Tiganiada Subiectul operei

Aciunea se desfasoar n Muntenia lui Vlad epe. Domnitorul se hotrte s-i

naremeze pe igani pentu a lupta mpotriva turcilor deoarece dorea s evite folosirea acestora
ca iscoade. Pentru a-i convinge Vlad vod le promite o localitate numit Spteni unde acetia
s se organizeze ntr-o formaiune statal. iganii se lsar greu convini, mai nti avnd loc
un sfat care are rolul de a-i evidenia caracterul eterogen i instabil.

Mai nti iganii sunt supusi unor probe de curaj. Vlad epes i armata lui se
deghizeaz n turci fr a fi recunoscui de igani iar apoi pune n calea acestora carele cu
bucate. La cele dou probe iganii eueaz dovedind lipsa curajului i o pofta de mncare
nemsurat.

n schimbul intrrii n lupt Vlad epes le ofer ca recompensa localitatea Spteni

plasat strategic ntre Brbteti i Inimoasa. Denumirea localitilor este una evident
parodic, ea desemnnd lipsa curajului i a tragerii de inim din partea iganilor.

Odat intrai n lupt, tabra iganilor este tulburata de intervenia Satanei care o
rpete pe Romica, logodnica viteazului Parpangel. Pentru a-i regsi iubita acesta pornete
ntr-o cltorie iniiatic la captul creia trebuie s dovedeasc faptul c este apt de a se
nsura, de a-i ntemeia o familie i de a conduce etnia iganilor. Binenteles ca aceast
cltorie este tot parodic. Parpangel este supus unor probe, astfel trece printr-o pdure vrjit
i poposete la un han care n mod miraculos se transform dimineaa ntr-o balt cu broate.
Satana reuete de fiecare dat s-l amgeasc pe Parpangel. Dezamgit, eroul se hotrte s
se ntoarc n tabra iganilor. Pe drum se ntlnete cu viteazul Argineanu mbrcat n armura
vrjit i fac schimb de haine. Astfel Parpangel intr n lupt mpotriva turcilor. nfricoai de
vederea armurii i creznd c este Argineanu turcii bat n retragere i toat aceast aventur
eroic se termin cu o banal cdere de pe cal a lui Parpangel.

Leinat mai mult de fric eroul cltorete n iad i n rai. Cnd i revine o regsete
pe Romica i fac nunta. La ospul de nunt Parpangel povestete tuturor iganilor cele vzute
n iad i n rai. Dup acestea iganii pornesc un sfat n vederea stabilirii formei de organizare
statal. Nu reuesc din cauza nravurilor nnscute ale acestora. Totul se ncheie cu o
dezbinare a iganilor fiecare apucnd pe o alt cale.