Miscarea si alimentatia, factori de mentinere a sanatatii omului contemporan

Istoria societatii omenesti consemneaza prezenta practicarii exercitiilor

fizice in viata sociala a tuturor oranduirilor sociale
Aceasta prezenta chiar daca in unele stadii ale dezvoltarii societatii omenesti avea
un caracter mai restrans, iar in altele mai larg, a fost permanent legata de ideea
perfectionarii omului din punct de vedere fizic si corporal, ca element important al
societatii, al pregatirii pentru exigentele vietii sociale.
Marturii ale culturii popoarelor antice, exprimate prin grafica, pictura,
sculptura, opere literare sau stiintifice, infatiseaza omul armonios dezvoltat,
puternic, agil, rezistent si indemanatic in miscari, insusiri dobandite intotdeauna in
urma practicarii unui ansamblu de exercitii fizice, anume intocmit si exersat.
Orientarea practicarii exercitiilor fizice spre realizarea unor asemenea
finalitati este intalnita de-a lungul tuturor stadiilor dezvoltarii societatii omenesti,
inclusiv in viata sociala contemporana.
Cu alte cuvinte intreaga evolutie a practicarii exercitiilor fizice demonstreaza
ca aceasta a constituit si constitue si in ziua de astazi o activitate permanenta
orientata spre perfectionarea indicilor dezvoltarii fizice a omului, a capacitatii de
miscare si nu in ultimul rand de mentinere si intarire a sanatatii.
Prin exercitiile fizice practicate, omul zilelor noastre urmareste
imbunatatirea indicilor morfologici ai organismului, ( musculatura si aparatul osteo
- articular ), ai marilor functii, ( circulatia si respiratia ), ca elemente de baza a
dezvoltarii fizice pe de o parte si a capacitatii motrice a oamenilor, concretizata in
priceperi si deprinderi motrice, (diferite variante de mers, alergare sarituri si
aruncari ) si in calitatile motrice ( viteza, indemanare, rezistenta, forta ), pe de alta
parte.
Se poate spune ca exercitiul fizic practicat in mod organizat, la orele de educatie
fizica, cat si in mod independent, reprezinta prin continut o activitate sociala cu un
real si puternic caracter biologic, contribuind intr-un mod determinant la
mentinerea si intarirea sanatatii.
Fara a diminua cu nimic caracterul biologic al exercitiului fizic si al sportului, ca
activitati sociale, ele nu pot fi nicidecum intelese ca indeplinind numai functii de
ordin biologic, ci dimpotriva si importante functii educative, contribuind la
formarea personalitatii omului.
Exercitiile fizice exercita asupra corpului omenesc o serie de influente
binefacatoare.
Acestea au fost studiate si grupate dupa diferite criterii, in: influente locale si
generale, imediate sau tardive, rapide sau lente, trecatoare sau stabile etc.
Se considera ca impartirea in efecte morfogenetice, fiziologice si educative este
mai utila.
Aceste efecte au pentru oamenii sanatosi o valoare profilactica, iar pentru unele
categorii de bolnavi, convalescenti si deficienti o valoare terapeutica apreciabila.
Efectul morfogenetic al exercitiului fizic este cu atat mai favorabil cu cat
activitatea fizica incepe mai timpuriu si continua pe o durata cat mai lunga..
Efectul benefic al exercitiului fizic se manifesta asupra elementelor constitutive ale
aparatului locomotor, adica oase, articulatii si muschi.
In general, exercitiile fizice dinamice, vii, ample si de scurta durata, executate
frecvent, alternante cu miscari de relaxare si respiratii profunde, sunt stimulatoare.
Daca pentru obtinerea efectelor morfogenetice este nevoie de eforturi intense pe o
lunga perioada de timp, efectele fiziologice se obtin mult mai usor si repede. Orice
exercitiu fizic produce reactii fiziologice rapide si trecatoare.
Exercitiile fizice produc efecte fiziologice stabile numai printr-un antrenament
metodic si de lunga durata.
Efectele fiziologice ale exercitiului fizic se resimt in primul rand in domeniul
locomotiei, dezvoltand muschii, intarind sistemul osos si imbunatatind functiile
articulare.
Exercitiul fizic dezvolta functia aparatului respirator, marindu-se frecventa si
profunzimea respiratiei, creste ventilatia si sporeste schimburile de gaze atat in
plamani cat si in tesuturi, se mareste toracele si capacitatea vitala.
Aparatul cardiovascular isi dezvolta de asemenea functia. La effort frecventa
cardiaca creste, sangele circula mai repede prin vase, asigurand schimburi crescute
in muschi si organe.
Practicarea exercitiului fizic are influente benefice si asupra sistemului endocrin si
nervos.
Efectele educative ale practicarii exercitiului fizic nu sunt de neglijat. Astfel,
practicarea pe o perioada indelungata si in mod metodic a exercitiului fizic are
influente asupra dezvoltarii afective, intelectuale si de vointa, asupra formarii
caracterului si personalitatii individului.
De asemenea influenteaza viata psihica, ascute simturile, dezvolta spiritul de
observatie, stimuleaza gandirea si judecata.
Din cele aratate mai sus se poate trage concluzia ca miscarea in general are un rol
foarte important in mentinerea si intarirea sanatatii individului.
Din studiile realizate la nivel mondial, reiese ca si alimentatia are un rol
determinant in mentinerea starii de sanatate a acestuia.
Respectarea unui regim de viata si alimentar echilibrat, reprezinta un factor de baza
in mentinerea sanatatii organismului.
Toate procesele vitale: respiratie, circulatie, digestie, precum si celelalte activitati
ale omului in timpul vietii se desfasoara pe baza unor cheltuieli energetice si prin
incorporarea substantelor nutritive.
Se realizeaza astfel un schimb de substante cu natura inconjuratoare, proces care
poarta denumirea de metabolism.
Elementele care acopera necesitatile energetice, poarta numele de alimente.
Prin asimilarea in organism a acestora se asigura cresterea si refacerea celulelor,
precum si desfasurarea activitatii in conditii optime.
In timpul desfasurarii unor activitati fizice, organismul cheltuieste energie,
exprimata in calorii.
Pentru a putea face fata efortului si pentru a-si mentine starea de sanatate,
organismul trebuie sa-si refaca pierderile suferite. Aceasta se realizeaza pe baza
unei ratii alimentare corespunzatoare.
Pentru ca ea sa fie corect alcatuita, trebuie sa sastisfaca mai multe cerinte, dintre
care mentionam: sa refaca integral pierderile energetice ale organismului, sa
cuprinda toate substantele alimentare de baza, ( proteine, lipide, glucide, vitamine,
aminoacizi, carbohidrati, saruri minerale si apa ), sa cuprinda alimente de buna
calitate, usor asimilabile, cu aspect, gust si miros placut si cantitate suficienta,
pentru a da senzatia de saturatie.
In concluzie, ratia alimentara trebuie sa satisfaca atat din punct de vedere
cantitativ, cat si calitativ.
Astfel, proteinele trebuie sa reprezinte 12 - 15 %, lipidele, 25 - 30 %, iar glucidele,
55 - 60 % din valoarea calorica.
Din punct de vedere cantitativ, este necesara o adaptare in functie de greutatea
corporala si tipul de activitate pe care o desfasoara fiecare individ.
Se poate afirma ca de modul in care se face alimentatia, depinde in foarte mare
masura starea de sanatate.
Din acest motiv, fiecare dintre noi trebuie sa acordam o atentie deosebita, atat
calitatii cat si cantitatii alimentelor pe care le introducem in hrana zilnica, pentru a
ne mentine o stare de sanatate optima, pe o perioada cat mai mare de timp.
www.referat.ro
Modul sntos de via factor determinant al sntii. F-i corect alegerea!

n viaa cotidian, oamenii nu acord atenie unor lucruri, la prima vedere,

elementare, dar care au un rol foarte important pentru via i sntate, exemplu
fiind modul de a organiza timpul pentru activiti, alimentaie, informaie, odihn.

Conform datelor experilor Organizaiei Mondiale a Sntii, sntatea omului n

20% depinde de condiiile mediului ambiant, n 10% de nivelul evoluiei
asistenei medicale, n 20% persist factorul ereditar n transmiterea unor maladii,
iar n 50% este asociat cu modul su de via.
Modul de via sntos include: alimentaia raional, activitatea fizic, clirea
organismului, respectarea regimului de odihn, evitarea deprinderilor duntoare,
controlul nivelului de stres, respectarea regulilor de igien, comportamentul sexual
protejat, consultul sistematic la medicul de familie etc.

Alimentaia raional const n satisfacia necesitilor organismului uman, din

punct de vedere cantitativ (valoarea energetic) i calitativ (principii nutritive,
substane biologice active). Normele de alimentaie se stabilesc n dependen de
vrst, dezvoltarea fizic, sex, profesie, caracterul muncii, etc. O importan n
alimentaie este asigurarea echilibrului de glucide, lipide, proteine, vitamine,
elemente minerale. Sursele glucidelor sunt reprezentate de cereale i produse din
cereale (fin, pine, paste finoase, crupe), legume, fructe, zahr i produse de
cofetrie. Lipidele se conin n uleiurile vegetale i animale, produse lactate (unt,
smntn, fric, cacaval), etc. Carnea, produsele lactate, oule, produsele marine,
soia constituie cele mai bogate surse de proteine. Vitaminele sporesc imunitatea i
activitatea vital a organismul uman, care are nevoie de circa 30 diverse vitamine.
Srurile minerale (calciul, fosforul, magneziul, fluorul) sunt indispensabile ca
material plastic pentru aparatul locomotor, iar unele din ele (fierul, cobaltul,
cuprul, manganul, nichelul) particip la regenerarea celulelor sanguine i nervoase.

Se recomand asigurarea zilnic a 3 mese principale i 2 gustri, iar necesarul

caloric se repartizeaz n felul urmtor: la dejun 15-20%; la prnz 40-45%, la
cin 15-20% i cte 10% la gustri. Este necesar s fie respectate orele de luare a
mesei, iar cina se va lua cu 2-3 ore nainte de culcare pentru a asigura un somn
linitit.

n prevenirea sedentarismului i mbuntirii strii generale de sntate un rol

important l ocup activitatea fizic. Ea menine n stare satisfctoare sistemul
cardiovascular i articular, stabilete un anumit echilibru psihic. Hipocrate spunea
Pentru prelungirea vieii, omul are nevoie de gimnastic echilibrat, aer proaspt
i plimbri.
Importanta fundamental pentru sntate, att n plan fizic, ct i mintal
revine odihnei. Scopul principal al odihnei const n refacerea rezervelor de
energie consumat ntr-un anumit gen de activitate, n nlturarea oboselii
acumulate i restabilirea capacitilor pentru a executa munca necesar fr a
duna sntii. Cel mai important element al odihnei este somnul. Durata medie
de somn la aduli trebuie s dureze nu mai puin de 7 8 ore n nictemer. Condiiile
optimale pentru somn constau n evitarea nainte de culcare a situaiilor de stres,
fumatului i consumului buturilor alcoolice, ncperea destinat pentru odihn e
necesar s fie igienizat i aerisit nainte de somn; lenjeria de pat i de corp
trebuie s fie curat, comod i din materiale naturale.

Sntatea este proporional opus deprinderilor duntoare. Fumatul, consumul

excesiv a buturilor alcoolice, folosirea stupefiantelor acest buchet de
substane toxice conduce la degradarea intelectual, emoional i fizic.

Tot odat, un factor, care acioneaz negativ asupra sntii reprezint stresul care
este determinat de un eveniment nefast i prezint o reacie de disconfort a
organismului (nervozitate, nelinite, tensiune). Cteva ore de relaxare sau exerciii
fizice, ntlnirile cu prietenii, vizitarea filmelor preferate sunt cteva din multiplele
metode de control a stresului i protejare a sntii.

O importan major n meninerea sntii const n respectarea

igienei. Igiena are mai multe aspecte care ncep cu igiena personal (curenia
corpului, a hainelor i nclmintei), continu cu igiena de la domiciliu
(iluminarea, igienizarea i aerisirea locuinelor, prepararea bucatelor n condiii
salubre), cu igiena muncii (eliminarea riscurilor nocive) i terminnd cu sntatea
public (supravegherea asigurrii populaiei cu ap i produse alimentare
inofensive pentru sntate, salubrizarea i nverzirea teritoriilor ntru prevenirea
rspndirii maladiilor).
Toate componentele modului de via sunt importante pentru meninerea strii de
sntate, de aceea trebuie acordat o atenie deosebit implementrii i respectrii
masurilor de optimizare a modului de via.

modul-sanatos-de-viata
1. 1. OBIECTIVE GENERALE ALE PROIECTULUI: Ridicarea nivelului de cunotine in
domeniu al elevilor privind promovarea unui trai sntos, prevenirea bolilor; Formarea unor
comportamente corecte de pstrare a sntii ; Promovarea modului sntos de viata;
Utilizarea limbajului specific educaiei pentru sntate; Dezvoltarea capacitilor de informare
i transfer al cunotinelor;Sanatatea este un dar nepretuit pe care il ofera natura omului, fara
sanatate este foarte greude a face viata interesanta si fericita, dar foarte des uitam ca de
pierdut este usor, dar de a orecapata din nou este foarte dificil.Este necesar permanent de a
ne preocupa de sanatateaproprie. Modul sntos de via este o noiune complex i include
mai multe componente de baz:respectarea regulilor i normelor igienice, regimul de
instruire, munc, odihn, alimentare,activitate motorie, lipsa deprinderilor duntoare,
comportament ecologic corect etc.Sanatateaeste o problema sociala , economica, politica ,
dar si o problema ce vizeaza drepturileomului.Dreptul la sanatate este unul din drepturile
fundamentale ale omului.Cu totii cunoastem citatul: O minte snatoas ntr-un corp
sntosOdat cu apariia pe lume a indivizolor,ncepe o continu adaptare i acomodare la
modul devia, dac din copilarie,copiii ar nvata cum sa se alimenteze,sa-i pstreze
igiena,sa facgimnastic;atunci totul ar fi mult mai simplu-odata cu naintarea n
vrst.Sntatea omului se formeaz sub influena factorilor interdependeni naturali i
social-economici. Acestea snt aerul, apa, solul, factorii climaterici, precum i condiiile de
muncalimentare, de trai etc.Influena factorilor naturali i social este interconexat, adic
dezvoltarea industriei,transportului, dezvoltarea oraelor exercit influen asupra
componenei naturale a apei,aerului, solului, iar factorii naturali se rsfrng asupra
caracterului alimentrii i condiiilor devia ale populaiei, asupra dezvoltaii industriei,
alegerii locului de trai etc.Factorul esenial ce determin sntatea omului constituie modul
lui de via, n aceastnoiune ntr regimul corect de munc i odihn, alimentarea
raional, meninerea la un nivelcuvenit a activitii fizice, clirea, respectarea regulilor de
igien individual, renunarea ladeprinderile cotidiene duntoare, priceperea de a
menine echilibrul -emoional n situaiileconflictuale .Pentru consolidarea modului sntos de
via este necesar concentrarea eforturilor asupradepirii factorilor de risc ai diferitelor
boli, luptei cu alcoolismul, fumatul, hipodinamia.alimentarea neraional, relaiile
conflictuale.Copilul sntos poate fi educat mai uor. Este un fapt general cunoscut. Lui i se
formeaz mairepede toate priceperile i deprinderile necesare, el se adapteaz mai uor la
 schimbuflcondiiilor i percepe toate cerinele care i snlt naintate. Igiena este foarte
importanta in viatafiecarei persoane .Igiena" are multe aspecte care incep cu igiena
personala (deprinderide viata sanatoasa, curatenia corpului si a hainelor, alimentatie
sanatoasa, un regim echilibratde odihna si miscare), continua cu igiena gospodariei
(pregatirea in conditii igienice aalimentelor, curatenia, iluminarea si aerisirea casei),
terminand cu igiena muncii (masuri care auca scop eliminarea riscurilor aparitiei bolilor
profesionale si a accidentelor), sanatate publica(supravegherea alimentarii cu apa si
alimente, prevenirea raspandirii bolilor infectioase,eliminarea gunoaielor menajere si a apelor
reziduale, controloul poluarii aerului si a apei) si
2. 2. igiena mentala - recunoasterea factorilor psicologici si emotionali care contribuie lao viata
sanatoasa.Si acum, cateva practici de igiena personala, mare parte din ceea ce ne spunea
mama: spalarea frecventa a corpului, a mainilor in special, iar dupa folosirea toaletei -
obligatoriu,intotdeuna spalarea dintilor (igiena orala) macar de doua ori pe zi daca nu dupa
fiecare data candmananci spalarea parului oridecate ori consideri ca este necesar spalarea
frecventa a mainilor si picioarelor spalarea urechilor, atat la exterior cat si la intrarea in
canalulauditiv folosirea lenjeriei curate si schimbarea ei (cat mai) frecventa pastrarea
curateniei hainelor evitarea contactului cu fluide ale corpului (fecale, urina, voma) evitarea
mancatului cu mainile murdare acoperirea gurii cu o batista in momentul tusei sau
stranutului (nu cu mana ... gandeste-te cumar fi sa stanute cineva in mana si apoi sa ti-o
intinda pentru a-ti strange mana in semn de salut...) evitarea bagatului degetelor in nas
evitarea atingerii fetei cu mainile murdare evitarea lingerii degetelor pentru numararea
banilor sau rasfoire evitarea "rontzairii" unghiilor pastrarea curateniei zonei de
locuitncepem cu igiena locuinei,deoarece ea,neformal,dar ocupa un loc foarte important n
viaanoastr,deoarece noi n ea ne petrecem timpul liber,n snul familiei,astfel,indirect,ea
afecteazenorm sanatatea noastra.Un corp curat este o dovad a sntii. Igiena personal
este inse parabil de modul sntosde via al copiilor i adolescenilor. Eforturile prinilor
n formarea deprinderilor igienice nu sntn zadar, ele devin stabile pentru toat viaa i
asigur sntatea copilului. Nerespectarea regulilor igienice de ngrijire a corpului pot
declana multe boli. Uneoriadolescenii nu simt intensificarea sudoraiei, care n perioada
pubertar devine excesiv i areun miros puternic i neplcut, de aceea este necesar de a
face du zilnic. O dat cu apariiaunei game largi de deodorante apare ispita de a le folosi,
dar fr a se spla. Aceasta nu aresens, deodorantul fiind un procedeu suplimentar. La
adolesceni, att la biei, ct i la fete, uneori transpir planta piciorului. Aceasta
estecondiionat de piciorul plat, nclmintea n gust, confecionat din materiale sintetice,
ciorapidin fibre sintetice. Ca rezultat se formeaz o ambian favorabil pentru apariia
btturilor,fisurilor, prin pielea lezat pot ptrunde uor microorganisme, de aceea zilnic
picioarele se vorspla cu ap cald i se vor schimba ciorapii. O mare atenie se va acorda
nclmintei i mbrcmintei. nclmintea nu trebuie smpiedice dezvoltarea i creterea
piciorului, nclmintea ngust incomodeaz mersul,strnge planta piciorului, degetele se
ncovoaie, apar btturi, fisuri etc. Repartizareaneuniform a greutii corpului pe plant
duce la dezvoltarea piciorului plat. n cazulnclmintei cu toc nalt greutatea corpului revine
prii anterioare a plantei piciorului, poziiacorpului se schimb, ceea ce duce la dereglarea
circulaiei sngelui n membrele inferioare i nbazinul mic. De aceea adolescentele trebuie
s poarte nclminte cu toc gros i nu mai naltde 4-5 cm. nclmintea fr toc, de
asemenea, trebuie evitat, aa cum poate provocadezvoltarea piciorului plat. mbrcmintea
trebuie s corespund vrstei i anotimpului, s fie confecionat dinmateriale naturale, s fie
comod i estetic. Somnul - element de baz al regimului zilei
3. 3. O treime din via omul o petrece n somn. Fiecare om n mediu doarme 20 de ani din
viaasa. Somnul restabilete capacitatea de munc a sistemului nervos i d for
organismului nntregime. Dup somnul de noapte copilul se simte odihnit, voios, vesel, plin
de for ienergie. Durata somnului de noapte la aduli constituie n medie 8 ore, la copiii de
7-10 ani -10-11 ore, la cei de 11-14 ani - 9 -10 ore, de 15-17 ani - 8-9 ore. Aceast durat a
somnului denoapte este recomandat pentru copiii i adolescenii sntoi, iar pentru cei
bolnavi (cu infeciiacute respiratorii, grip, angin etc.), cu predominarea proceselor
nervoase de excitare, careobosesc repede, extenuai fizic, cu maladii cardiovasculare sau
cronice durata somnului denoapte trebuie s fie mai mare sau s fie programat un somn
adugtor ziua.Este binevenit o plimbare n aer liber nainte de culcare (timp de 30-40
minute). Aceastaasigur un somn profund i de durata.Igiena somnului este strns legat de
alimentaia raional. Nu nu mai alimentaia abundentnainte de culcare, dar i ceaiul sau
cafeaua pot condiiona dereglri de somn. Unele produsealimentare carnea, condimentele
etc.) excit sistemul nervos, altele contribuie la adormire(produse lactate, alimente de origine
vegetal), de aceea se recomand a lua cina cu 2 orenainte de culcare. Este greu s
adormi ntr-o ncpere neaerisit, deoarece aerul conine nu numai particule depraf, dar i
bioxid de carbon, care excit cile respiratorii i, ca rezultat, n scoara cerebralapare un
focar de excitare, care la rndul su mpiedic adormirea. Cercetrile au demonstratc
temperatura optimal a aerului din ncpere trebuie s fie de 18-20 C. Alimentaia copiilor i
adolescenilor Nerespectarea sistematic a principiilor alimentaiei raionale duce la
dezechilibrulproceselor fiziologice, la slbirea organismului i la apariia diferitelor maladii.
Alimentaia trebuie s conin toate substanele nutritive necesare, care ar
compensapierderile organismului n urma activitii vitale. Pentru organismul tnr este
necesar un raportoptimal de proteine, lipide i glucide, o cantitate suficient de vitamine,
microelemente. Zilnic elevii trebuie s primeasc nu mai puin de 80 grame de pro teine.
Sursele deproteine snt: carnea, petele, oule, cacavalul, pinea, fasolea, soia etc. Snt
necesare attproteinele de origine animal, ct i cele de origine vegetal. Din cauza lipsei
ndelungate aproteinelor din raionul elevilor ncetinete creterea lor, dezvoltarea fizic,
scade ca pacitateade munc intelectual, imunitatea, se deregleaz funcionarea sistemului
nervos i a organelorinterne. O surs important de proteine o constituie produsele lactate,
care la rndul lorcontribuie la asimilarea proteinelor de origine vegetal. Totodat, consumul
excesiv de proteine poate deregla funciile sis temului nervos. Lipidele constituie nite
compui organici, care intr n componena esuturilor organismului,particip activ la
procesele metabolice, snt surse de energie, mresc rezistena organismului.Surse de lipide
snt att pro dusele alimentare de origine animal, ct i cele de origine vegetal.n raia
alimentar a elevilor trebuie inclus untul, uleiul vegetal etc, consumul excesiv deproduse
bogate n lipide poate duce la obezitate, mai ales la copiii care duc un mod de viasedentar,
nu fac gimnastic sau lucru fizic, nu practic sportul. Glucidele snt indispensabile pentru
organism. Ele joac un rol important n metabolism,elibernd energie. Produsele alimentare
de origine vegetal snt bogate n glucide (zahrul,pinea, crupele, fructele i legumele etc.).
n cazul folosirii excesive a acestor produse se deregleaz funciile sistemului nervos i
aleorganelor interne, scade rezistena organismului la infecii, la copiii mici pot aprea
diateze.Excesul de glucide duce la transformarea lor n lipide, care la rndul lor se depun n
esuturileorganismului. Pentru o cretere i dezvoltare armonioas este necesar un raport
optimal de substanenutritive: proteine, lipide i glucide n proporie de 1:1:4. De asemenea,
un rol important n metabolism l au microelementele: iodul, magneziul,cobaltul, fluorul,
fosforul, natriul, fierul, calciul, kaliul, seleniul, zincul, cupruletc. Acestea intr ncomponena
celulelor i esu turilor organismului, particip la diferite reacii chimice,biochimice etc., de
 aceea raia alimentar trebuie s fie variat i n cantiti suficiente pentru andestula
organismul.
4. 4. Raia alimentar trebuie s conin cantiti optimale i de vitamine (vitamina A, vitamine
dingrupul B, vitaminele PP, C, D, etc.), care influeneaz hematopoeza, funcionarea
sistemuluidigestiv, osteoarticular etc. Cantitatea suficient de vitamine n organism contribuie
la reacio-narea adecvat iadaptarea la schimbrile din mediul nconjurtor. Ele
condiioneaz dezvoltarea armonioas aorganismului tnr, funcionarea normal a
sistemului nervos, a organelor senzitive, mrescrezistena organismului la infecii, particip
activ la metabolismul proteic, lipidic,glucidic i hidrosalin. Hipovitaminoza i avitaminoza se
ntlnesc la persoane slbite, cu patologii cronice, ele nspot aprea i la oamenii sntoi:
deficitul de vitamine n produse, mai ales iarna i primvara,la persoanele ce muncesc fizic
i intelectual, la sportivi, la femeile gravide i cele care alpteazcopiii, la copii i adolesceni
n perioade critice (stres, examene etc.). Regimul hidric nu trebuie exclus din raia
alimentar. n rezultatul activitii vitale organismulpierde mult lichid, care trebuie recuperat,
deshidratarea fiind foarte periculoas. Cantitatea delichid din orga nism se restabilete prin
consum de ape minerale, sucuri naturale etc. Buturilede tipul "Coca-cola" snt duntoare,
mai ales pentru copii, deoarece ele conin substanechimice, care excit mucoasa tractului
digestiv. Modul de alimentare trebuie s corespund cerinelor igienice i etice: nainte de
mas se vor spla minile cu spun; nu se va folosi hrana prea rece sau fierbinte, pentru a
evita exci tarea mucoaselor esofagului i stomacului; nu se va mnca mai mult dect este
necesar pentru organism; n timpul lurii mesei nu se vorbete, nu se citesc cri, ziare, nu
se sustrage, deoarece se deregleaz faza de ingerare, se produce mai puin saliv i suc
gastric, necesare pentru digestie; nu este estetic s mnnci cu zgomot, repede, lacom, s
pui buci mari de hran ngur etc.; nu trebuie s te ntinzi peste mas pentru a lua ceva,
roag-1 pe cel ce st alturi s-i deafarfuria, pinea etc. dup mas se va clti cavitatea
bucal cu ap cald sau se vor curai dinii pentru a nltura particulele de hran rmase.
Tabacismul, alcoolismul i narcomania Tabacismul, alcoolismul i ntrebuinarea
stupefiantelor snt unele din cauzele principale alemorbiditii i mortalitii subite n lumea
contemporan. Tabacismul prezint o variant a narcomaniei i este periculos pentru
sntatea fizic ipsihic a omului. Fumatul provoac schimbri pro funde n funcionarea
sistemelor organismuluiuman (sistemul nervos, cardiovascular, respirator, digestiv). Se
deregleaz funcionareasistemu lui endocrin i se modific metabolismul. Fumatul
acioneaz i asupra sistemuluirespirator, provocnd cancerul pulmonar. La fumtorii
nceptori, mai ales la copii i adolesceni, din start apar simptome deintoxicaie: vertije,
salivaie, slbiciune i tremurai mnilor, dispnee, sudoraie abundent. ncazuri grave de
intoxicaie cu nicotin se manifest asemenea simptome, cum ar fi: pierdereacunotinei,
convulsii, vom etc. care pot provoca stop cardiac i chiar moartea. Nicotina provoac
spasmul vaselor sangvine n creier, hipoxia esutului nervos. Savaniiamericani au studiat
influena tabacismului asupra strii psihice i comportamentului elevilor. S-a constatat, c
elevii fumtori snt mai brutali, mai degajai, mai excitabili, au o memorie icapacitate de
munc sczut, ntmpin dificulti la nvtur. In mod normal inima efectueaz 70 de
contracii pe minut i propulseaz circa 100 ml desnge la fiecare contracie. La persoana
care fumeaz inima lucreaz mai intens dect la ceinefumtori i, prin urmare, mai repede se
epuizeaz miocardul. Fumtorii des acuz dureri idisconfort n regiunea inimii, palpitaii etc.
Fiecare adolescent este o viitoare mam. Fumatul influeneaz negativ asupra ftului
icauzeaz un ir de maladii i malformaii la nou-nscui, lucru ce trebuie s-1 cunoasc
fiecareadolescent cnd ncearc s fumeze.
5. 5. Ce-i face pe copii i adolesceni s fumeze? Mai nti curiozitatea, dorina de a se afirma,
dea deveni maturi. Pe unii i atrage ritualul fumatului i accesoriile lui (bricheta,
eticheteleatrgtoare ale pachetelor cu igri, publicitatea etc.). Cu ct adolescentul fumeaz
mai mult, cu att mai dificil va fi s se debaraseze de aceastdeprindere duntoare. Elevul
fumtor deseori i nva pe tovarii si s fumeze. Cu aceastdeprindere duntoare se
familiarizeaz att bieii, ct i fetele. Fetele fumtoare consider csnt mai atrgtoare i
mai frumoase cu igara n min. Cum poate fi fru moas o fat cu pieleapalid, cu privirea
inexpresiv, cu glasul rguit, cu dinii nglbenii, cu miros neplcut dincavitatea bucal?
Dauna alcoolismului asupra organismului adolescentului este cu noscut. Alcoolul se
absoarberapid din tractul digestiv, nimerind cu sngele n toate organele i sistemele
organismului, maiales n sistemul nervos central, provocnd dereglri n activitatea nervoas
i psihic. Laadolesceni chiar de la doze mici survine intoxicaia cu alcool. Aceast stare
este periculoas,mai ales, cnd este nsoit de convulsii, provocnd deseori moartea.
Alcoolismul se rsfrngenegativ asupra organismului adolescenilor. Ei devin excitabili,
rutcioi, obraznici, nucontacteaz cu semenii, fac cunotin cu persoane suspecte, treptat
se implic n svrireainfraciunilor. Drogurile se administreaz prin diferite ci (inhalator, per
os, parenteral), provocnd o starede euforie, de ameeal, de excitare sau de inhibiie, cnd
toate problemele, fobiile, tristeiledispar, ns aceste senzaii snt iluzorii i dureaz pn la o
administrare repetat a drogului. Elescad capacitatea de munc, duc la epuizarea
organismului. Ca urmare apare dependenapsihic i cea fizic. Lipsa acestuia duce la
"foame" narcotic, narcomanul devenind excitabil,nervos, indiferent fa de mediul
nconjurtor, lipsit de orice principii morale, toate gndurile iaciunile fiindu-i ndreptate doar
spre gsirea unei noi doze, mereu n cretere, pentru a provocaaceleai senzaii. Persoana
care se drogheaz se pomenete ntr-o atmosfer delincvent. Cheltuielile demijloace
bneti la o anumit etap duc spre o cale criminal. Intoxicaia organismului cu stupefiante
se caracterizeaz prin epuiza rea organismului,istovire fizic i psihic, caehsie, pielea
devine palid, uscat, icteric, sufer echilibrul icoordonarea micrilor, se afecteaz
organele interne, mai ales sistemul gastro-intestinal irinichii. Educaia sexual a copiilor i
adolescenilor La vrsta de 10-11 ani n organismul fetelor ncepe s se produc hormoni
sexuali feminini(estrogeni), care determin formarea semnelor sexuale secundare: se
stabilete ciclulmenstrual, se dezvolt glandele mamare, corpul capt forme rotunjite, apare
pilozitate nfosele axilare i pe pubis. La aceast vrsta fetele ncep s acorde atenie
exteriorului, aparepudoare fireasc. Maturizarea sexual la biei ncepe cu 1-2 ani mai trziu
dect la fete. La vrsta de 10-12 anincepe s se produc hormoni sexuali masculini
(testosteroni). Apar semnele sexualesecundare: crete masa muscular, formele corpului
ncep s se formeze dup tip masculin, seschimb vocea, apare pilozitate n fosele axilare i
pe pubis, se modific organe le genitale,apar ejaculri involuntare nocturne. Bieii ncep s
atrag* atenia fetelor prin puterea,ndemnarea lor. nceperea timpurie a vieii sexuale se
rsfrnge asupra strii sntii adolescenilor,influennd dezvoltarea de mai departe a
organismului tnr. La adolescente nceperea timpuriea vieii sexuale este legat cu apariia
sarcinii nedorite, care de cele mai dese ori se termin cuavort, care la rndul su duce la
consecine nefaste.Contactele sexuale precoce i neprotejate ascund n sine pericolul
infectrii cu boli sexualtransmisibile i HIV-SIDA. SIDA este o infecie viral grav cu sfrit
letal, care se transmite pecale sexual, prin snge, prin piele i mucoase lezate.Conform
datelor statistice n Republica Moldova snt 1883 persoane infectate cu HIV, dintrecare
15,4% au vrsta cuprins ntre 15-19 ani.
 MOTTOSANATATEA ESTE O COMOARA PE CARE PUTINI STIU SA
OPRETUEASCA,DESI APROAPE TOTI SE NASC CU EA HIPPOCRATE

CHESTIONAR privind practicarea exercitiilor fizice si respectarea

regimulului zilei corect ca forma a ducerii un mod sanatos de viata

Scopul acestui studiu este acela de a obine ct mai multe date i informaii privind
preferintele si atractia catre activitatile sportive si regimulului zilei correct
1*
Va rugam sa va treceti initialele numelui dumneavoastra.

2*
V rugm s specificai care este sexul dumneavoastr:
Masculin

Feminin

3*
Care este unitatea de invatamant pe care o frecventati in acest moment?
o Scoala generala (clasele 1-4)

o Scoala gimnaziala (clasele 5-8)

o Liceu cu profil uman (clasele 9-12)

o Liceu cu profil real (clasele 9-12)

o Scoala profesionala
 4*
Cum v petrecei de cele mai multe ori timpul liber? (V rog citii variantele
i bifai toate situaiile care vi se potrivesc).
o Utiliznd computerul (tableta, mobilul) pentru a ma juca jocuri in retea si (sau)

jocuri individuale

o Urmrind emisiuni la televizor/radio

o Ascultnd muzic

o Citind

o Participnd la activiti culturale (teatru, oper, cinema, concerte, etc)

o Ieind n ora cu prietenii

o Practicnd activiti sportive (n afara orelor de educaie fizic)

5*
Cat timp consumati cu activitatile sportive si cu jocul pe calculator (tableta,
mobil)?
Petrec mai mult timp cu activitatile sportive decat cu jocurile pe calculator (tableta,

mobil)

Petrec mai mult timp cu jocul pe calculator (tableta, mobil) decat cu activitatile sportive

6*
Cnd ai fcut ultima dat sport, n afara orelor de educaie fizic?
 Ieri/Azi

n urm cu cteva zile

n urm cu aproximativ o lun

Cu maximum 3 luni n urm

Cu cteva luni n urm (mai mult de 3 luni)

Acum civa ani

Niciodat

7*
La ce varsta ati inceput primul sport? (Ani)

8*
Care este motivul principal care v determin s participai la activiti
fizice sportive? (V rugam sa bifai o singur variant de rspuns).
mi menin forma fizic

mi mbuntesc starea de sntate

M ntlnesc cu prietenii
 mi place s socializez / s cunosc persoane noi

M relaxez/scap de stres

mi imbuntesc performanele fizice

mi place competiia

9*
Ct de des participai la activiti fizice sportive?
Zilnic

De 3-5 ori pe sptmn

O dat sau de dou ori pe sptmn

O dat sau de dou ori pe lun

Foarte rar

Niciodat

10*
Cnd v-ai jucat jocuri pe calculator (tableta, mobil) ultima data?
Ieri/Azi
 n urm cu cteva zile

n urm cu aproximativ o lun

Cu maximum 3 luni n urm

Cu cteva luni n urm (mai mult de 3 luni)

Acum civa ani

Niciodat

11*
La ce varsta ati inceput sa va jucati jocuri pe calculator (tableta, mobil)?
(Ani)

12*
Ct de des jucati jocuri pe calculator (tableta, mobil)?
Zilnic

De 3-5 ori pe sptmn

O dat sau de dou ori pe sptmn

O dat sau de dou ori pe lun

 Foarte rar

Niciodat

13*
n ce msur suntei de acord cu urmtoarele afirmaii in legatura cu
activitatea fizica:
Nu sunt deloc In foarte mica In mica masura In mare masura In foarte mare
de acord masura masura

Cnd aud cuvntul sport rmn

indiferent

mi place partea competitiv a

sportului

Practicarea de activiti fizice

sportive mi d mai mult energie

Practicarea de activiti fizice

sportive mi produce plcere

Practicarea de activiti fizice

sportive este benefic pentru
sntatea fizic

Practicarea de activiti fizice

sportive este benefic pentru
sntatea psihic
14*
n ce msur suntei sau nu de acord cu afirmaiile urmtoare privind
activit jocul pe calculator?
Nu sunt deloc n foarte mic n mic msur n mare msur n foarte mare
de acord msur msur

Cnd aud de jocuri pe calculator

rmn indiferent

mi place partea competitiv a

jocurilor pe calculator
 Jocul pe calculator ma ncarca cu
mult energie

Jocul pe calculator mi produce

plcere

Jocul pe calculator nu ma
oboseste asa tare ca si activitatea
sportiva

A fi cel mai bun dintre prietenii

mei la jocuri pe calculator este la
fel ca si cum as fi cel mai bun la
sport dintre ei.
15
Cu cine participai de regul, la activiti fizice sportive n timpul liber?
o Membrii de familie

o Colegii de coal

o Cei cu care ma joc in retea

o Prietenii

o Practic singur activiti sportive

16*
Cu cine participai de regul, la jocuri pe calculator (tableta, mobil) n
timpul liber?
o Membrii de familie

o Colegii de coal
o Colegii de la clubul sportiv la care activez

o Prietenii

o Joc singur

17*
Facei sau ai fcut vreodat parte dintr-o echip de sport?
Da, fac parte dintr-o echip

Am fcut parte dintr-o echip, dar am renunat.

Doar n timpul orelor de sport de la coal

Nu am fcut parte dintr-o echip

18*
Facei sau ai fcut vreodat parte dintr-o echip de jocuri pe calculator?
Da, fac parte dintr-o echip

Am fcut parte dintr-o echip, dar am renunat

Nu am fcut parte dintr-o echip

19*
Cum v raportai la urmtoarele sporturi?
Practic acest Am Mi-ar plcea s-l Nu sunt sigur c l- Nu vreau s-l
sport practicat acest practic a practica practic
sport
Aerobic

Arte mariale

Atletism

Baschet

Fitness

Fotbal

Handbal

not

Jogging

Tenis de cmp

Tenis de mas

Volei

20*
Cum v raportai la urmtoarele jocuri de calculator?
Joc acest joc Am Mi-ar plcea s-l Nu sunt sigur c l- Nu vreau s-l joc
Jucat joc a juca
acest joc
Dota 2 (1)

World of Tanks

World of Warcraft

Total War Shogun 2 (1)

Diablo 4 (3,2,1)

Half Life 2 (1)

Counter Strike

Battlefield 3 (2,1)

Heart Stone

Doom 2 (1)

Mine Craft

Age of Empire 2 (1)

Sims 3 (2,1)

Fotbal Manager 2015

Sim City 4 (3,2,1)

Max Paine 3 (2,1)

Star Craft

Finish Survey

Chestionar despre sport

1 Sex:

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu.

2 Varsta

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu. Valoarea introdusa trebuie sa fie un numar intre 1 si 99.

3 Studii:

Gimnaziu

Liceu

Facultate

Altele:

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu.

4 Ct de des facei sport?

n fiecare zi

O dat sau de dou ori pe sptmn

 De cteva ori pe lun

Foarte rar

Niciodat

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu.

5 Credei c sportul este important n dezvoltarea tinerilor?

Foarte important

Destul de important

Puin important

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu.

Credeti ca incurajarea practicarii sportului va imbunatati nivelul de sanatate a populatiei

6
europene?

Foarte mult

Mult

Putin

Deloc

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu.

7 Facei sau ai fcut vreodat parte dintr-o echip de sport?

Da, fac parte dintr-o echip

Am fcut parte dintr-o echip, dar am renunat

Doar n timpul orelor de sport de la coal

Nu am fcut parte dintr-o echip

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu.

8 Care este principalul motiv pentru care facei sport?

Vreau s m menin n form

Vreau s slbesc
 Vreau s m distrez

Vreau s transpir

Vreau s ctig ct mai multe medalii

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu. Trebuie selectate cel putin 1 optiuni si cel mult 5.

9 Ce sporturi practicai?

Jogging

Ciclism

Tenis

Volei

Basket

Handbal

Fotbal

not

Gimnastic

Aerobic

Arte mariale

Alte sporturi

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu. Trebuie selectate cel putin 1 optiuni si cel mult 11.

10 Urmrii activiti sportive la televizor?

Da

Cteodat

Foarte rar

Niciodat
 Privire general asupra beneficiilor si riscurilor
exerciiului fizic
ACCIDENTARILE SPORTIVE. CAUZE.

Accidentarile sportive pot surveni ca si consecinte ale unei conditii fizice slabe, traumatism anterior sau
suprasolicitare, fie ea musculara sau ligamentara. Inainte de a incepe practicarea unui sport, trebuie
acordata o important deosebita initierii unei rutine de miscare, dar si mentinerea unei conditii fizice bune.
Pentru a reusi evitarea accidentarilor, suprasolicitarii articulatiilor sau musculaturii recomandate sunt
pauzele multiple. Un alt aspect important este vizita la medic inainte de inceperea oricarui program
sportiv nou, mai ales daca ati depasit varsta de 38 de ani sau in cazul in care suferiti de o afectiune
medicala cronica, precum sunt bolile cardiace, astmul bronsic sau diabetul.

REGULI DE BAZA IN PREVENIREATRAUMATISMELOR SPORTIVE

 Incalzirea trebuie executata fara graba, usor. Cateva exemple sunt mersul pe
banda, iarba sau pista de alergare, dar si stretch-ingul. Acesta din urma trebuie
executat incet cu mentinerea pozitiei finale pentru cateva secunde.

Amplitudinea si intensitatea maxime nu se pot obtine intr-un timp scurt

(vezi exercitiile executate la sala de forta). Pentru ca rezultatele sa fie bune
trebuie sa acordati timp invatarii executiei corecte a exercitiilor.

Folosirea echipamentelor adecvate sportului ales de dumneavostra este de

asemeni deosebit de importanta.

Un om informat va avea un corp si o minte mai sanatoase. Kinetoterapeutul

poate diagnostica si trata din timp un eventual traumatism, iar printr-o
educatie corecta poate preveni eventuala reaparitie a acestuia.

Introducere

Practicarea diverselor activiti sportive a cunoscut n ultimul timp o evoluie extraordinar,

implicnd din ce n ce mai multe persoane de toate vrstele i din toate categoriile. Acest fapt a
reprezentat o nou provocare pentru traumatologie i pentru medicina sportiv. Consecina
direct a generalizrii fenomenului sportiv este urmat pe plan medical de o cretere a numrului
de pacieni cu patologii traumatice acute sau hiperfuncionale, mai ales n sporturile de contact,
n care micrile sunt executate din rutin I fr o pregtire specific prealabil (3) . Astfel
concluzia logic ce se desprinde este aceea c antrenamentul trebuie reconsiderat n termeni de
profilaxie a traumatismelor (2). Teoretic toate traumatismele musculo-scheletale pot fi prevenite
printr-un antrenament corect iniiat i condus, printr-o pregtre fizic adecvat.
Obtinerea performantelor sportive nu se mai poate insa realiza numai prin antrenament, ci ea
include o alimentatie, medicatie, refacere fizica si psihica adecvata, prevenirea si recuperarea
traumatismelor

INTRODUCERE inactivitatea fizica este o problema majora la nivel

mondial, in special in tarile dezvoltate. Literatura medicala de specialitate
demonstreaza clar efectele benefice ale activitatii fizice in cateva aspecte
ale sanatatii, inclusiv boala cardio-vasculara si mortalitatea de cauze
generale [1]. Desi exista cateva riscuri asociate cu exercitiile fizice la unii
pacienti, beneficiile depasesc numarul riscurilor la majoritatea dintre
acestia.

A-i incuraja pe pacienti sa practice exercitii fizice poate reprezenta o

provocare, din moment ce foarte multi dintre acestia poseda diverse bariere
pe care le percep intr-un anume fel cand vine vorba de sport. Astfel, s-ar
putea sa fie nevoie de o abordare individualizata a prescrierii exercitiilor
fizice, pentru a avea impact asupra schimbarii comportamentului.

Acest subiect va furniza o privire de ansamblu asupra beneficiilor si

riscurilor practicarii de exercitii fizice la adulti, inclusiv o prescriere de
exercitii fizice in functie de diagnostic/dovezi. Recomandarile de exercitiu
fizic pentru copii si adolescenti, la fek ca si pentru conditii specifice, sunt
discutate in detaliu, separat. (Vezi Privire de ansamblu asupra activitatii
fizice si puterii de antrenare la copii si adolescenti si Exercitiul fizic si
conditia fizica in prevenirea bolilor cardiovasculare, dar si Rolul activitatii
fizice si a exercitiilor in obezitate si Exercitiul fizic in tratamentul si
prevenirea hipertensiunii, Efectele exercitiilor fizice in diabetul zaharat
la adulti si Recomandari pentru practicarea de exercitii fizice pe durata
sarcinii si in perioada post-partum.)

DEFINITII Activitatea fizica si exercitiul fizic nu sunt termeni

interschimbabili[2].

* Activitatea fizica este definita ca miscarea corpului produsa de

contractarea muschiului scheletal care creste consumul de energie peste
nivelul bazal. Categorii ale activitatii fizice includ cele ocupationale,
casnice, timp liber si transport.

* Termenul exercitiu fizc este o forma a activitatii fizie care este

planificata, structurata, repetitiva si in scop clar de a imbunatati sau
mentine una sau mai multe componente ale conditiei fizice.

Activitatea fizica poate fi masurata in MET-uti (echivalenti metabolici),

unitati utilizate pentru a estima costul metabolic (consum de oxigen) al
activitatii fizice. Un MET este egal cu rata metabolica care ramane, de
aproximativ 3.5 mL O2/kg/min, si reprezinta rata aproximativa de consum
de oxigen a unui adult in pozitia sezanda. Activitatea fizica moderata
include o activitate desfasurata la o intensitate de 3 pana la 6 MET, sau
echivalentul mersului vioi pe o distanta de 5-8 kilometru (3-5 mile)pe ora.
Mersul pe bicicleta in timpul liber, innotul de efort moderat, golful
(plimbatul), curatenia generala acasa, sau cositul gazonului pot consitui, de
asemenea, activitate fizica moderata (figura 1). Activitatea fizica intensa
include activitate desfasurata la >6 MET, cum ar fi alergatul, saritul corzii si
gimnastica (ex: ridicari, flotari, intinderi, sarituri).

Conditia fizica poate fi descrisa ca fiind capacitatea de a desfasura sarcinii

zilnice cu energie si vigilenta, fara urme de oboseala, si cu o ampla energie
de a te bucura de timp liber si de a da piept cu situatii neasteptate [2].
Scopul conditiei fizice include rezistenta cardio-respiratorie, rezistenta
musculara, putere musculara scheletala, viteza, flxibilitate, agilitate,
echilibru, timp de reactie si structura corporala[4]. Rezistenta cardio-
respiratorie este definita ca si component al conditiei fizice care are
legatura cu capacitatea sistemelor circulatorii si respiratorii de a furniza
oxigen pe durata activitatii fizice sustinute [2].

LIPSA DE ACTIVITATE FIZICA, CA PROBLEMA GLOBALA MAJORA

La nivel mondial, unul din cinci adulti este inactiv din punct de vedere fizic
[6]. Lipsa de activitate fizica este majoritara in statele dezvoltate, in randul
femeilor, persoanelor mai in varsta si celor cu un venit mai mic. In plus fata
de exercitiile regulate, procentajul timpului petrecut avand un
comportament sedentar (stand la TV sau in fata calculatorului) este in
crestere [7,8].

In Statele Unite, multi Americani nu intrunesc conditiile nationale de

activitate fizica. Intr-un studiu destinat copiilor si adultilor, realizat de
Sondajul National de Sanatate si Nutritie (NHANES) din perioada 2003-2004,
monitorizarea activitatii a indicat ca 55 la suta din orele in care nu
dormeau, erau petrecute in comportamente sedentare (9). Alte informatii
NHANES din 2005-2006 indica faptul ca procentajul de timp sedentar este in
crestere (58 la suta), in timp ce momentele petrecute in activitate
moderata sunt in scadere [10]. Conform Sondajului amintit mai sus,
desfasurat de aceasta data in 2008, 56.5 la suta din respondeti nu erau
activi din punct de vedere aerobic, asa cum prevad instructiunile nationale
referitoare la activitatea fizica pentru americani, in 2008: 150 minute de
activitate de intensitate moderata sau 75 minute de activitae intensa per
saptamana [2,11]. In sondajele telefonice din 2007, ale Sistemului de
Supraveghere a Factorului de Risc, 64.3 procente din adulti au intrunit
minime conditii de activitate fizica, prin activitate non-ocupationala [12].
Cand activitatea ocupationala a fost inclusa (in special plimbatul sau munca
intensa pe durata serviciului), un procentaj de inca 6.5% din adulti au
intrunit instructiunile. Cu toate acestea, studiul a fost limitat de catre o
rata limitata de raspunsuri, iar interviurile au fost sustinute numai prin
telefon.

Un timp prelungit de sedentarism este asociat cu un risc crescut de diabet,

boli cardiovasculare si mortalitate [13], si poate fi compensat prin a petrece
timp desfasurand o activitate usoara (ex, stand in picioare sau la plimbare),
la fel ca si desfasurand exercitii intense [7]. Activitatea fizica regulata
precum si o conditi cardiovasculara buna scad mortalitatea generala intr-
un mod de raspundere la doza [1,14]. (Vezi capitolul Mortalitate prezentat
mai jos.)

In ciuda prevalentei inactivitatii fizce, a riscurilor sale asociate, si a

potentialului de crestere a activitatii fizice in scopul imbunatatirii sanatatii,
medicii nu consulta pacientii suficient de des, pentru a observa si lipsa de
activitate fizica, sau pentru a le oferi consiliere din acest punct de vedere;
in tarile dezvoltate, doar 13-34 la suta din pacientii cu ingrijire primara au
raportat primirea de consiliere asupra activitatii fizice de catre medicul lor
curant [15-17]. Eficacitatea consilierii asupra exercitiului fizic este discutata
mai jos. (Vezi Eficacitatea consilierii in exercitiul fizic de mai jos.)

FIZIOLOGIA EXERCITIULUI Adaptarea pe termen lung la instruirea in ceea

ce priveste exercitiul fizic include efecte asupra sistemelor musculo-
scheletal, metabolic, cardiovascular si respirator. Acest aspect este discutat
in detaliu, separat. (Vezi Fiziologia exercitiului.)

BENEFICIILE EXERCITIULUI FIZIC Exercitiile fizice au un impact favorabil

asupra multiplelor sisteme, cu imbunatatirea sanatatii (tabelul 1 si tabelul
2):

Mortalitatea Majoritatea informatiilor asupra beneficiilor practicarii

exercitiilor fizice, vin din procese observationale. Nu exista procese de
calitate inalta, pe termen lung, ordonate de exercitiide prevenire a bolilor
cardiovasculare sau a mortii la o populatie sanatoasa. Studii observationale
mari arata ca exercitiul fizic regulat reduce riscul mortalitatii de cauze
generale pentur majoritatea oamenolor, fie barbati sau femei, la fel cum
procedeaza si in cazul populatiilor mai tinere sau mai in varsta [1,18-25].
Efectele benfice apar sa fie dependente de doza. Studii reprezentative
includ:

* O meta-analiza a 33 studii observationale (102,980 participanti) a raportat

riscul pentru mortalitatea generala ca avand legatura cu conditia cardio-
respiratorie (CRF) [1]. CRF, bazata pe capacitatea maxima aerobica a fost
clasata ca: foarte buna (10.9 MET), intermediara (7.9 10.8 MET), sau
joasa (<7.9 METs). Participantii cu o CRF joasa aveau un risc crescut de
mortalitate generala, comparat cu cei cu o CRF foarte buna (RR 1.7, 95% CI
1.5-1.9) si CRF intermediara (RR 1.4, 95% CI 1.3-1.5). Aceste informatii
indica faptul ca, conditia fizica aerobica masurata, nu doar exercitiile fizice
raportate, era invers proportionala cu riscul de mortalitate. These data
indicate that measured aerobic fitness, not just reported exercise, was
inversely associated with mortality risk.

* Intr-un studiu retrospectiv de grup, obiceiurile de acitivitate fizica au fost

analizate la 10,269 absolvaneti ai Universitatii Harvard, pe durata a mai
mult de 12 ani [19]. Acei babati care se angajasera in sporturi moderat-
intense au avut cu 23 la suta risc mai mic de deces decat cei mai putin
activi. Imbunatatirea ratei de supravietuire cu exercitii era echivalenta si
auxiliara altor masuri de stil de viata cum ar fi intreruperea fumatului,
controlul hipertensiunii, si evitarea bezitatii (vezi figura 2). Acest lucru
subliniaza importanta exercitiului fizic, din moment ce beneficii specifice
ale execitiilor regulate persista, in ciuda faptului ca oamenii incearca sa
imbunatateasca multiple obiceiuri de stil de viata in acelasi timp.

* Niveluri moderate de activitate fizica par sa confere un beneficiu

semnificativ sanatatii, desi activitati fizice mai prelungite permit o mai
mare protectie impotriva mortii premature (figura3) [22]. S-a raportat ca
progresarea de la un nivel mai mic la unul mai mare de activitate fizica
reduce mortalitatea generala [19,21,23,25]. Exercitiile fizice intense (cel
putin 20 minute, de 3 ori pe saptamana) au fost asociate cu 50 la suta mai
putin risc de mortalitate intr-un studiu observational, care a implicat
250,000 barbati si femei, cu varste cuprinse intre 50 si 71 de ani [21].
Informatiile oferite de studiul cardilologic Framingham arata ca activitatea
fizica moderata si intensa, comparativ cu cea joasa, creste sansele de
supravietuire la barbatii de 50 ani cu 1.3 -3.7 ani, respectiv. Rezultatele au
fost similare in cazul femeilor (1.5 si 3.5 ani) [23].

* Cheltuiala de energie totala zilnica poate sa fie corelata cu beneficiu

asupra mortalitatii decat cu intensitatea exercitiului raportata. A compara
mortalitatea intre indivizi in cea mai inalta tertila de risipa energie versus
cea mai joasa, intr-un studiu asupra a 302 voluntari cu activitate intensa
(varsta 70-82 ani), rata hazardului (HR) pentru mortalitatea peste sase ani
era de 0.31 (95% CI 0.14-0.69); intensitatea exercitiului raportat nu era cu
mult diferita la tertilele de energie, desi frecventa angajarilor platite si a
urcarilor pe scari era mai mare la grupurile cu mai multa energie [24].

Boala cardiovasculara Un numar de studii au aratat invers-

proportionalitatea intre exercitiul obisnuit si riscul bolilor coronariene,
episoadelor cardiace si a mortii cardiovasculare atat pentru prevenirea
primara, cat si pentru cea secundara (figura4) [1,26-28]. (Vezi Exercitiile si
conditia fizica in prevenirea bolilor cardiovasculare.)

Studiile observationale indica faptul ca exercitiile pot avea, de asemenea,

urmatoarele efecte benefice:
* Exercitiul aerobic inude efecte benefice asupra lipoproteinelor (ex.
scaderea in denistate foarte joasa a lipoproteinei, cresterea in mare
denistate a lipoproteinei), constrcutia corporala, capacitatea aerobica, la
fel ca si imbunatatirea factorilor hemostatici, asociati cu tromboza. (Vezi
Efecte ale exercitiului fizic asupra lipoproteinelor si factorilor hemostatici
.)

*Instruirea pentru exercitiul aerobic precum si rezistenta pe termen lung

(puterea) are un efect benefic asupra tensiunii arteriale sistemice. (vezi
Exercitiile fizice in tratamentul si prevenirea hipertensiunii).

* Exercitiul poate reduce riscul de atac cerebral (30). (Vezi Exercitiul si

conditia fizic ain prevenirea bolilor cardiovasculare precum si Prevenirea
secundara a atacului cerebral: reducerea factorilor de risc.)

Diabet Exercitiul aerobic poate imbunatati controlul glicemiei,

sensibilitatea insulinei, si poate preveni dezvoltarea diabetului de tip 2 in
gruprurile cu risc ridicat. (Vezi Efecte ale exercitiilor in diabetul zaharat la
adulti si Prezicerea si prevenirea diabetului zaharat de tip 2, sectiunea
despre Exercitii.)

Prevenirea si tratarea cancerului Exercitiul poate furniza o modesta

protectie impotriva cancerului mamar, intestinal, de prostata, endometrial
si pancreatic [31,32]. Mai mult, cresterea numaurlui de exercitii la pacientii
cu cancer de colon fara metastaze este asociata cu o mortalitate mai
scazuta din cauza cancerului sau generala [33,34]. (Vezi Cancerul
colorectal: Epidemiologie, factori de risc si factiru de protectie, sectiunea
Activitatea fizica si Terapie adjuvanta pentru cancerul de colon, stagiul
III, rezectat (nod-pozicitv), sectiunea Dieta si exercitii).

Exercitiul poate, de asemenea sa imbunatateasca diverse masuri care tin de

calitatea vietii, inclusiv oboseala, atat pe durata cat si dupa tratamentul
cancerului. (Vezi Oboseala legata de cancer: Tratament, sectiunea
Exercitii.)

Obezitatea Prevenirea sau tratarea obezitatii poate duce la beneficii

majore asupra sanatatii pe durata vietii. Comparativ cu o dieta de slabire, o
dieta combinata fie cu exercitii fie cu exercitii plus rezistenta, este asociata
cu o mai mare reducere a grasimii corporale si o mai buna pastrare a masei
corporale scazute, comparativ cu dieta de slabire, ca singura optiune. (Vezi
Rolul activitatii fizice si a exercitiului in obezitate.)

Exercitiul aerobic si pregatirea rezistentei fizice, chiar si in absenta unei

restrictii calorice, poate rezulta in pierdere de gresimi si reducerea grasimii
corporale [29,35,36]. Participarea pe termen lung (20 ani) la Studiul
Dezvoltarii Riscului Arterei Coronariene la Adultii Tineri (CARDIA) a
descoperit ca activitatea obisnuita era asociata cu o mai mica depunere de
grasime corporala la varsta mijlocie, in special in cazul femeilor. [37]. Cu
toate acestea, un studiu de 15 ani asupra femeilor aflate la menopauza a
descoperit ca 60 de minute pe zi de activitate fizica moderata ca intensitate
sustinuta, peste ani, era necesara pentru a preveni luarea in greutate, si era
eficienta numai la femeilor a caror Indice de Masa Corporala era <25 kg/m2
(normal sau sub greutate) [38].

Osteoporoza Exercitiul fizic pentru greutate este asociat cu o crestere a

densitatii minerale osoas, la femei si barbati. In plus, printre pacientii cu
osteoporoza, exercitiul este asociat cu un risc scazut de fracturi de sold.
(Vezi prevenirea osteoporozei sectiunea Actrivitate fizica si Privire
generala asupra osteoporozei la feme,i post-menopauza sectiunea
Practicarea exercitiilor.)

Renuntarea la fumat Exercitiul fizic intens ajuta la renuntarea pe termen

scurt si lung la fumat, la femei si barbati, combinat cu un program de
renuntare la fumat cognitiv-comportamental [39]. Exercitiul fizic intens
intarzie, de asemenea, luarea in greutate dupa renuntarea la fumat. (Vezii
Strategii de consiliere pentru renuntarea la fumat in ingrijirea primara .)

Calculi biliari Activitatea fizica este asociata cu un risc scazut de litiaza

biliara simptomatica. (Vezi pidemiologie si factori de risc in cazul
calculilor biliari sectiunea Activitatea fizica scazuta.)

Functie si cunoastere Studiile observationale arata ca activitatea fizica

poate reduce riscul de dementa si declin congnitiv la pacientii varstnici.
(Vezi Factori de risc pentru dementa, sectiunea Stil de viata si
activitate si Prevenirea dementei, sectiunea Stil de viata si activitate.)

Psihologic Exercitiul fizic regulat reduce stresul, anxietatea si depresia

[40]. Intr-un studiu randomizat, pierderea de energie dupa exercitii intense
contribuia la o imbunatatire a masurilor calitatii de viata atat fizice cat si
psihologice [41].

Exercitiul este recomandat in tratarea depresiei. (Vezi Tratamentul initial

al depresiei la adulti, sectiunea Exercitii.)

RISCURILE EXERCITIILOR Beneficiile activitatii fizice depasesc cu mullt

riscurile posibile asociate, la majoritatea pacientilor. [2]. Leziunile
musculo-scheletale reprezinta cel mai comun risc al exercitiilor fizice. Mult
mai serioase, dar si mai putin comune riscuri includ aritmii, stop cardiac si
infract de miocard.

Un studiu a analizat informatiile disponibile din procesele diverselor

exercitii asupra anumitor populatii de pacienti (majoritatea sedentari la
baza, iar altii cu factori crescuti , identificati deja de boli
cardiovasculare) si a descoperit ca exercitiul fizic era asociat cu o schimbare
adversa a unuia sau mai multor factori de risc metabolici pentru boala
cardiovasculara, in 8-13 la suta dintre participanti, in timp ce o proportie
similara a experimentat o schimbare neobisnuit de pozitiva in acesti factori
de risc [42]. Bazat pe masuratori efectuate, autorii au simtit ca aceste
schimbari erau mai mari decat se astepta, doar cu o variatie obisnuita; cu
toate acestea, variatia obisnuita continua sa fie o explicatie plauzibila
pentru rezultate. Studiile nu au observat si ratele evenimentelor cardio-
vasculare in sine.

Orice risc potential al exercitiilor de rutina nu depaseste beneficiile sale,

in absenta unei contraindicatii serioase in ceea ce priveste practicarea
de exercitii fizice. (Vezi Contraindicatiii mai jos.)

Leziuni musculo-scheletale Tensiunile acute, inflamarea de tipuri

diferite, tensionarea cronica, fracturi din cauza stressului, fracturi
traumatice, paraliziile nervoase, tendonitele si bursitele pot avea loc pe
durata sau ca rezultat al activitatii fizice [43,44]. Leziunile musculo-
scheletale variaza in functie de factori, inclusiv varsta (copil, adolescent,
adult sau adult in varsta), tipul de activitate type (ex, sporturi de contact,
exercitii de mare impact, plimbare), si intensitate.

Desi studiile indica faptul ca cei care se angajeaza in activitati sportive au

un risc mai mare de rani minore, oamenii care nu participa in sporturi sau
alte tipuri de activitati fizice in mod regulat, au un risc mai crescut de a
suferi leziuni mai severe atunci cand se angajeaza in astfel de activitati
[45].

Multe dintre leziunile musculo-scheletale sunt derivate ale utilizarii excesive

[46,47]. Doi dintre cei mai comuni factori de leziune printre alergatori, de
exemplu, sunt distantele mai mari de alergare si istoricul unor leziuni
anterioare [47].

Aritmiile cardiace Exista un risc crescut de aritmie pe durata exercitiilor

la pacientii cu boli de inima stiute, sau un istoric anterior de aritmie. here is
an increased risk of arrhythmia during exercise in patients with underlying
heart disease or a prior history of arrhythmia. Exercitiul fizic poate reduce
riscul de aritmie atriala si ventriculara prin cresterea de oxigen miocardic si
prin reducerea activitatii sistemului nervos simpatic. (Vezi Aritmia la
atleti si Riscul de stop cardiac la atleti.)

O problema separata, aritmiile ventriculare si atriale care se intampla pe

durata exercitiilor, sunt discutate separat. (Vezi semnificatia clinica si
tratamentul batailor ventriculare premature sectiunea Indusa de
exercitii si Testarea ECG pentru determinarea prognosticului de boala
coronariana, sectiunea Aritmii ventriculare si Testarea ECG la exercitii
pentru determinarea prognosticului de boala coronariana
sectiunea Aritmii atriale.)
Moartea cardiaca subita Moartea subita cardiaca (SCD) este rara, dar
poate avea loc pe durata exercitiului fizic sau in timpul contactului sexual
[48,49]. Riscul de SCD la atleti este discutata separat.

Cresterea riscului este vazuta atat la femei si barbati. In studiul de sanatate

al medicilor asupra a 21,481 barbati, pe duarata a 12 ani, riscul absolut de
deces cardiac subit SCD pe durata unui episod de exercitiu fizic intens
era scazut (un deces la 1.51 milioane episoade exercitii). In studiul de
sanatate al asistentilor medicali asupra a 69,693 femei, riscul absolut era si
mai scazut, cu un deces la peste 36.5 milioane ore de exercitii [51]. Riscul
de stop cardiac este mai mic sau poate sa nu creasca daca exista o
activitate fizica de timp liber, obisnuita, asa cum s-a notat in ambele studii
mentionate mai sus [50,51].

Mecanismele SCD la cei care fac exercitii includ boala coronariana,

aritmiile, (in special tahicardia ventriculara si fibrilatiile ventriculare),
boala cardiaca structurala si miocardita [52]. Cauzele SCD la oameni pot fi
impartite in functie de varsta [48]. SCD este, in mod general, un rezultat al
bolii coronariene aterosclerotice la cei de peste 35 ani. Este mai probabil sa
se datoreze unor anormalitati congenitale cum ari gfi cardiomiopatia
hipertrofica, anomalii coronariene, sau miocardita la indivizii mai tineri.
(Vezi Privire de ansamblu asupra stopului cardiac si decesul cardiac subit
sectiunea Exercitii.)

Datorita faptului ca cresterera riscului de SCD pe durata sau iemdiat dupa

activitatea fizica este scazut, beneficiile de sanatate pe termen lung
depasesc cu mult riscurile la pacientii cu sau fara o boala de inima stabilita.
[53].

Infarctul de miocard Activitatea fizica sau sexuala este asociata cu o

crestere temporara a riscului de infarct de miocard (MI), in special printre
cei care nu fac exercitii fizice in mod frecvent si au factori multipli de
risc cardiac [49,53,54]. Intr-un studiu pe 1194 pacienti, care au completat
un sondaj pe durata a 2 saptamani de la momentul cand au avut un infarct
de miocard, exercitiul fizic de la debutul infarctului a fost raportat la 7.1%
din cazurile de pacienti, comparativ cu 3.9 % controale inainte de debutul
evenimentului [54]. Riscul relativ ajustat al angajarii in activitate fizica
intensa la debutul MI era 2.1; riscul relativ era mult mai mare la pacientii
care desfasurau exercitii regulate mai putin de patru ore pe saptamana si
comparativ cu cei care faceau exercitii de patru sau mai multe ori pe
saptamana (risc relativ 6.9 versus 1.3).

Desi pacientii cu boala coronariana sunt mai expusi la un infarct de miocard

la momentul participarii la un exercitiu intens decat atunci cand nu fac
asta, pacientii cu boli coronariene care fac totusi activitate fizica au un risc
mult mai scazut de a face MI decat cei cu boli coronariene care nu practica
exercitii fizice deloc. Un studiu pe durata a 12 ani asupra a 2400 barbati
arata ca cei aflati in treimea cel mai mult activa, comparativ cu treimea
cea mai putin activa, experimentasera un risc scazut de infarct de miocard,
in ciuda prezentei bolii simptomatice sau asimptomatice A (EKG se schimba
odata cu ischemia), sau fara boli coronariene la baza (HR 0.71, 0.42, si 0.60,
respectiv) [55].

Rabdomioliza Mioglobinemia, mioglobinuria subclinica, precum si

cresterea creatin-kinazei (CK) sunt obisnuite dupa exerciitile fizice [56].
Nivelul CK poate creste de mai multe ori, in special dupa exercitii intense
pe durate de timp extinse, de ex. alergare la maraton. Rabdomioliza poate
avea loc in conditii extreme de exercitii la persoane cu muschi normali
atunci cand furnizarea de energie catre muschi este insuficienta pentru a
intruni cerintele. Complicatii severe ale rabdomiolizei includ blocajul renal,
anormalitati legate de electroliti (hipercalemie, acidoza metabolica) si
sindrom comportamental. (Vezi Manifestari clinice si diagnostic al
rabdomiolizei.)

Rabdomioliza masiva poate avea loc odata cu exercitii fizice intense, mai
ales atunci cand exista si urmatorii factori de risc [57,58]:

* Persoana nu este suficient de antrenata fizic.

* Practicarea de exercitii are loc in conditii de temeperatura foarte ridicata

si umeda. ( Vezi Hipertermia severa (atac cerebral din cauza caldurii).)

* Pierderea normala de caldura prin transpiratie este afectata, cum ar fi prin

utilizarea de medicamentatie anticolinergica sau prin echipament de fotbal
greoi.

* Cand o persoana care sufera de sindromul Celulelor Secera practica

activitate fizica la o altitudine ridicata, o locatie unde presiunea aerului
partial scazuta cauzeaza secerarea eritrocitelor cu ocluzie vasculara
ulterioara si ischemie musculara. (Vezi Variatii sindrom Celule Secera.)

* Anormalitatile electrolitilor, in special hipocalemia, care poate fi cauzata

partial de catre pierderea de potasiu prin transpiratie. (Vezi Cauzele
rabdomiolizei, sectiunea Anomalii ale electrolitilor.)

* Cand miopatii inflamatorii sau metabolice sunt prezente. (Vezi Abordarea

miopatiilor metabolice si Manifestari clinice si diagnostic al
dermatomiositei si polimiositei la adulti.)

Cu toate acestea, rabdomioliza poate avea loc si in cazul indivizilor pregatiti

fizic, dupa un exercitiu fizic, in absenta acestor factori de risc [59,60].
Bronhoconstrictia Bronhoconstrictia indusa de exercitiul fizic la
majoritatea pacientilor cu astm simptomatic [61]. Magnitudinea
bronhoconstrictiei induse de exercitii este corelata cu gradul de reactivitate
crescuta a cailor respiratorii.

Imbunatatirea conditiei cardiovasculare a unui pacient reduce ventilarea pe

minut solicitata pentru un anume nivel de exercitiu, scazand astfe stimulii
pentru bronhoconstrictie. Astfel, exercitiul pe termen lung, regulat, poate fi
de ajutor in prevenirea debutului unei bronhoconstrictii induse de exercitiu
fizic. (Vezi Bronhoconstrictia indusa de activitatea fizica.)

Alte efecte Hipertermia, hipotermia si deshidratarea pot preveni riscurile

de activitate fizica. Riscuri legate de caldura merg de la oboseala obisnuita
la deces [62]. Deshidratarea poate fi o problema in sine sau poate fi legata
de hiperetermie.

Exercitiile intense pot conduce la amenoree si infertilitate, in special la

femei cu masa corporala scazuta. Triada femeilor atlet consta in mese
neregulate, amenoree si osteoporoza. Acest lucru este usor de observat la
indivizii tineri, in special la cei care fac exercitii intens si in mod regulat.
(Vezi Amenoreea si infertilitatea legate de exercitii fizice.)

Urticaria si anafilaxia pot aparea rar in cazul desfasurarii de activitati fizice.

(Vezi Anafilaxia indusa de exercitii: Manifestari clinice, epidemiologie,
patologie si diagnostic.)

Hiponatremia indusa de exercitii fizice are loc la atletii care participa la

evenimente aerobice (de rezistenta), cum ar fi maratonuri (42.2 km),
triatlonuri (3.8 km innot, 180 km ciclism, si 42.2 km alergare), si ultra-
distante (100 km) intreceri sportive. (Vezi Hiponatremia indusa de
exercitii.)

Parametri de exercitiu Diversi factori sunt destul de importanti atunci

cand vine vorba de prescrierea de exercitii specifice. Acestea includ tipuri
de exercitii, intensitate, frecventa, locatie, si marcaje care indica nivelul
corespunzator de exercitii pe o durata data.

Tipuri de exercitiu Desi o rata mare de activitati fizice este disponibila

pentru pacientil, exista foarte putine date care sa demonstreze
superioritate a unei activitati asupra alteia, care ar duce la beneficii mari
de sanatate. Pacientii ar trebui sa selecteze activitati sau sporturi de care
se bucura, pentru a maximiza efectele benefice. Exemple de stil de viata
sunt mersul vioi intre 4.8 -6.4 kilometri (3-4 mile) pe ora, pentru
majoritatea adultilor sanatosi, gradinaritul activ si dansul. Exercitii fizice
precum mersul pe bicicleta, jogging-ul si alte sporturi in aer liber pot fi
desfasurate, de asemenea. (tabelul 3).
Rezistenta (puterea) pare sa se adauge beneficiilor (rezistenta) pentru
conditia fizica cardiovadculara (tabelul 4) [29].

A decide ce tipuri de exercitii trebuie sa recomanzi, depinde de modul in

care individul se angajeaza intr-un exercitiu. Un mediu mai structurat, cu
anumite cursuri, de ex. yooga, pilates, dans, sau intr-un centreu de fitness
(cu un trainer sau echipament specializat) poate furniza o varietate de
activitati in care se poate angaja individul, dar exercitiul facut acasa (de
exemplu exercitiu facut acasa versus programe exercitii facute la
spital/centru, la adultii mai in varsta. Pe termen scurt, programele facute in
centre specializate erau superioare celor facute acasa, la pacientii cu boala
vasculara periferala. Cu toate acestea, pe termen lung, programale facute
acasa erau superioare celor facute la centru, in termeni de aderenta.

Intensitate si frecventa Mai multe studii de grup au descoperit ca

cresterea intensitatii exercitiilor este asociata cu o reducere a mortalitatii
de cauza cardiovasculara si generala [21,23,66]. Majoritatea instructiunilor
recomanda intensitate a exercitiilor moderata sau intensa pentru cel putin
cateva ori pe saptamana [2,67]. Cu toate acestea, intensitatea si frecventa
unei prescrieri de exercitiu variaza in functie de fiecare individ in parte.

Unul dintre cei mai importanti parametri de exercitiu este activitatea

aerobica. O descoperire importanta in Instructiunile Nationale Americane
pentru Activitate Fizica din 2008, bazate pe o revizuire sistematica a
dovezilor, arata ca 500 pana la 1000 minute MET pe saptamana reprezenta
cantitatea necesara de activitate fizica pentru a produce beneficii
substantiale asupra sanatatii, inclusiv o reducere substantiala a riscului de
moarte prematura sau cancer de san (figura 3). Pentru ca termenul de MET
(echivalent metablic) nu este inca pe deplin inteles de catre multi pacienti,
aceste instructiuni recomanda echivalentul in minute a unui exercitiu fizic
moderat si/sau intens pe saptamana. Ca exemplu, 150 minute de plimbare
(3.3 MET) pe saptamana echivaleaza 500 minute MET pe saptamana si
intruneste recomandarile saptamanale de exercitiu fizic la majoritatea
oamenilor.

Activitatea fizica de intensitate mai mare poate conduce la beneficii mai

mari ale conditiei fizice aerobice. Ca exemplu, intervalul de plimbare de
mare intensitate (repetata, alternand seturi de 3 minute de plimbare
intensa si mai putin intensa), comparativ cu plimbatul continuu de
intensitate moderata, a rezultat in imbunatatirea tensiunii arteriale si
puterii musculare. Alta forma populara de exercitiu este training-ul de
interval de intensitate mare, care implica sesiuni scurte, repetate la
perioade scurte de timp. Desi nu exista un regim standard, un program de
inalta intensitate include un efort inchis ciclic repetat, cu sesiuni scurte
repetate de 4-6 ori, separate intre ele de 4 minute de recuperare, dupa un
total 2-4 minute exercitii intense pe saptamana, pentru mai multe
saptamani la rand. Intervalul de training are mai multe beneficii pe termen
scurt, inclusiv conditia cardiorespiratorie imbunatatita [70]. Cu toate
acestea, efectele de sanatate pe termen lung ale trainingului intens nu sunt
cunoscute. Potentialul de eficacitate si durata a exercitiului cu activitate
modera si cresterea leziunilor cu intensitate mare pot fi factori decisivi in
prescrierea adecvata a unor exercitii fizice.

O persoana sedentara ar trebui sa inceapa activitatea fizica cu o durata

scurta- sau moderata-ca intensitate, si sa creasca gradual durata si
intensitatea, pana cand scopul propus este atins. Cele mai mari beneficii de
sanatate apar la cei care trec de la sedentarism la o activitate fizica
moderata. Exercitiul poate fi desfasurat pe perioae scurte de timp dintr-o zi
si integrat in cursul zilnic al vietii unui om. Intr-un studiu asupra persoanelor
sedentare sanatoase, subiectii care se angajau in 30 minute de activitate
fizica moderata ca intensitate, in cele mai multe zile ale saptamanii, aveau
beneficii cardiovasculare si de sanatate similare cu cei care treceau prin
exerciitii structurate intr-un program, si care implicau trei sau mai multe
sesiuni activitati intense pe saptamana, supravegheate. Intr-un studiu de
grup la scara mai larga, indivizii care se angajau in activitate fizica de
scurta durata (15 min zilnic sau 90 min saptamanal) aveau o reducere de
14% a mortalitatii de cauza generala si o speranta de viata mai mare cu 3
ani fata de cei fizic inactivi. Utilizand recomandari de practicare a
exercitiilor mai putin intense ajuta pacientii sa isi creasca nivelul de
activitate si sa atinga beneficii de sanatate.

Marcaje care includ un grad adecvat de exercitii, includ:

*Dispneea

* Oboseala

* Transpiratia

Atingerea unui scop al ratei cardiace nu este necesar. Vezi Exercitiile fizice
si conditia fizica in prevenirea bolilor cardiovasculare, sectiunea Presciere
exercitii .

Mai multe instructiuni nationale si internationale au scopuri similare in ceea

ce priveste intensitatea si frecventa. Organizatia Mondiala A Sanatatii si
Instructiunile de Activitate Fizica pentru Americani, din 2008, recomanda cel
putin 150 min de activitate aerobica de intensitate moderata, sau 75 min de
activitate aerobica de intensitate mare, saptamanal, ptr adulti. Pacientii cu
viata sedentara ar trebui sa inceapa activitatea fizica in cantitati mici, si sa
creasca gradual intensitatea, frecventa si durata in timp. Adultii cu
mobilitate scazuta ar trebui sa stea cat mai activi, si daca este posibil, sa
desfasoare activitati fizice pentru a creste echilibrul si a preveni caderile,
timp de 3-4 zile/saptamana. Activitatile de intarire musculara una sau mai
multe zile pe saptamana ar trebui desfsurate pentru a furniza mai multe
beneficii. Instructiunile Asociatiei Cardiologice Americane de la
Universitatea de medicina sportiva sunt similare, recomandand fie exercitii
moderate timp de 30 minute pentru un minim de 5 zile pe saptamana, fie
exercitii intense timp de 20 minute de 3 ori pe saptamana, sau o combinatie
intre aceste doua activitati.

Contraindicatii in ciuda beneficiilor unui program de exercitii, exista si

riscuri, ca cele notate mai sus, chiar si atletii antrenati. Ca rezultata,
Asociatia Americana de Cardiologie (AHA) a publicat un sumar subliniind
contraindicatiile relative si absolute pentru testarea si trening-ul exercitiilor
(ex angina instabila, insuficienta cardiaca necontrolata, simptomatica) si
boli non-cardiace (ex infectii, insuficienta renala).

Strategiile pentru reducerea leziunilor cauzate de alergari sunt discutate

separat.

Stretching Studiile observationale au descoperit rezultate conflictuale

daca intinderile inainte de exercitii sunt de ajutor in prevenirea leziunilor.
Studiile sistematice au aratata ca stretching-ul muscular nu reduce debutul
durerilor musculare dupa exercitii.

Cool-down/Racire Cool-down dupa exercitii pentru o perioada de

aproximativ cinci minute, poate facilita inlaturarea lactatilor din muschi,
revenirea lenta de la vasoldilatatie si revenirea graduala a sangelui la
circulatia centrala. Racirea conduce la cresterea tonsului cardiac, si
reducerea ratei cardiace, comparativ cu relaxarea totala dupa racirea.
Exercitiile de racire includ mersul lent, calistenic, sau exercitii de
stretching.

Stimulente de maximizare Un individ ar trebui sa perceapa un beneficiu

de sanatate clar din activitatea sa fizica. Activitatea ar trebui sa fie placuta
iar persoana sa se simta competenta si igura pe durata activitatii. Actvitatea
ar trebui sa fie accesibila in mod regulat, si sa fie parte integranta din
programul zilnic al unui individ. Nu ar trebui sa genereze costuri financiare
imposibil de suportat. Parintii, sau membrii familiei precum si amicii pot
aduce o influenta pozitiva in a initia si mentine o astfel de activitate.
Parents, other family members, and peers can provide a positive influence
for initiating and maintaining physical activity.

Activitatea fizica in copilarie prezice un stil de viata continuat in mod

similar in perioada de viata adulta. Scolile au si ele un rol important in
educatia asupra activitatii fizice si beneficiilor sale.

Utilizarea unui pedometru pentru a motiva indivizii sa creasca activitatea

fizica este foarte importanta de asemenea. Un studiu sistematic a
descoperit ca cei care utilizeaza un pedometru utilizat in timpul zilei,
combinat cu un scop specific si numar de pasi facuti pe zi, si-au crescut
activitatea fizica cu 27 procente, si au fost asociati cu scaderea modesta in
IMC si a tensiunii arteriale.

Eficacitatea consilierii Diferite studii sistematice au evaluat fie

consilierea exercitiilor si a nivelurilor de impact asupra activitatii fizice sau
rezultatele secundare a activitatii crescute Several systematic reviews have
evaluated whether exercise counseling impacts levels of physical activity or
secondary outcomes of increased activity (ex conditia fizica sau parametri
metabolici). Rezultatele au sustinut o oarecare eficacitate a cresterii
nivelurilor de activitate raportate de sine, dar un impact mai mic a unor
rezultate mai obiective. Results have mostly supported some effectiveness
for increasing self-reported activity levels, but less impact on more
objective outcomes. Results of these systematic reviews include the
following:

* Un studiu sistematic din 2012 a aratat ca procesele randomizate de

ingrijire pentru activitatea fizica a persoanelor sedentare au indicat la
randul lor efecte pozitive de crestere a activitatii raportate, la peste 12
luni, si efecte nesimnificative pozitive ale conditiei fizice .(rata sanselor
[OR] 1.38, 95% CI 0.98-1.95) [85]. Numarul de care era nevoie pentru
tratarea cu o interventie pentru inca un adult sedentar pentru a se atinge
nivelurile recomandate la 12 luni era de 12 (7 pana la 33).

* Un studiu sistematic din 2007 randomizat, si ne-randomizat a aratat ca, o

consiliere de motivare a pacientilor sedentari, si bazat pe nevoilor acestora,
ar putea creste plimbarea de la 30-60 minute saptamanal la urmarea pe
termen scurt, (6 saptamani -12 saptamani) [87].

* Un studiu sistematic a inclus studii randomizate cu o umare minima de 6

luni, si a descoperit ca interventiile asupra cresterii activitatii fizice aveau
un impact moderat asupra activitatii raportate de fiecare om in parte
( diferenta medie standardizata 0.31, 95% CI 0.12-0.50), dar realizarea unor
niveluri de activitate nu intrunesc o semnificatie statistica.

Cu toate acestea, beneficiile potentiale asupra sanatatii, chiar si cele mai

modeste cresteri in exercitii sunt garantate. O consiliere mai intensa,
individualizata cu o urmare programata poate fi eficienta, inclusiv
consilierea personalizata si prescrierea personalizata de exercitii de la
medicii primari, sau printr-un program de exercitii, de referinta. AHA a
pregatit o lista a mai multor startegii eficiente de a promova exercitii,
precum si a unei diete sanatoase, bazate pe un studiu sistematic publicat
intre 1999-2009.

concluzii.
Din cele expuse anterior rezult faptul ca in ultimul timp tot mai multi autori recunosc ca si
cauza primara a traumatismelor sportive conditia fizica inadecvata a sportivilor. Concluzia
directa care se desprinde este aceea ca aceste traumatisme pot fi prevenite prin pregatire fizica
adecvata in cadrul procesului de antrenament.
Cercetarea noastra isi propune astfel sa redefineasca antrenamentul sportiv pentru atingerea si
mentinerea unei conditii fizice adecvate, sugerand si utilizand un ansamblu de exercitii adaptate
perioadelor de antrenament si obiectivelor ante-mentionate pentru realizarea profilaxiei
traumatismelor.
Evocm printre cauzele traumatismelor atribuite condiionrii fizice inadecvate o inegal
dezvoltare a grupelor de muchi antagoniti i agoniti, micri neconcordante datorate unei
neconcordane n coordonarea neuromuscular, cderea flexibilitii i rezistenei tendoanelor,
ligamentelor, elasticitii musculare, scderea felxibilitii i mobilitii articulare.
Din acest motiv prezenta lucrare atrage atenia asupra necesitii dezvoltrii i adaptrii continue
a metodologiilor de antrenament avnd n minte principiile fiziologiei moderne i a biomecanicii
sportive. Trebuie s recunoatem c lipsa antrenamentului fizic este prima cauz a traumatisme
la atlei. Traumatismele pot s fie evitate printr-un program corect de antrenament prin
condiionre fizic. Condiia fizic este astfel definit ca rolul jucat de exerciiu pentru a obine
rezultate profilactice n incidentele traumatice. O dispropoionalitate muscular, o condiionare
neuromuscular prea scurt ca timp, lipsa flexibilitii sunt printre cauzele ce pot determina
rniri atribuite unei condiionri fizice improprii sau insuficiente.
n acest sens metodologia de antrenament trebuie n mod continuu dezvoltat, lund n
consideraie realizrile fiziologie moderne i ale biomecanicii n activitile sportive.
Bibliografie

1. Kontonopoulou I., Xidea-Kkemeni A.(2004). Musculoskeletal Injuries and the Parameters that
Contribute to their Appearance in Professional Athlets or in Athlets of High Level, the 13 th
Balkan Sports Medecine Congress, Drama.

2. Mechelen W. van, Evert A.L.M., Verhagen M, Wieke de Vente M. (2001). The effect of
preventive Measures on the incidence of ankle sprains Proc. The 17-th International Jerusalem
Symposium on sports medecine.

3. Mariani P.P., Camillieri G., Maresca G., Adriani E., Margheritini F.(1999). New perspectives
in sports traumatology, Proc 4-th An. Cong. Europ. College Sport Sc, Roma.

4. Rinderu ET. Ilinca I, Kesse AM (2004). The role of physical conditioning for prevention of
sports injuries in a volleyball team, he 13 th Balkan Sports Medecine Congress, Drama.

Profilaxia leziunilor i traumatismelor sportive

Profilaxia leziunilor i traumatismelor legate cu ocupaiile de educaie fizic i sport,

aa-numitele traumatisme sportive i acordarea primului ajutor sunt una din
obligaiile principale ale lucrtorilor medicali din instituiile pentru copii i
adolesceni i al IV-lea compartiment al asistenei medicale a educaiei fizice.
In timpul ocupaiilor cu educaia fizic i sportul sunt posibile diferite leziuni i
traumatisme. Analiznd originea cauzelor traumatismelor sportive, s-a constatat c
circa 75% cazuri pot fi prevenite. De aceea n asistena medical a educaiei fizice o
deosebit atenie se acord profilaxiei leziunilor i traumatismelor sportive.

Cauzele principale ale leziunilor i traumatismelor sportive sunt:

a) deviaiile strii de sntate i nivelului dezvoltrii fizice a copiilor (boli grave
suportate, intervenii chirurgicale, traumatisme i comoii cerebrale, etc.);
b) pregtirea fizic insuficient a copiilor (neantrenai);
c) nerespectarea igienei personale (consumul abundent de lichide i mncare,
necorespunderea mbrcmintei i nclmintei);
d) organizarea i desfurarea incorect a leciei de educaie fizic (efort fizic
exprimat, neasigurarea copiilor n timpul executrii exerciiilor fizice la aparatele
sportive i neexplicarea ndeplinirii corecte a exerciiilor fizice);
e) pregtirea insuficient a locurilor de desfaurare a educaiei fizice (terenuri i
sal sportiv), utilajului i aparatelor sportive (starea proast);
f) condiiile nefavorabile de microclim (temperatura aerului din sala sportiv joas,
iluminarea i ventilaia insuficient, etc.).

Dintre traumatismele sportive mai frecvente sunt cele ale extremitilor inferioare
(45% cazuri), mai rar cele ale extremitilor superioare (20% cazuri), trunchiului
(16,8% cazuri), palmei i degetelor (7,4% cazuri), capului i feei, etc. Mai mult de
jumtate din traumatismele sportive au loc n regiunea articulaiilor, dar cel mai
frecvent n regiunea articulaiilor tibiotarsian i a genunchiului.

Cunoscnd cauzele leziunilor i traumatismelor sportive, medicii instituiilor pentru

copii i adolesceni trebuie s se ocupe permanent cu profilaxia lor i s acorde
primul ajutor n caz de traumatisme att n timpul leciilor de educaie fizic, ct i
n timpul antrenamentului n secii i participrii la diferite competiii sportive. O
importan foarte mare are instruirea tuturor copiilor de a acorda primul ajutor
medical n caz de traumatisme pn la sosirea medicului.

Msurile de profilaxie a leziunilor i traumatismelor sportive sunt fixate ntr-un

registru special. ncperile medicale ale instituiilor pentru copii i adolesceni (sala
de tratament) trebuie s fie nzestrate cu toate cele necesare pentru acordarea
primului ajutor n caz de traumatisme: material de pansament, aele de diferite
dimensiuni, iod .a.

Din sarcinile asistenei medicale a educaiei fizice face parte i controlul ocupaiilor
copiilor din grupa special. Copiii inclui n grupa special de educaie fizic se
ocup dup o program special. Ocupaiile de educaie fizic cu copiii din aceast
grup e raional s se organizeze imediat dup lecii sau ntre schimburi de dou ori
pe sptmn. La nceputul leciei se desfoar gimnastica medical. Durata
leciei va fi de jumtate de or. Micrile se nfptuiesc ntr-un ritm relativ lent,
altemndu-le cu odihna. Cel mai intensiv efort va reveni la mijlocul leciei.

O importan deosebit poate avea educaia fizic medical pentru copiii cu

dereglri de inut. n aceste cazuri medicii prescriu g imnastic ortopedic. n
cree-grdinie i n coli copiii cu inut incorect i deformaii ale coloanei
vertebrale efectueaz zilnic exerciii speciale de corectare sub conducerea
pedagogului, n prezena medicului. n afar de aceasta exerciiile de corectare se
includ n complexul gimnasticii igiena de diminea.

Din grupa special de educaie fizic fac parte i copiii cu talp plat. Pentru
ntrirea boitei plantare se folosesc exerciii variate executate pe vrful degetelor:
mersul pe vrful degetelor, urcarea pe vrful degetelor pe plan nclinat .a.

Pentru copiii bolnavi de reumatism inclui n grupa special o mare nsemntate are
alegerea corect a exerciiilor fizice. Realizarea corect a exerciiilor fizice contribuie
la nsntoirea i antrenarea copiilor bolnavi, care timp ndelungat au stat la pat.
De aceea pentru aceti copii efortul fizic depinde de starea bolnavului i de
modificrile aparatului cardiovascular. Lecia de gimnastic medical se desfoar
de dou ori pe sptmn cu durata de 30-35 de minute. Nu se permit micri, care
cer eforturi mari, totodat acestor copii le este interzis s joace volei i baschet.

Transferarea copiilor n grupa pregtitoare poate avea loc numai peste 6-10 luni
dup puseul reumatic i dac aparatul cardiovascular se afl ntr-o stare bun.

Al V-lea compartiment al asistenei medicale a educaiei fizice a copiilor i

adolescenilor include activitatea de propagare, instruire sanitar i consultativ a
medicilor din instituiile pentru copii i adolesceni. Aceast munc urmrete ca
toi copiii i adolescenii s foloseasc ct mai pe larg toate mijloacele i formele de
educaie fizic ca o surs principal de asanare a strii de sntate i nivelului de
dezvoltare fizic. Medicii din instituiile pentru copii i adolesceni, organizeaz n
acest scop diferite msuri: serate, dispute, convorbiri, filme despre sport i sportivi,
standuri cu cei mai buni sportivi din instituia dat .a.

O munc de propagare a educaiei fizice desfoar medicii i printre prinii

acestor copii. Totodat ei ofer consultaii privind folosirea exerciiilor fizice cu scop
de profilaxie i tratament al diferitelor boli.

- See more at: http://www.sanatatea.com/pub/sanatate/1191-profilaxia-leziunilor-si-

traumatismelor-sportive.html#sthash.mRm7OkpK.dpuf