CONSILIUL

J U D E TE AN

VA S L U I

C AM E R A AG R I C O LA J U D E T E AN A
VAS LU I

CURS

DE

PR E G AT I R E

P R O F E S I O N A LA

I N M E S E R IA D E LE G U M I C U LTO R

S U PO RT D E

CURS

C U P R I N S
L E G U M I C U L T U R A G E N E R ALA
C API T O LU L I
1. No t i u n i g e n e r a l e
Pag.
1.1.
Importanta legumiculturii............................ ...............................................7
1.2.
Clasificarea plantelor legumicole................................................................8
1.3.
Particularitati ecologice ale plantelor si relatiile cu factorii de mediu...10
1.4.
Constructii folosite in legumicultura ........................................................11
2. Repartizarea teritoriala,mediul de viata,cerintele plantelor legumicole ........16
2.1.
Repartizarea teritoriala a plantelor legumicole........................................17
2.2.
Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de vegetatie ,caldura,
lumina, aer, apa, sol.....................................................................................18
3. Particularitatile inmultirii plantelor legumicole...............................................23
3.1.Inmultirea prin seminte a plantelor legumicole .................................................23
- controlul calitatii semintelor; Indici de calitate a semintelor de legume...23
3.2.Inmultirea pe cale vegetativa a plantelor legumicole................................. .....25
3.3.Materii si materiale folosite in legumicultura...................................................25
3.4.Asigurarea materialului biologic in vederea infiintarii culturilor agricole:
-pregatirea semintelor in vederea semanatului;................................................27
-producerea rasadurilor de plante legumicole .................................................27
4.Tehnologii generale de cultivare a legumelor.......................................................31
4.1.Pregatirea terenului si a solului........................................................................31
4.2.Infiintarea culturilor: semanatul, plantatul ..........................................................33
4.3.Lucrari de ingrijire aplicate la culturile de plante legumicole :
-lucrari aplicate solului ..............................................................................34
-lucrari aplicate plantelor.............................................................................34
4.4.Tehnologia de cultivare a plantelor legumicole in sere................................37
4.5.Tehnologii de cultivare a plantelor legumicole in solarii.............................39
2

4.6.Recolterea si valorificarea legumelor...............................................................4o

5.Legumicultura speciala .....................................................42

5.1.Cultura legumelor radacinoase..........................................................................42
5. 2.Cultura legumelor bulboase..............................................................................49
5.3.Cultura legumelor din grupa verzei..................................................................57
5.4.Cultura legumelor verdeturi................................................................................62
5.5.Cultura legumelor pastoase .................... ...........................................................65
5.6.Cultura legumelor solanacee...............................................................................69
5.7.Cultura legumelor curcubitacee..........................................................................86
5.8.Cultura legumelor perene....................................................................................88
5.9.Agricultura biologica .........................................................................................104
C a p i t o l u l ll
S E C U R I T A T E A M U N C I I, I G I E N A S I P. S. I.
1. Securitatea muncii.................................... ..........................................................106
1.1.Elemente de legislatie a protectiei muncii in Romania .................................106
1.2.Norme generale de protectia muncii .................................................................107
1.3.Elementele procesului de munca si interactiunea lor (omul, sarcina de munca,
mijloace de munca,mediul de munca)........................................................................107
1.4.Masuri de protectia muncii specifice locului de munca industria lemnului..108
1.5.Factorii de risc specifici locului de munca,factori de climat,substante toxice
substante explozive .....................................................................................................109
1.6.Echipamente de lucru si de protectie individuale,dispozitive de protectie
specifice utilajelor.......................................................................................................110
2. Igiena muncii si a personalului .............. ...........................................................112
2.1.Reguli de igiena individuala la locul de munca,igiena corporala,igiena
3

vestimentatiei, igiena alimentatiei ..............................................................................112

2.2.Materiale de intretinere a igienei ;materiale ijienico-sanitare, produse cosmetice,
alimente de protectie ...................................................................................................113
2.3.Consecintele nerespectarii regulilor de igiena la locul de munca :intoxicatii,
toxinfectii alimentare.....................................................................................................115
2.4.Igiena locului de munca .......................................................................................119
2.5.Dotari igieno-sanitare .............................................................................................120
3. Accidente de munca .............................................................................................120
3.1.Notiuni generale ...................................... ...............................................................120
3.2.Clasificarea accidentelor de munca ......................................................................121
3.3.Cauzele accidentelor de munca ............ ..............................................................122
3.4.Masuri de prevenire a accidentelor de munca......................................................123
3.5.Primul ajutor in caz de accidente .........................................................................126
4.Bolile profesionale ....................................................................................................127
4.1.Notiuni generale .....................................................................................................127
4.2.Mediul de munca ....................................................................................................128
4.3.Clasificarea bolilor profesionale .............. .............................................................129
4.4.Bolile profesionale specifice in industria lemnului:boli ale cailor respiratorii,
boli ale pielii,alergie la praf, afectiuni ale diferitelor organe de simt,boli interne..129
4.5.Declararea,cercetarea si evidenta bolilor profesionale.............................................130
5.Prevenirea si stingerea incendiilor................................................................................132
5.1.N orme generale de prevenire si stingere a incendiilor .............................................132
5.2.Masuri si mijloace de prevenire a incendiilor ...........................................................133
5.3.Obligatii si raspunderi P.S I. ....................................................................................135

C a p i t o l u l III
O R G A N I Z A R E A S I L E G I S L A T I A M U N C II
1.Notiuni despre economia de piata .........................................................................137
1.1.Piata si formele ei .......................................... .......................................................137
1.2.Cererea de marfuri si factorii de influenta.. ......................................................138
1.3. Relatia cerere-oferta in economia de piata.........................................................148
2.Organizarea activitatii economice....................... .....................................................150
2.1.Organizarea procesuala ................................... .....................................................150
2.2.Organizarea structurala ................................... .......................................................154
2.3.Tipuri de societati comerciale ........................ .....................................................159
2.4.Infiintarea societatilor comerciale ................. .......................................................161
2.5. Organizarea muncii specifica domeniului agricol .............................................163
2.6.Organizarea ergonomica a locului de munca........................................................165
3.Personalul si salarizarea in economia de piata........................................................173
3.1.Principii de organizare a muncii in economia de piata ............................................173
3.2.Categorii de personal .............................................................................................174
3.3.Eficienta muncii personalului .......................... ....................................................176
3.4.Salarizarea personalului ..........................................................................................177
3.5.Corelatia dintre eficienta muncii si salariu .... .....................................................182
3.6.Contractul de munca-elemente de legislatia

muncii ........................................183

3.7.Somajul si protectia sociala ........................... ......................................................185

4. Pregatirea pentru integrarea la locul de munca .. .....................................................187

4.1.Structura unitatilor agricole ..................................................................................187

4.2.Contacte cu birourile de informare si orientare profesionala,
documentarea individuala prin mas-media ...............................................................189
4.3.Intocmirea CV-ului ...............................................................................................190
4.4.Pregatirea in vederea sustinerii unui interviu sau concurs
pentru angajare...............................................................................................................192

CAPI T O LU L I
L E G U M I C U L T U R A
1.1. Notiuni generale . Importanta.
Legumicultura este disciplina ce se ocupa cu tehnologii de cultivare a legumelor in spatii deschise si in
spatii semideschise si inchise. Etiologia vine de la doua cuvinte din limba latina : ,,legumer care inseamna
vegetale cultivate pentru hrana omului, si ,,cultura care inseamna priceperea de a lucra pamintul, de a
ingriji plantele. Cultura legumelor a constituit una din primele activitati practice ale omului. Pe masura
dezvoltarii societatii sau dezvoltat continuu cunostintele si metodele de cultivare a plantelor legumicole. In
felul acesta legumicultura s-a consolidat ca o stiinta de sine statatoare , desprinzindu se de fitotehnie, din care
face parte in sens larg. Perfectionarea tehnologiilor de cultura a legumelor in cimp, aparitia si dezvoltarea
culturilor fortate in sere si rasadnite, si a celor protejate in adaposturi din mase plastice s-au sticla fara sursa
permanenta de incalzire, a determinat o delimitare a legumiculturii ca stiinta de sine statatoare.
Legumicultura ca stiinta se ocupa si cu studiul particularitatilor biologice ale diferitelor specii de plante
legumicole cu relatiile bio si ecosistemice ale acestora, cu realizarea conditiilor corespunzatoare cerintelor
speciilor si soiurilor de plante legumicole, in scopul valorificarii in masura mai mare a potentialului lor
biologic si pentru obtinerea unor productii ridicate, de calitate superioara esalonate in tot cursul anului si
conditii economice avantajoase. Legumicultura se inparte in doua parti dinstincte :
-legumicultura generala ce se ocupa cu unele aspecte de ordin general privind cultura legumelor si
trateaza importanta alimentara si economica a legumelor ecologia plantelor legumicole.
-legumicultura speciala, se ocupa cu tehnologia de cultura a fiecarei specii legumicole in cimp liber,
adaposturi de mase plastice, rasadnite si sere, importanta economica si alimentara, originea si aria de
raspindire, particularitatile biologice si relatiile cu factorii de mediu.
In tara noastra se cultiva un numar mare de specii de plante legumicole. Majoritatea plantelor legumicole
se cultiva in cimp liber dar unele se preteaza si la cultura fortata si protejata. Legumele cultivate au
importanta deosebita in alimentatia omului. O alimentatie rationala este de neconceput fara folosirea zilnica a
legumelor intr-un sortiment variat. Legumele au efect favorabil asupra sanatatii organismului uman si anume:
-hidratarea organismului prin consumul legumelor in stare proaspata datorita cantitatii ridicate de apa,
stimularea activitatii sistemului muscular, aprovizionarea organismului cu aminoacizi, reducerea
grasimilor,alcalinizarea plasmei sanguine, sustinerea procesului de calcifiere normala, sporirea activitatii
enzimelor, blocarea activitatii bacteriilor de fermentatie, mentinerea permeabilitatii membranelor celulare,
stimularea activitatii glandelor interne, marirea capacitatii de aparare a organismului. Dintre legumele cu
valoare alimentara ridicata putem enumera varza de Bruxelles,ceapa, mazarea, morcovul,etc iar castravetele,
7

ridichile,salata de capatinaau valoare numai dietetica, fiind folosite toate in prepararea mincarurilor si a
conservelor in diferit

1.2. Clasificarea plantelor legumicole

In prezent in tara noastra se folosesc pentru cultura aproximativ 80 de specii de legume din cele peste
250 cultivate in intreaga lume.
Pentru aceasta a fost necesara o clasificare a lor si o grupare a speciilor legumicole si clasificarea lor pe
baza unor caractere, insusiri si intrebuintari avindu-se in vedere modul practic si stiintific ,speciile
clasificindu-se dupa: criteriul botanic, criteriul duratei vegetatiei,criteriul particularitatilor partii comestibile
si a tehnologiei de cultura.
Clasificarea botanica este considerata stiintifica deoarece tine cont de particularitatile morfologice,
geografice si biochimice ale plantelor care se grupeaza in familii, ordine si clase. Clasificarea botanica
incadreaza speciile legumicole in: Spermatophytae ce cuprinde clasa Monocotiledonate cu familiile
Graminee si Liliacee si clasa Dicotiledonate cu celelalte familii. Familiile cu speciile legumicole cuprinse si
clasificate botanic sunt urmatoarele:
-familia Solanaceae ce cuprinde speciile de tomate,ardei lung,iute gras , gogosar,vinete, cartof.
-familia Umbelifere ce cuprinde speciile de morcov,
patrunjel,pastirnac,telina,leustean,marar,asmatui, chimen,anason, coriandru, fenicul.
-familia Crucifere ce cuprinde speciile de varza,brocoli, gulia, napi,ridichea,hrean,creson,mustar alb.
-familia Cucurbitacee ce cuprinde speciile de castravete, pepene galben,dovlecel,,dovleac pepene
verde,tigva,tilv.
-familia Leguminoase ce cuprinde speciile de mazare, fasole subtire,pitica, lata,bob.
-familia Compositae ce cuprinde speciile de marula, salata,
cardon,anghinarie,scortonera,cicoare,andive,papadia,tarhon,pelin.
-familiaLabiate ce cuprinde speciile de cimbru si cimbrisor.
-familia Chenopodiaceae ce cuprinde speciile de spanac,sfecla spontana si cultivata (furajera, de
zahar,rosie de masa) mangold,
si loboda de gradina.
-familia Polygonaceae ce cuprinde speciile de revent si stevie.
8

-familiaMalvacee cu specia de bame

-familiaTetragoniaceae cu specia deportulaca si iarba grasa.
-familia Rutaceae,
-familia Boraginaceae,
-familiaValerianaceae,
-familia Liliaceae ce cuprinde speciile de ceapa,usturoi,sparanghel.
-familia Gramineae cu specia de porumb zaharat.
-familia Agaricaceae cu specia de ciuperca comestibila.
Clasificarea dupa durata vegetatiei, tine cont de longevitatea vegetatiei plantelor legumicole-durata de
timp de la semanat pina la obtinerea de seminte. Functie de durata vegetatiei plantele legumicole se inpart in
anuale bienale si multianuale sau perene.
Plantele legumicole anuale cuprind legumele care apartin familiilor Solanaceae,Leguminosae si
Cucurbitaceae,ridichea de luna,mararul , salata,spanacul.
Plantele legumicole bienale cuprinde;legumele radacinoase,varzoase ceapa ceaclama,prazul, ceapa
propriu- zisa.
Plantele legumicole multianuale sau perene cuprinde;anghinarea,
reventul,stevia,sparanghelul,tarhonul,hreanul,ceapa de egipt,usturoiul.
Clasificarea dupa partea comestibila , tine cont de partile plantei care pot fi consumate legumele
fiind grupate in ;
-legume pentru radacini: morcovul,patrunjelul,telina,pastirnacul, ridichile de luna, ridichile de
iarna,sfecla rosie, hreanul.
-legume pentru tuberculi:cartoful, batatul.
-legume pentru tulpini ingrosate:gulia.
-legume pentru lastari etiolati:sparanghelul.
-legume pentru petiol:reventul,mangoldul,telinapentru petiol, cardonul, feniculul.
-legume pentru frunze: spanacul,loboda,patunjelul,telina,salata, stevia,cicoarea, mararul.

-legume pentru consumul inflorescentei:conopida,brocoli, anghinarea

-legume pentru fructe:tomatele,ardeiul,vinetele.
Clasificarea dupa tehnologia aplicata are in vedere particularitatile botanice
partea folosita in consum si tehnologia aplicata, speciile grupindu-se dupa cum urmeaza:
-legume solano-fructoase:tomatele,ardeiul,patlagelele vinete.
-legume botanoase;castravetele,dovleacul,pepenele galben, pepenele verde.
-legume radacinoase:morcovul,patrunjelul,telina,ridichea,sfecla rosie.
-legume bulboase:ceapa,prazul,usturoiul.
-legume frunzoase:salata,marula,spanacul,loboda,telina,patrunjelul.
-legume varzoase:varza alba,creata,rosie,de Bruxelles, conopida,gulia.
-legume pastaioase:fasolea,mazarea,bobul,fasolea.
-legume aromatice si condimente:cimbrul,mararul,cimbrisorul,coriandrul, mustarul,chimionul.
-legume perene:sparanghelul,macrisul,reventul,stevia,leusteanul,hreanul.
-ciupercile:ciuperca comestibila.

1.3.Particularitati ecologice ale plantelor legumicole .

Desfasurarea normala a proceselor metabolice la plantele legumicole , ca si la celelalte plante, este in
strinsa dependenta de factorii de mediu. Tocmai aceste particularitati justifica importanta cunoasterii
relatiilor existente intre factorii de mediu si plantele legumicole, prin prisma ecologiei
Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica nu numai prin existenta multor specii si varietati de
plante legumicole, ci si prin aceea ca anumite soiuri de legume impun , pentru cresterea si dezvoltarea
normala, conditii specifice de clima sol si nutritie .
Factorii de viata ai plantelor se afla intro strinsa corelatie intre ei. Schimbarea unuia dintre ei atrage
dupa sine o modificare si a celorlalti factori. Astfel prin irigare rationala,plantele consuma mai multe
substante nutritive.Din aceasta cauza , irigarea culturilor atraje dupa sine o crestere a normei de ingrasaminte
si un sistem deosebit de lucrare a solului.Factorii ecologici se impart in doua mari categorii: factori directi si
indirecti.
Factorii directi actioneaza nemijlocit asupra plantelor, reprezentind conditia lor de existenta, dar pot
determina modificarea si a celorlalti factori, actiunea lor devenind indirecta.
In cadrul factorilor directi se deosebesc trei grupe :
10

factori climatici-lumina, caldura, apa, (ploaie, zapada, ceata, umiditate atmosferica, roua,
bruma, chiuciura), aerul;
factorii edafici- textura si structura solului,apa freatica.
Factorii biotici omul si alte organisme vii

Factorii indirecti actioneaza in sensul modificarii,factorilor directi.In aceasta categorie sunt inclusi
factorii:altitudinea,latitudinea,expozitia,inclinatia terenului.Trecerea de la cultura planelor legumicole
in cimp liber , la cultura fortata(sere, rasadnite) se intensifica gradul de artificializare a factorilor
naturali. Omul folosindu-se demijloacele de eficacitate, cum sunt chimizarea,irigarea
,mecanizarea,devine un factor tot mai activ,diminuind influenta naturii asupra productiei de legume.

1.4. Constuctii folosite in legumicultura

Notiuni generale despre constructiile folosite la protejarea culturilor legumicole.Solariile,tunelele,serele si
rasadnitele au destinatia de a produce legume,aceasta mai ales in perioadele racoroase ale anului.Indiferent
de marimea acestora, este necesara amplasarea lor pe cele mai corespunzatoare suprafete ,spre a realiza mai
usor cerintele speciilor legumicole cultivate,in conditii climatice cit mai avantajoase,in raport cu cadrul
natural extern.
Caldura si lumina.Atit caldura cit si lumina constituie factori de baza de care depinde cresterea plantelor
legumicole,cunocind faptul ca speciile pretentioase la caldura sunt,in acelasi timp,pretentioase si la lumina.In
cazul serelor caldura necesara pentru plante se asigura prin diferite mijloace, atit in cursul noptii cit si in cel
al zilei,la care se asigura prin diferite mijloace,atit in cursul noptii cit si in cel al zilei,la care se adauga
cantitatea de caldura acumulata in cursul zilei,la care se adauga cantitatea de caldura acumulata in cursul zilei
de la radiatia solara.Aceste particularitati de incalzire a serelor atrag atentia asupra modului de valorificare a
potentialului maxim al resurselor respective.
Plantele legumicole cultivate in solarii sunt dependente de cantitatea de caldura in cursul zilei si
noptii,datorate:radiatiei in straturile adici ale solului ;gradul de etanseizare;circulatiei externe a
aerului;nivelul temperaturii in exterior,frecventei si cantitatii precipitatiilor.Ca urmare ,solariile vor asigura
conditii mai bune in zonele cu clima mai blinda,unde temperaturile in perioada de toamna si primavara nu
sunt prea coborite, iar radiatia solara este puternica.
Relieful si expozitia. Suprafata de teren pentru amplasarea serelor trebuie sa fie cit mai plana,pentru a se
elimina riscul acumularii apei din precipitatii. Solariile individuale, ca si serele, se orienteaza cu lungimea
pe directia nord-sud.Daca terenul este in panta, acesta este potrivit sa aiba o expozitie sudica sau sud-vestica
pentru ca plantele cultivate sa beneficieze de o cantitate cit mai mare de radiatie naturala.
Solul si nivelul apelor freatice.Pentru evitarea pericolului de inundatie a serelor,solul pe care se amplaseaza
trebuie sa fie cit mai permiabil, iar nivelul apeifreatice cit mai coborit.Daca aceste cerinte nu pot fi realizate
11

pe deplin, se vor lua masuri ca :folosirea numai a tipurilor de sere la suprafata; asigurarea unei fundatii
corespunzatoare;deschiderea unor canale pentru colectarea si indepartarea apelor provenite din
precipitatii.Nivelul cel mai ridicat al apelor freatice nu trbuie sa depaseasca adincimea de 1,5-2,5m. Pentru
culturile legumicole in solarii, solurile cele mai potrivite sunt cele cutextura mijlocie(luto-nisipoase,nisipolutoase) si permiabile.
Sursa de apa. Culturile de plante legumicole in sere si solarii, cu mare desime a plantelor, au nevoie de
catitati destul de mari de apa.Precipitatiile naturale nu pot fi valorificate de catre plantele cultivate in sere si
numai in mica masura de cele cultivate in solarii si adaposturi joase. Aceasta presupune folosirea zilnica a
unor cantitati de apa pentru udarea plantelor si numai ocazional pentruprepararea
diferitelorsolutii(fertilizante, cu produse deprotectie). Pentru aceste motive, sursa de apa trebuie sa aiba un
caracter permanent, sa acopere consumul indiferent de perioada anului si sa fie corespunzatoare din punct de
vederecalitativ. In acest scop, se poate folosi apa; din pinza freatica;din riuri;din captari de izvoare cu debit
permanent.
Protectia contra vinturilor. In sezonul rece a anului, a vinturilor, pot indeparta o buna parte din caldura
asigurata in sere si acumulata in solarii, periclitind mentinerea culturilor legumicole,mai cu seama a acelora
pretentioase la caldura. In vederea evitarii efectului negativ al vinturilor, serele si solariile se amplaseaza pe
cit posibil,la adapostul constructiilor existente sau li se creaza perdele de protectie, diferite materiale, cu
inaltimea de 2,5-3m.
Tipuri constructive folosite la culturile protejate.Pentru a produce legume tot timpul anului in
legumicultura se folosesc constructii protejate cum sunt: solariile, rasadnitele si serele.
Solariile.In functie de modul de construire, de materialele folosite si de profilul activitatii se deosebesc
mai multe criterii de clasificare a adaposturilor dupa :- tipul costructiv al solariilor: individuale, duble si
multiple; -inaltimea totala:joase, inalte, fara schelet(folie intinsa);
-forma acoperisului:semicerc, cu o panta , cu doua pante;
-materialul folosit la
schelet: teava din masa plastic, din metal,cornier
-materialul folosit la
acoperire:polietilena,poliesteri,sticla.
-regimul de caldura:neincalzite,incalzire
biologica in sol, incalzite tehnic.
-profilul activitatii:rasaduri,legume,flori,capsuni;
-insusirile foliei:folie perforata si neperforata,cu diverse densitati si grosimi, cu si fara aditivi;
-durata de exploatare:temporara(1-2luni), permanenta(1-3)ani.
Adaposturile joase. Sunt in general, cu caracter temporar si joaca un rolinsemnat in producerea
extratimpurie si timpurie a legumelor.
Folia intinsa. Este cel mai simplu mod de protejare. Se
foloseste folia foarte subtire(0,01mm) perforata asezata peste cultura, pe suprafata solului, si fixata cu pamint
din loc in loc.
Tunelul simplu sau adapostul tunel simplu. Are o latime de 60-70cm, inaltimea de circa 40 cm, iar
lungimea poate fi de 10-15 sau chiar triplu.Pentru sustinerea foliei de plastic, se folosesc nuiele (rachita,
salcie, alun), cu diametrul de 10-12mm si lungimea de 160-180cm,sau fier beton (diametrul de 5-6mm),
12

tuburi din PVC(cu diametrul intre 10 -20mm).Distanta intre arcuri va fi de circa 1m, cind se folosescnuiele si
de 1,5m cind se folosesc arcuri de fier beton sau tuburi PVC.La capetefolia se ancoreaza de cite un tarus.
Tunelul dublu sau adapostul tunel dublu.Ajunge la latime de150-180cm,iar lungimea la circa 25m.Pentru
aceste adaposturi , folia din mase plastice trebuie sa aiba o latime de 2,8m.Sustinerea foliei se face pe arcuri
confectionate din fier beton, cu diametrul de 6-8mm sau pe tuburi de PVC , cu diametrul intre 12-20mm,
amplasate la distanta de circa 2m.Intre doua tunele se lasa un spatiu de 40-50cm,iar la capete de circa 100cm.
Adapostul cort. Poate fi utilizat mai cu seama atunci cind nu se dispune de materiale pentru confectionarea
arcurilor. Sustinerea foliei se asigura cu o sirma intinsa pe stilpi infipti in pamint sau pe o stinghie fixata pe
stilpi. La coama inaltimea va fi de 75cm, iar pe margini de 50cm.
Adaposturile inalte-solariile. In practica se intilnesc mai multe tipuri de solarii unele generalizate, altele
create pe plan local.
Solarul tunel din arcuri din fier beton sau teava de otel.Se confectioneaza din arcuri din fier beton cu
diametrul dce 16mm si seinstaleaza la interval de 1,3m iar cele din teavala 2-2,5m.
Solarul bloc cu arcuri din fier beton sau teava de otel.Se confectioneaza din fier beton de 10mm diametru,
scheletul fiind incastrat in fundatie de beton. Latimea poate ajunge, dupa caz la dimensiuni mai mari,un
tronson avind latimea de 3m, iar lungimea poate fi de 25-50m.
Solarul bloc acoperitcu panouri demontabile.La acestea se foloseste, pentru confectionarea scheletului,
metalul sau lemnul. Latimea unui tronson este de 3-3,6m, iar lungimea poate ajunge la peste 50m .Inaltimea
la dolie este de1,5m,iar la coama de 2,3m.
Solarul tip ICLF Vidra.Este cel mai raspindit si eficient solar individual. Se confectioneaza din arcuri de
teava fixate in pahare de beton.Latimea este de 5,4m, inaltimea de 2,7m, iar lungimea in functie de spatiu, in
general de pina la 60m.
Solarul din sticla. Prezinta avantajul ca permite o exploatare cu durata mai mare, fara sa fie necesara
refacerea anuala ca la solariile acoperite cu folie. Dimensiunile pot ajune la: latimea de 6m , inaltimea la
dolie 2-2,5m, inaltimea la coama 3,7-4,2m , lungimea de pina la60m.
Rasadnitele. Pentru cultura plantelor legumicole si pentru producerea de rasaduri , se folosesc mai multe
tipuri de rasadnite, care se diferentiaza dupa sursa de incalzire, nivelul temperaturii asigurate, pozitia fata de
nivelul solului, numarul plantelor, materialele de constructie, materialele de acoperire si gradul de mobilitate.
Rasadnitele cu o panta cu incalzire biologica.Sunt alcatuite din : toc,fereste, pat cald, substratul de cultura.
Tocul se confectioneaza din scindura, cu grosimea de 3-4cm si latimea de 25-30cm.Latimea tocului este de
1,5m si lungimea de 4m. Daca lungimea va fi multiplu de 4m,se poate renunta la peretii transversali
intermediari,economisind materialul de constructie. Consolidarea si fixarea tocurilor se face cu tarusi ,
amplasati la colturi si la interval de4m lungime. La interval de 1-2m se vor fixa transversal rigle,cu sectiunea
13

de 4-5cm si lungimea de 1,5m,care vor servi atit la sustinerea ferestrelor cit si la etansare, acoperind
intervalul dintre ferestre. Ramele au dimenssiunea de 1,5/1m cu excavatii de circa 1cm pentru fixarea sticlei.
Patul cald va fi asezat obisnuit la suprafata solului si va depasi dimensiunile tocului cu 0,5m pe toate laturile.
Rasadnitele semiingropate cu incalzire biologica. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:latimea
3m;lungimea 20m; inaltimea tocului 30cm; coama cu 20cm mai sus decit nivelul superior al tocului; scindura
pentru suprainaltarea tocului de 1,5cm latime ,tarusii pentru partile laterale cu sectiunea de 6-7cm si
lungimea de o,8m; tarusii pentru sustinerea coamei cu sectiunea de 8-10cm si lungimea de 1,1m ;riglele
pentru sustinerea coamei se monteaza la interval de 2m; ferestrele de 1,5/1m.
Rasadnitele acoperite cu polietilena.Se deosebesc de tipurile descrise anterior numai prin faptul ca la
confectionarea ramelor se foloseste folia de polietilena, cu grosimea de 0,25-0,15mm, inloc de sticla.

Serele
Clasificarea serelor se face dupa: -tipul constructiv(individuale, bloc);
-materialele folosite la constructia scheletului(lemn,beton,aluminiu);
-gradul de mobilitate(fize,demontabile,mobile) ;
-forma acoperisului(cu o panta,cu doua pante simetrice sau asimetrice);
-regimul de caldura(incalzite,semi incalzite,neincalzite);
-activitatea desfasurata(de productie, inmultitor);
-substratul de caldura(clasice-pe sol,pe parapeti, pe substraturi active).
Elementele constructive;fundatie;stilpi de sustinere;jgheaburi;sproturi;coama; distantiere;lonjeroane.
Instalatii:de incalzire de aerisire;de fertilizare irigare;de ecranare; de lumina suplimentara;de ventilatie.
Tipurile de sere de referinta, care se afla in exploatare, pot fi:
Sera inmultitor;poate sa aiba o lungime diferita(20-30cm); o latime de circa3,2m;sa fie semingropata,la
circa 0,7m construita din caramida sau beton; cu instalatie de incalzire, construita din conducte asezate sub
parapete(de circa1,2mlatime) si sub acoperis .
Sera individuala:poate sa ajunga la latimea externa de pina la7,5m si sa aiba o lungime variabila(2030m);cu soclul de 1,1m,din care 0,30mdeasupra solului;inaltimea la coama de pina la 3,7m iar la dolie de
1,1m, din care 0,7mdin sticla; unghiul pantelor de 30grade.
14

Sera bloc: este formata din mai multe travei,fiecare cu latimea de 3,2m; are inaltimea la dolie de
2,2m;inaltimea la coama de 3,2m; inaltimea soclului de 0,15m;lungimea poate sa difere in functie despatiu
disponibil;unghiul pantelor este de 21grade.
Etapele construirii spatiilor protejate
Etapele construirii solariilor
Pentru valorificarea optima a conditiilor ecologice din zona si a posibilitatilor locale, la construirea solariilor
este necesar sa se parcurga urmatoarele etape:
-alegerea suprafetei de teren pentru solarii;
-stabilirea dimensiunilor suprafetei de teren;
-alegerea tipului de solar sau adapost temporar;
-intocmirea schenei de amplasare in teren si de orientare in functie de punctele cardinale, nivelarea si
realizarea uneipante de circa0,2-0,3%;
-stabilirea necesarului de materiale si procurarea acestora;
-pregatirea de baza a terenului;
-confectionarea solariilor sau adaposturilor;
-stabilirea masurilor pentru folosirea intensiva a terenului.

Etapele construirii rasadnitelor

-asigurarea si pregatirea biocombustibilului ;
-colectarea, conservarea,reactivarea fermentarii,prin amestecarea cu material proaspat,hidratarea si aerarea
pentru declansarea fermentatiei.
Pregatirea amestecurilor din paminturi;asigurarea paminturilor initiale, cernerea paminturilor,amestecarea
conform retetelor, dezinfectarea.
Pregatirea patului cald si fixarea tocurilor la:
-Rasadnitele de suprafata; confectionarea patului cald, asigurarea grosimii in functie de destinatia
rasadnitelor, acoperirea pentru continuarea fermentarii si evitarea racirii.

15

-Rasadnitele fixe;fixarea si revizia tocurilor,dezinfectarea tocurilor,revizia ferestrelor,introducerea

biocombustibilului,acoperirea rasadnitelor.
-Introducerea amestecului de paminturi; cind temperatura a revenit la 35-40 grade,distribuirea de var pentru
prevenirea aparitiei ciupercilor spontane, asezarea amestecului in strat uniform de 12-30cm grosime,in
functie de destinatia rasadnitelor, asigurarea conditiilor de germinare a semintelor de buruieni.
-Etapele construirii serei.La construirea serei se vor avea in vedere;
-efectuarea studiului de
amplasare,pe baza conditiilorde clima si sol, trasarea cailor de acces,analiza sursei de apa,elaborarea
proiectului constructiei(de proiectant autorizat), aplicarea proiectuluielaborat (deconstructor
autorizat),elaborarea proiectului tehnologic, pentru exploatarea intensiva(cu sprijinul consultantului de
specialitate),studiul economic,pentru determinarea nivelului de eficienta a investitiei si a profitului.
-Criterii de folosire intensiva sunt:
-programarea judicioasa a culturilor;
-alegerea cu grija a culturilor legumicole;
-alegerea judicioasa a culturilor principale si

2.Repartizarea (zonarea) teritoriala,mediul de viata,cerintele plantelor

legumicole.
Zonarea legumiculturii apare ca o necesitate obiectiva,datorita variabilitatii factorilor de ordin
geomorfologic,climatic si pedologic la care se adauga, obligatoriu si factori social economici.Totalitatea
acestora determina efectiv, repartizarea teritoriala diferentiata a culturilor legumicole.
Zonarea legumicola constituie o entitate de productie dinstincta, conditionata de interdependenta dintre
factorii naturali, tehnici si sociali-economici.
Zonarea reprezinta totalitatea actiunilor care concura la stabilirea unor suprafete de teren in care factorii de
mediu se identifica cu cerintele plantelor legumicole sau a unor suprafete pe care pot fi efectuate unele
inbunatatiri cu costuri cit mai mici asa fel ca orce activitate productiva sa asigure constant o eficienta
economica superioara.
Aceasta inseamna ca la stabilirea zonei si gradului de favorabilitate pentru fiecare cultura legumicola trebuie
sa se tina seama de interdependenta dintre factorii de ordin geografic,pedoclimatic si socialeconomic.Producerea legumelor in conditiile unei rentabilitati este posibila numai prin amplasarea culturilor
legumicole in zonele cele mai favorabile, insotite de stabilirea judicioasa, pe zonele pedoclimatice, a
sortimentului de soiuri si hibrizi.Deoarece factorii naturali vor influienta si in viitor dezvoltarea
legumiculturii, tinind seama ca produsele legumicole se deosebesc de restul produselor agricole prin
transportabilitate mai greoaie si mai costisitoare, zonarea va fi conditionata inmare masura de actiunea
acestora.In cazul factorilor economici cum sunt apropirea de piata,starea retelei de drumuri,existenta bratelor
16

de munca, situatia este diferita deoareceimportanta acestorascade tot mai mult prin introducerea progresului
tehnic(mijloace de transport, masini de sortat si ambalat,instalatii de refrigerare).

2.1.Repartizarea teritoriala a plantelor legumicole in tara noastra.

Repartizarea teritoriala sau zonarea legumiculturii in tara noastra a constituit o preocupare mai veche din
anul 1954 cind specialistii din institutele de cercetare si invatamint superior, sub indrumarea Academiei de
stiinte agricole si silvice, au pus accent pe stabilirea arealului din preajma oraselor,pentru crearea bazinelor
legumicole preorasanesti destinate aprovizionarii localitatilor urbane cu produse legumicole.
Intre anii 1956-1961 Comisia de zonare a Ministerului Agriculturii a efectuat o zonare a legumiculturii in
urma careia au fost delimitate 6 zone legumicole care tineau seama de impartirea administrativa din acea
etapa.Ultima lucrare de zonare a legumiculturii vizeaza ca perspectiva pina in anii 1990 si stabileste trei zone
cu caracteristici pedoclimatice similare, in general , si social economice in particular.
Dupa 1990 Ministerul Agriculturii prin comisiile de specialitate recunoaste si propune aceleasi zone in
numar de trei,
cu subzonele aferente pentru producerea si valorificarea legumelor prin Legea 312/2003 privind producerea
si valorificarea legumelor si prin Legea 112/2007 pentru modificarea si completarea legii 312/2003.
Cele trei zone legumicole stabilite in functie de caracteristicile pedoclimatice si social economice sunt
urmatoarele:
ZONA I cuprinde:
-Cimpia Dunarii (judetele Dolj, Olt,Teleorman,Ilfov,Ialomita,Mehedinti, Braila si Buzau);
-Cimpia de vest(judetele Timis,Arad,Bihor si Satu Mare) ;
-Cimpia Dobregei (judetele Constanta si Braila).
In aceasta zona tmperatura medie anuala este de 10-11gradeC, precipitatii medii anuale400-550mm, cu
umiditatea relativa a aerului30-70%, cu tipuri de sol reprezentate prin brun de stepa , cernoziom cu
categoriile;brun de padure,soluri aluvionare si nisipuri solificate.
ZONA II cuprinde:
-dealurile subcarpatice,joasedin Oltenia si Muntenia(sudul judetelorPrahova ,Dimbovita,Arges,Vilcea,Gorj
si centrul judetelor Buzau si Braila);
-lunca Muresului, Ariesului, Somesului, cursul inferior al Tirnavelor ( judetele Salaj,Bistrita Nasaud,Cluj
Napoca,Alba,Mures ,Hunedoara);
-spatiul dintre Siret si Prut(judetele Suceava,Botosani,Vaslui,Galati si partial judetul Vrancea .
In aceasta zona temperatura medie anuala este cuprinsa intre8,5-10gradeC, precipitatii medii anuale de550650mm, cu umiditatea relativa aaerului de 60-65%, cu tipurile de sol cernoziom ciocolatiu degradat, brun de
padure, lacovisti,soluri de lunca .
ZONA III cuprinde:
-podisurile inalte, luncile din cursurile medii ale riurilor si unele depresiuni cu unele restrictii pentru
cultivarea unor legume cum sunt cele termofile.Caracteristicile pedoclimatice ale zonei sunt :temperaturile
medii anuale de 8-8,7gradeC , precipitatii anuale de550-650mm,umiditatea relativa de 60-65%, cu tipurile de
sol;cernoziomm ciocolatiu degradat, soluri brune de padure mediu podzolite,soluri aluvionare.

17

In zona I de cultivare a plantelor legumicole se pot cultiva toate speciile de legume avind conditii optime
pentru dezvoltare, insa trebuie avut in vedere si modul eficient de valorificare prin volumul de consum din
zona de valorificare.
In zona II si III amplasarea culturilor legumicole trebuie sa aiba in vedere factorii care pot contribui la
valorificarea superioara a suprafetelor cultivate cu o eficienta economica maxima. In cadrul zonarii culturilor
legumicole trebuie avut in vedere asigurarea in mare masura , pe plan local,a legumelor fapt ce duce in final
la diminuarea cheltuielilor de transport si la obtinerea de eficienta economica.
Dupa 1990 zonarea agriculturii trebuie privita sub aspectul factorilor naturali dar si sub aspectul factorilor
social-economici, ce se afla intr-un continuu proces de perfectionare prin influenta tehnologiilor ce apar ca
urmare a dezvoltarii stiintei. Prin mijloacele tehnice ce apar se creaza noi tehnologii,cum sunt cultivarea
plantelor legumicole in spatii protejate cum sunt serele si solariile, care pot determina noi orientari in
conceptia generala privind zonarea legumiculturii.Avind in vedere aceste aspecte se va trece la o etapa noua
privind zonarea , adica la microzonarea productiei legumicole cind trebuie sa se aiba in vedere si influenta
proprietatii private prin cultivarea protejata a legumelor cu influenta asupra zonarii.

2.2.Cerintele plantelor agricole fata de factorii de vegetatie; caldura

,lumina, apa ,aer,sol.
Desfasurarea normala a proceselor metabolice la plantele legumicole, ca si la celelalte plante, este in
strinsa dependenta de factorii de mediu .Tocmai aceste particularitati justifica importanta cunoasterii
relatiilor existente intre complexul factorilor de mediu si plantele legumicole, prin prisma ecologiei.
Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica nu numai prin existenta multor specii si varietati de
plante legumicole, ci si prin aceea ca anumite soiuri de legume se impun,pentru cresterea si dezvoltarea
normala, conditii specifice de clima,sol si nutritie.
Factorii de viata ai plantelor se afla intr-o strinsa corelatie intre ei.Schimbarea unuia dintre ei atrage dupa
sine si o modificare a celorlalti factori.Astfel prin irigare rationala, plantele consuma mai multe substante
nutritive.Din aceasta cauza ,irigarea plantelor atrage dupa sine o crestere a normei de ingrasaminte si un
sistem deosebit de lucrare asolului.Factorii ecologici se impart in doua mari categorii;
-factori directi ;
-factori indirecti.
Factorii directi actioneaza nemijlocit si direct asupra plantelor,dar pot actiona si indirect prin modificarea
celorlalti factori prin actiunea ce o desfasoara asupra lor.
In cadrul factorilor directi se deosebesc trei grupe:
-factorii climatici-lumina,caldura,apa si aerul;
-factorii edafici-textura solului,structura solului,chimismul si troficitatea solului, apa freatica;
-factorii biotici-omul si alte organismele vii.
Factorii indirecti contribuie la modificarea factorilor directi, acestia fiind; altitudinea
latitudinea,expozitia,inclinatia terenului. Odata cu trecerea de la cultura plantelor in cimp liber, la cultura
18

fortata(rasadnite,sere) si protejata(solarii) creste gradul de artificializare a factorilor naturali.Ca urmare ,

omul, dispunind de mijloace de eficacitate, cum sunt chimizarea, irigarea ,mecanizarea, devine un factor tot
mai activ, fiind capabil sa diminueze tot mai mult influenta naturii asupra productiei de legume.

Cerintele plantelor fata de caldura

Plantele legumicole cultivate in tara noastra prezinta cerinte diferite fata de factorul caldura ce se manifesta
diferit pe parcursul vegetatiei.Plantele legumicole au nevoie de caldura in toate fenofazele de crestere si
dezvoltare La toate speciile legumicole pentru germinarea semintelor se disting trei praguri biologice
specifice ale temperaturii si anume: temperatura minima,optima si maxima.
Valorile temperaturilor biologice constituie un criteriu de baza pentru stabilirea arealului de cultura,
perioadei de infiintare aculturilor,planificarea producerii rasadurilor, alegerea surselor de energie.Cum insa
numeroase specii legumicole se cultiva primavara foarte devreme sau ramin si peste iarna in teren, alaturi de
temperatura medie se vor lua in considerare si temperaturile minime absolute si maxime absolute.
Germinarea semintelor are loc atunci cind temperatura in substrat depaseste un anumit nivel, considerat ca
prag minim,aspect important pentru producerea rasadurilor cit si la infiintarea culturilor prin insamintare
directa. Din punct de vedere practic este necesar sa se cunoasca intervalul de timp de la semanat pina la
rasarirea plantelor, durata de rasarire fiind diferita in functie de adincimea de semanat si temperatura solului
la nivelul adincimii de semanat. In cazul plantelor legumicole pretentioase la caldura exemplu tomate
,rasarirea plantelor area loc dupa 43 de zile la 10grade celsius, 14 zile la 15 grade celsius,8 zile la 20 de grade
celsius si numai 6 zile la 25 de grade celsius.Avind in vedere durata diferita de rasarire a plantelor
legumicole, la producerea rasadurilor pentru mai multe specii legumicole trebuie sa se realizeze un nivel al
temperaturii care sa corespunda intervalului optim pentru toate speciile cese vor cultiva.
Sursele de caldura utilizate in legumicultura. Cerintele plantelor legumicole fata de caldura se poate face
cu diferite surse de caldura a caror folosire este caracteristica pentru fiecare sistem de cultura in parte.Sursele
de caldura folosite in legumicultura sunt: radiatia calorica solara, caldura biologica, caldura realizata pe cale
termica si apele termale.
Radiatia calorica solara reprezinta sursa de baza pentru culturile legumicole in cimp liber. De acea este
foarte util sa se cunoasca detailat particularitatile fiecarei microzone , sa se stabileasca minutios sortimentul
legumelor cultivate si perioadele optime, intrucit temperatura joaca un rol predominant.
Caldura biologica se obtine in urma descompunerii substantelor organice substantelor organice , in primul
rind al gunoiului de grajd si are utilizare indeosebi la producerea rasadului.
Caldura realizata pe cale tehnica prezinta insemnatate deosebit de mare pentru legumele cultivate in sere ,
deoarece nu se concepe construirea de sere fara asigurarea sursei de caldura. Temperatura exterioara joaca
un rol in asigurarea nivelului cerut de speciile legumicole.Circulatia aerului respectiv vinturile, determina o
crestere a pierderilor de caldura si , prin aceasta, de sporire a consumurilor energetice. Apele termale, a caror
temperatura depaseste 40 grade celsius, se pot folosi pentru incalzirea serelor si adaposturilor din mase
plastice.
Cerintele plantelor legumicole fata de lumina
19

Datorita pozitiei geografice a Romaniei, radiatia solare se reduce forte mult in cursul iernii , mult
primavara si toamna si devine excesiva in perioada de vara.Nebulozitatea care area valori foarte mari in
intervalul noros al anului, accentueaza insuficienta luminii, iar prin opacizarea sticlei se intensifica si mai
mult. Pentru a permite patrunderea unei cantitati cit mai mare de radiatie solara in sere,in perioada de iarna
,toamna si primavara, este necesar sa se asigure o transparenta maxima a sticlei.
Cerintele plantelor legumicole fata de lumina in timpul zilei si in timpul anului este diferita de la o specie
legumicola la alta ceea ce face incadrarea lor in trei grupe:
-plante de zi lunga care infloresc mai repede si mai abundent daca durata luminii zilnice este superioara
unei anumite limite, din aceasta grupa facind parte: spanacul, ceapa, salata, ridichea, varza, mararul si
morcovul.
-plante de zi scurta care infloresc daca fotoperioada are o durata inferioara unei anumite valori critice, din
aceasta grupa facind parte:i tomatele,vinete,fasolea castravetele,ardeiul.
-plante intermediare la care inflorirea are loc in conditii fotoperiodice cu durata zilei lumina cuprinsa
intre 2 valori limita din aceasta categorie facind parte tomatele,salata.
Durata zilei lumina este diferita in cursul anului ea fiind de 8-9 ore in lunile de iarna si de 14-15 ore in
lunile de vara, exercitind o influenta mare asupra lungimii perioadei de vegetatie a plantelor legumicole
deoarece cantitatea de lumina asimilata in procesul de fotosinteza conditioneaza ritmuil cresterii si
dezvoltarii plantelor.
Cerintele plantelor legumicole fata de intensitatea luminei este diferita fapt ce duce la gruparea plantelor
legumicole in mai multe categorii;
-specii nepretentioase fata de intensitatea luminoasa , cum sunt; ceapa pentru frunze, mazarea ,sfecla.
-specii putin pretentioase la intensitatea luminoasa,cum sunt; spanacul,ridichile de luna, mararul,
patrunjelul,morcovul,telina.
-specii pretentioase la lumina cum sunt;tomate,ardei, patlagele vinete,pepene verde si galben, castravete si
fasole.
Deoarece radiatia luminoasa determina intensitatea fotosintezei asupra plantelor legumicole cultivate in aer
liber si in spatii protejate, cu efecte asupra productiilor mari pentru culturile de legume, suplimentarea
luminii este necesara si prin iluminatul artificial din reteaua de iluminat si prin adaptarea treptata a plantelor
la conditiile naturale de lumina in care urmeaza sa fie cultivate.
Cerintele plantelor legumicole fata aer-oxigen si alte gaze

Plantele legumicole in faza cresterii active elibereaza oxigen in aer dar in acelas timp sunt si consumatoare
de oxigen dar in cantitate redusa ce este proportionala cu intensitatea procesului de respiratie dar necesar pe
toata perioada deviata a plantelor.
Oxigenul este necesar si pentru partea subterana a plantelor cit si pentru perioada de repaos si depozitarea
semintelor, materialului vegetal pentru inmultire cit si in pastrarea produselor legumicole destinate
consumului.
Rezulta ca in tehnologia culturilor legumicole trebuie avuta in vedere in mod deosebit asigurarea cantitatii
necesare de oxigen , aspect ce capata importanta deosebita atunci cind se efectueaza culturi legumicole in
20

solutii nutritive la care trebuie sa se ia masuri eficiente de aerisire a solutiei si mentinerea la un nivel ridicat
a continutului de oxigen. Plantele legumicole au nevoie de amoniac,sulf,rezidurile gazoase,etilena, acetilena
si azot, in timpul vegetatiei dar si in timpul pastrarii si depozitarii.
Nevoia de aceste gaze este mica si diferita in functie de faza de dezvoltare a plantei, faza de crestere si in
faza depozitare a semintelor si fructelor.

Cerintele plantelor legumicole fata de sol si substantele minerale.

Cultura plantelor legumicole in cimp liber sau spatii protejate necesita o folosire intensa a terenului si
consum de elemente minerale pentru obtinerea de productii bune.
Solul are o mare importanta pentru cultura plantelor legumicole si serveste ca suport mecanic pentru
radacina plantei ce absoarbe apa si substantele minerale din sol.
Cele mai bune soluri pentru cultura plantelor legumicole sunt cele cu textura usoara, nisipoase sau cu
textura medie,cu o permeabilitate buna pentru apa cu raport favorabil intre aer si apa si cu un continut de
argila de 10-30%, praf 10-35% si nisip 40-45%.
Unele plante legumicole se pot cultiva si pe soluri grele, altele pe soluri usoare, soluri medii sau soluri
mijlocii.
Solurile usoare sunt favorabile pentru culturile de fasole oloaga,mazare salata de cimp,varza de frunze ,
gulia,morcovul,ridichea,sfecla rosie,napul spanacul,tomatele, cicoarea.
Solurile mijlocii sunt bune pentru cultivarea tuturor speciilor legumicole cu exceptia sparanghelului.
Solurile grele favorabile pentru cultivarea bobului, reventului,varza rosie,varza alba, varza creata,brojba.
Cerintele plantelor legumicole fata de elementele minerale: azot,fosfor,potasiu,
magneziu,cupru,zinc,molibden,sodiu este diferita in functie de planta si aprovizionarea solului cu substante
minerale si apa. Astfel solurile care sunt bine aprovizionate cu elemente nutritive nu necesita aplicare de
ingrasaminte organice si chimice suplimentar pentru obtinerea de productii ridicate la culturile de legume,atit
in cimp cit si in sere si solarii. Marea majoritate a plantelor legumicole prezinta cerinte foarte ridicate fata de
elementele minerale fiind in raport direct cu recolta obtinuta dar si cu insusirile specifice ale
acestora.Fertilizarea rationala asigura in permanenta elementele minerale necesare pentru acumularea
substantei organice, cresterea si dezvoltarea plantelor , cantitatea necesara stabilinduse pe baza volumului
productiei, consumul specific si gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive.
Cerintele si consumul elementelor minerale la culturile protejate in sera sunt mult mai mari decit la cele din
cimp deoarece cresterea vegetativa a plantelor protejate este luxurianta , perioada de vegetatie mai lunga iar
recolta efectiva mult mai mare decit cea din cimp. Speciile legumicole care au o crestere vegetativa
viguroasa consuma o cantitate mai mare de substante minerale decit cele cu perioada scurta de vegetatie si
crestere lenta.Speciile de la care se consuma tulpina, frunzele,mugurii, lastarii,cer cantitati mari de azot, iar
cele de la care se consuma semintele si fructele pe linga azot au nevoie de cantitati mari de fosfor si
potasiu.
21

In primele faze de vegetatie, speciile legumicole au cerinte mai ridicate fata de substantele minerale,
deoarece sistemul radicular al acestora este inca slab dezvoltat si nu poate explora un volum prea mare de sol
ceea ce necesita o foarte buna aprovizionare cu elemente minerale in aceste faze. Acest fapt duce la folosirea
faziala a ingrasamintelor, in special a acelora cu azot ce au grad ridicat de solubilizare iar cele cu fosfor ce au
solubilitate lenta se vor aplica odata cu pregatirea de baza a solului.
La culturile legumicole din sere, pe linga necesarul de azot,fosfor si potasiu plantele au nevoie si de calciu,
magneziu si microelemente cupru, molibden,zinc,fer,bor,sulf,mangan, ce se pot aplica foliar in timpul
vegetatiei.
Aprecierea gradului de aprovizionare a plantelor legumicole cu elemente minerale se poate face prin
diagnoza foliara avind in vedere faptul ca frunzele isi modifica in mod continuu continutul in elemente
minerale, fenomen ce ajuta la obtinerea de date reale asupra aprovizionarii plantelor si dirijarea nutritiei
minereale. In dirijarea nutritiei minerale se va avea in vedere asigurarea cantitatii de elemente minerale in
raport cu productia respectiv cantitatea de substanta activa pe tona de recolta.
Cerintele plantelor legumicole fata de apa
Apa reprezinta elementul predominant ce intra in componenta corpului plantelor in procent de 80-95%, iar
cresterea si dezvoltarea plantelor are loc numai in prezenta unei cantitati importante de apa.Apa reprezinta si
mijlocul de transport pentru substantele minerale in procesul; metabolic iar circulatia ei este facilitate de
forte ca ; puterea de absorbtie a radacinii,presiunea radiculara,capilaritetea,transpiratia, forta de coeziune a
vaselor conducatoare.Speciile legumicole sunt in general mari consumatoare de apa si este determinata de
marimea coeficientului de transpiratie, de productivitatea transpiratieide bilantul sicoeficientul de valorificare
aapei consumate. Astfel tomatele,castravetii,frunza de salata si de ceapa contin 94-95% apa,frunza de varza
si ridiche 92-93%,morcovul 87-91%,cartoful 75-80%.
Speciile legumicole ce au cerinte mari fata de umiditatea solului sunt;conopida,varza chinezeasca,cicoarea
de vara,varza de frunze, castravetele, gulia,dovleacul,morcovul, hreanul,dovlecelul.
Speciile legumicole cu cerinte moderate fata de apa sunt : tomatele, ceapa,scortonera,
ridichea, patrungelul,mazarea.
Speciile legumicole cu cerinte mai reduse fata de apa sunt: fasolea oloaga, salata de cimp,prazul,sfecla
rosie,sparanghelul,napul,spanacul,cicoarea de gradina.
Consumul de apa a plantelor legumicole se stabileste in functie de coeficientul economic al transpiratiei,
coeficientul de valorificare a apei consumate de plantele legumicole si de umiditatea relativa a aerului.
Mentinerea apei in sol se poate realiza prin contributia mai multor masuri tehnologice cum sunt
distrugerea vaselor capilare superficiale, prin lucrari repetate de maruntire a solului,mulcirea solului cu
diferite materiale(folie de plastic,paie,gunoi paios),combaterea buruienilor concurente,asigurarea unei
densitati corespunzatoare a culturii.Seceta atmosferica este foarte daunatoare in special la plantele
legumicole, la verdeturi ce poate duce la deshidratarea virfurilor de crestere si a frunzelor tinere la toate
celelalte specii legumicole iar deficitul de apa din sol si din atmosfera trebuie compensat prin irigare.
Stabilirea momentului optim pentru completarea rezervei de apa a solului prinirigare se face in functie de
cantitatea apei din sol si semnalmentele fiziologice a plantelor.

22

3. Particularitatile inmultirii plantelor legumicole.

Reproducerea plantelor legumicole se face pe doua cai: prin seminte si pe cale vegetativa.Folosirea uneia
sau alteia din metodele de inmultire reprezinta posibilitati de infiintare a culturii si de reluare a ciclului de
productie. In general pentru inmultirea plantelor legumicole se foloseste metoda cea mai avantajoasa din
punct de vedere economic. Inmultirea prin seminte se foloseste la ardei,castraveti, tomate, varza ,mazare,
fasole,bame ,patrunjel,telina,morcov,sfecla,spanac,salata, cea vegetativa la usturoi, ceapa
,hreanul,cartoful,iar prin ambele cai pentru un numar mare de specii cum sunt: leusteanul tarhonul cardonul
anghinarea reventul.

3.1. Inmultirea prin seminte a plantelor legumicole.

Majoritatea plantelor legumicole se inmultesc prin seminte( pe cale sexuata) : ardei,bame, castraveti,
fasole, tomate, varza sau fructe numite impropriu seminte: patrunjel,telina,morcov,sfecla spanac,salata,stevie.
Inmultirea prin seminte prezinta o serie de avantaje practice si anume:
-de la o singura planta se obtine un numar foarte mare de descendenti;
-semintele se pot pastra intre 2 si 7 ani in functie de specie iar in conditii speciale pot fi pastrate si 100 de
ani;
-in timpul pastrarii, semintele ocupa un volum redus si se pot manevra usor;
- operatiunile de impachetare pot fi efectuate mecanizat. Inmultirea prin seminte este avantajoasa pentru ca
permite semanarea lor cu ajutorul diverselor masini iar in practica sa introdus prin reproducerea sexuata
hibrizi simpli,haploizi,diploizi,poliploizi.
Controlul calitatii semintelor,indici de calitate a semintelor de legume. Calitatea semintelor de legume
depinde de soiul sau hibridul folosit, momentul recoltarii,maturitatea fiziologica,marimea dimensiunea si de
modul de pastrare si conservare a materialului saditor.Pentru ca saminta sa fie de calitate trebuie sa fie
recoltata intodeauna la maturitatea fiziologica cind are acumulat in embrion maximum de substante
nutritive si are continut de apa scazut. In prezent se are in vedere in toata lumea crearea de soiuri sau hibrizi
cu caractere si insusiri precise, specializate pentru diferite moduri de cultura sau tehnologii existind sortiment
pentru culturi timpurii semitimpurii si tirzii in cimp, pentru culturi protejate in sera si adaposturi din mase
plastice,pentru recoltare mecanizata sau manuala, pentru consum imediat sau pastrare.
Saminta de soi se obtine din selectie dirijata pentru a se evita dejenerarea soiurilor cultivate si a se asigura
mentinerea capacitatilor lor productive, iar pentru producerea se face prin selectie si cu o tehnologie de
cultura prin care seasigura mentinerea caracterelor si insusirilor fiecarui soi sau hibrid.
Indicii de calitate a semintelor de legume.Pentru a putea fi folosita la semanat , semintele de legume
trebuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate numiti si indici de calitate, fara de care sunt respinse de
la inmultire respectiv la infintarea de culturi.
Indicii de calitate a semintelor se grupeaza in :
-indici biologici si morfologici, acestia fiind;ereditatea ,autenticitatea,provenienta, marimea,culoare,
miros,gust.
-fiziologici,acestia fiind;facultatea germinativa,energia germinativa,viabilitatea.
23

-tehnologici, acestia fiind;puritate, stare sanitara, greutate, umiditate,valoarea culturala.puterea de

strabatere.
Indicii de calitate cei mai importanti pentru practica legumicola sunt : puritatea, facultatea germinativa,
autenticitatea,greutatea semintelor,valoarea culturala,energia germinativa si starea sanitara.
Puritatea semintelor se refera la procentul de seminte normal dezvoltate si nevatamate din specia pentru
semanat care sunt apte sa reproduca planta.Determinarea puritatii este importanta si se face prin analizarea
unei cantitati de seminte din care se recolteaza o proba medie ce urmeaza sa fie analizata.
Facultatea germinativa este insusirea semintelor de a germina in conditii optime dupa o perioada de timp si
se exprima prin procentul semintelor pure germinate normal.
Facultatea germinativa a semintelor este influentata de o serie de factori interni
(specie,faza de coacere,epoca de recoltare,virsta,epoca de recoltare) si externi (apa, oxigenul,caldura).
Valoarea facultatii germinative este in functie de specia legumicola iar determinarea se face prin analiza a
100 bucati la semintele mici si 50 la semintele mari.
Autenticitetea se refera la faptul ca saminta apartine speciei,varietatii, soiului sau hibridului pentru semanat
si se exprima in procente si se face prin identificarea semintelor din specia ,varietatea si soiul respectiv.
Controlul autenticitatii speciilor de seminte ce se aseamana foarte mult intre ele se face prin metoda chimica,
metoda anatomica si metoda biologica.
Greutatea semintelor de legume se exprima in ;
-greutatea a 1000 seminte pure;
-numarul de seminte pure la un gram;
-greutatea hectolitrica sau litrica.
Valoarea culturala sau saminta utila reprezinta indicele tehnologic ce se calculeaza pe baza facultatii
germinative si puritatii semintelor cu formula;
PxG
Valoarea culturala = ---------100
P puritatea;
G-facultatea germinativa.
Valoarea culturala foloseste in practica la stabilirea normei de saminta la unitatea de suprafata si se
calculeaza dupa relatia:

NxVal.C1
Q = ------------Val.C.2
Q -norma reala de saminta(kg);
N -norma de saminta recomandata(kg);
Val.C1-valoarea culturala a semintei de calitatea I si a II-a;
24

Val.C2 valoarea culturala reala a semintei folosite la semanat.

Energia germinativa este insusirea semintelor de a germina sau viteza de incoltire, exprimata prin procente
de seminte pure germinate normal intr-o perioada de timp.
Starea sanitara reprezinta gradul de contaminare a semintelor cu boli si cu daunatori intrucit prin seminte
se pot transmite boli si pot aduce daunatori,iar determinarea starii sanitare se face pe cale
biologica,microscopica si macroscopica.

3.2. Inmultirea plantelor legumicole pe cale vegetativa.

Inmultirea pe cale vegetativa ca metoda de lucru este avantajoasa pentru ca se mentine si se transmite la
descendenti insusiri valoroase pe care le are planta mama, iar materialul folosit la inmultire reprezinta parti
sau organe vegetative ale plantelor legumicole. Inmultirea vegetativa prezinta si unele neajunsuri cum sunt:
necesita un volum mare de lucru, lucrarile de infiintare a culturilor sunt foarte costisitoare,din planta mama
se obtin un numar mic de descendenti,culturile de planta mama ocupa suprafete mari.
In practica legumicola se utileaza urmatoarele metode de inmultire vegetativa:
-inmultirea prin drajoni;
-inmultirea prin despartirea tufei;
Inmultirea prin butasi;
-inmultirea prin altoire;
-inmultirea prin tulpini subterane prin rizomi,bulbi si tuberculi.
Speciile legumicole ce se inmultesc pe cale vegetativa sunt ; usturoiul,hreanul,tarhonul,
ceapa,cartoful,anghinarie,reventul,pepenii,castravetii,tomatele.

3.3.Materii si materiale folosite in legumicultura.

Materialele si materiile folosite in legumicultura pentru infiintarea culturilor si pentru constructiile si
spatiile pentru producerea rasadurilor de legume sunt urmatoarele:
-lemnul,metalul,betonul,geamul,materialele plastice ca materiale si substraturile nutritive
(paminturi,amestecuri)cu biocombustibilii,ingrasaminte organice, chimice si microelemente ca materii.
Materialele de constructii folosite in legumicultura.
Lemnul,se foloseste ca element de rezistenta la toate constructiile pentru culturile protejate.Deoarece durata
de folosire este scurta datorita conditiilor de mediu pentru prelungirea folosirii se foloseste impregnarea cu
substante chimice cum sunt solutie de sulfat de cupru impregnat cu in de ulei fiert sau cu substante ignifuge..
Metalul se foloste sub diferite forme: profil de otel,bare, tevi,banda,fier beton, profil de
aluminiu,sirma.Pentru prelungirea durabilitatii de folosire se recomanda galvanizarea sau vopsirea cu vopsea
adecvata pentru metal.

25

Betonul se foloseste la turnarea fundatiilor,care sunt specifice fiecarui tip de constructie pentru cultura
protejata a legumelor.
Geamul (sticla)Se foloseste la acopewrirea serelor si la confectionarea ferestrelor de rasadnita.
Materialele plastice au un domeniu larg de utilizare in special la culturile protejate si fortate. La culturile
protejate de legume se foloseste frecvent polietilena, policlorura de vinil si relonul.
Materiile folosite in legumicultura.
Substraturile(paminturi,amestecuri) sunt naturale sau artificiale ce se distribuie in sera rasadnita sau solarsi
care permit fixarea sistemului radicular al plantelor reprezentind in acelasi timp si ca suportpentru cresterea
si dezvoltarea lor.
Substraturile naturale includ componente organice dar si minerale cum sunt; compostul de padure,pamintul
de frunze,pamintul de padure,pamintul de telina,talasul, compostul de rumegus,scoarta de
copac,turba,gunoiul de grajd,mranita,gunoiul de pasari si de porcine,nisipul.
Substantele artificiale sunt aparute din prelucrarea industriala a rocilor sau prin sinteza substantelor chimice
provenite din distilarea petrolului.Dintre acestea se folosesc in legumicultura;vata minerala,argila
expandata,materialeplastice expandate,vermiculitul, perlitul,roci vulcanice. Pentru dezvoltare normala a
plantelor legumicole substraturile nutritive trebuie sa posede o serie de insusiri fizico-chimice acestea fiind;
-consistenta substratului,care sa permita sustinetea plantelor;
-capacitatea de retinere a apei de catre substrat;
-tasarea substratului ce influenteaza capacitatea de retinere a apei;
-capacitatea de reumectare ;
-capacitatea de reumectare cu rol in posibilitatea de circulatie rapida a apei la udare;
-capaciutatea de tamponare se refera la capacitatea valoarii Ph ceruta de planta;
-continutul in elemente nutritive trebuie sa fie echilibrat;
-absenta agentilor patogeni a daunatorilor si asemintelor de buruieni din substrat;
-eficienta economica a substratului folosit este importanta pentru cultivarea legumelor.
Biocombustibili folositi la culturile de legume sunt;
-balegarul de cabaline;
-balegarul de bovine;
-balegarul de ovine;
-balegarul de porcine;
-paiele si pleava;
-resurse vegetale(frunzele,rumegusul din lemn,vregii de mazare si fasole,coji de floarea soarelui).
Balegarul de cabaline este cel mai bun biocombustibil avind un continut de apa de 70%,destul de bogat in
azot si substante hidrocarbonate,reactie alcalina Ph de 8-9,capacitate calorica mare cu temperatura maxima
de 70-80grade celsius.Din energia calorica degajata circa 50% se consuma in primele 14 zile de
fermentatie,temperatura fiind de 65-70grade,iar in urmatoarele 5-7 zile temperatura coboara la 30 grade si se
mentine 4-5 saptamini.
Balegarul de bovine este cel mai bun biocombustibil cu un continut de 75-78%,fermenteaza intr-un timp
mai indelungat 10-12 zile, temperatura maxima de 45 grade se mentine 10-12 zile dupa care scade la 20 de
grade mentininduse 4-5 saptamini.
26

Balegarul de ovine este mai uscat, fiind necesara umectarea sau amestecarea cu balegar de
bovine,fermentare facindu-se lent in 12-14 zile,temperatura maxima este de 55 grade si se mentine 6-8zile
apoi scade la 15-20grade mentinindu-se 40-50 de zile.
Balegarul de porcine se foloseste cel mai putin ca biocombustibil deoarece este prea umed si rece dar poate
fi folosit dupa amestecarea cu paie sau alt tip de balegar.
Paiele si pleava se folosesc in amestec cu diferite tipuri de balegar pentru a spori cantitatea de celuloza a
acestora.

3.4.Asigurarea materialului biologic in vederea infiintarii culturilor

legumicole.
Pregatirea semintelor in vederea semanatului.
Asigurarea materialului biologic pentru infiintarea culturilor de legume constituie o masura importanta
pentru obtinerea de productii mari. Legislatia in vigoare din tara noastra constituie prioritate in domeniul
legumicol in ceea ce priveste producerea si asigurarea materialului biologic pentru cultivarea
legumelor.Semintele de soi sunt produse pe baza unor tehnologii ce trebuie respectate cu strictete in vederea
obtinerii de saminta de calitate ce vor fi folosite la infiintarea viitoarelor culturi de legume.
Introducerea in productie a soiurilor si hibrizilor autohtoni si din import precum si scoaterea din cultura a
celor mai putin valorosi se face de comisia de stat pentru incercarea si omologarea soiurilor pe baza
verificarilor din retea.
Pregatirea semintelor in vederea semanatului. Pentru obtinerea unui semanat de calitate si o rasarire
uniforma a plantelor intr-un timp scurt inainte de semanat,semintele sunt supuse unor operatiuni ce vizeaza
pregatirea semintelor pentru semanat.
Operatiunile ce se fac la semintele de legume inainte de semanat sunt;
-sortarea semintelor cu instalatii speciale prin sortarea semintelor sanatoase si intregi de cele sparte si de
alte proveniente;
-granularea si drajarea semintelor se aplica la seminte mici si se executa cu instalatii speciale in care
semintele se acopera cu un strat subtire de substante organice minerale, microelemente , substante
stimilatoare.
-dezinfectarea semintelor se efectueaza in scopul prevenirii unor boli sau atacul unor daunatori in perioada
germinarii pina la rasarire si se realizeaza prin metode fizice si chimice.
-calirea se efectueaza la seminte pentru a imprima viitoarelor plante un plus de vitalitate, precocitate si
rezistenta la temperaturi scazute, prinmetoda socurilor termice(alternanta de valori pozitive cu cele
negative);
-umectarea se aplica la semintele cu tegumentul tare si gros care germineaza greu,pentru grabirea
incoltirii,semintele asezindu-se in straturi iar durata de umectare fiind diferita in functie de specia
legumicola:2-4 ore la grupa verzei;12-14 ore la pepeni,castraveti,dovleci;45-48 orela patlagele,
tomate,vinete, ardei;48-60ore la marar telina morcov.
-incoltirea fortata are loc sub efectul temperaturii, conditii de umiditate si aerare reducindu-se perioada de
rasarire a plantelor la culturile succesive,timpurii si asociate.
27

-stratificarea se face in nisip umed unde incoltesc, dupa care se seamana intr-un sol reavan si se practica la
speciile cu maturare esalonata a semintelor.
-stimularea germinarii se realizeaza prin tratarea semintelor cu ultasunete,curent electric,izotopi
radioactivi,radiatii electromagnetice,pe cale chimica folosind substante stimulatoare.
Tratarea semintelor este necesara pentru prevenirea atacurilor unor boli si daunatori ce se pot efectua prin
diferite mijloace,deoarece unele dintre acestea se pot transmite prin intermediul semintelor iar altele se pot
afla in spatiul de cultura. Una din metodele fizico-chimice mai eficienta este vacuum-infiltratia prin care se
asigura o protectie a plantulelor intr-o faza in care acestea sunt foarte sensibile.
Tratamentele termice si chimice recomandate pentru tratarea semintelor la principalele legume cultivate se
fac pe cale termica in mediu uscat si umed sau prin prafuire,imersie,vacuum infiltratie.
Producerea rasadurilor de plante legumicole
Pentru obtinerea de productii mari, timpurii, de calitate superioara si la costuri scazute de legume, este
necesar ca producerea lor sa se faca intr-un timp foarte scurt ceea ce este posibil numai prin producerea lor
prin rasad.
Producerea rasadului este prima etapa in tehnologia aplicata la multe culturi agricole ce duce la devansarea
aparitiei de legume cu 50-60 de zile, fata de culturile infiintate direct in cimp.
Producerea rasadului are loc in spatii protejate prin crearea unor conditii artificiale, in care plantele parcurg
o anumita etapa de dezvoltare cu numele de faza de rasad grabind cu citeva saptamini aparitia productiei,
prin pregatirea rasadului atunci cind in cimp nu sunt conditii pentru cresterea si dezvoltarea plantelor, ulterior
facindu-se plantarea rasadului in cimp cind conditiile climatice o permit.
Producerea rasadurilor in tara noastra inainte de 1990 se efectua in sere inmultitor si in sere incalzite unde
se tineau rasadurile repicate pina atingeau virstele pentru fiecare specie in vederea plantarii.
In momentul actual producerea rasadurilor are loc in ferme private pe terenurile proprietate pentru necesar
propriu cit si pentru aprovizionarea gospodariilor populatiilor ce solicita rasad de pe piata libera.
Fermierul ce infiinteaza ferma pentru producerea rasadurilor trebuie sa aiba in vedere anumite
aspecte,acestea fiind:
-criterii de amplasare ;
-caracteristici tehnologice;
-sa fie dotata cu utilitati;
-sa fie dotata cu masini si utilaje.
-sa aiba relatii cu productia.
Particularitatile tehnologiei de producere a rasadurilor.
Programarea producerii rasadurilor se va face in sere,rasadnite sau solarii,se va efectua luind ca referinta
data infiintarii culturii si urmatoarele elemente;
-stabilirea datei de plantare;
-precizarea virstei optime a rasadului;
-pregatirea semintelor;
-metoda de cultura;
-evolutia factorilor climatici;
-precizarea duratei de timp de la insamintare pina la rasarirea plantelor;
28

Indiferent de locul unde vor fi produse sau vor fi cultivate rasadurile, acestea trebuie sa fie
corespunzatoare din punct de vedere calitativ.Folosirea unui rasad de calitate constituie indeplinirea primei
premise pentru o productie superioara,deoarece calitatea rasadului influenteaza direct vigoarea plantelor si
potentialul acestora de productie.
Etapele tehnologice de producere a rasadurilor.In tehnologia de producere a rasadurilor sunt cuprinse
mai multe lucrari,care trebuie parcurse in mai multe etape, in functie de spatiul folosit pentru producerea
rasasdurilor. La producerea rasadurilor in rasadnite cu incalzire biologica sunt de parcurs urmatoarele etape ;
-pregatirea biocombustibilului,colectarea gunoiului de grajd,pastrarea gunoiului,preincalzirea gunoiului;
-prergatirea rasadurilor,repararea si confectionarea tocurilor si ferestrelor,dezinfectia tocurilor si
ferestrelor;
-infiintarea rasadnitelor,confectionarea patului cald la rasadnitele de suprafata cu introducerea gunoiuluiin
rasadnitele ingropate, asezarea tocurilor pe paturile calde,asezarea ferestrelor pe tocuri,acordarea intervalului
de 5-8 zile pentru favorizarea simentinerea incalzirii patului cald,eliminarea amoniacului degajat de masa
gunoiului,stabilizarea temperaturii din biocombustibil de 30-35 grade celsius;
-pregatirea amestecurilor de paminturi,asigurarea din vreme a componentelor necesaare,cernerea
componentelor,amestecarea componentelor,tratarea amestecului,introducerea amestecului in
rasadnite,acordarea unui interval de 5-7 zile pentru incalzirea amestecului,germinarea semintelor de buruieni
si plivirea acestora, eliminarea amoniacului rezidual;
-semanatul,afinarea substratului,nivelarea substratului,tasarea substratului,marcarea
rindurilor,semanatul,acoperirea semintelor cu substrat,udatul;
-controlul factorilor de madiu dupa semanat care priveste dirijarea caldurii, luminii, umiditatii,aerisirii
sifertilizarii;
-efectuarea lucrarilor speciale,repicatul rasadurilor,tratarea cu substante regulatoare, tratarea cu substante
regulatoare,impotriva agentilor patogeni si a daunatorilor, combaterea buruienilor;
-pregatirea rasadurilor pentru plantare, calitul plantelor.
Pregatirea biocombustibilului. Asezarea biocombustibilului in platforma de preincalzire (3-4m latime si 12,5m inaltime), cu o saptamina inainte de amenajarea rasadnitelor, inscopul declansarii proceselor de
descompunere a materiei organice.
Pregatirea terenului.Se curata terenul de zapada sau gheata,dupa care se asterne un strat de paie sau coceni ,
in grosime de 5 cm , cu scopul de aferi patul cald de racire.
Amenajarea rasadnitei. Lucrarile de amenajare a rasadnitei sunt: asezarea patului cald (grosimea trebuie sa
fie 60-70cm la inceputul lunii februarie pina la 30-40 cm in luna martie),materialul organic punindu-se
afinat,asezarea tocurilor,introducerea intoc a biocombustibilului pina la marginea superioara a acestuia,
curatirea marginilor tocului,asezarea ramelor peste care se pun prelete din mawterial plastic si rogojini.
Introducerea amestecurilor de paminturi in rasadnita. Se executa lucrarile; ridicarea ramelor,tasarea
uniforma,prin calcare a biocombustibilului din toc pina la nivelul inferior al acestuia,presarea
uniforma,deasupra patului cald din toc a unui strat subtire de cenusa sau praf de var pentru neutralizarea
aciditatii biocombustibilului in scopul prevenirii dezvoltarii in substratul nutritiv a miceliilor de ciuperci de
balegar, introducerea amestecului nutritiv (6-8cm grosime pentru rasadnitele destinate semanatului si 1012cm grosime pentru repicat);acoperirea tocului cu rame sau rogojini. Pentru incalzirea substratului,
rasadnitele se lasa acoperite timp de 3-5 zile.
29

Semanatul se efectueaza in mai multe moduri, in functie de locul unde se produc si de densitatea
rasadurilor;
-semanatul cu desime mare .pentru rasadurile ce urmeaza sa fie repicate;
-semanatul cu desime mica,pentru rasadurile ce nu se vor repica.
Pregatirea substratului pentru semanat.Inainte de semanat se fac urmatoarele lucrari:
-afinarea substratului pe toata grosimea sa ;
-nivelarea,pentru a evita unele diferentieri in aprovizionarea cu apa;
-tasarea usoara a stratului superficial;
-marcarea rindurilor de semanat cind se seamana in rinduei sub forma unor santulete, la distanta de 5cm
cind se va repica si 8-10cmdistanta cind nu se va repica rasadul cu adincimea de 0,5-1cm,infunctie de
marimea semintelor.
Distribuirea semintelor sau semanatul propriu-zis
Se poate face manual prin imprastiere cit mai uniforma, ordonat pe santulete marcate,la distanta de 1-2cm
pe rind,daca se vor repica si 3 cm distanta pe rind cind nu se va repica rasadul.
Semanatul pe substrat se va efectua parcurgind urmatoarele operatiuni;
-distribuirea semintelor;
-acoperirea semintelor cu un substrat de amestec special cit mai afinat;
-tasarea stratului de acoperire pentru asigurarea contactului semintelor cu substratul;
-udarea cu apa la temperatura de circa 20-25grade;
-acoperirea semanaturii cu folie sau ferestre de sticla pentru evitarea evaporarii apei;
Repicatul se refera la transplantarea plantelor foarte tinere intr-un nou spatiu de crestere,la distante mai
mari intre plante, pentru ca acestea sa dispuna de conditii mai bune de mediu in vederea unei cresteri si
dezvoltari cit mai intense.Momentul optim pentru repicarea rasadurilor se considera atunci cind frunzele
cotiledonate ale plantelor
au o pozitie orizontala iar frunzele adevarate sunt in plina crestere.Lucrarea este considerata obligatorie
pentru majoritatea rasadurilor destinate culturilor protejate, la care calitatea joaca un rol deosebit in obtinerea
unor productii timpurii si ridicate. Repicatul poate fi evitat numai in cazul obtinerii rasadurilor prin
semanatul direct in ghivece. De asemenea, nu se repica rasadurile de castraveti.
Ingrijirea rasadurilor. Scopul lucrarilor de ingrijire este obtinerea unor plante cit mai viguroase care se pot
adapta usor in conditiile pe care le vor gasi dupa plantare.Dintre lucrarile mai importante putem enumera:
reglarea luminii,dirijarea temperaturii,aerisirea,udarea,fertilizarea suplimentara,tratamentul cu substante
biostimulatoare,plivirea buruienilor,repicatul rasadurilor,prevenirea si combaterea bolilor si
daunatorilor,calirea rasadurilor,controlul calitatii rasadului.

4.Tehnologii generale de cultivare a legumelor

4.1.Pregatirea terenului si a solului
30

Obtinerea de productii sporite de legume depinde in mare masura de alegerea celor mai bune soluri pentru
cultura,situate in apropierea de surse de apa pentru irigare.
Realizarea de productii mari depinde si de aplicarea unei agrotehnici corespunzatoare, ce incepe cu lucrari
de pregatire a solului Prin pregatirea terenului in legumicultura se intelege totalitatea lucrarilor care se
efectueaza in scopul infiintarii,asigurarii conditiilor optime pentru mecanizarea lucrarilor si irigarea
culturilor. Lucrarile de pregatire a terenului pot fi grupate in : -lucrari initiale;
-lucrari de baza de pregatire a terenului.
Lucrarile initiale sunt lucrari capitale care se executa o singura data, in momentul luarii in exploatare a
terenului.Printre acestea se numara: defrisarea arborilor si arbustilor, scoaterea si departarea pietrelor, a
musuroaielor si a frunzelor.
Lucrarile de baza reprezinta lucrari capitale care se executa pentru o perioada indelungata de timp acestea
fiind; nivelarea capitala si lucrarile de amenajare aterenului pentru irigatii.
Nivelarea capitala a terenului se executa o singura data la inceputul luarii in cultura irigata a terenului, cind
se amenajeaza terenul si se construieste sistemul de irigatii.
Este o lucrare de baza in legumicultura, prin care se urmareste realizarea unor suprafete de teren cu o
inclinare cit mai uniforma in scopul executarii inbune conditii airigatiei si reglarii regimului de apa din
sol.Repartizarea neuniformaa apei pe teren in momentul irigarii, pe terenurile insuficient nivelate , atrage
dupa sine fenomene negative cum ar fi; baltire apei in anumite portiuni de teren, racirea solului, asfixierea
plantelor, umezirea insuficienta,salinizarea,consumul nerational de apa si crearea unor conditii nefavorabile
pentru executarea lucrarilor mecanizate.Gradul de inclinare aterenului variaza in functie de textura solului
dar la solul nivelat se recomanda sa aiba o panta uniforma si continua pe toata lungimea sa ,de 1-3 la mie.
Amenajarea terenului pentru irigatie reprezinta o a doua lucrare de baza de pregatirae a terenului in
legumicultura.Functionarea corecta asistemului de irigatie este asigurata inafararetelei de canale si de o serie
de instalatii cu care trebuie sa fie prevazuta reteaua.
Instalatiile au urmatoarele functii:
-captarea apei din sursa si inbunatatirea calitatii ei;
-reglarea nivelului si si a debitului apei in diferite sectoare ale sistemului;
-asigurarea transportului apei,asigurarea evidentei debitului si volumelor de apa sievacuarea apei colectate.
Lucrarile de pregatire a terenului si solului inainte de semanat sau plantat au drept scop asigurarea
conditiilor optime pentru cresterea si dezvoltarea plantelor legumicole, sub raporturile de nutritie minerala,
umiditate,aer si gaze in sol, precum si executarea in conditii optime alucrarilor mecanice.Dintre aceste lucrari
fac parte:
-desfiintarea mijloacelor de sustinere a plantelor si inlaturarea resturilor culturilor anterioare;
- fertilizarea de baza si aplicarea amendamentelor;
-lucrarile de pregatire asolului.
Desfiintarea mijloacelor de sustinere aplantelor si inlaturarea resturilor culturilor anterioare se fac in
scopul asigurarii unor conditii optime pentru executarea tuturor lucrarilor de pregatire a terenului si solului.
Se fac anual la sfirsitul perioadei de vegetatie
si constau in ridicarea,transportul si depozitarea mijloacelor de sustinere care au fost folosite pentru
sustinerea plantelor ,precum si inlaturarea resturilor de plante de la culturile precedente.
31

Fertilizarea de baza si aplicarea amendamentelor sunt lucrari care, de obicei se executa in cimp toamna.
Pentru fertilizarea de baza in cimp se folosesc ingrasaminte organice si minerale relativ greu solubile.Prin
incorporare ingrasamintele ajung in contact cu o masa mare de sol, contribuind la sporirea fertilitatii si
inbunatatirea proprietatilor fizice ale solului .
Amendamentele se incorporeaza in sol odata cu ingrasamintele de baza , dar aplicarea lor se face la
intervale de 6-9 ani.
Lucrarile de pregatire a solului in legumicultura sunt :
-lucrari executate cu plugul(aratul si desfundatul);
-mobilizarea straturilor profunde ale solului(subsolajul);
-nivelarea de exploatare;
-aplicarea erbicidelor ;
-lucrari de modelare aterenului si de pregatire a patului germinativ.
Aratura se executa in special toamna, la adincimea de 28-30cm,pentru infiintarea culturilor legumicole
intoamna sau primavara,si vara la adincimea de 20-25cm pentru cultuyrile ce se infiinteaza in vara. Aratura
de toamna nu se grapeaza pentru ca solul sa acumuleze cit mai multa umezeala si pentru a se reface structura.
Pentru aratura de vara , daca solul este uscat si tasat, cu3-5 zile inainte de executarea araturii se aplica o
udare de aprovizionare, cu o norma de 300-400metri cubi apa/ha.
Subsolajul este necesar deoarece in legumicultura udarile si fertilizarile repetate produc fenomene de
impermeabilizare la nivelul straturilor inferioare ale solului, care sunt deosebit de daunatoare
culturilor..Lucrarea se repeta la 3-4 ani. Adincimea de afinare este de 45cm.
Desfundatul solului se recomanda in special in cazul infiintarii cultuirilor de plante legumicole perene, si se
efectueaza cu pluguri speciale.
Nivelarea de exploatareeste lucrarea de nivelare aterenului si solului, care se executa anual si are drept scop
corectarea denivelarilor produse de executarea unor lucrari si de tasare neuniforma a solului in diverse
portiuni de pe suprafata solei sau a parcelei. Nivelarea in cimp se poate executa toamna,inainte de aratura,sau
primavara inainte de modelare. In ambele cazuri,inainte de nivelare solul se mobilizeaza prin lucrarea cu
scarificatorul sau cu grapa cu discuri la adincimea de 20cm. Pina la modelat in vederea semanatului sau
plantatului solul se mentine afinat, pein lucrari executate cu grapele cultivatoarele sau frezele. Afinarea se
executa superficial in scopul evitarii evaporarii apei din sol si reducerii costurilor lucrarilor.
Combaterea pe cale chimica a buruienilor se face prin tratarea solului cu diferite erbicide specifice.Inainte
de modelare se aplica erbicidele,ce trebuie sa fie incorporate in sol la maximum 20 minute de la aplicare,
precum si erbicidele granulate.Incorporarea in sol a erbicidelor pulverizate pe suprafata acestuia se poate
realiza cu :grapa cu discuri,freza si combinatorul pentru pregatirea patului germinativ.
Modelarea solului in straturi inaltate permite irigarea culturilor legumicole, prin rigole lungi, si mecanizarea
completa alucrarilor. Modelarea solului se poate executa prin una sau doua lucrari,iar daca solul este bine
maruntit,modelarea se executa numai cu modelatorul . In cazul in care solul nu sa putut afina si marunti
corespunzator, se deschid rigole de udare cu ajutorul cultivatorului prevazut cu rarite, dupa care se
perfecteaza modelarea cu modelatorul.
Lucrarea de modelare a solului prezinta urmatoarele avaantaje:
-primavara straturile se zvinta mai repede permitind executarea lucrarilor de infiintare aculturilor
legumicole mai timpuriu;
32

-incazul irigatiei prin aspersiune sau a precipitatiilor abundente ,excesul de apa se poate scurge prin
rigole;
-prin zvintarea rapida astraturilor se evita deprecierea fructelor la unele specii ale caror tulpini se intind
pe sol, fiind ferite de umiditate excesiva;
-se usureaza lucrarile de recoltare la unele culturi;
-faciliteaza folosirea tractoarelor si a mijloacelor mecanice la executarea lucrarilor.

4.2.Infiintarea culturilor de legume ; semanatul si plantatul direct in cimp.

Dupa lucrarile de pregatire a terenului in cimp, urmatoarea lucrare ce se efectueaza in legumicultura este
infiintarea culturilor de legume prin semanat in cimp si prin plantarea rasadurilor.
Semanatul legumelor in cimp poate fi aplicata la toate culturile legumicole, daca conditiile climatice sunt
corespunzatoare in momentul infiintarii culturii.Speciile
legumicole ce se seamana direct in cimp sunt:spanacul,salata,radacinoasele,mazarea, fasolea
,castravetii,dovleceii si tomatele de toamna; fiind semanate in cimp atunci cind temperatura mediului este
optima incoltirii semintelor si desfasurarii normale a fazelor de vegetatie.
Semanatul se face toamna devreme, primavara si vara functie de specia legumicola si cerintele pietei. La
infiintarea culturii trebuie respectata epoca optima de semanat pentru a avea o rasarire uniforma si a nu
compromite cultura semanata. Speciile care sunt rezistente la frig se seamana toamna devreme pentru ca la
venirea iernii plantele sa fie inradacinate si sa aiba citeva frunze. Semintele mici cum sunt cele de
salata,patrungel telina, tomate pentru a fi semanate cit mai uniform se amestec acu nisip pamint cernut sau
rumegus. Adincimea de semanat depinde de marimea semintei si de puterea de strabatere a stratului de
pamint. La speciile cu seminte marunte(cimbru,salata,patrunjel, ceapa) adincimea de semanat este de 1-2cm,
la cele cu seminte mijlocii(varza ,castraveti,spanac) de 2-3cm,iar la speciile cu saminta mare(pepeni,fasole,
mazare) si pretentioase la umezeala(sfecla)de 3-4cm.
Pentru insamintarea legumelor se folosesc masinileSUP-21,SPC-4 si SPC-6 ce pot semana in teren nivelat
cit si nenivelat. Semintele mici se drajeaza prin inglobarea intr-un amestec nutritiv ce le mareste
dimensiunea si le inbunatateste forma pentru a fi semanate bob cu bob.
Plantatul rasadurilor de legume este metoda cea mai indicata, culturile legumicole infintindu-se prin rasad
fapt ce duce la obtinerea de productii timpurii in etape succesive din primavara pina toamna
tirziu.Respectarea epocii optime de plantare depinde de pretentiile fiecarei specii fata de clima si are ca efect
diminuarea productiei daca se intirzie plantarea prin efectul nefavorabil al brumelor inrt-un stadiu in care nau ajuns la capacitatea normala de a produce. Important este si respectarea schemelor de plantare pentru
asigurarea densitatii optime si pentru efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si recoltare.Lucrare de
plantat se executa cu masina de plantat rasaduri MPR-4 sau MPR-6 in agregat cu tractorul legumicol.
La unele specii legumicole la infiintarea culturii se foloseste ca material saditor partea vegetativa;butasi
,lastari,bulbi,rizomi,tufe,drajoni,ce se planteaza in sol cu masini speciale cum sunt masina de plantat cartofi
sau masina de plantat arpagic,in agregat cu tracor de 45-100CP.

4.3.Lucrari de ingrijire aplicate la culturile de plante legumicole:

33

Lucrarile aplicate solului si plantelor.

Dupa infiintarea culturilor,pentru crestere si dezvoltare platele legumicole au nevoie de ingrijire fapt ce se
realizeaza prin lucrari de ingrijire aplicate in perioada de crestere. Lucrarile de ingrijire se fac atit la sol cit si
la plante si se efectueaza pentru distrugerea crustei,afinarea solului,combaterea buruienilor,a bolilor si
daunatorilor,raritul, mulcirea, musuroitul ,copilitul,cirnitul,ciupitul,sustinerea plantelor,fertilizarea,irigarea,
protectia impotriva brumelor.
Afinarea solului si combaterea crustei au drept scop crearea celor mai bune conditii pentru cresterea si
dezvoltarea plantelor sub raportul regimurilor de:umiditate,gaze,nutritia minerala si temperatura in sol.
Afinarea solului si combaterea crustei se poate face:
-mecanic-prin grapare cu grape usoare si grape stelate,prin prasile mecanice;
-manual prin prasile(pe suprafete mici).
Prasilele se pot executa inainte de rasarirea plantelor ,cind rindurile sunt marcate de plante indicator sau
dupa rasarirea plantelor din cultura.
Combaterea crustei se mai poate face prin :
-aplicarea ingrasamintelor organice;
-aplicarea unor substante sau materiale anticrusta;
-incorporarea in sol aunor materiale inerte sau amaterialelor plastice expandate.
Combaterea buruienilor trebuie executata in permanenta intrucit ele concureaza plantele de cultura prin
consumul de apa,substante nutritive si bioxid de carbon,umbrirecare influenteaza negativ procesul de
fotosinteza,inrautatirea regimului de caldura,raspindirea unor boli si daunatori,impidicarea efectuarii in bune
conditii a lucrarilor de ingrijire.Pe linga folosirea erbicidelor, prasilele contribuie la combaterea buruienilor
in mod eficient.Pentru ca prasilele sa fie eficiente la maxim,ele trebuie sa fie aplicate imediat ce buruienile au
rasarit si inainte ca acestea sa formeze radacini puternice.In unele cazuri, pe rindurile de plante, inlaturarea
buruienilor se poate face si prin plivit, prin smulgerea lor cu tot cu radacini.
Un alt mod de distrugere a buruienilor din culturile de legume este combaterea chimica prin folosirea
erbicidelor. La aplicarea erbicidilor trebuie sa se tina seama de urmatoarele elemente principale:alegerea
preparatului,doza si epoca de aplicare,factorii care influenteaza aplicarea. Pentru tratament se vor alege pe cit
posibil erbicidele care intrunesc conditiile:au o mare selectivitate si fitotoxicitate,pot fi folosite la un numar
cit mai mare de specii legumicole, nu provoaca arsuri la plantele la care se folosesc,sunt puternic fitotoxice
pentru un numar mare despecii de buruieni,au efect indelungat, nu este necesara incorporarea lor in sol
imediat dupa administrare,se aplica inainte de infiintarea culturilor,nu lasa reziduri daunatoare in sol, se
folosesc in doze mici si au un cost redus. Gama de erbicide folosite in legumicultura este foarte larga an de
an aparind preparate noi.
Mulcirea solului-consta in acoperirea solului cu diferite materiale care impiedica formartea crustei.Pentru
mulcire pot fi folosite o serie de materiale usor de procurat, cum sunt mranita,gunoiul de grajd
semidescompus,paiele, pleava,rumegusul.
`Daca exista posibilitati de procurare se pot folosi si bitumul,turba,folia de polietilena, hirtia speciala ce dau
rezultate foarte bune.
34

Musuroitul este lucrarea ce se face in cazuri speciale si are ca scop marirea suprafetei de evaporare
asolului.Musuroitul se aplica daca este asigurata irigarea culturilor si plantele vor putea sa aiba suficienta apa
in perioada de vegetatie. Musuroitul se executa manual sau mecanizat cu ajutorul cultivatorului echipat cu
rarite ce face bilonarea pe rind, actionat de tractorul legumicol.
Copilitul este lucrarea ce indeparteaza lastarii(copilii) care apar din muguri situati la locul de insertie pe
tulpini a pedunculilor frunzelor la speciile si soiurile de plante legumicole.L
astarii se indeparteaza in
momentul aparitiei lor si pina cind au cel mult 10cm lungime si se repeta de 3-4ori in timpul de vegetatie a
plantelor.Soiurile semiinalte(cu crestere determinata) ca si plantele cultivate in zone secetoase se copilesc
numai odata sau deloc.
Cirnitul consta in inlaturarea virfului plantelor deasupra celei dea treia sau a patra inflorescenta pentru
limitarea cresterii si grabirea maturarii fructelor. La tomatele timpurii dupa efectuarea copilitului prin care se
lasa o singura tulpina,cirnitul este obligatoriu pentru obtinerea de recolte intr-un timp mai scurt. In toate
cazurile,cirnitul se executa deasupra ultimilor 2 frunze pentru a mari capacitatea de fotosinteza a plantelor.
Prin cirnit se sisteaza cresterea vegetativa si se favorizeaza procesele de formare, crestere si de maturare
afructelor.In mod curent se practica la culturile de tomate si mai rar la castraveti,ardei, vinete si pepeni.
Ciupitul se aplica de obicei la castravetii timpurii prin inlaturarea virfului plantei la care se lasa 3-4 frunze.
Prin ciupit, se opreste cresterea in lungime a tulpinii, planta fiind obligata sa faca ramificatii laterale pe care
apar mai multe flori femele decit pe tulpina principala. In acestfel apar productii de castraveti mai mari si mai
timpurii. La aplicarea taierilor este necesara o atentie deosebita pentru a evita raspindirilor bolilor de la
plantele infectate, prin folosirea uneltelor dezinfectate.
Raritul plantelor din cultura se aplica la culturile semanate direct in cimp in vederea asigurarii unei densitati
normale avind ca scop eliminarea din cultura a plantelor slab dezvoltate si asigurarea distantei optime intre
plantele viguroase. Raritul se aplica la culturile de tomate, ceapa,radacinoase,castraveti ce se infiinteaza
direct in cimp iar momentul efectuarii raritului corespunde fazei in care plantele au format primele frunze
adevarate.Neefectuarea lucrarii de rarit la timp duce la slaba crestere si dezvoltare a plantelor cu scaderea
productiei atit cantitativ cit si calitativ.Plantele se smulg cu tot cu radacina raminind in cultura cele mai
viguroase plante, cite una singura la distanta corespunzatoare pe rind.
Sustinerea plantelor este o lucrare necesara anumitor specii legumicole cu port inalt si tesut mecanic slab
dezvoltat care nu asigura mentinerea plantei in pozitie erecta (tomat,
fasole urcatoare,castraveti).
Sustinerea plantelor legumicole se face prin mai multe forme cum sunt: spalieri,tutori si piramide formate
din 3-4 tutori.
La sustinerea pe spalier cind sirma este aproape de sol, plantele se vor lega direct de sirma, iar cind sirma
este la inaltime mare plantele sunt legate printr-un capat de sirma si celalalt de planta. Spalierii se
confectioneaza din bucati de lemn care se introduc in pamint in asa fel incit sa ramina deasupra solului 4050cm din lungimea lor.
Sustinerea pe tutori a fiecarei plante este mai putin recomandata deoarece necesita cantitati mari de material
lemnos si multa forta de munca.
Fertilizarea culturilor de legume este necesara datorita caracterului intensiv in care se cultiva in prezent, in
vederea obtinerii de productii mari, fapt ce duce la un consum foarte mare de ingrasaminte.Prin fertilizare se
asigura in sol in zona radacinilor cantitati suficiente de ingrasaminte, in fazele de crestere si fructificare
35

intensa a plantelor, functie de starea de vegetatie a culturii, fie prin imprastiere pe suprafata solului sau prin
apa de irigatie.
Fertilizarea faziala se face cu ingrasaminte chimice sau cu ingrasaminte organice, cele mai bune rezultate
obtininduse prin folosirea alternativa a ingrasamintelor chimice cu cele organice.
Eficienta ingrasamintelor este conditionata de tipul de ingrasamint folosit de metoda de aplicare si epoca de
aplicare, administrarea facindu-se in doze anuale in mai multe etape.
Se disting trei metode principale de aplicare a ingrasamintelor in raport cu epoca de administrare:
-fertilizarea de baza inainte de semanat cu incorporarea ingrasamintelor in sol toamna sau primavara;
-fertilizarea odata cu semanatul sau plantatul are ca scop asigurarea nutritiei plantelor in conditii optime in
primele 20-30 de zile de la rasarire;
-fertilizarea faziala are ca scop completarea cerintelor plantelor legumicole cu elemente nutritive, pe faze de
vegetatie.
Ingrasamintele folosite in legumicultura sunt :ingrasamintele organice,ingrasamintele organice verzi si
ingrasamintele minerale.
Ingrasamintele organice carte se folosesc sunt: gunoiul de grajd,mranita,urina,paiele, compostul,gunoiul
artificial.
Ingrasamintele organice verzi folosite in legumicultura sunt: trifoi, lupin,mazare, mazariche,sulfina.
Ingrasamintele minerale(chimice) folosite sunt simple si complexe; pe baza de azot, fosfor,
potasiu,magneziu,fier sulf si cu cu microelemente.
Irigarea culturilor legumicole este importanta deoarece plantele legumicole sunt mari consumatoare de apa
pentru crestere si dezvoltare cit si pentru obtinerea de productii mari. Mentinerea in sol pe tot timpul
vegetatiei plantelor a nivelului constant de umiditate se realizeaza prin aplicarea a 8-10 udari cu 300500metri cubi/ha la o udare, pentru toate speciile legumicolepretentioase la apa cum sunt varza, tomatele,
ardeii.
Metodele de irigare folosite in prezent sunt ;
-prin aspersiune;
-pe rigole;
-prin picurare.
Practic,momentul udarii este stabilit dupa starea plantelor,temperatura solului si a atmosferei.
Irigarea prin rigole este metoda cea mai utilizata la culturile legumicole apa circulind la suprafata solului
infiltrindu-se in sol pina la radacinile plantelor prin capilaritate.
Udarea prin rigole prezinta urmatoarele avantaje:
-eficienta ridicate ,intrucit apa este adusa direct la radacinile plantelor prin infiltratie putind fi preluata usor
de plante;
-cheltuielile pentru exploatarea terenului sunt reduse;
-asigura posibilitati largi pentrumecanizarea lucrarilor;
-poate fi practicata la toate culturile.
Irigarea prin aspersiune este metoda prin care apa de irigatie este pompata direct din sursa,canal
deschis,retea de presiune prin pulverizare in aer de unde picaturile cad pe plante si sol sub forma de
ploaie.Aductiunea si distributia apei se face prin sisteme, instalatii,agregate si aspersoare si prezinta
36

dezavantaje prin faptul ca investitia pe hectar este mare,necesita instalatii speciale,are consum de energie
ridicat,pierderile prin evaporare sunt mari si necesita consum mare de timp la mutarea conductelor.
Avantajele acestei metode constau in faptul ca; nu necesita modelarea solului, se poate folosi ca metoda de
combatere a ingheturilor,asigura posibilitatea udarii unor terenuri cu permeabilitate mare si creaza conditii de
mecanizare a lucrarilor.
Irigarea prin picurare consta in distributia apei pe suprafata de cultura a unor cantitati reduse de apa intr-o
perioada indelungata de timp apa fiind distribuita prin conducte sub forma de picaturi. Avantajele metodei
sunt:
-economie de apa;
-creaza conditii de umiditate in sol;
-permite administrarea ingrasamintelor minerale sub forma de solutii;
-se reduc semnificativ pierderile de apa prin evaporatie si infiltratie.
Dezavantajele metodei sunt prin investitiile mari la hectar, comparativ cu aspersiunea sau scurgerea la
suprafata si pericolul permanent de infundare a dispozitivelor de picurare.
Protejarea culturilor legumicole impotriva brumelor duce la marirea sigurantei recoltei si la obtinerea unor
productii mai timpurii primavara si mai tirziu toamna, largind
perioada de consum aproduselor legumicole proaspete. Protectia se aplica frecvent la culturile sensibile la
frig cum sunt :ardeii,tomatele si vinetele.Apararea culturilor legumicole impotriva brumelor se realizeaza
prin:
-acoperirea plantelor cu pamint, se executa cu o zi sau citeva ore inainte de aparitia ingheturilor;
-acoperirea plantelor cu folie de polietilena prin asezarea acesteia pe un schelet de nuiele sau fier brut;
-producerea perdelelor de fum prin arderea diverselor materiale organice ,anvelope uzate de cauciuc sau cu
ajutorul capsulelor. Gramezile de gunoi se aseaza la distanta de 40-60 m una de alta si se aprind cu 6o-90 de
minuteinainte de caderea brumelor.

4.4. Tehnologia de cultivare a plantelor legumicole in sere

La cultivarea legumelor in sere, rasadurile se produc in spatii cu destinatie speciala(sere) unde se asigura
conditii corespunzatoare producerii materialului de plantat in tot timpul anului. Serele in care se produc
rasadurile de legume trebuie sa permita mecanizarea lucrarilor si folosirea complexa aspatiului de productie
si sa ofere mijloace pentru dirijarea principalelor factori de vegetatie(caldura, umiditate, aer) in functie de
cerintele fiecarei specii. Serele pentru producerea rasadurilor trebuie sa asigure niste conditii si anume: sera
inmultitor sa fie dotata cu instalatie de incalzire tehnica a solului pe toata suprafata,sera sa fie
compartimentata in funtie de speciile pentru care se produce rasadul, serpentinele de incalzire a aerului sa fie
amplasate la anumite distante de la nivelul solului(70-80cm) incit sa se asigure folosirea registrelor de sub
registre si evitarea supraincalzirii aerului din jurul plantelor,dotarea serelor cu instalatii pentru dezinfectia
termica asolului, dotarea serelor cu instalatii de irigare pentru toata suprafata,asigurarea unei suprafete de
aerisire cit mai mare in seresiasigurarea unei etansietati bune pentru evitarea pierderilor de calcdura.Culturile
de legume la care se foloseste aceasta tehnologie de cultivare insere sunt tomatele,ardeiul gras,ardeiul
iute,patlagele vinete,castraveti,pepeni galbeni,salata.
37

La producerea plantelor legumicole in sere trebuie avute in vedere mentinerea in limite normale a
fertilitatii solului, asigurarea caldurii,luminii si umiditatii precum si masurile de igiena culturala ce vor duce
la obtinerea de productii superioare cantitativ si calitativ.
Inaintea infiintarii noii culturi se vor efectua o serie de lucrari pregatitoare ele fiind:
-evacuarea resturilor vegetale ale culturii anterioare dupa incheerea fiecarei serii de productie, prin smulgere
si desprindere de sistemul de sustinere al serei;
-stabilirea focarelor de boli si daunatori pentru fiecare compartiment al serei si pe fiecare travee unde se vor
efectua tratamente diferentiate pentru igienizarea serei;
-mobilizarea solului ce se desfasoara in mai multe etape pentru a asigura conditii favorabile pentru
dezvoltarea sistemului radicular si a activitatii florei microbiene utile;
-fertilizarea de baza a solului inaintea fiecarui ciclu de productie prin aplicarea de ingasaminte organice si
complementar ingrasaminte chimice in doze suficiente pentru obtinerea de productii mari;
-dezinfectia solului si a serei prin combaterea agentilor patogeni si a daunatirilor cu substantele adecvate de
combatere;
-modelarea solului ce se realizeaza cu modelatorul MMS-2,8 in agregat cu tractorul V-400m.
Infiintarea culturilor legumicole in sere este precedat de pregatirea pentru plantare si livrare a
rasadului,distribuirea rasadului si plantarea rasadului.
Lucrarile de ingrijire ce se aplica culturilor legumicole din sere sunt lucrari aplicate solului si lucrari
aplicate plantei.
L ucrarile aplicate solului sunt: afinarea solului cu lucrarea de prasit si bilonarea plantelor si mulcirea
culturilor aplicate speciilkor cu sistem radicular superficial.
Lucrarile aplicate plantei sunt: completarea spatiilor neplantate, sustinerea plantelor, taierile la
plante,defoliatul,cirnitul, aplicarea stimulatorilor si inhibitorilor,polenizarea suplimentara si prevenirea si
combaterea bolilor si daunatorilor, dirijarea factorilor de mediu in vegetatie,fertilizarea si recoltarea.

4.5. Tehnologii de cultivare a plantelor legumicole in solarii.

Cultivarea plantelor legumicole in solarii se practica pentru a reduce costurile productiei si pentru a asigura
aprovizionarea ritmica in tot timpul anului cu produse legumicole a populatiei si in special. In acest sens au
fost adoptate noi sisteme constructive de spatii protejate mai usoare si mai ieftine care asigura un
microclimat favorabil culturilor legumicole fara a mai fi nevoie de alta sursa de caldura decit cea solara. La
culturile in solarii materialele care se folosesc sunt din mase plastice, unde conditiile de microclimat
realizate, creaza posibilitati de practicarea sistemului de cultura de baza si culturi succesive, productia
aparind cu citeva saptamini mai devreme decit cea din cimp liber,eliminindu-se golul creat in perioada
amintita.
Cultivarea plantelor legumicole in solarii prezinta avantajul folosirii intensive a terenului prin practicarea
culturilor succesive in conditii de eficienta economica ridicata cu folosirea rationala a terenului din primavara
pina toamna tirziu.
Lucrarile pregatitoare infiintarii culturilor legumicole in solarii se desfasoara in doua etape:toamna si
primavara.
38

Lucrarile executate toamna incep imediat dupa desfiintarea ultimii culturii si constau in:
-repararea scheletului de sustinere a solariilor si consolidarea stilpilor;
-curatirea riguroasa de resturile vegetale ramase de la cultura anterioara;
-fertilizarea de baza cu 40-60t/ha gunoi de grajd o data la 2 ani si anual cu ingrasaminte chimice.
-aratura adinca la 28-30cm si subsolaj o data la doi ani;
-maruntirea solului cu ajutorul frezei.
Lucrarile executate primavara incep cu evacuarea apei acolo unde stagneaza si dupa zvintare se fac
urmatoarele lucrari:
-graparea terenului cu grapa cu discuri;
- dezinfectia spatiului de productie;
-dezinfectia solului;
-erbicidarea pentru distrugerea buruienilor;
-invelirea solului ce se face inainte sau dupa lucrarile de pregatirea solului;
-mobilizarea solului cu freza la adincimea de 15-18cm dupa invelirea solului ;
-modelarea solului cu modelatorul sau rarita hipo.
Cultura protejata a legumelor in solarii presupune folosirea judicioasa a terenului prin cultivarea intr-un an
de productie a 2-3 culturi succesive ce a sigura aparitia timpurie a productiei de primavara si prelungirea
recoltarilor toamna.
In schema de succesiune a culturilor din solarii trebuie incluse in mod obligatoriu legumele verdeturi care
fiind putin pretentioase la caldura pot fi cultivate intr-o perioada cu temperaturi mai scazute. Avind o
perioada de vegetatie mai scurta acestea elibereaza terenul devreme permitind plantarea culturilor de
baza.Realizarea a doua-trei culturi impune ca una dintre acestea sa paraseasca terenul`foarte devreme, adica
inainte de epoca optima de plantare a culturilor de baza, care de obicei sunt formate din specii cu cerinte
ridicate fata de caldura. Dupa unele culturi de baza (varza,conopida),plantate primavara devreme,rezultate
foarte bune se obtin prin infiintarea culturilor de tomate,castraveti sau fasole.
Dirijarea factorilor de mediu (a temperaturii interioare) in perioada de exploatare a solariilor prezinta
importanta deosebita deoarece realizarea temperaturilor necesare dezvoltarii plantelor in lunile martie aprilie
in solarii de 5-10grade peste temperatura exterioara (ce este de 4-5 grade) se realizeaza prin acoperirea cit
mai devreme a solariilor cevor fi tinute inchise iar aerisirea se va face numai in zilele insorite.
Lucrarile de intretinere a culturilor legumicole din solarii pentru buna crestere si dezvoltarea normala a
plantelor este conditionata de urmatoarele lucrari:
-verificarea modului de prindere a rasadului si completarea golurilor;
-afinarea solului si distrugerea buruienilor prin prasile repetate;
-irigarea plantelor;
-fertilizarea faziala ;
-combaterea bolilor si daunatorilor
-cirnitul plantelor;
-palisatul si conducera plantelor.

4.6. Recoltarea si valorifiacarea legumelor.

39

Recoltarea este operatiunea prin care legumele din cimp trec in sfera consumului si a
valorificarii.Momentul optim de incepere a recoltarii legumelor este legat de destinatia productiei; pentru
consum curent sau depozitare si pastrare pentru valorificare ulterioara in stare proaspata si posibilitate de
prelucrare industriala a legumelor.
Pregatirea recoltarii se face din timp si difera in functie de modul in care sunt plantate legumele in
sere,solarii sau direct in cimp, in vederea organizarii fortei de munca si aprovizionarii cu materialele necesare
recoltarii.
Organizarea recoltarii se face avindu-se in vedere urmatoarele aspecte:
-stabilirea formatiilor de lucru si a sarcinilor ce le revin muncitorilor;
-instruirea muncitorilor in vederea recoltarii avindu-se in vedere si calitatea produselor;
-asigurarea spatiilor de depozitare si de sortare a productiei;
-asigurarea materialelor auxiliare(galeti,lazi,cosuri,hirtie etichete sirma);
-asigurarea mijloacelor de transport;
-controlul calitatiii executarii lucrarilor si respectarii normelor de lucru,de tehnica si securitatii muncii.
Faza cea mai importanta la recoltare este stabilirea gradului de maturare si a momentului optim de inceperea
lucrarii,in functie de destinatia productiei si caracteristicele unor specii care in anumite conditii isi pot
desavirsi coacerea dupa ce au fost desprinse de pe planta.
In cazul legumelor se disting mai multe tipuri de maturitate:
-maturitate de recoltare (de gradina);
-maturitate de consum(tehnica sau industriala);
-maturitate fiziologica(cind saminta este capabila sa germineze).
Daca se are in vedere valorificarea legumelor,recoltarea se face in faza de maturitate comerciala,care
exprima cerintele comertului fata de produsul respectiv si reprezinta faza la care legumele trebuiesc livratepe
piata.
Oricare ar fi scopul urmarit, recoltarea trebuie sa se faca numai pe vreme uscata si racoroasa dimineata
dupa ce sa ridicat roua si produsele sau zvintat. De obicei legumele se recolteaza cind partile comestibile ale
plantei (bulbi,radacini frunze,fructe) au aspectul caracteristic fiecarei specii sau soi,marimea gustul si
culoarea specifica.
Recoltarea se face din punct de vedere tehnic prin desprinderea fructelor(legumelor) de pe planta mama si
introducerea legumelor in lazi usoare, galeti sau cosuri, fara ca produsele sa fie vatamate.Recoltarea
legumelor pentru consumul in stare proaspata pentru piata se face manual, iar pentru prelucrarea industriala
sau depozitare se recolteaza mecanizat prin folosirea de soiuri adectate in vederea folosirii tehnologiilor
corespunzatoare.
Recoltarea legumelor se poate face manual (ardei,pastaioase,vinete, tomate), cu ajutorul unor
unelte(radacinoase,cartofi),prin smulgere(ceapa,praz,ridichi,usturoi verde) sau cu masini de recoltat(mazare
pastai,fasole verde,cartofi,radacinoase).
Valorificarea legumelor este precedata de o serie de operatiuni care sunt importante si fara de care nu se
poate face valorificarea acestea fiind:
-conditionarea legumelor ce cuprinde operatiunile de sortare ,calibrare ,periere , spalare
,ceruire,ambalare transport, depozitare, pastrare si valorificare.
40

Tehnica valorificarii legumelor influenteaza nivelul eficientei economice a culturilor de legume, avind si
rol social, acela de a satisface permanent in sortiment cit mai variat si la un nivel corespunzator cerintele de
aprovizionare cu legume a populatiei.
Prin valorificare se intelege complexul de operatiuni tehnice, economice si organizatorice prin care
produsele trec de la recoltare pina la consumator in care legumele sunt supuse unor lucrari specifice de
recoltare,conditionare, ambalare,transport,depozitare si desfacere.
Principalele etape ale procesului de valorificare cupride urmatoarele;
-elaborarea planului de productie;
-contractarea integrala a productiei pe epoci de livrare ;
-evaluarea corecta a aparitiei productiei si intocmirea graficelor de livrare;
-recoltrarea fiecarei specii de legume la momentul si in conditiile cerute de valorificare;
-conditionarea legumelor prin sortare,periere,spalare,calibrare si ambalare;
-transportul legumelor pe cel mai scurt itinerar,fara manipulari inutile;
-livrarea- receptia produselor din punct de vedere cantitativ si calitativ;
-vinzarea produselor.

41

5. L E G U M I C U L T U R A

S PE C I ALA

5.1.CULTURA LEGUMELOR RADACINOASE

Din aceasta grupa fac parte o serie de plante legumicole cum sunt: morcovul, ptrunjelul, pastirnacul,
telina pentru rdcin, ridichea de luna, de vara si de iarna, sfecla roie. Dei aparin la familii botanice
diferite, prezentarea lor mpreuna este justificata de cerinele apropiate fata de factorii de mediu si de
tehnologia de cultura asemanatoare a acestora.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A MORCOVULUI
Rotatia culturilor.
La cultura morcovului se practica o rotatie de minimum 3 ani, preferabil 5-6 ani. Sunt considerate ca
plante bune premergtoare: tomatele, ceapa, prazul. Vor fi evitate toate speciile de radacinoase, legumele din
grupa verzei, fasole, precum si cuiburile care laca solul tasat si cu cantitati mari de resturi vegetale grosiere.
Pregtirea terenului.
Fertilizarea de baza: toamna se administreaz in sol 2/3 din doza de ngrminte cu fosfor si potasiu.
Gunoi de grajd se va folosi numai daca este foarte bine descompus, si in doze moderate sau mici.
Artur adinca: la 25-30 cm, cu care ocazie se incorporeaz ingrasamintele administrate. Daca este
necesar se va face un subsolaj la 50 cm adincime, nainte de sezonul ploilor de toamna. Aceste lucrri se vor
efectua in funcie de momentul eliberrii terenului.
Afinarea superficiala: a solului, precum si maruntirea acestuia, e bine sa fie efectuate cu puin timp
nainte de semanat, pentru a evita formarea crustei. La culturile ce se infiinteaza mai tirziu, la care
insamintarea se face uneori in perioade secetoase, se efectueaz mai multe lucrri superficiale, dintre care
ultima precede semanatului.
Nivelarea solului: completeaz lucrrile superficiale ale solului, pentru asigurarea uniformitii la
semanat.
Erbicidarca: se aplica inainte de insamintare cu 6-7 zile si erbicidul se incorporeaz imediat ( ex:
Treflan, 51/ha), de preferat mpreuna cu ingrasamintele chimice administrate.
Modelerea terenului: fie in straturi inaltate cu inaltimea la coronament de 104 cm, fie in biloane mari,
prin care se crceaza condiii atit pentru incalzirea si zvintarea rapida e solului, cit si pentru irigarea culturii
sau evacuare a surplusului de apa.
Tavalugirea: straturilor modelate sau a terenului nemodelet pentru asigurarea adincimii uniforme la
semanat. nfiinarea culturii
Epoca de nfiinare a culturii: la morcov, nfiinarea culturilor se face in funcie de destinaia
produciei.

42

Producie pentru consumul proaspt, de vara toamna: nfiinarea culturii la nceputul lunii martie pina
la jumatatea lunii aprilie, cu recoltare la sfirsitul lunii iunie pina la jumatatea lunii septembrie; nfiinarea
culturii in luna mai, cu recoltare de la jumatatea lui septembrie pina la jumatatea lui noiembrie;
Producie pentru iama, pstrare si comercializare: nfiinarea culturii la sfirsitul lunii iunie- nceputul
lunii iulie, cu recoltarea toamna tirziu, dupa caderea primelor brume.
Condiionarea seminelor: in vederea semnatului, include citeva operaii importante, cum sunt:
polizarea seminelor pentru indepartarea periorilor rigizi; calibrarea seminelor, respectiv selectarea
seminelor pe categorii de mrime; drajarea seminelor, respectiv invelirea seminelor cu un strat special
pentru aducerea acestora la o forma cit mai sferica in scopul semnatului de precizie; tratament fitosanitar,
eventual in combinaie cu drajarea.
Schema de semanat: pentru morcov prevede distribuirea seminelor, fie in rinduri echidistante, fie in
benzi a cite doua rinduri. Astfel pe teren modelat in straturi inaltate se practica semnatul in benzi de doua
rinduri de 15 cm, iar intre benzi de 50 cm, iar pe teren nemodelat se seamana in benzi de 5 rinduri cu distanta
intre rinduri de 25 cm, iar intre benzi de 50 cm.
Desimea culturii:infiintata conform schemei menionate si cu asigurarea unei distante intre plante pe
rind de 4-5 cm ajunge la 600-700 mii plante/ha.
Adincimea de semant: variaza cu epoca insamintarii si natura solului, de la 0,7-1,3 cm pentru
seminele nedrajate si 1,2-1,5 pentru semine drajate.
Norma de saminta: este in funcie de valoarea culturala a seminelor, intre limitele de 4-6 kg/ha cind
folosim saminta obinuita si de 2.5-3 kg/ha in cazul seminelor drajate.
Lucrri de intretinere.
Udarea dupa semanat: este foarte necesara atunci cind semnatul se face in perioade secetoase sau in
sol uscat.
Distrugerea crustei: devine necesara pe anumite soluri, mai cu seama cind durata pina la rasarirea
plantelor este de peste 20 zile.
Combaterea buruienilor: se poate face pe doua cai, dupa cum urmeaza: pe cale chimica prin
erbicidarea imediat dupa semanat, dc exemplu cu Afalon, 1,5- 2 kg/ha. De asemenea, se poate erbicida si in
perioada iniiala dc cretere a plantelor de morcov, tratind de exemplu cu Gesagard, 3-4 kg/ha, numai atunci
cind plantele de morcov au cel puin 2-3 frunze normale in rozeta; prin prasile repetate, de 3-4 ori, fie
mecanizat pe suprafee mari, fie manual, suprafee mici, de regula dupa ce s-a aplicat irigarea culturii.
Raritul plantelor: se poate aplica pe suprafee mici, asigurind distante pe rind de 4-5 cm intre plante.
Aceasta lucrare este posibil sa fie evitata prin semnatul de precizie, cu saminta selectata sau si mai bine cu
saminta drajata.
Irigarea culturilor: de morcov se practica in anii secetosi, aplicand 4-6 udri cu norme de udare de
250-300 m.c./ha. Pentru culturile nfiinate in cursul verii, irigarea este obligatorie inca de la semanat.
Fertilizarea faziala: de regula se practica numai pe solurile cu fertilitate sczut, cind se face de 2-3
ori. Prima fertilizare se aplica la citeva zile dupa rrit, iar fertilizarea a II-a, eventual a treia dupa 25-30 zile,
administrind in total 175-200 kg azotat de amoniu la ha prin imprastiere la suprafaa solului, care se
incorporeaz printr-o prasila.
Recoltarea.
Morcovul se recolteaz manual, semimecanizat si mecanizat.
43

Producia medie, in condiiile actuale, este in jur de 18-20 t/ha

TEHNOLOGIA PE CULTURA A PTRUNJELULUI
Pregtirea terenului.
Afinarea solului: toamna si primavara, se face asemanator ca la cultura morcovului, avind in vedere
faptul ca seminele de ptrunjel sunt insa mai mici si vor trebui sa fie semnate la adincime mai redusa decit
la morcov. Ca urmare pregtirea, maruntirea, nivelarea, tasarea solului se vor face cu deosebita atentie.
Erbicidarea: se va face tot in perioada de la semanat la rsrit sau postemergent, cind plantele de
ptrunjel au 3-4 frunze normale.
nfiinarea culturii.
Pregtirea seminelor: este necesara deoarece rasarirea ptrunjelului are loc chiar si dup 24-30 zile,
in special la culturile insamintate in primavara. Aceasta consta in umectarea seminelor, care se tin 24 ore in
apa calda, la 30-35 grade celsius, dup care se zvinta si se seamana imediat.
Epoca de semanat: ptrunjelul se seamana in aceleai epoci ca morcovul sau ceva mai devreme. De
altfel, ptrunjelul se mai poate semana si in preajma iernii, in asa fel ca sa nu rasara pina la nghearea
solului, ci numai primavara.
Schema de semanat: pe suprafee mici semnatul se face manual, in benzi de 4 rinduri echidistante, la
25 cm, cu poteci intre benzi de 50 cm. Pe suprafee mari, semnatul se face pe teren modelat in straturi
inaltate, cu semntori de precizie, cite doua benzi de doua rinduri, la 20 cm distanta, cu intervalele intre
benzi de 40 cm.
Desimea culturii: la orice schema de semanat, trebuie sa obinem o desime a culturii de 1-1,2 mil.
plante/ha, revenind pe rind in medie 15-20 plante/m.
Norma de saminta: folosita este de 2,5-5 kg/ha.
Adincimea de semanat: variaza intre 1-1,5 cm.
Tavalugitul: cu un tvlug uor dup semanat, mai ales cind solul nu are suficienta umiditate in stratul
0-5 cm, favorizeaz rsritul uniform si mai devreme.
Lucrrile de intretinere.
Combaterea buruienilor: aceasta se poate face prin:
- prasitul culturii, atit pentru combaterea crustei cit si a buruienilor, care se face de mai multe ori, mecanic
sau manual;
- erbicidarea culturii, pentru combaterea buruienilor aparute in perioada de la semanat la rsrit, se realizeaz
prin erbicidare cu Tenoran, 4-5 kg/ha sau cu Stomp, 5 kg/ha in amestec cu 300-400 1 apa/ha, distribuit
uniform pe sol.
Raritul culturii: se practica de regula, la culturile efectuate pe suprafee mici si la care recoltarea se
face manual, cu precizarea ca la cel de- al doilea rrit plantele se lasa la distanta , una de alta, pe rind de 6-7
cm, asigurind circa 700 mii plante/ha.
Fertilizarea; in timpul vegetaiei, se aplica la nceperea tuberizarii rdcinilor, cind se administreaz
100-200 kg/ha azotat de potasiu, 100 kg/ha azotat de amoniu.
Irigarea culturilor: pentru a menine o umiditate cit mai constanta in sol pe tot timpul perioadei de
vegetaie, se face de 3-4 ori, fie prin aspersiune, fie prin rigole, cu norme de udare de 250-300 m.c./ha. Se va
evita excesul de umiditate in sol, care favorizeaz putrezirea rdcinilor.
44

Recoltarea.
Ptrunjelul pentru consumul din timpul verii se poate recolta din momentul in care rdcinile au
diametrul la colet de circa 1,5 cm, de regula din culturile care au fost semnate din toamna sau in ferestrele
iernii.
Pentru aprovizionrile de iarna, recoltarea se face toamna tirziu, manual sau mecanic.
Producia de rdcini variaza intre 20-25 t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A PASTARNACULUI
Pregtirea terenului
Atat pregtirea in toamna cit si cea de primavara a solului sunt asemanatoare cu cele de la morcov.
nfiintarea culturii
Pastarnacul se cultiva prin semanare direct in cimp.
Epoca de semanat: primavara de obicei primavara cu citeva zile mai devreme decat la morcov.
Semnatul din toamna se face tirziu, cu puine zile inainte de nghearea solului.
Schema de semanat: pe suprafee mici, semnatul se executa manual, in benzi de 4 rnduri,
echidistante, la intervale de 30-35 cm, iar distanta intre benzi de 50 cm. Pe suprafee mari se seamana cu
maina, fie pe teren plan, in randuri echidistante la 50 cm interval, fie pe teren modelat cate 3 rinduri pe
stratul inaltat, la 40 cm distanta intre ele.
Norma de semanat: este de 6-8 kg saminta/ha.
Adincimea de semanat: va fi, in medie de 135 cm.
Tavalugitul: imediat dup semanat, cu tvlug uor, mai ales pe solurile cu textura uoara, pentru
asigurarea contactului seminelor cu particolele de sol, cu efecte favorabile asupra rsritului.
Lucrrile de ntreinere
Se aplica asemanator si cu aceleai obiective ca si la celelalte radacinoase.
Combaterea buruienilor: este importanta in prima etapa, dup nfiinarea culturii si cand plantele sunt
mici Lucrarea se realizeaz astfel:
- pe cale chimica, prin erbicidare imediat dup semanat, cu Afalon, 1,5-2 kg ha in 450 l apa ha, fara
incorporare in sol. Cind este cazul se erbicideaza si dup rasarirea plantelor, daca apar buruieni;
- pe cale mecanica, printr-o prasila superficiala pe intervalele dintre rinduri, completata cu plivitul
buruienilor ce au ramas pe rind, lucrarea se repeta de cite ori este nevoie.
Raritul plantelor: pe rind, prin rrit, o data sau de doua ori. Plantale se lasa in final, pe rind la distanta
una de alta, la 7-8 cm, asigurind o desime de circa 200 mii plante/ha.
Irigarea culturii: se practica indeosebi atunci cand solul nu este suficient de umed si totdeauna in anii
secetosi, efectuand 3-4 udri, cu norme de udare de 300-400 m.c/ha.
Recoltarea.
Pastarnacul se recolteaza toamna tirziu, cu puin nainte de nghearea solului. In prima etapa se va
recolta cel provenit din semnturi de toamna si apoi cel care provine din semnturi de primavara. Cel care a
fost semanat in vara poate fi lasat eventual peste iarna in cimp, fiind necesara protejarea sa , in iernile fara
zapada, urmind a fi recoltat in primavara. Recoltarea este o lucrare destul de anevoioasa din cauza
nrdcinrii adinci.
Producia variaza intre 35-40 t/ha.
45

TEHNOLOGIA DE CULTURA A TELINEI

Rotaia culturilor.
In asolamentele legumicole pentru prevenirea unor boli, este bine sa respecte o rotatie de 3-4 ani.
Pregtirea terenului.
Prezint o mare importanta efectuarea lucrrilor de mobilizare a solului, pentru ca trebuie sa asiguram
condiii pentru dezvoltarea in adincime a sistemului radicular al plantelor de telina.
Fertilizarea de baza: cu ngrminte organice si minerale cu fosfor si potasiu.
Artur adinca: se executa toamna, la 25-30 cm adincime, realizind totodat si incorporarea in sol a
ngrmintelor organice si o parte a celor chimice administrate.
ntreinerea solului: primavara, prin afinare repetata, fertilizare, eventual si udare de aprovizionare,
pina la nfiinarea culturii.
Erbicidarea: cu Treflan, 4-5 1/ha, care se incorporeaz imediat in sol, la 7-8 cm adincime, eventual
odata cu ingrasamintele administrate primavara.
Modelarea terenului: mai ales la culturile pe suprafee mari, in straturi inaltate, cu latimea la
coronament de 104 cm.
Infiinarea culturii.
Cultura telinei pentru rdcin, in tara noastra, in mod obinuit se practica prin rasad.
Producerea rsadului: in acest scop, se seamana in rsadnie calde, in februarie, pentru culturile ce se
vor recolta in august-septembrie, sau in rsadnie reci, pentru culturile tirzii. In rasadnita se seamana pe un
substrat uor, compus din 50% nisip de riu si 50% mranita. Pregtirea seminelor nainte de semanat se face
prin dezinfectarea lor cu o soluie de sulfat de cupru (20 g la 1 litru de apa), prin mbiere timp de 4 ore, sau
in soluie de formaldehida timp de 20 minute.
Semnatul: se va face in rinduri, la 5-6 cm distanta folosind, 1,5-2 g seminte/m.p. sau prin
imprastiere, cu 3-4 g seminte/m.p.
Dirijarea temperaturii: dup semanat, temperatura substratului trbuie sa fie de circa 25 grade, nivel
care se menine pina la rasarirea plantelor, care poate avea loc in 8-10 zile de la semanat. Dup rsrire,
temperatura in rasadnita trebuie sa fie 20-25 grade ziua si 17-18 grade noaptea.
Repicarea: se face, cind plantele au 3 frunze adevarate, la circa 20 zile de la rsrit, in ghivece cu
dimensiunea de 4 cm, sau mai bine in palete alveolare. Dup repicat temperatura se va dirija la 18-20 grade
ziua si 12-15 grade noaptea, cu o aerisire bine condusa si cu calirea rsadurilor timp de 2-3 zile nainte de
plantare. De la repicat si pana la plantarea rsadurilor in cimp, nu trebuie sa treaca mai mult de 15 zile.
Infiinarea propriu-zisa a culturii
Epoca de plantare: in cimp pentru culturile timpurii, este in a doua jumtate a lunii aprilie, iar pentru
cele tirzii la sfirsitul lunii mai.
Schema dc plantare: pe suprafee mici si pe teren plan este in rinduri echidistante, la 50 ori 25 sau 40
ori 30 cm, asigurind o desime a culturii de 70 mii plante/ha. In cazul modelrii terenului, se pot planta 3
rinduri la distanta de 40 cm intre rinduri si 40 cm pe rind, asigurind o desime a culturii de 70-72 mii
plante/ha.
Tehnica de plantare: plantatul se face manual, avind in vedere ca nivelul coletului rsadului sa fie la
nivelul solului.
46

Bilonarea plantelor: dup plantare pentru asigurarea prinderii rsadurilor.

Udarea dup plantare: cu scopul de a favoriza prinderea tuturor plantelor, care la terenul nemodelat se
face prin aspersiune, iar la cel modelat conducind apa pe rigole, fara a se produce bltiri.
Lucrrile dc ntreinere
Completarea golurilor; se face la circa 5-6 zile de la plantare cu rsaduri din acelai soi folosit la plantare si
de aceeai virsta. Dup plantare se uda individual plantele.
Prasitul culturii: se executa prima data la citeva zile de la plantare, concomitent cu completarea
golurilor. Se executa manual si superficial, nu atit pentru distrugerea eventualelor buruieni, cit mai ales
pentru afinarea solului bttorit cu ocazia plantarii. Apoi sc executa ori de cite ori este nevoie si intodeauna
dup o udare sau dup o ploaie.
Irigarea: Dup irigarea fcut la plantare, urmtoarele se fac la 10-12 zile interval intre ele cu norme
de udare de 200-250 m apa/ha, iar in a doua parte a perioadei de vegetaie se uda mai des la interval de 7-8
zile si cu norme de udare mai mari, 300-350 m apa/ha.
Fertilizarea faziala; se face oadata sau de doua ori cu doze de ngrminte chimice a cror mrime
este in funcie de aprovizionarea solului in materie organica si de regimul de irigare practicat. Prima
fertilizare se face la 20-30 zile dup plantare cu 75-100 kg azotat de amoniu. 100-150 kg superfosfat si 50-70
kg sare potasica la hectar, care dup imprastierea lor cit mai uniforma pe intervalele dintre rinduri sc
incorporeaz in sol printr-o prasila superficiala. A doua fertilizare, daca este cazul, se face dup 30-35 zile
dup prima, folosindu-se aceleai ngrminte, in aceleai doze.
Inlturarea frunzelor imbatrinite: de la baza plantelor, care se executa manual, are ca efect, in
principal, accelerarea tuberizarii rdcinilor, aerisirea plantelor ceea ce permite nlturarea focarelor de
septorioza.
Recoltarea
Recoltarea rdcinilor de telina, pentru consumul din timpul toamnei, se face in august septembrie,
iar pentru depozitare in vederea consumurilor de iama, in octombrie noiembrie. Producia la telina pentru
rdcini variaza intre 30- 35 t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A SFECLEI ROSII
Sfecla roie sc cultiva obinuit prin semanare direct in camp, mai rar prin rasad, de regula pe
suprafee restrinse in grdinile familiale de legume.
Rotatia culturilor
In cadrul asolamcntelor legumicole sc cultiva in aceeai sola cu celelalte radacinoase. Poate reveni pe
aceeai sola odata la 3-4 ani. Este indicat sa se cultive dup prasitaoare ingrasate si nainte de leguminoase,
spre a reface fertilitatea solului.
Pregtirea terenului
Toamna sc face la fel ca la morcov, incorporind, odata cu aratura adinca. 2/3 din ingrasamintele
chimice cu fosfor si potasiu. Primvara se administreaz restul de ingrasaminte, odata cu lucrrile de
pregtire a patului germinativ.
Erbicidarea: se tace cu 6-7 zile nainte de semanat. folosind Ro-neet 5 l/ha. care se incorporeaz in sol
superficial, cu grapa cu colii reglabili.
Infiinarea culturii
47

Epoca de semanat: este de regula, in luna aprilie, cind temperatura solului la adincimea de 0-5 cm se
stabilizeaza la 7-8 C si nu mai este pericol de nghearea solului.
Schema de semanat: in rinduri echidistante, la 35-40 cm distanta intre ele.
Norma de samanta: necesara este de 10-15 kg saminta/ha in cazul seminteiplurigerme sau 8-10 kg
saminta/ha cind se folosete saminta monogerma. Se realizeaz astfel o desime a culturir de 550-600 mii
plante/ha, revenind 18-20 seminte pe metrul liniar.
Tratarea seminei: inainte de semanat cu fungicide si insecticide
Lucrarile de ntreinere
Distrugerea crustei: la culturile realizate prin semanare direct in cimp cu grapa stelata sau grebla,
dup caz.
Raritul: in cazul cind la semanat s-a folosit saminta plurigerma, lasind plantele pe rind, la al doilea
rrit, la circa 30 cm distanta intre ele.
Irigarea: in special la cultura infiintata prin rasad si in lunile secetoase. Este necesar ca irigarea sa se
aplice dup fertilizarea cu azot.
Fertilizarea faziala: se aplica diferentiat; la soiurile cu rdcin rotunda se face o singura fertilizare, la
circa 6 saptamini de la rsrire, cu 100 kg/ha azotat de amoniu; la soiurile cu perioada de vegetaie lunga, se
face si a doua fertilizare, la 10-12 saptamini de la rsrit cu azotat de potasiu 75-100 kg/ha, mai ales cind
vara este racoroasa si umeda.
Recoltarea
Pentru consumul din timpul verii, recoltarea poate incepe din momentul in care rdcinile au 3-3,5
cm diametru la colet, cind se recolteaz manual, prin smulgere, pe alese si pe msur solicitrii la consum.
Pentru pstrarea din timpul iernii, se recolteaz la sfirsit de octombrie, nceputul de noiembrie,
intodeauna pe timp frumos. Producia este de 25-40 t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A RIDICHILOR
Ridichile se cultiva prin semanare direct in cimp.
Epoca de semanat: la ridichile de luna, pentru consumul de primavara se seamana devreme, in martieaprilie, iar pentru consumul de toamna ctre sfirsitul lunii august. Si intr-un caz si in altul se fac semnturi
ealonate, in 3-4 perioade, la intervale de 10-12 zile.
Ridichile de vara-toamna se seamana in mai-iunie.
Schema de semanat: la ridichile de luna semnatul se face pe teren modelat, manual sau cu maina, in
benzi de 7 rinduri, iar cele de vara si de iarna, pe teren plan, in rinduri echidistante, la 40 cm, sau pe teren
modelat, in benzi de 3 rinduri la distanta de 37 cm.
Adincimca de semanat: este de 1,5-2,5 cm.
Norma de saminta: folosita la hectar este de 10-12 kg pentru ridichile de luna si de 8-10 kg pentru
cele de vara si de iarna.
Lucrrile de ntreinere
Sunt cele obinuite la culturile de radacinoase.
Raritul: la ridichea de vara se face un singur rrit la 10-15 zile de la rsrire, lai plantele pe rind la
10-12 cm distanta, iar la ridichea de iarna se fac doua rriri, prima la fel ca la ridichea de vara, a doua dup
20-25 zile, lasind plantele la 15-20 cm pe rind.
48

Udatul: se aplica numai in anii secetosi, se fac 3-4 udri la intervale de 15-20 zile cu norme de udare
de 300-350 m3/ha.
Recoltarea
La ridichea de luna se face periodic, pe alese, prin smulgere, pe msur ce rdcinile ajung la dimensiunile
corespunztoare pentru consum. Acelai lucru si pentru ridichea de vara. Ridichea de iarna se recolteaz
toamna tirziu, in octombrie- noiembrie, prin smulgere.
Producia la ridichea de luna este de 8-10 t/ha, la cea de vara 15-20 t/ha, si la cea de iarna 25-30 t/ha.

5.2.CULTURA LEGUMELOR BULBOASE

Dintre legumele de la care se consuma bulbii, cele mai raspindite in cultura la noi in tara sunt: ceapa,
usturoiul si prazul.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A CEPEI
In tara noastra ceapa se cultiva prin trei metode: prin arpagic, prin semanat direct in cimp (ceaclama)
si prin rasad (ceapa de apa).
Cultivarea cepei prin arpagic
Este metoda de cultura cea mai raspindita in prezent. Ea necesita doua etape. In primul an se obine
arpagicul si in al doilea an bulbul pentru consum.
Producerea arpagicului
Alegerea terenului, pentru obinerea unui arpagic de calitate buna se face astfel ca acestea sa fie
bogate in substane nutritive si lipsite de buruieni, avind ca planta premergtoare o prsitoare, care a fost
fertilizata cu gunoi de grajd.
Fertilizarea de baza, se face prin incorporarea in sol a 150 kg sare potasica si 250-300 kg superfosfat
la hectar.
Pregtirea terenului incepe din toamna, cind se executa aratura de toamna la o adincime de 30 - 35
cm, astfel ca sa fie ngropate cit mai adinci toate seminele de buruieni, inclusiv ingrasamintele administrate.
Afinarea de primavara, cit mai de vreme posibil, se mobilizeaz solul cu grapa cu discuri, la
adincimea de 10-12 cm.
Fertilizarea de primavara, presupune administrarea a 200 - 250 kg/ha azotat de amoniu si erbicidarea
cu unul din erbicidele aplicabile naintea semnatului, urmate ndeaproape de incorporarea in sol a acestora,
cu grapa cu coli reglabili, la adincimea de 6 - 8 cm.
Modelarea terenului, se executa pe suprafee mari, in vederea irigrii, in brazde inalte, cu latimea la
coronament de 104 cm. Pe suprafeele restrinse terenul nu se modeleaz.
Tavalugirea terenului inainte de semanat, in vederea distribuirii seminelor la adincime egala. Se
efectueaz tavalugirea straturilor inaltate, in mod uniform si fara sa produc denivelri, folosind in acest scop
tvlugul neted.
Epoca de semanat trebuie sa fie cit mai devreme, pina la 15-20 martie.
Pregtirea seminei, se face inainte de semanat, pentru a preveni atacul de mana, cind se trateaza timp
de 10 minute cu o soluie de sulfat de cupru de 0,5%.
49

Schema de semanat, pe teren modelat, se executa cu maina, cite 7 rinduri pe fiecare strat inaltat,
echidistante, la 15 cm, cu zone de protecie la rigole de 7 cm. Pe teren nemodelat, se seamana manual, in
benzi de 10 rinduri echidistante, la distanta de 10 - 12 cm si cu intervale intre benzi de 40 - 50 cm.
Adincimea de semanat de 1,5-2 cm, trebuie sa fie cit mai uniforma.
Norma de saminta este de 80 - 100 kg seminte/ha.
Desimea culturii de arpagic este de 3 3,5 milioane plante/ha.Tavalugitul dupa semanat, se aplica
atunci cind solul nu este prea umed, pentru a grbi rasarirea si a avea o rsrire uniforma. Semnatul de
timpuriu asigura obinerea de producii mari de arpagic de calitate superioara.
Lucrrile de ingrijire
La cultura pentru producerea arpagicului urmresc asigurarea unor condiii cit mai uniforme pentru
obinerea unui arpagic de calitate superioara.
Plivitul pentru combaterea buruienilor, se face manual, o data sau de doua ori, in general atunci cand
suprafeele sunt reduse.
Erbicidarea, se aplica in perioada de la semanat la rsrit, cu erbicide selective, avind in vedere de
perioada de la semnatul la rsritul cepei este deosebit de critica.
Irigarea, se uda de 2 3 ori, cu norme de udare de 250 - 300 m apa la hectar, in caz de seceta.
Prasitul, pe intervalul dintre rinduri, se executa superficial cu sapaliga, fara a rni sistemul pendicular
sau a disloca plantele.
Tratarea contra patogenilor, pentru combaterea manei, boala frecventa in anii cu precipitaii
abundente si temperaturi moderate, se aplica 2-3 tratamente, la avertizare cu soluii de Aliette WP, 0.3%. sau
Turdacupral 50 PU, 0,5%, Dithane M 45 PU, 0,2% etc.
Tratarea contra duntorilor, in primul rind pentru combaterea atacului de musca cepei, 2 tratamente,
la semnalarea duntorilor. Primul tratament se face cu Sinoratox 35 CE, 0,15%. Iar al
doilea, la 10 - 12 zile de la primul tratament, cu Diazol 60 EC, 0,15%.
Recoltarea arpagicului
Se efectueaz la sfirsitul lunii iulie, inceputul lunii august, cand virful frunzelor este ingalbenit pe o
lungime de 2 - 3 cm. Daca nu este recoltat la timp si survine o vreme ploioasa, arpagicul poate sa incolteasca
pe cimp si nu se mai pastreaza bine, iar calitatea lui ca materie scade mult. In cazul cind timpul se menine
ploios si frunzele din jurul bulbilor de arpagic precum si cele verzi nu se usuc si totui trebuie sa se
recolteze ca sa nu se intirzie prea mult arpagicul se smulge din pamint cu frunzele verzi si se aduna in
grmezi mici, astfel ca frunzele sa se ofileasc treptat, dar sa nu mucegaiasca.
Tehnica de recoltare manuala, presupune dislocarea arpagicului, ridicarea la suprafaa terenului, sub
forma de benzi, unde ramine 2-3 zile la soare pentru zvintare. Ulterior se scutura de pamint, se pune in lazi,
dup care se sorteaz pe categorii de mrime: I de 8 - 14 mm II de 14-20 mm si III de peste 20 mm.
Condiii de pstrare, peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate sau silozuri speciale, la o
temperatura fie sub 4 C, fie peste + 18 C. Pstrat la temperaturi cuprinse intre 4 le C, are tendina dup
plantare sa emit un numr mare de fusti. Inainte de a fi pus la strat, arpagicul se usuc bine timp de 10 - 14
zile la soare sau uscatorii speciale.
Producia sortata variaza intre 6 si 10 t/ha.
CULTIVAREA CEPEI PRIN ARPAGIC
Pregtirea solului.
50

Lucrrile efectuate toamna:

Discuitul, pentru desfiinarea culturii anterioare (cartofi, tomate, varza);
Fertilizarea de baza, cu 250 - 300 kg superfosfat si 100- 150 kg sare potasica/ha. Artur adinca, la 28 - 30
cm, pentru afinarea solului si incorporarea ingrasamintelor sinistrate.
Lucrrile efectuate primavara
Afinarea superficiala a solului, prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu coli reglabili;
Fertilizarea de primavara, se administreaz 150 kg/ha azotat de amoniu.
Erbicidarea, pentru combaterea buruienilor, cu Treflan 24 EC, 5 1/ha sau Dual 500 EC, 5 l/ha care se
incorporeaz in sol, cu discul.
Modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm.
Infiinarea culturii
Epoca de plantare, arpagicul se planteaza primavara, cit mai devreme, daca timpul permite, chiar in a
doua jumtate a lunii martie.
Pregtirea arpagicului pentru plantare, se refera la prevenirea unor patogeni, cum ar fi mana cepei,
prin tratament termic la nivel redus, astfel: arpagicul se tine timp de 8 ore la 30 - 35 C, precum si
duntorului musca cepei, astfel: arpagicul puin umezit se prafuieste cu Lindatox 3 PP (pulbere), in cantitati
de 2 g/kg de arpagic.
Plantarea se face manual, mecanic sau semimecanic. Cind lucrarea se executa manual terenul trebuie
marcat anterior.
pe teren nemodelat se planteaza in benzi, de 5 rinduri la distanta de 25 cm si cu latimea benzii de 50
cm. Pe suprafee mai mici, pe care prasitul culturii se face manual, se planteaza in rinduri echidistante la 25
cm si pe rind la 8 - 10 cm. De asemenea, se poate planta si in benzi de 6 - 8 rinduri la aceeai distanta si cu
poteci intre benzi de 40 - 50 cm.
pe teren modelat, se planteaza de regula mecanic, cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm, unul
de altul si pe rind de 6 - 8 cm , cu zone de protecie la rigole de 10 cm sau in benzi a cite doua rinduri cu
distanta intre rinduri de 25 cm si intre benzi de 34 cm, iar pe rind la 7 cm.
Adincimea de plantare a arpagicului trebuie sa fie mai mica pe solurile mai compacte, adica 2 - 3 cm
si mai mare pe solurile mai nisipoase, respectiv 4-5 cm. In general arpagicul se planteaza astfel ca virful lui
sa ramina la nivelul solului.
Norma de material: la hectar se folosesc 500 - 600 kg arpagic calitatea I-a.
Lucrrile de intretinere
Fertilizarea faziala, cu 200 kg/ha azotat de amoniu.
Erbicidarea, cind plantele de ceapa au 3 - 4 frunze normale, folosind erbicidul Gesagard 50 WP - 3
kg/ha sau cu Afalon 47 WP, 2 kg/ha, sau alte erbicide recomandate.
Prasitul solului, se efectueaz pe cit posibil mecanic, de 2 - 3 ori la adincimea de 6 - 8 cm uniform si
fara a provoca pierderi de plante si o data manual, daca este necesar.
Irigarea culturii, in caz de seceta, de 3 - 4 ori sau de cite ori este nevoie, cu norme de udare de 300 3
350 m apa/ha.
Recoltarea
Se face cind frunzele se nglbenesc si se usuc, ceea ce coincide cu sfirsitul lunii iulie, inceputul
lunii august. Lucrarea se executa manual, cu sapaliga, sau semimecanizat cu dislocatorul si stringere manuala
51

a recoltei. Dup recoltare, bulbii se aseaza in grmezi mici sau in benzi, se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare,
dup care se condiioneaz, se sorteaz si se transporta la locul de pstrare peste iama.
Producia, ajunge la 20 - 25 tone/ha.
CULTIVAREA CEPEI PRIN SEMANAT DIRECT (CEACLAMA)
In acest sistem de cultura se produc bulbii pentru consum in primul an.
Epoca de semanat, poate sa fie toamna sau primavara.
nfiinarea culturii prin semanat in toamna.
Pregtirea terenului: la fel ca la ceapa cultivata prin arpagic, plus discuitul si grapatul pentru o cit mai
buna maruntire. Cind este prea afinat se tavalugeste.
Epoca de semanat: toamna tirziu, in a doua jumtate a lunii noiembrie, pentru ca plantele sa rasara
numai in primavara.
Schema de semanat: pe teren modelat, se seamana mecanizat, cite doua benzi a doua rinduri pe stratul
inaltat, la distanta de 20 cm intre rinduri si 44 cm intre benzi. Pe teren nemodelat se seamana mecanizat, in
rinduri echidistante, la distanta de 35 cm, sau in benzi de 5 rinduri la 25 cm distanta intre rinduri si 40 - 50
cm intre benzi.
Norma de saminta: se folosesc 6 - 8 kg saminta/ha.
Adincimea de semanat: 2 - 2,5 cm.
Infiinarea culturii prin semanat in primavara
Pregtirea terenului: se face din toamna, ca si la culturile ce se infiinteaza in toamna.
Pregtirea seminei: tratata cu soluie de 0,05% sare potasica si borax, pentru a grbi rsrirea.
Epoca de semanat: primavara cit mai devreme, 1 - 10 martie, cind terenul s-a zvintat.
Tehnica de semanat: distantele, adincimea, cantitatea de saminta, se executa la fel ca in cazul
semnatului din toamna.
Ingrijirea culturilor semnate direct
Completarea golurilor: imediat dup ce se observa rindurile, folosind la semanat saminta umectata.
Distrugerea crustei: in primul rind la culturile semnate din toamna, cu grapa stelata.
Fertilizarea de primavara: imediat ce plantele se observa pe teren, se aplica 50 - 75 kg azotat de
amoniu/ha.
Prasitul: se executa mecanizat si se repeta de 3 - 4 ori, pe intervalul dintre rinduri, dintrebenzi si
potecile dintre benzi.
Raritul culturii: se aplica de 2 ori, prima data la distanta de 4 - 5 cm cind plantele au format 2-3
frunze; al doilea rrit se executa dup 20 - 30 zile de la primul, lasind intre plante pe rind 8-10 cm.
Erbicidarea in timpul vegetaiei: dup primul rrit, la citeva zile, cu erbicide selective,Ca de exemplu:
Afalon 47 WP, 2 kg/ha.
Fertilizarea faziala: dup cel de-al doilea rrit, se aplica doua fertilizri, la interval de 20-25 zile,
administrind, de fiecare data, 50 kg azotat de amoniu/ha, 60 - 80 kg superfosfat/ha si 50 kg sare potasica/ha.
Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta, cultura se uda de 4 - 5 ori prin rigole, in cazul terenului
modelat, si prin aspersiune la cel nemodelat. Norma de udare este de 200 m3 apa/ha, in prima parte a
perioadei de vegetaie si de 300 - 400 m3 apa/ha, in restul perioadei de vegetatie. Ultima udare se face cu cel
puin 30 zile nainte de recoltare, pentru ca maturarea bulbilor sa fie deplina.
52

Recoltarea: perioada de recoltare, este pe la sfirsitul lunii august prima decada a lunii septembrie.
Tehnica de recoltare este asemanatoare cu cea de la ceapa cultivata prin arpagic, productia este mai mare ca
la ceapa de arpagic, ajungind la 20 - 30 tone/ha.
CULTURA CEPEI PRIN RASAD (DE APA)
Pregtirea terenului, se face din toamna si se continua in primavara, asemanator ca la ceapa cultivata
prin arpagic.
Modelarea terenului, se face insa in straturi nguste inaltate cu latimea la coronament de 50 cm.
Producerea rsadului
Epoca de semanat: primavara, cit mai devreme posibil, chiar de la sfirsitul lunii martie, cu circa 50 55 zile naintea epocii de plantat.
Modul de producere: rasadul poate fi produs in rsadnie semicalde sau direct in cimp, pe straturi reci,
amenajate in locuri adpostite, obinuit foarte netede si uor adincite pentru udare uniforma.
Norma de saminta: 3,5 - 4 kg/ha.
Indicatori: pentru un hectar de cultura este necesara o suprafaa pentru producerea rsadului de 350 400 m.
ngrijirea rsadurilor: se face in mod obinuit (dirijarea climatului, udare, fertilizare, tratamente
preventive etc.).
Pregtirea pentru plantare: se face in prima jumtate a lunii mai si se refera la; tratarea prin stropire,
cu o zi nainte de livrare, cu soluie bordeleza 0,5% sau cu fungicide specifice pentru combaterea manei;
fasonarea dup scoatere, prin scurtarea rdcinilor si frunzelor; mocirlirea.
Parametrii de calitate: sa prezinte 2-3 frunze normale, o grosime la baza de 4 - 5 mm, rdcin
sanatoasa, sa nu fi inceput formarea bulbilor.
nfiinarea culturii
Plantarea: se face manual pe suprafee mici, cu plantatorul, sau mecanizat pe suprafee mari.
Schema de plantare: cite 2 rinduri pe stratul ngust inaltat (de 50 cm lime), la distanta de 30 cm intre
rinduri si 10 cm intre plante pe rind.
Adincimea de plantat: pe cit posibil la aceeai adincime la care au fost pe straturile de rsaduri.
ngrijirea culturii
Udarea de prindere: se aplica imediat dup plantare, cu norma redusa, care se repeta in caz de seceta
Completarea golurilor: cu rasad de aceeai calitate si virsta cu cel plantat,
Prasitul culturii: se executa superficial, de cite ori este necesar.
Fertilizarea faziala: ca la ceapa cultivata prin semanat direct.
Irigarea culturii: se aplica mai intens ca la celelalte tipuri de culturi, in funcie de precipitaiile locale,
de 5 6 ori pe vara, folosind norme de udare de 300 - 400 m3 apa/ha. Irigarea se ntrerupe cu cel puin o luna
inainte de recoltare.
Recoltarea
Perioada de recoltare: este mai tirzie ca la celelalte culturi de ceapa, obinuit la sfirsitul lunii
septembrie nceputul lunii octombrie.
Producia la ceapa cultivata prin rasad este destul de ridicata, de 25 - 30 t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A USTUROIULUI
53

Pregtirea solului
Lucrrile efectuate toamna: discuitul, pentru desfiinarea culturii anterioare; fertilizarea de baza, cu
259 300 kg superfosfat si 100150 kg sare potasica/ha; aratura adinca, la 28 - 30 cm, pentru afinarea
solului si incorporarea ngrmintelor administrate.
In cazul cind nfiinarea culturii se face din toamna, se vor continua lucrrile de pregtire cu: discuitul
si grapatul, pentru maruntirea si nivelarea solului.
Deschiderea rigoleleor, in vederea modelrii terenului.
Modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm.
Lucrrile efectuate primavara
In cazul cind nfiinarea culturii se face primavara, se vor contiunua lucrarile de pregatire cu
Afanarea superficiala a solului, prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu discur, la 8-10 cm adincime;
Fertilizarea de primavara se administreaz 200 250 kg/ha azotat de amoniu.
Erbicidarea, pentru combaterea buruienilor, cu 6 - 7 zile inainte de plantat, cu Treflan 24 EC, 3-5 l/ha,
care se incorporeaz imediat in sol la 8 - 10 cm adancime.
Irigarea, dup erbicidare. daca sunt condiii de seceta.
Deschiderea rigolelor, in vederea modelrii terenului.
Modelarea terenului, in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm.
nfiinarea culturii
Epoca de plantare:
toamna: in septembrie octombrie, pentru a avea timp sa se inradacineze;
primavara: in martie - aprilie.
Pregtirea bulbililor pentru plantare, se refera la: alegerea bulbilor,desprinderea bulbililor (ceilor)
din bulb, sortarea bulbililor pe categorii de mrime, asttel greutate medie de 1.5 g sa fie sanatosi; tratarea
contra nematozilor.
Plantarea: se face manual, mecanic sau semimecanic. Cind lucrarea se executa manual terenul trebuie
marcat anterior.
pe teren nemodelat se planteaza in benzi, de 5 rinduri benzi de 40 - 50 cm. Pe suprafee mai mici, pe
care prasitul se face manual, se planteaza in rinduri echidistante la 35 cm si pe rind la 6 - 8 cm.
pe teren modelat, se planteaza de regula mecanic, cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm, unul
de altul si pe rind de 6 - 8 cm, sau in benzi a cite 2 rinduri cu distanta intre rinduri de 25 cm si intre benzi de
34 cm, iar pe rind la 7 cm.
Adincimea de plantare a bulbililor trebuie sa fie mai mica pe solurile mai compacte, adica 2-4 cm.
Plantarea de toamna se face ceva mai adinc (4-5 cm).
Norma de material: la hectar se folosesc 600 - 800 kg bulbili (catei de usturoi).
Lucrrile de ntreinere
Fertilizare faziala, se face de 2 ori: prima cind plantele au 2 - 3 frunze normale, iar a doua la circa 20 25 zile dup prima, de fiecare data se administreaz cite 100 kg/ha azotat de amoniu.
Erbicidarea, la culturile infiintate din toamna, este necesar ca in primavara, cind plantele au 2 - 3
frunze normale, sa se faca erbicidarea cu Afalon 47 WP, 2 kg/ha sau alte erbicide recomandate.
Prasitul solului, se efectueaz pe cit posibil mecanic, de 2 -3 ori la adincimea de 6-8 cm uniform si
fara a provoca pierderi de plante si o data manual, daca este necesar.
54

Irigarea culturii, in caz de seceta, de 4 - 5 ori sau de cite ori este nevoie, cu norme de udare de 300 m
apa/ha. Cu 3-4 saptamini inainte de recoltare, cultura nu se mai iriga.
Recoltarea
Se face cind frunzele se nglbenesc si se usuc, iar tulpinile false se nmoaie. La culturi infiintate din
toamna, recoltarea are loc in luna iulie, cele infiintate primavara, pot sa fie recoltate in perioada iulie august. Lucrarea se executa manual, prin smulgere, sau semimecanizat cu dislocatorul si stringere manuala a
recoltei. Dup recoltare, bulbii se aseaza in grmezi mici sau in benzi, se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare,
dup care se condiioneaz, se sorteaz si se transporta la locul de pstrare peste iarna. Pastrarea de lunga
durata se face la temperatura de 0 - 3C. Producia ajunge la 6 - 10 tone/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A PRAZULUI
Pregtirea solului.
Lucrrile efectuate toamna: discuitul, pentru desfiinarea culturii anterioare si nivelarea solului;
fertilizarea de baza, gunoi de grajd, si 2/3 din cantitatea de ngrminte cu fosfor si potasiu: aratura adinca,
la 28 - 30 cm, pentru afinarea solului si incorporarea ngrmintelor administrate.
Lucrrile efectuate primavara: afinarea superficiala a solului, prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu
coli reglabili; fertilizarea de primavara, cu restul de ngrminte chimice cu fosfor si potasiu si cu azotat;
discuit, pentru incorporarea ngrmintelor si afinarea solului; erbicidarea, pentru combaterea buruienilor,
cu Treflan 24 EC, 3 1/ha care se incorporeaz in sol, cu discul, la 8 10 cm adincime; deschiderea rigolelor,
pentru modelarea terenului; modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm sau
de 50 cm.
Cultivarea prin semanare direct in cimp
Pregtirea seminei: tratata cu soluie de 0,05% sare potasica si borax pentru a grbi rasarirea.
Epoca de semanat: primavara cit mai devreme, 1-10 martie, cind terenul s-a zvintat si se poate intra
cu agregatul pentru semanat.
Tehnica de semanat: pe suprafee mai mari se face cu maina, in benzi de 3 rinduri, cu 35 cm intre
rinduri si 50 cm intre benzi, pe teren nemodelat.
Norma de saminta: se folosete o cantitate de 3 - 4 kg saminta la hectar la care este bine sa se adauge
saminta de salata ca planta indicatoare.
Adincimea de semanat; Este de 1,5-2 cm. Dup semanat solul se tavalugeste, cu scopul de a asigura
contactul seminelor cu particolele de sol.
Ingrijirea culturilor semanate direct
Rasarirea plantelor de praz va avea loc dup circa 10-12 zile, perioada in care terenul trebuie sa fie
suficient de umed si sa nu formeze crusta;
Completarea golurilor: imediat ce se observa rindurile, folosind la semanat saminta umectata.
Distrugerea crustei: in primul rind la culturile semnate din toamna, cu grapa stelata;
Fertilizarea de primavara; imediat ce plantele se observa pe teren, se aplica 50 - 75 kg azotat de
amoniu;
Prasitul: se executa mecanizat si se repeta de 3 - 4 ori, pe intervalul dintre rinduri, dintre benzi si
potecile dintre benzi;
55

Raritul culturii: se aplica atunci cind plantele au format 2-3 frunze, la distanta de 10 - 15 cm intre
plante pe rind;
Completarea golurilor: in timpul raritului, se poate face o noua lucrare, folosind plante eliminate la
raritul pe rind;
Erbicidarea in timpul vegetaiei: dup primul rrit, cind plantele de praz au 2 - 3 frunze normale, cu
Gesagard 50WP, 2 kg/ha.
Fertilizarea faziala: dup cel de-al doilea rrit, se aplica doua fertilizri, la interval de 20 25 zile,
administrind, de fiecare data, 50 kg azotat de amoniu, 60 - 80 kg superfosfat si 60 kg sare potasica/ha.
Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta, cultura se uda de 7 - 8 ori prin rigole, in cazul terenului modelat, si
prin aspersiune la cel nemodelat, incepind imediat dup rasarirea plantelor si continuu pina in luna
septembrie. Norma de udare este de 300 m3 apa/ha.
Musuroitul plantelor: efectuat si ca bilonare a rindurilor cu plante, se face cu scopul de a determina inalbirea
tulpinii false pe zona cit mai mare.
Combaterea patogenilor: in mod special a manei, se face cu mai multa grija ca la ceapa prin arpagic,
deoarece perioada de vegetaie la praz este mai lunga, prin aplicarea a 3 - 5 stropiri.
Recoltare:Perioada de recoltare, la culturile obinute prin semanat direct in cimp. se recolteaza pe la sfirsitul
lunii august prima decada a lunii septembrie.
Cultivarea prin rasad.
Producerea rsadurilor.
In acest scop se folosesc rsadnie semicalde sau reci.
Epoca de semanat: este in luna martie.
Norma de saminta: 10 g saminta/m2, pentru a obine 2000 3000 fire de rasad/m2 rasadul de praz, ca si cel
de ceapa, nu se repica, dar se poate obine din semnturi mai rare.pentru a fi mai viguros. Norma de saminta
2,5 - 3 kg/ha. Suprafaa necesara de brazde 200m patrati pentru 1 ha de cultura.
Pentru ngrijire se aplica: dirijarea factorilor de mediu, udarea, aerisirea, fertilizarea suplimentara, plivitul
buruienilor, tratarea pentru prevenirea atacurilor de patogeni si duntori.
Virsta rsadurilor: se considera optima virsta de 45 60 zile de la semanat, cind rasadul trebuie sa aiba
urmtoarele caracteristici: 3-4 frunze adevarate; 15 16 cm inaltime; 3 5 mm diametru la colet.
Infiinarea culturilor.
Pregtirea rsadului: se refera la: scoaterea rsadului din rasadnita, numai pe msur utiilizarii la plantat,
sortarea riguroasa, fasonarea si mocirlirea. La fasonare, se reduc rdcinile 5-6 mm si frunzele cu 1/3 din
lungimea lor. Imediat dup fasonarea rdcinii, aceasta se mocirleste pentru a nu se deshidrata.
Epoca de plantare: in cimp rsadurile se planteaza in intervalul 10 30 mai, uneori si mai tirziu, pina in luna
iunie.
Tehnica de plantare: manual se executa cu plantatorul, mecanizat cu maina de plantat rasaduri.
Schema de plantare: este aceeai ca si la semanat. Rasadul se planteaza ceva mai adinc cit a fost in rasadnita.
Ingrijirea culturilor infiintate prin rasad.
56

Cultura prin rasad, se ngrijete asemanator cu cea infiintata prin semanat. Recoltarea: toamna tirziu,
producia fiind destinata mai ales pentru pstrare si consum ealonat cursul iernii. Producia ce se poate
obine 25 40 tone/ha.

5.3.CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI.

TEHNOLOGIA DE CULTURA A VERZEI IN CIMP.
Rotaia culturilor.
In asolamentul legumicol, solei in care se cultiva varza i se administreaz gunoi grajd in anul de cultura. Cele
mai bune premergtoare pentru varza sunt cerealele, leguminoasele si cucurbitaceele. Varza timpurie, de
vara, roie si creata se cultiva in ogor propriu, iar varza de toamna se poate realiza si in cultura succesiva
dup legume verdeuri, mazare psti si chiar dup orz si griu.
Cultura timpurie si de vara a verzei.
Toamna: terenul se ara adine la 28-32 cm, incorporindu-se in sol gunoiul de grajd si 2/3 din ingrasamintele
chimice cu fosfor si potasiu.
Primavara: cind terenul s-a zvintat, se lucreaz cu discul, se erbicideaza cu Treflan 24 EC (la varza de vara),
cu 4-6 zile nainte de plantare si se incorporeaz in sol mpreuna cu 200 kg/ha azotat de amoniu. Terenul se
modeleaz in straturi inaltate, cu latimea coronamentului de 94 sau 104 cm.
Cultura de toamna a verzei.
Vara, intrucit pina la plantarea in cimp a rsadurilor terenul este ocupat cu o cultura timpurie, dup recoltarea
acesteia se face o aratura superficiala la 18-20 cm adincime si ingrasarea cu 30-40 t/ha gunoi de grajd bine
descompus dup care terenul se grapeaza. Inainte de plantare cu 5-6 zile terenul se erbicideaza, mai ales dup
cereale, la fel ca la cultura timpurie, se administreaz 100 kg/ha azotat de amoniu si se incorporeaz in sol la
6-8 cm adincime. Terenul se modeleaz in straturi inaltate, de 104 cm lime la coronament.
Producerea rsadurilor.
Se face in rsadnie calde, semicalde, reci sau in brazde in cimp in funcie de destinaia acestora, respectiv
pentru culturi timpurii, de vara sau de toamna.
Epoca de semanat: pentru culturile timpurii, semnatul in rsadnie calde se face in perioada 20.01- 05.02,
pentru cele de vara in rsadnie semicalde de la 25.02 pina la 10.03, iar pentru culturile de toamna intre 0110.05.
Norma de saminta: la m2 se folosesc 6-7 g saminta, iar pentru un hectar sunt necesare 0,300 - 0,350 kg
saminta.
Repicatul: rsadurile de varza timpurie se repica, de dorit in ghivece nutritive. Pentru culturile de vara si de
toamna se produc rsaduri nerepicate.
nfiinarea culturii prin rasad.
Pregtirea rsadurilor: la cele destinate pentru culturi timpurii se vor lua masuri de calire, pe cind rsadurile
nerepicate (pentru cultura de vara si de toamna), se scot cu grija, se fasoneaza si se mocirlesc.
Epoca de plantare in cimp: este in funcie de destinaia culturii, astfel:

57

-la varza timpurie se face primavara cit mai timpuriu, intre 10 si 25 martie, imediat dup zvintarea
solului;
-la varza de vara, pentru ealonarea produciei, plantarea in cimp se face la doua epoci diferite: prima
intre 15-25 aprilie, iar a doua intre 1 si 10 mai;
-la varza de toamna: intre 20 iunie si 5 iulie.
Tehnica de plantare: rsadurile se planteaza manual, pentru cultura timpurie,manual sau mecanic pentru
culturile de vara si de toamna.
Schema de plantare: varza timpurie se planteaza pe teren modelat, in straturi inaltate, doua rinduri pe strat, la
distanta de 70x 25 cm; varza de vara in aceleai condiii se planteaza doua rinduri, la 70x30 cm, iar cea de
toamna la 70x35-50 cm. Pe teren modelat in biloane,rsadurile de varza timpurie se planteaza pe partea
sudica a bilonului. 60x25 cm, iar cele pentru cultura de toamna, pe partea nordica, la 70x35-50 cm, aceasta
presupunind orientarea rindurilor pe direcia est-vest.
Adincimea de plantare: este pina la prima frunza normala.
Udarea de prindere: se face imediat dupa plantare, cind se aplica o norma de udare de 200 m3 de apa/ha.
Infiinarea culturii de varza prin semanat direct in cmp.
Varza de vara si varza de toamna, in special, pot sa fie cultivate si prin semanat direct in cimp.
Pregtirea terenului: se face la fel ca si in cazul culturii prin rasad, cu meniunea ca in momentul semnatului,
solul sa fie bine maruntit, aezat si suficient de reavan.
Epoca de semanat corespunztoare este in perioada 10-20 aprilie.
Tehnica de semanat: semnatul in cimp se face cu maina, dupa aceleai scheme de la cultura prin rasad.
Adincimea de semanat: 1,5-2 cm, seminele de varza fiind foarte mici.
Norma de saminta: 1,2-1,5 kg saminta la hectar. E bine sa se foloseasc saminta drajata.
Din punct de vedere tehnologic varza roie si varza creata (de Milano) se trateaza ca varza de vara, cu
plantare la sfritul lunii aprilie - nceputul lunii mai prin plantare asigurandu-se un spaiu de nutriie mai
mare, 40 mii plante/ha la varza roie si 35 mii plante/ha la varza creata, ca urmare a habitusului mai dezvoltat
al acestor specii si a perioadei de vegetaie mai lungi.
Lucrrile de ngrijire a culturii.
Completarea golurilor: pentru culturile realizate prin rasad,se efectueaz la 4- 7 zile dupa plantare, folosind
rasad de aceeai varsta si de acelai soi cu cel din cultura infiintata.
Raritul : la culturile semnate direct, se realizeaz o data sau de doua ori ( in funcie de procentul de rsrire )
inccpind din momentul cind plantutele au 2-3 frunze adevarate. Raritul definitiv ( la distante optime ) se
realizeaz la 15-20 zile dupa rsrit, plantele rezultate ( fasonate si mocirlitc ) pot fi folosite in acelai lan
pentru completarea unor goluri accidentale.
Prasilele: se executa mecanic sau manual dupa fiecare udare sau ploaie mai mare de 10 mm, incepind la 1012 zile de la plantare sau cind plantele au rsrit, in cazul culturilor semnate direct in cimp. Odaia cu
prasilele manuale se face si o uoara musuroire, care se completeaz pe msur ce plantele cresc. Lucrarea se
executa mecanic intre rinduri si manual pe rind.
Fertilizarea in timpul vegetaiei: se aplica de doua ori; prima la 10-15 zile dupa completarea golurilor sau la
cel de al doilea rrit, iar a doua puin nainte de nvelitul capatinilor, folosind de fiecare data 100 kg azotat de
amoniu, pentru varza timpurie si varza de vara st 200 kg/ha azotat de amoniu la varza de toamna.
58

Irigarea: pe toata durata vegetaiei. La varza timpurie se aplica 2-3 udri la interval de 15-20 zile, dindu-se
300-350 m3 de apa /ha, la cea de vara 4-5 udri, iar la cea de toamna 7-8 udri cu norme de 350-400 m3 de
apa la hectar. La varza de toamna irigatul se ntrerupe cu circa doua saptamini nainte de recoltare pentru a
evita craparea capatinilor.
Recoltarea. Se realizeaz manual cu cutite mari, tind coceanul sub capatina bine formata. Producia ce se
realizeaz este mare, dependenta insa de varietate si de tehnologia aplicata, astfel; la varza timpurie 25-30
t/ha; la varza de vara 35-40 t/ha; la varza de toamna 60-70 t/ha; la varza roie 30-35 t/ha; la varza creata 4050 t/ha.
T EHNOLOGIA DE CULTURA A CONOPIDEI.
Rotatia culturii.
Conopida ocupa in asolament acelai loc cu varza de capatina, fiind tratata ca o cultura principala. Conopida
poate reveni pe aceeai sola numai dup 4-5 ani.
A. Conopida timpurie.
Se cultiva prin rsaduri repicate produse in sere sau solarii nclzite.
Epoca de semanat: semnatul se realizeaz intre 20.01 - 10.02, utilizindu-se 4-5g saminta/m patrat.
Semnatul se face in rinduri echidistante la 5cm si la o adincime de 1,5-2cm.
Repicatul: rasadul se repica atunci cind apar primele frunze adevarate, in ghivece sau cuburi nutritive de
7x7x7 cm.
Pregatirea terenului.Comporta aceleai lucrri ca la varza timpurie.
Epoca de plantare: in cimp este cit mai timpuriu, intre 10 si 15 martie in regiunile din sud si 15-30 martie in
cele din nord.
Schema de plantare: pe teren modelat, se planteaza doua rinduri pe stratul inaltat, la 70x30 cm. Pe teren
modelat in biloane, se planteaza pe partea sudica a acestora, la distanta de 50x25 cm.
Adincimea de plantare: a rsadurilor este aceea la care au stat in ghivece.
Marca de prindere: se efectueaz imediat dup plantare o udare, cu 250-300 m3/ha.
Cultura conopidei de vara.
Cultura se realizeaz prin rasad repicat in aceleai condiii cu conopida timpurie diferena constind in:
-data de semanat, care este 5-10.III;
-data de nfiinare a culturii in cimp prin plantare, care este 20-25.IV.
Lucrrile de intretinere.
Sunt aceleai ca la conopida timpurie. Suplimentar, la soiurile care nu nvelesc bine inflorescenele, la
sfirisitul lunii mai nceputul lunii iunie, se fringe una-doua din frunzele mari si se acopera inflorescena,
pentru a nu se deteriora din cauza expunerii la insolatia directa.
Cultura conopidei de toamna.
Se realizeaz, de regula, prin rasad. Pentru cultura de toamna rasadul se produce in rsadnie reci sau pe
brazde de cimp.
59

Epoca de scmanat: se seamana intre 1 si 10 mai, in rinduri echidistante la 8 cm distanta, folosind cca. 0,3 kg
saminta pentru a produce rsadurile necesare unui hectar de cultura. Adincimea de semanat este de 1,5-2cm.
Rasadul nu se repica, insa se rrete la distanta de 4 cm fir de fir si se fertilizeaz cu soluie de ngrminte
chimice complexe (2%) in cantitate de 4-6 l/m2.
Pregtirea terenului.
Cultura se poate realiza succesiv unor culturi de verdeuri sau mazare psti. Dup recoltarea acestora, se ara
la 15-18 cm, se aplica ingrasamintele chimice (150-200 kg azotat de amoniu, 250-300 kg superfosfat si 100150 kg sare potasica la ha) care se incorporeaz in sol.
Erbicidarea se face la fel ca la varza de toamna.
Modelarea terenului: dup fertilizare si afinare, terenul se modeleaz in straturi inaltate, pentru ecartamentul
de 140 cm sau 150, sau in biloane de 60-70 cm.
Infiinarea culturii.
Pregtirea rsadului: rsadurile se scot din rasadnita cu grija, se fasoneaza si se mocirlesc.
Epoca de plantare: este intre 20 iunie si 1 iulie schema de plantare: pe teren modelat, pe straturi, se planteaza
cite doua rinduri la distanta de 70 cm intre ele si 35-45 cm intre plante pe rind. Pe biloane, conopida se
planteaza pe partea nordica a bilonului la 60x35 cm.
Adincimea de plantare a rsadurilor este pina la prima frunza normala.
Lucrrile de ngrijire a culturilor.
Completarea golurilor: trebuie fcut in prima saptamina dup plantare, folosind rsaduri din acelai soi si de
aceiai virsta cu cel plantat iniial.
Irigarea: conopida se iriga in funcie de regimul de precipitaii al zonei in care se cultiva aplicindu-se 4-5
udri la cea timpurie si la 7-8 la cea de toamna, folosind norme de 300-400 m.c.apa/ha.
Combaterea buruienilor: cultura se menine curata de buruieni, prin prasile manuale pe rind si mecanice pe
intervalele dintre rinduri. Cind prasitul se face nanual, concomitent cu aceasta se face si musuroitul plantelor.
Fertilizarea in timpul vegetaiei: cu azotat de amoniu se face de doua ori, prima data la doua saptamini de la
plantare, cu 100 kg/ha. A doua fertilizare se face cu circa 10 zile dup prima, la conopida timpurie si 15-20
zile, la cea de toamna, folosind aceleai doze ca la prima fertilizare.
Protejarea inflorescenei: o lucrare speciala, care se aplica la soiurile de conopida cu frunze scurte, in scopul
de a feri inflorescena de radiaia luminoasa directa, Se face, fie prin legarea cu rafie a frunzelor deasupra
inflorescenei, fie fringind 1-2 frunze deasupra ei.
Recoltarea.
Conopida ncepe sa fie recoltata cind inflorescenele au ajuns la dimensiuni normale, nainte de a se rsfira.
Recoltarea se face tind inflorescena cu 2-3 frunze sub ea, astfel ca acestea sa o protejeze in timpul
transportului si manevrrilor.
Producia se ridica la 10-15 t/ha, la conopida timpurie, si la 20-25 t/ha la conopida e toamna, cind s-au
cultivat soiuri, si 25-40 tone/ha, cind se cultiva hibrizi.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A GULIEI
Rotatia culturilor
In asolament guliile ocupa acelai loc ca varza, revenind pe aceiai sola dup 4-5 ani. Pentru gulii cele mai
bune premergtoare sunt: lucerna, castraveii si fasolea. Guliile se cultiva prin rasad.
Producerea rsadurilor.
60

Pentru gulie, producerea rsadului se face in condiii naturale. Se seamana in tot cursul lunii mai, pe brazde
reci, la distante mai mari, deoarece rasadul de gulii nu se repica.
Pregtirea terenului.
- in toamna: ncepe prin executarea lucrrilor de toamna (discuit pentru desfiinarea culturii premergtoare,
nivelarea terenului, fertilizarea de baza cu 2/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu, aratura adinca la 28-32
cm
concomitent cu incorporarea ngrmintelor);
- in primavara: se continua cu grapatul terenului, fertilizarea cu restul de ngrminte chimice cu fosfor si
potasiu si azotat de amoniu, erbicidarea cu Treflan 24 EC 5l/ha se face nainte de plantare cu 5-6 zile si se
incorporeaz in sol la 10-12 cm concomitent cu ingrasamintele chimice aplicate anterior. Urmeaza
deschiderea rigolelor si modelarea in brazde ridicate cu latimea la coronament de 94 sau 104 cm.
Infiinarea culturii.
Epoca de plantare: 05.06-10.07. Schema de plantare: cite doua rinduri pe strat, la 70x30 cm, cu zone de
protecie la rigole de 12-17 cm. Tehnica de plantare - manuala sau mecanic.
Lucrrile de ngrijire a culturilor.
Udarea pentru prindere, imediat dup plantarea rsadurilor cu 200-250 m.c. apa/ha.
Completarea golurilor la 3-5 zile de la plantare cu rasad de aceiai virsta si acelai soi.
Irigarea ori de cite ori este nevoie, in jur de 6-7 udri, cu norma de udare 300 m3ha.
Prasitul se executa o data manual cu sapa pe rind si de 2-3 ori mecanic, pe intervalele dintre rinduri.
Fertilizarea faziala se face cu azotat de amoniu de 2 ori, cind plantele s-au prins si au pornit in vegetaie si la
nceputul formarii guliilor (150 kg/ha).
Recoltarea se face cind guliile au ajuns la maturitatea de consum. Primele recoltri au loc la 50-60 zile de la
plantare. Producia, 20-25 t/ha.

5.4.CULTURA LEGUMELOR VERDEURI.

Se cultiva ca legume verdeuri o serie de specii anuale, bienale si perene, care dei aparin la familii botanice
diferite, au multe insusiri comune sau asemanatoare. Dintre acestea fac parte: salata, spanacul,loboda si
legumele verdeuri condimentare.

Tehnologia de cultura a spanacului.

Rotatia culturilor.
In asolament pentru cultura spanacului, sunt considerate ca plante premergtoare foarte bune: mazarea,
fasolea, cartofii, tomatele si radacinoasele, iar bune: ardeiul, vinetele, ceapa si prazul. Revine pe aceiai sola
la 3-4 ani. Spanacul, cultivindu-se mult in sistemul culturilor succesive, se intelege ca locul sau in asolament
este in funcie de cultura de baza.
Epoca de nfiinare: spanacul se poate semana o perioada lunga din an, ca de exemplu:
61

-semnatul toamna devreme, la sfirsitul lunii august-inceputul lunii septembrie, pentru a se recolta la
10-20 octombrie;
-semanat toamna mai tirziu, la 10-12 octombrie, pentru a se recolta primavara, pe la jumatatea lunii
aprilie;
-semanat in primavara foarte timpuriu, din luna martie, pentru a se recolta in luna mai.
Pregtirea terenului.
Fertilizarea de baza: cu gunoi de grajd bine descompus si 2/3 din ingrasamintele chimice cu fosfor si potasiu.
Artur adinca: pentru afinarea solului, la 20-25 cm adincime si incorporarea ngrmintelor.
Maruntirea si nivelarea arturii:
-toamna: nainte de executarea semnturilor de toamna;
-primavara: nainte de executarea semnturilor de primavara realizind totodat si incorporarea in sol
a ngrmintelor cu azot.
Modelarea terenului: se recomanda sa fie fcut inainte de semanat. In cazul cind in perioada augustseptembrie, cind se pregtete terenul pentru semnatul toamna devreme, solul este uscat, este necesar ca sa
se faca mai intai irigarea terenului, cu scopul de a se executa lucrrile de pregtire a solului in bune condiii.
Infiinarea culturii.
Tehnica de semanat: insamintarea se face cu maina de semanat universala.
Schema de semanat:
-pe teren nemodelat, se seamana in benzi de 6 rinduri, cu distanta intre rinduri de 20 cm, iar intre benzi de 60
cm.
-pe teren modelat se seamana pe coronamentul stratului inaltat, cite 2 benzi, fiecare cu cite 2 rinduri. Distanta
intre rinduri este de 25 cm, iar intre benzi 34 cm, cu zone de protecie la rigole de 10 cm.
Adincimea de semanat: este de 2-3 cm daca semnatul se face primavara sau toamna devreme, si de 3-4 cm
daca semnatul se face toamna tirziu.
Norma de samint: este de 15-25 kg/ha, dup cum saminta are facultate germinativa mai mare sau mai redusa
si dup epoca de semanat (la semnatul de toamna tirziu cantitatea de saminta se mrete cu 20%).
Lucrrile de ntreinere.
Tavalugirea semnturii: cu tvlugul de lemn, numai pe solurile uscare si afinate, nu insa si la
semnturile fcute toamna tirziu. cind se poate forma crusta.
Completarea golurilor imediat ce se observa rindurile. folosind saminta umectata .
Reinerea zpezii: pe semnturile din cimp care ierneaza, folosind parazapezi din valuri de coceni, vrejuri
etc.
Lucrarea cu grapa stelata: daca se formeaz crusta de gheata sau polei.
Evacuarea apei: provenita din ploi si zapada daca stagneaza pe cultura.
Fertilizarea faziala: nainte de prasila se imprastie in cultura 4-5 tone de mranita amestecata cu 150 kg azotat
de amoniu la hectar.
Prasitul: pentru distrugerea crustei si a buruienilor, cind spanacul are 3-4 frunze adevarate, si incorporarea
ngrmintelor.
Raritul: daca plantele au rsrit prea des raritul se face odata cu primul prsit.
Irigarea: atit la culturile rezultate din insamintarile timpurii din toamna, ca si cele din samanamrile tirzii de
primavara. in caz de seceta se uda de 1-2 ori cu norme de udare de 250-300 m3 ara ha.
62

Recoltarea.Poate incepe cind plantele au 5-6 frunze, prin smulgerea plantelor celor mai mari. Operaia de
recoltare trebuie sa se termine nainte de apariia tulpinilor florale.
Producia poate sa fie intre 8-10 t/ha, pentru spanacul semanat in primavara sau toamna timpuriu, si 15-20
t/ha pentru culturile fcute prin semanat toamna tirziu.

Tehnologia de cultura a salatei.

Rotatia culturilor.
In asolament, salata, datorita perioadei scurte de vegetaie, se cultiva in sistemul culturilor succesive, ca o
cultura anterioara sau urmtoare. In sistemul culturilor asociate, are rolul de cultura secundara, care insa se
are in vedere la stabilirea nivelului de fertilizare la cultura de baza.
Cultura salatei in cimp se poate face: prin semn are direct si prin plantare de rasad.
Pregtirea terenului.
Se realizeaz in funcie de nfiinare a culturii si modul de cultivare al salatei. La culturile infintate din
toamna, pregtirea terenului se finalizeaza din toamna, la cele care se nfiineaz primavara devreme, se vor
continua lucrrile de pregtire si in primavara.
Desfiinarea culturii premergtoarese executa cu ridicarea integrala a resturilor vegetale.
Discuitse face pentru tocarea resturilor vegetale ramase si afinarea solului la 10-15 cm.
Nivelarea de exploatare, mai ales pe suprafee mari, pentru asigurarea circulaiei apa.
Fertilizarea de baza, cu gunoi de grajd si 2/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu.
Artur de baza, la 25-30 cm adincime, pentru afinarea solului si incorporarea ngrmintelor organice si
minerale.
Afinarea de primavara, prin discuit, imediat ce solul s-a zvintat.
Erbicidare, inainte de nfiinarea culturii cu citeva zile, cu Balan 8 EC, 10 1/ha, care este imediat incorporat
in sol cu grapa cu coli reglabili, la adincimea de 6-8 cm.
Deschiderea rigolelor pentru modelare, pe suprafee mari.
Modelarea terenului, in straturi ridicate, cu latimea la coronament de 104 cm.
Cultura salatei prin semanat direct in cimp.
Epoca de semanat: semnatul salatei in cimp se poate face toamna, cel mai tirziu in prima jumtate a lunii
septembrie sau primavara timpuriu-luna martie, in prima decada a lunii in zonele din sud si mai tirziu in zona
colinara. De asemenea se mai poate semana direct in cimp, in sistemul culturilor succesive, incepind din a
doua jumtate a lunii mai si pina in iulie.
Schema de semanat: pe teren modelat, se seamana cu maina, in benzi de doua rinduri cu distanta intre
rindurile din banda de 25 cm, iar intre benzi de 34 cm cu zone de protecie la rigole de 10 cm. Pe teren
nemodelat se seamana in benzi de 5 rinduri la distanta de 20-25 cm si intre benzi de 40-50 cm.
Norma de saminta: se folosete o cantitate de 2-3 kg saminta de salata la hectar. Saminta fiind mrunt si
uoara, in scopul unei bune distribuiri la semanat, se amesteca cu mranita in proporii de o parte saminta la 5
parti mranita bine cernuta. Se poate reduce norma de insamintare la 1,5-2 kg saminta/ha si evitarea
amestecrii acesteia cu mranita, prin folosirea la semanat a seminei drajate.
63

Adincimea de insamintare: 1,5-2 cm sau chiar mai puin.

Lucrri dc ingrijire.
Irigarea pentru rsrire: se aplica semnturilor de primavara, dar mai ales la cele fcute vara (in sistemul
culturilor succesive), fiind repetata de 2-3 ori la intervala de 10-12 zile.
Tavalugitul: se aplica imediat dup semanat, cu tvlugi uori din lemn.
Raritul: in timpul vegetaiei, lucrarea se executa manual lasind plantele pe rind la distanta de 15 cm una de
alta la soiurile mai puin viguroase si 20 cm pentru soiurile viguroase.
Completarea golurilor: folosind ca rasad plantele rezultate de la rrit.
Prasitul: sc executa cu ocazia raritului, si o prasila uoara, plivitul pe rind si completarea golurilor.
Fertilizarea: se poate face odat cu prima prasila. administrind 100-150 kg azotat de amoniu, fertilizarea fiind
repetata la circa 10 zile cu aceiai doza.
Irigarea: devine necesara mai ales daca sezonul este secetos, aceasta repetindu-se cel puin de doua ori la
intervale de 10 zile, folosind 200-250 m apa/ha. Pe teren nemodelat, pentru irigare, rigolele sc deschid pe
intervalele dintre straturi.
Cultura salatei prin rasad.
Se practica in vederea obtinerii de recolte in sezonul de toamna sau in primavara timpuriu.
Producerea rasadului.Epoca de producere a rasadului se face in functie de perioada de infiintare aculturilor.
Pentru cultura de toamna,rasadul se produce pe brazde in cimp,in luna august iar pentru plantarile de
primavara, se produc in rasadnite semicalde,in luna februarie.
Schema de semanat,la producerea rasadului se seamana in rinduri la 5cm distanta,folosindu-se 2-2,5g
saminta/m patrat. Rasadul nu se repica.
Epoca de plantat,este atunci cind rasadul arevirsta de 4-5saptamini de la semanat,iar plantele au 3-4 frunze
normale in rozeta.In functie de tipul de cultura plantarea se va face in perioada:
-15-31 martie,la culturile de primavara;
-sfirsitul lunii august inceputul luniiseptembrie,la culturile de toamna, pentru consumul din luna octombrie;
-in a doua jumatate a lunii septembrie,cind recolta este destinata consumului de primavara de timpuriu.
Schema de plantare a rasadului va fi aceeasi cala infiintarea culturii prin semanat direct in cimp.
Pregtirea rsadului: pentru plantare, presupune ca radacinile rasadurilor sa se fasoneze. Rsadurile se
planteaza la aceeasi adincime.
Lucrarile de ngrijire.
Completarea golurilor se face cu rasad asigurat ca rezerva.
Udarea dupa plantare se face pentru asigurarea prinderii rasadurilor,cu norme reduse de 150-200metri cubi
apa/ha.
Prasile se fac superficial,avind in vedere ca sistemul radicular al salatei este la suprafata solului.
Irigarea este necesara mai ales daca sezonul este secetos, de cel putin doua ori la intervale de 10 zile, folosind
norme moderate de 200-250metri cubi apa/ha ca si la culturile infiintate prin semanat.
Fertilizarea intimpul vegetatiei,se executa de obicei in doua etape la interval de circa 10 zile,odata cu
prasilele, administrind100-150kg/ha azotat de amoniu.
Mulcirea se face la culturile plantate din toamna tirziu, pentru consumul din primavara.
Recoltarea se face manual si incepe odata cu formarea capatinei.Lucrarea trebuie sa se execute pe timp
uscat.Productia este de 15-25t/ha la culturile in ogor propriu si intre 10-15t/ha la culturile succesive.
64

5.5.CULTURA LEGUMELOR PASTAIOASE

Cultura legumelor pastaioase este reprezentata in tara noastra de urmtoarele specii: mazarea de gradina,
fasolea de gradina, bobul, bamele. Speciile din aceasta grupa sunt anuale, erbacee, cu perioada de vegetaie
scurta, ceea ce le face sa se includ eficient in sistemul culturilor succesive (mazare, fasolea si bobul pot
constitui plante anterioare iar fasolea se poate cultiva si succesiv).
Tehnologia de cultura este relativ simpla, cultivindu-se prin semanare direct in cimp.
La mazare si fasole existind si posibilitatea mecanizrii integrale a culturii.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A FASOLEI.
Tehnicile de cultivare a fasolei sunt relativ diversificate in funcie de soiurile cultivate (pe arac sau pitice)
precum si in funcie de locul de cultura (in cimp deschis sau in spatii protejate).
Rotatia culturilor.
Se vor evita solele anterior cultivate cu plante care lasa o masa importanta de resturi vegetale, sau cu cartof.
Deasemenea, este nefavorabila cultivarea dup sfecla daca in sol exista doze mari, de bor, precum si dup
culturi care au fost erbicidate cu erbicide la care fasolea este sensibila. Fasolea poate urma in cultura mare
dup cereale paioase. In cultura irigata se poate amplasa si cultura a-II-a, fie dup ea insasi fie dup mazare,
care paraseste terenul devreme. Totui pentru motive fitosanitare se recomanda o rotatie de minimum 3 ani.
Pregtirea terenului.
Pentru a germina, saminta de fasole necesita un teren umed si bine aerat, care sa nu aiba crusta. Pe terenuri
mai grele, aratura de 30 cm adincime va fi fcut in toamna-iama. Lucrrile de primavara se efectueaz la
umiditate corespunztoare, evitind tasarea si limitind numrul de treceri. Pe terenuri uoare aratura se face
ceva mai la suprafaa iar lucrrile de primavara se fac astfel incit sa se evite degradarea structurii solului si
pierderea apei. In toate cazurile, parcela trebuie sa fie cit mai plana pentru a favoriza precizia semnatului si
reglajul mainilor de recoltat.
In cultura tradiionala lucrrile dc ntreinere a solului pina la semanat se fac in scopul combaterii buruienilor.
Semnatul.Desimea culturii: se stabilete in funcie de germinaia seminei dar si in funcie de modul de
recoltare si de tipul de produs ce se dorete obtinut. Pentru producia de psti foarte fine, densitile
recomandate sunt de 40-45 boabe germinabilc/m patrat in timp ce la varietile cu psti mai mari, mai puin
fine, densitile pot fi mai reduse (30-35 boabe germinabile/metru petrat).
. Schema de semanat: se practica distanta intre rinduri de 45 cm sau 50-60 cm.
Epoca de semanat: pentru culturile destinate pieei, semnatul se poate incepe cind in sol se inregistreaza
temperaturi de peste10 gradeC si nu mai exista pericol de bruma,pentru fasolea destinata industriei se poate
semana ceva mai tirziu pentru a evita orce risc.
Semnatul se va face uniform cu repartizare a seminelor pe rind si ca adincime de semanat pentru a favoriza
uniformitatea pstilor.
Adincimea de semanat: trebuie sa fie cuprinsa intre 3-5 cm, dar se recomanda sa fie a mai mare pe msur ce
epoca de semanat este mai tirzie si pe soluri mai uoare.
Lucrri de intretinre.
65

Cultura nu va fi irigata inainte de rsrire pentru a nu favoriza apariia crustei.

Fertilizarea:fasolea utilizeaz ingrasamintele organice daca sunt complet descompuse si aplicate culturii
precedente. Dintre ingrasamintele minerale, fasolea rspunde bine la ingrasamintele azotate in doze moderate
care se situeaz in jur de 60 kg N/ha sau mai mici (25-30 kg N/ha). Dozele de azot de peste 100 kg/ha duc la
perturbarea echilibrului vegetativ si a formarii nodozitatilor, sesibilizeaza plantele la boli si la cdere.
Ingrasamintele cu azot se aplica la pregtirea terenului sau in primele faze de vegetaie.
Musuroirea uoara a rindurilor de plante atunci cind sunt in stadiul de 4-6 frunze pentru a evita
imburuienarea pe rind fara a se recurge la prasitul prea aproape de plante care pot afecta sistemul radicular.
Prasitul, daca trebuie executat intre rinduri, se va executa foarte superficial.
Irigarea: este indispensabila pentru a obine producii mari si de calitate si pentru a obine o producie de
psti uniforme in vederea recoltrii mecanizate.
Perioadele de aplicare a udrilor trebuie sa fie naintea semnatului, (in cazuri extreme cind solul este foarte
uscat, sau in cazul culturilor succesive) sau in perioada de vegetaie. Odata cu inceputul nfloririi, irigarea se
va face in mod regulat, in funcie de necesitai si va continua pina la stadiul de cretere a pstilor.
Combaterea chimica a buruienilor, este foarte necesara deoarece pe ling pagubele pe care le produc,
buruienile constituie un mare impediment pentru recoltarea mecanizata. Pentru a avea o cultura curata, se cer
imbinate metodele mecanice si chimice. Se vor alege erbiridele in funcie de speciile predominante in
cultura. Pe ling altele, se pot aplica erbicidele Galaxy, 2 1/ha, postemergent, pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate anuale,sau Basagran 600, 1,5-2 1/ha, de asemenea post emergent,pentru combaterea
buruienilor dicotiledonate anuale.
Recoltarea.Pastaile verzi se recolteaz cind acestea au dimensiunile specifice soiului si sunt fragede si
suculente. In general, recoltarea poate fi fcut la 55-70 zile de la semanat, in funcie de soi si epoca de
cultura. Recoltarea se poate face fie manual sau mecanizat.Productia de psti este de 6-7 t/ha, dar potenialul
soiurilor este mai mare 12-16t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MAZAREI BOABE.
Mazarea este cultivata exclusiv in cimp deschis, prin semanare, fie in asolamente de gradina.
Rotatia
culturilor. In privinta plantei premergatoare mazarea de gradina poate fi cultivata dupa orice cultura care nu
paraseste prea tirziu terenul in toamna si da posibilitatea ca lucrarile de pregatire a terenului sau se execute in
bune conditii.Sunt indicate ca bune premergatoare varza,cartoful,tomatele si castravetii,mai ales ca dupa
leguminoase, terenul fiind mai bogat in azot este mai bine valorificat de alte culturi. Mazarea de gradina se
preteaz foarte bine in sistemul culturilor succesive, intrucit are o perioada scurta de vegetaie si poate fi
semanata primavara foarte timpuriu.
Pregtirea terenului.
Nivelarea de exploatare a terenului. Nivelarea terenului este necesara atit pentru efectuarea in condiii optime
a semnatului cit si pentru a asigura efectuarea recoltrii mecanizate, fara pierderi. Nivelarea se face dupa
recoltarea culturii premergtoare pe teren uscat, prin afinarea terenului cu grapa cu discuri si 1-2 lucrri cu
nivelatorul.
Fertilizarea de baza se face cu ngrminte fosfatice si potasice.
Artur de baza la 22-25 cm adincime, efectuata cu plugul, in agregat cu grapa stelata. Artur trebuie sa fie
de buna calitate si sa sigure incorporarea in sol a tuturor resturilor vegetale.
66

Pregtirea patului germinativ se efectueaz primavara cit mai devreme, printr-o singura lucrare cu
combinatorul in cazul discuirii din toamna a arturii, care sa asigure o buna afinare a solului pe adincimea de
8 cm. Daca este necesar, aceasta lucrare poate fi precedat de o grapare sau, pe terenurile nediscuite din
toamna, de o lucrare cu grapa cu discuri, naintea acestor lucrri se aplica ingrasamintele chimice necesare si
eventual erbicidul care trebuie incorporat.
Infiinarea culturii.
Pentru obinerea de producii extratimpurii, semnatul se poate face fie din toamna, folosindu-se soiuri care
rezista la temperaturile sczute din timpul iernii, fie primavara foarte timpuriu, in ambele cazuri cu
precocitate accentuata.
Semnatul din toamna, se practica in condiiile din tara noastra in acele zone in care temperaturile din timpul
iernii nu scad sub -12 C ...- 14C la nivelul solului. Rezistenta cea mai buna a plantelor se manifesta in
primele faze de vegetaie, de aceea epoca optima de semanat este naintea ngheului solului (de obicei in
primele zile ale lunii noiembrie).
Semnatul in primavara, se face atunci cind nu s-a semanat in toamna. Pentru obinerea de producii timpurii
se poate semana fie in ferestrele iernii (februarie) fie primavara foarte timpuriu (in mustul zpezii).
Pentru obinerea de producii mai tirzii, necesare pentru ealonarea ofertei de matere prima la fabricile de
conserve sau in gospodriile individuale, este mai indicat sa se ealoneze producia mai degraba prin
folosirea soiurilor tirzii, decit prin semnatul intirziat.
Controlul si pregtirea seminei este foarte necesar cu toate ca saminta de mazare isi pastreaza facultatea
germinativa timp de 2-3 ani la soiurile cu bob zbircit si 3-4 ani la cele cu bob neted.
Tratarea semintelor;inainte de semanat saminta trebuie sa fie tratata impotriva gargaritei mazarei, a agentilor
patogeni de sol si eventual impotriva manei.De obicei tratamentele se fac in unitatile producatoare sau
distribuitoare de saminta,dar unela tratamente se pot facesi in unitatile de productie.Impotriva
gargaritei,semintele se trateaza pringazare folosind produsul Phostoxin(Delicia)care se prezinta sub forma de
tablete(de obicei de 3g).Se administreaza 30g/t de saminta.Impotriva principaliloragentipatogeni,rezultate
bune au dat Apron TZ69SD, 1,5 KG/t.Tratamentul se face prin prafuire, cu2-3zile inainte de semanat.
Desimea culturii, variaza in funtie de dezvoltarea vegetativa caracteristica fiecarui soi si aaprovizionarii cu
apa si elemente fertilizante.Astfel,pentru soiurile cu dezvoltare vegetativa puternica in conditii bune de
aprovizionare cu apa si elementele fertilizante se recomanda 90-100 plante/m. patrat,in timp ce pentru
soiurile mai precoce densitatea optima tinde spre 120 plante/m.patrat. Densitatile de 100-110 plante/m.patrat
sunt corespunzatoare pentru majoritatea soiurilor mijlocii sau tardive din actualul sortiment cultivat.

Nor ma de saminta: necesara pentru semanat se stabilete in funcie de masa a o mie de boabe si de
facultatea germinativa a fiecrui lot, in funcie de densitatea aleasa si variaza in limite relativ largi (cel mai
adesea intre 180-220 kg/ha).
67

Schema de semanat: intervalul dintre rinduri este de 12,5 cm cu actualele maini de semanat (de ex. SUP 29),
dar pot fi folosite si distante intre rinduri de 15-20 cm. In cazul folosirii semntorilor, de mare precizie,
pneumatice, distanta intre rinduri se poate mari pina la 30 cm.
Adincimea de semanat: variaza de la 3 cm in condiii mai dificile de sol (frig si umiditate ridicata) pina la 5
cm pe soluri mai uoare sau la semnatul intirziat. Este inportant ca seminele sa fie bine acoperite de sol,
altfel porumbeii si ciorile pot aduna seminele neincorporate suficient, producind goluri in cultura.
Fertilizarea: in general, fertilizarea organica nu se practica la mazarea de gradina decit pe solurile foarte
sarace in humus. Pe solurile acide se impune administrarea de amendamente calcaroase, mazarea fiind
pretenioasa la prezenta calciului in sol. Aplicarea ngrmintelor minerale trebuie astfel fcut incit acestea
sa nu ajunga in imediata vecintate a seminei. Azotul disponibil in sol, este utilizat mai ales in primele stadii
de cultura.
Intreinerea culturii.
Prasitul: pentru culturile care se infiinteaza in rinduri rare, atunci cind plantele au circa 10 cm se poate face
un prsit mecanic, superficial, cu viteza mica.
Erbicidarca: in tehnologia clasica, combaterea buruienilor se face prin tratamente cu erbicide. Se folosesc
erbicide cu incorporare nainte de semanat (ex. Benfluraline, 1080 g substana activa/ha, contra gramineelor).
La noi este posibila aplicarea erbicidului Balan, 6 1/ha. O serie de erbicide se aplica dupa semanat si nainte
de rasarirea culturii (de exp.Pendimetalin respectv Stomp, Terbutrin, etc.). Tratamentele se completeaz cu
aplicri a unor erbicide specifice in perioada de vegetaie. In cazul folosirii erbicidului Pivot este, absolut
necesar ca in cadrul rotaiei culturilor sa se respecte perioada de pauza pentru semnatul culturilor sensibile
(4-5 luni pentru cerealele paioase, 9-10 luni pentru porumb, 24-26 luni pentru floarea soarelui si cartof si 36
luni pentru sfecla si legume.Irigarea: pentru o buna reuita a culturii, mazarea trebuie sa fie irigata in
perioadele in care apare aceasta necesitate. Perioada critica este nainte si imediat dupa inflorit cind se pot
aplica doua udri, in caz de necesitate, 200-300 m apa/ha.
Recoltarea: se practica 3-4 recoltri manuale succesive, ultima fiind fcut pe plantele smulse din sol cind
producia este destinata vinzarii sub forma de psti. Mazarea destinata industrializrii poate ti recoltata in
modalitati diferite: smulgere manuala, recoltare mecanizata cu MRM-2,2, recoltare si batozare intr-o singura
faza.
Producia de psti variaza intre 6-9 t/ha psti verzi,iar la boabe verzi randamentul fiind de 40-45% la
batozare.

5.6.CULTURA LEGUMELOR SOLANO-FRUCTOASE

TEHNOLOGIA DE CULTURA A TOMATELOR
Tipurile de culturi de tomate in cimp
Importanta deosebita a culturii tomatelor a determinat efectuarea mai multor tipuri de culturi, care se
deosebesc prin mai multe criterii: epoca de nfiinare (tomate timpurii, de vara, de vara-toamna), materialul
68

folosit la nfiinarea culturii (rasad, semanat direct), destinaia produciei (consum proaspt, prelucrare
industriala s.a.).
Pregtirea solului.
Indiferent de tipul culturii de tomate si de sistemul exploatatiilor, sunt necesare numeroase lucrri de
pregtire a solului.
Lucrri efectuate toamna:
-discuitul, pentru desfiinarea culturii anterioare, segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in vederea
nivelrii;
-nivelarea de ntreinere, cu scopul de a asigura condiii optime pentru irigarea culturii, mai ales la irigarea
prin rigole;
-subsolajul, pentru afinarea adinca a solului, la circa 50 cm, odata la 3-4 ani, in special pe solurile grele,
argiloase;
-fertilizarea de baza, cu gunoi de grajd si ngrminte chimice cu solubilizare lenta (2/3 din doza totala de
superfosfat si sare potasica) difereniat dup tipul culturii de tomate;
-aratura adinca, la adincimea de 28-32 cm, pentru afinarea .solului si incorporarea ngrmintelor.
Dozele si momentele de aplicare a ngrmintelor organice si minerale la culturile
de tomate timpurii;
Momentul aplicrii
% din doza totala
Gunoi de grajd N
| Toamna inainte de aratura
100
1 Primavara la pregtirea terenului pentru
plantare (a)
25
1 In perioada de cretere vegetativa a
plantelor (b)
25
| In perioada de cretere intensiva a
fructelor
2x25
a)
Se recomanda ngrminte complex de tip NP;
b)
Se recomanda fertilizri extraradiculare cu ngrminte foliare cu microelemente.
Dozele si momentele de aplicare a ngrmintelor organice si minerale la culturile de tomate
de vara-toamna pentru consum in stare proaspata:
% din
doza totala
Momentul aplicrii
Gunoi de grajd N
P205
Toamna inainte de aratura
100
50
Primavara la pregtirea terenului
pentru plantare
In perioada de cretere vegetativa a
plantelor
In perioada de cretere intensiva a
fructelor

69

25
(a)

25-50
(a)

25
25

0-25 (b)
-

_
In perioada de coacere in masa a
fructelor

25

2x25

a) Sc recomanda ngrminte complex de tip NP;

b) In zonele din sudul tarii se recomanda o fertilizare si in perioada de vegetaie.
Dozele si momentele de aplicare a ngrmintelor organice si minerale la culturile
de tomate destinate industrializrii:
% din doza totala
Momentul aplicrii
Gunoi de grajd
N
P25
100
Toamna nainte de aratura
50
j Primavara Ia pregtirea terenului pentru
20 (a)
plantare
50 (a)
j In perioada de cretere vegetativa a
50
plantelor
25
| In perioada de cretere intensiva a fructelor a) Se recomanda ngrminte complex de la culturile infiinate prin
tip NP;
semanat
direct in cimp,aceasta fertilizare se va aplica la 10 zile dupa rasarit.
Lucrri efectuate in primavara:
-grapatul terenului, cu grapa cu coli reglabili sau grapa cu discuri, pentru afinarea solului si distrugerea unor
buruieni;
-fertilizarea de primavara, cind se administreaz diferena de 1/3 din ingrasamintele de fosfor si potasiu,
precum si ingrasamintele cu azot;
-erbicidarea, pentru combaterea buruienilor, care se efectueaz difereniat, in
funcie de modul de nfiinare a culturii de tomate:
1 Treflan 24 EC, 3-5
L/ha; Dual 3 l/ha-ppi -inainte de plantare cu 5-6 zile,
Culturi
cu incorporare uoara incorporat in sol la 6-8 cm, aplicat
infiintate cu ; (4- 5cm);
odaia cu ingrasamintele chimice;
rasad
Galex 500 EC- 8
-dup incorporarea ingrasamintelor
L/ha:
chimice:

70

Culturi
Paarlan 720 EC 1,2
-naintea semnatului cu 6-8 zile,
nfiinate prin L/ha; Paarlan 720 EC incorporat in sol la 4 cm adincime;
semanare
1 l/ha,
direct in sol (ppi) 0,3 kg/ha;
-imediat dup semanat, fara
Dual 2-4 L/ha- 0,3 ppi incorporare in sol;
cu incorporare
uoara;
Sencor 70 WP,(4-5
cm)
-deschiderea rigolelor in vederea executrii modelrii terenului;
-modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm; -deschiderea canalelor
provizorii, pentru conducerea apei spre rigolele de udare.
Producerea rasadului
Rasadul de tomate se va produce in functie de tipul culturii.
Epoca de semanat, se stabilete in funcie de perioada de plantare a rsadurilor;
-tomate timpurii: 25 II-1 III, in sere inmultitor sau in rsadnie calde, rsadurile trebuind sa aiba o virsta de
45-60 zile;
-tomate de vara-toamna pentru consum: 1.03-20.03, in rsadnie semicalde, solarii, virsta rasadului la
plantare trebuie sa fie de 35-45 zile.
-tomate pentru industrializare: din 05.03 pina in 25.03, in trei etape la interval de 10 zile, in rsadnie
semicalde, solarii, virsta rsadului la plantare trebuie sa fie de 35-45 zile.
Schema de semanat: semanat in rinduri, la 5 cm interval intre rinduri si 1,5-2 cm intre semine pe rind.
Norma de saminta: 250-300 g saminta/ha.
Repicatul rsadurilor: la circa 10 zile dupa rsrit, cind frunzele cotiledonale sunt orizontale iar primele
frunze adevarate sunt vizibile, pentru tomatele timpurii folosind ghivece sau cuburi presate, cu dimensiunea
de minim 7x7x7 sau 8x8x8, iar pentru tomatele vara-toamna repicatul se poate face in rsadnie semicalde,
pe pat nutritiv, la distanta de 8x8 cm sau 10x10 cm.
Lucrrile de ngrijire: nainte si dupa repicare se aplica lucrrile speciale de ngrijire a rsadurilor, care se
refera la dirijarea factorilor de mediu, fertilizarea si protecia plantelor. nainte de plantare cu 7-14 zile, se
procedeaz la calirea rsadurilor, ndeosebi la tomatele timpurii, pentru a reduce socul dupa plantare si riscul
de distrugere a acestora la modificarea climei.
Indicatori: pentru obinerea rsadului necesar la un hectar de cultura sunt necesare urmtoarele suprafee
(sera inmultitor, rasadnita calda sau semicalda):
-40 m2 de suprafaa pentru semanat, cu 6-7 g/m2 saminta;
-350-400 m2 de suprafaa pentru repicatul rsadurilor. nfiinarea culturii
La cultivarea tomatelor, masurile pentru nfiinarea culturii se stabilesc in funcie de tipul culturilor
practicate. Ca urmare, vor fi situaii de infiintare a culturilor cu rasad si de infiintare a culturilor prin semanat
direct nfiinarea culturii cu rasad
Epoca de plantare: se stabilete astfel ca plantele sa nu fie afectate de brumele tirzii de primavara:
tomatele timpurii
20.04 - 01.05;
71

tomatele de vara
20.04 15.05;
tomatele pentru industrializare
20.04 - 25.05.
Tehnica de plantare: plantarea se face, dupa caz, manual sau mecanizat.
Schema de plantare: depinde de particularitile de cretere a hibrizilor soiurilor
si destinaia culturilor:
-tomate timpurii, susinute: - 2 rinduri pe stratul modelat, 60-70 cm intre rinduri, 30 cm intre plante pe rind;
circa 44 000 plante/ha;
-tomate de vara, susinute: - 2 rinduri pe stratul modelat, 60-70 an intre rinduri, 40 cm intre plante pe rind;
circa 33 000 plante/ha;
-tomate pentru industrializare, susinute: - 2 rinduri pe stratul modelat, 60 cm intre rinduri, 50 cm intre plante
pe rind; circa 26 000 plante/ha
La tomatele timpurii, cultivate pe teren nemodelat, schema clasica de plantare prevede 70 cm distanta intre
rinduri si 25-30 cm intre plante pe rind, asigurind astfel o densitate a culturii de circa 47 000-57 000
plante/ha.
In funcie de tradiia locala se pot folosi si alte scheme.
Adincimea de plantare: pina la prima frunza adevarata, la rasadul mormi, sau culcat pe direcia rindului. la
rasadul alungit.
nfiinarea culturii prin semanat direct in cimp
Aceasta metoda se practica, de regula, in arealele din sudul tarii si la soiurile tirzii. destinate sa asigure
materia prima pentru industria de conserve.
Epoca de semanat: 05.04-10.05. atunci cind temperatura solului, la adincimea de circa 5 cm. este in jur de
10-12C. Obinuit se seamana in 3 etape, pentru ealonarea produciei.
Schema de semanat: cite 2 rinduri pe stratul modelat cu latimea de 104 cm. la distanta de 50 cm intre rinduri.
Norma de saminta: 1.5-2 kg samintaha. La semnatul cu maini de precizie, se poate reduce norma de
saminta sub 1 kg/ha. In saminta de tomate se poate amesteca si salata. 400g saminta/ha, ca planta indicatoare
pentru eventualitatea aplicrii pratie oarbe.
Adincimea de semanat: 2-2,5 cm. Pentru aceasta adincime de semanat se impune, o foarte buna pregtire a
stratului superficial al solului (0-5 cm).
Lucrari de ntreinere.
La ngrijirea culturilor de luate se aplica o seric de lucrri, unele avind caracter general, altele fiind practicate
in special pentru tomate.
Lucrri generale.
Se executa cu scopul ue a asigura condiii generale de cretere si dezvoltare a piantelor atit in cazul culturilor
infiintate cu rasad cit si a celor prin semanat direct in sol.
Udarea dupa plantare: la fiecare planta, se administreaz 1-2 1 apa. manual pe suprafee restrinse sau se uda
pe rigole, cu o norma de 150-200 m cubi/ha.
Udarea semnturii: la tomatele semnate direct in sol. trebuie asigurata umiditatea solului pe cit posibil
constanta in stratul 0-5 cm.
Atunci cind in zilele urmtoare semnatului nu sunt precipitaii atmosferice, umiditatea solului se asigura cel
mai bine prin aspersiune. Aceste condiii trebuie asigure rasarirea plantelor in maximum 12-15 zile de la
semanat.
72

Completarea golurilor la culturile infiintate cu rasad, la 2-3 zile dup plantare, se executa manual, folosind in
acest scop rasadul de rezerva, de aceeai calitate, din acelai hibrid si de aceiai virsta cu cel folosit iniial la
plantare.
Raritul tomatelor semanate direct in sol, se executa de 1-2 ori manual, prima data cind plantele au o pereche
de frunze adevrate, iar a doua oara cind au 4-5 frunze adevrate, lasind cel mult 2 plante la un loc. Distanta
finala de rrit va fi de circa 45 cm intre plante pe rind, asigurind astfel .10-32 mii plante/ha. Eliminarea
acestei lucrri costisitoare este posibila atunci cind se dispune folosirea de saminta drajata si de semntori
de precizie, caz in care se reduce si norma de saminta.
Prasitul solului, se aplica in cursul vegetaiei de cite ori este nevoie, de regula de 3-4 ori; pe intervalul dintre
rinduri si dintre plante pe rind. pentru alinarea solului si pentru combaterea buruienilor. La primele prasile,
adincimea este mica, pentru a nu distruge sistemul radicular al plantelor. La cultura nfiinata prin semanat
direct in sol mai ales in condiii de imburuienare. trebuie sa se aplice prasitul chiar nainte de rasarirea
plantelor, orientarea fiind posibila cu ajutorul plantei indicatoare de rind.
Irigarea culturii se va face in funcie de condiiile pluviometrice, de pina la 6-8 ori. la intervale do 8-10 zile,
norma de udare fiind de 200-500 m3/ha. De regula, irigrile se aplica la intervale mai scurte si cu norme de
udare mai mari (400-500 m cubi/ha) in faza de formare si cretere intensa a fructelor.
Culturile infiintate prin semanat direct in sol se iriga la interval de 15 zile in lunile iunie si iulie, si 20-25 zile
in august si septembrie.
Fertilizarea faziala are o mare importanta la tomatele timpurii, atit pentru nivelul cit si pentru calitatea
produciei obinute. In general,se fac doua fertilizri, prima imediat dup apariia primelor fructe (cu 50 kg
azotat de amoniu si 50 kg sare potasica/ha) iar a doua la 15-20 zile dup prima (cu 120 kg azotat de amoniu,
100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica/ha).
Si la celelalte tipuri de culturi, de vara-toamna pentru consum sau pentru prelucrare industriala, programul de
fertilizare are mare nsemntate.
Lucrri speciale
La tomatele timpurii, la care se urmrete obinerea unei producii de calitate ridicata, se impune aplicarea
unor lucrri cu caracter special.
Infiinarea mijloacelor de susinere a plantelor, este obligatorie la culturile timpurii, cu hibrizi/soiuri cu port
inalt si in regiunile cu precipitaii abundente. In acest scop se folosesc:
-tutori, confecionai din lemn (araci), tulpini de floarea soarelui, trestie;
-spalier scund, cu o sirma, la 04-05 m nlime, susinuta pe tarusi montati pe rind, la distanta de 5 m;
-spalier inalt, cu doua sirme fixate pe bride, la 1,2-1,4 m inaltime, susinute pe stilpi din lemn sau beton armat
cu diametrul 6 cm, montati pe rind la distanta de 4 m.
Palisarea plantelor sau legarea de mijloacele de susinere, se repeta de mai multe ori pe msur ce plantele
cresc in inaltime. La susinerea pe tutori, legtur trebuie fcut sub forma literei 8 pentru evitarea rnirii
plantelor. La spalier, susinerea plantelor se face cu sfori, legate cu un capat de sirma spalierului si cu celalalt
capat de baza plantei, rsucind planta in jurul sforii.
Copilitul, se aplica numai la culturile timpurii si de vara susinute pe araci sau spalier, prin indepartarea
lstarilor laterali nainte ca acetia sa depaseasca 5-7 cm lungime. La tomatele timpurii copilitul se aplica
radical. La tomatele de vara susinute pe spalier inalt, se pastreaza pe ling tulpina principala si 2-3 copili
preflorali, ca ramificaii secundare ale tulpinii, in funcie de vigoarea hibridului/soiului.
73

Cirnitul, presupune indepartarea virfului tulpinii, dup 1-2 frunze aflate deasupra ultimei inflorescene
pstrate. Se aplica cu scopul opririi creterii terminale a tulpinii si orientrii tuturor substanelor sintetizate de
frunze ctre inflorescene, respectiv pentru stimularea creterii fructelor si mturrii lor mai devreme. La
tomatele timpurii, cimitul plantelor sc executa obinuit dupa a 4-a inflorescena; uneori se opteaza si la
cirnirea tomatelor timpurii dup 3 inflorescene, pentru o producie si mai timpurie, sau chiar dup 5-6
inflorescene, pentru prelungirea produciei la culturile timpurii. La tomatele de vara-toamna cultivate pe
spalier, cirnitul se aplica cu 2-3 saplamini inaintea primei brume de toamna, pentru valorificarea superioara si
a fructelor formate in inflorescenele superioare.
Tratamente cu substane bioactive, se aplica la tomate in mod difereniat, in funcie de scopul urmrit.
Stimularea legrii florilor, la cultura timpurie a tomatelor, cind condiiile climatice sunt nefavorabile
(temperaturi sczute) in perioada de nflorire a primei inflorescene, in cazul unor exploataii reduse ca
mrime, cu folosirea unuia din produsele speciale: Tomatostim. 3,3% ;Atonic LC, 1:4000 la 20 zile de la
plantare; No-seed, 01%; Tomafix LC. 0,09%. Stropirea primei inflorescene cu soluie se va face cind in
aceasta sunt 2-4 flori deschise si se repeta la 4-5 zile.
Stimularea maturrii fructelor, se poate face prin tratamente cu Ethrel, care se aplica in mod difereniat, in
funcie de scopul urmrit:
-accelerarea coacerii fructelor la cultura tomatelor timpurii: soluie de Ethrel cu concentraia 200-250 ppm,
administrata prin pulverizare fina pe plante cind fructele din prima inflorescena au diametrul de 2-2,5 cm;
-ealonarea si/sau sincronizarea coacerii la tomatele pentru industrializare; soluie de Ethrel. cu concentraia
de 5000 ppm, pulverizata fin pe plante cind 50% din fructe au intrat in pirga.
Condiiile de aplicare si reuita: sa aiba valoarea Ph de 3,5-4; temperatura minima a aerului 18gradeC;
absenta precipitaiilor, cel puin 10-12 ore. dup aplicarea tratamentului.
Recoltarea
Tomatele se recolteaz pe msur mturrii fructelor si in funcie de destinaia produciei.
Producia. La tomatele timpurii producia depinde de calitatea hibrizilor, de tehnologia aplicata si de zona de
cultura. Ca urmare ea se poate ncadra in limite relativ largi, de la 25 t/ha pina la 40-50 t/ha. La soiurile de
vara-toamna. producia poate sa aiunga 1a 45-60 t/ha iar la tomatele pentru industrializare uneori pina la 80100 t ha.
TEHNOLOGIA PE CULTURA A ARDEILOR
Ardeiul se cultiva prin rasad repicat pentru culturile timpurii si rasad nerepicat pentru culturile de varatoamna. Se poate cultiva si prin semanare directa in cimp.
Pregtirea solului
Ardeiul se cultiva numai prin rasad, ca urmare masurile de pregtire a solului se vor face pentru asigurarea
condiiilor optime in momentul infiintarii culturii, asemanator ca la tomate.
Lucrri efectuate toamna:
-discuitul, pentru desfiinarea culturii anterioare, segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in vederea
nivelrii;
-lucrarea de ntreinere, cu scopul de a asigura condiii optime pentru irigarea culturii, mai ales la irigarea
prin rigole;
74

subsolajul. pentru afinarca adinca a solului, la circa 50 cm, odata fa 3-4 ani. in special pe soiurile grele,
argiloase;
fertilizarea de baza, cu gunoi de grajd (40-50 t/ha) si ngrminte chimice cu solubilizare lenta (2/3 din
doza totala de superfosfat si sare polasica), care se difereniaz funcie de tipul de sol;
-afinarea adinca, la adincimea de 28-32 cm, pentru afinarea solului si incorporarea ngrmintelor.
Lucrrile efectuate primavara:
-grapatul terenului, imediat ce solul s-a zvintat, cu grapa cu coli reglabili sau grapa cu discuri, pentru
afinarea solului si distrugerea unor buruieni;
fertilizarea de primavara, cind se administreaz diferena de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu, la
care se adauga 150-200 kg azotat de amoniu/ha; -incorporarea ngrmintelor, administrate primavara, cu
grapa cu discuri; -erbicidarea, pentru combaterea buruienilor, cu Treflan 24 EC, 3,5 1/ha, sau Dual 500 HC,
3-41/ha, administrate in amestec cu 400 1 apa/ha, inainte de plantare cu 5-6 zile si se incorporeaz in sol, la
6-8 cm adincime (Treflan) sau la 4-5 cm (Dual); -deschiderea rigolelor in vederea executrii modelrii
terenului;
-modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm; -deschiderea canalelor
provizorii, pentru conducerea apei spre rigolele de udare; In cazul cind nu se face irigarea pe brazde, la
irigarea prin aspersiune, nu este obligatorie modelarea terenului si deschiderea canalelor provizorii.
Producerea rsadului
Se va face in rasadnite calde sau in sere inmultitor.
Epoca de semanat se stabilete in funcie de perioada de plantare a rsadurilor, respectiv de varietatea de
ardei cultivata. Astfel ardeiul gras se seamana in perioada 25.02-10.03 iar cel gogosar si lung ceva mai tirziu,
in perioada 05.03-20.03.
Tratarea seminelor: se face cu 2-3 zile inainte de semanat, prin prafuire cu TMTD 3 g/kg saminta sau alte
produse pe baza de Tiuram sau Captan, pentru a preveni caderea rsadului (Tiuram 75 PTS 4g/kg).
Schema de semanat: semanat in rinduri, la 5 cm interval intre rinduri, cind rasadul se va repica, si la intervale
de 7-8 cm cind nu se repica. Distanta intre semine pe rind va fi de 1-2 cm. Adincimea de semanat este de
1,5-2 cm.
Norma de saminta: 0,8-1 kg saminta/ha, sau 15-20 g seminte/m2.
Imediat dup semanat se aplica o stropire superficiala cu Mycodifol, 0,2% sau Previcur SL 607, 0,15%.
de la semanat pina la rsrire se va asigura temperatura optima de germinare, 22- 25 C, atit ziua cit si
noaptea. La rasarirea primelor plantule, pentru prevenirea alungirii acestora, se va dirija temperatura la 2225C in cursul zilei si 18-20C in timpul nopii.
Repicatul rsadurilor: cind este cazul, se va face atunci cind plantele au format 1-2 frunze adevaratc, fie in
alte rsadnie, pe pat nutritiv, la distanta de 5x5 cm, dar mai bine 7x5 cm.
Lucrrile de ngrijire: inainte si dup repicare se aplica lucrrile specifice de ngrijire a rsadurilor, care se
refera la:
-dirijarea temperaturii, astfel ca ziua sa se menin la 22-25C in cursul zilei si 18-20C in timpul nopii;
-dirijarea umiditii relative a aerului, astfel ca aceasta sa se menin la 55-65%;
-aplicarea tratamentelor pentru prevenirea cderii rsadurilor, incepind de la rasarirea plantelor si apoi
repetat, la intervale de 4-6 zile, cu Zineb, 0,2%, Dithane M45, 0,2%, Mycodifol, 0,2% si Previcur SL,0,15%,
administrate alternativ;
75

-fertilizarea de 2 ori, prima la 15 zile de la repicat iar a doua la 10 zile de la prima fertilizare, cu o soluie de
F 411,0,05%, administrind circa 2 1 soluie/10 m2 suprafaa de rasadnita;
-tratarea cu substane bioactive. cind plantele au 4-5 frunze normale, prin stropirea cu Cycocel, 0,1%, in doza
de 11/10 m2 suprafaa ocupata de rsaduri.
Calirea rsadului: se face cu citeva zile anterior datei de plantare. Virsta rsadului la plantare trebuie sa fie
de 45-50 zile de la semanat. Pentru rasadul necesar la un hectar de cultura este necesar sa se semene pe 150200 m2 suprafaa de rasadnita sau sera inmultitor.
Infiinarea culturii.
La cultivarea ardeiului, masurile pentru nfiinarea culturii se stabilesc in funcie de evoluia temperaturii, de
specificul de cultivare a "arietatilor si de modul propriu-zis de nfiinare.
Infiinarea culturii prin rasad.
Epoca de plantare: se considera optima atunci cind temperatura solului, la adincimea de plantare, este de cel
puin 15C. Epoca de plantare depinde de varietate: ardeiul gras se planteaza intre 25.04-05.05, ardeiul
gogosar in perioada 05.05-10.05, iar cel lung 05.05-15.05.
Tehnica de plantare: plantarea se face dupa caz, manual sau mecanizat, cu maina de plantat rsaduri.
Schema de plantare: depinde de particularitile de amenajare a terenului:
-pe teren modelat, cite 2 rinduri pe stratul inaltat, la interval de 70 cm intre rinduri, distanta intre plante pe
rind depinde de varietate, aceasta fiind, 15-20 cm pentru ardeiul gras (66 600 - 88 800 plante/ha); 20-25 cm
la ardeiul gogosar (53 300 - 66 600 plante/ha) si 15 cm la ardeiul lung (88 000 plante/ha). La modelarea in
straturi inguste, cu latimea la coronament de 50 cm, se planteaza 2 rinduri pe strat, 30x20 cm, (104 000
plante/ha).
-pe teren nemodelat se planteaza in rinduri echidistante, la 70 cm, iar pe rind) 15-20 cm, ceea ce asigura
desimea de 71 400 95 200 plante/ha sau in benzi de rinduri, dupa schema 80+(30)x20, desimea totala 90
900 plante/ha.
Atunci cind plantarea se executa manual, inainte de plantare se face marcarea rindurilor si, dupa, caz, se
deschid rigole sau gropi de plantare.
Adincimea de plantare, va fi obligatoriu pina la nivelul la care s-au produs rsadurile, la cele repcate in
ghivece nivelul superior al ghiveciului trebuie sa fie la nivelul solului.
Infiinarea culturii prin semanat direct. Se practica mai ales la cultura ardeiului pentru boia.
Alegerea terenului: sunt potrivite terenurile cu textura nisipo-lutoasa, care sa nu formeze crusta in perioada
urmtoare semnatului.
Pregtirea terenului: are in vedere asigurarea unui pat germinativ bine maruntit si lipsit de buruieni. Daca
este prea afinat, terenul se tavalugeste, pentru tasarea sa superficiala (0-2,5 cm).
Erbicidarea trebuie realizata cu un erbicid cu o mare selectvitate pentru plantele de ardei intrucit in perioada
incoitirii seminelor ele sunt foarte sensibile. Se erbicideaza nainte de modelarea terenului:
pentru prevenirea mburuenari pina dupa rasarirea ardeiului, cu Cobez 25 EC 1,5-2 l/lta sau Devrinol 50
Wl', 3-4 l/ha, care dupa administrare se incorporeaz in sol la 4-5 crn adincirme;
imediat dupa semanat, cu Gales 500 EC, 6 l/ha,
Pregatirea semintei: nainte, de semanat cu 2-3 zile, sarminta se dezinfecteaz obligatoriu (ca si la
producerea rsadului de arde), pentru a preveni atacul ciupercilor de gol, De asemenea in saminta de ardei se
76

amesteca samnta de salata, in proporie de 50 g saminta de salata cu samnta de ardei, prima avnd rolul de
planta indicator, pentru efectuare a lucrrilor de ntreinerea solului (prasile oarbe).
Epoca de semanat: semanatul ardeiului in cimp se face numai atunci cind temperatura solului in stratul de la
suprafata (0-5 cm adncme) este de 12-14C, evoluind constant sau in cretere. Durata pina la rasariea
plantelor, 12-15 zile de la semanat, in condiii de cimp.
Schema de semanat: semnatul direct in cimp la ardei se face, in principiu, dupa aceleai scheme folosite la
nfiinarea culturii prin rasad. Se executa mecanic, la adincirnca de 1,5-2 crn.
Norma de saminta: 1,5-2 kg saminta ardei la hectar
Lucrari de ntreinere .
Lucrari generale.
Se executa cu scopul de a asigura condiii generale de cretere si dezvoltare a plantelor.
Udarea dupa plantare: la culturile nfiinate prin rasad, la fiecare planta, se administreaz 1-2 l apa, manual
pe suprafee restrinse, sau se uda pe rigole, cu o norma de 200-250 nr/ha,
Udarea dupa rsrire: la culturile nfiinate prin semanat direct, imediat dupa semanat, daca solul este uscat,
in stratul de la suprafaa (0-5 cm). Se face prin aspersiune, cu jet fin, folosind o norma de 150 m cubi
apa/ha. Aceasta udare se repeta de cite ori este nevoie, pina cind plantele de ardei, rasar, evitind formarea
crustei
( completarea golurilor: la 4-5 zile dupa plantare, se executa manual, si vizeaza meninerea densitii iniiale
a culturii, folosind in acest scop rasadul de rezerva, de aceiai calitate, din acelai hihrid/soi si de aceiai
virsta cu cel folosit iniial la plantare.Prasila oarba la culturile nfiinate prin semanat direct, se aplica de 1-2
ori, de obicei mecanic, daca pina la rasarirea ardeiului apar buruieni.
Prasitul solului, se aplica in vegetaie de cite ori este nevoie, de regula de 4-5 ori; pe intervalul dintre rinduri
si de 2-3 ori intre plante pc rind, pentru alinarea solului si pentru combaterea buruienilor, de regula dupa
fiecare udat. Se face cu grija, superficial, pentru a nu distruge sistemul radicular al plantelor. La fel, in
continuare, prasitul se va face cu atenie pentru a nu disloca plantele.
Raritul semanaturii: la culturile infiintate prin semanat direct, se executa cind plantele de ardei au 2 3 frunze
normale, manual lasind plantele la distanta pe rind 13-15cm (ardeiul lung), 15-20 cm (ardeiul gras; si 20-25
cm (ardeiul gogosar), astfel ca, indiferent de varietate, sa se asigure o desime de cel puin 100 000 plante/ha.
Irigarea culturii: indiferent de modul de nfiinare, se va face in funcie de condiiile pluviometrice, de pina la
9-10 ori, la intervale de 12-15 zile, norma de udare fiind de 300-350 m3/ha la primele 2-3 udri si de 400-450
m3/ha la urmtoarele udri.
Ardeiul este foarte pretenios la prezenta apei in sol, in special in perioada nfloritului si a fructificrii. Este
sensibil la bltirea apei.
Fcrtilizaea faziala: are o mare importanta in calitatea si cantitatea produciei la ardei si se aplica de 2-3 ori. In
cazul fertilizrii cu gunoi de grajd si ngrminte minerale la pregtirea de baza a solului, fertilizarea din
timpul perioadei de vegetaie se va face cu ngrminte foliare (tip F), singur sau in amestec cu pesticide.
Lucrri speciale.
La ardei nu sunt necesare multe lucrri speciale pentru dirijarea creterii fructificrii.
Musuroitul, se face in scopul meninerii poziiei plantelor, avind in vedere ca muuroiul sa fie cit mai redus si
se executa odata cu prasitul mecanic, cultivatorul fiind echipat in acest scop si cu corpuri de rrit.
Recoltarea.
77

Se face in mod difereniat, in funcie de particularitile varietilor si de destinaia fructelor. Producia este in
funcie de varietate, fiind in medie la ardeiul gras de 25-30 t/ha; la ardeiul gogosar de 20-25 t/ha; la ardeiul
lung de 15-20t/ha; la ardeiul iute de 5-8 t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA LA PTLGELELE VINETE.
Pregtirea solului.
Ptlgelele vinete se cultiva numai prin rasad, ca urmare masurile de pregtire solului se vor face pentru
asigurarea condiiilor optime in momentul nfiinrii culturii asemanator ca la tomate.
Lucrri efectuate toamna.
Discuitul ce se face pentru desfiinarea culturii anterioare, segmentarea resturilor vegetale si afianarea solului
in vederea nivelrii.
Nivelarea de ntreinere se face cu scopul de a asigura condiii optime pentru irigarea culturii, mai ales la
irigarea pe rigole.
Subsolajul se face pentru afinarea adinca a solului, la circa 50 cm, odata la 3-4 ani, in special pe solurile
grele, argiloase.
Fertilizarea de baza, cu gunoi de grajd (40-50 t/ha) si ngrminte chimice cu solubilizare lenta (2/3 din doza
totala de superfosfat si sare potasica) care se difereniaz dup tipul de sol.
Artur adinca, la adincimea de 28-30 cm, pentru afinarea solului si incorporarea ngrmintelor.
Lucrri efectuate primavara.
Grptul terenului, imediat ce solul s-a zvintat, cu grapa cu coli reglabili sau cu grapa cu discuri, pentru
afinarea solului si distrugerea unor buruieni.
Fertilizarea de primavara, cind se administreaz diferena de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu.
Erbicidarea, pentru combaterea buruienilor, cu Balan 8 1/ha, cu incorporarea sa in sol, la adincimea de 4-6
cm sau Stomp 330 CE in doza de 5 1/ha, preemergent.
Deschiderea rigolelor in vederea executrii modelrii terenului.
Modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm.
Deschiderea canalelor provizorii, pentru conducerea apei spre rigolele de udare.
In cazul cind nu se face irigarea pe brazde, la irigarea prin aspersiune nu este obligatorie modelarea terenului
si deschiderea canalelor provizorii.
Producerea rsadului.
Se va face in rsadnie calde sau in sere inmultitor.
Epoca de semanat se stabilete in funcie de perioada de plantare a rsadurilor, acestea urmind sa fie plantate
cel mai tirziu la 5-10 mai. Semnatul se face obinuit in a doua decada a lunii martie.
Schema de semanat: semanat in rinduri, la 5 cm interval intre rinduri, si 1-2 cm intre semine pe rind si la
adincimea de 1,5-2 cm.
Norma de saminta: 0,8-1 kg saminta/ha, sau 15-16 g semine la m patrat , folosind semine tratate cu Tiramet
60 PTS 4g/kg sau alte produse. Imediat dup semanat se aplica o stropire superficiala cu Previcur SL, 0,15%
sau Folpan 0,15%.
De la semanat pina la rsrire se va asigura temperatura optima de germinare, de 22-25C, atit ziua cit si
noaptea. La rasarirea primelor plantule, pentru prevenirea alungirii acestora, se va dirija temperatura la 1822C in cursul zilei si 15-18C in timpul nopii.
78

Repicatul rsadurilor: se va face atunci cind plantele au format 1-2 frunze adevarate, fie in alte rsadnie, pe
pat cald, la distanta de 7x7 cm, fie, mai bine, in ghivece sau cuburi nutritive.
Lucrrile de ngrijire a rsadurilor: inainte si dup repicare se aplica lucrrile specifice de ingrijire a
rsadurilor, care se refera la:
-dirijarea temperaturii, astfel ca ziua sa se menin la 20-24C iar noaptea la 16-18C;
-dirijarea umiditii relative a aerului, astfel ca aceasta sa se menin la 55-65%;
-aplicarea tratamentelor pentru prevenirea caderii rsadurilor, incepind de la rasarirea plantulelor si apoi
repetat, la intervale de 4-6 zile, cu Previcur 607 SL 0,15%, Folpan 50 WP 0,15%, Dithane M45,0,2%,
alternativ;
-fertilizarea, de doua ori, prima la 15 zile de la repicat iar a doua la 10 zile de ia prima fertilizare, cu soluie
de F 411, 0,5%, administrind circa 2 1 sol ut ie/10 m2 suprafaa de rasadnita. Pentru rasadul necesar la un
hectar de cultura este necesar sa se semene pe 150-200 m2 suprafaa de rasadnita sau sera inmultitor. Virsta
rsadului la plantare trebuie sa fie de 45-60 zile.
Infiinarea culturii.
Epoca de plantare: se considera optima atunci cind temperatura solului, la adincimea de plantare, este de cel
puin 14 C.
Tehnica de plantare: plantarea se face dup caz, manual sau mecanizat, cu maina de plantat rsaduri.
Schema de plantare: depinde de particularitile de amenajare a terenului:
-pe teren modelat, cite 2 rinduri pe stratul inaltat, la interval de 80 cm intre rinduri si 45 cm intre plante pe
rind (desimea teoretica de 29 600 plante/ha);
-pe teren ncmodelat se planteaza in rinduri echidistante, la 80 cm intre rinduri si 45 cm intre plante pe rind
(desimea teoretica de 27 700 plante/ha).
Atunci cind plantarea se executa manual, nainte de plantare se face marcarea rindurilor si, dup caz, se
deschid rigole sau gropi de plantare.
Adincimca de plantare, va fi obligatoriu .pina la nivelul la care s-au produs rsadurile; la cele repicate in
ghivece nivelul superior al ghiveciului trebuie sa fie la nivelul solului.
Lucrri de intreinere.
Lucrri generale.
Udarea dup plantare: la fiecare planta se administreaz 1-2 1 apa, manual : suprafee restrinse, sau se uda pe
rigole, cu o norma de 150-200 m3 apa/ha.
Completarea golurilor: la 2-3 zile dup plantare, se executa manual.
Prasitul solului, se aplica in cursul vegetaiei de cite ori este nevoie, de regula de 4-5 ori intre rinduri si de 23 ori intre plante pe rind pentru afinarea solului.
Irigarea culturii se va face, in funcie de condiiile pluviometrice, de pina la 8-10 ori, la intervale de 7-10 zile,
norma de udare fiind de 300-350 m3 apa/ha.
Fertilizarea faziala are o mare importanta la calitatea si cantitatea produciei si se aplica de 2-3 ori.
Lucrri speciale.
Copilitul, se practica de obicei in regiunile mai rcoroase si umede, pentru inlaturarea lstarilor fara rod.
Cirnitul, presupune ndeprtarea virfului tulpinii, cu scopuri similare ca la tomate.
Recoltarea.
79

Incepe in a doua jumtate a lunii iulie si este o lucrare cu anumite particularitati. determinate atit de
lignificarea pedunculului fructului cit si de specificul maturarii fructelor.
Producia este diferita, in funcie de soi/hibrid si tehnologia aplicata, de la 25 pina la40t/ha.

5.7.CULTURA LEGUMELOR BOSTANOASE.

Reprezint o grupa foarte importanta prin utilizrile deosebite si numeroase la care se preteaz producia.
Speciile din aceasta grupa au de obicei tulpina tiritoare si sunt asemanatoare la cretere si tehnologia de
cultura.
Toate speciile sunt adaptate la cultura in sezonul cald, sunt anuale si au pretenii fata de un climat cald si
umed.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A CASTRAVEILOR.
Castraveii pot fi cultivai in cimp fie in ogor propriu, fie in succesiune, pentru consumul de toamna.
Rotatia culturilor.
Dintre premergtoarele pentru cultura in ogor propriu, se recomanda leguminoasele perene sau anuale,
solanaceele pentru fructe si legumele din grupa verzei. Castraveii pot reveni pe aceiai sola numai dup 2-3
ani.
Cultura de vara are o pondere importanta, folosindu-se atit soiuri cu fruct de tip cornison, cit si soiuri cu fruct
mijlociu, pentru consumul in stare proaspata.
Cultura in ogor propriu prin semanat.
Pregtirea terenului.
Desfiinarea culturii premergtoare in cadrul lucrrilor din toamna.
Fertilizarea de baza, la 28-30 cm adincime si incorporarea sub aratura a ngrmintelor administrate.
Afinarea superficiala, primavara, prin grapare si incorporare superficiala a ngrmintelor cu azot. Dozele de
elemente fertilizante sunt foarte diferite in funcie de nivelul de aprovizionare al solului, planta
premergtoare si posibilitile de fertilizare organica fie direct la cultura castraveilor, fie la planta
premergtoare.
Erbicidarea, pentru suprafee mari, cu Balan sau Benefex 6-8 1/ha, aplicat cu o saptamina nainte de
nfiinarea culturii.
Modelarea terenului, in straturi inaltate, cu latimea la coronament de 104 cm.
Semnatul, poate incepe cind in sol la adincimea de 8-10 cm s-a stabilizat o temperatura de 12C (sfirsitul
lunii aprilie irtceputul lunii mai).
Schema de semanat, in cazul culturilor nesustinute se seamana doua rinduri pe coronament la 60-70 cm intre
rinduri.
Norma de saminta, 4-5 kg/ha.
80

Adincimea de semanat, este mica, respectiv 2-3 cm.

Perdele de protecie, in zonele cu vinturi sau cureni reci, la 8-10 brazde semnate cu castravei se
insaminteaza o banda de protecie din 3-4 rinduri de porumb sau sorg.
Ingrijirea culturilor in ogor.
Udarea dup semanat, pentru asigurarea rsririi uniforme si rapide a culturii, in caz de necesitate.
Prasitul, pentru afinarea solului si combaterea buruienilor.
Irigarea culturii, in timpul vegetaiei, prin aplicarea a 6-8 udri, cu norme de 250- 300 m3 apa/ha..
Fertilizarea faziala, daca se menine cultura o perioada mai lunga si daca nu s-au aplicat dozele integral pina
la nfiinarea culturilor.
Rarital plantelor, care se face in faza de 2-3 frunze adevrate, se va lasa un numar de plante intre 70 000-130
000 plante ha, desimea culturilor fiind dependenta de vigoarea soiurilor cultivate si modul de recoltare.
Recoltarea, in culturile obinuite, incepe dup 55-60 zile de la rasarire si se face ealonat la intervale de 2-3
zile, pe msura ce fructele ajung la dimensiuni normale in funcie de destinaie. Perioada de recoltare dureaza
25-30 zile,in functie de lucrrile de ntreinere. Prin irigri repetate, fertilizri faziale si mai ales prin
combaterea bolilor si duntorilor, perioada de fructificare se poate prelungi destul de mult. Productia este de
la 8-10 t/ha , cind fructele sunt mici, pina la 20-25 t/ha. cind fructele recoltate sunt mai mari.
Cultura in ogor propriu prin rasad.
In vederea obinerii unor culturi mai timpurii se poate proceda la obtinerea de rasaduri in cuburi sau ghivece
nutritive si plantarea acestora in cimp.
Pregtirea terenului, se tace la fel ca la semanat.
Virsta rsadului, la data plantarii, trebuie sa fie de 30-35 zile. Totodat rasadurile trebuie sa fie bine calite.
Schema de plantare, se planteaza in general 50-55 mii plante ha. Cite doua rinduri pe brazda la distanta de
25-30 cm intre plante pe rind.
Udarea dup plantat, pentru asigurarea prinderii rsadurilor, dup aplicarea normala a lucrrilor generale de
ntreinere.
Cultura pe spalier.
In prezent, este in curs de extindere cultura palisata a castraveilor in cimp.Prin acest sistem se recomanda
hibrizi F-l cu nflorire predominant ginoica sau precum Premier F-l, Milenium F-l. Levina F-l. Renato F-l.
sau ali hibrizi cu rezistenta sau toleranta la unele boli.
Sistemul de palisare, spalier din sirma, care permite cel mai bine punerea in evidenta a capacitatii ridicate de
producie a hibrizilor.
Confecionarea spalierului, necesar palisarii unui hectar de castravei folosirea unui numr de 800-850 stilpi
din lemn sau beton, cu lungimea de 150-160cm diametru sau latura de 8 cm.
Materialul biologic, este preferabil sa se foloseasc rsaduri, produse prin sau repicat in ghivece, cu virsta de
circa 30 zile. Se poate folosi si semnatul direct.
Schema de plantare, se realizeaz o schema de plantare in benzi cu doua rinduri cu distanta de 60 cm intre
rindurile benzii.,180 cm intre benzi si 25-28 cm intre plante pe rind. Cultura realizata la aceti parametri are
circa 30-33 mii plante ha.
Norma de saminta, va fi in funcie de materialul folosit la nfiinarea culturii 1.5kg saminta/ha, cind se
nfiineaz cultura prin rasad. circa 3 kg saminta/ha. La semanat direct, cu semntori de precizie.
81

Culturile asociate, sunt necesare pentru folosirea integrala a terenului. Astfel intre rindurile de spalier se pot
semana 1-2 rinduri de castravei care nu se pliseaza sau 4rinduri de fasole pitica pentru psti.
Lucrrile de ntreinere.
Completarea golurilor, fie cu rasad, fie cu saminta. in funcie de materialul folosit initial.
Combaterea buruienilor, atit pe intervalul dintre rinduri cit si pe rind, prin prsie repetate.
Irigarea culturii, in mod intensiv, etectuind 10-12 udri, cu norme de 250-300 m cubi apa/ha.
Fertilizarea faziala. cu azotat de amoniu si sulfat de potasiu sau cu azotat de potasiu. Se pot aplica 2-3
fertilizri cu doze de pina la 50 kg ha substana activa.
Palisarca plantelor, in poziie verticala uor inclinata. fiecare planta pe sfoara proprie.
Copilitul plantelor, in poriunea de la baza plantei, pina la inaltimea de 30-40 cm. se inlarura lstarii si florile
imediat ce apar.
Ciupitul lstarilor laterali, dup ce au format fiecare cite 2-3 fructe.
Recoltarea ncepe la 30-35 zile de la plantare si dureaza 6-8 saptamini. Se recolteaz ealonat, la intervale de
2 zile. fructele destinate consumului in stare proaspata.
Producia la culturile pe spalier este mult mai mare. de 30-40 t/ha.
Cultura tirzie.
Producia la cultura tirzie a castraveilor in cimp. este destinata conservrii si consumului in stare prospata.
Pregtirea terenului, cuprinde o serie de lucrri, care urmresc realizarea patului germinativ, fertilizarea,
erbicidarea si eventual modelarea terenului.
nfiinarea culturii, se face prin semanat direct, tehnologia fiind asemanatoare cu cea a castraveilor de vara.
Se poate practica atit cultura la sol cit si cultura palisata.
Epoca de semanat. Este in prima jumtate a lunii iunie, dup premergtoare care elibereaz terenul devreme.
Norma de saminta. va fi ceva mai mare. de 5-6 kg ha. deoarece exista riscul ca unele semine sa nu reuseasca
sa germineze.
Raritul plantelor, se executa dup rarirea plantelor, asigurind intre plante distanta de 10-15 cm.
Lucrrile de ntreinere sunt asemanatoare cu cele de la cultura de vara.
Recoltarea, se poate ncepe la sfirsitul lunii august si nceputul lunii septembrie, se face la intervale de 2-3
zile.
Producia realizata poate ajunge la 10-15 tone. ha. in funcie de mari mea castraveilor la recoltare.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A DOVLECELULUI.
Tehnologia de cultura la dovlecel are multe asemanari cu cea a castraveilor. Plantele premergtoare, lucrrile
de toamna ale solului, erbicidarea si pregtirea terenului sunt identice cu cele prezentate la castraveii de
vara.
Cultivarea nrin semanat direct.
Epoca do semanat. este incepind cu luna aprilie, ealonat, la intervale de 10-12 zile. pentru cultura timpurie
sau la stirsitul lunii iunie pentru cultura de toamna.
Norma de saminta ajunge la 4-5 kg ha pentru densitile 40-45 mii plante/ ha. la soiurile cu vrej scurt, la care
se recomanda distante intre rinduri de 70-8O cm iar intre plante pe rind 30-35 cm.
Fertilizarea faziala nainte de nceperea fructificaii. cu ngrminte complexe.
Irigarea, in mod normal se aplica 2-4 udri, cu norme moderate.
82

Recoltarea, inccpe la 60-75 de zile dc la rsrit, fructele fiind sortate pe urmtoarele categorii de lungime; 610 cm, 10-12 cm si peste 12 cm.
Producia este de 10-30 t/ha, in funcie de mrimea fructelor la recoltare.
Cultivarea nrin rasnd.Pe suprafee mici se pot obine rezultate bune si prin producerea si plantarea rsadului
de dovlecei, din care se pot obine culturi extratimpurii. Se plantcaza 10-12 mii plantc/ha.
Patisonul este o varietate a dovlecelului cu fructe rotund turtite, colturate, decorative, cu tufa viguroasa si
vrej scurt. Fructele au acelai gust si aceleai utilizri ca si cele ale dovlecelului obinuit. Pot fi folosite insa
cu succes si la murat, cu sau fara castravei.
Patisonul este mai rezistent la temperaturi sczute (chiar si la brume uoare), dar nu suporta temperaturi mai
mari dc 30 grade celsius vreme ndelungata.
Cultura se aseamana foarte mult cu cea a dovlecelului obinuit.
Tehnologia de cultura.
In privina premergtoarelor sunt considerate ca fiind foarte bune; lucerna, trifoiul in primul an dup
destelinirc, mazarea si fasolea; bune: radacinoasclc si bulboaselc; corespunztoare: varza si cartofii.
Pregtirea terenului.
Lucrrile sunt aceleai ca la celelalte curcubitacee, executind in toamna: discuitul pentru desfiinarea culturii
premergtoare, nivelarea de exploatare, fertilizarea de baza si aratura adinca la 28-32 cm. In primavara cu
circa
2-3 saptamini inainte de nfiinarea culturii se face: grapatul, fertilizarea dc primavara cu 100-150 kg azotat
dc amoniu si 50-75 kg sulfat dc potasiu la hectar, erbicidarea cu Balan 6-8 1/ha in 450-600 I apa/ha,
administrat cu 2 saptamini inainte dc insamintare si incorporat in sol la 5-6 cm adincime si deschiderea, din 3
in 3 m a rigolelor dc udare.
Semnatul.
Epoca de semanat este in ultima decada a lunii aprilie, cu o norma de 8-10 kg saminta/ha.
Adincimca de semanat dc 3-4 cm.
Schema dc semanat, pe suprafee restrinsc se face manual, in cuiburi, la 3x1m, cu 2-3 semine la cuib; pe
suprafee mari se seamana pe teren nemodelat, 3x1 m, mecanic.
Deschiderea rigolelor de udare, se face anterior semnatului, sau pot fi efectuate dup ce plantele au rsrit si
se observa bine direcia rindurilor de plante.
Lucrrile de ingrijire.
Raritul plantelor, manual, cind semnatul s-a fcut in cuiburi, lasind 1-2 plante la cuib.
Prasitul, mecanic de 2-3 ori, pina cind plantele, crescind, acopera intervalele dintre rinduri; prasitul manual
1-2 prasile intre plante pe rind.
Irigarea culturii de 3-4 ori ndeosebi in perioada de cretere intensa a fructelor.
Recoltarea, se face cind fructele au ajuns la maturitate, ceea ce coincide in condiiile de clima din sudul, sudvestui si sud-estul tarii, cu a doua decada a lunii septembrie. Se obinuiete ca recoltarea sa se faca in masa
dup caderea primei brume de toamna.
Producia variaza foarte mult, in medie 30-35 t/ha, putind insa ajunge si la 100 t/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A PEPENILOR GALBENI.
83

Tehnologia de cultura este asemanatoare cu cea a castraveilor. Se folosete metoda de nfiinare fie prin
semnatul direct in cimp fie prin plantarea de rsaduri.
In privina plantelor premergtoare si a lucrarilor solului cerinele sunt asemanatoare cu cele de la cultura
castravetelui, inclusiv sistemul de erbicidare.
Cultura prin scmanat direct in cimp.
Fertilizarea de baza se poate face cu 30-40 t/ha gunoi de grajd, 300 kg/ha superfosfat si 200-250 kg/ha sulfat
de potasiu, sau alte ngrminte care sa aduca acelai aport de clemente minerale, dar care sa nu contina
clor.
Semnatul in cimp se face atunci cind temperatura solului atinge 12-13C, cu tendina de cretere.
Schema de semanat este cu un singur rind pe stratul inaltat, pe teren modelat, la 10- 15 cm de marginea
coronamentului, seminele fiind distribuite fie echidistant, fie cite 2-3 la cuib.
Adiucimea de semanat trebuie sa fie de 3-4 cm, ca si la alte specii din aceiai grupa.
Norma de saminta este de 3-4 kg/ha.
Dupa nfiinarea culturii se fac lucrri de ngrijire cu caracter general, specifice culturilor semnate direct in
cimp.
Udarea dupa semanat, pentru asigurarea rsririi plantelor.
Raritul plantelor, in faza de 2-3 frunze adevarate, asigurind o distanta de 30-35 cm intre plante pe rind sau,
pentru semnatul in cuiburi, cite 2-3 plante la cuib, pentru realizarea unei desimi de 20-24 mii plante/ha.
Prsile, pentru combaterea buruienilor si afinarea solului, de mai mult ori pina ce vrejul se ntinde mai mult.
Irigri, mai ales in prima parte a perioadei de vegetaie, apoi ia intervale mai mari.
Fertilizarea culturilor efectuate pe terenuri mai puin fertile, in perioada de cretere intensa a primelor fructe
formate, cu 120-150 kg/ha azotat de amoniu si 80-100 kg/ha sulfat de potasiu.
Ciupirea tulpinii principale si a lstarilor de ordin I si II, pentru accentuarea timpurietatii.
Recoltarea, se incepe atunci cind fructele isi schimba culoarea si capata o aroma specifica. Perioada de
recoltare si consum se esaloneaza din a doua jumtate a lunii iulie si pina la sfirsitul lunii august. Producia
este de 20-25 t/ha.
Cultivarea prin rasad. Pentru cultura timpurie in cimp, in vederea obinerii mai devreme a produciei, se
apeleaza la metoda de nfiinare a culturii prin rasad.
Virsta rsadului care se folosete este de 35-40 zile, se produce prin semanat sau repicat in cuburi nutritive
sau ghivece.
Norma de saminta pentru producerea rsadului va fi de 2-2,5 kg pentru un hectar.
Schema de plantare va fi aceiai ca la cultura nfiinata prin semanat direct, realizind aceiai desime, de 20-24
mii plante/ha.
Lucrrile de ngrijire care se aplica sunt aceleai ca la cultura semanata.
Recoltarea, poate sa inceapa cu 10-15 zile mai devreme decit la culturile infiintute prin semanat direct.
Producia este de 25-30 tone/ha.
TEHNOLOGIA PE CULTURA A PEPENILOR VERZI.
Pepenele verde se cultiva, in general, prin semanal direct in ci mp, mai nou, pentru producii foarte timpurii a
nceput sa fie cultivat tot mai mult si prin rasad.
Pregtirea terenului.
84

Se face la fel ca la celelalte curcubitacece, iar fertilizarea va urmri realizarea cerinelor biologice ale culturii,
asa cum s-a menionat anterior. Primvara aratura se ntreine prin lucrri cu grapa sau cultivatorul pina la
semanal.
Fertilizarea de primvara, nainte de semanal, cu ingrasamintele chimice, care se incorporeaz cu grapa cu
discuri.
Erbicidarea se face cu 8-10 zile nainte de semanal, folosind erbicidul Balan 8 I ha
Semnatul. Epoca de semanat este sfirsitul lunii aprilie, nceputul lunii mai, atunci cind temperatura solului a
depit 12-14C, atit pe teren modelat cit si nemodelat.
Schema de semanat prevede ca pe teren modelat sa se semene un rind la fiecine doua brazde, iar pe teren
nemodelat distanta intre rinduri sa fie de 2m. Intre cuiburi pe. se va asigura distanta de 0,5 m, semanindu-se
cite 2-3 semine la cuib, pentru a se realiza o desime de 10 mii plante/ha.
Norma de samint depinde de marimea reala a seminelor, dar se considera necesara o cantitate de 2-4 kg
pentru un hectar.
Adincimea de semanat este de 4-5 cm.
Pentru a proteja cultura contra vinturilor, pe mijlocul intervalelor dintre rinduri, la distanta de circa 10 m, se
seamana un rind de plante de talie inalta (de obicei porumb sau sorg).
Lucrrile de ntreinere.
Prasile repetate in prima perioada de vegetaie a culturii.
Raritul si musoroitul la cuib, are in vedere obinerea, in final a unei desimi de 10- 12 mii plante/ha si se face
cind plantele difereniaz primele frunze normale.
Fertilizarea faziala, cu ngrminte complexe, care influeneaz mult calitatea fructelor.
Irigarea este necesara doar in perioadele de seceta prelungita si se aplica, in prima parte a perioadei de
vegetaie, 2-3 udri, cu norme de 300 mJ apa ha.
Recoltarea pepenilor verzi se face manual, dimineaa. Fructele coapte se recunosc dupa sunetul lor
caracteristic nfundat, cind sunt lovite cu degetul, dupa circelul uscat si dupa locul de prindere a fructului de
peduncul, care este puin adincit.
Producia, intre 25-40 t/ha, in funcie de soi, gradul de fertilizare si de aprovizionare cu apa a plantelor.

5.8.CULTURA LEGUMELOR TUBERCULIFERE

TEHNOLOGIA PE CULTURA A CARTOFULUI TIMPURIU IN CIMP NEPROTEJAT
Cultura de cartofi nu trebuie sa urmeze pe acelai teren, dup o cultura de cartofi, mai devreme de 2-3 ani.
Lucrariie de pregtire a solului.
Artura: la adincimea de 25-30 cm in toamna. nainte si dup aratura adinca de toamna se aplica lucrri
repetate de combatere a buruienilor.
Modelarea: pentru culturile extratimpurii si timpurii se recomanda ca modelarea solului sa se faca din
toamna, iar pentru cele de vara se poate face chiar in primvara.
Afinarea in vederea plantarii: primvara se executa afinarea suprafeei solului pe o admcime de 10-12 cm.

85

Aplicarea ngrmintelor: toamna se aplica, pentru a fi incorporate deodata cu aratura adinca, ingrasamintele
organice, in cantitate de 30-40 t/ha, ingrasamintele cu fosfor si potasiu, 60-80 kg/ha substana activa.
Primvara se aplica ingrasamintele azotate, 120-140 kg substana activa/ha.
Pregtirea materialului in vederea plantarii.
In vederea pregtirii pentru plantare, tuberculii de cartof se sorteaz si se calibreaz pe categorii de mrime.
Pregtirea tuberculilor nainte de plantare consta in sortare, calibrare si curire, dezinfectarea, preincoltirea
si calirea.
Provocarea formarii prealabile a rdcinilor pe colii tuberculilor de cartof se practica m cazul cind plantarea
se face manual.
Daca nu exista condiii de preincoltire, pentru culturile destinate consumului de vara, pot fi plantari si
tuberculi care nu au fost preincoltiti.
Plantarea in cimp. Cartofii timpurii si de vara se planteaza cit mai devreme posibil, adica atunci cind in sol la
adincimea de 6-8 cm se realizeaz o temperatura medie de 6C si se menine constant peste 4-5C, ceea ce
corespunde cu luna martie, adica pina la 20-25 martie. Desimea culturilor la hectar variaza in funcie de
marimea materialului de plantat. In general se recomanda o densitate de 60 000-70 000 cuiburi/ha pentru
culturile extratimpurii si timpurii, si de 50 000-60 000 cuiburi la hectar pentru culturile de vara. Se poate
planta in rinduri echidistante sau in benzi de cite doua rinduri pe straturi inaltate, astfel ca distanta medie
dintre rinduri sa fie de 65-70 cm, iar intre cuiburi pe rind de la 20-22 cm pina la 26-28 cm. Adincimea de
plantare este de 6-8 cm. Cantitatea de tuberculi care sc folosete pentru plantat variaza in funcie de marimea
lor si este de 3000-3500 kg/ha.
Lucrrile dc ingrijire. Soiul trebuie sa fie mereu afinat, fara crusta la suprafaa si complet lipsit de buruieni.
In acest scop se grapeaza imediat dup plantare si se continua, repetindu-se de cite ori este nevoie, chiar dup
rsrit. In continuare cultura se prete ori de cite ori este nevoie.Musuroitul este obligatoriu si se efectueaz
in funcie de adincimea la care s-au plantat tuberculii.
Da rezultate foarte bune si mulciiea solului in culturile de cartof timpuriu.
Deasemenea, se pot aplica cu rezultate bune una sau doua ingrasari faziale, ngrmintele administrindu-se
sub forma de soluie, deodata cu apa de irigat sau imediat dup udri. Prima ingrasare se aplica in preajma
mbobocitului, iar cea de a doua in in faza de imbobocire a plantelor de cartof. In aceleai etape se efectueaz
si primele doua udri in culturile de cartof timpuriu, cu norma de udare de 300-400 m3/ha.
Trebuie avut grija ca prin udarea prea devreme sa nu se raceasca solul. Unde nu este nevoie nu se uda.
Combaterea bolilor si a duntorilor constituie una dintre cele mai importante masuri care pot asigura
producii mari. Mana si gindacul din Colorado, constituie cei mai de temut dumani ai culturilor de cartofi.
Combaterea lor se face prin stropiri uniforme pe ambele parti ale frunzelor, sau prin prafuiri. mpotriva
manei, primul tratament se aplica la imbobocirea plantelor, al doilea dup 10-12 zi le de la primul si in
continuare la flecare ploaie de 10 mm sau mai mare si dup fiecare udare. Pentru combaterea gindacului din
Colorado tratamentele se aplica atunci cind apar pe plante larve sau aduli.
Recoltarea ncepe in luna mai si se ncheie la sfirsitul lunii iunie sau nceputul lunii iulie. Cartofii timpurii si
mai ales cei extratimpurii se recolteaz numai in momentul cind sunt necesari pentru consum si nu mai
devreme, cci coaja lor este foarte subire si pierde repede apa. De asemenea trebuie ales momentul cind
pamintul este reavan si nu prea umed, cci tuberculii de cartofi timpurii nu se pot spala ca sa se curee de
pamint, deoarece isi schimba culoarea, incep sa se brunifice la scurt timp dup spalare.
86

Producia de cartofi timpurii si extratimpurii variaza intre limite foarte largi in funcie de etapa cind se face
recoltarea, respectiv mai devreme sau mai tirziu.. In mod obinuit se realizeaz o producie care poate varia
de la 7000-8000 kg/ha, pina la 12 000- 14 000 kg/ha si chiar pina la 16 000-20 000 kg/ha in cazul recoltrilor
intirziate.

5.9.CULTURA LEGUMELOR PERENE

Din aceasta grupa fac parte unele plante legumicole bine cunoscute cum ar fi: sparanghelul, reventul,
hreanul, tarhonul, leusteanul, macrisul, stevia s.a.
Plantele perene au o serie de caracteristici comune, dupa cum urmeaza: sunt plante rezistente la frig, puind
ierna in teren; se cultiva in sola de plante perene; au o tehnologie simpla; rspund bine la fertilizarea organica
si minerala; rspund foarte bine la protejarea timpurie cu folie; durata culturii depinde mult de calitatea
lucrrilor de ingrijire.
Tehnologia de cultura a sparanghelului.
Fiind vorba de o specie perena si de nfiinarea unor plantaii de lunga durata, in tehnica culturii se disting
doua etape eseniale, care determina, cel mai adesea, specializarea unitilor productoare:
-producerea (materialul saditor);
-nfiinarea si ntreinerea culturii.
Producerea puietilor
Se face de regula, in pepeniere specializate, de catre case productoare, cu tradiie in selecia si nmulirea
sparanghelului. De calitatea puietilor (grife) depinde in cea mai mare msur reuita plantaiilor.
Sortarea materialului se face pentru ndeprtarea plantelor bolnave si pe cit posibil a celor femele,
considerate ca fiind mai puin productive. Pentru producerea puietilor (grifelor) se folosete o saminta
coresponzind standardelor, cu facultatea germinativa de minimum 70% si nu mai veche de 3 ani.
Temperatura solului, pentru a asigura o buna germinaie a seminelor, trebuie sa fie de cel puin 10C, optim
20-30C, maxim 32C.
In pepiniere se realizeaz un asolament de 4 ani, pentru prevenirea contaminrii solului si a puietilor cu
Rizochtonia si Fusarium.
Pregtirea terenului se refera la fertilizarea de baza, care trebuie sa fie moderata, ca si la cea faziala, fara a
depi 50-60 kg N/ha, iar fosforul si potasiul se administreaz in funcie de analizele solului, dupa care
terenul se ara adinc, la 30-32 cm, si se pregtete la suprafaa un pat germinativ corespunztor.
Epoca de semanat este primvara, cind temperatura solului se situeaz peste 10C, respectiv in martie aprilie
pentru producerea puietilor de 1 si 2 ani. Pentru puieti care urmeaza a se livra la 18 luni, semnatul se face in
iunie-iulie.
Pregtirea seminei nainte de semanat, include tratarea cu un amestec format din Bavistin, 4 g + Captan
83%, 18 g pentru 1 kg saminta. In unele cazuri, mai ales la semnatul tirziu, este bine ca seminele sa fie
stratificate nainte de semanat sau bine umectate.

87

Metoda de semanat, pentru pepinierele specializate, semnatul se face mecanic, in rinduri de 45 cm interval,
asigurindu-se 12 semine la metrul liniar, corespunztor unei desimi de 240.000 seminte/ha. Pe suprafee mici
se va semana manual, respectnd aceleai distante.
Norma de semanat este de 6 kg saminta condiionat la hectar.
Lucrrile de ingrijire a culturii constau in principal din: combaterea patogenilor (rugina); combaterea
duntorilor specifici (musca sparanghelului) cu unul din insecticidele Birlan CE 40 0,6 1/ha sau Sum
Alpha, 0,4 1/ha; combaterea buruienilor, prin erbicidarea preemergenta cu Sencor, in cantitate de 0,5 kg
s.a./ha, ca si prin prasile repetate, irigarea in condiii de seceta.
Recoltarea puietilor se realizeaz in funcie de data semnatului, adica la un an pentru puietii destinai
profesionitilor si mai rar, la 18 luni sau 2 ani, pentru, amatori.
Productia de puieti de calitate se ridica la 150-2.00 mii/ha.
Infiinarea plantaiei.
Fertilizarea de baza, se face pentru o plantaie de lunga durata, administindu-se gunoiul de grajd bine
descompus, 60-80 t/ha; superfosfat, 400 kg/ha; sulfat de potasiu 200 kg/ha.
Pregtirea terenului, se realizeaz prin desfundat, la adincimea de 35-40 cm, ca care ocazie se incorporeaz si
ingrasamintele administrate anterior.
Pregtirea de primavara, timpuriu, se face prin lucrarea cu combinatorul si graparea, pentru, afinare si
distrugerea buruienilor.
Deschiderea anurilor de plantare, se face la interval de 1,4-1,5 m unul de altul, funcie de cerinele
mainilor utilizate in continuare, orientarea anurilor se va face, daca este posibil, pe direcia nord-sud.
Dimensiunile anurilor. adincimea de 35cm, latimea de 35-40 cm si lungimea in funcie de teren.
Pregtirea anurilor de plantare, prin mobilizarea, soiului pe fundul santului cazmaua, la adincimea de 1-15
cm; distribuirea de gunoi degraj bine descompus, in strat de 10 cm grosime; crearea pe fundul anurilor a
unor biloane de 7-8 cm adincime, in vederea, plantarii; pichetarea locurilor pentru plantare, longitudinal, pe
mijlocul santului,la 4o-50cm interval, prin infingerea unor pichei din lemn.
La distantele de 1,4-1,5 m distanta intre rinduri si 40-50 cm intre plante pe rind, se asigura o desime de 17,518 mii plante/ha.
Numrul de plante la hectar influienteaza. in mare msur producia ce se va realiza.
Fasonarea puietilor la plantare se refera la inlaturarea prin taiere, a tatamentelor rsucite si subiri, scurtarea
rdcinilor prea lungi.
Tratarea puietilor, nainte de plantare, mpotriva patogenilor, cu apa de Javel (hipoclorit de natriu sau potasiu)
timp de 10-15 minute, dup care urmeaza tratamentul contra fuzariozei.
Plantarea puietilor se face prin urmtoarele operaii succesive, aezarea puietilor in dreptul pichetilor de pe
sant, pe direcia rindului, cu rdcinile cit mai rasfirate, acoperirea rdcinilor cu un strat de pamint, de 6 cm
grosime; presarea cu mina a stratului acoperit pentru un contact cit mai bun a rdcinilor cu solul; udarea
puietilor plantati, cu circa2-5l apa, in funcie de umiditatea solului.
Lucrrile de ingrijire a plantaiei.
De la infiintare pina la intrarea in producie (care are loc in anul al treilea) sunt;
-anul 1: completarea golurilor; udatul, rar si numai in cazuri de seceta extrema; cosirea tulpinilor in toamna;
acoperirea rindurilor plantate cu gunoi paios sau cu frunze; acoperirea treptata a anurilor cu pamint, astfel
ca pina in toamna primului an santul sa rmina inca necompletat numai pe o adincime de 10 cm;
88

-anul al -II- lea: aceleai lucrri ca in anul I; completarea anurilor pina la nivelul suprafeei terenului.
-anul al III-lea: aceleai lucrri ca in anul 1 si II; primavara prin incorporarea, odata cu prima prasila, a 20
t/ha gunoi de grajd bine descompus;confectionarea biloanelor pe direcia rindurilor de plante, cu inaltimea de
circa 35 cm, condiii pentru inalbirea lstarilor ce vor creste.
Recoltarea
Epoca de recoltare: la culturile de sparanghel in cimp deschis, recoltarea in al III an de la nfiinarea
plantaiei si se efectueaz dup aceea in fiecare an.
Durata recoltrii: in anul III, perioada de recoltare este de 20 zile, iar in anii urmtori poate ajunge chiar la 40
zile.
Producia este dependenta de virsta plantaiei: in primul an este de 4-5 t/ha; in anii urmtori pina la 7-8 t/ha,
iar la virste de 6-12 ani de la nfiinare, se pot realiza producii ce depasesc 10-12 t lastari/ha.

TEHNOLOGIA DE CULTURA A REVENTULUI

Se cultiva prin producerea prealabila a materialului saditor (rasad) in cuburi sau ghivece, ca si prin desprire
de tufe.
Pentru realizarea unei culturi uniforme se recomanda nfiinarea acesteia prin rasad produs la ghivece si
plantat in cimp cind plantele au 3-4 frunze adevarate, din mai si pina in august.
Schema de plantare: cultura se realizeaz in rinduri la 1,4-1,5 m distanta si un metru distanta intre plante pe
rind.
Lucradle de ngrijire a culturii sunt: asigurarea cu apa tot timpul perioadei de vegetaie, evitindu-se bltirea;
indepartarea tijelor florale, pe msur ce apar, prin taiere; irigare, fertilizare faziala, combaterea buruienilor;
Recoltarea, incepe dupa 10-12 luni de la nfiinarea culturii cu plante provenite din desprirea tufelor si dupa
18-20 luni in cazul cind plantele provin din rasad.
Producia se situeaz intre 4-6 t petioluri/ha in primul an, dupa care creste, putind ajunge pina la 15-20 t/ha.
Din anul al 8-lea de cultura producia scade.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A HREANULUI
Obinerea materialului pentru plantare.
Materialul biologic pentru plantare se obine din ramificaiile rdcinii, secionate sub forma de butai, in
lungime de 12-15 cm. Acestea poarta muguri dorminzi din care vor rezulta noile plante.
Butaii se pun la forare, asigurind un strat bun de inradacinare si umiditate. Dupa un timp, fiecare buta va
forma lastari si rdcini.
Durata pentru obinerea butailor inradacinati este de 45-50 zile. Se poate obine circa 350-400 butai
inradacinati la m2.
In micile gospodarii, se practica forarea rdcinilor mici si subiri, inapte consumului, folosind ghivece
improvizate din pungi de polietilena, pina la pornirea mugurilor in vegetaie, dupa care se lasa un singur
mugure.
Se planteaza la locul de cultura in perioada martie-aprilie.
89

Infiinarea culturii.
Modelarea terenului. Culturile de hrean se realizeaz pe straturi inaltate sau biloane.
In acest mod, rdcinile se vor forma mai puin adinc iar recoltarea va fi mai uoara.
Plantarea. Butaii inradacinati se planteaza pe coronament sau in treimea superioara a bilonului.
Schema de plantare. Distanta intre rinduri va fi de 70-80 cm iar intre plante pe rind de 30-35 cm.
Lucrrile de ntreinere.
Irigarea: este necesara in primul rind imediat dupa plantare pentru prinderea butailor inradacinati. In timpul
vegetaiei, se iriga de 2-3 ori, pina ce plantele devin viguroase, cu norma de udare moderata, de 250-300
metri cubi apa/ha.
Prasitul: pentru meninerea terenului curat de buruieni si afinat, la adincime din ce in ce mai mare, de 6-12
cm.
Recoltarea. ncepe cu al doilea de cultura pe msura necesarului de valorificare sau consum. iar pentru
valorificarea in timpul iernii, rdcinile recoltate toamna se pastreaza stratificate in nisip, in lipsa luminii.
Producia posibila a se obine oscileaz intre 20-25 tha in funcie de desimea culturii, natura terenului si
nivelul de ntreinere al acestuia.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A TARHONULUI
.
Aceasta consta in pregtirea si modelarea terenului pentru asigurarea irigaiei de prindere a plantelor,
realizata fie prin producerea de rsaduri, semnatul pentru producerea acestora fcindu-se in perioada martiemai in rasadnite sau solarii, fie prin producerea de butai nrdcinri in rasadnite, solarii sau tuneluri.
Butaii se recolteaz de la biotipurile intens aromate si se constituie din lstarii ce pornesc din tulpina
lemntficata la baza acesteia. Dup taierea prtii superioare, lstarii fasonai, in lungime de 10-12 cm. se
planteaza in rasadnite, la desimi de 200-500 butai /metru patrat si li se asigura umiditate permanenta a
substratului si umbrirea in caz de insolatie.
Plantare se realizeaz la distante de 30-50 cm intre rinduri si 20-50 cm intre plante pe rind este urmata de
udri moderate si repetate pentru pornirea in vegetaie.
Ingrijirea culturii: terenul se menine curat de buruieni si afinat refacerea rigolelor de udare facindu-se
concomitent cu fiecare prsit mecanic pentru a permite irigarea in perioadele secetoase. Taierea periodica si
obligatorie tomna a tulpinilor favorizeaz aparitia lastarilor si uniformitatea culturii.
Recoltarea frunzelor se poate ncepe la interval de doua luni de la plantare iar a lstarilor incepind cu anul doi
de cultura.
Productia: se poate recolta anual 10-20 tone frunze si lastari/ ha.

TEHNOLOGIA DE CULTURA A LEUSTEANULUI.

In asolament. locul leusteanului trebuie ales astfel ca sa permita perenitatea acestuia si exploatarea
economica pentru 10-12 ani.
Terenul destinat acestei culturi va trebui lucrat profund, dar bmc rregat; pentru prelucrarea superficiala,
indiferent de metoda de nfiinare a culturii
90

Infiintarea culturii: se face prin semanare directa, in perioada august sau martie imediat ce terenul permite.
sau prin desprirea tufelor, si fasonarea tulpinilor la 6-8cm si scurtarea rdcinilor adventive la 3-4 cm,
plantarea imediata si asigurarea prinderii prin udare in caz denecesitate.
Schemele de nfiinare. pot sa fie 70 cm intre rinduri si 50 cm intre plante pe rind sau 50 cm intre rinduri 40
cm intre plante pe rind prin care sc asigur 45-47 mii plante/ha.
Lucrarile de intretinere; asigurarea rsririi plantelor prin udari repetate; realizarea desimii optime
prin
completarea golurilor cu semine umectate sau poriuni de tufe; lucrril de ingrijire;prasile, udri si
fertilizarea cu ngrminte complexe care sa echilibreze productia cu gradul de amortizare a frunzelor.
Recoltarea se face manual, prin detaarea frunzelor de pe lastari fara a produce ,mutilarea culturii,
inlaturare tijelor florale pentru a favoriza lastarirea.
Productia de frunze si lastari oscileaza intre15-40 tone/ha,functie de stadiul culturii si data recoltarii.
COMBATEREA AGENILOR PATOGENI LA PLANTELE LEGTJMICOI F COMBATEREA
AGENILOR PATOGENI LA LEGUMELE SOLANO-FRUCTOASE
Cultura de tomate
.Agentul
Nr.
patogen boala Produse recomandate
tratament Observaii si
e
recomandri
1
2
3
4
Patarea
Tuniacupral 0,5%; i
Boala se manifesta
frunzelor si Champion 0,3 ; Dithane
frecvent in cmp si
basicarea
M- 45 0.2%;
mai rar in solarii.
fructelor
(Novozir MN 80.
Primul tratament se
1
Sancozeb. Mancozeb
face la semnalarea
800. Nemispor.
atacului
YondozebEquation Pro
0,04%;
Patarea
Turdacupral 0,5 %;
Boala se manifesta in
pustulara a : Champion 03%;
ci mp. Primul
1
fructelor
Dithane M-45 03%;
tratament se face la
Bouille Bordelaise 0.75;
semnalarea atacului.
Systane 12 E 0,05%;
Boala se manifesta in
Afugan 0,05%; Tilt 0,02
sere si solarii. Primul
Fainarea
1-2
o: Saprol 0,125%;
tratament se face la
Bayfidan (Sahvit) 0,05%;
semnalarea atacului.
Patarea bruna Rovral 0,05%; Dithane 1
Boala se manifesta in
a frunzelor M- 45 03%; Lbilite 03%;
cimp si solarii. Primul
sau
Folpan 50 0,25%;
tratament se face la
alternarioza Merpan ; 50 03%; Bravo
semnalarea atacului
500 03%;
Patafol 03%; Euparen
91

0,15%; Ridomil Gold MZ

035%;
Patarea alba Benlate 0,05-0,1%;
sau septoriozaTopsin M 0,05-0,1%;
Bavistin 0,05-0,1%;
1
Dithane M-45 | 0,2%;
Polytam DF 03%;Bravo
500 0.2%;
Patarea
Benlate 0,05-0, %;
cafenie
Topsin M 0.05-01%;
Bavistin 0.05- 0,1%;
Trifmine 0,03%;
1
Dithane M-45 0.2%;
Polyraxn DF 0,2%;
Bravo
500 0,2%;
Putregaiul Rovral 0,05%; Sumilex
cenuiu
0,1%; Sumico 50 0,15%;
Euparcn Multi 0,15%;
1
Labilite 0,2%; Calidan
0,15%; Folpan 0,25%;
Putregaiul Dithane M-45 0,2%; Shavit
rdcinilor 0,2%; Bravo 500 0,2%;
1
si fructelor
Fuzarioza si Benlate, Fundazol, Topsin 2-3
verticilioza M, Metoben, Derosal,
Bavist in, 0,05-0,1%; 0,5
1/planta

Boala se manifesta in
cimp. Tratamentele se
aplica la avertizare.

Boala se manifesta in
general in spatiile
protejate. Primul
tratament se face la
semnalarea atacului.

Boala se manifesta in
special in solarii si sere.

Boala se manifesta in
special la culturile de
tomate pentru
industrializare
Atacul se manifesta in
serele si solariile in care
se cultiva hibrizi care nu
sunt rezisteni laacesti
ageni patogeni. Primul
tratament se aplica
preventiv la citeva zile
dup plantare folosinduse concentraia 0,05% iar
urmtoarele 1-2 la
intervale de 25-30 zile
(0.1%).
92

Mana

Ridomil Gold plus 0,3%; 2-3

Boala se manifesta in
Ridomil Gold MZ 0,25%;
cimp, solarii si sere. In
Planet 0,25%; Sandofan M
cimp tratamentele se
8 0,25%; Curzate plus
aplica la avertizareiar in
0,25%; Curzate Manox
solarii si sere preventiv.
0,25%; RipostM 0,2%;
Acrobat MZ 0,2%; Patafol
0,2%; Dithane M 45 0,2%;
Merpan 0,15%; Folpan
0,15%; Polyram DF 0,15%;
Bravo 500 0,2%; Euparen
Multi 0,15%;
Recomandri generale; Primul tratament se face la ncheierea rindurilor iar urmtoarele la 7-12 zile in funcie
de condiiile climatice, metoda de irigare si remanenta produselor. Produsele se altemeaza in funcie de
agenii patogeni prezeni in cultura si spectrul de aciune.
Irigarea se va face pe cit posibil pe rigole sau Este interzisa irigarea
prin picurare.
prin
aspersiune in timpul
Cultura de noptii.
ardei
Agentul
Produse
recomandate patogen/boala
A.
Fainarea

Putregaiul
cenuiu

Tilt 0,02%; Topas

0,035%;Saprol
0,125%; Bayleton
0,25%; Shavit
0,05%; Afgan
0,05%; Rubigan
0,04%; Labilite
0,2%; Systane
0,05%; Karatane
0,1%; Kumulus
0,3%; Sulf muiabil
0,4%; Morestan
0,05%;
Rovral 0,1%;
Sumilex 0,1%;
Calidan 0,15%;

Numr dc
tratamente

Observatii

Boala se manifesta
in cimp la culturile
irigate prin rigole

Boala se manifesta
in general in spatiile
protejate (sere si
93

Euparen Multi
0,15%; Folpan 0,2%;
Putrezirea Rovral 0,1%;
fructelor si a Dithane M-45
seminelor (Novozir MN 80,
2
Sancozeb, Mancozeb
800, Nemispor,
Vondozeb) 0,2%;
Benlate (Fundazol, 3-4
Topsin M, Metoben,
Bavistin, Derosal)
0,05-1), 0,5 1/planta;

Verticilioza
Previcur 607 SL
2-3
(Proplant 72,2 SL)
0,02%; Aliete 0,02%;
Previcur 607 SL
(Proplant 72,2 SL)
Putregaiul 0,2%; Aliete 0,2%;
rdcinii, Alfonat 0,25%;
tulpinii si Mikal M 0,35%;
fructelor
Ridomil Gold MZ
0,25%;
Fuzarioza TopsinM, Metoben, 3-4
Benlate (Fundazol,)
Bavistin,Derosal0,05
-1 %,
0,5 1 / planta;

solarii).
Boala se manifesta
in cimp

Boala se manifesta
atit in spatiile
protejate cit si in
cimp. Primul
tratament se face la
10 zile dup
plantare, folosinduse concentraia de
0,05% iar
urmtoarele ,2-3 la
intervale de 25-30 de
zile (0,1%).
Tratamente la sol, in
jurul bazei tulpinii,
la semnalarea
atacului cite 0,5
1soluti/planta.
Tratamente foliare,
la intervale de 8- 12
zile la semnalarea
atacului.

Recomandri generale; Primul tratament se face la nceputul nfloririi iar urmtoarele la intervale de 7-12 zile
in funcie de condiiile climatice, metoda de irigare si remanenta produselor. Produsele se alterneaza in
funcie de agenii patogeni prezeni in cultura si spectru -de aciune.
94

Cultura de ptlgele vinete

Agentul
Produse
Numr de
patogen/boal recomandate
tratamente
a
Patarea
Bavistin 0,05bruna a
0,1%; Dithane M
1
frunzelor si a 45 0,2%;
fructelor
Patarea bruna Rovral 0,05%;
a frunzelor Dithane M 45
sau
0,2%; Euparen
altemarioza Muli 0,15%;
2
Merpan 0,2%;
Bravo 500 0,2%;
Tiuram 0,2%;
Putregaiul Rovral 0,05%;
cenuiu
Sumilex 0,1%;
Calidan 0,15%;
Tiuram 0,2%;
2
Merpan 50 0,2%;
Euparen Muli
0,15%;
Putregaiul Dithane M-45
fructelor
0,2%; Aliete
1
0,2%; Alfonat
0,25%;
Verticilioza Benlate
1
(Fundazol, Topsin
M, Metoben,
Derosal,
Bavistin), 0,050,1%, 0,5 1/planta

Observaii si
recomandri
Boala se manifesta
in cimp

Boala se manifesta
in cimp

Atacul se
manifesta in
spatiile protejate

Boala se manifesta
atit in spatiile
protejate cit si in
cimp.
Boala se manifesta
in spatiile
protejate si in
cimp. Primul
tratament se face,
preventiv la 10
zile dup plantare,
folosindu-se
concentraia de
0,05% iar
urmtoarele 2-3 la
intervale de 25-30
zile (0,1%)
95

Fuzarioza

Boniato;
(Fundazol,
Topsin M.
Metoben,
Derosal,
Bavistin) 0,05- 1
0,1%, 0,5
1/planta;

Tratamentele aplicate
pentru verticilioza sunt
eficace si fata de acest
agent patogen.

Recomandri generale; Primul tratament se aplica la apariia bobocilor florali iar urmtoarele la intervale de
7-10 zile in funcie evoluia condiiilor climatice, metode de ingarr si remanenta produselor. Produsele se
altemeaza in funcie de agenii patogeni prezeni in cultura si spectrul de aciune
COMBATEREA AGENILOR PATOGENI LA LEGUMELE CUCURBITACEAE
Culturile de castravei, pepeni galbeni, pepeni verzi, dovlecei si dovleci
Agentul
Produse
Numr de
Observaii is
patogea/boala recomandate
tratamente
recomandri
Patarea
Champion 0,3%; 1
Primul tratament se
unghiulara
Funguran OH
face in faza de 1-2
0,3%;
frunze adevarate
Turdacupral
pentru eliminarea
0,5%;Dithane M 45
sursei primare de
0,2%;
infecie. Preventiv
se combate prin
tratare chimica a
seminelor nainte
de semanat prin
vacuum infiltraie.
Mana
Ripost M 0,25%; 4-6
Sunt atacati
Patafol 0,2%;
frecvent
Previcur 607 SL
castraveii ,pepenii
0,15%+Dithane M
galbeni, ins, atacul
45 0,02%; Curzate
este prezent uneori
plus T 0,25%;
si in culturile de
Curzate Manox
pepeni verzi,
0,25%; Ridomil
dovlecei si dovleci.
Gold MZ 0,25%;
Primul tratament se
Planet 0,25%;Mikal
aplica la avertizare
M 0,35%; Aliette
sau in funcie de
0,2%; Alfonat
perioada probabila
96

Alternarioza

Antracnoza

Fainare

0,25%; Systane MZ
0,2%; Labilite
0,15%; Turdacupral
0,5%;
Shavit F 0,2%;
Funguran OH
0,3%;
Champion 0,3%;
Dithane M 45
0,2%; Polyram DF
0,2%; Bravo 500
0,2%; Folpan 50
0,2%; Merpan 80
0,15%;
Rovral 0,05%;
1
Bravo 500 0,2%;
Dithane M 45
0,2%; Polyram DF
0,2%; Folpan 50
0,2%; Euparen
Multi 0,15%;
Benlate,Topsin,
2
Bavistin, 0,050,1%; Dithane M
45 0,2%; Euparen
Mlti 0,15%; Bravo
500 0,25%;

de apariie a
atacului. Intervalul
dintre tratamente se
stabilete in funcie
de presiunea de
infecie,
sensibilitatea la atac
modul de aciune a
fungicidelor
folosite.

Afugan 0,05%;
2
Rbigan 0,03%;
Topas 0,025%; Tilt
0,015%; Shavit
0,05%;

Atacul se manifesta
culturile de
castravei, pepeni,
dovlecei si dovleci.

Boala se manifesta
frecvent la culturile
de pepeni galbeni si
pepeni verzi in
timp.

Boala se manifesta
frecvent in culturile
de pepeni galbeni si
pepeni verzi din
timp.

97

Putregaiul alb si Rovral 0,1%;

1
cenuiu al
Sumilex 0,1%;
tulpinii si
Benlate (Fundazol)
fructelor
0,1%; Topsin M
(Metoben) 0,1%;
Bavistin (Derosal)
0,1%; Calidan
0,15%;

Boala se manifesta
in special in spatiile
protejate.
Tratamentele se
incep la
semnalizarea
atacului.

Atacul se manifesta atit in spatiile protejate cit si in cimp la soiurile si hibrizii care nu sunt rezisteni. Primul
tratament se face preventiv la 10 zile dup plantare,folosindu-se concentraia 0,05% iar urmtoarele 2-3 la
intervale de 25-30 zile, 0,1%. In cimp tratamentele (2-3) se ncep la apariia primelor simptome si se repeta la
aceleai intervale de timp .
COMBATEREA AGENTELOR PATOGENI LA LEGUMELE DIN GRUPA VERZEI
Culturile de varza, conopida, gulii si ridichi
Agentul
Produse
Numr de
Observaii is
patogen/boala recomandate
tratamente
recomandri
1 Nervatiunea Champion 0,3%; 1-2
Se va respecta o
neagra a
Funguran OH
rotatie a culturilor
frunzelor
0,3%; Dithane
pe 4-5 ani si se va
M45 0,2%;
folosi saminta
Turdacupral 0,5%
provenita din
culturi sanatoase.
Tratamentele se
aplica preventiv.
In afara de varza
sunt atacate
conopida, guliile
si ridichile.
Mana
Ridomil Gold
In rsadnie
cruciferelor
0,25%; Sandofan
tratamentul se
M8 0,25%; Ripost
aplica preventiv
MO,25%; Curzate
iar in cimp la
2-3
Manox 0,25%;
semnalarea
Bravo 500 0,2%;
atacului.
Dithane M 45
0,2%;

98

Hernia
Benlate
rdcinilor de (Fundazol),
varza
Topsin M
(Metoben),
Bavistin (De
rosal), 0,050,1%; 41/m ,

1-2

Putregaiul alb Rovral 0,1%;

Sumilex 0,1%;
Benlate
(Fundazol, Topsin
1
M, Metoben,
Bavistin, Derosal)
0,1%; Cali dan
0,15%;
Putregaiul
Rovral 0,1%;
1
cenuiu
Sumilex 0,1%;
Calidan 0,15%;

Se va respecta o
rotatic a culturilor
pe 4-5 ani.
Tratamentele se
aplica preventiv,
la sol, in faza
producerii
rsadurilor.
Tratamentul se
aplica la
semnalarea
atacului. Atacul se
manifesta in
special in sere si
solarii.
Tratamentul se
aplica la
semnalarea
atacului. Atacul se
manifestai special
in spatiile
protejate (sere si
solarii).

COMBATEREA A GENILOR PATOGENI LA LEGUMELE UMBELIFERAE

Culturile de morcov, ptrunjei, felina si leustean.
Agentul
Produse
Nr. de
Observaii si
j
recomandate
tratamente
recomandri
patogen/boala
1 Putregaiul Se va respecta
umed al
rotatia culturilor
morcovului,
pe 3-4 ani. Se vor
telinei si al
ndeprt din
ptrunjelului
culturile
de rdcin
semincere
plantele atacate
Fainare
Afugan 0,05%; 2-3
Tratamentele se
Tilt 0,015%;
incep la
Topas 0,025%;
semnalarea
Systane 0,03%;
atacului
99

Shavit 0,05%;
Morestan 0,05%;
Karathane 0,1%;
Kumulus DF
0,4%;
Putregaiul alb Rovral 0,1%;
I
Sumilex 1
Kg/tona, de
butai.
Septorioz
ptrunjelului,
a leusteanului
si a telinei

Benlate
(Fundazol, Topsin
M (Metoben),
Bavistin
1-3
(Derosal), 0,0SQ1%;

Tratamentele se
efectueaz prin
prafuire, nainte
de depozitarea
butailor
Tratamentele se
ncep la
semnalarea
atacului si se
efectueaz numai
la culturile
semincere.

COMBATEREA AGENILOR PATOGENI LA LEGUMELE BULBOASE Cultarile de ceapa, usturoi si

praz
Agentul
Produse
Nr. de tratamente I Observaii si
patogen/boala recomandate
recomandri
1
Putregaiul
Stamer
Tratamentele se
bacterian al
aplica preventiv
bulbilor de
ceapa
I
Mana cepei
Ridomil Gold plus 4-8
Tratamentele se
03%; Ridomil
efectueaz la
Gold MZ 0,25%;
avertizare, numrul
Planet 0,25%;
mai mare fiind
Sandofan M80
recomandat pentru
0,25%; Ripost M
culturile semincere
0,2%; Patafol
0,2%; Acrobat MZ
0,2%; Curzate
Manox 0,25%;
Mikal M 0,35%;
Previcur 607 SL
0,15%; Ditbane M
100

45 0,2%; Polyram
0,2%;
Putregaiul alb Rovral 0,25%;
1
al cepei si
Sumilex 0,25%;
usturoiului
Ronilan 0,25%;
Calidan 0,25%;

1 Se va respecta o
rotatie a culturilor
de 5-6 ani. La 6-8
saptamini de la
rsrire se va
aplica un
tratament, cu unul
din produsele
menionate,
folosindu-se 1200
1 solutie/ha. Dup
tratament se va
asigura 1 o irigare
prin aspersie cu
10-15 1 apa/m2.
Putregaiul
Rovral 0,1%;
Primul tratament
cenuiu al
Sumilex 0,1%;
se aplica la 6
cepei
Calidan 0,15%;
saptamini nainte
2
:
de recoltare iar al
doilea 3 saptamini
mai tirziu.
Recomandri generale: Se va respecta un asolament de 3-4 ani, In depozite se vor introduce numai bulbi
sanatosi iar pstrarea acestora se va face pe gratare de lemn in straturi groase de maxim 20-30 cm, la
temperatura de 1-3C la umiditatea relativa de 60-70%.
COMBATEREA DUNTORILOR CULTURILOR DE LEGUME
Duntorul Stadiul Produse de
de
combatere
daunar
e
Limaxul
larva Mesurol 4 O
cenuiu
adult Optimol 4 G

Conc.% 1 Nr. de
Momente optime de
Doza kg/ha ratamente aplicare
te
3-6 kg/1 15 1
kg/ha

In zonele de atac se
mprtie pe sol fara
incorporare,
101

preferabil seara.
Coropisnita larva,
adult Sintogril SG
Grylosin5G
MesuroWG
Viermi
larva Sintogril SG
sirma
adult Grylosin SG

Pianjenul larva
rou
adult

Buha
legumelor

larva

1 Omida
fructelor

larva

Demitan SC
Penstyl 60 FI.
Torque 55 SC
Sannite 20 WP
Nissuron 5EC
Neuron 50 EC
Omite 57 E
Ortus 5 EC
Bye-Bye 20EC
Sinoratox 35
CE Diazol 60
EC Actelic 50
EC Decis 2,5
EC Chinmix 5
EC Fastac 10
EC Dimilin 25
WP Nomolt 15
SC Dipel 2X
WP Biobit XL
Sinoratox 35
EC Diazol 60
EC Actelic 50
EC Decis 2,5
EC Supersect
10 EC Fastac
10 EC Polytrin
20 EC
Bestseller 10
EC

30 kg/ha
3-6kg/ha
30 kg/ha 30
kg/ha

0,05
0,05
0,05
0,05
0,08
0,08
0,10
0,10
0,20
0.15
0,15
0,15
0,05
0,02
0,05
0,05
0,05
0,10
0,15
0,15
0,15
0,05
0,03
0,02
0,02
0,02

La cuib sau pe
rindurile de plante,
ca uoara
incorporare.
La cuib sau pe
rindurile de plante,
cu uoara
incorporare
Foliar la
semnalizarea
atacului cu orientarea
suspensiei pe partea
inferioara a frunzelor

1-2

1-2
2-3

1-2

1 La semnalare,
stropirea culturilor
dup orele 16

1-2

1 La avertizare, pina
la ptrunderea
larvelor in fructe.
Tratamentele foliare
se ntrerup cind
temperaturile medii
depasesc 25C

102

5.10.Agricultura biologica
Agricultura biologica (ecologica, organica, bioorganica, biodinamica) este considerata o soluie viabila , care
rezolva impactul negativ al agriculturii asupra mediului si a calitatii produselor. In acest sistem, alte substane
organice si minerale naturale nlocuiesc fertilizantii minerali, pesticidele, medicamentele si stimulatorii de
cretere.
Producia obtinuta este mai sczut, dar se poate obine un profit economic acceptabil prin vinzarea
produselor (de calitate superioara) la preturi mai mari pe o piaa special organizata.
Agricultura biologica are trei obiective majore si anume:
obinerea produselor agricole de calitate, in cantitate suficienta si la preturi rezonabile;
imbunatatirea si conservarea strii de calitate a tuturor resurselor mediului nconjurtor si reducerea la
minimum a surselor de poluare;
crearea cadrului general pentru productorii de produse agroalimentare, care sa asigure cantitatile
necesare dezvoltrii societii, sa garanteze securitatea mediului de lucru, sa permit creterea veniturilor, sa
ofere satisfacia muncii si armonizarea vierii cu natura.
Agricultura biologica creaza condiiile necesare pentru construirea ecosistemelor naturale, asigurmd
dezvoltarea durabila a societii cu precdere in mediul rural.
Pentru promovarea cu succes a unei agriculturi biologice este necesar sa se respecte anumite condiii de ctre
productorii agricoli, care se refera mai ales la rotatia culturilor, fertilizarea si controlul buruienilor, a bolilor
si a duntorilor.
Pierderile posibile de azot din sol sunt reduse la minimum prin fertilizarea cu ngrminte organice naturale,
care sunt aplicate in doze optime in funcie de caracteristicile specifice locale si cerinele plantelor cultivate,
prin utilizarea plantelor leguminoase fixatoare de azot si prin stimularea activitatii organismelor din sol.
Acest scop poate fi asigurat prin tehnici de cultura mai puin intensive, perioade de timp corect alese pentru
lucrrile agricole, includerea culturilor ascunse.
Producia biologica trebuie astfel planificata incit sa asigure pe o perioada lunga de timp o balana echilibrata
a nutrientilor, urmrit periodic prin efectuarea analizelor specifice de sol si planta. Utilizarea fertilizatorilor
permisi poate compensa exportul de nutrienti din sol cu recoltele.
Rotatia culturilor este o veriga tehnologica de importanta eseniala in sistemele de agricultura biologica. In
cadrul rotaiilor trebuie aplicate modalitati de fertilizare a solului care sa asigure imbunatatirea si meninerea
fertilitii. In acest scop sunt folosite ingrasamintele organice naturale, de preferina compostate. Se
urmrete obinerea unui efect benefic maxim datorat microorganismelor fixatoare de azot, atit al celor care
triesc in simbioza pe rdcinile plantelor leguminoase, cit si al celor care triesc liber in sol si care fixeaza
azotul atmosferic sub mai multe forme accesibile plantelor. De asemenea, au scopul de a imbogati rezerva de
nutrienti din sol, in forme mai accesibile pentru plante, prin stimulartea activitatii micro si
macroorganismelor, si printr-o masa radiculara mai mare. Dezvoltarea vieii in sol, a mediului biotic are
consecine dintre cele mai benefice asupra fertilitii solului si a creerii condiiilor optime instalrii si
sanatatii covorului vegetal. Intre producia vegetala si ce animala exista intodeauna un raport echilibrat,
armonizat cu posibilitile unitatii.

103

Controlul asupra buruienilor, bolilor si duntorilor trebuie .sa fie realizat prin intermediul unor mijloace
profilactice, biologice si mecanice. Pe cit posibil se va folosi capacitatea naturala a culturilor de a inhiba
proliferarea buruienilor.
Acest sistem de agricultura este considerat mai apropiat de ceea ce are loc, in mod natural, pentru producerea
de biomasa si, de aceea, consecinele negative asupra mediului nconjurtor sunt mult mai reduse.
In organizarea fermei, sau a unitatii agricole, trebuie sa primeze protecia ecosistemelor locale, a
biodiversitatii speciilor, a apelor, a solului si a altor elemente ale mediului nconjurtor alaturi de cele sociale
si economice ale zonelor rurale.
Creterea animalelor ia in considerare cerinele acestora in armonie cu specificul local (suprafaa de pasunat,
calitate a punilor, a nutreurilor, libertate de micare etc. Costurile pentru ngrminte si hrana nu trebuie
sa depaseasca 10% din totalul cheltuielilor. Rata de ncrcare (densitatea animalelor in raport cu suprafaa
terenurilor agricole aferente acestei activitati) nu trebuie sa depaseasca 2 vaci cu lapte sau 11 porci
reproductori la hectar.
Sistemele de agricultura biologica competitive se bazeaza pe cele mai recente rezultate ale cercetrii, in
scopul obinerii unor produse agroalimentare de calitate. Totui, nivelul produciei este mai mic decit in
sistemele de agricultura convenionala si durabila. In promovarea si dezvoltarea agriculturii biologice, pentru
meninere volumului total al produciei, este necesar sa creasca suprafaa de teren. Pentru fermieri,