Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I MEMORIU TEHNIC
1. Consideratii generale privind materialele plastice
Materialele plastice si compozite constituie nu numai un inlocuitor perfect al
materialelor metalice sau neferoase, ci si materiale capabile sa rezolve o serie intreaga de
probleme tehnice printre care unele foarte greu sau imposibil de realizat prin utilizarea
materialelor traditionale.
Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri, capabile de a
capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. Dupa cantitatea in care se
produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. Ele se caracterizeaza printr-o
rezistenta mecanica mare, densitate mica, stabilitate chimica inalta, proprietati
termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice se fabrica din materii prime usor
accesibile, din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. Toate aceste
avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale
tehnicii, in viata de toate zilele.
Aproape toate masele plastice contin, in afara de polimeri (denumiti adesea rasini),
componenti care le confera anumite calitati; substanta polimere serveste in ele in calitate
de liant. O masa plastica este constituita din materialul de implutura ( faina de lemn,
teseturi,azbest, fibre de sticla s.a.), care ii reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile
mecanice, plastifianti( de exemplu esteri cu punctual de fierbere inalt), care le sporesc
elasticitaea, le reduc fragilitatea, stabilizatori (antioxidanti, fotostabilizatori), care
contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si
in timpul utilizarii, coloranti, care le dau culoarea necesara, si alte substante.
Pentru a ne comporta correct cu masele pastice, trebuie sa stim din ce fel de polimeri au
fost produse ele termoplastici sau termoreactivi.
Cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat in Statele Unite in 1870,
pentru a inlocui fildesul bilelor de biliard. Cu acest produs, industria incepe sa produca
pentru prima oara un tip de material care este folosit la fel de frecvent ca si o substanta
naturala.
Patruzeci de ani mai tarziu, in 1909, un chimist belgian, emigrat in Statele Unite,
Leo Hendrik Baekeland (1863-1944) descopera bachelita, primul plastic considerat a fi
un material frumos. Din punct de vedere chimic, bachelita reprezinta o revolutie.
Materialele de baza folosite pana atunci pentru fabricarea plasticelor erau obtinute
din materiale naturale. Bachelita insa, este fabricata in intregime din produse industriale.
Ea constituie deci primul material plastic sintetic. Bachelita s-a folosit la fabricarea unui
numar mare de obiecte: telefoane, bijuterii, porttigarete, aparate de radio, etc.
Materialele plastice nu exista in natura. Ele sunt compusi creati artificial in
laborator. Numele care li s-a dat aminteste de una dintre proprietatile lor fundamentale, si
anume plasticitatea, capacitatea de a se deforma sub actiunea unei forte exterioare si de asi conserva apoi forma care le-a fost data. Exista numeroase procedee de fabricare a
materialelor plastice. O galeata, o sticla, o casca de motociclist, o plansa de windsurfing
sun toate fabricate din diferite tipuri de plastic. Pentru fiecare obiect, trebuie ales
materialul plastic care are calitatile cele mai potrivite: suplete, rigidate, rezistenta la soc,
elasticitate, transparenta, greutate mica.
b)-desen de execuie;
Piesa mai are un filet interior.
H H
C
H Cl
10
Unitati
masura
PVC Flexibila
1,18-1,70
5,5-26,2
4,8-12,4
150-450
Shore A
variabila
12,6-4510-6
variabila
clara,
translucida,
opaca
de
g/cm2
MPa
MPa
%
mm/mm/oC
%
% transmisie
11
- solicitri mecanice
- caracteristici mecanice
- mediul de lucru
- scopul realizrii obiectivului (piesei), scop tehnic sau jucrie
Cu ajutorul plastifianilor putem micora temperatura i presiunea de
formare, dar va micora caracteristicile mecanice ale produsului (rezistena la
traciune, ncovoiere, duritatea).
Plastifiani utilizai: dibutil, tributil, difenil, dibutil-talot.
Stabilizatori sunt ageni chimici introdui n reet n vederea evitrii sau
ntrzieri degradrii materialelor plastice datorit aciuni celor trei factori: termici,
oxidani, termochimici.
Efectele degradri sunt: schimbarea culori, opacitatea, fisurarea.
Lubrifiani se introduc n vederea termoformri. Acetia migreaz la
suprafa formnd un film foarte subire care faciliteaz demularea piesei (scoaterea
piesei din cavitatea matriei).
Aceste materiale de umplere pot fi: fin de lemn, azbest sub form de
pulberi.
Colorani se introduc n reet pentru a obine culoarea dorit. Acetia sunt
pigmeni.
Srurile de crom dau o culoare galben portocaliu, acizii de fier dau rou;
srurile de cadmin dau galben.
Materialele termoreactive sunt acelea care n urma termoformri sufer
modificri chimice astfel nct produsul devine un corp solid insolubil i infuzibil (nu
se poate topi i nu se poate nclzi).
Astfel formarea prin injecie a materialelor termoplaste reprezint
procedeul de prelucrare pin care un material macromolecular este n stare
vscoelastic sub aciunea temperaturii, dup care este injectat sub presiune ridicat
n cavitatea (cuibul) unei matrie unde are loc rcirea i solidificarea lui.
Dup injectarea forei de presare materialul rcit pstreaz forma cavitii
interioare a matriei, iar dup un anumit timp poate fi ndeprtat din matri.
Ca avantaje ale procedeului avem: caden mare de fabricaie;
productivitate mare, precizie ridicat a pieselor.
Iar ca dezavantaj al procedeului este costul ridicat al mainii de injectat i
cel al matriei.
7. Matrite de injectat
-particularitati
-solutii constructive
Matrita de injectat mase plastice este subansamblul mecanic
care are rolul de a imprima materialului plastic o anumita forma cu
dimensiuni bine determinate. In figura de mai jos sunt prezentate
12
13
- elemente constructive
- caracteristici constructive
Maina de injectat mase plastice se caracterizeaz prin dou uniti constructive de
baz:
-unitatea de injectare cuprinde sistemul de alimentare cu material, sistemul de
plastifiere i sistemul de injectare;
-unitatea de nchidere realizeaz micrile de deschidere i nchidere a matriei de
injectat;
n general acestea sunt amplasate n linie i n plan orizontal.
Acionarea poate fi:
-pneumatic;
-hidraulic;
-hidromecanic;
-mecanic;
14
15
16
V 3 = h R2 r 2 R r
1
3
V tot
V=565200-28338.5=536861.5 mm 3 ;
Masa materialului injectat:
1,01...1,06 g
cm 3
V= 536861.5 mm 3
m V 536861.5
x1.3=697.91g
m 148,976 g
UM
mm
cm3
MPa
kN
mm/s
kg/h
mm
mm
mm
mm
mm
kW
MI
630/220
50
430
176
2200
60
100
720/720
550/240
125/125
450
430/430
45
ti=
ti
V
19,237
2,299 s
q1
8,354
G t
3,6 mech
buc
Deoarece curgerea materialului plastic prin duze i canale este un proces complicat, greu
de formulat din punct de vedere matematic, dimensionarea precis, prin calcul a reelei de
injecie este greu de efectuat.
Exist metode bazate pe teoria curgerii lichidelor vscoase, care permit dimensionarea
corect. Una dintre acestea prevede:
M n m 20% m
M = masa injectat;
n = numrul de cuiburi;
n = 4 cuiburi;
20% m = valoarea orientativ a mesei culei;
m = masa calculat anterior;
m = 148,976 g;
M = 595,904g;
Alegem : d = 2,5 mm n funcie de materialul piesei i cantitatea injectat
sau
unde
Finchidere k1 Finj
k1 = 1, 2 ... 1, 3
(daN)
unde:
Finj - fora de injecie din matri
sf este suprafaa frontal a cuibului
cmax = 0,20,8%
Celelalte dimensiuni se vor stabili n funcie de aceasta, pentru obinerea formei finale a
piesei la dimensiunile stabilite n desenul de execuie.
Se consider c dimensiunea maxim a piesei, adic (h+) se va obine atunci cnd cota
cuibului va rezulta la execuie la maxim, adic (H+) i contracia materialului piesei va fi
minim (cmin).
Dimensiunea minim a piesei (h-) se va obine atunci cnd la execuie cota cuibului va
rezulta la minim, adic (H-) i contracia materialului plastic va fi maxim (cmax).
h (H ) (H ) c min
h (H ) (H ) c max
unde:
H
-dimensiunea nominal a cotei cuibului (corespunztoare cotei h)
h
1 c med
c med
c max c min
2
c max c min
2
unde:
A doua i a treia relaie se folosesc pentru fiecare cot care definete forma geometric a
piesei, obinndu-se astfel toate cotele ce definesc cuibul.
c min 0,2%
0,8 0,2
c med
2
c max 0,8%
c med 0,5%
120
1 cmed
1
100
H = 120, 06 mm;
77,989 mm ;
Dd
a 0,7 p i
a 1,3 p i
unde:
10. Bibliografie
1. Sere, I.- Matrie de injectat - Ed. Imprimeria de Vest, Oradea, 1999;
2. Iancu Horaiu, Nemes Ovidiu,
Materiale compozite.Concepie i
fabricaie, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2003;
3. Ionescu Muscel, Ianculescu M., .a - Proiectarea matrielor pentru produse
injectate din materiale plastice. Editura Tehnic Bucureti 1987;
4. Sere,I.-Injectarea materialelor termoplastice - Ed. Imprimeria de Vest,
Oradea, 1996;
5. Hubca Gh., Horia Iovu i co, Materiale compozite, Ed Tehnic,
Bucureti,1999;
6. Sere, I.-Matrite de injectat in exemple (soluii constructive, date utile)Ed. Imprimeria de Vest, Oradea, 1977;
7. Horun, S. - Memorator de materiale plastice i auxiliari. Editura Tehnic
Bucureti 1973;
8. Tolerane i ajustaje (standarde i comentarii). Editura Tehnic Bucureti
1967;
9. Miclaus, I. .a. - Album de matrie pentru materiale plastice
E.T.Bucuresti, 1975 ;
10. Normative unificate pe economie pentru lucrri de tiere i deformare la
rece(tanare, matriare) NT-107.
Principalele caracteristici tehnice ale unor maini de injectat materiale plastice
Caracteristici
tehnice
Diametrul melc piston standard
Volumul maxim de injectare
Presiunea de injectare maxim
Fora de nchidere
Viteza de injectare
Capacitatea de plastifiere
Dimensiunile de gabarit ale platouri-lor de prindere
Distana dintre platourile de prindere, max / min
Diametrul inelului de centrare al platoului fix/mobil
Cursa platoului de prindere mobil
Dimensiunea maxim a matriei (orizontal/vertical)
Puterea instalat
UM
mm
cm3
MPa
kN
mm/s
kg/h
mm
mm
mm
mm
mm
kW
MI
630/220
50
430
176
2200
60
100
720/720
550/240
125/125
450
430/430
45
tT = ti + tm + tr + tp
Caracteristicile mainii sunt:
- ciclul de mers n gol cu o curs maxim a platanului t p = 3s
- viteza de deplasare a materialului q1= 8,354 cm3/s
V
19,237
G * tT
3,6 * m