Scala de coping COPE (Carver si colaboratorii, 1989)

Mai jos aveti enumerate o serie de fraze care exprima modul n care oamenii simt sau
actioneaza cand se simt stresati sau se confrunta cu o problema grava. Ganditi-va cum simtiti si
actionati dumneavoastra niv, in general, in astfel de situatii, si alegeti varianta care se
potriveste cel mai bine cazului dumneavoastra.
Notati pe foaia de raspuns cifra :
1 = De obicei nu fac acest lucru
2 = Rareori fac acest lucru
3 = Fac uneori acest lucru
4 = Fac deseori acest lucru

1.Ma angajez in activitati suplimentare care pot contribui la rezolvarea problemei.

2.Incerc sa-mi formulez o strategie despre ce am de facut.
3.Las de-o parte alte activitati pentru a ma concentra asupra problemei.
4.Imi impun sa astept momentul potrivit pentru a reactiona.
5.Ii intreb pe oamenii care au trecut prin experiente similare ce au facut in acea situatie.
6.Spun cuiva ce simt.
7.Caut ceva bun in ceea ce mi se intampla.
8.Invat sa traiesc cu problema mea.
9.Caut ajutorul lui Dumnezeu.
10.Sunt prost dispus si imi exteriorizez emotiile.
11.Refuz sa cred ce s-a intamplat.
12.Renunt la incercarea de a obtine ceea ce vreau.
13.Ma implic in munca sau in alte activitati pentru a-mi abate gandul de la problema.
14.Imi concentrez eforturile spre a rezolva intr-un anumit fel problema.
15.Imi fac un plan despre cum sa actionez.
16.Ma concentrez asupra situatiei care imi da de furca si daca e nevoie las celelalte lucruri mai in
voia lor.
17.Ma tin deoparte, nu fac nimic, pana cand situatia nu o permite.
18.Incerc sa caut sugestii despre ce ar fi bine sa fac.
19.Incerc sa obtin suport moral de la prieteni sau de la rude.
20.Incerc sa privesc lucrurile printr-o lumina diferita, mai favorabila
21.Accept ca faptul s-a petrecut si nu mai poate fi schimbat.
22.Imi pun sperantele in Dumnezeu.
23.Imi las sentimentele sa iasa la iveala.
24.Imi spun ca nu s-a intamplat cu adevarat.
25.Renunt sa mai lupt pentru a-mi scopurile.
26.Merg a filme, ma uit la TV aentru a ma gandi mai putin la problema.
27.Prefer sa visez la alte lucruri.
28.Ma feresc de a fi distras de alte ganduri sau activitati.
29.Ma asigur ca nu inrautatesc lucrurile actionand prea curand.
30.Ma gandesc bine la pasii pe care i-am de facut.
31.Fac ceea ce trebuie facut, pas cu pas.
32.Vorbesc cu cineva pentru a afla mai multe despre situatia respectiva.
33.Imi impartasesc cuiva sentimentele mele.
34.Invat din lucrurile care mi se intampla.
35.Ma obisnuiesc cu ideea ca faptul s-a petrecut.
36.Incerc sa gasesc linistea in religie.
37.Ma simt foarte stresat si imi exprim sentimentele.
38.Ma comport ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic.
39.Consum alcool sau iau medicamente pentru a ma gandi mai putin la problema.
40.Actionez direct pentru a solutiona problema.
41.Reduc efortul pe care obisnuiam sa il depun in rezolvatrea problemelor.
42.Ma straduiesc sa previn ca alte lucruri sa se suprapuna in eforturile mele de a trata problema.
43.Ma feresc sa actionez prea repede.
44.Vorbesc cu cineva care poate face ceva concret legat de problema mea.
45.Ma gandesc cum as putea sa ma descurc cel mai bine cu problema.
46.Caut intelegere de la cineva.
47.Accept ca realitate faptul ca s-a petrecut.
48.Incerc sa ma dezvolt ca persoana, ca urmare a acestei experiente.
49.Ma rog lui Dumnezeu mai mult ca de obicei.
50.Ma obisnuiesc cu ideea ca nu pot sa ma descurc cu problema si abandonez incercarile.
51.Sunt deprimat si imi dau seama de asta.
52.Imi spun mie insumi : nu poate fi adevarat.
53. Dorm mai mult ca de obicei.

Cotarea. Se nsumeaz scorul de la fiecare cei cte 4 itemi ce corespund fiecruia din cele
14 mecanisme de coping. De exemplu, pentru mecanismul de coping Interpretare pozitiv i
cretere se nsumeaz raspunsurile de la itemii 1, 29, 38, 59, itemi ce corespund acestui
mecanism de coping (nu exist itemi cu scorare invers).

COPE elaborat de Carver, Scheier i Weintraub (1989). Chestionarul

integreaz modelul stresului elaborat de Lazarus (1984), dar autorii
chestionarului consider departajarea formelor de coping n cele dou
tipuri (focalizat spre problem i focalizat spre emoie) prea simplist.
Chestionarul COPE vizeaz 14 forme de coping, care pot avea
preponderent un caracter activ sau pasiv. Chestionarul cuprinde 53 de
afirmaii, fiecare form de coping fiind evaluat prin 4 itemi. Excepie face
copingul prin recurgerea la alcool-medicamente, care este msurat printr-un
singur item. Rspunsul se face pe o scal de la 1-4, n care cifra 1 - de obicei
nu fac acest lucru, 2 rareori fac acest lucru, 3 fac uneori acest lucru, 4
fac deseori acest lucru.
Itemii chestionarului au fost astfel fomulai nct acest
instrument s permit examinarea att a dispoziiilor coping, ct i a
rspunsurilor de coping legate de o situaie specific. Diferena const n
instructajul dat subiectului: cnd se evalueaz stilul coping, se cere
subiectului s rspund cum acioneaz n general cnd se
confrunt cu situaii problematice sau stresante. Pentru evaluarea
copingului situaional, subiectul va opta pentru formele de rspuns care
reflect cel mai bine modul n care a acionat ntr-o anumit situaie
specific.

1. coping activ vizeaz aciunile concrete, ce urmresc nlturarea

stresorului sau ameliorarea efectelor sale. Este o form de aciune
 contient, de intensificare a efortului n vederea ameliorrii sau
ajustrii la stresor (1, 14, 31, 40).
2. planificarea se refer la orientarea gndirii spre paii i modalitile
de aciune (2, 15, 30, 45).
3. eliminarea activitilor concurente evalueaz tendina
persoanelor de a evita distragerea de la situaia problematic, pentru a
se putea concentra mai mult asupra soluionrii ei (3, 16, 28, 42).
4. reinerea de la aciune msoar opusul tendinelor impulsive i
premature de a aciona chiar dac situaia nu o permite; este o form
de coping activ n sensul focalizrii pe stresor, dar n acelai timp, o
strategie pasiv, pn n momentul cnd circumstanele vor permite
aciunea (4, 17, 29, 43).
5. cutarea suportului social - instrumental evalueaz tendina de
a solicita sfaturi, informaii, ajutor material necesar n aciunile de
ameliorare a situaiei; este considerat a fi o form de coping activ (5,
18, 32, 44).
6. cutarea suportului social-emoional itemii identific n ce
msur persoana tinde s solicite nelegere, compasiune sau suport
moral de la prieteni, rude, colegi, pentru a diminua distresul; este o
form de coping focalizat pe emoie (6, 19, 33, 46).
7. reinterpretarea pozitiv identific tendina unei persoane de a
extrage un beneficiu chiar dintr-o situaie indezirabil sau cu
consecine nefaste; nu are doar scopul de a reduce distresul, ci poate fi
punctul de plecare pentru un alt gen de aciune asupra stresorului (7,
20, 34, 48).
8. acceptarea vizeaz una dintre cele dou situaii: acceptarea
realitii factorului amenintor, n vederea acionrii asupra lui i/sau
acceptarea faptului c nu se poate face nimic pentru ameliorarea
situaiei (8, 21, 35, 47).
9. negarea se refer la refuzul de a crede c stresorul exist sau la
aciunile ntreprinse care ignor stresorul, ca i cum nu ar fi real; dei,
n mod tradiional, negarea este inclus n categoria mecanismelor
defensive, Carver i colaboratorii consider util includerea negrii la
mecanismele de coping (11, 24, 38, 52).
10. descrcarea emoional scala pune n eviden tendina
persoanei de a-i reduce nivelul distresului prin exprimarea afectelor i
emoiilor negative (10, 23, 37, 51).
11. orientarea spre religie se refer la msura n care subiectul
apeleaz, n momentele nesigure, la ajutor din partea divinitii; autorii
chestionarului apreciaz c orientarea spre religie este o strategie
de coping cu funcii multiple: poate servi pentru reinterpretarea
pozitiv, pentru suport emoional sau ca o form de coping activ la un
stresor (9, 22, 36, 49).
12. pasivitatea mental scala identific tactica folosit de
anumite persoane n scopul de a evita confruntarea cu problema;
pasivitatea mental are loc prin imersia n alte activiti: vizionarea
de filme sau spectacole, vizitarea prietenilor, practicaresa
 sporturilor etc.; este tendina opus suprimrii oricror activiti,
pentru a se concentra la situaia problematic (13, 26, 27, 53).
13. pasivitatea comportamental evalueaz tendina de
rspuns la stres prin reducerea efortului sau chiar abandonarea
angajrii n atingerea scopului sau nlturarea stresorului care
interfereaz cu scopul; pasivitatea comportamental ca strategie de
coping este similar conceptului de neajutorare (12, 25, 41, 50)
14. recurgerea la alcool-medicament itemul identific
propensiunea de a apela la medicaie anxiolitic sau la alcool pentru
cuparea strilor de disconfort psihic rezultate din confruntarea cu
situaia amenintoare (39).

Scala de coping

Mai jos avei enumerate o serie de fraze care exprim modul n care oamenii simt sau
acioneaz cnd se simt stresai sau se confrunt cu o problem grav.
Gndii-v cum simii i acionai dvs. niv, n general, n astfel de situaii, i alegei
varianta care se potrivete cel mai bine n cazul dvs.
Notai pe foaia de rspuns cifra:
1 = de obicei nu fac acest lucru.
2 = rareori fac acest lucru
3 = fac uneori acest lucru
4 = fac deseori acest lucru

Nr. Itemii scalei de coping Scorul

crt. ales
1. M angajez n activiti suplimentare care pot contribui la rezolvarea
problemei.
2. ncerc s-mi formulez o strategie despre ce am de fcut.
3. Las de-o parte alte activiti pentru a m concentra asupra problemei.
4. mi impun i atept momentul potrivit pentru a aciona.
5. i ntreb pe oamenii care au trecut prin experiene similare ce au fcut n
acea situaie.
6. Spun cuiva ce simt.
7. Caut ceva bun n ceea ce mi se ntampl.
8. nv s triesc cu problema mea.
9. Caut ajutorul lui Dumnezeu.
10. Sunt prost dispus i rni exteriorizez emoiile.
11. Refuz s cred ce s-a ntmplat.
12. Renun la ncercarea de a obine ce vreau.
13. M implic n munc sau n alte activiti pentru a-mi abate gndul de la
problem.
14. Imi concentrez eforturile spre a rezolva ntr-un anumit fel problema.
15. Imi fac plan despre cum s acionez.
16. M concentrez asupra situaiei care mi d de furc i dac e nevoie las celelalte
lucruri mai n voia lor.
17. M in deoparte, nu fac nimic, pn cnd situaia o permite.
18. Incerc s caut sugestii despre ce ar fi bine s fac.
19. Incerc s obin suportul moral de la prieteni sau de la rude.
20. Incerc s privesc lucrurile printr-o lumin diferit, mai pozitiv.
21. Accept c faptul s-a petrecut i nu mai poate fi schimbat.
22. Imi pun speranele n Durnnezeu.
23. Imi las sentimentele s ias la iveal.
24. Imi spun c nu s-a ntmplat cu adevrat.
25. Renun s rnai lupt pentru a-mi atinge scopurile.
26. Merg la film, m uit la TV. Pentru a m gndi mai puin la problem.
27. Prefer s visez la alte lucruri.
28. M feresc de a fi distras de alte gnduri sau activiti.
29. M asigur c nu nrutesc lucrurile acionnd prea curnd.
30. M gndesc bine la paii pe care-i am de fcut.
31. Fac ceea ce trebuie de fcut, pas cu pas.
32. Vorbesc cu cineva pentru a afla mai multe despre situaia respectiv.
33. Imi mprtesc sentimentele cuiva.
34. Inv din lucrurile care mi se ntmpl.
35. M obinuiesc cu ideea c faptul s-a petrecut.
36. Incerc s gsesc linitea n religie.
37. M simt foarte stresat s-mi exprim sentimentele.
38. M comport ca i cum nu s-ar fi intmplat nimic.
39. Consum alcool sau iau rnedicamente pentru a m gndi mai puin la
problem.
40. Acionez direct pentru a soluiona problema.
41. Reduc efortul pe care obinuiam s-l depun n rezolvarea problemelor.
42. M strduiesc s previn ca alte lucruri s se suprapun n eforturile mele de a trata
problema.
43. M feresc de a aciona repede.
44. Vorbesc cu cineva care poate face ceva concret legat de problema mea.
45. M gndesc cum a putea s m descurc cel mai bine cu problema.
46. Caut nelegere de la cineva.
47. Accept ca realitate faptul care s-a petrecut.
48. Incerc s m dezvolt ca persoan, ca urmare a acestei experiene.
49. M rog la Dumnezeu mai mult ca de obicei.
50. M obinuiesc cu ideea c nu pot s m descurc cu problema i abandonez
ncercrile.
51. Sunt deprimat i mi dau seama de asta.
52. Imi spun mie nsumi: ,,Nu poate fi adevrat.
53. Dorm mai mult ca de obicei.
Foaie de rspuns

Forme de coping Itemi Scor Total

1. copingul activ 1, 14, 31, 40
2. planificarea 2, 15, 30, 45
3. eliminarea activitilor concurente 3, 16, 28, 42
4. reinerea de la aciune 4, 17, 29, 43
5. cutarea suportului social-instrumental 5, 18, 32, 44
6. cutarea suportului social-emoional 6, 19, 33, 46
7. reinterpretarea pozitiv 7, 20, 34, 48
8. acceptarea 8, 21, 35, 47
9. orientarea spre religie 9, 22, 36, 49
10. descrcarea emoional 10, 23, 37, 51
11. negarea 11, 24, 38, 52
12. pasivitatea comportamental 12, 25, 41, 50
13. pasivitatea mental 13, 26, 27, 53
14. recurgerea la alcool-medicament 39