimente de protecie.
1 Curenia este metoda de decontaminare care asigura indepartarea microorganismelor de pe
suprafee, obiecte sau tegumente, odata cu indepartarea prafului si a substanelor organice.
Aplicarea corecta a metodelor de curenie a suprafeelor, obiectelor si echipamentelor poate realiza o
decontaminare de 95-98%, foarte apropiata de cea obtinuta prin dezinfectie. Prin activitatea de
curenie se actioneaza asupra tuturor microorganismelor nu nlocuiete dezinfectia.
2. Metode generale de efectuare a cureniei.
Spalarea, tergerea, aspirarea, perierea.
Prin spalare sunt indepartate, prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile si
substanele organice. Puterea de spalare depinde de capacitatea de udare. Spalarea se realizeaz prin
folosirea de apa calda si substane tensioactive. Apa calda, la 35-45 gradeC, are o putere de spalare,
superioara apei reci, deoarece are o putere mai mare de emulsionare si dizolvare. Inmuierea cu apa
fierbinte (peste 55gradeC) are dezavantajul coagularii proteinelor, pe care le face aderente de suportul
tratat. In funcie de suportul de tratat, la apa calda se adauga 1-2% carbonat de sodiu, spun sau
111

detergenti anionici sau produse etichetate si avizate/autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei ca

detergent dezinfectant sau produs pentru curatare si decontaminare.
Condiii de eficacitate:
utilizarea apei calde cu calitati chimice corespunztoare (apa cu duritate mica are efect de
spalare optim) si cu putere de udare mare, prin adaosul unor cantitati optime de ageni tensioactivi;
asocierea splrii cu metode mecanice: agitare, periere, frecare:
respectarea timpilor de nmuiere si de spalare (In funcie de puterea de spalare a apei, de
mijloacele mecanice utilizate si de obiectul supus splrii): spalarea trebuie urmata de clatire
abundenta.
Spalarea poate fi simpla (ex.: in igiena individuala, spalarea minilor, curenia pavimentelor si a
mobilierului) sau asociata cu un ciclu de dezinfectie prin cldur umeda (ex.: utilizind maini de spalat
pentru lenjerie, vesela, sau cu program inclus de spalare si dezinfectie, etc.) si se completeaz cu o
dezinfectie chimica cu produse etichetate si avizate/autorizate ca dezinfectant pentru suprafee. In
ariile cu potential de risc infectios (ex suprafee in blocuri operatorii, blocuri de natere, pregtirea
tratamentelor, suprafee de lucru In laboratoare, etc ).
Prin tergerea umeda a suprafeelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizeaz indepartarea
microorganismelor. Se practica pentru ntreinerea cureniei in intervalele dintre spalare. Condiii de
eficacitate: utilizarea de lavete (stergatoare) curate: umezirea lor cu soluii proaspete de produse
etichetate si avizate/autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei, ca detergent, detergent dezinfectant;
schimbarea frecventa a lavetelor si a apei de tergere La sfirsitul operaiunii se efectueaz
decontaminarea lavetelor utilizate.
Aspirarea curenia prin aspirare este recomandabila numai cu aspiratoare cu proces umed, a cror
construcie permite curatarea si dezinfectia lor si meninerea uscata dup utilizare.
Metode combinate pentru curenia pavimentelor si a mochetelor (este recomandata limitarea
utilizrii lor In spatiile unitilor sanitare) pot ti utilizate aparate care realizeaz spalarea si aspirarea
umeda.
Alte metode de curenie. In anumite cazuri se pot utiliza maturatul sau periatul umed, metode care
au eficacitate redusa. Nu se recomanda maturatul uscat, sau scuturatul in ncperi, locuri circulate
sau aglomerate.
Curenia si dezinfectia in ncperi trebuie ntotdeauna asociate cu aerisirea.
Curenia se practica in mod obinuit ca metoda de decontaminare profilactica; in bolile infectioase cu
transmitere aeriana (ex.: rubeola, rujeola, varicela etc.) aerisirea este singura metoda de decontaminare
necesara in focar.
3. Produsele utilizate in procesul de efectuare a cureniei. Curenia se realizeaz cu produse etichetate de
productor ca fiind: produse destinate cureniei (sapunuri)sau produse detergent dezinfectante.
Sapunuri folosite:
Spun tare: ntreinerea suprafeelor cu ceramica, ulei, otel inoxidabil.
Spun moale (spun negru): curatare grosiera (ex.: paviment mozaicat, gresie).
Detergeni folositi:
Detergeni neutri sau detergeni lichizi universali pentru: mobilier, paviment, vesela si spalarea manuala a
textilelor.
112

Detergeni alcalini sau "decapanti". In funcie de dilutie: spalarea zilnica a pavimentelor sau/si decaparea
pavimentului placat (ntreinere de fond), nainte de aplicarea unui nou tratament.
Detergeni acizi sau "detartranti": curatarea materialelor cu depuneri de piatra: ceramica, pavimente placate
cu materiale care suporta acizi, sticlrie de laborator, bazine, bazinete, urinare.
Daca produsul este avizat pentru sectorul alimentar, se spala vesela si ustensile de buctrie.
Detartranti "tamponai" utilizai pentru: robinete, baterii, chiuvete inox, alte articole inox.
Detergenti-dezinfectanti sau detergenii cationici sunt produse a cror proprietate principala este cea de
curatare si secundar dezinfectanta.
Abrazive folosite;
Curatarea punctuala a suprafeelor dure, obiectelor sanitare, pavimentelor, cu precauie pentru suprafeele
emailate.
Produse pentru lustruit
Detergeni lustruitori sau "de ceruire": spalarea pavimentelor.

2.3. Consecinele nerespectarii regulilor de igiena la locul de munca:

intoxicaii, toxiinfectii alimentare, dermatoze.
>
Igiena este tiina care se ocup cu studiul conduitei de via i munc i influena acesteia asupra
strii de sntate.
>
Igiena are rolul de a elabora norme de munc i via, care, puse n practic, s duc la prevenirea
mbolnvirilor, scderea mortalitii i reducerea morbiditii, promovarea strii de sntate i prelungirea
duratei de via.
In sens strict, igiena muncii se ocup de studiul condiiilor de munc i influena lor asupra strii de
sntate a oamenilor muncii, n vederea prevenirii i combaterii bolilor profesionale care duc la scderea
capacitii de munc i, deci, la scderea productivitii.
Microclimatul de munca
Prin microclimat de munc se nelege ansamblul factorilor de mediu (fizici, chimici, biologici, psihologici),
care acioneaz pe un teritoriu delimitat (ncpere de producie, teren agricol, localitate etc.).
Aciunea factorilor de mediu asupra muncitorului din diferite domenii poate cpta mai multe aspecte
dependente, mai ales, de intensitatea sau de nivelul acestor factori. Diferitele niveluri - mai sczute sau mai
ridicate dect limitele admise ale acestor factori -pot da natere fie la aciuni acute sau imediate, n care
reaciile organismului celui ce muncete apar rapid i sunt uor evideniate, fie de cele mai multe ori se
desfoar la niveluri de intensitate redus, ceea ce determin o aciune cronic de lung durat.
Msurile de supraveghere a strii de sntate la nivel individual sau al colectivitilor - se bazeaz pe
norme igienice care stabilesc in primul rnd limitele concentraiilor sau nivelurilor admise pentru difeni
factori de mediu. Aceste norma igienice trebuie nsuite i respectate ele devin obligatorii la nivelul locurilor
de munc i pot preveni mbolnvirile cauzate de toxine (noxe) profesionale sau neprofesionale.
Noxele profesionale.
Denumim noxe profesionale totalitatea factorilor nocivi prezeni la locul de munc i care pot amenina
sntatea muncitonlor dac nu se iau msuri de protecie necesare.
Clasificarea factorilor nocivi prezeni la locul de munc:
113

A Organizarea defectuoas a muncii

poziia forat a corpului, timp ndelungat. n suprancordare.

efortul exagerat;

regim neraional de munc (lipsa echilibrului ntre munc i repaus).

B Nerespectarea regulilor de igien privind procesul muncii, cu nlesnirea aciunii unor factori care trebuie
ndeprtai sau neutralizai:

factori fizici: temperatur normal, radiaii termice, umiditate crescut sau sczut, raze ultraviolete,
zgomot, trepidaii;

factori chimici: substane toxice, praf industrial, fum;

factori biologici: infecii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave

factori chimici: substane toxice, praf industrial, fum;

factori biologici: infecii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave.

C.
Nerespectarea regulilor de igien n slile de producie:

insuficiena volumului de aer;

deficiene ale sistemului de ventilaie, de nclzire, de iluminat;

amenajarea defectuoas a locului de munc;

influena nociv a factorilor atmosferici.

Msuri generale pentru combaterea noxelor profesionale.
1.Combaterea riscului de suprainclzire : producerea unei micri a aerului cu cel
puin 0,3 m/sec.; duuri de aer; ecrane protectoare sau perdele de ap; izolarea zonei de lucru n jurul
muncitorului prin crearea de spaii aclimatizate; locuri speciale pentru repaus n pauze; mijloace individuale;
instalaii speciale; asigurarea posibilitilor unui consum de ap n cantiti suficiente.
2.Combaterea cldurii excesive, normalizarea umiditii, nlturarea fumului a vaporilor toxici, a substanelor
urt mirositoare:instalaia de ventilare a aerului; micorarea gradului de impurificare a aerului (instalaii
speciale, hote, nie de aspiraie); msurile viznd gradul sczut de impurificare a aerului se iau inclusiv la
nivelul localitii/zonei; suprimarea sau reducerea la minimum a surselor productoare de factori nocivi;
instalaii speciale de desprfuire (la concasoare, malaxoare); folosirea mijloacelor mecanizate sau pneumatice
de transport al unor pulberi toxice care se manipuleaz n vrac.
3.Realizarea unui iluminat igienic: pe ct posibil, lumin natural, direct; iluminatul artificial suficient i
uniform; eliminarea riscului de orbire prin lumin direct sau prin lumin reflectat.
4. Combaterea zgomotului: izolarea ncperilor zgomotoase (din punct de vedere al amplasrii i al
materialelor speciale utilizate n construcia lor); mijloace tehnice speciale individuale (ex.: antifoane);
cptuirea pereilor cu materiale absorbante de zgomote.
5. Atenuarea vibraiilor: se recomand ca utilajele care produc vibraii puternice s fie instalate la parter sau
la subsol; amortizoare elastice speciale .a.
Bolile profesionale
Bolile profesionale apar tocmai ca rezultat al persistenei, timp ndelungat, a unor noxe profesionale, la care
se adaug insuficiena msurilor de protecie sau nerespectarea lor.
Dintre acestea putem enumera:
114


silicozela

pneumocoza

saturnism

surditatea profesional

dermatoze

intoxicaii cu diverse substane intoxicaiile accidentale profesionale.

Diagnosticarea i tratamentul de urgen n caz de intoxicaii accidentale profesionale sunt condiionate de
natura agentului toxic i de modalitatea sa de a aciona asupra organismului.
A.Intoxicaii cu substane iritante n aceast categorie intr un numr mare de substane care pot produce
asupra organismului fenomene de iritaie a cilor aeriene superioare, pneumonie toxic i chiar edem
pulmonar acut. Putem enumera: acetona, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, acidul acetic, acidul
formic, amoniacul, bioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat .a. De asemenea, beriliul, cadmiul,
acidul cromic, manganul, benzina produc pneumonie chimic.
B.Intoxicaii cu substane ce acioneaz asupra sistemului nervos central n raport cu aciunea lor toxic, sunt
mai multe grupuri de substane:
1.In primul grup intr substanele a cror aciune se caracterizeaz prin aceea c pot produce stri
ebrionarcotice (asemntoare beiei alcoolice), care pot merge pn la pierderea cunotinei i chiar pierderea
vieii accidentatului. Dintre substanele toxice din aceast grup menionm: benzenul i derivaii lui,
tetraclorura de carbon, alcoolul metilic. etilic, omilie, bioxid de carbon.a.
2.In al doilea grup de substane toxice cu aciune asupra sistemului nervos central sunt cuprinse toxinele ce
produc encefalopatie toxica. Dintre acestea menionm: compui organici ai plumbului (oxizi, pulberi de
metal),plumb tetraetilic, bromur de etil, cadmiu, compui organici ai staniului, nichelul carbonic lichid .a.
3.In al treilea grup de substane cu aciune asupra sistemului nervos sunt cuprinse substane care produc
aciune convulsionant (ex.: tresriri i micri brute ale muchilor pn la accesul de epilepsie i com).
Dintre toxinele care produc acest tip de intoxicaii menionm: insecticidele (DTT, Aldrin, Gamexan),
ratiddele, combustibilii utilizai pentru motoarele cu reacie i rachete, unele explozibile.
A.Intoxicaii cu substane ce acioneaz asupra respiraiei prin folosirea deficitar a oxigenului, care fie c nu
poate fi transportat la esuturi, fie c nu poate fi utilizat la acest nivel.
B. Nerespectarea regulilor de igien privind procesul muncii, cu nlesnirea aciunii unor factori care trebuie
ndeprtai sau neutralizai:
-factori fizici: temperatur normal, radiaii termice, umiditate crescut sau sczut,

raze ultraviolete, zgomot, trepidaii;

factori chimici: substane toxice, praf industrial, fum;

factori biologici: infecii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave.

C. Nerespectarea regulilor de igien n slile de producie:

insuficiena volumului de aer;

.
deficiene ale sistemului de ventilaie, de nclzire, de iluminat;

amenajarea defectuoas a locului de munc;

influena nociv a factorilor atmosferici

Msuri generale pentru combaterea noxelor profesionale
115

1.Combaterea riscului de supranclzire : producerea unei micri a aerului cu cel puin 0,3 m/sec.; duuri de
aer; ecrane protectoare sau perdele de ap; izolarea zonei de lucru n jurul muncitorului prin crearea de spaii
aclimatizate; locuri speciale pentru repaus n pauze; mijloace individuale; instalaii speciale; asigurarea
posibilitilor unui consum de ap n cantiti suficiente.
2.Combaterea cldurii excesive, normalizarea umiditii, nlturarea fumului a vaporilor toxici, a substanelor
urt mirositoare:instalaia de ventilare a aerului;
micorarea gradului de impurificare a aerului (instalaii speciale, hote, nie de aspiraie), msurile viznd
gradul sczut de impurificare a aerului se iau inclusiv la nivelul localitii/zonei; suprimarea sau reducerea la
minimum a surselor productoare de factori nocivi; instalaii speciale de desprfuire (la concasoare,
malaxoare); folosirea mijloacelor mecanizate sau pneumatice de transport al unor pulberi toxice care se
manipuleaz n vrac.
3.Realizarea unui iluminat igienic: pe ct posibil, lumin natural, direct; iluminatul artificial suficient i
uniform; eliminarea riscului de orbire prin lumin direct sau prin lumin reflectat.
4.Combaterea zgomotului: izolarea ncperilor zgomotoase (din punct de vedere al amplasrii i al
materialelor speciale utilizate n construcia lor); mijloace tehnice speciale individuale (ex.: antifoane);
cptuirea pereilor cu materiale absorbante de zgomote.
5.Atenuarea vibraiilor: se recomand ca utilajele care produc vibraii puternice s fie instalate la parter sau la
subsol; amortizoare elastice speciale a.
Bolile profesionale
Bolile profesionale apar tocmai ca rezultat al persistenei, timp ndelungat, a unor noxe profesionale, la care
se adaug insuficiena msurilor de protecie sau nerespectarea lor.
Dintre acestea putem enumera:

silicozela

pneumocoza

saturnism

surditatea profesional

dermatoze

intoxicaii cu diverse substane

Intoxicaiile accidentale profesionale.
Diagnosticarea i tratamentul de urgen n caz de intoxicaii accidentale profesionale sunt condiionate de
natura agentului toxic i de modalitatea sa de a aciona asupra organismului.
A. Intoxicaii cu substane iritante
In aceast categorie intr un numr mare de substane care pot produce asupra organismului fenomene de
iritaie a cilor aeriene superioare, pneumonie toxic i chiar edem pulmonar acut. Putem enumera: acetona,
acidul azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, acidul acetic, acidul formic, amoniacul, bioxidul de sulf,
oxizii de azot, hidrogenul sulfurat .a.
De asemenea, beriliul, cadmiul, acidul cromic, manganul, benzina produc pneumonie chimic.
B Intoxicaii cu substane ce acioneaz asupra sistemului nervos central n raport cu aciunea lor toxic, sunt
mai multe grupuri de substane:
1.In primul grup intr substanele a cror aciune se caracterizeaz prin aceea c pot produce stri
ebrionarcotice (asemntoare beiei alcoolice), care pot merge pn la pierderea cunotinei i chiar pierderea
116

vieii accidentatului. Dintre substanele toxice din aceast grup menionm: benzenul i derivaii lui,
tetraclorura de carbon, alcoolul metilic. etilic, omilie, bioxid de carbon.a.
2.In al doilea grup de substane toxice cu aciune asupra sistemului nervos central sunt cuprinse toxinele ce
produc encefalopatie toxica. Dintre acestea menionm, compui organici ai plumbului (oxizi, pulberi de
metal),plumb tetraetilic, bromur de etil, cadmiu, compui organici ai staniului, nichelul carbonic lichid.a.
3.In al treilea grup de substane cu aciune asupra sistemului nervos sunt cuprinse substane care produc
aciune convulsionant (ex.: tresriri i micri brute ale muchilor pn la accesul de epilepsie i com).
Dintre toxinele care produc acest tip de intoxicaii menionm: insecticidele (DTT, Aldrin, Gamexan),
raticidele, combustibilii utilizai pentru motoarele cu reacie i rachete, unele explozibile.
C. Intoxicaii cu substane ce acioneaz asupra respiraiei prin folosirea deficitar a oxigenului, care fie c nu
poate fi transportat la esuturi, fie c nu poate fi utilizat la acest nivel.

2.4 Igiena locului de munca

>
Msuri tehnico organizatorice
Msurile tehnico organizatorice sunt reprezentate de (ntr-o anumit ordine de prioriti, legate de eficienta
maxim):
>
eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic prin nlocuirea substanelor nocive sau a
tehnologiilor nocive cu altele mai puin nocive sau intensive;
>
izolarea aparaturii generatoare de noxe sau separarea proceselor tehnologice nocive la locul de munca
unde lucreaz muncitorii (automatizare, cabine speciale, termoiuzofare, fonoizolare etc.)
>
mpiedicarea ptrunderii noxei n aerul locuirilor de munca (ermetizare, procedee umede pentru
pulberi, ventilaie locala)
>
diminuarea concentraiilor (intensitilor) noxelor la locurile de munca sub CMA sau LMA (ventilaie
generala, fonoabsorbtie etc.)
>
mpiedicarea aciunii noxei asupra muncitorilor sau diminuarea acestei aciuni prin reducerea
efortului fizic, a suprasolicitrilor fizice si neuropsihice, reducerea duratei zilei de munca, regim de munca
corespunztor, condiii adecvate de odihna n timpul pauzelor, folosirea echipamentului tehnic de protecie
(masti, mnui, ochelari de protecie, antifoane etc.)
>
realizarea si buna ntreinere si funcionarea anexelor igienico-sanitare (dusuri, bai, vestiare camere de
igiena intima a femeii etc.)
>
asigurarea alimentaiei de proteciei si consumarea ei n ntreprindere
>
efectuarea corecta a instructajului de protecie a muncii
Msuri medicale
Masurile medicale sunt reprezentate de:
>
recunoaterea riscului profesional la locurile de munca prin studiul atent al procesului tehnologic si al
condiiilor de munca, determinri obiective si precizarea cantitativa a noxelor profesionale, studii
epidemiologice
>
examenul medical la ncadrarea n munca cu respectarea examinrilor ce trebuiesc efectuate si a
contraindicatiilor medicale (conform NGPM 2002), examinarea clinica a aparatelor ai sistemelor
organismului (respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, ORL, oftalmologie, dermatologic, osteoarticular,
neuropsihic), examinarea radiolgica pulmonara (MRF sau RPS), examen de laborator al sngelui (examen
117

serologic pentru lues), examen IOR pentru tuberculina la tinerii pn la 24 de ani, precizarea strii fiziologice
a femeii (graviditate, alaptare), alte examene conform NGPM 2002
>
controlul medical periodic, efectuat prin examinri clinice si de laborator, n funcie de tipul noxelor
profesionale si intensitatea lor, care orienteaz si periodicitatea examinrilor
>
educaia sanitara, care se adreseaza cadrelor de conducere tehnica si administrativa, n scopul
realizrii de catre acetia a masurilor tehnico-organizatorice amintite n condiii de eficienta maxima si n
ordinea amintita, personalului muncitor n scopul respectrii regulilor de igiena individuala, purtarea corecta
a echipamentului individual de protecie, suprimarea fumatului si diminuarea consumului de alcool,
acordarea primului ajutor, cunoaterea si recunoaterea primelor simptome de intoxicaie acuta si cronica
profesionala, prezentarea la examenele medicale periodice.

2.4 Dotri social - sanitare

Dotri social sanitare .puncte de prim ajutor.apa potabila
Funcie de condiiile de lucru si caracteristicile proceselor tehnologice (ex. procese in condiii de
microclimat.nefavorabil,procese ce produc murdrirea .contaminarea cu substane toxice etc.)dotarile minime
cuprind :
-vestiare pentru schimb sau/si nclzire / uscare echipament de lucru -spalatoare,dusuri -cabine closet
-puncte pentru alimentarea cu apa potabila punctele de prim ajutor sunt amenajate la organizarea de antier
;
ASIGURAREA LOCURILOR DE MUNCA CU TRUSA MEDICALA" DE PRIM AJUTOR. MATERIALE
IGIENICO-SANITARE
- cu trusa medicala de prim ajutor sunt dotate locurile de munca cu mai mult de 5 persoane,una la cel mult 25
persoane.. Componenta trusei sanitare (cantitatile min. prevzute) este stabilita conform ordinului MSF nr.
427 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce intra in dotarea posturilor
de prim ajutor fara cadre medicale , din 14.06.2002 (MO 531/22.07.2002).
-asigurarea materialelor igienico sanitare ;
Materialele igienico-sanitare se distribuie de catre fiecare societate in parte personalului propriu angajat ,in
funcie de condiiile de munca ,in care acesta lucreaza.(ex. spun,prosop,hrtie igienica etc.).

3.ACCIDENTE DE MUNCA
3.1 Noiuni generale
Prin acc ident de munca se nelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicaia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in ndeplinirea ndatoririlor de serviciu si care
provoac incapacitate temporara de munca (ITM) de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate (INV) ori
deces(D). (Art. 5 (g), din Legea 319/2006) n sensul prevederilor art. 5 lit. g) din Legea 319/2006, este, de
asemenea, accident de munca:
a)
accidentul suferit de persoane aflate in vizita n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;

118

b)
accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv n
cadrul unor activiti culturale, sportive, n ara sau n afar granielor tarii, n timpul i din cauza ndeplinirii
acestor sarcini;
c)
accidentul survenit n cadrul activitilor cultural-sportive organizate, n timpul i din cauza
ndeplinirii acestor activiti;
d)
accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativa pentru
salvarea de viei omeneti;
e)
accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativa pentru
prevenirea ori nlturarea unui pericol care amenina avutul public i privat;
f)accidentul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul muncii, dac se produce la sediul persoanei
juridice sau la adresa persoanei fizice, n calitate de angajator, ori n alt loc de munca organizat de acetia, n
timpul programului de munca, i nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului;
g)accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal de la domiciliul lucrtorului la
locul de munca organizat de angajator i invers;
h)accidentul suferit Tn timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la
locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru ndeplinirea unei sarcini de munca;
I) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la
care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridic
sau fizica, pentru ndeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normal de deplasare;
j)accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul
de munca, utilajul ori materialele, dac schimba mbrcmintea personal, echipamentul individual de
protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori n spltor sau dac
se deplasa de la locul de munca la ieirea din ntreprindere sau unitate i invers;
k)accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n locuri organizate de angajator,
precum i n timpul i pe traseul normal spre i de la aceste locuri;
l)accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegai pentru
ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afar granielor tarii, pe durata i traseul prevzute n documentul de
deplasare;
m)accidentul suferit de personalul roman care efectueaz lucrri i servicii pe teritoriul altor tari, n baza unor
contracte, convenii sau n alte condiii prevzute de lege, ncheiate de persoane juridice romane cu parteneri
strini, n timpul i din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciu;
n)accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfecionare a pregtirii
profesionale, n timpul i din cauza efecturii activitilor aferente stagiului de practica;
o)accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundaie,
alunecri de teren, trsnet (electrocutare), dac victima se afla n timpul procesului de munca sau n
ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;
p)dispariia unei persoane, n condiiile unui accident de munca i n mprejurri care ndreptesc
presupunerea decesului acesteia;
q)accidentul suferit de o persoana aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
119

In situaiile menionate la lit. g), h), i) i I), deplasarea trebuie sa se fac fr abateri nejustificate de la
traseul normal i, de asemenea, transportul sa se fac n condiiile prevzute de reglementrile de securitate i
sntate n munca sau de circulaie n vigoare.

3.2

Clasificarea accidentelor de munca

Accidentul de munca se clasifica in raport cu urmrile produse si cu numrul persoanelor accidentate in:
Clasificare:
1.
accident care produce incapacitate temp. de munca de cel puin 3 zile calendaristice;
2.
accident care produce invaliditate
3.
accident mortal
4.
accident colectiv cind sunt accidentate cel puin trei persoane in acelai timp si din aceeai cauza.
5.
accident de munca de circulaie
6.
accident de munca de traseu (3 situaii)
7.
accident n afar muncii
8.
invaliditate confirmata
9.
invaliditate evidenta
Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca ori, dup caz, urmat de invaliditate sau
deces, precum si accidentul de munca colectiv vor fi comunicate de indata de ctre conducerea persoanei
juridice sau, dup caz, de persoana fizica, in calitate de angajator,inspectoratului teritorial de munca si, dup
caz, organelor de urmrire penala competente, potrivit legii.
In cazul accidentelor de circulaie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane
aflate in ndeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana juridica sau fizica la care sunt angajai accidentaii va
anuna de indata inspectoratul teritorial de munca din judeul in raza caruia s-a produs accidentul.
Cercetarea accidentelor de munca se efectueaz astfel:
-de ctre persoana juridica in cazul accidentului care a produs incapacitate temporara de munca;
de ctre inspectoratele teritoriale de munca in cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, al
accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de munca ce au produs incapacitate temporara de
munca salariailor angajai ia persoane fizice;
-de ctre Ministerul Muncii si Solidaritii Sociale in cazul accidentelor de munca colective, generate de
unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
-de ctre autoritatea de sanatate publica in cazul suspiciunilor de boala profesionala

3.3

Cauzele accidentelor de munca

a) Cauze n legtur cu utilajele si cu produsele: material inadaptat ca scop utilizrii; material uzat,
ntrebuinat necorespunzator;material utilizat n condiii neprevzute: produse periculoase: produse
radioactive; utilizarea electricitii.
b)Cauze n legtur cu mediul de munca:
munca la nlime (n construcii, domeniu public, reparaii, aprovizionare, etc y
munca la adncime (n fose, n tranee, anuri, gropi);
zgomot/vibratii (scule, motoare, platforme, vibratoare, etc.),
ambianta (cald. frig, intemperii);
iluminat puternic sau insuficient.
120

atmosfera poluata de praf sau gaze.

c)Cauze n legtur cu organizarea muncii:
programul de lucru (schimb de noapte, ore suplimentare): ritmul de lucru, urgente: salariu n acord;
comunicare dificila;
d)Cauze n legtura cu individul:
oboseala datorata unei solicitri psihice sau mentale;
mbtrnire sau boala;
naveta de durata la serviciu;
griji extraprofesionale;
supraapreciere.

3.4 Masuri de prevenire a accidentelor de munca

Activitile de prevenire si protecie a accidentelor de munca desfurate prin modalitatile
prevzute mai sus n cadrul ntreprinderii si/sau al unitatii sunt urmtoarele:
1-identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv
executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de
munca/posturi de lucru:
2-elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protecie in munca;
3-elaborarea de instruciuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementanlor de securitate si
sanatate n munca, innd seama de particularitile activitilor si ale unitatii/ntreprinderii, precum si ale
locurilor de munca/posturilor de lucru:
4-propunerea atribuiilor si rspunderilor n domeniul securitii si sanatatii n munca, ce revin lucratorilor,
corespunztor funciilor exercitate, care se consemneaz n fisa postului, cu aprobarea angajatorului;
5-verificarea cunoaterii si aplicrii de ctre toti lucratorii a masurilor prevzute n planul de prevenire si
protecie, precum si a atribuiilor si responsabilitilor ce le revin n domeniul securitii si sanatatii n munca,
stabilite prin fisa postului:
6. ntocmirea unui necesar de documentaii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor n
domeniul securitii si sanatatii n munca.
7 elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitii adecvate pentru fiecare loc de
munca, asigurarea informrii si instruirii lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca si
verificarea cunoaterii si aplicrii de ctre lucratori a informaiilor primite:
8. elaborarea programului de instruire-testa re la nivelul ntreprinderii si/sau unitatii.
9. asigurarea ntocmirii planului de aciune n caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor art 101107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitate si sanatatii n munca nr. 319/2006
si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruii pentru aplicarea lui;
9 evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevzute la art. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitii si sanatatii n munca nr. 319/2006;
10.stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate n munca, stabilirea tipului de
semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinele
minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;
121

11.evidenta meseriilor si a profesiilor prevzute de legislaia specifica, pentru care este necesara autorizarea
exercitrii lor;
12.evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
13.evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea
aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;
14.monitorizarea funcionarii sistemelor si dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur si control,
precum si a instalaiilor de ventilare sau a altor instalaii pentru controlul noxelor n mediul de munca;
15 verificarea strii de funcionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a
sistemelor de sigurana;
16.informarea angajatorului, n scris, asupra deficientelor constatate n timpul controalelor efectuate la locul
de munca si propunerea de masuri de prevenire si protecie;
17.ntocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevzute de hotrrile Guvernului emise n temeiul art. 51 alin. (1)
lit. b) din LEGEA nr. 319/2006, inclusiv cele referitoare la azbest, vibraii, zgomot si antiere temporare si
mobile;
18.evidenta echipamentelor de munca si urmrirea ca verificrile periodice si, daca este cazul, ncercrile
periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din
Hotrrea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea n
munca de ctre lucratori a echipamentelor de munca;
19.identificarea echipamentelor individuale de protecie necesare pentru posturile de lucru din ntreprindere
si ntocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protecie, conform prevederilor
Hotrrii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de
ctre lucratori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munca;
20.urmrirea ntreinerii, manipulrii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protecie si a
nlocuirii lor la termenele stabilite, precum si n celelalte situaii prevzute de Hotrrea Guvernului nr.
1.048/2006;
21 participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevzute la art. 108-177 din Normele
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii si sanatatii n munca nr. 319/2006;;
22.ntocmirea evidentelor conform competentelor prevzute la art. 108-177 din Normele metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitii si sanatatii n munca nr. 319/2006;
23.elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din ntreprindere si/sau unitate,
n conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 319/2006;
24.urmrirea realizrii masurilor dispuse de ctre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al
cercetrii evenimentelor;
25.colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentanii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si protecie,
medicul de medicina muncii, n vederea coordonrii masurilor de prevenire si protecie;
26. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/servidile externe ai/ale altor angajatori. n situata n
care mai muli angajatori s desfasoara activitatea in acelai ioc de munca
27.urmrirea actualizam planului de avertizare, a planului de protecie si prevenire si a planului de evacuare:
28.propunerea de sanciuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul ndeplinirii atribuiilor n domeniul
securitii si sanatatii n munca;
122

29.propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea n munca la ncheierea contractelor de prestri de

servidi cu ali angajatori, indusiv la cele ncheiate cu angajatori strini;
30.ntocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati.
Alte obligaii ale angajatorilor.
Angajatorul are urmtoarele obligaii:
a)
sa realizeze si sa fie n posesia unei evaluri a riscurilor pentru securitatea si sanatatea n munca,
indusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice.
b)
sa decida asupra masurilor de protecie care trebuie luate si. dup caz. asupra echipamentului de
protecie care trebuie utilizat;
c)
sa tina evidenta acadentelor de munca, ce au ca urmare o incapadtate de munca mai mare de 3 zile de
lucru, a acddentelor uoare, a bolilor profesionale, a inddentelor periculoase, precum si a acddentelor de
munca;
d)
sa elaboreze, pentru autoritatile competente si n conformitate cu reglementrile legale, rapoarte
privind acadentele de munca suferite de lucratorii sai.
in vederea asigurrii condiiilor de securitate si sanatate n munca si pentru prevenirea acidentelor de munca
si a bolilor profesionale, angajatorii au urmtoarele obligaii:
a)
sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si execuie a construciilor, a echipamentelor de munca,
precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricaie, soluii conforme prevederilor legale n vigoare privind
securitatea si sanatatea n munca, prin a cror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de acddentare
si de mbolnvire profesionala a lucratorilor;
b)
sa ntocmeasc un plan de prevenire si protecie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si
de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa l aplice corespunztor condiiilor de munca specifice
unitatii;
c)
sa obin autorizaia de funcionare din punct de vedere al securitii si sanatatii n munca, nainte de
nceperea oricrei activitati, conform prevederilor legale;
d) sa stabileasc pentru lucratori, prin fisa postului, atribuiile si rspunderile ce le revin n domeniul
securitii si sanatatii n munca, corespunztor funciilor exercitate;
d)
sa elaboreze instruciuni proprii, n spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate n munca, innd seama de particularitile activitilor si ale
locurilor de munca aflate n esponsabiiitatea lor;
e)
sa asigure si sa controleze cunoaterea si aplicarea, de ctre toti lucratorii, a masurilor prevzute n
planul de prevenire si de protecie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitii si sanatatii
n munca, prin lucratorii desemnai, prin propria competenta sau prin servicii externe;
f)
sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informrii si instruirii lucratorilor, cum ar fi
afie, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea n munca;
g)
sa asigure informarea fiecrei persoane, anterior angajarii n munca, asupra riscurilor la care aceasta
este expusa la locul de . munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protecie necesare;
hj sa ia masuri pentru autorizarea exercitrii meseriilor si a profesiilor prevzute de legislaia specifica;
i)
sa angajeze numai persoane care, In urma examenului medical si, dup caz, a testrii psihologice a
aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical
periodic si, dup caz, controi-psihologic periodic, ulterior angajarii;
123

j)
sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevzute la ait 7 alin. (4) fit e);
k)
funcionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur
si control, precum si-a instalaiilor de captare, reinere si neutralizare a substanelor nocive degajate n
desfasurarea proceselor tehnologice-,
l)
sa prezinte documentele si sa dea relaiile solicitate de inspectorii de munca n timpul controlului sau
ai efecturii cercetrii evenimentelor;
m)
sa asigure realizarea masurilor dispuse de ctre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si
ai cercetrii evenimentelor;
n)
sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor,
o)
sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, n afara de
cazurile n care meninerea acestei stri ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentailor si a altor
persoane;
p)
sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor
q)
sa asigure echipamente individuale de protecie;
r)
sa acorde obligatoriu echipament individual de protecie nou, n cazul degradrii sau al pierderii
calitatilor de protecie.
Alimentaia de protecie se acorda obligatoriu si gratuit de ctre angajatori, persoanelor care lucreaz n
condiii de numca ce impun acest lucru, si se stabilete prin contractul colectiv de munca si/sau contractul
individual de munca.
Materialele igienico-sanitare se acorda, obligatoriu si gratuit, de ctre angajatori.
Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora, se
stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.
Care sunt sarcinile si obligaiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea n munca ? Lucratorii au
urmtoarele sarcini st obligaii;
sa-si nsuseasca si sa respecte normele, instruciunile si reglementrile n domeniul sanatatii si
securitii n munca si masurile de aplicare a acestora;
sa utilizeze corect echipamentele de munca, substanele periculoase si celelalte mijloace de producie;
sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de securitate ale
echipamentelor de munca si ale cldirilor, precum si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
- sa aduca la cunotina conductorului locului de munca orice defeciune tehnica sau alta situaie care
constituie un pericol de accidentare sau mbolnvire profesionala;
sa aduca la cunotina conductorului locului de munca n cel mai scurt timp posibil accidentele de
munca suferite de persoana proprie, de ali participani la procesul de munca;
- sa opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de ndata
conductorul focului de munca;
- sa utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru care a fost
acordat;
sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul securitate si sanatatii
n munca, atta timp ct este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea sa se asigure ca toate condiiile
de munca sunt corespunztoare si nu prezint riscuri pentru securitate si sanatate la locul sau de munca;
124

- sa dea relaii din proprie iniiativa sau la solicitarea organelor de control si de cercetare n domeniu
securitii muncii.

3.5.Primul ajutor in caz de accidentare

Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si iminent Angajatorul are
urmtoarele obligaii:
a)
sa ia masurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor, adaptate naturii activitilor si mrimii ntreprinderii si/sau unitatii, innd seama de alte
persoane prezente;
b)
sa stabileasc legaturile necesare cu serviciile specializate, ndeosebi n ceea ce privete primulajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
c)
sa informeze, ct mai curnd posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expui unui pericol grav si
iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate sau care trebuie sa fie
luate pentru protecia lor;
d)
sa ia masuri si sa furnizeze instruciuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasc lucrul si/sau
sa paraseasca imediat locul de munca si sa se ndrepte spre o zona sigura, n caz de pericol grav si iminent;
e)
sa nu impun lucratorilor reluarea lucrului n situaia n care nc exista un pericol grav si iminent, n
afara cazurilor excepionale si pentru motive justificate.
Lucratorii care, n cazul unui pericol grav si iminent, prsesc locul de munca si/sau o zona periculoasa, nu
trebuie sa fie prejudiciai si trebuie sa fie protejai mpotriva oricror consecine negative si nejustificate
pentru acetia Angajatorul trebuie sa se asigure ca, n cazul unui pericol grav si iminent pentru propria
securitate sau a altor persoane atunci cnd eful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat toti lucratorii
sunt api sa aplice masurile corespunztoare, n conformitate cu cunotinele lor si cu mijloacele tehnice de
care dispun, pentru a evita consecinele unui astfel de pericol.

4. BOLILE PROFESIONALE
4.1 Noiuni generale despre bolile profesionale
Bolile profesionale, in sensul legislaiei actuale, sunt afeciunile care se produc ca urmare a exercitrii unei
meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului
de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor aparate i sistema ale organismului n cadrul procesului de
munc.
Pentru luarea n eviden ca l boal profesional, este necesar existena unui contract de munc intre
angajator i angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afeciunile produse n condiiile enunate
mai sus, afeciuni suferite de elevi, studeni, ucenici, In timpul efecturii practicii profesionale i de
personalul care lucreaz in perioada de prob.
Lista bolilor profesionale ale cror declarare, cercetare i evidenta sunt obligatorii in Romnia sunt
prezentate In HG 1425/2006. Lista rmne teoretic deschis i pentru alte boli, pentru care se face dovada
relaiei nox/suprasolicitare boal profesional, lista putnd fiind revizuit periodic.

125

In declararea bolilor profesionale n Romnia sunt impuse limite referitoare la perioada de expunere i durata
ntreruperii lucrului, singurele boli profesionale care pot fi declarate cu ntrziere fiind silicoza i cancerul
profesional.
Bolile legate de profesie sunt afeciuni cu o larg rspndire cu determinare multifactorial. la care unii
factori determinani sunt de natur profesional; cteva exemple sunt prezentate n HG 1425/2006, dar lista
lor este mult mai mare.

4.2. Mediul de munca

Crearea unui mediu de lucru bazat pe munca in echipa si a unor echipe eficiente este o provocare pentru orice
companie. La ora actuala, mediul de lucru din organizaiile romaneti tinde sa ncurajeze un individualism
ineficient, in care oamenii se strduiesc din rsputeri sa isi realizeze agenda personala, sa isi atinga propriile
scopuri, fie ele mrunte sau de anvergura, scopuri care nu coincid neaparat cu cele ale companiei in care
lucreaz. In acelai timp, chiar si recompensele si recunoaterea meritelor se concentreaz tot pe reuitele
individuale, si mai puin pe reuita colectivului/echipei in ansamblu In aceste condiii, daca se dorete ca o
companie sa funcioneze eficient in condiiile unui climat bazat pe lucrul in echipa si deservirea interesului
comun, obstacolul cel mai dificil de surmontat este acela de a crea o cultura organizationala bazata conceptul
de lucru in echipa
Cu alte cuvinte, este nevoie sa creem un mediu de lucru care sa valorifice colaborarea. In acest climat,
oamenii inteleg si cred in ideea ca planificarea, deciziile si aciunile au efecte si rezultate superioare atunci
cnd sunt fcute in echipa, in mod cotaborativ.
lata cateva aspecte de care trebuie sa inem cont atunci cnd dorim sa dezvoltam un climat organizational
bazat pe lucrul in echipa:
mputernicirea angajailor
Implicarea si mputernicirea angajailor confer acestora iniiativa si puterea de a lua decizii cu privire la
eficientizarea muncii lor. Totodat, aceasta abordare poate spori loialitatea fata de companie. Evident, aceste
lucruri nu se pot realiza in condiiile unei forte de munca demotivate si foarte fluctuante. Aceasta
"mputernicire" a angajailor se refera la o abordare stimulanta din partea managementului, conforma careia
angajaii trebuie ncurajai sa ia iniiativa, sa fie proactivi, sa nu ezite in a propune sau a lua decizii privind
eficientizarea muncii lor. De asemenea, aceasta stare de fapt trebuie sa ii si responsabilizeze la un nivel
superior pe angajati.
Implicarea angajailor in procesul de luare a deciziilor.
Implicarea angajailor creaza un mediu de lucru in care oamenii au impact asupra deciziilor si aciunilor care
afecteaza munca lor. Aceasta implicare nu este un scop in sine si nici nu este un instrument ,este o filosofie
de management si leadership despre cum oamenii trebuiesc stimulati sa contribuie continuu la imbunatatirea
si eficientizarea propriei companii, nelegerea conceptului de "climat bazat pe lucrul in echipa"
In toate companiile oamenii vorbesc despre ideea de a lucra ca o echipa, despre crearea unor echipe eficiente,
dar putini inteleg in mod realist si exact cum sa creeze si sa dezvolte eficient aceste echipe Muli vad
echipele ca fiind cea mai buna forma de organizare a activrtatii. cea mai buna metoda de a implica toti
126

angajaii in derularea afacerii si obinerea succesului si a profitului, insa putini actioneaza in mod realist in
acest sens, nelegnd atat avantajele cat si dezavantajele acestei abordri.
Relaiile de munca pozitive.
Relatiile de munca pozitive contribuie la eficientizarea lucrului in echipa. Marea majoritate a celor ce
muncesc sunt motivai (sau demotivati) de relaiile cu cei cu care lucreaz. Fie ca este vorba de relaii cu
colegii de echipa, supervisor-ul, managerul, clientul, nevoia de a ne nelege bine cu cei cu care lucram este
prezenta in permanenta. Iar daca acel climat pozitiv se realizeaz, atunci cresc si sansele ca cei ce muncesc sa
se implice in ceea ce fac si sa lucreze mai eficient.
In concluzie este foarte important ca oamenii sa se simt implicai pe cat de mult posiba in toate aspectele
legate de deciziile si planificarea muncii lor. Aceasta implicare conduce la creterea responsabilizarii si
dedicrii fata de companie, la scderea fluctuaiei personalului si reinerea celor mai buni angajai. Va rezulta
un climat in care oamenii aleg sa fie motivai si sa contribuie la succesul companiei. Se creaza de asemenea
un mediu foarte propice pentru activitile de team-building.
De asemenea, este important sa nelegem ca realizarea unui climat de munca bazat pe lucrul in echipa este
cheia pentru crearea si dezvoltarea unor echipe eficiente, precum si pentru o responsabilizare superioara a
celor ce muncesc. Efectele unui asemenea climat se vor regsi cu sigurana in creterea eficientei activitatii si
ameliorarea rezultatelor economice ale companiei.

4.3. Clasificarea bolilor profesionale

Boiiie profesionale pot fi dasificate dup mai multe criterii:
1. dup agentul cauzal si aciunea nociv a acestuia asupra organismului;
>
intoxicaii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul tegumentar cu substana toxic,
>
pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor sau fibelor cu potenial pneumoconiogen,
>
boli prin expunere la energie radiant
>
boli prin expunere la temperaturi extreme (sczute sau crescute)
>
boli prin expunere la zgomot sau vibraii
>
boli prin barotraum (expunere ia presiune atmosferic ridicat sau sczut)
>
alergii profesionale
>
dermatoze profesionale
>
cancer profesional
>
boli infectioase si parazitare
>
boli prin suprasolicitare
>
alte boli
2.dup trupul de expunere la aciunea factorului nociv
> boli acute, aprute dup o expunere de scurt durat la aciunea factorului nociv, dar in concentratii mari
>boli cronice cauzate de expunerea prelungit la aciunea factorului nociv aflat in doze mici.
3. dup modul de aciune al factorului nociv;
>
boli cu aciune general, care afecteaz ntregul organism
>
boli cu aciune local, care afecteaz o parte a organismului, un aparat sau un organ

127

4.4.Boli profesionale specifice in industria lemnului; boli ale cailor

respiratorii, boli ale pielii, alergie la praf, afeciuni ale diferitelor organe de
simt, boli interne
1.
Neoplazii
2.
Boli de snge non-maligne
3.
Afectiuni psihice si comportamentale
4.
Boli ale sistemului nervos
5.
Boli ale ochiului si anexelor
6.
Boli ale urechii
7.
Boli ale sistemului circulator
8.
Boli ale sistemului respirator
9.
Bolile ficatului
10.
Boli ale pielii si esutului subcutanat
11.
Boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale esutului conjunctiv
12.
Boli ale aparatului urinar
13.lntoxicatii acute, subacute si cronice profesionale si consecinele lor
14.Boli profesionale cauzate de expunerea la ageni fizici
4.5 Declararea, cercetarea si evidenta bolilor profesionale.
Semnalarea i declararea bolilor profesionale ,conform legislaiei n vigoare semnalarea bolilor profesionale
se poate face de ctre orice medic, prin completarea fiei de semnalare BP1, care este trimis la Autoritatea
de Sntate Public, Biroul de Medicina Muncii din judeul unde i are sediul ntreprinderea.
Consecutiv anchetei la locul de munc realizate de ctre medicii de medicina muncii din cadrul DSP, se
infirm sau se confirm cazul de boal profesional, prin completarea fiei de declarare a cazului de
mbolnvire profesional BP2.
Tratamentul bolilor profesionale.
Tratamentul se bazeaz pe trei principii:
a)Tratamentul etiologic:ntreruperea contactului cu factorul etiologic se realizeaz n cazuri acute prin
scoaterea din mediul nociv i ndeprtarea toxicului neabsorbit nc, iar n cazuri cronice prin
spitalizare/concediu medical, schimbarea temporar sau permanent a locului de munc eliminarea toxicului
absorbit n organism
b)Tratamentul patogenic: aciuni medicale specifice de contracarare a efectului
toxicului i a evoluiei bolii. c)Tratamentul simptomatic: tratament medical care se adreseaz simptomelor i
disfuncionalitilor aparatelor i sistemelor organismului.
Profilaxia bolilor profesionale.
Profilaxia bolilor profesionale se realizeaz prin dou grupe mari de msuri:
1. Msuri tehnico-organizatorice, prezentate ntr-o anumit ordine de prioriti, legate de eficiena maxim:
-eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic prin nlocuirea substanelor nocive sau a tehnologiilor
nocive cu altele mai puin nocive sau intensive;
-izolarea aparaturii generatoare de noxe sau separarea proceselor tehnologice nocive la locul de munc unde
lucreaz muncitorii (automatizare, cabine speciale, termoizolare, fonoizolare etc.)
128

-npiedicarea ptrunderii noxei n aerul locurilor de munc (ermetizare, procedee umede pentru pulberi,
ventilaie local)
-diminuarea concentraiilor (intensitilor) noxelor la locurile de munc sub CMA sau IM A (ventilaie
general, fonoabsorbie etc.)
-mpiedicarea aciunii noxei asupra muncitorilor sau diminuarea acestei aciuni prin reducerea efortului fizic,
a suprasolicitrilor fizice i neuropsihice, reducerea duratei zilei de munc, regim de munc corespunztor,
condiii adecvate de odihn n timpul pauzelor, folosirea echipamentului tehnic de protecie (mti, mnui,
ochelari de protecie, antifoane etc.) realizarea i buna ntreinere i funcionarea anexelor igienico-sanitare
(duuri, bi, vestiare camere de igien infim a femeii etc.)
-asigurarea alimentaiei de proteciei i consumarea ei n ntreprindere
efectuarea corect a instructajului de protecie a muncii
2 Msuri medicale;
-recunoaterea riscului profesional la locurile de munc prin studiul atent al procesului tehnologic i al
condiiilor de munc, determinri obiective i precizarea cantitativ a noxelor profesionale, studii
epidemiologice
-examenul medical la ncadrarea n munc cu respectarea examinrilor ce trebuiesc efectuate i a
contraindicaiilor medicale, examinarea clinic a aparatelor i sistemelor organismului (respirator, cardiovascular, digestiv, renal, ORL, oftalmologie, dermatologic, osteoarticular, neuropsihte), examinarea
radioiogic pulmonar (RPS), examen de laborator al sngelui (examen serologic pentru lues), examen IDR
pentru tuberculin la tinerii pn la 24 de ani, precizarea strii fiziologice a femeii (graviditate, alptare), alte
examene conform HG 355/2007
-controlul medical periodic, efectuat prin examinri clinice i de laborator, n funcie de tipul noxelor
profesionale i intensitatea lor, care orienteaz i periodicitatea examinrilor educaba sanitar, care se
adreseaz cadrelor de conducere tehnic i administrativ, n scopd realizrii de ctre acetia a msurilor
tehnico-organizatorice amintite n condiii de eficien maxim i n ordinea amintit, personalului muncitor
n scopul respectrii regulilor de igien individual, purtarea corect a echipamentului individual de
protecie, suprimarea fumatului i diminuarea consumului de alcool, acordarea pimulu ajutor, cunoaterea i
recunoaterea primelor simptome de intoxicaie acut i cronic profesional, prezentarea la examenele
medicale periodice Diagnosticul bolilor profesionale.
Diagnosficul unei boli profesionale se pune pe cunoaterea a trei elemente de baz:
1 Stabilirea expunerii profesionale
Subiectiv prin anamnez profesional, care cuprinde date relatate de bolnav n legtur cu ntregul trecut
profesional al muncitorului (profesiuni avute, riscuri profesionale existente la fiecare loc de munc, perioada
de expunere de la nceputul activitii profesionale pn n momentul examinrii)
Obiectiv; prin documente oficiale (carnete de munc, adeverine) din care reiese profesiunea si durata
activittii la fiecare loc de munc i buletine de analiz privind determinarea de noxe la locul de munc
2.Tabloul clinic
Simptome; rezult din motivele prezentrii la medic i istoricul bolii, se completeaz cu
antecedentele personale i heredocolaterale
Semne rezult n urma examenului clinic al pacientului
3.Examene de laborator l paraclinice
129

Indicatori de expunere reprezint identificarea toxicelor incriminate n organism sau a produilor de

metabolism (biotransformare) ale toxicelor
Indicator de efect biologic reprezint modificari de constante biochimice sau hematologice produse sub
aciunea toxicelor, modificri morfologice sau funcionale ale diferitelor aparate sisteme

5.PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

5.1 Norme generale de stingere a incendiilor
INSTRUCIUNI DE SECURITATE IN LEGTUR CU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
1.Pe linia prevenirii si stingerii incendiilor, angajaii trebuie sa respecte urmtoarele norme:
a) sa sesizeze direciunea de orice abatere sau situaie care ar putea provoca incendii sau avarii:
b)sa nu arunce bete de chibrituri sau resturi de igri aprinse pe jos sau in courile de hrtie sau pe toboganul
de gunoaie;
c)sa nu fumeze sau sa umble cu foc deschis pe coridoare sau in birouri, cnd se curata parchetul cu produse
inflamabile ;
d)sa nu fumeze in locurile unde sunt depozitate materiale combustibile sau unde este afiat FUMATUL
INTERZIS ;
e)sa nu depun pe calorifere hartii, tesaturi sau alte materiale combustibile ;
f)este interzis sa se depoziteze in birouri substane inflamabile ;
g)este interzis sa se foloseasc in acelai timp mai multe aparate electrice in aceeai priza, utiliznd dublu sau
triplu stecher;
h)se interzice a se umbla la instalaii, aparate sau tablouri electrice. Orice defeciune va fi adusa la cunotina
conducerii pentru remediere ;
g)este interzis a se bloca culoarele si scrile de acces cu materiale ce ar mpiedica evacuarea bunurilor in caz
de incendiu sau intervenie pentru evacuare; in caz de incendiu, nu trebuie sa fie blocate sau ncuiate ;
j) la terminarea programului, inainte de parasirea biroului, se vor scoate toate stecherele din priza, se va
stinge lumina si se va verifica sa nu ramana igri aprinse.
2.In caz de incendiu se procedeaz astfel:
-se da alarma, anuntandu-se totodat si conducerea ; se ntrerupe curentul electric ;
-se asigura prima intervenie pentru localizarea si stingerea focului, folosindu-se mijloacele cele mai
apropiate de stingere din dotare ;
-se iau masuri de evacuare, din calea focului, in prima urgenta : salvarea persoanelor, apoi documentele
importante, actele de evidenta si contabilitate si documentele tehnice.
In acest scop se vor numi persoane cu sarcini concrete ce le au de ndeplinit in caz de incendiu si se va
intocmi planul de organizare pe linie de P.S.I.
3.Angajaii care sunt prevzui in planul de intervenie in caz de incendiu vor fi instruii in mod special
pentru a realiza atributiunile ce le revin in condiii de deplina securitate pentru propria persoana ca si a celor
din zona.

130

4.Persoanele care nu au atribuii de salvare si intervenie in caz de incendiu sunt obligate ca in situaia unui
incendiu, la anunarea acestuia ca si in caz de aplicaie de stingere a incendiilor, sa paraseasca in cel mai scurt
timp locul de munca si sa se evacueze in locuri sigure care le vor fi precizate de responsabilul cu evacuarea
din cldire, astfel incat operaiunile de intervenie sa nu fie incomodate sau sa provoace accidente.
5.In planul de organizare pe linie de P.S.I. vor fi prevzute numai persoane a cror capacitate de intervenie
este cunoscuta, reala, de preferina care au efectuat stagiul militar la pompieri, sau care au mai participat la
astfel de operaiuni. Periodic se vor executa aplicaii de stingere pentru insusirea deprinderilor necesare si a
cunoaterii masurilor de securitate a muncii.
6.Este interzisa intervenia de stingere cu jet de apa la instalaiile electrice (tablouri electrice, calculatoare,
etc.) deoarece exista pericol de electrocutare a servantului.
7.Persoanele care au intervenit la stingerea unui incendiu sau altele care au avut de suportat aciunea
flcrilor suflului, intoxicare cu fum sau gaze emanate de incendiu vor fi trimise la medic pentru
determinarea strii de sanatate si a masurilor de ordin medical ce se impun.

5.2 Masuri si mijloace de prevenire a incendiilor.

OBLIGAIILE CETENILOR privind aprarea mpotriva incendiilor.
In iulie 2006 a aprut Legea nr.307 privind aprarea mpotriva incendiilor, care printre alte reglementri
specifice, concretizeaz i obligaiile generale ale persoanelor fizice (cetenilor), acestea sunt:
Rspund potrivit legii, de aplicarea msurilor de aprare mpotriva incendiilor, precum i de
consecinele producerii incendiilor;
Respectarea reglementrilor tehnice i dispoziiilor de aprare mpotriva incendiilor i s nu
primejduiasc, prin deciziile i faptele lor, viaa, bunurile i mediul;
La observarea unui incendiu anun prin orice mijloc, serviciile de urgen (pompierii), primarul sau
poliia la telefon 112 i s ia msuri, dup posibiliti, pentru limitarea i stingerea incendiului;
n cazul anunului de incendiu fcut cu rea credin, fr motiv ntemeiat, autorul rspunde
contravenional sau penal potrivit legii i suport cheltuielile ocazionate de deplasarea forelor de intervenie;
n caz de incendiu orice persoan acord ajutor, cnd i ct este raional posibil, semenilor aflai n
pericol sau dificultate, din proprie iniiativ ori la solicitarea victimei, a autoritilor publice i a personalului
serviciilor de urgen;
n cazul incendiilor produse la pduri, plantaii, culturi agricole, miriti, puni i fnee, persoanele
aflate n apropiere au obligaia s intervin imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea i stingerea
acestora;
n cazurile de for major determinate de incendii, persoanele fizice care dein, cu orice titlu,
terenuri, construcii sau mijloace de transport, au urmtoarele obligaii:
s permit, necondiionat, accesul serviciilor de urgen i al persoanelor care acord ajutor;

131

s permit, necondiionat, utilizarea apei, a materialelor i a mijloacelor proprii pentru operaiuni de

salvare, de stingere i de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane;
s accepte msurile stabilite de comandantul interveniei pentru degajarea terenurilor, demolarea
unei construcii sau a unei pri din construcie, tierea / dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea
temporar a activitilor sau evacuarea din zona periclitat i s acorde sprijin, cu fore i mijloace proprii,
pentru realizarea acestor msuri.
Nerespectarea obligaiilor mai sus amintite se sancioneaz cu amenzi cuprinse ntre 100 - 2500 lei RON.
OBLIGAIILE ADMINISTRATORULUI sau conductorului instituiei, agentului economic.
Administratorul sau conductorul instituiei, dup caz, are urmtoarele obligaii
principale:
- s stabileasc, prin dispoziii scrise, responsabilitile i modul de organizare pentru aprarea mpotriva
incendiilor n unitatea sa, s se actualizeze ori de cte ori apar modificri i s le aduc la cunotin
salariailor, utilizatorilor i oricror persoane interesate;
s asigure identificarea i evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa i s asigure corelarea
msurilor de aprare mpotriva incendiilor cu natura i nivelul riscurilor;
s solicite i s obin avizele i autorizaiile de securitate la incendiu, prevzute de lege i s asigure
respectarea condiiilor care au stat la baza eliberrii acestora; n cazul anulrii avizelor sau a autorizaiilor, s
dispun imediat sistarea lucrrilor de construcii sau oprirea funcionrii or utilizrii construciilor sau
amenajrilor respective;
s permit, n condiiile legii, executarea controalelor i a inspeciilor de prevenire mpotriva
incendiilor, s prezinte documentele i informaiile solicitate i s nu ngreuneze sau s obstrucioneze, n nici
un fel, efectuarea acestora;
s permit alimentarea cu ap a autospecialelor de intervenie n situaii de urgen;
s ntocmeasc, s actualizeze permanent i s transmit inspectoratului lista cu
substanele periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate n activitatea sa sub orice form, cu meniuni
privind: proprietile fizico - chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezint pentru sntate i
mediu, mijloacele de protecie recomandate, metodele de intervenie i prim - ajutor, substanele pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare;
s elaboreze instruciunile de aprare mpotriva incendiilor i s stabileasc atribuiile ce revin
salariailor la locurile de munc;
s verifice dac salariaii cunosc i respect instruciunile necesare privind msurile
de aprare mpotriva incendiilor i s verifice respectarea acestor msuri semnalate corespunztor prin
indicatoare de avertizare de ctre persoanele din exterior, care au acces
n unitatea sa;
s asigure constituirea conform art.12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgen
privat, precum i funcionarea acestuia conform reglementrilor n vigoare ori s ncheie contract cu un alt
serviciu de urgen voluntar sau privat, capabil s intervin operativ i eficace pentru stingerea incendiilor;
s asigure ntocmirea i actualizarea planurilor de intervenie i condiiile pentru aplicarea acestora n
orice moment;
s permit, la solicitare, accesul forelor inspectoratului n unitatea sa n scop de recunoatere,
instruire sau de antrenament i s participe la exerciiile i aplicaiile tactice de intervenie organizate de
acesta;
132

s asigure utilizarea, verificarea, ntreinerea i repararea mijloacelor de aprare mpotriva incendiilor

cu personal atestat, conform instruciunilor furnizate de proiectant;
s asigure pregtirea i antrenarea serviciului de urgen privat pentru intervenie;
s asigure i s pun n mod gratuit la dispoziia forelor chemate n ajutor mijloacele tehnice pentru
aprare mpotriva incendiilor i echipamentele de protecie specifice riscurilor care decurg din existena i
funcionarea unitii sale, precum i antidotul i medicamentele pentru acordarea primului - ajutor;
- s stabileasc i s transmit ctre transportatorii, distribuitorii i utilizatorii produselor sale, regulile i
msurile de aprare mpotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea, transportul i
depozitarea produselor respective;
-s informeze de ndat, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea i stingerea cu fore i mijloace
proprii a oricrui incendiu, iar n termen de trei zile lucrtoare s completeze i s trimit acestuia raportul de
intervenie;
s utilizeze n unitatea sa numai mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor, certificate conform
legii;
s ndeplineasc orice alte atribuii prevzute de lege privind aprarea mpotriva incendiilor.

5 .3 Obligaii si rspunderi P. S. I.
Obligaii P.S.I.
- Persoanele fizice i juridice sunt obligate s respecte reglementrile tehnice i dispoziiile de aprare
mpotriva incendiilor i s nu primejduiasc, prin deciziile i faptele lor, viaa, bunurile i mediul.
. Persoana care observ un incendiu are obligaia s anune prin orice mijloc serviciile de urgen, primarul
sau poliia i s ia msuri, dup posibilitile sale, pentru limitarea i stingerea incendiului.
n cazul n care anunul de incendiu s-a fcut cu rea-credin, fr motiv ntemeiat, autorul rspunde
contravenional sau penal, potrivit legii, i suport cheltuielile ocazionate de deplasarea forelor de
intervenie.
n caz de incendiu, orice persoan trebuie s acorde ajutor, cnd i ct este raional posibil, semenilor aflai
n pericol sau n dificultate, din proprie iniiativ ori la solicitarea victimei, a reprezentanilor autoritilor
administraiei publice, precum i a personalului serviciilor de urgen.
n cazul incendiilor produse la pduri, plantaii, culturi agricole, miriti, puni i fnee, persoanele
aflate n apropiere au obligaia s intervin imediat cu mijloacele de care dispun,si pentru limitarea i
stingerea acestora.
n cazurile de for major determinate de incendii, persoanele fizice i juridice care dein, cu orice
titlu, terenuri, construcii, instalaii tehnologice sau mijloace de transport au urmtoarele obligaii:
a)
s permit necondiionat accesul serviciilor de urgen i al persoanelor care acord ajutor;
b)
s permit necondiionat utilizarea apei, a materialelor i a mijloacelor proprii pentru operaiuni de
salvare, de stingere i de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane;

133

c)
s accepte msurile stabilite de comandantul interveniei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei
construcii sau a unei pri din construcie, tierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporar
a activitilor sau evacuarea din zona periclitat i s acorde sprijin, cu fore i mijloace proprii, pentru
realizarea acestor msuri.
La ncheierea oricror acte de transmitere temporar a dreptului de folosin asupra bunurilor imobile,
precum i a contractelor de antrepriz, prile sunt obligate s prevad expres n actele respective
rspunderile ce le revin n ceea ce privete aprarea mpotriva incendiilor.
Rspunderi P.S.I.
- Pentru limitarea propagrii i stingerea incendiilor, precum i pentru limitarea i nlturarea efectelor
acestora, Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale sectoarelor acestuia, consiliile
judeene, consiliile locale, persoanele juridice i asociaiile familiale prevzute la art. 8 i persoanele fizice
care desfoar individual activiti economice n condiiile Legii nr. 300/2004 privind autorizarea
persoanelor fizice i a asociaiilor familiale care desfoar activiti economice n mod independent, cu
modificrile i completrile ulterioare, au obligaia s colaboreze ntre ele, contribuind cu fore i mijloace,
pe baz de reciprocitate sau pe baz contractual.
Organizarea aciunilor de colaborare i procedurile necesare se stabilesc prin convenii ncheiate ntre
pri, cu avizul inspectoratelor.
Deintorii i utilizatorii de construcii ori de instalaii, echipamente tehnologice de producie i de
transport au obligaia s conlucreze cu autoritile administraiei publice i cu organele de specialitate ale
acestora n organizarea, asigurarea, pregtirea i punerea n aplicare a planurilor de intervenie n caz de
incendiu.
Autoritile administraiei publice centrale i celelalte organe centrale de specialitate, Consiliul General al
Municipiului Bucureti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului
Bucureti, judeene sau locale, instituiile publice i operatorii economici au obligaia s angajeze cel puin
un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, atestai
potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General. Ocupaiile de cadru tehnic i personal de
specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor sunt definite pe baza standardelor
ocupaionale aprobate conform legislaiei n vigoare.
Consiliile locale i operatorii economici care desfoar activiti cu risc de incendiu i care au
obligaia prevzut la alin. (1) se stabilesc pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General.
Numirea i schimbarea din funcie a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuii n
domeniul aprrii mpotriva incendiilor trebuie comunicate de angajator n termen de 48 de ore de la
angajare, dup caz, la nivel central Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor.
Nendeplinirea corespunztoare a atribuiilor specifice atrage schimbarea din funcie a cadrului tehnic
sau a personalului de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, situaie care trebuie
comunicat de angajator n termen de 48 de ore de la angajare, la nivel central Inspectoratului General, iar la
nivel local inspectoratelor, dup caz.

134

Persoanele fizice i asociaiile familiale care desfoar activiti economice autorizate pe teritoriul
Romniei, precum i celelalte entiti legal constituite, neprevzute la alin. (1), ndeplinesc atribuiile pe linia
aprrii mpotriva incendiilor n nume propriu, prin titularul de drept al entitii.

CAPITOLUL III
ORGANIZAREA SI LEGISLATIA MUNCII
I. NOIUNI DESPRE ECONOMIA DE PIAA
1.1 Piaa si formele ei
Piaa a aparut cu multe secole in urma, ca relaie intre producie si consum, atunci cnd funciile acestor 2
parti ale economiei s-au separat in timp si spaiu. De-a lungul timpului, relaia dintre productori si
consumatori s-a extins si s-a perfecionat.
Piaa este locul unde sunt efectuate tranzaciile dintre cumprtor si vanzator.Asemenea tranzacii au loc la
bursa, licitaii, chiar si la trg sau iarmaroc.
Ca si concept economic, piaa are urmtoarele funcii:
intretine relaia permanenta dintre creatorii de produse si consumatorii acestora
asigura alocarea si utilizarea eficienta a resurselor materiale si umane determinnd deciziile
productorilor cu privire la producie, reparaie, schimb si consum.
economia oricrei naiuni se autoregleaz prin piaa si stabilete echilibrul necesar propriei producii.
asigura echilibrul dintre cerere si oferta.
Piaa reprezint rezultatul interaciunii si aciunii comune a celor 4 factori: cererea, oferta, preul si
concurenta.
Piaa este conceptul care indica un sistem de relaii intre participanii ei, care nu sunt alii dect purttorii
cererii si ofertei, respectiv vnztorul si cumprtorul.
Daca obiectul tranzaciei de vanzare-cumparare este prezent, atunci piaa este numita reala: daca insa acesta
lipsete, atunci ea este considerata fictiva.
Piaa reala exprima cererea si oferta de bunuri si servicii care pot satisface imediat o anumita necesitate
sociala.
Piaa fictiva (bursa) presupune o confruntare dintre cererea si oferta titlurilor de proprietate asupra unora
dintre aceste bunuri, fara ca acestea sa fie efectiv prezente in momentul tranzaciei de vanzare-cumparare.
Piaa este singura care valideaza un produs, care exprima necesitatea lui la preul recunoscut.

135

Una dintre cele mai importante componente ale pieei libere este concurenta. Prin concurenta se intelege
complexul relaional dintre participanii la aceeai piaa, astfel incat fiecare sa isi poata manifesta liber
inteniile si/sau deciziile.
Modalitile prin care se duce lupta de concurenta sunt extrem de diverse. Alturi de mijloace economice
(reducerea cheltuielilor de producie, lansarea de noi produse, imbunatatirea calitatii, reclama si publicitatea,
etc), se folosesc si mijloace extraeconomice (spionajul industrial, sabotajul, privarea concurenilor de resurse
materiale sau de munca etc).
Trebuie subliniat un fapt important, si anume acela ca obiectul concurentei nu il constituie doar preul, asa
cum ar putea aparea la prima vedere, ci si produsul, distribuia si promovarea acestuia, care constituie
elementele de baza ale marketing-ului.
In fiecare tara concurenta se desfasoara prin respectarea unor reguli scrise si nescrise, in cadrul legal, admis
si chiar stimulat pentru efectele sale benefice asupra evoluiei societii in ansamblu. Aceasta este denumita
concurenta loiala, dar in practica unii ageni economici uzeaza de mijloace nepermise, necinstite prin care
aduc prejudicii premeditate concurenilor, sancionate in mai toate tarile prin legi juridice (in Romania, exista
Legea nr. 11/1990 privind combaterea concurentei neloiale). Ea poarta denumirea de concurenta neloiala sau
incorecta.
Modalitile cele mai utilizate in concurenta incorecta sunt: denigrarea prin vehicularea unor informaii
nereale cu privire la concureni;

-concurenta parazitara, prin crearea confuziilor referitoare la concureni;

- dumping-ul. prin practicarea unor preturi de vanzare mai reduse, in general cu mult mai mici dect costurile
de producie;
concurenta ilicita sau frauda fiscala, prin care, eludnd impozitarea, isi pot permite sa practice preturi mai
reduse dect concurenii, in condiiile obinerii de profit.
Fata de agenii economici care practica concurenta neloiala, trebuie adoptata ntotdeauna o atitudine ferma,
intransigenta, intrucat ei dezechilibreaz mecanismul de funcionare a economiei libere.
Aspectul cel mai frecvent al relaiilor de concurenta este cel ce se desfasoara intre intreprinderile care
realizeaz acelai produs si deci satisfac aceeai necesitate, determinnd astfel concurenta directa, ele
disputandu-si aceeai clientela. In aceasta situatie, delimitarea se realizeaz prin nivelul calitativ al
produsului, originalitatea, nivelul de servire, garaniile post - vanzare etc, reprezentnd concurenta orizontala.
Relaiile de concurenta apar si intre ntreprinderile care realizeaz produse "nlocuitor'1, produse substituibile,
cum sunt cele fabricate din materii prime naturale si sintetice, in care un rol esenial revine calitatii
produselor, dar si preturilor acestora, politica de promovare a produselor constituind un mijloc eficace de a
nvinge in competiie. Acest gen de concurenta se desfasoara pe verticala si are ca efect extinderea pietii unui
productor pe seama concurenilor.

1.2. Cererea de mrfuri si facorii de influienta.

In cadrul paragrafelor consacrate conceptualizrii cererii de mrfuri si a coninutului acesteia a fost subliniata
necesitatea unei duble abordri a coninutului acesteia: cerere- cumparare. O asemenea dualitate promovata
136

in modul de abordare a fenomenului cerere obliga si la o viziune similara in tratarea factorilor sai de
influenta, avandu-se in vedere, pe de o parte, factorii formativi ai cererii de mrfuri, cu importantele lor
implicaii, atat la nivel macroeconomic, cat si in profil microeconomic, iar, pe de alta parte, fenomenele ce se
constiuie ca factori de influenta ai cumprrilor propriu-zise, factori a cror cunoatere devine extrem de
importanta, in special, pentru ntreprinztorii comerciali.
Factorii de influenta ai cererii de mrfuri.
Cererea de mrfuri se formeaz si se modifica in volum si structura sub influenta a numeroi si foarte diferii
factori: economici (instituii, oferta, nituri, preturi); demografici [numrul si structura populaiei pe vrste,
sexe, profesii, grad de cultura si instruire); biologici psihologici (nclinaii personale, gusturi, preferine etc);
sociologici (moda, mediul s-coai mobilitate socio-profesionala); organizatorici (calitatea activitatii
comerciale, aciuni promotionale etc); sezonieri si conjuncturali.
Toti aceti factori alctuiesc un ansamblu complex, in cadrul caruia este greu de silit o ierarhie sub raportul
importantei acestora, fiecare prin aciunea sa punandu-si amprenta pe o latura sau aha a cererii de mrfuri,
nuantand-o si particularizand-o. Mai mult, unii dintre ei se determina reciproc, influentandu-si modul de
aciune si gradul de intensitate, ajungnd la situaia in care aciunea unora dintre ei se anihileaz complet,
dup cum in alte cazuri se micoreaz sau se amplifica aciunea altora. De asemenea, trebuie menionat faptul
ca. data fiind marea complexitate a posibilitilor de satisfacere a cererii de marfuri, atat in ceea ce priveste
gama produselor ce pot forma obiectul consumului, cat si in ceea ce priveste caile de obinere a acestora,
intensitatea si sfera de aciune a factorilor identificai sunt caracterizate printr-un inalt grad de mobilitate in
timp si printr-o dirsitate in spaiu.
Intre fenomenele cele mai importante care actioneaza asupra cererii de mrfuri si pot fi avute in vedere ca
factor de influenta al acesteia, supunem ateniei urmtoarele.
a) oferta de mrfuri constituie un factor economic hotrtor, influennd, atat volumul, cat st structura cererii.
Producia fiind aceea care asigura obiectul consumului, cererea nu se poate manifesta dect pentru produsele
existente, obinute in condiiile unul anumit grad de dezvoltare a industriei, agriculturii si a ramurilor
prestatoare de servicii. Pana la apariia produsului, cererea se gaseste in stare poteniala, in sfera nevoilor,
exercitnd un anumit imbold asupra dezvoltrii produciei. Prin amplificarea formelor de satisfacere a
consumului, oferta de mrfuri este, de asemenea, generatoare de nevoi. Evoluia din ultimele decenii a cererii
populaiei din tarile dezvoltate din punct de vedere economic confirma din plin acest fenomen. Apariia si
dezvoltarea de noi ramuri productoare de bunuri materiale destinate, atat consumului intermediar, cat si
consumului final, ndeosebi in domeniul electrotehnic si electronic sau in cel al inlocuitorilor de materii
prime, folosirea mai larga a inlocuitorilor de materii prime, ridicarea calitatii produselor etc. au amplificat si
diversificat cererea de mrfuri, au condus la creterea si diversificarea cererii, la substituirea cererii de
produse tradiionale cu altele noi. De remarcat insa ca si cererea, la rndul sau, exercita o influenta activa
asupra produciei, deoarece numai prin consum produsul isi ridica utilitatea, fiind recunoscut ca valoare de
ntrebuinare. Or, ca expresie a nevoilor de consum, cererea constituie un permanent stimulator pentru
producie, in lrgirea gamei sortimentale si imbunatatirea modului de satisfacere a consumului;
b) veniturile curente reprezint avuia, unul dintre cei mai importani factori de care depinde formarea cererii
de mrfuri - volumul, structura, modul ei de manifestare etc. Dependenta cererii de mrfuri de venituri si de
avuie este directa, deoarece reprezint una dintre importantele destinaii pe care le imbraca atat veniturile
curente, cat si o parte din avuia acumulata anterior prin economii. In acelai timp, trebuie avut in vedere
137

faptul ca influenta acestui factor asupra cererii de mrfuri este complexa, el acionnd pe mai multe cai si in
mod diferit, variind in funcie de natura acestuia:
- cnd este vorba de bunuri destinate consumului final, utilizate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane,
populaia afecteaza o parte importanta din veniturile sale curente si in anumite perioade de depresiune si o
parte din economiile sale anterioare pentru cumprri de mrfuri, destinate satisfacerii diferitelor sale
trebuine. Sub aspectul sau relativ, aceasta parte variaza intre 60% in perioadele prospere ale evoluiei
economico-sociale a naiunii si 100% in perioadele de depresiune, perioade in care, asa dup cum subliniam
anterior, se apeleaza si la economii. Mai trebuie avut in vedere faptul ca ponderea prtii de nituri, alocata
consumului final, este mai ridicata in cadrul niturilor populaiei cu nituri sczute si ca aceasta pondere scade
in cadrul categoriilor de populaie cu nituri mai mari. Legat de afectarea niturilor pentru consum si de
influenta acestora asupra cererii de mrfuri a populaiei, este necesar a se sublinia, de asemenea, rolul mai
important al sporurilor de nit in aceasta direcie. Ideea are in vedere faptul ca niturile permanente obinuite
asigura un consum mediu corespunztor clasei de nit a fiecrei categorii de populaie, in timp ce sporul de nit
este cel ce reorienteaza consumul si, respectiv, cererea, atat sub aspectul volumului, cat si al structurii
acestora, orientnd cererea spre bunuri periferice (de confort sau de lux) in ierarhia consumului, in anumite
cazuri insa, un spor nsemnat al nitului poate duce chiar la o diminuare a consumului final destinat
satisfacerii nevoilor umane, populaia orientnd un asemenea spor spre institutii in diverse aciuni lucrai; in
cazul consumului intermediar, unde cererea are in vedere valoarea bunurilor si a serviciilor comerciale
consumate in procesul curent de producie, atat niturile sub toate formele sale (salariu, profit, dobanda,
renta), cat si avuia acumulata prin economii anterioare au un efect deosebit asupra volumului cererii, cat si
asupra structurii acesteia, in acest domeniu, spre deosebire de cererea analizata anterior, volumul niturilor
curente, afectate cererii, urmeaza strns evoluia produsului naional brut si ndeosebi a nitului naional,
sporindu-si puternic influenta in perioadele de avant si de prosperitate si diminuand-o pana la dispariie in
perioadele de criza si de depresiune economica. De asemenea, influenta respectiva este diferita si in funcie
de locul produselor in cadrul consumului intermediar. Cnd este vorba de bunuri care urmeaza a fi consumate
prin incorporare in unele produse, niturile mobilizate de ntreprinztori favorizeaz o cretere de ansamblu a
cererii de mrfuri. Cnd, insa, se au in vedere produsele care participa prin distrugere la realizarea noilor
produse, cum ar fi combustibilii, ingredientele, diferitele materiale auxiliare etc, niturile pot influenta
ndeosebi direcionarea si structura cererii, orientnd ntreprinztorii, fie spre materiale mai eficiente in
procesul lucrativ, fie spre acelea care, utilizate pentru realizarea structurii noilor produse, asigura avantaje
superioare beneficiarilor poteniali, ducnd astfel la creterea prestigiului noilor produse. Legat de consumul
intermediar, mai trebuie subliniat faptul ca influenta niturilor asupra cererii de mrfuri a ntreprinderilor si a
altor tipuri de societi comerciale actioneaza in stransa legtur cu disponibilitile de capital puse la
dispoziia ntreprinztorilor de ctre bncile comerciale prin sistemul creditelor si prin nilul dobnzilor
percepute pentru asemenea credite. Aceasta, deoarece eforturile de institutii materializate intr-o astfel de
cerere depasesc, in multe cazuri, nivelul niturilor proprii.
Din cele aratate reiese ca evoluia veniturilor antreneaz, nainte de toate, o schimbare a volumului cererii
globale de mrfuri. Modificarea veniturilor determina insa reacii diferite in rndul consumatorilor, fata de
fiecare categorie de mrfuri. Aceasta face ca sporul de venit aferent cumprrilor de mrfuri sa nu se
repartizeze proporional pe diferitele tipuri de produse, afectnd astfel insasi ierarhia acestora in consum. Mai
138

mult, creterea veniturilor determina chiar deplasri absolute ale cererii de la o grupa la alta de produse, sau
de ia un sort la altul;
c) preturile, cu toate ca reprezint un produs al pieei care rezulta din confruntarea cererii cu oferta,
constituie, totui, unul dintre factorii de influenta ai cererii de mrfuri, cu importante implicaii, atat asupra
volumului, cat si asupra structurii acesteia. La un anumit nivel al veniturilor bneti, preturile influeneaz
puterea de cumprare a populaiei sau capacitatea de investiii a ntreprinztorilor si, in ultima analiza,
proporiile cantitati in cadrul crora oferta se coreleaz cu cererea. Unele produse cu preturi ridicate nu
formeaz obiectul cererii dect la un anumit nivel al veniturilor bneti, fiind substituite in cadrul cererii de
ctre alte produse. De asemenea, evoluia preturilor determina modificri in structura cererii, in legtura cu
acest fenomen - preturile - ca de altfel si cu cel precedent - veniturile - specialitii considera ca trebuie sa
intre ca element formativ al strategiilor care ar urma sa asigure crearea si determinarea unui nvel de cerere
efectiva, suficient de ridicat pentru a putea asigura investiiile necesare in vederea reconstruciei economice.
Iar daca va fi bine corelat cu politica de cretere salariala si cu cea privind sporirea produciei bunurilor de
consum, pe o perioada mai mare de timp, ar putea deveni o parte a contextului instituional al economiei
d)
sistemul taxelor, impozitelor si diferitelor contribuii bneti ale populaiei reprezint un factor
restrictiv asupra cererii de mrfuri. Societatea moderna implica individul pe multiple moduri in procesul
modernizrii sale. Aceasta presupune si o serie de obligaii financiare din partea populaiei, in sistemul sau de
relaii cu societatea. Obligaiile respective au in vedere participarea prin sistemul de taxe, impozite sau alte
contribuii, atat la subtionarea unor aciuni menite sa asigure un confort cotidian corespunztor, cat si la
dezvoltarea directa a bazei tehnico-materiale a societii. Partea respectiva din niturile bneti, alocata
acestor obligaii, diminueaz niturile disponibile ce pot fi alocate consumului, indiferent de natura sa,
punandu-si amprenta pe evoluia de ansamblu a cererii de mrfuri;
e)
o categorie de fenomene, cu importante implicaii asupra cererii de mrfuri, este legata de purttorul
acesteia - populaia - atat in calitate de consumator final, cat si in calitate de ntreprinztor, generator al
consumului Intermediar. Cererea de mrfuri privind bunurile destinate consumului final are ca subiect omul
cu nevoile saie. Drept urmare, elementele demografice si particularitile acestora influeneaz volumul si
structura cererii, pe multiple niveluri:
numrul populaiei reprezint un factor cu implicaii directe asupra volumului cererii la majoritatea
produselor, datorita caracterului individual al nevoilor. Sunt insa cazuri in care unele produse au folosina
colectiva, unitatea de consum devenind familia, in asemenea cazuri, numrul familiilor si componenta
acestora devin elemente de referina pentru caracterizarea influentei factorilor demografici;
structura pe vrste, sexe si profesii influeneaz volumul, dar mai ales structura cererii de mrfuri, in
aprecierea influentei acestor elemente demografice trebuie avute in vedere diferenierile sensibile nregistrate
la mrfurile alimentare in ceea ce priveste necesarul de calorii si structura elementelor nutritive, in funcie de
varsta, de natura efortului cerut de diferite profesii etc; de asemenea, la articolele de imbracaminte si
incaltaminte apar deosebiri de mrimi, talii, grosimi si de preferine pentru diferite modele, culori etc;
cererea de mrfuri, manifestandu-se sub forma unor preferine individuale, este influenat si de
trasaturile psihologice ale fiecrui consumator. Drept mobiluri psihologice se pot lua in vedere nclinaiile
artistice, gustul pentru frumos, preferinele pentru confort, dorina de a se distinge, preocuparea pentru
economicitate si alte asemenea aspecte, care difereniaz cererea consumatorilor in cadrul acelorai grupe de
populaie;
139

particularitile zonale ale factorilor demografici, ca urmare a dezvoltrii istorice diferite de la o zona
la alta, a condiiilor naturale de clima si de sol etc, influeneaz, de asemenea, asupra volumului si structurii
cererii de mrfuri a populaiei. Aceste influente se concretizeaz in particularizarea volumului si structurii
vnzrilor de la o zona la alta, in schimbrile care au loc in dinamica desfacerilor, o data cu dezvoltarea
economico-sociala a fiecrei zone;
f) cererea de mrfuri este influenat si de o serie de fenomene sociale. Intre acestea, ca principali factori de
influenta se inscriu: gradul de urbanizare, tradiiile si obiceiurile de consum, moda, starea de sanatate a
populaiei etc;
creterea gradului de urbanizare schimba structura unor nevoi legate de condiiile si locul de munca,
de transport, de petrecere a timpului liber etc, amplificnd dimensiunile cererii pentru anumite mrfuri.
Totodat, creterea gradului de urbanizare este insotita de intensificarea mobilitii populaiei, de dorina
oamenilor de recreare si de petrecere a concediilor de odihna in alte localitati, de practicarea turismului la
sfarsit de saptamana etc, aspecte care schimba ierarhia acestor nevoi in structura cererii de mrfuri a
populaiei, antrennd, in acelai timp, cerine si pentru alte produse;
influenta tradiiilor si a obiceiurilor de consum se resimte ndeosebi in mediul rural, in localitile
satesti, populaia conserva in mai mare msur vechile tradiii, atat in ceea ce prisveste tinuta vestimentara,
cat si consumul alimentar, conturnd o anumita zonare etnografica in structura macroeconomica a cererii de
mrfuri. Dimpotriv, in mediul urban, unde populaia se caracterizeaz printr-o intensa fluctuaie si
mobilitate, are loc o eliberare fata de tradiii, existnd o pronunata orientare ctre noutate si frecvente
schimbri;
unul dintre factorii sociologici, cu influenta specifica asupra cererii de mrfuri, il constituie moda.
Acest factor determina o accentuata mobilitate a cererii si, totodat, o anumita abundenta a produselor,
micornd durata lor de viata in cadrul pieei. Moda este izvorta din necesitai estetice si chiar practice, fiind
un atribut al vieii modeme si un standard de viata ridicat, fapt pentru care ea este creata si stimulata. Spre
deosebire de tradiie, moda are influente mai puternice in mediul urban;
starea de sanatate a populaiei influeneaz asupra cererii de mrfuri, prin faptul ca imprima
consumatorului preocupri pentru realizarea unui consum raional. De asemenea, fenomenul respectiv
exercita si influenta indirecta asupra structurii cererii, prin aceea ca genereaz o serie de modificri, ca
urmare a descoperirilor si a recomandrilor sectoarelor de cercetri profilactice din sistemul de asigurare a
sanatatii publice;
- comunicaia, informaia si publicitatea in diversele lor variante apar, de asemenea, ca un important factor de
influenta a cererii in lumea contemporana. Dup parerea specialitilor, comunicaia publicitara a devenit in
epoca contemporana un fapt al civilizaiei. Ea face parte din universul social-cultural al acestei epoci,
innobilind mesajele si transformandu-le in adevrate scrisori de acreditare a noului stadiu de dezvoltare
economica atins in lumea moderna. Pentru firmele care actioneaza in cadrul pieei, comunicaia consta in a
transmite mesaje publicului sau in vederea modificrii nivelului de informare si a atitudinilor acestuia fata de
produsele pe care le realizeaz, fata de marca sub care sunt produse si chiar fata de firma insasi. in cadrul
conceptului larg al comunicaiei, apare si promovarea, care are ca obiectiv, bine conturat, acela de a influenta
comportamentul publicului, folosind, insa, anumite instrumente colaterale, cum ar fi anumite facilitai sau
unele incitaii materiale capabile a genera modificri de comportament. Drept urmare, dei se constituie ca
parti componente ale aceluiai factor de influenta a cererii de mrfuri, comunicaia, informaia si publicitatea
140

reprezint mijloace de natura diferita, care cer o anumita prudenta si chiar decenta in utilizarea lor
concomitenta
g) fenomenele natural-climaterice influeneaz cererea de mrfuri pe doua cai. Prin formele de relief si de
clima specifice, fiecare zona actioneaza direct asupra dimensiunilor si structurii cererii, locul diferitelor
produse in ierarhia cumprtorilor de mrfuri depinznd de condiiile in care triete si isi desfasoara
activitatea fiecare categorie de populaie. Aceleai fenomene naturale actioneaza asupra cererii de mrfuri si
in mod indirect, punandu-si amprenta pe evoluia altor factori, cum ar fi consumul natural, structura
demografica a populaiei etc, ceea ce contribuie la accentuarea zonrii obiceiurilor de consum si, implicit, a
cererii de mrfuri. Aciunea factorilor natural-climaterici este mai puternica in mediul rural, unde cererea
nregistreaz o mare variaie de la o localitate la alta, atat ca volum, cat si ca structura;
h) ca reflectare a posibilitilor de satisfacere in timp a nevoilor de consum, precum si a modului de
manifestare a acestora, evoluia cererii de mrfuri a populaiei este influenat in mod sensibil si de
fenomenele de sezonalitate, generate atat de producie, cat si de consum.
Factorii de influenta ai cumprrilor de mrfuri.
Pornind de la premisa ca fenomenele care se constituie in factori cadru ai formarii cererii de mrfuri sunt
intalniti si in orientarea si realizarea cumprrilor - ca modalitati de materializare a respectii cereri,
problematica prezentului paragraf are in vedere doar fenomenele ce contribuie la personalizarea cererii,
particularizarea acesteia si transformarea sa in cumprare de mrfuri.
Cunoscnd faptul potrivit caruia decizia de cumprare ce revine consumatorilor se afla sub influenta a
numeroi factori de natura sociala, psihosociala, culturala etc, constituii din fenomene greu de controlat de
ctre firmele prezente in cadrul pieei si ca respectivii factori trebuie totui analizai, ntruct prezint o
importanta deosebita pentru derularea aciunilor de piaa, ei fiind cei care duc, in fond, la materializarea
cererii, specialitii apreciaza ca, in vederea poziionrii lor, se poate apela la o structurare care sa pun in
evidenta specificitatea si efectul acestora asupra satisfacerii cererii si realizarea cumprturilor, iar pentru
determinarea intensitii aciunii lor si a impactului pe care il au asupra cumprrilor putandu-se apela la
diferite sisteme de scalare sau teste de semnificaie .nainte de a trece la structurarea si prezentarea factorilor
de influenta a cumprrilor de mrfuri, s-a considerat necesar a se oferi o structurare a fenomenelor care
alctuiesc procesul de trecere de la cererea de mrfuri la cumprtur propriu-zisa, fenomene care pun in
evidenta, in acelai timp, specificitatea si importanta cunoaterii detaliate a celor doua noiuni cererea si
cumprarea pentru organizarea si desfasurarea activitatii comerciale.
Factorii de influenta, in ansamblul lor, joaca si in acest proces un rol important, integrandu-se funcional sub
impactul nevoii reale si a puterii de cumprare alaturi de gndirea cumprtorului si responsabilitile pe care
acesta si le asuma, in procesul ce da insusi cadrul de aciune a mecanismului de piaa, cum o parte dintre
aceti factori au fost analizai anterior - producia, niturile, preturile, sistemul taxelor si impozitelor,
distribuia, comunicaia, puterea de comunicare, fenomenele demografice, sociale, natural-climatice etc, ca
formativi ai cererii de mrfuri, dar cu un important impact si asupra cumprrii - in continuare ne vom opri
spre a analiza doar factorii socio-culturali, factorii psiho-sociali, factorii personali si factorii psihologici,
fenomene care, dup parerea specialitilor, sunt cele ce personalizeaz cererea, conturnd cumprtur ca
principal element ce contribuie la buna derulare a activitatii comerciale realizate de firmele prezente pe piaa.
141

Factorii socio-culturali sunt constituii dintr-o grupa de fenomene care se refera la cultura, diviziuni culturale
si clase sociale. Toate cele trei aspecte componente prezint un deosebit interes pentru ntreprinztorii
comerciali, intrucat cercetrile de piaa scot in evidenta ca deciziile unui consumator sunt sub puternica
influenta a gradului sau de cultura, afinitile sale socio-culturale si, bineneles, sub influenta apartenenei
sale la o anumita clasa sociala.
Cultura, ca element de sinteza a asimilrii de ctre individ a sistemului de valori caracteristice unei
societi si rezultat al eforturilor acestuia de a se adapta la mediul sau nconjurtor, este cea care ajuta
individul, in cazul nostru cumprtorul potenial, de a-si intelege diversele nevoi, de a recepiona informaiile
transmise de piaa referitor la posibilitile de satisfacere a nevoilor respective si de a-si optimiza, in ultima
analiza, utilitatea marginala a fiecrei cumprturi. Cu cat un individ este mai cult, cu atat este mai receptiv
la noutile oferite de firmele comerciale, dar in aceeai msur este mai exigent, atat fata de el insusi, cat si
fata de ceea ce i se ofer. Este necesar a se avea in vedere, de ctre firma, ca asemenea exigente se refera la
ntreaga activitate pe care aceasta o desfasoara in cadrul pieei - comunicaie si promovare, oferta de produse,
ambianta din unitile si punctele de distribuie, serviciile comerciale etc.
Diviziunile culturale sunt aduse in discuie ca factor de influenta a cumprturii, intrucat in orice
societate exista un anumit numr de grupuri culturale care permit membrilor sai de a se identifica intr-un
mod mai precis, cu un anumit model de comportament. Din punct de vedere comercial, prezint importanta
urmtoarea structurare: grupurile de nationalitati; gruprile religioase; gruprile etnice; gruprile regionale.
Aceasta, deoarece fiecare dintre respectile grupuri sau grupri are propriile caracteristici si sisteme de valori,
fenomene care isi pun amprenta asupra structurii si derulrii in timp a cumprrilor de mrfuri, prin
specificitatea portului si consumului alimentar, prin anumite ritualuri, prin perioade de nonconsum sau
consum deosebit de intens, imigraia cererii si gravitaiei comerciale specifice etc.
Clasele sociale - definite ca grupuri relativ omogene si permanente, ordonate unele in raport cu altele
si ai cror membri impartasesc acelai sistem de valori, acelai mod de viata, aceleai interese si
comportament - au, la rndul lor, un puternic impact asupra modului de transformare a cererii in cumprturi
de mrfuri, in aceasta privina, intereseaz, in special, urmtoarele aspecte: persoanele apartinand aceleiai
clase au tendina de a se manifesta in mod asemanator, deosebindu-se atat prin. nevoi, cat si, in mod deosebit,
prin preferine si motivaii de cumprtorii pornind din cadrul altor clase sociale, cumprturile efectuate de
diferii consumatori depind de poziiile ocupate de ctre respectivii indivizi in societate, poziii considerate ca
inferioare sau superioare, in funcie de clasa sociala careia ii aparin; atat volumul, cat si structura
cumprturilor efectuate de diferii membri ai claselor sociale prezente intr-o societate sunt greu de estimat
deoarece insesi clasele sociale nu pot fi comensurate printr-o singura variabila, apelandu-se la un sistem de
indicatori, cum ar fi profesia, nitul si nivelul de instruire; structurile sociale isi pun amprenta pe sinuozitile
in timp ale cumprrilor, intrucat orice clasa sociala reprezint o entitate continua, mai degraba dect
discreta, o serie de indivizi avand posibilitatea de a-si schimba clasele sociale, in ambele sensuri - ascendent
sau descendent- asemenea schimbri influennd puternic derularea procesului de transformare a cererii in
cumprare de mrfuri. La toate acestea se adauga faptul ca diferitele clase sociale isi dezvolta propriile
preferine in raport cu produsele alimentare, articolele de mbrcminte, bunurile de confort, sistemul
serviciilor, petrecerea timpului liber etc, elemente cu impact puternic asupra cumprrilor.

142

 Factorii psiho-sociali sunt avui in vedere sub forma unor fenomene care influeneaz actul de cumprare a
unui produs, pornindu-se de la relaiile interpersonale. Sunt cuprinse in aceasta categorie grupurile de
referina, familia si statutul social.
Grupurile de referina intervin ca elemente de influenare a consumatorilor si realizare a cumprturii, in trei
ipostaze. Prima se refera la faptul ca ele prezint individului modele de comportament si modul de viata,
consumatorul efectuandu-si cumprturile in funcie de asemenea elemente sau cautand sa se integreze
anumitor modele. A doua are in vedere influenarea atitudinilor si promovarea imaginii consumatorului
despre el insusi; intr-un asemenea context orice cumprtur trebuie sa rspund exigentelor pe care
respectivul consumator si le-a formulat in ceea ce priveste formarea imaginii sale si imbunatatirea continua a
acesteia. A treia ipostaza materializeaz ideea crerii unei anumite presiuni in favoarea conturrii unei
anumite conformiti de comportament, ceea ce inseamna ca orce cumprtur efectuata trebuie sa rspund
si dorinelor individului de a demonstra ca in domeniul consumului el are un comportament bine definit,
comportament ce poate fi insusit si adoptat si de ali semeni ai sai. In legtur cu acest factor, mai trebuie
subliniate doua aspecte. Primul se refera la rolul liderilor de opinie care influeneaz, atat cumprrile de
articole sotimentare prin curentele de moda lansate continuu, cat si cumprrile de produse alimentare, prin
recomandri, prescripii si alte asemenea metode. A doilea are in vedere ca fenomenul analizat este intalnit,
atat in cazul consumului final, unde purttorul cererii este populaia, iar cumprtur se refera la satisfacerea
diverselor trebuine individuale sau colective, cat si in cazul consumului intermediar, unde purttorul cererii
este ntreprinztorul, iar cumprtur are in vedere satisfacerea unor trebuine lucrai.
- Familia, ca factor de influenta a cumprturii, este avuta in vedere pornindu-se de la premisa ca orice
cumprtor este puternic influenat de ctre membrii familiei sale. In aceeai situaie este necesar a se face o
structurare a problematicii pe doua posibiliti, in funcie de tipul unitatii familiale. In primul rnd este vorba
de familiile de orientare, compuse din prini, care isi pun amprenta pe structura cumprturii prin influentele
exercitate asupra consumatorului in ceea ce pistele, unele atitudini mentale, referitoare la religie politica,
spirit de economisire, ambiii, ieiri in evidenta etc, orice cumprare fiind fcut sub impactul unor asemenea
atitudini. In al doilea rnd se au in vedere familiile de procreatie. formate din soi si copii. Asemenea familii
exercita influente mai profunde si mai durabile asupra atitudinilor si valorilor unui individ, cat si chiar asupra
consumului acestuia integrndu-l perioade largi de timp in cadrul familial, determinandu-i astfel, atat
dimensiunile, cat si structura. innd seama de influentele exercitate de cele doua tipuri de familii,
specialitii au ajuns la concluzia ca pot fi identificate patru categorii de cumparaturi; cumprturi in care
rolul predominant revine soului (achiziionarea automobilelor, efectuarea unor reparaii etc); cumprturi la
care rolul determinant revine soiei (produse de intretinere, articole vestimentare pentru copii, produsele
alimentare etc); cumprturi unde rolul de animator sau dcident revine cnd unuia, cnd altuia (produse
electrocasnice. articole vestimentare brbteti etc); cumprturi realizate pe baza deciziei conjugale, a
ambilor soi (achiziionarea unui apartament, petrecerea vacantelor etc).
- Statutul si rolul social al individului reprezint doua fenomene importante, in special din punct de vedere al
orientrii procesului de cumprare. Se are in vedere faptul ca poziia pe care o ocupa individul in diferite
comuniti sociale este reglementata printr-un statut, caruia ii corespunde un anumit rol, considerandu-se ca
individul isi orienteaz modul de satisfacere a diverselor nevoi, prin cumprri de mrfuri, tocmai in funcie
de aceasta poziie a sa in societate, nu se omite nici faptul ca orice statut sau rol social presupune, la rndul
143

sau, un anumit grad de cultura si instruire, o anumita capacitate de interpretare a fenomenelor si, bineneles,
un anumit sistem de remunerare, toate elemente foarte importante in orientarea si realizarea cumprturilor.
Factorii personali sunt considerai definitorii in procesul de transformare a cererii in cumprtur propriuzisa. Aceasta, ntruct realizarea respectivei cumprturi este afectata, in mod direct, de ctre caracteristicile
personale ale consumatorilor, o importanta deosebita, in acest domeniu avand varsta, etapa din ciclul sau de
viata, profesia, poziia economica, stilul de viata si personalitatea individului.
Varsta si ciclul de viata al consumatorului apar ca elemente importante in realizarea cumprturii.
ntruct este cunoscut faptul ca, atat bunurile, cat si serviciile achiziionate de diversele categorii de
consumatori difer substanial de la o perioada de timp la alta. Desigur, varsta apare in prim , punandu-si
amprenta pe sortimentul de mrfuri solicitate, tipul produselor, modele, mrimi etc. Pentru nelegerea
completa a evoluiilor in materie de dorine, atitudini si aprecieri ale valorilor, trebuie adus insa in discuie si
conceptul de ciclu de viata familial, care permite conturarea intereselor specifice si grupurilor de nevoi
caracteristice fiecrei grupe de varsta sau tip de familie. Se au in vedere preocuprile pentru echiparea
menajului, asigurarea unei hraniri corespunztoare a copiilor, creterea gradului de confort, sistemul de
integrare a curentelor de moda, organizarea si modul de petrecere a timpului liber si a vacantelor.
Profesia isi pune si ea amprenta pe orientarea si structura cumprturii, intrucat meseria exercitata de
o anumita persoana da natere la numeroase cumprturi specifice. Legat de acest aspect este necesar a se
sublinia faptul ca firmele comerciale trebuie sa identifice categoriile socioprofesionale care prezint un
interes deosebit pentru fiecare dintre produsele si serviciile oferite in cadrul pieei, cautand sa reuseasca o
poziionare a respectvelor produse in cumprturile fiecreia dintre categoriile respeci.
Poziia economica reprezint unul dintre factorii de influenta ai cumprrii, care face o legtur
corelativa cu factorii economici formativi ai cererii de mrfuri, in aceasta direcie se pleaca de la premisa ca
poziia economica a unei persoane determina msura in care respectiva persoana este capabila de a cumpr,
silind, in acelai timp, volumul, structura si momentul cumprrii. Respectiva poziie economica este funcie
de regularitate, periodicitate de patrimoniu, capacitatea de a contracta mprumuturi si de atitudinea sa fata
de economii si de credit.
Stilul de viata trebuie si el inscris ca unul dintre factorii formativi ai cumprrii de mrfuri, ca urmare
a faptului ca orice consumator, ncadrat intr-o anumita structura culturala, clasa sociala sau profesie etc, poate
opta pentru un anumit stil de viata. innd seama de modul de definire a stilului de viata -sistem de
identificare a unui individ pornind de la activitatile desfurate, centrele sale de interes si opiniile emise - se
poate defini portretul consumatorului, ca purttor al cererii de mrfuri si, prin el, natura si structura
cumprturii. Trebuie adaugat, de asemenea, ca stilul de viata, alaiuri de clasa sociala si personalitate, ajuta la
realizarea unei sinteze a legaturilor dintre determinantele sociale si factorii personali , precum si implicaiile
ponderate ale acestora asupra orientrii cumprrilor de mrfuri.
Personalitatea consumatorului, la fel ca si stilul de viata, isi pune . amprenta pe orientarea, natura si
structura cumprrii de mrfuri. Fenomenul are in vedere un ansamblu de caracteristici psihologice distincte
ale consumatorului, care genereaz un mod stil si coerent de a rspunde la componentele mediului
nconjurtor. Personalitatea consumatorului, ca de altfel a oricrui individ, se exprima sub forma unor
trasaturi precum: impulsivitate sau comportament meditativ; creativitate sau conservatorism; activitate sau
pasivitate . Personalitatea, ca factor de influenta a cumprturii, apare ca variabila utila in analiza
144

comportamentului de cumprare, permind aprecierea intensitii preferinelor, atat pentru produse, cat si
pentru mrci, ambele elemente fiind foarte importante pentru formularea si realizarea cumprturii.
Factorii psihologici se refera, in esena, la patru procese psihologice ce joaca roluri deosebit de importante
in conturarea cumprturii, respectiv: motivaia, percepia, formarea si emergenta convingerilor si
atitudinilor.
Motivaia, ca purttor de influenta a cumprturii, este necesar a fi analizata in mod difereniat, atat in
funcie de natura produselor, cat si de caracteristicile consumatorilor. Aceasta ntruct nevoile identificate de
un individ sunt, pe de o parte, de naturi deosebite, fiziologice sau psihologice, iar, pe de alta parte, prezint
un caracter foarte dinamic. Data fiind complexitatea influentelor exercitate de ctre acest factor asupra
cumprrii, cercetarea experienei practice acumulate in decursul timpului a dus la conturarea mai multor
teorii privind consecinele -notivatiei asupra derulrii activitatii firmelor prezente in cadrul pieei, intre
acestea reliefandu-se in mod deosebit: teoria freudiana a motivaiei, care pune in evidenta dimensiunile
efectelor simbolice ale unui produs pornindu-se de la aspectele sale funcionale (deci alaturi de performanta
se mai au in vedere si alte caracteristici cum ar fi forma, marimea, greutatea, materialul din care este
confecionat, culoarea etc): teoria motivaiei conturata de Maslow , care pornind de la structura nevoilor
(nevoi fiziologice, nevoi de securitate, nevoi de independenta, nevoi de stima si nevoi de mplinire sau de
realizare) scoate in evidenta efectele, atat asupra structurii cumprturii, cat si asupra volumului sau, aceasta
deoarece fiecare dintre nevoile avute in vedere, o data cu impactul ce-l exercita asupra unei anumite laturi a
cumprturii, genereaz si o oarecare supraevaluare a nevoilor, supraevaluare care, evident, isi pune
amprenta pe volumul cumprturii in cauza; teoria motivaiei conturata de Herzberg , care are in vedere un
concept mai realist bazat pe legtur dintre doua fenomene - satisfacia si nemulumirea. Potrivit teoriei
respective firmele care actioneaza in cadrul pieei, pe de o parte, trebuie, prin aciunile care le organizeaz, sa
evite ivirea unor nemulumiri in rndul cumprtorilor, iar, pe de alta parte, sa ncerce sa identifice oferta sa
cu cauzele satisfaciei cumprtorilor si sa asigure, pe cat posibil, avantaje difereniate.
Percepia, reprezentnd un proces prin care un individ alege, organizeaz si interpreteaz elementele
informaiei externe pentru construirea unei imagini coerente a lumii nconjurtoare, apare ca unul dintre
elementele importante ale cadrului de formare a cumprturii, acionnd atat asupra consumatorilor - ca
purttori ai cererii -, cat si asupra firmelor ntreprinztoare, ca purttoare ale ofertei. Perspectiva percepiei
depinde de caracteristicile stimulilor proniti din afara, de relaiile pe care fiecare consumator le intretine cu
mediul sau nconjurtor, precum si de particularitile fiecrui individ. Coroborarea celor trei categori de
aspecte conduce ctre fenomenul de selectivitate prezent si el in relaiile dintre firme si potenialii
cumprtori, tot sub trei forme: atentie selectiva, distorsiune selectiva si reticenta selectiva. Cunoaterea
respectivelor aspecte prezint importanta pentru firma. ntruct aceasta este atentionata asupra modalitilor
de adresabilitate in relaiile cu cumprtorii, cat si asupra structurii aciunilor ce trebuie ntreprinse pentru
realizarea cumprturii.
- Formarea si emergenta convingerilor sau atitudinilor, in calitatea sa de factor de formare si realizare a
cumprturii, au in vedere ca orice individ se afla, in permanenta, sub impactul efectelor directe si indirecte
ale actelor sale, fenomen care influeneaz comportamentul sau ulterior. Teoriile referitoare la emergenta
convingerilor sau atitudinilor au in vedere faptul ca nelegerea comportamentului diferiilor indivizi are
nevoie de cunosterea a cinci concepte: nevoia, stimulul, indicaia, rspunsul si consolidarea. Or, toate
asemenea elemente, formeaz, de fapt, cadrul de dialog dintre firmele ofertante si clienii sai. Din aceasta
145

cauza, cunoaterea teoriei privind emergenta convingerilor si atitudinilor si, in mod deosebit, a conceptelor
prin care aceasta se materializeaz are importante implicaii practice, firmele lund nota de faptul ca pot
contribui la formarea cumprturii pornind de la nevoia presanta a individului pentru un produs, asociind o
asemenea nevoie cu o emergenta adecvata si provocnd o consolidare pozitiva. De asemenea, prin
intermediul aceleiai teorii si al conceptelor sale, firmele prezente pe piaa, prin politicile comerciale
promovate, au posibilitatea diferenierii alternai a ofertelor in asa fel incat sa asigure anumite deosebiri in
structura si prezentarea acestora, corespunztor structurilor emergente ale cumprtorilor poteniali.In
concluzie, poate fi subliniat faptul ca realizarea cumprturii este afectata de interaciunea subtila a unui
numr mare si a unei ample dirsitati de factori culturali, sociali, psihologici si personali Prin natura lor
asemenea factori ies din cmpul fenomenelor ce pot fi controlate de ntreprinztori. De aceea, este nevoie ca
in permanenta sa se cunoasc asemenea factor si sa se identifice aceia care pot influenta pozitiv cumprrile
de mrfuri proiectate de fiecare firma. Acest fenomen, la rndul sau, este necesar sa fie avut in vedere ca un
element de fundamentare a politicilor comerciale proiectate de firmele prezente in cadrul pieei.

RELATIA CERERE OFERTA IN ECONOMIA DE PIATA

1.3 Oferta si factorii de influienta
Oferta se definete prin cantitatea maxima dintr-un anumit bun sau serviciu pe care un productor este dispus
sa o vanda intr-o perioada de timp determinata la un pre dat. Oferta poate fi privita ca oferta individuala ce
desemneaz cantitatea ofenta spre vanzare de ctre fiecare din productorii bunului respectiv, dar si ca oferta
totala sau oferta de piaa, ce rezulta din nsumarea cantitatilor destinate vanzari, ia acelai pre de ctre toti
productorii.
Datorita nivelului cererii, cantitatea vanduta poate fi diferita de cantitatea oferita. Daca avem in vedere natura
bunurilor destinate vanzarii. putem delimita oferta de bunuri independente oferta complementara, formata din
bunuri principale si bunuri secundare oferta mixta, constituita din bunuri ce satisfac aceeai cerere.
In evoluia preului unui bun si oferta acestuia exista o relaie de cauzalitate ce se exprima in coninutul legii
ofertei.Conform acestei legi : creterea preului determina creterea cantitatii oferite ; reducerea preului
determina reducerea cantitatii oferite.
Factorii de influienta a ofertei
Modificarea ofertei, in intervalul in care preul ramane constant, se produce si ca urmare a aciunii pe care o
au o serie de factori, cunoscui sub denumirea de condiii ale ofertei.
Cele mai importante condiii sunt:
1.
preul resurselor se regsete in cheltuielile de producie ale oricrui oferant.
2.
preul altor bunuri afecteaza oferta produsului A, deoarece resursele economice limitate se vor
ndrepta spre activitatile de producie in care se realizeaz produsele cu preturi mai mari.
3.
tehologia, determina creterea productivitii muncii si reducerea cheltuielilor unitate de producie,
ceea ce conduce la sporirea ofertei.
4.
numrul ofertanilor bunului respectiv influeneaz direct marimea ofertei, creterea lor se va regsi in
sporul de oferta si invers ;

146

5.
pespectivele pietii influeneaz oferta prezenta, deoarece daca se prefigureaz o cretere a preului in
viitor, productorii vor reduce producia astazi pentru a spori in viitor si invers;
6.
taxele si subveniile contribuie la modificarea ofertei.
7.
cadrul natural si social-politic va conduce la creterea ofertei cnd ei este favorabil productorului sau
invers;
Elasticitatea ofertei
Gradul in care se modifica oferta in funcie de schimbarea preului sau oricrei alte cerine se exprima in
elasticitatea ofertei si se masora prin coeficientul de elasticitate.
Coeficientul de elasticitate a ofertei se calculeaz ca raport intre modificarea ofertei si cea a preului.

1.4 Relaia cerere-oferta in economia de piaa

Dimensiunile cererii si ofertei pe orice piaa sunt rezultatul comportamentului economic al consumatorului si
al productorului.
La preul de echilibru, inteniile cumprtorilor coincid cu cele ale vnztorilor.Cnd preul bunului este mai
mic sau mai mare dect cel de echilibru, apare excesul de cerere, respectiv de oferta si atunci forele pieei
actioneaza in sensul echilibrului.Cnd nu exista exces de cerere sau de oferta se asigura stabilirea preului de
echilibru.
Cnd preul de echilibru al unui bun creste, datorita scderii ofertei, se diminueaz cantitatea vanduta.
Cnd preul de echilibru al unui bun se reduce, datorita scderii cererii, de asemenea scade cantitatea
vanduta, pentru ca putini productori vor accepta aceasta schimbare ce duce la reducerea castigului.
Preul de echilibru se poate diminua daca productorii reduc costurile de producie, iar daca veniturile
cumprtorilor vor creste, preul de echilibru poate creste.
Principalii factorii ai cererii si ofertei
1. Preul altor bunuri.
Bunurile. n raport cu un anumit bun se clasific n:
a)
Bunuri substituibile, sunt acelea care satisfac aceleai nevoi sau trebuine ca i bunul n discuie. Cnd
preul unui bun substituibil crete, curba bunului n discuie se deplaseaz spre dreapta i invers;
b)
Bunuri complementare, sunt acele bunuri care n consum se folosesc mpreun. Cnd preul unui bun
complementar fa de altul scade, curba cererii pentru bunul iniial se va deplasa spre dreapta.
c)
Bunuri nenrudite. Modificarea preului la un bun nenrudit cu bunul iniiat ( bunul X ), nu
influeneaz n nici un fel curba cererii la bunul iniial.
2. Veniturile.
Modificarea veniturilor individuale influeneaz curba cererii n funcie de natura bunurilor. Din acest punct
de vedere distingem dou tipuri de bunuri i anume:
a) Bunurile normale sunt acelea pe care indivizii le atrag mai mult n consum pe msura creterii veniturilor
lor. Curba cererii pentru un bun normal se va deplasa spre dreapta. respectiv crete cantitatea cerut, atunci
cnd veniturile individuale cresc. Invers, cnd venitul individual scade, curba cererii se va deplasa spre stnga,
respectiv scade cantitatea cerut.

147

bj Bunuri inferioare. Un bun inferior este acela pe care indivizii l cer atunci cnd nivelul veniturilor lor sunt
mai reduse, dect atunci cnd nivelul veniturilor lor sunt mai mari. ( De pild s-a constatat c oamenii care
dispun de venituri mici mnnc mai mult pine i cartofi dect oamenii cu venituri ridicate ). Faptele arat
c oamenii au tendina s reduc consumul la bunurile inferioare, atunci cnd se nregistreaz creterea
veniturilor lor la un anumit nivel.
Curba cererii individuale ( deci i cantitatea cerut ) la un bun inferior se va deplasa spre dreapta dac
veniturile sunt la un nivel sczut i se va deplasa spre stnga odat cu creterea veniturilor de la un anumit
nivel n sus. Invers, cnd venitul personal scade, curba cererii individuale pentru un bun inferior se va deplasa
spre dreapta pn ce venitul va atinge un anumit nivel, de la care punct, o scdere n venituri va cauza
deplasarea curbei spre stnga.
3.
Perspectiva privind evoluia pieei.
Principalii factorii ai cererii si ofertei . Se refer la ceea ce individul se ateapt n viitor, referitor la toate
bunurile i faptele, relevante pentru situaia lui economic. De exemplu, o perspectiv de cretere a preului
unui bun oarecare, ce intr frecvent n consumul personal, genereaz, n prezent, o cretere a cererii. Deci,
pentru bunul respectiv, curba cererii se deplaseaz spre dreapta.
4.
Gusturile.
Daca au loc modificri n gusturile indivizilor, acestea se vor reflecta n mod direct n cererea de bunuri i
implicit, in deplasarea curbei cererii. In afara factorilor amintii, cererea este influentata i de ali factori. De
pild, factorii demografici influeneaz asupra volumului si structurii cererii prin variabile ca: numrul
populaiei, numrul familiilor, pe grupe de virste. pe sexe, structura socio-profesional, a. La acestea se mai
adaog obiceiurile, specificul local, tradiiile naionale etc. De asemenea, nu putem s nu amintim influena
puternic asupr cererii, a factorilor psihologici i sociali. Deosebirile de preferine, de atitudini fa de un
produs sau altul, pot apare i datorit particularitatilor ale indivizilor, puse in eviden prin grade diferite de
receptivitate de reactii. Cererea mai poate fi influenat i de ali factori, cum ar fi cei naturali, sezonieri,
conjuncturali, etc.
Oferta ca si cererea, este determinat, n dimensiunea ei, de o serie de factori.
Cei mai importanti snt urmtorii;
pretul resurselor (a factorilor de producie);
pretul altor bunuri;
- costul produciei;
-evenimente naturale i social-politice.

ORGANIZAREA ACTIVITATII ECONOMICE

2.1. Organizarea procesuala.
Prin organizare se nelege descompunerea unui fenomen, proces, obiect sau activitate in prile sale
elementare, analiza lor in scopul recompunerii intr-un efect de sinteza ameliorat.
Daca ne referim la firma ca obiect al managementului, organizarea acesteia consta in descompunerea ei in
elemente componente ale procesului de producie, analiza acestora in vederea recompunerii lor in raport cu
anumite criterii economice, tehnice si de personal in vederea realizrii obiectivelor stabilite in condiii de
eficienta sporita.
148

O deosebita importanta in organizarea unei firme revine organizrii ansamblului de procese de munca ce se
desfasoara in cadrul acesteia, cunoscuta sub denumirea de organizare procesuala.
In cadrul organizrii firmelor se pot delimita, in funcie de sfera de cuprindere, doua maniere diferite de
abordare si anume: organizarea ansamblului activitatilor unei ntreprinderi;
-organizarea diferitelor activitati componente (producie, desfacere, marketing, aprovizionare etc.).
Organizarea poate fi exercitata sub doua forme principale: de ctre manageri in baza atribuiei de organizare
ca parte intrinseca a procesului managerial;de ctre persoane sau echipe specializate in acest domeniu. De
remarcat ca intre aceste forme exista o stransa legtur determinata de urmrirea si realizarea acelorai
obiective. Legtur dintre activitatea de organizare si atributele conducerii.
In funcie de coninutul sau, organizarea imbraca doua forme fundamentale: organizarea procesuala si
organizarea structurala.
Organizarea procesuala consta, in principal, in studierea principalelor categorii de munca, a proceselor
necesare realizrii ansamblului de obiective ale firmei. Rezultatul organizrii il reprezint in fond funciunile,
activitatile, atribuiile si sarcinile.
Pe langa organizarea procesuala, organizarea firmei ca obiect al managementului mai are in vedere si alte
laturi sau forme concrete de manifestare. In acest sens daca ne referim la structura firmei ca ansamblul
personalului, al obiectelor muncii si al mijloacelor de munca precum si al relaiilor ce se stabilesc intre ele in
vederea realizrii obiectivelor stabilite, se poate vorbi de organizarea structurala a acesteia.
Funciunea ntreprinderii, ca o componenta a organizrii procesuale, poate fi denumit ansamblul activitatilor
omogene sau complementare desfurate de personal de o anumita specialitate, folosind metode si tehnici
specifice in vederea realizrii obiectivelor derivate de gradul II.
Activitatea poate fi definita ca ansamblul atribuiilor omogene ce se ndeplinesc de personalul ce poseda
cunotine de specialitate dintr-un domeniu mai restrns in vederea realizrii obiectivelor derivate de gradul
II.
Continund procesul de detaliere, prin atribuie ca si componenta a organizrii procesuale se intelege
ansamblul muncilor executate periodic de personalul cu cunotine specifice unui domeniu restrns si care
concura la realizarea unui obiectiv specific.
Sarcina ca element constitutiv al atribuiei reprezint o parte elementara a unui proces de munca complex sau
a unui proces de munca simplu desfurat in scopul ndeplinirii unui obiectiv individual care de obicei se
repartizeaz unei singure persoane.
.1.1. Funciunile ntreprinderii
In cadrul ntreprinderii funciunile nu prezint aceeai intensitate de manifestare in fiecare etapa de
dezvoltare a acestora, de aceea ele se pot prezenta in diferite situaii:
-poteniala, atunci cnd din anumite cauze ce tin de asigurarea unei eficiente atat in ntreprinderea respectiva
cat si la nivelul sistemului din care face parte, ea nu se manifesta intr-o anumita perioada;
-integrata, cnd unele activitati sunt desfurate in cadrul intreprinderii, iar altele se desfasoara la un nivel
ierarhic superior;
-reala si efectiva, cnd ansamblul activitatilor specifice acesteia se desfasoara in cadrul firmei respective.
ndeplinirea obiectivelor stabilite pentru o anumita perioada in cadrul intreprinderii depinde de manifestarea
in stransa interdependenta a tuturor funciunilor sale, bnenteles cu intensiti diferite in raport de etapa de
dezvoltare a acesteia si de natura si nivelul obiectivelor stabilite.
149

Marea majoritate a celor care se ocupa cu teoria managementului recunosc ca si funciuni ale unei
ntreprinderi (firme) urmtoarele:
A)
cercetare-dezvoltare;
C)
comerciala;
B)
producie;
D)
financiar-contabila;
E)
personal.
A. Funciunea de cercetare - dezvoltare
Funciunea de cercetare-dezvoltare este reprezentata de ansamblul activitatilor care se desfasoara in cadrul
intreprinderii in vederea realizrii obiectivelor din domeniul producerii de noi idei si transformrii ideilor in
noutati utile dezvoltrii in viitor a acesteia.
Importanta acestei funciuni rezida in necesitatea adaptarii permanente a firmelor la noile cuceriri ale stiintei
si tehnicii contemporane, in adevrul de necontestat ca stiinta reprezint un vector al dezvoltrii societii. O
ntreprindere in cadrul careia funciunea de cercetare-dezvoltare nu se manifesta, chiar in ipoteza in care
celelalte funciuni actioneaza ideal, este sortita stagnrii. De aceea este necesar ca in unitile economice sa
se treaca de la situaia in care schimbrile se impun la un moment dat ca fiind obligatorii fara a fi prevzute si
pregtite, la situaia in care printr-un efort continuu de cercetare si proiectare sa se prevada si sa se
pregteasc introducerea schimbrilor cu toata rezistenta care se manifesta uneori la introducerea noului.
Desigur ca si tendina artificiala de a face din introducerea noului un scop in sine devine daunatoare deoarece
ar genera un consum nejustificat de resurse si timp.
Funciunea de cercetare-dezvoltare are un caracter complex prin faptul ca se manifesta in toate domeniile. De
aceea limitarea domeniului la activitatea de producie, folosirea pentru activitatile componente doar a
cadrelor tehnice competente fara a lua in considerare ntreaga sfera de cuprindere (in care se includ si
probleme economice ale organizrii managementului) are repercusiuni negative asupra eficientei activitatii
de ansamblu a unitatii.
Intre principalele activitati pot fi enumerate:
a)
cercetarea tiinifica, ingineria tehnologica si introducerea progresului tehnic, reprezentate de
ansamblul atribuiilor firmei pentru realizarea obiectivelor din domeniul cercetrii aplicative constnd in
descoperirea de idei noi sau implementarea in practica a noilor cunotine;
b)
investiii si construcii, ca ansamblul atribuiilor firmei referitoare la transformarea resurselor
materiale, financiare si de munca in capital fix, prin realizarea de noi capacitati de producie, modernizarea,
dezvoltarea, reconstrucia si rennoirea fondurilor fixe existente;
c)
organizarea produciei si a muncii ca ansamblul atribuiilor creativ-inovative din domeniul
introducerii unor noi metode, tehnici si instrumente de organizare si management a activitatii productive.
Un obiectiv important al intreprinderii, dar specific in primul rnd acestei funcii este economisirea resurselor
de munca, materiale, financiare si de energie.
B. Funciunea de producie
Funciunea de producie reprezint ansamblul activitatilor de baza, auxiliare si deservire prin care se
realizeaz obiectivele din domeniul fabricrii produselor, executrii lucrrilor si prestrii serviciilor din
cadrul intreprinderii.
150

Transformarea obiectelor muncii in produse, servicii, lucrri, constituie raiunea funcionarii intreprinderii;
de aceea exista tendina identificrii acestei funciuni cu obiectivul global al acesteia, sau de a reduce sfera de
cuprindere la obiectivul de baza al intreprinderii. In realitate suprapunerea este doar aparenta intrucat
activitatile specifice acestei funciuni vizeaza realizarea unor obiective derivate mai numeroase, iar ele
singure nu sunt suficiente pentru indeplinirea obiectivelor fundamentale ale unitatii. De aceea se impune o
cunoatere si o analiza a tuturor funciunilor in stransa interdependenta.
Avnd in vedere importanta obiectivelor din punctul de vedere al ponderii si naturii proceselor de munca,
funciunea de producie cuprinde, in principal, urmtoarele activitati:
a)
fabricaia sau exploatarea, constnd in transformarea obiectelor muncii in produse, servicii sau lucrri
care fac obiectul de baza al activitatii intreprinderii;
b)
controlul tehnic de calitate al materiilor prime, semifabricatelor si subansamblelor pe ntregul flux de
fabricaie, precum si al produselor finite, potrivit metodelor frecventei si mijloacelor prevzute in
documentaia tehnica;
c)
ntreinerea si repararea utilajelor in vederea meninerii acestora in stare de funcionare,
preintampinarii si evitrii pe cat posibil a efectelor uzurii fizice si morale a acestora;
d)
producia auxiliara prin care se asigura condiiile pentru buna desfurare a fabricaiei de baza din
cadrul firmei.
Desfasurarea activitatilor cuprinse in funciunea de producie reprezint o condiie necesara realizrii
obiectivelor fundamentale, dar nu si suficienta, astfel ca in mod eronat unii conductori isi concentreaz
ntreaga atentie asupra produciei, a obligaiilor cotidiene, in detrimentul celor de perspectiva.

C. Funciunea comerciala
Funciunea comerciala cuprinde activitatile menite sa concure la realizarea obiectivelor din domeniul
stabilirii legaturilor unitatii economice cu mediul ambiant in vederea procurrii mijloacelor necesare si
desfacerii produselor, serviciilor si lucrrilor care fac obiectul de baza al unitatii.
Aceasta funciune cuprinde trei activitati principale:
a)
aprovizionarea tehnico-materiala, menita sa asigure in mod complet, complex si la timp mijloacele de
producie necesare desfurrii nentrerupte si in bune condiii a procesului de producie;
b)
desfacerea, viznd livrarea produselor, serviciilor si lucrrilor, precum si ncasarea contravalorii
acestora, trecerea produselor din sfera de producie in sfera circulaiei;
c)
marketingul, avand drept scop crearea si descoperirea necesitilor consumatorilor in vederea
orientrii produciei proprii spre satisfacerea acestor necesitai.
In condiiile unei piee in continua schimbare creste rolul funciunii comerciale, in sensul cunoaterii,
sistematizrii si interpretrii informaiilor din mediu in vederea organizrii activitatii viitoare.
D. Funciunea financiar contabila.
Funciunea financiar-contabila reprezint ansamblul activitatilor prin care se realizeaz obiectivele privind
obinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare unitatii, precum si nregistrarea si evidenta in expresie
valorica a fenomenelor economice din cadrul unitatii. in general rolul funciunii financiar-contabile este
151

static, pasiv, daca avem in vedere, mai ales evidenta rezultatelor, ceea ce poate constitui uneori obstacol in
introducerea noului si chiar in manifestarea celorlalte funciuni. De aceea, pentru ca rolul ei sa devin activ
este
necesar sa se adopte masuri inainte de modificarea condiiilor de desfurare a proceselor prin cunoaterea
operativa a rezultatelor economice ale unor activitati.
Intre activitatile acestei funciuni menionam:
a)
activitatea financiara, care se refera la obinerea si folosirea raionala a mijloacelor financiare
necesare firmei;
b)
activitatea contabila, care vizeaza inregistrarea si evidenta in expresie valorica a fenomenelor din
cadrul firmei.
E. Funciunea de personal.
Funciunea de personal cuprinde ansamblul activitatilor desfurate in cadrul firmei pentru realizarea
obiectivelor din domeniul asigurrii si dezvoltrii potenialului uman necesar.
Principalele activitati cuprinse in funciunea de personal se refera la planificarea, recrutarea, selecia,
perfecionarea, motivarea, salarizarea si protecia personalului. In manifestarea acestei funciuni, conducerea
trebuie sa asigure in orice moment un echilibru, de altfel greu de realizat, avand in vedere diversitatea
reaciilor indivizilor care compun colectivitatea din unitatea economica.
In prezentarea funciunilor ntreprinderii si in general a unei firme nu au fost epuizate toate activitatile
componente care concura la realizarea diversitii de obiective derivate dintr-un anumit domeniu de activitate
al ntreprinderii.
De asemenea, ca urmare a diversitii condiiilor specifice de desfurare a activitatii in unitatile economice,
gradul de manifestare al funciunilor poate fi diferit dar, funciunile participa in ansamblul lor, la asigurarea
echilibrului in desfasurarea proceselor, indiferent de intensitatea manifestrii lor.
A identifica obiectivul global al unei ntreprinderi cu funciunea de producie sau in cadrul unui institut de
cercetri cu funciunea de cercetare-dezvoltare constituie o eroare, ntruct acest obiectiv global se realizeaz
si constituie rezultatul manifestrii cu intensiti diferite a tuturor funciunilor.

22. Organizarea structurala

Organizarea structurala preia rezultatele organizrii procesuale - funciunile, activitatile, atributele si sarcinile
- incadrandu-le in structuri organizatorice adecvate caracteristicilor si posibilitilor fiecrei organizaii
economice in parte.
A. STRUCTURA ORGANIZATORICA
Structura organizatorica poate fi considerata ca fiind scheletul organismului care este ntreprinderea, buna
funcionare a acesteia fiind dependenta de modul in care sunt plasate si utilizate resursele umane de care
dispune intr-o anumita etapa.
Structura organizatorica este definita ca fiind ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si al
relaiilor dintre acestea, constituite in asa fel incat sa asigure premisele organizatorice adecvate ndeplinirii
obiectivelor stabilite.
Structura organizatorica privita in ansamblul ei are doua parti distincte: structura de conducere sau
funcionala si structura de producie sau operaionala.
152

Structura de conducere sau funcionala cuprinde ansamblul persoanelor, compartimentelor si relaiilor

organizationale constituite si plasate astfel incat sa asigure condiiile economice, tehnice si de personal
necesare desfurrii procesului managerial si a proceselor de execuie.
Structura de producie sau operaionala este formata din ansamblul persoanelor, compartimentelor si relaiilor
organizationale constituite in scopul realizrii directe a obiectului de activitate al ntreprinderii.
Att la nivelul structurii de conducere cat si la ai celei de producie se regsesc elementele primare si anume:
postul, funcia, compartimentul, nivelul ierarhic si relaiile organizatorice.
a) Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitilor desemnate
pe un interval de timp fiecrui membru al ntreprinderii.
Pentru a-si putea realiza obiectivele, titularului de post ii sunt conferite sarcini si atribuii.
Competenta organizationala sau autoritatea formala a postului exprima limitele in cadrul carora titularii de
posturi au dreptul de a aciona in vederea realizrii obiectivelor individuale si a executrii atribuiilor.
In raport de domeniul in care se exercita, autoritatea formala poate fi ierarhica sau funcionala.
Autoritatea ierarhica actioneaza asupra persoanelor si se concretizeaz in declanarea unor aciuni sau decizii
exprimnd ce si cnd trebuie realizat, fiind asemanatoare puterii executive. Acest tip de autoritate se exercita
la nivel operaional.
Autoritatea funcionala se exercita asupra unor activitati si se materializeaz in proceduri, indicaii de
specialitate care exprima cum trebuie executate diferite activitati ale ntreprinderii. Acest tip de autoritate este
asemanator cu puterea legislativa.
Pe langa autoritatea formala, titularii postului trebuie sa posede si o competenta sau autoritate profesionala,
exprimata de nivelul de pregtire si experiena de care dispune o persoana si prin care dobndete
recunoaterea meritelor si a contribuiei personale la realizarea obiectivelor.
Intre aceste doua laturi ale competentei trebuie sa existe o stransa concordanta: autoritatea atribuita, formala,
trebuie insotita de cea profesionala.
Responsabilitatea este obligaia de a ndeplini anumite sarcini sau atribuii, de a realiza obiectivele
individuale ce revin fiecrui post.
b)
Funcia constituie factorul de generalizare al unor posturi asemanatoare din punctul de vedere al ariei
de cuprindere a autoritatii si responsabilitii.
Examinate dup natura componentelor, responsabilitilor si sarcinilor, posturile si respectiv funciile pot fi
clasificate in posturi sau funcii de conducere si posturi sau funcii de execuie.
Primele se caracterizeaz printr-o pondere mare a competentelor sarcinilor si responsabilitilor ce implica
exercitarea atributelor conducerii.
In cel de al doilea caz se regsesc competente, sarcini si responsabiliti a cror efectuare implica
transpunerea in practica a deciziilor emise de titularii posturilor sau funciilor de conducere.
c)
Compartimentul reprezint o unitate structurala alcatuita dintr-un numr de persoane subordonate
unei autoritati unice si care executa in mod permanent anumite activitati precis determinate.
Dup modul de participare la actul de conducere, compartimentele pot fi: de comanda; de stat major; de
execuie.
Compartimentul de comanda este acela care ia decizii privind activitatea ce se desfasoara in ntreprindere.
Compartimentul de stat major desfasoara activitati de pregtire a elemenelor necesare procesului de luare a
deciziilor de ctre compartimentul de comanda.
153

Compartimentul de execuie desfasoara activitati de transpunere in practica a deciziilor luate de

compartimentele de comanda.
Fiecare compartiment de comanda poate fi la rndul sau compartiment de execuie in raport de nivelul
ierarhic la care se raporteaz si invers.
Dup modul de exercitare a autoritatii, compartimentele pot fi ierarhice si funcionale. Compartimentele
ierarhice au autoritatea delegata asupra activitatilor ce se desfasoara in compartimentele de la nivelurile
ierarhice inferioare. De exemplu, contabilul sef nu are autoritate asupra efului seciei, dar are autoritate
asupra activitatii economico-financiare ce se desfasoara in acea secie.
In practica exista o structura combinata a celor doua compartimente, avantajele acesteia fiind ca se poate
pstra uor disciplina si se poate folosi eficient competenta oamenilor.
d) Nivelul ierarhic desemneaz poziia succesiva fata de organul superior de conducere a posturilor de
conducere ale diferitelor compartimente situate pe aceeai linie ierarhica. Imaginea nivelurilor ierarhice se
realizeaz prin examinarea structurii de conducere in plan vertical. Stabilirea corecta a nivelurilor ierarhice
constituie una din principalele condiii ale elaborrii unei structuri de conducere raionala.
In stabilirea nivelurilor ierarhice se tine seama de factori precum:
-dimensiunea ntreprinderii;
-diversitatea activitilor;
-complexitatea produciei;
-tipul produciei;
-dispersarea teritoriala a subunitilor; competenta cadrelor.
Ansamblul posturilor de conducere situate pe diferite niveluri ierarhice privite in spaiu constituie piramida
ierarhica.
Elementele prin care se caracterizeaz piramida ierarhica sunt inaltimea si baza piramidei.
Intre nlime si baza piramidei este necesar sa existe un raport optim care sa permita fructificarea maxima a
avantajelor pe care le ofer aplatizarea si sa elimine neajunsurile pe care le poate produce aplatizarea
excesiva. Piramida ierarhica aplatizata, cu un numr mic de niveluri ierarhice, are urmtoarele avantaje:
-asigura apropierea conducerii de producie;
-asigura operativitatea si rapiditatea lurii deciziilor;
-asigura o operativitate mai mare a sistemelor informaionale;
-presupune cheltuieli mai mici cu aparatul de conducere.
Dezavantajele acesteia sunt:
-creste dificultatea cuprinderii ansamblului problemelor;
-creste incarnarea excesiva a personalului de conducere;
-deciziile pot avea intr-o msur mai mare elemente subiective si pot sa conduc la o centralizare excesiva.
Pe fondul factorilor de care depinde stabilirea nivelurilor ierarhice, acestea se pot regla intr-o foarte mare
msur prin delegarea autoritatii si rspunderii cu care inaltimea piramidei se afla in raport invers
proporional.
e) Ponderea ierarhica (norma de conducere) reprezint numrul de persoane conduse nemijlocit de catre un
cadru de conducere.

154

Ponderea ierarhica este influenat de o multitudine de factori ca: natura si complexitatea sarcinilor, nivelul
de pregtire al cadrelor, posibilitatea de percepere si prelucrare a informaiilor, dispersarea teritoriala a
obiectivelor conduse.
Dupa natura si complexitatea sarcinilor se poate remarca o variaie a ponderii ierarhice pe orizontala, mai
redusa in cadrul compartimentelor care realizeaz activitati de concepie si mai mare in compartimentele
unde ponderea o au lucrrile de rutina.
Ponderea ierarhica variaza si pe verticala, crescnd pe sensul coborrii scrii ierarhice, ca urmare a
simplificrii si creterii repetabilitii sarcinilor.
Cu cat nivelul de pregtire si capacitatea organizatorica a cadrelor sunt mai ridicate, cu atat mai rar apare
necesitatea legturii dintre conductor si executant si cu atat mai mare poate ti ponderea ierarhica.
Posibilitile psihofiziologice de percepere si prelucrare a informaiei sunt limitate, depirea limitelor de
percepie putnd duce la situaia cnd conductorul isi disperseaz atenia asupra tuturor obiectivelor si
subordonaii ies de sub atentia efului sau isi orienteaz atentia asupra unor obiective, celelalte ieind de sub
observaia sa.
Dispersarea teritoriala a obiectivelor conduse actioneaza in sensul reducerii normelor de conducere.
Ponderea ierarhica trebuie astfel stabilita incat sa asigure incarnarea completa a conductorului si sa asigure
atat conducerea ntregului colectiv cat si a fiecrui lucrator in parte. In general se apreciaza ca ponderea
ierarhica optima se situeaz intre 4-6 subordonai la nivelurile ierarhice superioare si ea poate ajunge pana la
20-30 sau mai mult la nivelurile ierarhice inferioare.
f) Relaiile sunt contactele care se stabilesc intre funciile si compartimentele aparatului de conducere in
procesul desfurrii activitatii acestora.
Din punctul de vedere al structurii de conducere relaiile pot fi de patru feluri:
-relaii de autoritate;
-reiaii de cooperare;
-relaii de control;
-relaii de reprezentare.
Relaiile de autoritate sunt cele instituite de conducerea firmei prin acte sau norme care atrag dup sine
obligativitatea exercitrii lor. In cadrul acestor relaii se disting trei tipuri: relaii de autoritate ierarhica; relaii
de autoritate funcionala; relaii de autoritate de stat major.
Relaiile de autoritate ierarhica sunt acele relaii care se stabilesc intre funcii situate pe niveluri ierarhice
diferite, dar pe aceeai linie ierarhica.
Ele sunt specifice raporturilor dintre conductorul unui compartiment si subordonaii sai. Aceste relaii se
materializeaz in dispoziii sau ordine transmise de sus in jos si in rapoarte sau informri privind realizarea
sarcinilor transmise de jos in sus.
Relaiile de autoritate ierarhica sunt considerate adevratele relaii de autoritate in virtutea crora
ntreprinderea poate fi reprezentata sub forma unei piramide.
Relaiile de autoritate ierarhica sunt denumite si relaii liniar-administrative sau militare. Sunt cele mai
eficiente relaii, asigurnd unitatea de aciune a ntregului organism al ntreprinderii.
Relaiile de autoritate funcionala sunt acele relaii care se nasc si se stabilesc intre efii unor compartimente
de specialitate diferita care au unul asupra altuia autoritate funcionala. Asemenea compartimente sunt plasate
in cadrul structurii in afara liniei ierarhice.
155

Relaiile de autoritate de stat major se stabilesc atunci cnd unele persoane sau colective primesc pe o durata
provizorie din partea conducerii ntreprinderii sarcina rezolvrii unei probleme. Aceste persoane nu intervin
in nume propriu sau a unei anumite competente, ci in calitate de reprezentani ai conducerii.
Relaiile de cooperare sunt preponderent neformale, ele au un caracter facultativ, se realizeaz in mod
nereglementat si se manifesta pe orizontala intre compartimente sau persoane situate pe acelai nivel ierarhic.
Relaiile de cooperare se pot stabili in doua modalitati: ca relaii de colaborare si ca relaii de consultare.
Relaiile de control sunt relaiile care se stabilesc intre anumite persoane care efectueaz controlul si
personalul ntreprinderii care este controlat.
Trebuie remarcat faptul ca valorificarea rezultatelor controlului se face de ctre organul ierarhic superior
celui controlat.
Relaiile de reprezentare sunt acele relaii ce se stabilesc intre anumite persoane (lideri) si conducerea firmei.
6 ORGANIZAREA INFORMALA
Pe linga organizarea formala instituita prin reguli precise, in foarte multe cazuri funcioneaz si o structura
infrmala.
Organizarea infrmala este formata din ansamblul grupurilor si al relaiilor interumane stabilite spontan intre
membrii unei organizaii, orientate spre satisfacerea unor interese. Cauzele care conduc la apariia si
funcionarea organizrii infrmale tin de interese, satisfacii, aspiraii si preocupri comune, nivelul pregtirii
si originea sociala, cunoaterea profesiei, grad de rudenie, domiciliu etc.Structura de baza a organizrii
infrmale o reprezint grupul informal.
Grupul informal este definit de psihosociologi drept o reunire cu durata variabila a unui restrns de membri
bazata pe similitudini, raporturi dominant afective si nevoi comune. Alvin Toffler considera ca "bisericuele,
fraciunile, grupurile care iau cafeaua pauza constituie manifestari de organizari infrmale"Asa cum in
organizarea formala exista posturi, in organizarea informata se gsesc roluri, definite ca un ansamblu de
comportamente pe care alii le asteapta legitim din partea individului.
Conducerea grupului informal este asigurata de un lider informal. Datorita calitilor sale de conducatori si a
competentei profesionale, precum si a prestigiului si popularitii,liderul castiga autoritatea infrmala,
respectiv o anumita putere de influenta exercitata a componenilor grupului informal, precum si asupra altor
persoane din ntreprindere. Comunicarea interpersonala sau intre grupuri se realizeaz prin intermediul
relaiilor informale. Acestea pot fi definite ca ansamblul interdependentelor dintre membrii grupurilor
informale si dintre grupuri, reglementate prin norme de grup si percepiile comune. In functie de modul de
circulaie a informaiilor infrmale, acestea pot fi clasificate astfel;
-relatii de tip uvia, in care informaiile trec succesiv de la un membru la altul al grupului.
-relatii ce tip margareta, in care liderul grupului deintor si furnizor al informaiilor comunica cu fiecare
membru in parte:
. relatii necoerente, in care circulaia informaiilor prezint un caracter si o intuitate aleatorie.
relatii ce tip ciorchine, in care liderul comunica numai cu anumite persoane din grup caie la rndul lor
furnizeaz informaia altor persoane alese de ele s.a.m.d.
Intre organizarea formala si cea infrmala exista o stransa interdependenta determinata de unele asemanari
care exista intre ele astfel;
156

- apar in cadrul aceleiai organizaii, elementul uman fiind acelai;

-servesc realizarii unor obiective;
-au caracter dinamic imprimat de modificarea in timp a obiectivelor urmrite;
-au caracter cuprinztor, recurgandu-se in orice organizaie, indiferent de dimensiune,
ramura sau nivel ierarhic.
Principalele deosebiri intre cele doua tipuri de organizare constau in urmtoarele:
Structura infrmala este mult mai mobila dect cea formala datorita lipsei actelor normative si a
reglementarilor oficiale, organizarea si funcionarea structurii informate este determinata de realizarea unor
aspiraii personale, pe cate vreme organizarea formala este un instrument al realizrii unor obiective ce
armonizeaz interesele individuale si de grup.
Problema eseniala a conducerii intrepnnderii consta in gasirea modalitilor de utilizare a avantajelor
organizrii informate sau ale integrrii acesteia in cadrul organizrii formale,realizindu-se astfel climatul de
munca propice realizrii in acelai timp a obiectivelorindividuale si a celor de grup.

2.3Tipuri de societi comerciale

Aplicarea principiilor de organizare a conducerii ntreprinderii la condiiile specifice destul de diferite ale
acestora, determina existenta unui numr nsemnat de structuri cu trasaturi individuale. Din punct de vedere
teoretic, exista cateva sisteme de clasificare pe tipuri a structurii organizatorice de management a
ntreprinderii. Cel mai utilizat este cel dup modul de subordonare, distingandu-se urmtoarele tipuri de
structuri: structura ierarhica, structura funcionala si structura ierarhic-functionala.
Persoanele juridice si pot desfura afacerile ntr-o varietate de forme, conform Legii nr. 31/1990 (publicat
n monitorul Oficial nr. 126 - 127 din 17 noiembrie 1990). Legea definete diferitele tipuri de societi
comerciale ce pot fi constituite.
Societi comerciale se vor constitui n una din urmtoarele forme:
-Societi n nume colectiv;
-Societi n comandit simpl;
-Societi n comandit pe aciuni;
-Societi pe aciuni;
S. R. L. (societate cu rspundere limitat).
Fiecare dintre acestea trebuie s fie constituit conform legii si este, deci, important s nelegem si s
recunoatem cerinele legale, pentru fiecare categorie de societate n parte.
a.
Societi n nume colectiv
Legea definete acest tip de societate ca fiind societatea comercial ale crei obligaii sociale sunt garantate
cu patrimoniul social al societii si cu rspundere nelimitat si solidar a tuturor asociailor.
Trsturile acestui tip de societate sunt:
numrul minim de membri asociai este 2 - pentru a se putea ncheia contractul de societate;
capitalul social poate fi orict de mic si este format din aportul asociailor (n bani si /sau natur),
fiind divizat n pri sociale care, n principiu, nu sunt transmisibile (cu excepia cazurilor n care, prin
contractul de asociere, s-a convenit c pot fi cesionate);
- rspunderea asociailor, pentru obligaiile sociale, este solidar si nelimitat;
157

- toi asociaii au calitate de comerciani, se consider, n practic, c asociaii si-au acordat reciproc mandat
de a administra, unul pentru cellalt, societatea;
-fiecare din asociai poate fi declarat falit, ca urmare a greelilor dintre ei, ca o consecin a clauzei
solidaritii dintre asociai;
-asocierea lor le confer posibilitatea de a face comer sub nume colectiv.
Denumirea unei astfel de societi trebuie s cuprind cel puin numele unuia dintre asociai si meniunea
S.N.C.
contul bancar deschizndu-se pe numele firmei.; n lista cu specimene de semnturi sunt desemnate
persoanele cu drept de a opera n cont.
b.
Societi n comandit simpl
Legea definete acest tip de societate ca fiind societatea comercial ale crei obligaii sociale sunt garantate
cu patrimoniul social si cu rspunderea nelimitat i solidar a asociaiilor comanditai; comanditarii rspund
numai pn la concurena aportului lor.
La constituirea acestui tip de societate primeaz ncrederea reciproc dintre asociai. Principala particularitate
a acestui tip de societate este c reuete dou categorii de asociai: comanditai si comanditari.
Comanditaii au dreptul exclusiv de a participa la conducerea firmei;
rspund nelimitat si solidar pentru obligaiilefirmei; numele lor este inclus n denumirea societii
comerciale; reprezint elementul activ al societii; au calitatea de comerciani.
Comanditarii contribuie cu aport de capital, rspunderea lor limitndu-se la nivelul acestuia;
-nu au calitatea de comercian, deci nu pot interveni n relaiile comerciale ale societii cu teri si cu bncile;
-nu au dreptul s participe la conducerea societii dect n cazuri speciale, prin procur, n acest caz
rspunznd, solitar si nelimitat, cu averea, asemntor comanditilor; numeie lor nu poate fi inclus n
denumirea firmei;
-au dreptul de a exercita acte de supraveghere, de a cunoate bilanul, contul de profit si pierderi, registrele
comerciale etc..
Nu este necesar ca toate numele partenerilor s fie prezente n contul bacar si n cecurile emise de o societate.
Obligaiile asociailor:
-obligaiile sunt garantate cu patrimoniul social;
-comanditaii rspund, nelimitat si solidar, pentru datoriile societii, cu averea lor prezent si vitoare;
-comanditarii rspund numai pn la concurena aportului lor de capital.
Astfel, creditorii pot s si recupereze datoriile nu numai din activele (proprietile) companiei, dac rmn
nepltii dup ce toate proprietile au fost epuizate; ei ar putea, n termeni legali, s ia n posesie proprietatea
personal aparinnd unuia dintre comanditai.
c. Societi n comandit pe aciuni
Legea definete acest tip de societate ca fiind societatea al crei capital social este mprit n aciuni, iar
obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu rspunderea nelimitat si solidar a asociailor
comanditai, comanditarii fiind obligai numai la plata aciunilor.
Nu orcine ncepe o afacere dorete s aib rspundere nelimitat pentru datoriile fcute. Astfel de persoane
vor fi atrase s formeze o societate n comandit pe aciuni. Elementul determinant al unei astfel de societi
este capitalul, nu persoana asociailor. Capitalul social este mprit n aciuni de valori egale.
158

2.4 Infiinarea societilor comerciale.

Principalele etape pentru nfiinri firme, nregistrarea la Registrul Comerului.
Va prezentam principalele etape pentru nfiinare societate comerciala;
1.
Stabilirea obiectelor de activitate
-Alegerea obiectului de activitate al firmei, potrivit clasificrii din codul CAEN; stabilirea obiectului
principal de activitate si a obiectelor secundare de activitate.
2.
Alegerea formei juridice societatea cu rspundere limitata
Asociaii nu au calitatea de comerciani si nu rspund de datoriile societarii dect in limita aporturilor.
Capitalul social e divizat in parii sociale egale care trebuie sa aiba o valoare minima de 10 lei fiecare.
Societatea va fi condusa de adunarea generala a asociailor, iar administrarea societii si reprezentarea ei in
relaiile cu tertele persoane se va face de ctre administratori, puterile lor fiind nelimitate.
Societatea cu rspundere limitata cunoate o forma aparte: societatea cu rspundere limitata cu asociat unic.
O persoana fizica sau juridica nu poate fi asociat unic dect intr-o singura societate cu rspundere limitata.
-Societatea in nume colectiv - Se caracterizeaz prin faptul ca asociaii acestei forme de societate au, in
general, calitatea de comerciani si rspund solidar si nelimitat pentru operaiunile ndeplinite in numele
societii de persoanele care o reprezint.
Asociaii care reprezint majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai muiti administratori
dintre ei, fixandu-le puterile, durata nsrcinrii si eventuala lor remuneraie.
-Societatea in comandita simpla - O parte dintre asociai, numiri comanditari, au de nguis calitatea de
comerciani si rspund solidar si nelimitat de datoriile societarii, iar o H9 parte, comanditarii, rspund doar
pana la concurenta aporturilor subscrise de fiecare.
-Societatea pe aciuni - Asociaii societii pe aciuni nu rspund dect in limita capitalului social subscris. Se
particularizeaz prin faptul ca poarta denumirea de acionari, fiind posesorii unor valori mobiliare (aciuni)
primite in schimbul aporturilor. Capitalul social este reprezentat prin aciuni emise de societate, care, dup
modul de transmitere, pot fi nominative sau la purttor. Aciunile au o valoare egala care nu poate fi mai mica
de 0,1 lei. Numrul acionarilor in societatea pe aciuni nu poate fi mai mic de 2.
-Societatea in comandita pe aciuni - Capitalul social este divizat in aciuni, iar asociaii se impari in
comanditai si comanditari. Administrarea societii este ncredinat unuia sau mai multor asociai
comanditat!.
3.
Alegerea numelui firmei si a emblemei societii
Stabilirea numelui noii societi (firma) si emblema. Verificarea disponibilitii numelui de firma o puteti
face pe website-ul oficial al Registrului Comerului: http://recom.onrc.ro/index.htm - user: guest, parola:
guest;
firma si emblema se stabilete de asociai si trebuie sa se deosebeasc de firma si emblema altor
societi;
firma si emblema nu trebuie sa conin cuvinte sau sintagme specifice instituiilor si autoritilor
publice centrale sau locale, dect cu aprobri speciale;
-firma si emblema se verifica la Registrul Comerului corespunztor locaiei sediului firmei, primind dovada
nregistrrii si rezervrii. Prin nscrierea acestora la registrul comerului se dobndete dreptul de folosina
exclusiva a firmei si a emblemei.
159

4.
Actul constitutiv al noii societii comerciale
Actul constitutiv se ntocmete in conformitate cu forma de organizare juridica aleasa de asociai pentru noua
societate.
Pentru ntocmirea actului constitutiv se recomanda apelarea la consultanta de specialitate. La semnarea
actului constitutiv sunt necesare urmtoarele:
-actele de identificare ale asociailor, administratorilor sau reprezentanilor persoane fizice (paaport, carte de
indentitate) si persoane juridice(statut, certificat de nmatriculare, certificat de bonitate bancara);
-cazierul fiscal pentru asociaii si administratorii cetateni romani si/sau Declaraie de bonitate autentificata de
notarul public in cazul asociailor si administratorilor cetateni strini.
-Actul constitutiv al noii societi se semneaz, in fata notarului public sau a avocatului, semnarea actului
constitutiv al noii firme (societi comerciale) se poate face direct de ctre toti asociaii sau prin imputemicit
cu procura speciala autentica; cetenii strini, care nu cunosc limba romana, semneaz actul constitutiv in
prezenta unui interpret autorizat.
5.
Alegerea sediului social
Sediul social al societii poate fi stabilit intr-un spaiu proprietatea unuia sau a mai multor asociai ori intr-un
spaiu aflat in folosina acestora (conform baza unui contract de nchiriere, subinchiriere, comodat etc.).
Dovada se constituie prin actele urmtoare:
Contract de vanzare-cumparare Contract de nchiriere sau subinchiriere Contract de asociere in participatiune
Contract de leasing imobiliar Contract de comodat, de uz, uzufruct Certificat de motenitor Extras din cartea
funciara
6.
Capitalul social, taxe judiciare
Aportul in bani la capitalul social este obligatoriu la constituirea oricrei forme de societate. Aporturile in
numerar se depun la orice banca sau la C.E.C.
Se pltesc taxa judiciara si taxa de timbru pentru nmatricularea societarii comerciale.
7. Inregistrarea la Registrul Comerului
Solicitarea efecturii nregistrrii in Registrul Comerului se face la Bir u Oficiului Registrului Comerului de
pe langa tribunalul in a crui raza societii, de ctre fondatori, administratori (reprezentanii acestora)
persoana interesata, conform legii, precum un reprezentant Consultia Pro Jobs.
La Oficiul Registrului Comerului au loc urmtoarele formaliti:
se verificarea daca dosarul de nfiinare a societatii comerciale depus contine documentele necesare;
-judectorul delegat de Tribunalul teritorial verifica legalitatea actelor depusa autorizarea nmatriculrii
societii si transmite spre publicare in Monitorul Oficial al delegat nmatricularea societii;
-eliberarea ctre asociai sau reprezentani a certificatului de nmatriculare ai judectorului delegat si a unui
certificat constatator.
8. Avize si autorizaii funcionare
Toate avizele sau actele de autorizare vor fi solicitate autoritatilor publice m fund h obiectul de activitate al
societii. Pentru a incepe activitatea comerciala propriu-zisa ta Registrul Comerului, se obin autorizaiile si
avizele necesare funcionarii leaale societii.

2.5 Organizarea muncii specifica domeniului agricol

160

Organizarea - concept, evoluia, necesitatea nfptuirii ei n unitile agricole n tot ceea ce se ntreprinde ntro exploatatie agricola, este necesar sa se asigure prin prisma exigentelor acestei discipline, rigoare,
raionalitate si proporii optime ntre diversele sale componente, ceea ce se poate regsi, n sens pozitiv, n
performantele ei economice Numai este un secret pentru nimeni ca rezultatele obinute de tarile dezvoltate. n
agricultura si, n sens larg, n economie si n plan social, se bazeaza pe o organizare, care s-a mbunatatit
continuu, tinznd spre perfeciune. Disciplina asigura cunotine si un instrumentar metodologic util viitorilor
economiti n cazul gestionarii unor exploataii agricole, al demarrii unor afaceri agricole proprii, al
exercitrii unor funcii de execuie etc. De altfel, disciplina folosete o metodologie bogata pentru abordarea
fenomenelor si pentru formularea unor soluii specifice diverselor probleme pe care le genereaz organizarea
exploatatiilor agricole, formata din propriile metode, dar si din cele mprumutate din alte domenii de stiinta,
cu care are numeroase legaturi (matematica,statistica, calculul operational etc.).
In studiul ntreprinderii, n general, activitatea de organizare este privita n strnsa legtur cu producia de
bunuri necesare satisfacerii diverselor nevoi ale omului. Atingerea unui asemenea scop, n condiii de
performanta economica, a fcut necesara, ntre altele, mbunatatireaorganizarii proceselor de producie, sub
multiplele sale aspecte, crearea unor proporii corespunztoare ntre elementele participante la desfasarea lor
etc., pe baza concluziilor desprinse n urma efecturii de studii asupra desfurrii muncii. Efectele unor
asemenea preocupri au n vedere o mai buna utilizare a resurselor materiale, reducerea efortului omului n
procesele de munca, creterea productivitii muncii etc. si, n final, a performantelor economice ale unei
exploatat.
Evoluia societii omeneti, a vieii economice pune n evidenta faptul ca schimbrile n ceea ce privete
nivelul tehnic al mijloacelor de munca au influenat: experiena omului, cunotinele sale, precum si formele
de organizare a produciei si a muncii Astfel, in agricultura, de exemplu, trecerea la practicarea unor
tehnologii industriale de cretere a animalelor, bazate pe mecanizarea si chiar automatizarea unor procese de
munca, a condus la noi forme de organizare a produciei si a muncii (organizarea n flux continuu). De altfel,
privind n istorie, se constata ca au aparut, cu mult timp n urma, diverse lucrri, fara a avea, ns, o larga
circulaie, n care se fixau reguli, se prezentau sfaturi si ndrumri adresate unor oameni din activitatea
practica, n legtur cu desfasurarea si organizarea diferitelor activitati. Se apreciaza ca acestea erau, desigur,
departe de principiile organizrii tiinifice moderne.
Importanta organizrii este ilustrata si de faptul ca exista organisme internaionale cu preocupri n acest
domeniu, ca si n cel al conducerii ntreprinderilor: Comitetul International pentru Organizare tiinifica,
Organizaia Internaionala a Muncii, Comitetul International de Organizare tiinifica a Muncii n Agricultura
.
Orice activitate pentru a fi desfasurata si, cu att mai mult,o unitate economica (sistem complex si dinamic)
impune un anumit mod de organizare economica. A organiza o ntreprindere nseamn a constitui
componentele sale, dnd fiecruia importanta pe care trebuie sa o aiba, astfel nct ea sa dispun, n timpul
dorit si la cel mai mic cost, de tot ceea ce i este util funcionarii sale. Organizarea apare, deci, ca fiind
specifica unitatii economice, oricare ar fi ea: industriala, agricola, de construcii, comerciala etc., privita n
mod sistemic. ntre componentele acesteia existnd legaturi si anumite proporii. Preponderente vor fi,
desigur, problemele de organizare a produciei si a muncii.
Se au n vedere stabilirea unor principii si utilizarea a diferite metode pentru a fundamenta deciziile luate n
problemele specifice organizrii. Abordarea aspectelor privind organizarea exploatatelor agricole este, n
161

aceasta perioada, mai mult dect necesara, procesul de reformare a structurilor agrare din tara noastra
(structura de proprietate, de organizare a exploatatelor agricole si a serviciilor pentru agricultura, structura de
producie etc.), a determinat schimbri radicale n ceea ce privete tipurile si formele unitilor agricole. S-a
trecut la o noua politica a structurilor, interesnd tipurile si formele de exploataii, care vor fi apte sa
funcioneze eficient n economia de piaa, aflata ncurs de construire.
n .peisajul unitilor agricole, n perioada actuala, preponderente numeric si ca suprafaa totala si alte
resurse deinute sunt gospodriile (exploatatiile) familiale, alaturi de care fiinteaza societile agricole,
societile comerciale agricole etc., toate acestea, aflate n procesul de adaptare la noul mediu economic,
ridica, ntre altele, numeroase probleme de ordin organizatoric.
Fie daca ne referim si numai la organizarea teritoriului acestor exploataii, la posibilitile pe dispunere
spaiala a categoriilor de folosina deinute, de creare a asolamentelor, n condiiile n care nu a fost rezolvate
toate problemele legate de reconstruirea si constituirea proprietii, iar parcelele de teren ale gospodriilor
familiale sunt numeroase si dispersate, si avem msur necesitii demersului n domeniul organizrii
exploatatiilor agricole. Mai mult, daca, la cele de mai sus, asociem prevederile legislative (Ordonana de
urgenta a Guvernului Romniei 108/27 iunie 2001) referitoare la crearea, prin diferite modalitati, de
exploataii agricole comerciale, pentru care se prevd dimensiuni minime, n funcie de domeniul de
activitate producie vegetala sau cea animala -, n primul caz si pe zone (de cmpie si de deal), pentru
cereale, plante tehnice si medicinale, nseamn intre alteie, ca vor fi necesare masuri de organizare a
teritoriilor deinute de ele, prin comasare si/sau prin schimburi de terenuri etc., a asolamentelor, sau a
structurilor de producie.
Aspectelor prezentate li se adauga si alte componente ale organizrii, la fel de importante si cu incidente
semnificative asupra activitatii economice a exploatatiilor agricole, cum ar fi: asigurarea si organizarea
utilizrii mijloacelor tehnice, a forei de munca, alegerea structurilor de producie si a sistemelor de producie
n cultura plantelor si n creterea animalelor etc., innd seama de exigentele unei agriculturi moderne si
durabile, care produce pentru piaa.
In acceptiunea moderna a ntreprinderii, se pune un mare accent pe organizare, aceasta urmnd sa ofere un
cadru propice pentru mbunatatirea funcionalitii oricrei unitati economice Se vorbete, si nu de puine ori,
de organizarea organizrii", care are n vedere, printre altele, perfecionarea celor chemai sa nfptuiasc
organizarea, ca si a activitatii compartimentelor cu atribuii n acest sens. Ca urmare, se solicita o exercitare
atenta a funciei de organizare a managementului.
Aportul funciei amintite se manifesta, cu precdere, n ceea ce privete realizarea obiectivelor stabilite n
procesul de exercitare a funciei de previziune specifica tiinei managementului. Nu numai ca trebuie sa se
organizeze raional activitatea dar ea urmeaza sa fie meninut la un nivel ridicat pe toata durata de
desfurare a acesteia evitndu-se aspectele cu caracter de dezorganizare, care genereaz disfunctionalitati si
dificulti n realizarea obiectivelor urmrite si care presupun eforturi suplimentare pentru redresare.
Exploatatia agricola, mai cu seama cea sub forma de societate comerciala care, asa dup cum este cunoscut,
are o dimensiune mare si prezint trasaturile unei ntreprinderi, n sensul recunoscut al acestui termen,
abordeaza organizarea sub mai multe aspecte comparativ, de exemplu, cu o gospodrie familiala sau cu alta
forma de exploatare, inclusiv n ceea ce privete delimitarea unor subdiviziuni (componente; cu caracter de
execuie (de obinere a produselor agricole si/sau agroalimentare;, de servire a precedentelor sau funcional
162

(procesul poate fi ntlnit, la scara mai redusa, desigur si n societile agricole, create potrivit Legii 36/1991,
privind societile agricole si alte forme de asociere n agricultura).
Modul de compartimentare a societii comerciale agricole, raionalitatea acesteia contribuie la o buna punere
n valoare a resurselor de care dispune. n acest context solicita decizii fundamentate aspecte, cum sunt:
numrul, felul si dimensiunea compartimentelor, ca locuri n care se desfasoara activitati specifice de
execuie, de servire sau funcionale.

2.6 Organizarea ergonomica a locului de munca.

1.Obiectul de studiu al organizrii ergonomice a locurilor de munca.
Ergonomia muncii se formeaz ca stiinta aparte in anii '50 si prezint o treapta superioara a organizrii
tiinifice a muncii. Fondatorul este F.Taylor, care a studiat principiile organizrii locurilor de munca din
punct de vedere tiinific. Noiunea de ergonomie se traduce din limba greaca ca ergos" - munca si nomos
- legea naturala.
Ergonomia studiaz problemele organizrii locurilor de munca, evideniind factorul psihosocial, punnd pe
prim plan muncitorul cu complexul solicitrilor la locul de munca in cadrul procesului de producie. Obiectul
de studiu al disciplinei este sistemul om-solicitari din care fac parte motivaia muncii, condiiile de munca si
de mediu, relaiile in colectiv, preocupri personale, etc.
Ergonomia este legata de mai multe stiinte cum ar fi: psihologie, sociologie, medicina muncii, protecia
muncii, igiena muncii, antropometra, fiziologie, tiinele tehnice si economice. Primatul ergonomiei fata de
tiinele participante la constituirea acesteia nu se rezuma la faptul ca ea s-ar ocupa de un ansamblu format
mecanic din parti dispersate si independente, ci la viziunea unitara si integratoare, organic structurata asupra
problematicii omului in contextul activitatii sale.
Organizarea ergonomica urmrete scopul asigurrii condiiilor necesare in organizarea procesului de
producie in cadrul fiecrui loc de munca in asa fel ca sa se obin o productivitate maxima a muncii,
respectnd principiile economiei micrii si scutind muncitorul de oboseala inutila.

2. Locul de munca: noiune si clasificare.

Ergonomia locului de munca are, in principal, rolul de a armoniza intr-un tot unitar elementele locului de
munca (mijloacele de munca, obiectele muncii si fora de munca) in vederea asigurrii condiiilor, care sa
permita executantului desfasurarea unei activitati bune cu consum minim de energie si cu senzaia de buna
stare fiziologica.
Organizarea locului de munca sta la baza organizarii atelierelor, seciilor si ntreprinderii, ntruct de aceasta
depinde in cea mai mare msur consumul de timp de munca pe fiecare operaie sau produs, marimea
acestuia avand un rol determinant asupra elementelor necesare organizrii in timp si spaiu a proceselor de
producie.
Prin loc de munca se nelege suprafaa sau spaiul in care muncitorul sau o echipa de muncitori actioneaza
cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectelor muncii in vederea extragerii sau transformrii lor potrivit
scopului urmrit.
163

Dupa tipul de organizare a produciei, locurile de munca se clasifica in:

locuri de munca pentru producia de unicate si de serie mica;
locuri de munca pentru producia de serie mijlocie;
locuri de munca pentru producia de serie mare si de masa.
Dupa gradul de mecanizare si de automatizare a produciei, ele sunt:
locuri de munca cu procese manuale;
locuri de munca cu procese manual-mecanizate;
locuri de munca cu procese mecanizate;
Dupa numrul muncitorilor ele sunt:
locuri de munca individuale si colective.
Dupa natura activitatii locurile de munca se pot clasifica in:
locuri de munca unde se desfasoara activitati de baza si locuri de munca cu activitatea de servire.
Dupa poziia lor in spaiu locurile de munca pot fi: fixe si mobile.
3. Etapele si principiile organizrii ergonomice a locurilor de munca in ntreprinderi.
Organizarea ergonomica a locului de munca impune parcurgerea unor etape succesive. Documentarea si
nregistrarea datelor necesare proiectrii unui nou loc de munca sau alegerea locului de munca, care se
justifica a fi analizat nregistrarea datelor necesare studiului consta in obinerea de informaii privind
organizarea locului de munca (suprafaa, mijloacele de munca, fora de munca, obiectul muncii si condiiile
de mediu).
Examinarea critica a situaiei existente se face cu ajutorul metodei interogative. Se urmrete eliminarea
deficientelor constatate si stabilirea soluiilor imbunatatite.
Proiectarea organizrii ergonomice a locului de munca consta in proiectarea unor noi variante pe principii si
reguli ergonomice, dintre care se alege varianta ce prezint cele mai multe avantaje. In cazul acestei etape se
disting urmtoarele faze: proiectarea variantelor de organizare a locului de munca, calculul eficientei
economice si alegerea variantei optime.
Elaborarea normativelor sau normelor de munca, etapa care are drept scop stabilirea consumului de munca
pentru realizarea elementelor procesului de munca.
In vederea adaptarii factorului uman la activitatea sa in proiectarea ergonomica a locului de munca se va tine
seama de dimensiunile antropometrice, dimensiuni care variaza de la individ la individ in funcie de sex,
zona geografica, regimul de viata, practicarea unor sporturi. In ce privete corpul omenesc in proiectarea
locurilor de munca este necesar de asigurat: poziia comoda a capului, stabilirea poziiei corecte de munca,
inaltimea de lucru. Principiile de organizare ergonomica a locurilor de munca sunt urmtoarele:
-economia micrii ce permite scutirea angajatului de efort inutil, de indepartarea in timp a senzaiei de
oboseala si meninerea la un nivel satisfctor a disponibilitii de lucru.
-executarea concomitenta a activitatilor de supraveghere pasiva a funcionarii utilajelor (desfurrii
proceselor) si activitatii manuale.
-executarea concomitenta a activitatii manuale cu ambele mini.
-deplasrile pot fi reduse prin planificarea corecta a locului de munca, alegerea adecvata a amplasrii
utilajelor va permite micorarea traiectoriei de deplasare.
-folosirea gravitaiei.
164

1. Direciile de perfecionare a organizrii ergonomice a locurilor de munca Direciile de perfecionare a

organizrii locurilor de munca sunt urmtoarele: l Dotarea tehnica si organizatorica a locurilor de munca.
Prin dotare tehnica intelegem asigurarea locului de munca cu utilaj de performanta. Dotarea organizatorica
presupune asigurarea cu mobilier de producie, mijloace de schimb informational, slgnalizare si control, etc.
2.Intreinerea si asistenta tehnica a echipamentului. Mentenanta preventiva a echipamentului se efectueaz in
corespundere cu planul de reparaii stabilit. Despre gradul si nivelul de ntreinere al echipamentului se poate
face concluzie prin estimarea ponderii timpului de funcionare utila.
3.Aprovizionarea locurilor de munca se va face ritmic, iar modul de aprovizionare centralizat sau
descentralizat va depinde de procesul de producie, tipul produciei, locul de munca.
4.Planificarea locurilor de munca consta in amplasarea raionala a echipamentului in asa fel ca deplasrile in
cadrul locului de munca sa fie de o durata si distanta cit mai mica. Astfel se va respecta principiul economiei
micrilor.
5.Optimizarea condiiilor de munca si de mediu .
6.Modul de organizare al echipelor individual sau colectiv. Specializarea si cooperarea activitilor in echipa.
7.Regimul de munca si odihna. Se estimeaz normativul de timp pentru odihna prin repartizarea acestuia sub
forma de micropauze pe parcursul schimbului. In asa fel, se poate menine la un nivel suficient
productivitatea si disponibilitatea de lucru a executantului.
Sfaturi practice in perfecionarea organizrii locurilor de munca: pe suprafaa de lucru sa se menin numai
materialele si dispozitivele care se utilizeaz in ziua respectiva;
-sa existe un loc definit si permanent pentru toate materialele;
-materialele si instrumentele utilizate mai des se vor amplasa mai aproape, mai rar - mai departe de punctul
de utilizare;
-cutiile si containerele de alimentare prin gravitaie sa ofere materialele aproape de punctul de utilizare;
-sa se asigure condiii pentru perceperea vizuala satisfacatoare, folosind iluminatul local;
-inaltimea locului de munca si a scaunului sa permit alterarea poziiilor in picioare si sezand;
-sa fie redus la minim numrul si varietatea echipamentelor si instrumentelor folosite;
-sa se asigure fiecrui muncitor mobilierul necesar proiectat din punct de vedere egonomic.
5. Metode de evaluare a organizrii locurilor de munca.
Aprecierea situaiei organizrii ergonomice a locurilor de munca in ntreprindere se efectueaz in cadrul
atestrii locurilor de munca sau oricnd apare necesitatea evalurii. Atestrile se petrec anual sau cel puin
odata in 3 ani.
locurile de munca se evalueaza conform metodologiei alese de conducerea ntreprinderii, nivelul
organizatoric si calitatea normelor. Se estimeaz eficienta utilizrii forei de munca, corespunderea condiiilor
existente cerinelor organizrii ergonomice. Se completeaz un formular sub forma de certificat sau cartela de
atestare a locurilor de munca.
Compartimentele de evaluare in cadrui atestrii cuprind:
-dotarea si deservirea locului de munca (dotarea tehnica si organizatorica, aprovizionare, etc.).
-planificarea locului de munca si condiiile de munca si mediu (regimul de munca si odihna, condiii de
mediu, etc.).
-specializarea si cooperarea muncii (perfecionarea actlvitatii de servire, activitatea prin cumul, forma de
organizare a muncii colectiva sau individuala, servirea mai multor utilaje)
165

Normarea muncii (metode de stabilire a normelor, periodicitatea examinrii normelor, intensitatea normelor,
coeficientul integral al calitatii normelor de munca).
In caz de neatestare a locului de munca se elaboreaz un set de masuri, care vor contribui la perfecionarea
organizrii locului de munca in cauza, se numete responsabilul si nul de executare. Dupa o anumita perioada
de timp locul de munca iarasi este supus testrii.
Posturile si funciile care se creeaza, cu ocazia structurrii organizatorice, bazate, asa dupa ce cunoate, pe
studierea proceselor de munca fizica si intelectuala pe care le presupune desfasurarea activitatii de producie,
economice si manageriale din unitate, trebuie sa asigure acoperirea ntregului volum de sarcini pe care
aceasta le presupune desfasurarea activitatii de productie economice si manegeriale din unitate, urmeaza sa
fie avute n vedere si legaturile dintre componentele structurii, acestea urmnd sa asigure, ntre altele,
circulaia rapida a informaiilor si operativitate n luarea deciziilor.
In mod sintetic, exercitarea funciei de organizare a managementului unitatii asigura crearea subsistemelor
sale, aflate n relaii strnse, manifestarea corespunztoare a fiecaruia. asigurnd funcionarea si viabilitatea
sistemului n ansamblul sau. Activitatea de organinizare poate fi privita la nivelul societii comerciale, dar si
al principalelor sale componente (subsisteme), menite sa dea viata funciunilor acesteia, cu referire directa la
ferme, sectoare etc.
Din cele aratate, se deduce ca organizarea opereaz cu subdiviziuni, posturi, funcii, varibile organizationale,
a cror combinare si a cror influenta, n cazul acestora din urma determina variante de structura diferite
pentru diverse societi comerciale (a se vedea. de exemplu, deosebirile, din punctul de vedere menionat,
dintre o societate comerciala din producia vegetala si una care funcioneaz n domeniul creterii industriale
a unei specii sau a unei categorii de animale).
Organizarea muncii trebuie, de asemenea, avuta n vedere, cu referire la: formele de organizare a muncii, a
proceselor de munca, la studiul muncii etc. Pe aceasta baza se obine informaii utile n ceea ce privete
estimarea disponibilitilor si calculul necesitilor de fora de munca, folosirea timpului de munca, creterea
productivitii muncii etc . Sunt componente ale activitatii care se regsesc n orice exploatatie, n msur
mai mare sau mat mica. n funcie, desigur, de complexitatea proceselor pe care le desfasoara, de modul in
care se percep problemele de organizare si de alte elemente specifice, generate de tipul si forma sa.
Necesitatea abordrilor strategice n cazul exploatatiilor agricole alturi de aspectele referitoare la organizare
si n strnsa in legtur cu acestea, este necesar sa se aiba n vedere adoptarea unei anumite strategii pentru
fiecare exploatatie, ea urmnd sa se ncadreze n strategia de dezvoltare a ntregii agriculturi, care are printre
obiectivele sale, asa dupa cum se subliniaz: crearea unei agriculturi durabile, capabila sa asigure securitatea
alimentara pentru ntreaga populaie, protejarea mediului natural, punerea n valoare a tuturor resurselor
agricole, creterea veniturilor agricultorilor etc. Asemenea direcii de aciune, coninute de o strategie a
agriculturii, pot contribui la atingerea unor standarde impuse de Uniunea Europeana.
Funcionarea exploatatiei agricole trebuie sa fie privita n interaciunea sa cu mediul ambiant, asa cum este el
conceput n sens managerial, incluznd componente variate: politico-institutionala, economica, tehnica,
ecologica si sociala. Folosind factorii favorizai din acest mediu, exploatatia va trebui sa desfasoare o
activitate profitabila. Devine, n sens, deosebit de utila studierea unor domenii, care sunt incluse n
coninutul disciplinei cum ar fi;

dimensiunea economica a exploatatiei (care sa contribuie la asigurarea supravieuirii sale pe baza

166

veniturilor obinute din activitati agricole, n condiiile n care produce pentru piaa si nu are trasaturi de
gospodrie de subzistenta);
. structura sa de producie, menita sa permit utilizarea raionala a unor resurse de producie de care dispune
exploatatie;

bazele teoretice ale alocrii factorilor de producie;

organizarea si utilizarea capitalului de exploatatie;

disponibiliti si necesitile de fora de munca.

Cum factorii de producie, amintii mai sus, se administreaz diferitelor culturi, specii sau categorii de
animale, trebuie privii n combinarea lor cu produsele, la a cror obinere participa, ceea ce conduce la
sistemele de producie practicate n cultura plantelor sau n creterea animalelor, ele constituind, de
asemenea, componente ale disciplinei. Caracteristicile sistemelor de producie la care se recurge determina,
n mod preponderent, performantele de producie si economice ale exploatatiei agricole.
In ceea ce privete sistemele de producie, se asigura tratarea separata, n raport cu aspectele generale ale
acestora, a specificului lor n cazul gospodriilor familiale, ceea ce este foarte necesar, daca avem n vedere
structura pe tipuri si forme a exploatatiilor din tara noastra, multe dintre ele fiind de subzistenta sau de
semisubzistenta.
Toate aspectele menionate, crora i se adauga condiiile n care se desfasoara activitatile din agricultura
(intervenia factorilor naturali, a riscului, a incertitudinii etc.), arata caracterul complex al deciziilor ce se iau
n gestionarea unei exploataii agricole.
EVALUAREA PERIODIC A SALARIAILOR.
Evaluarea salariailor ar trebui sa constituie o practica curenta n firmele si instituiile noastre. Aciunile
periodice de evaluare a calitatii activitatii profesionale l fac pe angajat sa contientizeze importanta calitatii
prestaiei sale n firma , instituie si prin feedback -ul pe care l primete , sa faca eforturi de a-si recupera
lipsurile profesionale att timp ct nu este prea trziu.
De asemenea, evaluarea periodica a personalului pune la dispoziia managerului o radiografie a nivelului de
performanta generala a angajailor si prin analiza rezultatelor, promovarea, trimiterea la specializare sau
recompense materiale. Tot ele, n situaii dificile, pot asigura un anumit grad de obiectivitate masurilor de
disponibilizare sau trecere a personalului pe alte funcii (a se vedea fisa de evaluare periodica a personalului).
Pentru a defini si a nelege mai bine conceptul de evaluare a personalului, trebuie precizat scopul acesteia.
Astfel, evaluarea personalului poate avea un scop imediat si limitat (evaluarea realizata n vederea
disponibilizrii sau promovrii, trimiterii la specializare), poate avea un scop cu consecine pe termen mediu
( evaluarea personalului n vederea ierarhizrii acestuia si stabilirii treptelor de salarizare) sau un scop
general cu consecine pe termen lung (evaluarea angajailor ca parte a procesului continuu si integral de
gestiune a personalului - gestiunea carierei si dezvoltarea personalului (fisa de evaluare periodica a
personalului).
Metode de evaluare a personalului.
In funcie de scopul urmrit, metodele utilizate pentru evaluarea personalului sunt si ele diferite. Exista doua
mari categorii de mijloace evaluative:
1. Metode obiective. Sunt metode care nu tin cont de efectele subiective ale atitudinilor, opiniilor sau
informaiilor asupra persoanei care realizeaz evaluarea.
167

Exemple de metode obiective:

-testele de cunotine sau probele de competenta profesionala permit evaluarea angajailor n funcie de
rspunsurile lor la ntrebri sau probleme / situaii complexe,raspunsuri in functie de care se calculeaza
punctaje/scopuri se compara cu cele obtinute de persoane similare;
-identificarea si evaluarea rezultatelor in termeni de produs final al activitatii angajatilor pe un interval de
timp determinat sau pe termen lung.
Metode subiective. Sunt metode care se bazeaza pe aprecierile, opiniile persoanelor semnificative din
proximitatea celui evaluat.
In general, aceste metode constau n completarea periodica a unor fise de evaluare pdard de ctre persoanele
cu funcii de conducere (inclusiv efii de echipa cu putini subordonati).
In firmele si instituiile occidentale, evaluarea personalului se realizeaz periodic prin astfel de metode,
numai ca exista cteva deosebiri eseniale ale culturii organizationale din sistemul occidental comparativ cu
cel de la noi, si anume, acolo:
- evaluarea periodica, face parte din mecanismele inerente ale unei organizaii;
-evaluarea este considerata normala si necesara de ctre angajat, acesta are nevoie de feedback periodic,
avnd astfel posibilitatea sa si mbunatateasca performanta sau tensiunile n deficit(concedierile pe motiv de
slaba performanta fiind, de asemenea normale);
-evaluarea se face pe baza unor fise de evaluare care conin dimensiuni clar definite cu scale atasate in mai
multe trepte;
- evaluarea este precisa, orice ncercare de incorectitudine sau de platire a polielor de ctre cel care
evalueaza este prompt sanctionata de ctre conducere sau poate duce la plata unor sume uriae de ctre firma,
n cazul unui proces n instana, pe motiv de discriminare sau incorectitudine n evaluare.
Etapele n procesul de evaluare a personalului.
I. Intr-un proces de evaluare, ntr-o prima etapa se definete scopul evalurii. n funcie de scopul evalurii,
demersul se poate realiza prin modalitati diferite;
Metode obiective;funcie de produsele activitatii (numr, valoare, calitate, etc.)
Metode subiective;funcie de aprecierile celorlali (colaboratori externi, efi, colegi,subalterni)
Rezultatele evalurii sunt utilizate: n gestiunea carierei pentru consilierea angajatului ngestiunea propriei
sale cariere, n optimizarea colaborrii de ctre manager, pentru a-si cunoate mai bine subalternii si a
favoriza o colaborare.
II. Intr-o a doua etapa se aleg criteriile de evaluare, n funcie de scopul evalurii. Pentru obinerea unor
rezultate valide, aceste criterii trebuie sa fie:
-precis formulate, n termeni simpli si sa nu presupun generaliti;
- ntr-un numr limitat, viznd aspectele eseniale ale activitatii;
- uor de cuantificat, sa permit descrieri de atitudine sau comportamente msurabile sorde observat si
masurat
-aplicabile tuturor angajailor supusi evalurii, care au sarcini si responsabiliti similare si lucreaz n
condiii similare;
- formulate n termeni univoci, cu relevanta similara pentru evaluatori, manageri si angajat.

168

Pentru fiecare criteriu se stabilesc anumite niveluri de satisfacere sau se raporteaz la anumite standarde de
performanta stabilite anterior. De regula, se folosesc cinci calificative pentru evaluarea gradului de acoperire
a unui criteriu:
a)
foarte bun, excepional: persoana cu performante/ realizri deosebite, excepionale (ndeobte 2-5%
dintre angajai pot primi aceste calificative);
b)
bun: performanta se situeaz la limitele superioare ale standardelor;
c)
satisfacator: performanta este cu puin deasupra minimului acceptabil;
d)
slab: performanta este la limita sau sub limita acceptabila;
e)
foarte slab: performanta este mult sub standard;
III.In etapa a treia se aleg metodele sau tehnicile de evaluare si se ntreprind masuri de asigurare a climatului
favorabil unei evaluai corecte: se realizeaz instructajul celor care vor face evaluarea; se informeaz
personalul angajat cu privire la strategia, metodele si criteriile de evaluare (doar informaii care nu vor afecta
procedura de evaluare); se pregtesc n detaliu instrumentele, modul de aplicare al lor, masurile de respectare
a confidenialitii; se stabilete calendarul demersului de evaluare, datele incluse si forma de prezentare a
rezultatelor.
IV.Etapa a patra este cea a aplicrii concrete a procedurilor de evaluare culegerea datelor.
V.Urmeaza etapele de analiza a datelor, de comunicare a rezultatelor si de stabilire a strategiilor sau masurilor
de mbuntire a performantelor individuale si colective.
Evaluarea activitatii profesionale.
De regula, cnd ne referim la evaluarea personalului facem trimitere la evaluarea activitatii profesionale,
adica la o apreciere a randamentului muncii angajatului respectiv sau a msurii n care el se achita de
sarcinile ce i sunt atribuite prin fisa postului.
Evaluarea activitatii profesionale se poate realiza prin metode obiective si subiective.
Evaluarea competentelor si cunotinelor profesionale.
Evaluarea competentelor si a cunotinelor profesionale ale angajailor se realizeaz la angajare, ca parte a
examenului de selecie profesionala. Ea este posibila si dup angajarea personalului, mai ales daca firma /
instituia evolueaz sau daca informaiile si competentele necesare ntr-un anumit domeniu evolueaz ori
sufer modificri semnificative.
Un exemplu de domeniu de activitate n care se impune evaluarea periodica a cunotinelor personalului este
cel juridic, unde se nregistreaz permanent apariii de noi legi sau reglementari care le completeaz sau le
modifica pe cele deja existente.
Se recomanda, de asemenea, realizarea unor examene de evaluare a competentelor si cunotinelor
profesionale n firme de nalt potenial de periculozitate / nalta securitate (centrale atomice, termocentrale),
n firme / reeaua de transport n comun (feroviar, aeronautic) sau n departamentele R&D (cercetare
/concepie si dezvoltare produse), din firmele de nalta competitivitate tehnologica (aparatura electronica,
informatica, inginerie genetica), n care informaii si competente de ordinul a luni de zile tind sa fie deja
depite. Procedurile de evaluare a cunotinelor pentru domenii particulare de activitate trebuie realizate de
ctre specialiti n domeniu. Astfel, o comisie de juriti poate construi un set la zi prin care sa verifice daca
un angajat pe un post de
169

consilier juridic deine informaiile necesare n domeniu. n mod similar pot fi construite instrumente pentru
posturi de economist, administrator, informatician.
Spre deosebire de evaluarea cunotinelor profesionale, procedurile de evaluare a competentelor, metodologia
de aplicare a acestora este mai complicata. Aceasta, pentru ca, de exemplu, pentru un post de jurist putem
verifica relativ uor daca si n ce msur el deine informaiile juridice necesare pentru realizarea n bune
condiii a activitatilor curente (prin construirea si aplicare unui chestionar cu ntrebri detaliate despre
legislaie), dar este dificil sa verificam daca respectivul angajat are si capacitatea de a utiliza aceasta
informaie, de a face conexiuni ntre diferite aspecte ale reglementarilor juridice, daca poate interpreta n mod
corect legea. Este mai complicat sa construim si sa aplicam instrumente relevante de evaluare a
competentelor profesionale. Pentru aceasta pentru unele profesii / meserii sunt construite instrumente
speciale, n funcie de solicitrile dominante ale profesiei respective, cu ajutorul carora se poate evalua
nivelul de acoperire a unor competente dintre un set considerat esenial sau relevant pentru profesia n cauza.
0 modalitate de a construi ad hoc un sistem de evaluare a competentelor profesionale este cea n care,
pornind de la fisa cerinelor (specificaiilor) postului, descriem sau detaliem competentele profesionale
reclamate de acesta, la fiecare competenta adugnd o scala n 7 sau 10 trepte.
Se pot construi sisteme proprii de evaluare a activitatii angajailor n funcie de specificul activitatii firmei
pornind de la urmtoarele exemple:
1.
.Fisa de colectare a criteriilor de evaluare a activitatii profesionale (care sunt criteriile dup care a-ti
dori sa fie evaluata munca dumneavoastr?) permite o colectare a sugestiilor angajailor de pe diferite trepte
ierarhice, privind criterii n funcie de care va fi evaluata calitatea activitatii; este necesara din cel puin doua
motive:
a) pentru a permite participarea angajailor la construirea sistemului de evaluare (facndu-l mai uor de
acceptat);
b) pentru a avea si alte criterii la dispoziie pe lng cele la care v-ati gndit dumneavoastr.
2.
Exemplificarea Scale de evaluare grafica , care apare sub forma unor criterii sau caracteristici
personale pentru care cel care evalueaza trebuie sa acorde un punctaj de intensitate (ct de bine este
ndeplinit acel criteriu). Prima parte conine exemple de criterii de evaluare a activitatii profesionale pentru
care evaluatorul trebuie sa acorde puncte pe o scala n 10 trepte. n cea de a doua parte, aceasta fisa
exemplifica modul de evaluare a unor trasaturi de personalitate, asa cum sunt ele vzute de ctre ceilali cu
ajutorul aceluiai sistem de evaluare grafica, pe o scala n 4 trepte.
3.
Evaluarea cu ajutorul unei Liste de control (Chestionar evaluare profesionala) este asemanatoare
cu sistemul (Scale de evaluare grafica), cu diferena ca de aceasta data se ofer o serie de comportamente,
urmnd ca cel care realizeaz evaluarea sa precizeze ct de frecvente sunt aceste comportamente.
4.
Evaluarea prin Alegere fortata exemplificata printr-o varianta de test sodometric; este indicata n
cazul colectivelor mari si atunci cnd evaluarea se realizeaz de mai muli evaluatori cu referire la acelai
colectiv. Rezultatele cele mai bune se obin cu aceasta tehnica atunci cnd fiecare membru al colectivului
participa la evaluare, completnd chestionarul cu referire la ceilali colegi.
5.
Cele doua fise de evaluare prin Comparare subiectiva si evaluare prin Comparare obiectiva
solicita ierarhizarea membrilor unui colectiv de ctre evaluator n funcie de:
-ierarhia subiectiva pe care o are n minte sau o poate improviza;
-rezultatele cuantificabile pe care le-au obtinut angajaii pentru un anumit interval de (unde este posibil).
170

6.

Fisa de Evaluare periodica a angajailor (Fisa de evaluare a activitatii)

3. PERSONALUL SI SALARIZAREA IN ECONOMIA DE PIATA

3.1.Principii de organizare a muncii in economia de piaa
Factorii de munca - condiie generala a oricrei activitati - se asigura, ca si ceilali factori de productie. Prin
intermediul pieei.
Piata muncii se ntemeiaz, de asemenea, pe intalnirea si confruntarea cererii cu oferta. Ea funcioneaz in
fiecare tara pe diferite grupuri de tari si la scara mondiala. Orce activitate,care se initiaza sau exista in
societate, genereaz nevoia de munca.
Aceasta reprezint volumul total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data.
Dar ea nu constituie in ntregime o cerere care se exprima (manifesta) pe piaa. Condiia generala pentru ca
nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este remunerarea sa, salanzarea ei. De aceea, in cererea de
munca nu se includ activitatile are se pot realiza de ctre femeile casnice, miliari in termen, studeni, ali
nesalariati.
Cererea de munca reprezint nevoia de munca salariata care se formeaz la un moment dat intr-o economie
de piaa.
Cererea de exprima prin intermediul numrului de locuri de munca. Satisfacerea nevoii de munca se
realizeaz pe seama utilizrii disponibilitilor de munca existente in societate, adica a volumului de munca
ce poate fi depus de populaia apta ce munca a tarii respective, in perioada data. Si in acest caz. trebuie sa
avem in vedere ca nu toate disponibilitile de munca se constituie in oferta, ci numai acelea care urmeaza sa
fie remunerate, salarizate.
Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societii in condiii salariate. Prin
urmare, in oferta de munca nu se include femeile casnice, student, militarii in termen si ali oameni care
depun activitati nesalariale.
Oferta de munca se exprima prin numrul celor api de munca sau populaia apta disponibiia din care se
scade numrul femeilor casnice, al studenilor si al celor care nu reusesc sa se angajeze in nici o activitate,
ntruct, au resurse pentru existenta sau au alte preocupari.
Cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe ale cererii si ofertei de bunuri
economice pe o alta piaa, ci ca nite categorii specifice cu un coninut care le este propriu. In acest sens se
impun ateniei urmtoarele aspecte: pe termen scurt, cererea de munca este practic invariabila, deoarece
dezvoltarea unor activitati existente si iniierea altora noi, generatoare de locuri de munca, presupun o
perioada de timp;
Oferta de munca in ansamblul sau se formeaz in decursul unui timp ndelungat in care creste si se instruiete
fiecare generaie de oameni pana la varsta la care se poate angaja.
Posesorii forei de munca au o mobilitate relativ redusa; oamenii nu se deplaseaz dintr-o localitate in alta si
nu-si schimba cu uurina munca, ci sunt atasati mediului social, chiar daca nu au avantaje economice. De
asemenea, oferta de munca depinde de varsta, sex. starea sanatatii, psihologie, condiii de munca etc. aspecte
care nu sunt neaparat de natura economica;
171

Oferta de fora de munca este eminamente perisabila si are caracter relativ rigid Cel ce face oferta trebuie sa
traiasca, nu poate atepta orict angajarea pe un loc de munca. Generaiile de tineri nu sunt crescute de
prinii lor ca nite mrfuri sau numai pentru a deveni salariai, ci ca oameni. De aceea, oferta de munca nu
se formeaz in excluvitate pe principiile economiei de piaa.
Cererea si oferta de munca nu sunt omogene, ci se compun din segmente si grupuri neconcurentiale sau
puin concurentiale, neputandu-se subsitui reciproc dect in anumite limite sau deloc.
Piaa muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta, se desfasoara in doua trepte sau faze. Prima se
manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere si oferta, determinate de
particularitatiile tehnico-economice ale activitatilor. In cadrul acestei faze, se formeaz coditiile generale de
angajare ale salariailor, se contureaz principiile care actioneaza la stabilirea salariilor si o anumita tendina
de stabilire a salariilor la un nivel inalt sau sczut. A doua faza reprezint o continuare a celei dinti si consta
in intalnirea cererii cu oferta de munca in termeni reali, in funcie de condiiile concrete ale firmei si
salariailor ei. Cererea se dimensioneaz precis, ca volum si structura, pe baza contractelor si a altor
angajamente asumate de firma, iar oferta se delimiteaz si ea pornind de la programul de munca, numr de
ore suplimentare pe care salariaii accepta sa le efectueze sau nu, in funcie de nevoile si aspiraiile lor, de
situaia sociala si economica etc. la momentul respectiv. Din confruntarea cererii cu oferta de munca la acest
nivel se determina marimea si dinamica salariului nominal. Insuficienta ofertei la acest nivel se traduce pritro cerere suplimentara care se manifesta pe prima treapta, iar insuficienta cererii, printr-o oferta suplimentara
pe aceeai treapta.

3.2. Categorii de personal.

In domeniul resurselor umane, pentru a avea succes si mai ales pentru a supravieui, organizaiile n general
si firmele n special trebuie s soluioneze urmtoarele aspecte:
identificarea calificrilor sau a aptitudinilor si alegerea candidailor care corespund cel mai bine
cerinelor posturilor nou create sau vacante;
.
identificarea si atragerea candidailor competitivi folosind cele mai adecvate metode, surse sau
medii de recrutare;
respectarea legislaiei n domeniul referitor la oportuniti egale de angajare si corectarea practicilor
discriminatorii existente sau a unor dezechilibre.
Soluionarea favorabil a acestor probleme nseamn succesul ntregului proces de asigurare cu personal,
proces foarte important n economia unei firme avnd n vedere efectele unor posibile greeli sau erori de
angajare.
Astfel. nainte de a se lua decizia de angajare a unor noi solicitani este necesar s se verifice realitatea nevoii
de recrutare si s se ia n considerare si posibilitile de realizare a altor alternative. Mai exact, dac un post
exist nu nseamn si c este necesar s existe; dac postul a rmas vacant, exist posibilitatea de a-l
desfiina. Se poate decide transferul sarcinilor unui alt post sau se poate pstra postul vacant cnd se schimb
unele circumstane.
Prin urmare, recrutarea resurselor umane se refer la confirmarea necesitii de a angaja personal, la unele
schimbri n situaia angajrii cu personal, precum si aciunile ntreprinse de localizare si identificare a
potenialilor candidai si pentru atragerea celor competitivi, capabili s ndeplineasc ct mai eficient
cerinele posturilor.
172

Din aceast perspectiv, nevoile de recrutare pot fi strategice, deoarece rspund unor nevoi pe termen lung,
pot rspunde unor urgente temporare sau unor cerine conjuncturale sau pot fi legate de micrile interne de
personal (promovare, transferuri, dezvoltri).
Recrutarea personalului poate avea caracter permanent si sistematic sau se poate realiza numai atunci cnd
apare o anumit necesitate. Dac recrutarea resurselor umane se desfoar continuu si sistematic, organizaia
are avantajul meninerii unui contact permanent cu piaa muncii.
De asemenea, recrutarea resurselor umane poate fi spontan sau provocat, cnd organizatia dorete s ocupe
un anumit post.
Recrutarea personalului este considerat de numeroi specialisti ca fiind baza intregului proces de asigurare
cu personal din exteriorul organizatiei,folosind cit mai multe metode sau surse posibile de recrutare.
RECRUTAREA ACTIVITATE DE BAZA A PROCESULUI DE ASIGURARE CU PERSONAL.
Asigurarea cu personal a unei organizaii, numit si angajare cuprinde mai multe activiti de baz, anume:
planificarea resurselor umane,recrutarea si selectia personalului.
Procesul de asigurare cu personal din exteriorul organizaiei cuprinde si orientarea sau integrarea
personalului, n timp ce asigurarea cu personal din interiorul organizatiei presupune unele transferuri
promovri, recalificri, rencadrri, dezvoltri, precum si eventuale pensionri, concedieri sau decese.
Intr-un sens mai larg, procesul de asigurare cu personal cuprinde si alte activiti din domeniul resurselor
umane, de exemplu: analiza posturilor si proiectarea muncii. Recrutarea este primul pas n procesul de
asigurare cu personal, precum si primul pas in procesul de selecie al acestuia.
Obiectivul activitii de recrutare const in identificarea unui numr suficient de mare de candidai, astfel
nct cei care ndeplinesc condiiile s poat fi selectai. Astfel cele mai eficiente metode sau procedee de
selecie a personalului sunt limitate de eficienta procesului de recrutare a acestuia.
Recrutarea resurselor umane are n vedere, de asemenea, analiza posturilor si proiectarea muncii, datorit
faptului c rezultatele de baz ale acestor activitti sunt eseniale n procesul de recrutare a personalului.
Acest lucru presupune ca persoana care recruteaz sau angajeaz trebuie s dein informaiile necesare
referitoare la caracteristicile postului, ct si la calitile viitorului deintor ai acestuia Cunoaterea din timp a
necesarului de personal sau anticiparea acestuia, ca urmare a procesului de planificare a resurselor umane,
permite desfurarea n bune condiii si cu mai multe sanse de succes a procesului de recrutare a
personalului.
Procesul recrutrii resurselor umane este legat indisolubil de multe activitti de personal, cum ar fi evaluarea
performantelor, recompensele angajailor, pregtirea sau dezvoltarea personalului si relaiile cu angajaii.
Astfel, candidaii cu pregtire corespunztoare au n general performante mai bune, iar existenta n cadrul
organizaiei a unor preocupri permanente pe linia performantei implic identificarea si atragerea unor
candidai ct mai competitivi.
In esen, procesul de asigurare cu personal este un proces de triere, trecerea printr-o serie de filtre n urma
cruia solicitanii sunt selectai n urma unor activitti specifce domeniului resurselor umane care sunt
desfurate succesiv.

173

3.3. Eficienta muncii personalului.

Fiecare individ isi planifica activitatea in funcie de prioritile si obligaiile sale esenialul planificri este de
a sti sa iti gestionezi eficient timpul, intr-un mod care sa-ti permita asumarea responsabilitilor profesionale,
acordarea de atentie vieii personale si totodata, pstrarea sanatatii.Desi nu exista un plan miraculos, valabil
pentru toata lumea, atunci cnd va planificai activitatea trebuie sa respectai cateva principii
fundamentale,valabile intoate cazurile.
Planificati-va bine activitatea
A sti sa-ti planifici activitatea este piatra unghiulara a gestiunii eficiente a timpului. Dar nu este suficienta
stabilirea unui orar bine studiat; acesta trebuie si respectat. Asta inseamna ca trebuie sa va pregtii zilnic
pentru toate lucrurile care pot interveni in viata profesionala sau privata. La fel ca o mbrcminte noua,
planificarea activitatii trebuie sa vi potriveasc. Trebuie sa prevedei si o oarecare marja de timp, in cazuri de
urgenta.
Nu neglijai momentele de relaxare
Orarul ideal trebuie sa va acopere ntreaga zi de lucru, nu doar orele de lucru la birou.
Acesta trebuie sa conin si momentele petrecute cu familia sau prietenii; nu va mulumii
sa nuneti: "Voi face asta sau asta daca imi ramane ceva timp liber dup serviciu". Avnd in vedere acest pas,
vei putea vedea daca petreceti mai mult timp intre dosare sau alaturi de familie sau prieteni si vei putea
echilibra situaia.
Promite-ti mai puin pentru a face mai mult
Unul dintre sfaturile cele mai importante pentru a va asigura ca vei termina un proiect la o este sa stabilii un
plan cat mai aproape de realitate. Este mai bine sa supraestimai(dar fara a exagera) timpul care va este
necesar. Acest lucru permite; terminarea la timp a proiectului/activitatii, chiar daca pe parcurs intervin
anumite lucruri nrevazute, care va vor ncetini munca surprinderea superiorilor in mod plcut, prin predarea
in avans a proiectului.
Ipartiti munca importanta in mai multe secvene
Suntem tentati sa amanam munca mai dificila. Imprirea activitatilor importante in sarcini mai mici si mai
uor de realizat va duce in final la acelai rezultat, dar stresul si teama de a nu termina la timp, vor fi
diminuate. Planificai activitatea etapa cu etapa
Orice proiect mare necesita o dozare eficienta a timpului, care indica diferitele etape ce vor conduce la
rezultatul final. Daca fixai un termen limita realist, vei putea respecta aceasta planificare.
Distribuii unele activitatii
Unele persoane tiu sa delege munca, altele nu. Daca facei parte din categoria celor care spun ca "Nu are
rost sa ii explic altcuiva ce trebuie sa faca, mai bine fac eu" sau "Oricum tot va trebui sa verific dup aceea,
asa ca mai bine fac eu treaba asta", probabil ca nu vei fi de acord cu afirmaia de mai sus. Explicaiile despre
cum se face un lucru sau altul va vor lua ceva timp, dar in schimb vei castiga timp, daca vei reui sa scapati
de unele activitati mrunte, transferandu-le unui coleg.
Invatati sa spunei "Nu"
Daca ramaneti peste programu la birou sau daca va luai de lucru pentru acasa din ce in ce mai des, este
timpul sa spunei NU, nu doar celorlali, ci si dumneavoastr insiva.Trebuie respectat echilibrul indispensabil
intre viata profesionala si cea privata.
174

Lista prioritilor
Listele sunt la ndemna tuturor. Facei mai intai o lista cu lucrurile urgente sau importante, o alta cu cele
care vin pe plan secund (pentru sarcinile de importanta sau urgenta , iar in al treilea rnd o lista cu lucrurile
pe care ati vrea sa le facei daca ati avea Totodat, puteti face in fiecare seara o lista cu ce trebuie fcut a
doua zi.
Regrupati activitatile care necesita aceeai concentrare.
Pentru a optimiza timpul de lucru, facei munca pentru care este nevoie de o atentie sporita la nceputul zilei
de lucru, atunci cnd va simii plin de energie. Daca acest moment corespunde si cu momentul in care nu
prea sunteti deranjat, este si mai bine. Activitatile mecanice, necesitnd mai putina concentrare si atentie pot
fi fcute in momentele in care va este greu sa va concentrai.Secretul este sa va cunoatei perioada de
eficienta pentru a va stabili orarul in funcie de aceasta.
Cautati cea mai buna metoda
Niciodata nu este prea trziu sa adoptai metode noi, cu mai multe rezultate. Este interesul dumneavoastr sa
descoperii noi tehnici mai eficiente si mai productive. Este mai bine sa experimentai lucruri noi, dect sa
facei lucrurile in acelai mod, doar pentru ca v-ati obinuit asa. Descoperirea si adoptarea unui nou mod de
organizare va va face sa castigati timp si va va creste eficienta muncii.

3.4 Salarizarea personalului

Echilibrul si, deci, funcionarea normala a pieei muncii se bazeaza pe flexibilitatea (presupusa totala sau
perfecta) a salariului real care asigura stabilizarea sistemului.
Toate acestea nu constituie inca o sinteza revelatoare despre natura salariului, dar nici nu pot fi excluse din
lumea elementelor care, luate mpreuna, ar putea sa o explice.
Caracterul complex al naturii salariului este confirmat de comportamentul celui ce-1 primete, de posesorul
muncii care-l raporteaz ntotdeauna la cerinele existentei sale pe care si-o dorete normala si la parametrii
tot mai ridicai de sigurana. Astzi, daca salariul individual sau personal se dovedete insuficient in raport cu
ceea ce se considera o existenta normala, intra in funciune modalitati de completare a lui cu resurse care au
revenit iniial ntreprinderii sau societii, ceea ce atesta ca salariul implica adesea procese de redistribuire a
veniturilor la baza carora nu se afla relaiile de piaa. In acest fel, pe langa salariul individual sau personal sau mai constituit salariul colectiv si cel social.
Salariul colectiv este atribuit in mod global salariailor unei ntreprinderi ca participare la rezultatele acesteia
(la beneficii) sau prin diferite facilitai.
Salariul social reprezint acea parte din venitul naional, prin care societatea, in ansamblul sau, intervine
pentru a spori veniturile unor categorii de salariai sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se
confrunta cu riscuri mai mari, cum sunt accidentele de munca, bolile profesionale, omajul etc.
Caracterul complex al naturii salariului deriva, de asemenea, din substana sa care este relevata atat de
salariul nominal, cat si de cel real.
Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primete de la unitatea in care sau pentru care
lucreaz.
Salariul real este cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata, la un moment dat, cu salariul
nominal. Aceasta cantitate difer de la o perioada la alta, si de la o piaa la alta.

175

Salariul real este in funcie de marimea salariului nominal si de cea a preturilor. Salariul nominal si salariul
real nu variaza ntotdeauna in acelai sens. De pilda, in condiiile unei creteri mai rapide a preturilor dect a
salariului nominal, salariul real se reduce.
Formele de salarizare
Acestea sunt modalitati prin care se determina marimea si dinamica salariilor individuale indiferent sub ce
forma ar fi pltite. Formele de salarizare realizeaz legtur intre marimea rezultatului muncii, partea ce
revine salariailor, activitatea depusa de ei si alte elemente economice, sociale, psihologice sau de alta natura.
In esena, se cunosc trei forme de salarizare: dup timpul lucrat (pe unitatea de timp) sau in regie, in acord si
mixta. In condiiile existentei unitilor economice caracterizate printr-o larga autonomie si prin pluralism
economic, fiecare forma de salarizare se practica intr-o diversitate de variante, orice forma avand varianta sa.
Aceasta diversitate decurge din faptul ca volumul activitatilor, cantitatea, precum si modul cum este neleasa
stimularea participrii la munca sunt diferite de la o unitate economica la alta si chiar de la o secie (atelier) la
alta.
Fiecare forma de salarizare realizeaz intr-un mod specific legtur intre participarea la munca, rezultatul
muncii, salariu si alte condiii. De asemenea, fiecare releva in forme proprii prin cantitatea, calitatea,
insemnatatea activitatii depuse etc.
Salarizarea in regie asigura remunerarea personalului dupa timpul lucrat, fara sa se lezeze cantitatea de
munca pe care el trebuie s-o depun in unitatea de timp.
Se subintelege insa ca un minim de munca trebuie depusa. In cadrul acestei forme, fiecarui salariat i se
stabilete ce are de fcut, ca si rspunderile ce-i revine innd seama de calificarea pe care o are si de locul
pe care-l ocupa in diviziunea muncii. Unitatea economica renuna la salariatul care nu depune munca minima
scontata in timpul pentru care este remunerat si recompenseaz suplimentar, prin premii, gratificaii, cadouri
sau diferite servicii, pe cei ce depun o munca mai mare (suplimentara) sau de o calitate mai huna. Marimea
totala a salariului este determinata de timpul lucrat si de salariul pe unitatea de timp. Se practica in acele
sectoare in care lipsa de omogenitate a lucrrilor (operaiilor) face dificila aprecierea muncii necesare pentru
fiecare lucrare.
Salariul in acord consta in remunerarea pe operaii, activitati, produse etc. Durata timpului de munca pentru
efectuarea muncii respective nu este fixata in mod expres.
Aceasta pare o forma de salarizare preferabila celei in regie, pentru ca:

releva mai bine legtur dintre marimea salariului si efortul fcut de salariat;
-tinde sa sporeasc productivitatea salariatului (exprimata in unitati fizice);

diminueaz cheltuielile ntreprinderii, prin renunarea la supraveghetori, absolut necesari in cazul

salarizrii in regie.
Forma de salarizare in acord este, adesea, contestata deoarece goana dupa executarea cat mai multor piese si
operaii etc. poate conduce la sacrificarea calitatii, ea mpingnd salariatul spre oboseala tot mai mare. In
diferite industrii, lipsa operaiilor executate in acord este lunga, complicata si variabila in timp, ceea ce face
foarte dificila stabilirea unor tarife care asigura salariu egal la efort egal.
In funcie de condiiile concrete de organizare a muncii din fiecare unitate economica si de modul cum se
realizeaz stimularea in munca, acordul este individual, colectiv (pe echipe) si global (pe uzina, fabrica etc.).
Fiecare dintre aceste variante are avantaje si dezavantaje. Dupa tariful aplicat pentru o operaie, o activitate
sau un produs, aceasta salarizare se poate realiza in acord simplu, progresiv sau regresiv.
176

Retribuirea pe baza de remisa sau cote procentuala si baza de norme de munca sunt, in esena, variante de
salarizare in acord.
Salarizarea mixta consta intr-o remunerare (fixa) pe unitatea de timp (de regula o zi de munca), ce se acorda
in funcie de ndeplinirea unor condiii tehnice, tehnologice, organizare etc.
Fiecare condiie presupune un tarif, dupa importanta pe care o prezint pentru volumul calitatea produciei.
Ca urmare, marimea salariului devine variabila ca si in cazul salarizarii in acord. Salariul pe o zi, fixat de
firma, este ridicat si poate fi obtinut numai in mod excepional de salariaii cu aptitudini deosebite. Pentru
marea masa a salariailor, nivel acestuia reprezint o incitaie permanenta la o munca suplimentara. Volumul
si calitati pieselor, ale operaiilor, activitatilor etc. realizate sunt nregistrate, pe film, apoi calculatoi
determina nivelul salariului. Salariul fiecrui variaza, de regula, in jos de la nivelul maxi spre deosebire de
salarizarea in acord, unde el variaza in sus.
Aplicarea diferitelor forme de salarizare, orict de perfecionate ar fi ele, este de multe contestata atat de
salariai, cat si de ntreprinderi. In acest sens, s-au conturat cateva direcii de aciune pentru imbunatatirea
formelor de salarizare, care-si fac loc tot mai in reglementrile ce se adopta in diferite tari: corectarea,
participarea, socializarea. Corectarea privete toate formele de salarizare si imbraca aspecte bine delimitate;
creterea siguranei posesorului forei de munca prin meninerea salariului pentru minim vital sau decent,
adaptarea rapida a salariului la dinamica preturilor si la inflaie, prin aplicarea unor scri mobile (indexarea
salariilor) care consta intr-o micare compensatorie a salariului, fata de preturi si inflaie, atenuarea
disparitatilor dintre salariile din sectorul stat (public), cooperatist, privat si mixt la munca egala, acordarea de
sporuri sau prime pentru condiii de munca mai dificile, responsabiliti in domeniul conducerii, aport
deosebit la calitatea activitatii realizate etc.
Participarea privete admiterea salariailor la repartizarea (impartirea) beneficiilor obinute de unitatea in care
ei isi desfasoara activitatea. Este o revendicare de peste un secol. Salariaii doresc astfel sa-si asigure o
salarizare mai echitabila, iar ntreprinderile (si societatea) isi pune in ea sperana atenurii contradiciilor
dintre interesele lor si ale salariailor (dintre interesele de grup si personale).
Participarea se poate realiza in trei forme: sub forma unei cote-parti din beneficii, ca supliment mai mult sau
mai puin substanial la salariu, prin facilitai acordate salariailor pentru a cumpr aciuni la ntreprinderea
in care lucreaz, prin stabilirea unui procent constant din cifra de afaceri (volumul rezultatelor), care sa se
distribuie salariailor din beneficiu.
Socializarea consta in asigurarea unui surplus de salariu peste remunerarea pentru munca depusa de fiecare
ca o creana asupra comunitii sociale in ansamblul sau. Socializarea se aplica numai unor grupuri de
salariai aflai in situaii grele, care nu pot face fata numai cu salariul incasat pentru munca depusa.
Alegerea formei (modului) de salarizare pune doua mari probleme: natura si corelaia incitaiilor la care se
recurge pentru a-i determina pe salariai sa depun mai multa munca si de calitate superioara, aprecierea
riscurilor (de toate genurile) pe care le genereaz forma de salarizare pentru salariai. Evident, cele doua
aspecte se interconditioneaza, avand influente practice foarte diferite.
Elementele incitative cel mai des intalnite sunt timpul de munca, volumul produciei (exprimat fie in numr
de piese, fie in numr de operaii, ori in funcie de profitul obtinut) ceea ce ii determina pe salariai sa
utilizeze timpul de munca mai eficient, alte condiii care trebuie ndeplinite (consum de materii prime si/sau
energie, modul cum opereaz lucratorul la maina, viteza de lucru a mainii, coeficientul de folosire a
timpului de lucru etc.).
177

In contextul actual sporete foarte mult potenialul incitativ pentru vechimea in munca, Promovarea in
ierarhia muncii, impartirea si echitatea muncii in echipa, remunerarea prin aciuni emise de firma sau opiuni
de cumprare a aciunilor, recurgerea la prime si/sau penalizri, avantajele anexe (consideraia colegilor, o
anumita poziie sociala, condiii de munca acceptabile) si remuneraiilor nepecuniare.
Cat privete atitudinea fata de riscurile ce decurg din forma de salarizare exista mari diferente intre salariai.
Daca acetia au aversiune fata de risc, vor prefera, de regula, o forma de salarizare in care w>0 si r<1
(salariul primit mai mare ca zero si riscul mai mic dect unu). O firma care trece toate riscurile asupra
salariailor va constata ca nu poate angaja muncitori performani dect cu condiia ca acetia sa fie indifereni
fata de risc sau dornici sa si-l asume. Daca nu exista muncitori de acest tip sau sunt in numr mic, firma este
dezavantajata in competitivitate.
De asemenea, este de retinut ca acceptarea riscului de ctre salariai afecteaza in mod diferit perceperea
incitaiei. In primul rnd, scade efortul pe care-l depun pentru ca remunerarea lor efectiva este diminuata prin
acoperirea riscurilor.
Cind exista insa o asigurare mpotriva riscului, salariaii sunt afectai pentru ca nu primesc remunerarea ce li
se cuvine la nivelul efortului depus, iar probabilitatea producerii riscului creste ntruct, tiindu-se asigurai,
se comporta mai puin preventiv.In plus firma care isi asigura proprii salariai mpotriva riscului atrage
lucratorii cu cea mai mare aversiune fata de risc. In msura in care aceasta se asociaza cu insuficiente
profesionale neevidente, firma va dispune de fora de munca prea puin satisfacatoare
Marimea salariului si dinamica sa
Unul dintre cele mei importante aspecte teoretice si practice ale problemei priveste posibilitatea
determinarii riguroase a marimii salariului. Pentru mrimea efectiva a salariului este foarte important
comportamentul contradictoriu al posesorului muncii sub incidena efectului de substituire si efectul de venit.
Interesul de a avea un venit cat mai mare il determina pe salariat sa depune munca suplimentare (intr- un
program prelungit, mai intens, mai sus pe amandoua caile), ceea ,ce are ca rezultat diminuarea timpului liber
si cresterea dificultilor de refacere a fortei de munca . Acesta este este efectul de substituire, denumit asa
pentru ce nlocuiete (substitue) o parte mai mare sau mai mica din timpul liber al salariatului cu timp de
munca. Atunci cand salariul atinge o mrime care permite posesorului fortei de munca sa aiba condiii de
viata apropiata de aspiraiile sale, el renuna la munca suplimentara, iar uneori chiar si la o parte din munca
prevzuta de un program normal, in favoarea timpului liber. Acesta este efectul de venit.
Efectul de substituire imprima salariatului o tendina de cretere, in timp ce efectul de venit o tendina de
stagnare sau de limitare. De aici, concluzia ca mrimea concreta a salariului trebuie determinata astfel incat
sa nu genereze suficienta, ci o cointeresare permanenta. Marimea salariului difer pe, ramuri de activitate,
zone economice si pe ntreprinderi. Marimea salariului este supusa permanent unor procese obiective
contradictorii de difereniere si de apropiere- egalizare. Din punct de vedere al posesorului de forta de munca,
diferentele au la baza mai intai calitatile extrem de diferite ale muncii. Diferentele determinate de caracterul
si nsemntatea muncii au rolul de a pune de acord munca depusa cu marimea salariului. De aceea, la o
munca egala depusa in aceleai condiii este firesc sa se obina un salariu egal. Aceasta egalizare nu este
contestata nici de salariai si nici de beneficiarii forei de munca. Diferentele izvorte din calitatile diferite, de
la un individ la altul, ale fortei de munca nu se pot egaliza. In condiiile aceleiai calificri, aceste diferente se
restrngi dar nu dispar. Eventuala egalizare a salariilor in aceasta banda se lovete atat de opoziia salariailor,
178

cat sl de a utilizatorilor de munco. In ceea ce privete egalizarea salariilor in funcie de eficienta muncii
depuse, se realizeaz numai daca la o munca egala corespunde si eficienta egala. Astfel, aceasta este
contestata uneori de salariai, alteori de cei ce utilizeaz fora de munca. In concluzie, o egalizare intre
salariile ncasate de posesorii forei de munca nu este disponibila dect daca la o munca egala depusa in
condiii similare se obine o eficienta egala.
Salariul mediu reflecta direct sau indirect tensiunile sociale proprii contextului in care este negociat. In timp,
acesta are tendina sa creasca ndeosebi prin luarea in consideraie a inflaiei.
Creterea salariului minim acolo unde acesta exista, ii incita pe purttorii cererii de munca (patroni) sa reduc
numrul salariailor cu productivitatea sub un anumit nivel si sa prefere la angajare salariai cu productivitate
ridicata pentru a sl desfasura in continuare activitatea cu eficienta. Creterea salariului minim si generalizarea
lui tinde sa influeneze angajarea tinerilor in sensul stagnrii sau diminurii, datorita aceleai cauze. In
acelai context, se si apreciaza uneori ca salariul minim influeneaz asupra creterii sau meninerii omajului
la un nivel mai mare dect ar fi normal. Desigur, nu se poate trece cu vederea peste incidena pozitiva pe care
o are salariul minim pentru cel care-l primesc, dar aceasta are loc ntotdeauna concomitent cu celelalte
fenomene pe care le-am menionat.
Salariul si adaosurile. Salariul ca recompensa directa in cadrul unei organizaii.
Stabilirea ierarhiei posturilor dintr-o organizaie este pasul cel mai important in stabilirea recompenselor
deoarece in urma aciunii se fixea marja de variaie a recompensei fiecarul post.
Pasul urmtor consta in stabilirea concreta a salariului pentru fiecare post si angajat in parte, realizandu-se
corespondenta intre poziia postului in grija si marimea recompensei. Mrimea recompensei mai depinde de
urmtoarele variabile
- puterea economico-financiara;
-restrictiile legislative;
-politica salarala a firmei;
-piata muncii.
Combinatiile dintre aceste variabile duc in mod concret la realizarea grilei de salarizare. Astfel doua firme cu
activitati similare pot plai diferit angajaii de pe posturi similare pentru ca realizeaza venituri diferite.
Salariul minim garantat pe economie si salariul maxim care se impoziteaz suplimentar pot constitui alte
limitri in stabilirea grilei de salarizare. Politica salarala se concretizeazin evolutia nivelului salariilor,
numrul de clase si/sau trepte, limitele de variaie a salariului in cadrul aceleiai trepte etc. In fine, piaa
muncii regleaz fenomenul, nivelul recoempensei angajailor din unitile concurente influennd marimea
salariilor firmei.

3.5.Corelatia dintre eficienta muncii si salariu.

Intre salariile obinute si punctajul aferent posturilor asemanatoare (exprimata prin numrul de puncte
obinut) si nivelul recompensei exista o proportionalitate liniara, corelaie ce poate fi exprimata printr-o
dreapta de regresie. Parametrii acestei drepte se calculeaz prin metoda celor mai mici patrate. Daca ecuaia
dreptei este
S=(an+b),
S- salariul, n - numrul de puncte,
179

a. b - parametrii dreptei (coeficieni de regresie), acetia din urma se determina astfel incat dreapta sa se
apropie cat mai mult de situaiile existente in unitile analizate.
Dreapta de regresie permite cuantificarea nivelului teoretic al salariului in corelaie cu numrul de puncte ale
postului. In cazul folosirii metodei punctajelor, .dreapta salariului va trece prin origine (S = an). Aici, .a"
reprezint salariului unui punct, iar n numrul de :uncte ale postului.
Modalitile concrete de realizare a sistemului de salarizare.
Respectarea acestei metodologii duce la apariia unui numr mare de niveluri de salarizare. De regula, firma
imparte posturile in clase sau grade, in raport cu numrul de puncte, obtinandu-se un numr limitat de clase
sau grade de salarizare .
Fiecrui grad ii corespunde un nivel minim si unul maxim de salarizare, posturile ncadrate in acelai grad
primind salarii intre aceste limite. O situaia aparte consta in gradarea posturilor prin grupri naturale
Latimea" (ntinderea) unei clase si inaltimea fiecrui grad (nivelurile minime si maxime ale salariului)
variaza in funcie de situaiile concrete din cadru firmei. Pot fi si sisteme de salarizare in care limita maxima
a salariului unei clase sau grad este inferioara limitei minime pentru clasa urmtoare situaie existenta in
societile comerciale romaneti.
Stabilirea mrimii salariului individual.
Salariul postului si salariul angajatului care ocupa acel post nu sunt ntotdeauna egale deoarece salariul
angajatului include, pe langa cerinele postului si calitatile individuale ale acestuia.
Diferenierea individuala a salariilor de baza este nlesnit de faptul ca intr-o clasa sau sunt incluse posturi a
cror dificultate (numr de puncte) se incadreaza intre doua limite. Aceste doua posturi pot fi recompensate
cu salarii cuprinse intre nivelul minim si cel maxim al clasei. Se creeaza astfel posibilitatea ca un angajat care
ocupa un post mai puin sa primeasc un salanu mai mare dect ocupantul unui post mai dificil. Aceasta
situatie este posibila datorita capacitatii profesionale si performantelor diferite ale celor doi angajati

.3.6.Contractul de munca -elemente de legislaie a muncii.

Conform Codului Muncii, contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica
denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator persoana fizica sau
juridica, in schimbul unei remuneraii denumite salariu.
Clauzele contractului individual de munca nu pot conine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul mimim
stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca. Persoana fizica dobndete capacitate de
munca la mplinirea vrstei de 16 ani. Persoana fizica poate ncheia un contract de munca in calitate de
salariat si la mplinirea de 15 ani, cu acordul prinilor sau al reprezentanilor legali, pentru activitati potrivite
cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunotinele sale, daca astfel nu ii sunt afectate sanatatea. dezvoltarea si
pregtirea profesionala. Incadrarea in munca a persoanelor sub varsta de 15 ani este interzisa.
Incadrarea in munca a persoanelor puse sub interdicie judectoreasca este interzisa,incadrarea in munca in
locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face la mplinirea vrstei de 18 ani; aceste locuri
de munca se stabilesc prin hotrre a guvernului.
Persoana juridica poate incheia contracte individuale de munca, in calitate de angajator din momentul
dobndirii personalitii juridice.
180

Persoana fizica poate incheia contracte individuale de munca, in calitate de angajator, din momentul
dobndirii capacitatii de exerciiu.
Este interzisa, sub sanciunea nulitii absolute, ncheierea unui contract individual de munca in scopul
prestrii unei munci sau a unei activitati ilicite ori imorale.
Contractul individual de munca se incheie in baza consimmntului prtilor, in forma scrisa, in limba
romana. Obligaia de ncheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului.
In situaia in care contractul individual de munca nu a fost ncheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost
ncheiat pe o durata nedeterminata, iar partite pot face dovada prevederilor contractuale si a prestaiilor
efectuate prin orice alt mijloc de proba.
Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca ii confer salariatului vechime in munca.
Anterior ncheierii sau modificrii contractului individual de munca, angajatorul are obligaia de a informa
persoana care solicita angajarea ori, dup caz, salariatul cu privire la clauzele generale pe care intenioneaz
sa le inscrie in contract sau sa le modifice. Informarea prevzut anterior va cuprinde, dup caz, cel puin
urmtoarele elemente:
a) identitatea prtilor;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse
locuri;
c) sediul sau, dup caz, domiciliul angajatorului;
d)atribuiile postului;
e) riscurile specifice postului;
f)data de la care contractul urmeaza sa isi produc efectele;
g)in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata
acestora;
h) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
i)condiiile de acordare a preavizului de ctre prile contractante si durata acestuia;
j) salariul pe baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariate, precum si periodicitatea plaii
salariului la care salariatul are dreptul;
k) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
l) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaz condiiile de munca ale salariatului;
m) durata perioadei de proba.
Elementele din informarea prevzute anterior trebuie sa se regaseasca si in coninutul contractului individual
de munca.
Desfurarea activitatii in strintate.
In czul in care salariatul urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strintate, angajatorul are obligaia de a-i
comunica in timp util informaiile anterior, inclusiv informaii referitoare la:
a)durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata in strintate;
b) moneda in care vor fi pltite drepturile salariate, precum si modalitile de plata;
c)prestaiile in bani si/sau in natura aferente desfurrii activitatii in strintate;
d)condiiile de clima;
e)reglementrile principale din legislaia muncii din acea tara;
f)obiceiurile locului a cror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau sigurana personala.
181

In situaia in care angajatorul nu isi executa obligaia de informare in termen de 15 zile de la momentul
lansrii ofertei de ncheiere sau modificare a contractului individual de munca or, dupa caz, a prestrii
activitatii in strintate, salariatul este in drept sa sesizeze, in termen de 30 de zile, instana judectoreasca
competenta si sa solicite despgubiri corespunztoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a
neexecutarii de catre angajator a obligaiei de informare.
Clauze specifice
In afara clauzelor generale, intre parti pot fi negociate si cuprinse in contractul individual de munca si alte
clauze specifice.
Sunt considerate clauze specifice, fara ca enumerarea sa fie limitativa:
clauza cu privire la formarea profesionala;
clauza de neconcurenta;
clauza de mobilitate;
clauza de confidenialitate.
Clauza de neconcurenta il obliga pe salariat sa nu presteze, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate
care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert
care se afla in relaii de concurenta cu angajatorul sau il obliga pe angajator sa ii plateasca salariatului o
indemnizaie lunara. Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului
individual de munca sunt prevzute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului pe durata
contractului. Indemnizaia datorata salariatului se negociaz si este de cel puin 25% din salariu. Indemnizaia
trebuie pltit ntocmai si la timp.Clauza de neconcurenta nu poate fi stabilita pe durata perioadei de proba.
Clauza de neconcurenta nu isi mai produce efectele la data incetarii contractului individual de munca.Clauza
de neconcurenta nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitrii profesiei salariatului sau a
specializrii pe care o deine.
La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru munca instana competenta poate diminua
efectele clauzei de neconcurenta.

3.7 omajul si protecia sociala

Cheltuielile cu protecia sociala a omerilor au fost grupate pe urmtoarele categorii: Ajutorul de fomaj si
ajutorul de integrare profesionala reprezint sumele acordate, la cererea persoanelor indreptatite, potrivit
Legii nr. 1/1991, republicata in anul 1994 si completata prin Ordonana de Urgenta a Guvernului nr. 47/1997,
pe o perioada de cel mult 270 de zile calendaristice.
Indemnizaia de somaj (conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj si stimularea
ocuprii forei de munca intrata in vigoare la data de 1 martie 2002) reprezint o compensatie pariala a
veniturilor care se acorda persoanelor aflate in omaj, ca urmare a pierderii locului de munca sau
absolvenilor instituiilor de invatamant si militarilor care au efectuat stagiul militar si care nu s-au putut
ncadra in munca si venituri de completare (conform O.U.G nr.170/2001 privind atenuarea impactului social
ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului productiei de aparare si O.U.G. nr. 8/2003 privind
stimularea procesului de restructurare,reorganizare si privatizare a unor societati naionale, companii
naionale si societati comerciale cu capital majoritar do stat).
Alocatia de sprijin reprezinta suma

182

ce s-a acordat persoanelor care au beneficiat de ajutorul de omaj, sau ajutorul de integrare profesionala si
care nu au putut sa se incadreze in munca.Alocatia de sprijin se acorda pe o perioada de cel mult 18 luni.
Cheltuielile pentru formarea profesionala reprezinta cheltuielile efectuate
pentru,calificarea,recalificarea,perfectionare si specializarea persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.
Plata absolvenilor reprezint suma acordata angajatorilor care au ncadrat in munca, absolventi ai unor Institutii
de invatamant, pe durata nedeterminata. Suma lunara acordata aste echivalenta salariului minim brut pe tara, pentru
o perioada de 12 luni (conform Legii nr, 76/2002 - art. 80, alin.1).
Platile pentru stimularea somerilor care se angajeaza inainte de expirarea perioadei de fomare reprezinta sumele
platite In completarea veniturilor salariate, somerilor care se incadreaza In munca inaninte de expirarea perioadei in
care beneficiau de indemnizaie de omaj; se acorda ca suma lunara neimpozabila, din bugetul asigurrilor sociale, in
cuantum de 30% din indemnizaia de omaj primita in luna anterioara angajarii (conform Legii nr. 76/2002 art 72).
Nu beneficiaz de aceasta suma persoanele care se angajeaza la angajatorii cu care au fost in raporturi de munca sau de
serviciu In ultimii 2 ani (conform Legii nr 107/2004 - art.,1 pet. 31).
Platile pentru stimularea mobilitii forei de munca reprezint sumele acordate ca prime de ncadrare neimpozabile
persoanelor (omere) care se incadreaza in munca nainte de expirarea perioadei in care beneficiaz de indemnizaie de
omaj, intr-o localitate situata la o distanta mal mare de 50 km de localitatea in care iei au domiciliul stabil. Prima de
ncadrare reprezint echivalentul a doua salarii minime brute pe tara.
Plile pentru stimularea angajatorilor care incadreaza someri din categoria defavorizai reprezint sumele acordate
angajatorilor care au ncadrat in munca pe durata nederminata, absolveni din rndul persoanelor cu handicap. Suma lunar
acordata este echivalenta cu 1,5 salarii minime brute pe tara, pentru o perioada de 18 luni (conform Legii nr. 76/2002 - art.
80, alin. 2).
Plile compensatorii efectuate in cadrul programelor de restructurare, privatizare si lichidare reprezint
sumele acordate persoanelor carora ii s-au desfcut contractele individual de munca ca urmare a concedierilor
colective (O.G. nr. 7/1998 si O.U.G. nr. 98/1999 cu modificrile si completrile ulterioare).
Alte cheltuieli cuprind sumele acordate sub forma de credite ntreprinderilor mici si mijlocii pentru
infiintarea de noi locuri de munca, precum si cele necesare administrrii fondului pentru piaa ajutorului de
omaj.
Protecie sociala
Proiecie sociala - Intr-un stat democratic, protecia social reprezint un element fundamental al politicilor
statale, deoarece prin punerea n aplicare se realizeaz prevenirea, diminuarea sau nlturarea consecinelor
unor evenimente considerate ca "riscuri sociale asupra nivelului de trai al populaiei. Protecie sociala, cu
rdcini n antichitate, prin includerea elementelor de protecie n Dreptul Roman, remarcm apariia
primelor forme de asisten social n secolele 13 i 14, cnd n jurul mnstirilor au fost construite
aezminte de asisten social pentru araci, btrini si bolnavi.
Primele forme de protecie social au aprut la nceputul secolului 19 i s-au referit la masuri de asigurare social; la
acestea s-au adugat cu timpul l elemente de asisten ambele forme cptnd denumirea de "securitate social". Acest
termen a fost utilizat pentru prima oar de Instituiile create n SUA, odat cu adoptarea Legii securitii sociale din 1935,
care cuprindea reglementri cu privire la prevenirea riscului pentru btrnee, moarte, handicap i omaj.
Conceptul de protecie social a fost prima oar introdus de ctre John K. Galbraith i I definete politica de
protejare a categoriilor defavorizate ale populaiei, prin msuri ce urmresc alinierea acestor categorii la un nivel de
183

trai decent. El consider ca fiind cea mai urgent msur "prevederea dreptului celor care nu-i pot gsi un loc de
munc de a avea
un venit garantat sau alternativ.
Ca element de drept internaional,Organizaia Internaional a Muncii a adoptat n anul 1952 ( Convenia nr. 102 )
termenul de "securitate social" cuprinznd ca elemente complementare asigurrile sociale i asistena social.
In prezent aciunile de protecie social vizeaz mai multe domenii n care sunt necesare eforturi colective, respectiv:
sntatea, instruirea i educaia, cultura, condiiile de odihn i recreere, mediul social-politic, ntr-un cuvnt, condiiile
sociale de trai.
NECESITATEA, CONINUTUL SI ROLUL PROTECIEI SI ASIGURRILOR SOCIALE
Protecia social este conceput pentru asigurarea unui standard de via de baz pentru toi oamenii, indiferent de
mijloacele de care acetia dispun.
Exist mai multe categorii de persoane care cer protecia social: protecia omerilor, protecia handicapailor, protecia
copilului i a tinerilor, protecia social complementar ( protecia social n caz de deces, incapacitatea de munc, boala
profesional ).
Condiiile concrete i nevoile diferite care se cer acoperite fac ca i modalitile de realizare a proteciei sociale s fie
diferite. Astfel, programele se bazeaz pe premise difereniate n cazul asigurrilor sociale-destinate acoperirii unor nevoi
personale ca urmare a pierderii temporare sau definitive a capacitii de munc-sau n cazul proteciei lucrtorului la locul
de munc-mediu, condiii de munc- nevoi care se transfer asupra costurilor de producie i a cror satisfacere este
inclus n preul produsului.
Obiectivele reformei n domeniul asistenei sociale, adic n domeniul susinut material de stat, sunt astfel formulate i
fundamentate nct s se poat asigura realizarea restabilirii sau meninerii unor echilibre ntre sectorul public i cel
privat, ntre protecie i autoprotecie, ntre nevoi i resurse, ntre dezvoltarea uman a generaiei prezente i cea a
generaiilor viitoare.
Asistena social este mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni limita sau nltura efectele
negative ale evenimentelor care se produc asupra persoanelor sau grupurilor vulnerabile, fr voia acestora sau sunt prea
puin influenate
acestea.
Obiectivul principal al proteciei sociale l constituie diminuarea sau chiar nlturarea consecinelor unor riscuri asupra
mediului l nivelului de trai ale unor segmente ale populaiei.
In fundamentarea i promovarea politicii sociale sunt considerate urmtoarele principii ;elminarea oricrei forme de
discriminare n ntreaga politica de protectie sociala; protectia demnitatii umane.

4. PREGTIREA PENTRU INTEGRAREA LA LOCUL DE MUNCA

4.1. Structura unitilor agricole
Unitatea agricola - concept, proprietate si exploatare, exploatatie agricola si ntreprindere. In agricultura
noastra, n urma reconstituirii si a constituirii proprietii private asupra pmntului, s-au creat diverse
forme de entitati n care se desfasoara activitati de obinere a produselor agricole si agroalimentare. Pentru
denumirea acestor entitati se folosesc, n mod curent, fara a se face distinciile necesare, conceptele de:
unitate, exploatatie agricola sau ntreprindere.
Conceptul de unitate agricola are, asa cum arata si abordrile teoretice din unele tari, o accepiune larga,
urmnd sa denumeasc orice entitate n care se obin produse agricole. El poate surprinde o realitate din
agricultura reprezentata, asa dup cum s-a aratat, prin faptul ca, n condiiile noului tip de proprietate, apar si
184

se dezvolta entitati agricole cu grad diferit de complexitate, cu funcionalitate specifica si cu finalitate

diversa a activitatii. Denumirea de ntreprindere , n nelesul sau strict, nu poate fi atribuit multora dintre
acestea, iar cel de exploatatie, prin ceea ce desemneaz el chiar n tarile cu agricultura dezvoltata, nu poate
sa se substituie celui de ntreprindere, deoarece, asa cum se va vedea, nu ntrunete toate trasaturile
aparinnd acesteia.
Unitatea agricola reprezint "locul" n care ntreprinztorul, indiferent care ar fi el, combina factori de
producie n vederea obinerii de produse agricole. Dar gradul de complexitate al activitatii, finalitatea
acesteia (obiectivele urmrite) si deschiderea ctre piaa (integrarea n fluxurile si circuitele economice) sunt
diferite n cazul variatelor forme de unitati, fiecare ndeplinind un numr mai mare sau mai mic de funciuni
ale ntreprinderii sau de componente ale acestora. Este evident ca nu pot fi puse pe acelai plan, potrivit
elementelor de mai sus, o exploatatie (gospodrie) familiala, cu o ferma sau cu o ntreprindere agricola. O
exploatatie familiala prezint trasaturi care o apropie si de o gospodarie n care predomina consumul din
producie proprie, n timp ce o ntreprindere produce, aproape, n exclusivitate, pentru a vinde. Daca finalitatea
activitatii unei exploataii agricole este, asa dup cum se apreciaza "venitul just la factorii de producie consumati",
cea a unei ntreprinderi este redata prin profitul obtinut, ca o condiie a viabilitii sale. Totodat, este de subliniat
faptul ca, n timp ce, n cazul exploatatiilor familiale, utilizarea muncii salariate este accidentala, n ntreprindere se
folosete munca veritabil salariata. O definiie care sa cuprind toate tipurile de unitati agricole este greu de formulat,
deoarece ar trebui integrate toate elementele care le caracterizeaz intr-o singura fraza, ncercrile de definire, ar fi, deci,
de o mare varietate. Oricum, unitile reprezint "tocuri", mai mult sau mai puin complexe, n care se obin produse
agricole, care, n condiiile noastre, ncep cu gospodria (exploatatia) familiala, ajungndu-se pn la unitati de tip
holding.
In tarile n care exploatatia familiala estre consolidata, reprezentnd unitatea de baza din agricultura, se face distincie,
cnd lucrurile sunt privite n mod riguros, ntre aceasta si ntreprindere.
0 exploatatie familiala este o unitate care pune n valoare pmntul, n care lucreaz indivizi avnd, adesea, legaturi
familiale . Cu tot nivelul lor de dezvoltare, ele prezint, totui, unele trasaturi care fac sa fie privite si n calitate de
gospodarii. Se apreciaza, ns, ca, n tarile dezv oltate, exploatatia tradiionala bazata pe policultura, cu activitate foarte
diversificata, individualista si independenta si, de aceea, scpnd, ntr-o anumita msur, legilor economiei de piaa, este
pe cale de dispariie, fiind nlocuita de unitati care practica o agricultura comerciala, racordata la nevoile pieei. Terenurile
pe care se constituie (se organizeaz) o exploatatie se afla n proprietate, se arendeaza sau se nchiriaz, n uttmeie doua
situaii, proprietatea separndu -se de exploatare. Pot fi utilizate simultan toate cele trei forme. Prin arendare si
nchiriere de terenuri se mrete dimensiunea exploatatiei agricole si sporesc posibilitile acesteia de a
se manifesta viabil din punct de vedere economic.
In condiiile noastre Legea arendei (16/1994), modificata prin Legea 65/1998, creeaza cadrul necesar
procesului de arendare, care constituie o modalitate prin care sa se asigure o mai buna punere n
valoare a pmntului, crescnd, desigur, dimensiunea exploatatiei. Exploatatia agricola este, cel mai
adesea, familiala.
Familia furnizeaz cea mai mare parte a forei de munca utilizate. Exista o singura trezorerie,
patrimoniul familiei si cel al exploatatiei se confunda. Daca asimilam exploatatia unei ntreprinderi,
atunci faptul ca patrimoniu sau se identifica cu cel al familiei constituie deosebirea fundamentala
dintre ea si o ntreprindere industriala, ai crui patrimoniu este complet reparat de cel al
185

ntreprinztorului. In mod sintetic, trasaturile distinctive dintre o exploatatie agricola si o

ntreprindere, n adevratul neles al acesteia din urma, se apreciaza a fi urmtoarele :
ntreprinderea utilizeaz fora de munca (mna de lucru) veritabil salariata, n timp ce o
exploatatie familiala funcioneaz, de regula, pe baza mu ncii efului acesteia si a membrilor familiei
(ajutor familial), care pot fi ocupai. n mod permanent sau cu timp parial, n agricultura;
finalitatea activitatii unei ntreprinderi o constituie profitul, iar a unei exploataii venitul
obtinut, corelat cu factorii de producie consumai; venitul si cheltuielile generate de factori de
producie utilizate sunt elemente cu ajutorul carora se poate calcula, respectnd cerinele unei
metodologii specifice, asa dup cum va vedea marja bruta standard, cu ajutorul el fiind redata
dimensiunea economica (marimea) exploatatiei. Ca urmare, se poate spune ca prin ntreprindere se
desemneaz un grup de persoane, organizate potrivit anumitor cerine juridice, economice, tehnologice
si manageriale, care prin intermediul unor procese de munca combina factori de producie pentru a
obine produse, care vndute sa conduc la un profit ct mai mare.
ntreprinderea este organizata de ctre un centru de decizie, gestioneaz un patrimoniu, are autonomie
juridica, structura organizatorica interna, contabilitate proprie si cont la banca, are relaii cu mediul
ambiant. n special cu piaa de desfacere a produselor si cu cea a factorilor de producie. Distincie se
face si ntre ntreprinderea individuala si societate. n situaia unei ntreprinderi individuale
ntreprinztorul este o persoana fizica, el deinnd capitalul si, implicit, puterea de decizie. n aceasta
categorie intra aproape totalitatea exploatatiiior familiale, daca le privim ca ntreprinderi de acest fel
(familiale). Cnd ntreprinztorul este o persoana juridical ntreprinderea aparine unei societi.

4.2.Contacte cu birourile de informare si orientare profesionala,

documentarea individuala prin mass-media informarea i consiliere
profesional
Ageniile pentru ocuparea forei de munc presteaz servicii gratuite de orientare profesional i susinere
psihologic n problemele ce in de carier absolvenilor instituiilor de nvmnt, tinerilor, omerilor i
persoanelor aflate n cutarea unui toc de munc. Principalele activiti de orientare profesional a populaiei
le constituie consultaiile de informare i consiliere profesional, training-ul Clubul Muncii i seminarele de
instruire. Serviciile de informare si consiliere profesionala, desfurate n cadrul ageniilor teritoriale, au un
rol esenial n activitatea acestora, de calitatea tor deptnzind n mare msur rezultatele aplicrii celorlalte
tipuri de servicii de stimulare a ocupru. n special formarea profesional.
Informarea i consilierea privind cariera au drept scop:
furnizarea informaiilor privind piaa fora de munc i evoluia ocupaiilor evaluarea l autoevaluarea
personalitii in vederea integrrii sau reintegrm profesionale;
dezvoltarea abilitii i ncrederii n sine pentru a decide asupra propnei cariere, instruirea n metode i
tehnici de cutare a unui loc de munc.
Clubul Muncii reprezint un program special de suport informaional, asisten psihologic, consultan n
orientarea profesional i ajutor practic individual la plasarea n cmpul muncii, acordat omerilor i orientat
spre o politic activ de ocupare a forei de munc. Clubul muncii rspunde unor necesiti de informare i
ndrumare a celor ce sunt in cutarea unui loc de munc. Aici putei afla lucruri utile despre: particularitile
individuale i crearea unei imagini de sine pozitive lumea profesiilor
186

cererea i oferta pe piaa forei de munc local i de peste hotare cum s facem fa noilor schimbri pe piaa
muncii cum s ne comportm n situaie de stres -tehnicile modeme de cutare a unui loc de munc
-susinerea unei convorbiri telefonice cu persoana responsabil de angajri ntocmirea unui CV sau a unei
scrisori de intenie Dac sntei...
o persoan tnr dup absolvirea unei instituii de nvmnt mediu profesional sau superior i nu ai reuit
nc s V plasai n cmpul muncii conform specializrii, dar v gndii la viitoarea carier profesional ,o
persoan adult, care vrea s se afirme, s obin performane n realizarea unei cariere reuite ,o persoan
neangajat, care vrea s-i reorienteze cariera profesional n dependen de permanentele schimbri de pe
piaa muncii
pur i simplu o persoan dup 16 ani, aflat n cutarea unui loc de munc i avei nevoie de suport
informaional sau de susinere psihologic n proiectarea carierei i n soluionarea dificultilor pe piaa
forei de munc, de ajutor la iniierea unei afaceri proprii, adresai-v la CLUBUL MUNCII de la ageniile de
ocupare a forei de munc de la locul de trai.

4.3 Intocmirea SV-ului.

Vrei o slujba buna si bine pltit? Ai gsit un potenial angajator? Vrei sa-l dai gata cu CV- ultau? Nu trebuie sa pierzi
din vedere cateva chestiuni.
Nimeni nu are timp sa citeasc zeci de pagini de realizri personale, nicidecum pe cele de cnd erai copil, minunate
diplome din clasele primare sau rezultate la concursuri de orientare turistica. Ei bine, daca tii seama de cateva lucruri
importante, ai toate sanseie sa i& fad un CV beton, complet, corect, uor de parcurs, credibil, numai bun de aruncat pe
masa unui viitor sef cu pretenii.
Elemente de baza
In general, documentul nu trebuie sa conin mai mult de doua pagini. Uneori, un rezumat de o pagina este tot ce
se cere.
Datele trebuie sa fie cinstite si, mai ales, reale
Prima pagina trebuie sa conin destule detalii pentru ca un consultant in recrutare sau un angajator potenial
sa va poata contacta uor.
Alegei un format de prezentare care va permite sa subliniai principalele abilitai, realizri sau calitati.
Informaia despre locurile de munca ocupate trebuie sa inceapa cu postul curent sau cel mai recent, si sa
continue inspre trecut. Dar nu pana la grdini.
Descriei scopul principal si domeniile cheie de responsabilitate ale rolului (sau rolurilor) deinute, urmate de o lista
cu realizrile dumneavostra.
Referirile la succese rebuie sa fie scurte, aranjate sub forma de lista, cuantificate acolo unde este posibil, si trebuie sa
includ o meniune concisa despre aciunile ntreprinse si rezultatul obtinut.
Daca anumite informaii demonstreaz clar compatibilitatea cu postul pentru care aplicai si mrete sansa
dumneavoastr de a va afla pe lista scurta de candidai, includei aceasta informaie in prima parte a CV-ului.
Nu punei niciodat informaii irelevante sau negative

187

Includei detalii despre training-urile relevante la care ati participat sau alte activitati recente de dezvoltare a
abilitailor.
Indicai toate afilierile profesionale si calificrile relevante.
Acesta reprezint o singura pagina care ofer cititorului un rezumat al abilitailor, competentelor si/sau
realizrilor anterioare, si ofer cateva argumente convingtoare pentru a susine de ce dumneavostra sunteti
candidatul potrivit pentru un anumit post.
Urmtoarele cmpuri trebuie incluse:
Date de contact
Persoana care recruteaz (inclusiv potenialul angajator) are nevoie de informaie suficienta pentru a va
contacta cu uurina in timpul cutrii de persone potrivite pentru post Prin urmare este esenial sa includei
cat mai multe dintre urmtoarele:
Nume
Adresa
Telefon
Mobil
Numr alternativ Adresa de email AbHitati/Competente/Calitati
In aceasta seciune trebuie sa rezumai trasaturile dumneavoastr care sunt relevante pentru acest post. Puteti
prezenta informaia sub forma de lista a celor mai importante realizri, un rezumat al abilitailor, sau o lista a
calitatilor-cheie. Oferii cat mai multe dovezi pentru a demonstra ca sunteti potrivit pentru postul pentru care
aplicai.
CV-ul de o pagina poate include de asemenea unul sau doua dintre urmtoarele seciuni in cazul in care
considerai ca ele aduc un beneficiu aplicaiei dumneavoastr.
Calificri
Rezumatul carierei sau experienei
Obiectivul carierei Experiena (posturi ocupate)
Detalii personale Formatul de doua pagini
Un CV de doua pagini este ceea ce multe persoane responsabile de recrutare sau angajatori se asteapta sa
primeasc de la un potenial angajat. De obicei, coninutul unui astfel de CV trebuie sa includ urmtoarele
seciuni:
Date de contact (vezi formatul de o pagina)
Abilitati/Competente/Calitati - cheie (vezi formatul de o pagina)
Calificri
Rezumatul carierei sau experienei (opional)
Obiectivul carierei Experiena (posturi ocupate)
Detatt personale Cakficari
Includei acele calificri care sunt direct conectate cu postul si care ar creste sansele dumneavoastra de a
trece la urmtoarea etapa in cautarea persoanelor potrivite pentru post De exemplu, daca deinei un MBA in
Marketing si aplicai pentru un post de Director de Marketing, trebuie sa includei aceasta calificare in
seciune.
Rezumatul carierei sau experienei (Optional)
188

Acesta este un rezumat de 4-8 rnduri al carierei dumneavoastr de pana acum si de obicei include informaii
care nu se refera la un angajator anume. Acesta trebuie sa fie explicit in privina experienei dumneavoastra
cititorului ca aplicaia dumneavoastr pentru pozitie.
Obiectivul carierei
In mod normal ar trebui sa l includei iN CV-ul dumnevoastra direcia carierei. Aceasta sectiune contine
noua directie si ofera cititorului o idee asupra motivelor pentru care a-ti ales. De exemplu, daca un contabil
decide sa inceapa o cariera in consultanta trebuie sa existe descrieri concise ale motivaiei sale pentru aceasta
schimbare.Daca dorete sa nainteze in cariera sa in contabilitate, evidentant ca aceasta sectiune nu trebuie
sa fie inclusa.
Daca va schimbai cariera radical, ati putea de ,asemenea incluse cursuri scurte si programe relevante la care
ati participat in seciune, calificri.
Experiena (posturi ocupate)
Aceasta seciune ar trebui sa inceapa cu postul cel mai recent si sa continue cu restul posturilor in ordine
cronologica inversa.
In mod ideal trebuie menionata denumirea angajatorului si descrisa industria din care acesta face parte cat si
dimensiunea companiei.
Menionai denumirea poziiei si descriei rolurile dumneavoastr accentund punctele forte.
Dup aceasta, adaugati o lista a principalelor realizri sub forma unor afirmaii concise si cuntificate oricnd
acest lucru este posibil.
Detalii personale.
Aceasta seciune este opionala, insa ar putea include date precum naionalitatea, data de natere, starea
civila, permis de conducere etc.

4.4 Pregtirea in vederea susinerii unui interviu sau concurs pentru

angajare.
Interviul constituie, cu sigurana, etapa cea mai importanta pe care trebuie sa o depaseasca" (promoveze),
cu succes, orice candidat la ocuparea unui post. Aceasta cu att mai mult cu ct el nu mai poate fi, exclusiv,
rezultanta "contactului scritic cu aplicantul (urmare a analizrii si acceptrii CV - ului, scrisorii de motivaie
si scrisorilor de referine), ci se bazeaza, prioritar, pe atenta si extrem de exigenta interpretare a
comportamentelor verbal si non-verbal ale candidatului. In acest context, nvatarea, pn in cele mai mici
detalii, a tuturor mecanismelor util a fi uzitate cu prilejul unui interviu, este de o importanta capitala pentru
orice candidat.
Interviul este o ntrevedere intre doi oameni: reprezentantul companiei si candidatul; sau o discuie ntre doua
persoane, in scopul de a ajunge la o nelegere. Reprezentantul companiei isi propune doua scopuri: sa
informeze pe candidat asupra ntreprinderii, postului vacant si cerinelor acestuia, sa dea posibilitatea
candidatului sa prezinte informaii ct mai ample privind trecutul sau profesional si aspiraiile sale n
perspectiva.
Dincolo de definiii si orice fel de interpretri, un lucru esenial nu poate trece neobservat: diletantismul
aplicantilor (provocat, adeseori, de informaii fragmentare, fragmentate si/sau chiar de lipsa de informaii) n
ceea ce privete pregtirea si susinerea unui interviu profesional constituie cauza primordiala a eecului
189

inregistrat la angajare. Scopurile principale urmrite cu prilejul interviului de recrutor n cazul fiecrui
candidat, constau in;
-verificarea posibilitilor, disponibilitilor si performantelor individuale;
-Oferiea posibilitatii de a demonstra capacitatea de a lucra (comunica eficient) cu efii si cu subordonaii;
-testarea disponibilitilor si a aptitudinilor de a introduce noul in activitatea curenta si de perspectiva;
-testarea capacitatll si a modalitilor de a solut conflicte intervenite n activitatile cotidiene;
-testarea suportabilltatii" eecului si a victoriei I decodificrii") comportamentelor exteriorizate; etc.
Pregtirea pentru interviu.
Fara nici un fel de excepii, pregtirea n vederea prezentarii la interviu trebuie extrem de atent, minuios si
detaliat pregtit.
Practic, pregtirea pentru interviu este recomandabil sa comporte parcurgerea urmatoarelor doua etape ;
-elaborarea grilei de (auto)evaluare;
- asigurarea ca nici un detaliu al jocului" nu a fost uitat ADUNA INFORMAII DESPRE COMPANIE.
Este important sa te prezini la interviu deinnd cat mai multe informa i despre societate si o nelegere a
unor probleme legate de compania respectiva, cum funcioneaz, care sunt planurile de viitor, parteneri etc.
2. CONVORBIREA TELEFONICA PREALABILA INTERVIULUI Daca ai fost contactat telefonic de ctre
o companie inseamna ca primul pas a fost fcut, scrisoarea ta de intenie si C.V.-ul tau au fost apreciate si au
strnit interesul angajatorului. Este important de retinut referitor la convorbirea telefonica : sigurana de sine
in timpul convorbirii; exprimare clara , voce clara, la un nivel nu prea ridicat; prezentare cat mai
convingtoare.

PREGTIREA INTERVIULUI
Fi pregtit ! Conteaz prezentarea personala; infatisare ( mbrcminte ordonata si curata, par, mini, unghii
curate), tinuta, abilitai de comunicare, punctualitatea, contactul vizual, C.V. impresionant. Majoritatea celor
care fac interviuri vor trage concluzii despre tine in primele minute ale ntlnirii.
Automotiveaza-te IConteaza entuziasmul pentru slujba respectiva ( nu prea exagerat) Concentreaza-te ! *
Corpul meu este unealta mea '(Rowan Athnson). Imagineaza-ti momentul intrrii in camera de interviu,
salutul examinatorului, zmbetul, imagineaza-ti rspunsurile pe care le vei da la ntrebrile pe care le
anticipezi ca-ti vor fi puse
INTERVIUL
Punctualitatea este eseniala si foarte apreciata
In camera unde are loc ntlnirea intra calm, surztor, cu pas hotarat, saluta intr-un mod ferm examinatorul
sau pe toti membrii, daca este vorba de o comisie, privind direct in ochii fiecruia. Incearca sa reii nume.
Asa/a-te confortabil pe scaun. Stai cu picioarele apropiate, nu pune picior peste picior. Nu te aeza dect dup
ce ai fost invitat
Iniiativa in conversaie las-o interlocutorului. Privete in ochii interlocutorilor pe msur ce ti se adresea/a
sau tu le vorbeti.
Ai grija cum vorbeti. Fii clar in exprimare si nu pierde irul ideilor. Este important sa demonstrezi ca stii
raspunsul la intrebare si ca esti sigur pe tine.
-

190

Nu critica, nu vorbi de rau munca anterioara sau actualul loc de munca.

Evita sa te contrazici.
Fii tu nsuti Zmbete cnd este cazul, dar nu exagera.
Scoate-ti in evidenta calitatile si nu te supraaprecia. Nu mintii!
Negociaz !Nu trebuie sa-ti fie teama! Salariul oferit este. de obicei mai mic dect cel ateptat. Daca eti
competitiv si ai abilitile necesare pentru postul respectiv nu te grbi in luarea unei deciziiConditia este sa
tii cum sa tratezi problema si sa nu exagerezi. Intereseaza-te de forma juridica a raportului de munca. Cum
se face angajarea? Cu contract individual de munca, cu ce data, etc.
La plecare zmbete, saluta si multumeste-le interlocutorilor tai
NTREBRI LA CARE TE POI ATEPTA IN CADRUL INTERVIULUI
De ce candidai tocmai la noi ?
Va simii adaptat pentru acest gen de munca ?
Care sunt atuurile dumneavoastr?
Ce ne puteti oferi?
Ce salariu dorii?
Ce salariu sperai sa primii la noi ?
Ce activitati ati desfasurat la fostul loc de munca ?
Descriei, pe scurt, evoluia dumneavoastr profesionala.
Care dintre calificrile dumneavoastr sunt cele care ar corespunde descrierii postului pentru care candidai
Cat timp dorii sa desfasurati aceasta activitate ?
Cat de important este pentru dumneavoastr timpul liber ? Dar concediul ?
Ati fi dispus, in cazul unei necesitai, sa stati peste program ?
Ce hobby avei?
Cum comunicai cu oamenii strini ?
Lucrai cu mai multa plcere singur sau in echipa ?
Cum apreciai actualul loc de munca ? Cum va imaginai viitorul loc de munca ?
Ce sarcini ati considerat a fi extrem de plictisitoare la fostul dumneavoastr loc de munca Vi s-a intamplat sa
nu va puteti menine starea de concentrare ?
Cum ati ajuns sa ocupai ultimul loc de munca ?
De ce dorii sa renunai la actualul loc de munca ?
De ce nu v-ati schimbat pana acum, niciodat, locul de munca ?
De ce v-ati schimbat atat de des locul de munca ?
Ce poziie dorii sa ocupai in cadrul firmei noastre ?
Avei de gnd sa va calificai suplimentar ?
Vi s-a intamplat, pana acum, sa schimbai locul de munca pentru ca ati gsit ceva mai interesant ?
Avei probleme cnd trebuie sa renunai la obinuine mai vechi ?
Va simii uneori depit, in fata sarcinilor de serviciu ?
Sunteti de acord ca o conducere mai buna poate determina creterea motivaiei- angajailor ?
Cum reacionai cnd ceilali devin dezinteresai de obiectivele companiei ?
Cum luai deciziile ?
Cum credei ca dumneavoastr, singur, puteti stimula echipa ?
191

Care este venitul dumneavoastr actual ?

Ce sperai pnn schimbarea locului de munca ?
Cnd sunteti disponibil pentru a ncepe lucrul ?etc
DUP INTERVIU
Fa o analiza referitoare la cum a decurs interviul, maniera in care te-ai comportat;
Asteapta sa fii contactat;
Daca eti ales, vei fi contactat telefonic ;
Daca trec mai mult de doua saptamani, contacteaz tu compania .
Iniierea unei afaceri
Momentul care poate da startul unei afaceri proprii difer de la persoana la persoana. Fie apare o anumita
suma de bani pe care vrei sa o investeti in ceva anume, fie vrei sa treci de la poziia de angajat la cea de sef,
fie vrei sa ctigi mai muli bani si sa ai grija personal de mersul unei firme sau ai o pasiune pe care vrei sa o
transformi intr-o afacere. Insa pentru a porni la drum, ai nevoie de cateva sfaturi si reguli de baza de care
trebuie sa tii cont;
Infbrmeaza-te
Nu pleca niciodat la drum fara cunotine minime. Chiar daca ai banii necesari sa porneti o afacere proprie,
dar nu ai nici un fel de cunotine din domeniul business, e foarte posibil sa pierzi totul intr-un timp foarte
scurt...
Daca nu ai fcut studii de profil (economice, de contabilitate, marketing sau management), apeleaza la
cursuri de pregtire profesionala, care dureaza de la 6 luni la un an. Vei dobndi informaiile de baza care te
vor ajuta sa porneti la drum in cunotina de cauza. Invata mereu
Nu te opri dup aceste cursuri, deoarece lucrurile, repsectiv piaa evolueaz foarte repede. Cauta publicaii de
profil, tiprite, oniine, urmrete posturile specializate, pentru a fi mereu la curent cu tot ceea ce este nou in
lumea afacerilor.
Apeleaza la ajutor specializat
Daca simi ca nu te poi descurca singur, cauta consilieri sau organizaii care te pot ajuta pentru primii pai in
afacerea ta. Vei mai cheltui nite bani si vei mai "pierde" puin timp, insa astfel vei fi sigur ca nu vei da gre
de la nceput.
-Cerceteaz piaa
IInainte de a-ti incepe afacerea, gandeste-te ce domeniu te-ar interesa. Apoi analizeaza acel domeniu din
perspectiva pieei. Afla care iti sunt concurenii, cat de mare este probabilitatea de a te face vizibil si mai apoi
cunoscut si apreciat ca brand. Poi apela din nou la ajutor specializat, si anume la firme care se ocupa de
cercetarea pieei.
-Traseaza-ti primul plan de afacere
Dup ce ai stabilit care va fi domeniul de activitate, ai nevoie de un plan pentru activitatea la acest plan ar
trebui sa conin urmtoarele elemente:
care este targetul afacerii tale? Cui te adresezi?
Cat de cautat este domeniul respectiv de activitate?
Cat de profitabil este acel domeniu?
care vor fi costurile?
In cat timp te vei dezvolta ca firma?
192

care ar fi zona (geografica) ideala de dezvoltare?

Acestea ar fi cateva sfaturi care stau la baza iniierii unei afaceri proprii. Lucrurile insa nu opresc aici, iar
odata cu dezvoltarea afacerii va creste si nivelul efortului si al acvitailor ntreprinse pentru bunul mers al
firmei tale

193