Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ortodontie Lucrari Practice
Ortodontie Lucrari Practice
a
ORTODONTIE
)
:Bucuregti
2000
r*, ,t
i
Cu colabora^rea:
PARTEA A
pAnTt C0MPONENTE:
5. Examinarea clinic6:
o Examenul ctinic facial (exobucal)
o Examenul clinic endobucal
o Examenul functional
6. Examinarea paraclinicd:
e Examenul modelelor de studiu
. Examenul radiologic
o Examenul fotostatic
r Alte examene complementare necesare
7. Diagnostic:
o Diagnosticul dup6 $coala American6
o Diagnosticul dupd $coala Germand
4I Oftdonlie
. Numele pnringilor (in cazul in care pacientul este asigurat medical prin unul dintre aceEtia).
. Data nagterii, v6rsta.
. Adresa
. Telefon" fax, e-mail.
2. MOTTVUL PREZENTARTf
3. rRqfrs DE , . :
:lr '
Se inscrie numele medicului care a flcut trimitered.
4. ANAMNEZA :
42 AxmcronnrrepERsoNArrFrzrolocrcE (APF")
, ,:. ,.i: .. :.. . .. , :ll: ,: ;.. .ii:i..-rli . _;l: . - ti_.:r, . ,tt.
Antecedentele personale fiziologice (APD = acele evenimente fiziologice care pot avea
o importa{n in dezvoltarea generald a paciennrlui gi in special in dezvoltarea aparatului siu
dentomaxilar. ii ' i
. Nagterea:
la termen/ sau nu;
pe cale normall/distocici (cezarian6, aplicare de forceps pe masivul craniofacial).
o Alimentafia:
- nafuralI /artificial{ "; {"
. dacd s-au administrat lichide ?ndulcite cu biberonul pini la v0rste mari ale copilului
(tendinli la carie de biberon);
. dac6 s-au utilizat tetine cu orificii.mari;care permit scurgerea laptelui fird efort de
succiune din partea suganrlui. |,
o Dezvoltarea generali a copilului :
daci a ridicat capul, a mers, a vorbit la v6rstele normale sau dacd au existat eventuale
probleme.
o Istoricul dentar:
daci dinfii au apirut la vdrste normale sau cu erup{ie accelerati sau intirziati;
daci s-a administrat fluor pentru profilaxia cariei, de c0nd, in ce ritm gi cantitate, cdnd a
fost sistatii administrarea-
o Pubertatea:
- la ce virsti s-a instalat (intrucnt" prepubertar, cre$terea poate fi manipulati intr-o misuri
mult mai mare dilcat postpuhrtar).
o Sarcina:
- pentru pacientele adulte, daci existd o sarcind in momentul consultaliei.
Antecedentele personale patologice (APP) = acele evenimente patologice care pot avea o
importan{d in dezvoltarea aparatului dentomaxilar.
o, Afecfiuni generale cu manifestnri qi asupra dezvoltirii ApDM:
boli genetice;
malformafii congenitale;
' *,r* * "'''' o4Qd o' 4 lt e
rahitism; jj .. :!...:,.
epilepsie;
boli cronice; , i. :;
obstruclii nazale prin viroze repetate, vegetafii adenoide, devialii de sept, respirafie orald..
consecutivi unei afecliuni in sfera ORL, eventuale intervenlii terapeirtice in acest
domeniu;
traumatisme la nivelul masivului facial.
o Afecfiunistomatologice:
afecliuni ale cavitilii bucale (de exemplu: stomatite repetate, afte);
traumatisme dentare;
afectare carioasd marcati a dinfilor temporari gi pierderea lor precoce.
o Obiceiuri vicioase:
de interpozilie (simpl6 / cu succiune):
. dinspre exterior: unul sau mai multe,degete, buza superioard sau inferioara" diverse
obiecte;
. dinspre interioc limba;
respirafie orali; :
deglutifie infantil5; i
- dormitul cu capul in hiperflexie sau hiperextensie, cu pumnul sub obraz;
pozifii vicioase (cu capul sprijinit intr-o m6ni);
mestecarea continui a gumei de mestecat;
roaderea unghiilor;
bruxism;
sfordit;
tic de propulsie mandibulard (de imitalie).
5. EXAMINAREA CLINICA
Pentru a putea trece la examinarea clinicd a pacientului este necesard stabilirea unor
termeni utilizafi in mod curent in ortodonfie, cdt gi definirea punctelor antropometrice utilizate in
examiniiri.
Pentnr a descrie modificirile ce apar, acestea sunt studiate ln funcfie de cele Uei planuri
spaliale:
'^
. 1a):
planul sagtal (fig. '
Ua&Iwflripr*frE
ftle ". o planul frontal (transversal, facial, coronal, fig. 1b): '
test
rave$azi corpul uman din lateral in lateral.
. flanul orizontal (fig. 1c):
planul & qientare anatomic6 a craniului;
denumit "Oizotdadc taFrutkfurr", intrtrc6t a fost stabilit la un congres de anatomie finut
in acest orag;
definit de prnctele Porion (punctul superior al conductului auditiv extern cranian pe craniu)
gi Infraorbitale (prrrctul celmai decliv al marginii inferioare a brbitei). Acest plan coincide
cu canalul vestibular orizontal din urechea interni.
rse
t:li
b.Caradicali:,.11,.r.:.. ,.r:i 'J ;, 1,.-
.
:
Puncte atropometice mediote anteioare .., ,
o Tri - Trichion - punctul cutanat aflat la partea superioari a frunXii, pe linia mediani la
trecerea dintre pielea glabra gi cea pdroasd.
Ophr - Ophrion (Glabella - Gl) - punctul osos aflat la intersecfia liniei mediane cu tangenta
la arcadele sprincenoase osoase (rebordul orbitar superior).
a N - Nasion - punctul osos cel mai anterior al suturii frontonazale (in plan mediosagital).
l
a Sn - Subnazale (Nazospinalis) - punctul cutanat aflat Ia trecerea dintre filtnrmul buzei
I
superioare gi columeli in planul mediosagital.
I
W*$s*iPrctie
O, or - orbitale (Infraorbitale) - punctul osos cel mai inferior al rebordului orbitar inferior'
Pentru a putea executa examinarea faciali este necesard agezarea pacienfilor inff-o
pozitie standardizat6 care sd permitii compararea rezultatelor obtinute
in cadrul majoritnfii analizelor faciale, pentru standardizarea pozilionlrii este folosit ca
reper "Planul de la frantnrrt" ("Orizontala de,la Frankfurt", OD. Acesta este un plan de
construclie stabilit ca reper de orientare standardizati a craniilor seci in cadrul unui congres de
antropologie ce a avut loc la Frankftrt. Pe craniu, OF se traseazd intre Orbitale 9i Porion, iar la
se utilizeazi Orbitale gi Tragion.
^pacient inainte de a incepe examinarea facialdpacientul este pozifionat in scaun astfel'incit OF
sd fie paralel6 cu podeaua. Practic, aceasta se obline materializdnd cu o rigli OF prin plasarea
riglei intre Tr qi Oi Si inclinflnd capul pacientului pAnI cind planul ajunge paralel cu podeaua.
Examinarea faciali se executii din:
o normi frontald (medicul este pozi{ionat in fata pacientului privindu-l perpendicular);
o normi laterala (medicul privegte perpendicular pe profilul pacientului - de obicei se privegte
hemifala dreapt6).
Aprecierea simetriei faciale se face comparAnd elementele din partea dreapti cu cele_din
partea st6ngi a fe1ei, delimitarea dintre cele douii ficdndu-se cu ajutorul liniei mediane a fqei
(fie.3).
Linia median[ a fefei este definiti cu ajutorul a doui puncte mediane anterioare aflate pe
partea superioari (fix6) a viscerocraniului:
. Punctul superior: Ophrion (Glabella) sau Nasion.
o Punctulinferior: Subnazale(Nazospinalis).
Fa15 de linia mediand se apreciazi:
Caia & lucdri Pnctice t1
a
e
e
a
a _-r\\\\r 11/t/t?z+-
@- @t
Fig.3. Simetie facialdpdstatd (din lzad). Fig. 4. Asimetie faciald (din lzard).
Figura:
o Termenul "figuri" se referd la viscerocraniu * neurocramu.
o Figura are trei etaje (fig. 5):
Etajul superior: Tri - Ophr.
Fanta labiali este delimitati superior de marginea inferioar[ a buzei superioare gi inferior
de marginea superioarl a buzei inferioare.
. In mod normal:
- in repatrs, fanta labiald este "virtuali", adicd inchisd, put6nd deschis6 la dorinla gi fi
necesitatea pacientului (fig. 6A').
A
(^-,
<> \.)
,: I lh mod Patologic:
- si se vadl incisivii sulteriori sau
fantalabiali este deschisd in repaus (fig. 68), Hsan4 sau nu,
o
,inferiori (datoritii unor tulburfui de tonicitate nuscdarS, anomaliilor scheletale sau/gi a
.Arlburirilor respiratorii)..Atunci cand pacientul se simJe supravegheat, el incearci si inchidn
fanta labiali contractind in acest scop musculafuraperioral5-
Se noteaz5:
existen{a unor cicatrice la nivelul buzelor (postintervenfie chinrgicali pentru despicdturi
labiomaxilopalatine sau traumatisme);
aspectul de troficitate normal6 a buzelor. Buzele cripate gi fisurate, cu ragade comisurale
pot fi o indicalie ci pacientul este un respirator oral.
postllubertar, dupi incheierea cregerii, poate fi considerat nonnal gi profilul drept (fig. l0a).
tiF
lzod)-
hofil nomal (din lzCId).
FiS.7- Prcfil
FiS.7. FiS. 8. rccentua (din FiS.9. PrcftI lzqd).
Ptofil concw (din lzqd).
T#rconver
in mod patologic:
profilul poate fi convex accentuat (daca mandibula se aflfl pe o pozifre retrasi sau/$i
maxitarul pe o pozifie proeminenti) (fig. 8, fig. l0a, fig. I la frg- l2c);
profilul poate fi concav (daca mandibula se afli pe o pozife proiminentii satr/gi maxilarul pe
o pozilie retrasi) (fig. 9, fig. l0c, fig. I lb, fig. l2c);
I
;
I
t4 OrtdonJie
&i4 . 4t
N t,
t:,:':
Fig. 10.: Aprecierea prcfilului frcind absaacfie de pinmida .-i jl
a.I?:
nazali. a prufil convex accentuat; b: profil drept; c: ,:r*i.
ptofil concav (din Prcffit).
Fis. 12. Cele frei protile clasice dupd Schwatz cu exemplificdri din
artd. a. prcfil retrcgna; b. profil echilibm; c. prcfil
prugnd (sin L sch-Neumann).
@dclrct{riPtwtie T5
iel
ea
rilul
sdu
riul
r-se
r5-
rici
' Pentnr a verifica aprecierea aspectului de profil gi pentru a preciza pozi[ia antero-
posterioard a mandibulei fafi de restul viscerocraniului se poate utiliza un plan vertical construit
perpendicular pe OF din punctul infraorbitale. Acest plan se nume$te 'lPlanul orbitofrontal" sau
.t'planul lui Simon" (fig. 14).
in mod normal: - punctul Gnathion gi comisura buzelor se afl6 pe acest plan
in mod patologic: - punctul Gn se afl[ posterior de plan - retrogna{ie mandibulard
,. punctul Gn se afl6 anterior de plan - prognalie mandibulard
OiEYFUS
frg. 14. al
Ptmul oftitofiontal Fig. 15. Planul nazofiontal al lui Drcyfus gi planul glabelar
lui Simon (din lzod). al lui lzad (din lzail).
I6 ;-': .Aidoalie
Planul "vertical glabelar" sau '?lanul lui Izard" (perpendicular pe OF din puncnrl Gldbella
Ophrion) (ng. l5). in mod normal acest plan trebuie si fie atins de punctul cel mai anteri
al buzei superioare
ln mod normal, din profil, buza superioard dgpdgegte cu l-2 mm citre anterior buza
inferioard" astfel incdt, urmdrind conturul buzelor, se observi o "treapti labial6" de l-2 mm (fig.
16). l
in mod patologic:
treapta buzelor poate fi accentuati prin procheilie superioari" retrocheilie' inferioari sau
ambele (fig. 16 C);
buzele pot fi in linie dreapti prin procheilie inferioarl ugoard sau retrocheilie superioarl
moderati; l
ln moa Patologic:
Fapl poate fi accenhrat (datoritn unei retrogna{ii mandibulare, unui et4i inferior miqorat"
rfsfi'angerii buzei inferioare sau a combinaliei inte acestea) (frg.17.2);
inferior mfuit, contracliei
Smtrl poaf fi qters (daforifii unei prognalii mandibulare, unui etaj
futzniinferioare pe vertical sau a combina{iei dintre acesti factori) (fig. l7-3)-
Fig- 1 & Unghi modibulu inchis (din Fig- 19. Unghi modibulu dcschis (din
Proffi)- Wtt).
a. Apelul din{ilor:
Apelul dinlilor trebuie sdprecizeze dinlii prezenfi in cavitatea bucali gi sd ii identifice ca
fiind dinli permanenfi sau tempbrari. Aceasti examinare trebuie completati cu interpretarea
orropantomogramei
_-9------- (OPG),
\- -t'
prntto
L a stabili dacd mugurii dintilor perm3nenfi
- a lbsenti.dl
ur.ud6 (sau eventualii dinfi supranumerari) se gisesc endoosos sau nu. In acest scop
examinate clinic gi aspectul, volumul gi mdrimea crestelor alveolare, care pot indica anodonfii
dentare sau extrac,tii dentare in antecedente - atunci cdnd sunt atrofiate - sau dinfi
incluzii dentare sau procese patologice intraosoase - atunci c6nd creasta este voluminoasi 9i
bombeazd.
pentru a efectua apelul dinfilor in mod eficient, este necesard cunoaqterea corectl a
morfologiei dinfilor tempoiari gi permanenli, cit gi dinamica dentiliei temporare, definitive 9i a
ocluziei.
I
ps tingF rolut de a stabiliza rclatia vrticati de ochrzie zffia &Wijin ltulfraus * ry f 1
l
sooe p6!ht a spa{iului pentru enry{ira dintilor
Iffitr (cmini gemola$.
E f
Atmci cata intqritrr"a zorei de spijin qu es$e pashdi, datod6 nerezohftii corecteal
proceselor cuioase 4roximle sau a extracliilor prccoce firn aflicaea rmor mqfnntry * ,I
fu$,t molarul de Sase ani va avealnsibilitatea de a se mdali4micAorfodastfel spatiul de il
* 1,*"d. n@esar errytiei dinlilor succesionali. Asfel, va Elar-a o tipsl de. spaliu
-p."3 $
Aiorct" care se o p.r*uta ultimul in acea zonn frn gwral caninul srperior 9i prre'molarul 2 fi
f#il; @e aw mornii dc 6 * I
n4, distal de dintii tmporari este determinate
',tice dmwirtplatpostlrctcd- I
ale molarilor doi tfryorari,
xaportut dinte feqele distale
-
Asfel, mgt .ii de 6 ani s vor intehi in rela{ie ocluzali nerfralS, dacn phnul postlacteal a I
fo6t in fiap6 reziral6(fig. 20), sau in rcl$e cuspid pe cuspid (uSor amanzte), dacd pl"""l I
poottacteal a fost in linie drreapd (vezi subcapitolul 6.12)- I
I
I
I g-'ll
hM.3 ll | -1 |
I [ffi".' I
Iffill
I
| ry..
;mll
8ffi* i ll li-xr | | Al^"lj^d I
I
||ffi,.-..
t
11
ffi*ll11ffi*,.Ii
ffi* 1
I
I l-tl
-i
=- -u-
a-
m pmnatii ia sidalia plaaului @mI
in linie eafii (a) Si a phnului pttrctal An @6 wiald (tXdlfiane arya
CeeluniPaie 2I
eGa
an).
l. i:, Normalizuea celei dea dqra varimte de rcla{ie ocluzald se pmre erplica pdn nai;ufte
tea i .,& LJrul dinte rcniw a fi pseul n$iv al molarilm permmtl ,we ffilirear5
:de molarii temporari inchizetd diaSemele pdmatelm- Asdi mezializare,esfie mai aryH h
lde :, nandibu[ unde molanrl I mezializrafr doar cei doi mlari tmporari $i mai re&lsn lia
ntm , maxilarrmde se wializad,toatii zma de spriji" Korkhaus.
tl2 ;, 1ib- Alt mecanim explici waalizarta rclanrlui I inferior pinn ta o relafie ocluali
' normali in spatiut oleesray", obfinut din permutarea molanrtui 2 teryorar inferior cu o
,d r:., dimensirme wiodistald mai mue Mt a premolanrlui succesional
c- tln factor favorizant a fi gi drumul de enplie uEor cltre distal a molarilor I pernanenfi
rla superiui- La indrepaea lor, ce are loc in ultima frzn enptiv5, orspizii palatinali gbideazn
nul rticularca ocluzali intr-o rela$e normall-
. Incisivii permannti sian$ intraosm superior $i mai Ftatinal enry pe o crubi in forme de "S"
citre anterior, ceea ce &roe la o atrmgire a arcadei.
. Pralel cu enry$a adin$lorpermanengi are loc gi fenomenul & dalidfiziologid
a dingilartmpnn'-
.. I-a incheierea etapei de enrySe a incisivilor erdstii de obiei o efipii de interraere a permutiirii
. dentare, de ryroximativ un an - rm m $i jumitate, timp irn care nu 4par modificnri foart:
iryorante la nivelul arcadelor dentare, dar are kgc, nnlizz- din$lor temporari din zona de
sprijin.
.:'' U.rmifoarea etapd de permuhre incepe irn jurul \rer$ei de nord mi $ jrrmitate cu pemolaii I
speriori gi caninii inferiorl DeEi existi vilia$i in ftm4ie de sexe' se poate cmsidera ci
secvenp cel mai des in6lni6 de pennutare este pnemolar I, pre,molr 2, canin pentnr maxilr gi
cmin' premolar l, premolar 2 pentru mandibdn
. Dacd existii o lipse de spa$u inte fefele dis*ale ale incisivilor lafrali E fefete meiale ale
molarilor l, ultimii dinli din seria de permuhre nu vor ava suficient spaSu pentnr aliniere. C-el
mai frrecvent, aceastii sifua$e afegregzd caninul srryerior sau premolarul 2 inferior, care, datoriE
lipsei de spatiq pot enrpe in ectopie, pot ridne in incluzie sau pot suferi alte tulburtri de
pozrFe sau enry1ie (de exerylu" tnanspozifie, tranmigratie, incliavare).
. in mod norma! dacn inqlrihtea zonei de sprijin a fost plstratii, swna diametrelor meziodistale
ale dinlilor zuccesionali zonei de sprijin este mei micl decat cea a dinflor
corespondenli. Asfel, apre rm spafu excedentar denumit 'leewqt qrrce'& aproximativ I
mrr Ia maxilar Sr 2,5 mm la mandibull- Acest spa+iu diferit aju6 la instaluea rmei rcla$i
, ocluzale corccte a rnolarilor de Ease ani ce au rupt intr-o relatie uqor distalizati datoriE rmui
planpostlacteal drcpC
r Et4a denti$ei mixte se incheie odatl cu prmutarca ultimilor dinli ternporari. Urrnftorii dinfi
care apar pe^arcade sunt molarii 2 definitivi, ce alxr la apnoxirnativ 12 ani distal de molaii I
. In aceasti perioade are loc Ai cea de-a freia iniillarc frziologid a ocluziei
r Atit pentnr erupFa molarilor de 12 ani, cdt gi pentru ca a molarilor I gi a celor de minte este
necesar crarea spaFului distal pe arcadn in care aceEtia se erupe. Aceste spasi se denumesc
chtpuri moloe- Nedezvoltarea arcadelor in zona disde poate afecta erup$a sau pozilia de
enry$e a rnolarilor, Fenomenul este cel mai evidentpentnr enrp$a molarilor de minte, carc enp
in rnod obignuit dupd vimta de 18 ani $i care, in absenfa spa$ului de enrp$e pe arcadn, pot
L
!l
Ottodonyie
22"1,
b. Starea dinfilor:
Dupi apelul dinfilor trebuie apreciati starea lor, menfionAndu-se urmdtoarele aspecte:
o I-eziuni odontale:
- carii incipiente / simple / profunde / complicate cu pulpiti sau gangrend,
- localizare,
- reficute prin obturalii corecte/incorecte (modelaj ocluzal, adaptare marginali, recidivi de
carie, carie secundari); fizionomi ce I nefrzionomice;
- existenfa fistulelor, a polipilor gingivali sau pulpari,
o disrofii, displazii;
o fisuri sau fraCturi coronare sau coronoradiculare (in smalf, dentind; cu sau frrd deschiderea
camerei pulpare; orizontale, oblice, verticale etc);
o lacune cuneiforme;
r falete de abraziune;
r colorafii endo- / exogene;
o refaceri protetice corerte / incorecte;
o existenfa tuberculilor dentari (Carabelli, Bolk, Zuckerkandel, Sextum);
o mobilitatea dentari
c. Pozifia din{ilor:
Pentru a defini corect malpozifiile dentare, ele trebuie descrise succesiv in cele trei planuri:
o fap de linia arcadei dentare, un dinte poate fi in:
- vestibulopozi;ie (dacd este in afara acesteia - fig. 2l) sau
- oropozilie (dacn este induntrul acesteia - fig.22) (la maxilar - palatopozifie, la mandibulE -
linguopozilie),
- prodenfie, respectiv retrodenfie penfru dinfii frontali;
fufiiPtaie 23
n$r
rde
e$i
ti 9i
cea
Fig. 21. VatibulopoziSia lui 2.1. Fig.22. Oropozisia lui 2.1.
r vestibulopozifie sau oropozilie penru dingii care se afle cu coletul in afara sau inauntrul liniei
.., normaleaarcadei;
liy.: vestibulo- (fig. 23a) sau oroinclinalie (fig. 23b), atunci cdnd coletul se afl6 pe linia arcadei gi
lxa:1 partea incizali este inclinatd c6he anterior, respectiv
posterior.
- sgprryozigie, printr-o mi$cae pasivl (migrare) sau actiiE (orbdontice) qgrsfuine (qci
:
proc""rt afostinsotit gi de wolu$aprccesului alveola) san e,lrhilzie (dacddintele a woluat
progresiv cite ocluzal firnproces alveolar),
- pntrumi$carea invelsi se folosege termenul de intruzie rcryectiv ingresime.
o ln aAra definirii malpozitiilor fatr de cele tei planrni ryatriale, din$i mai p.rtpezmh $t' ffilii-
Acesta se definesc utitizanA ca termeni: fala dintelul, care prezintii deplasarea cea mai
accenfira{ dirwgia in care aceasta a fost mtatii gi numlnrl de grade cu care dintele este rotat fatii
de pozilia sa norrnali (frg. 27 9i 28).
Fig; 27. Disophbrcblis lai 2I an 2f. Fig. 28- Meiovetitubmblia lai 2l an 4t.
De exgrytu, dacn rm incisiv central este rotat cu muchia sa meziald citre vestibular, roblia
se numeEte meziovestibulari cu x". Rota$a poate fi centric5, daci se face in juml axului central
al dintelui, sau excentricI" dac5 are loc in jurut unei muchii (fig- 29).
,-
\r'
A,
a
& b
Fig- 29. a: rctalie enti@ b: rcafe excaticii-
ln afaA de determinarea rnai sus-men$onatii a pozi$ei dinFlor, mai sunt folosili anum$
termmi pentm a denumi o malpozilie bine definitii a unui dinte.
&iaebftipaie E
Hqn4 futui= sratlrtaunui dinte co,mai rrnrh de 2-3 mm in fua san inamtrul flcadei
do6e, speificMr-se sosul @lasadi prin termut vestilruk sau ual (Pntu aoeasfi
;p""dnai pome fi folosit termenul de distopie, denrrnind p@itia cltrc vesibulr ca ectopie $
cea inspe intriuul a*lu entopie-)
Hcterotopie: sifiraea unui dinte in cg totul alt loc ffit locd seu pe arcad5, de exerylq
enry$aunui *"i" inferiorinvestibufulbucal fotrc cei doi incisivi centrali inferiori sauamui molar
de minte in ramul asmdent madibular-
fnnspzifa: inversaea sdiului de enry$e a doi dinli vecini. Aestii:anomalie at$a?E
inprincipl.;"i"irt srperior,careigi inversead sediul cu incisivut lafieralsau cuprimulprmlar-
Diastsna:spatiul existent iotre incisivii odrali speriori sau'inferiori
Ando4fra:define$te absnpoongenitall armui mugrnedenm- Ea poafie fi rmidentrd sau
mulupl4 putfui erdsta caari de anodonse,subfiohH, cfod $nt prezen$ doar c6$va din$' sau
totali, c6nd pacientul nuprezintii nici un mugwe dentar-
Dinii sttpwrmaari (&t-) : formafiuni alclndte din minirrnrm doui substanfe dentare
(smatt $ Oentine-* cerenr), forniarc in plus fiF de.numnrul ,-4 de dinf. Ei pot fi cmtouli in
ori* a arcadei, d.$i ; inElnesc oel mai firecvnt in zona ftontal4 Ei pot prqdrce &visi ale
^*
axului de enry$e a din$lor&finitivi sau chiarbloc6ri intraosoase ale acestora
Incluzia fuhti:rnm5nerea in os a rmui dirite drryd ce termenul sfu de enrp$e pe arcadi a
a fost d$$it Se mai numegte $ refiense Primm5- , :
532 Examenulpanodon$uluimarginat
Se apreciazi:
. inflamafiile (parcdontite, gng"ite);
. stiirile atnofice (parrodontoze);
o stirile hipertrofice (parodontome);
. retrac$ile gingivale localizate I genetabzate-
Secoroboreaz[ datele cu cele observate la examinarea radiografici.
Se apreciazi:
o aspectul gi coloralia;
. existenla rmor leziuni inflamatorii (afte, stomatite);
r existenla rmor leziuni traumatice;
. existenfa unor leziuni diskeratozice.
Se efectueazi cpntrolul oncologic preventiv'
tulie
Buze:
- nonno- (fig. 30), hipo-, hipertonicitate buzei superioare sau a celei inferioare;
- pozilia buzelor in repaus:
.
insinuarea buzei inferioare sub incisivii superiori;
.
insinuarea buzei superioare in spatele incisivilor inferiori;
- lungimea redusii a buzei superioare sau a celei inferioare ;
- frenurile labiale (lungime, grosime, loc de inserfie);
- pozilia buzelor gi contracfia mugchilor orbiculari gi mentonier in timpul deglutiliei (fig.
31).
Fig.30. Musculand orcfacialii Fig. 31. Musculatud labiald hipotond Ia un pacient cu fana
cchilibntd Si nonno, labiald deschisd in rcpaus Si contractula
tonil (din laobsen) muschiului mentonier Si a buzelor ln deglutisie
(din Jacobsen).
tCUadzlrcdtipnctice 27
b ' Limba:
*!i{:'m6rimea Si volumul limbii (normal6, prea mic6, prea mare);;
- pozisialimbii in repaus (normali, insinuati intre din{ii anteriori, insinuatii intre dinfii laterali
dreapta/st6nga);
- pozilia limbii in degluti{ie (normal6 - deglutilie de tip adult sau somaticd, anormali: cu
interpunere anterioard deglutilie infantilE sau viscerald, cu interpunere lateralitr
dreapta/stinga);
- impresiunile dinlilor pe limb6; l
5.4.2 Respirafia
. Din anamnezds-a re{inut deja dacd pacientul este un respirator nazal, oral, mixt.
, :.! ,
' De la examenul facial s-a apreciat fanta labiald in repaus gi aspectul buzelor.
. Funcfional se pot executa cdteva teste care sI indice prezentprespiratiei orale sau mixte:
- Testul Gudin:
o pensarea narinelor,
o dacl perelli laterali igi revin rapid, pacientul executil inSpirul gi expirul pe nas,
o dacd perelii laterali igi revin lent, pacientul executi inspirul gi expirul predominant pe gur6.
- Testul firigoarelor de vatd:
. se {in cdteva firigoare de vati in dreptul narinelor gi se observi dacd se migci la inspir 9i
expir, ceea ce indicd o respiralie nazald.
- Testul oglinzii:
.' ' se aplica o oglindd rece sau un capac metalic lustruit rece sub
narine gi se apreciazd aljra de
aburire formatd in dreptul fiecdrei narine,
o ariile diferite de aburire in dreptul celor doud narine pot indica o obstruclie nazal6, pe partea
cu aria de aburire mai redusd
5.4.3 Fonalia
5.4.4 Masticafia
5.45 Fhnonmia
. Afectarea fizimomiei este unul dintrre principlete motive pentnr care pacienarl ssiprczintii
latratalrmtrl ortodontic-
o aspwttui fizionomic faciat Ei al dentiliei vizibile in vorbire gi la'srnis se
' renlionead deficienfete constahte. , i
: I ' :, .
5.4.6 ATM
Anamnezd: din nnarrme,zi s-a relinut dace pacientul ile af'|fize referitoarre la ATM
(trauamtisme in antecedente, dureri pnetragiene, dureri de cap foarte dese, $$tuatii /
luxa+ii).
Inspecfie: t
- deschiderea maximn a grrii (ce$ mm; normalii sau limitatii);
- drumul de'deschidere maximn a,gudi fu linie dreapfie sau sacadati (in baionetii) /
" .,'',dviatsaucudeyieridrcapta-stinga. ..,'.
Palpare:
- cu indexul in con&rcul auditiv extern (CAE) gi policele Ffragiaq
- se ryrtr;iazielrcrrsia condililor ATM: sime{ricd sau cu amplitudine mai mare rmilatrat
- limimea excursiei condiliene/ laxitatea ligamentard aATM / sx$luxa{ii de condil-
Auscultafie:
-:' cf,acmente sau frrecitri in articrrla$e Ia deschiderca maximn-
s.4J
Se apreciaz*
Existenp sau nu a rmor interferenfe sau contac'te prcmafirre fin nigcarca de fochidere
terminah (rota$e ptrrE a condililor in articutaFe).
o Existenga sau nu aunor interferenfe sau contacte premaene in migcarea de prropulsie.
a Existenfa sau nu a lmor interferenle sau contacte premature irn migcarea de lateralitarc pe
paitea activE-
Existenfa sau nu a lmor interferenfe sau bontacte premafirc in migcarea de lateraliane pe
partea inactivd-
---: _,
.,
.:."
-
t:;'
,
,-., ,.
6" EXAIVIINAREAPARACLIMCA
' .,:
a. Forma arcaddor:
o Arcada superiotr*
- form5normal*parabol4
- forme patologicc
*\l'(ingt$farc la nivelul ftiontalilor),
ffi
.
. .(!-(ingustare"lanivelulpremolarilc),
. oU- (ingustare la nivelul rnolarilor),
. *T\ff sau *W- (incisivii centrali meziopalarorota4i);
. pentagon (*V"+ caninii in vestibulopozi{ie),
. trapez (incisivii pe o linie dreaptii) etc-
Ondoasie
ft-''
't ;
simefroscoape (fig. 32). Acestaa sunt dispozitivetffijiarente ce prezinti o gradalie identiCd cu cea
a hdrtiei milimenice, pennifind astfel mdsurargg$uqctelor omoloage depg cele doud hemiarcade.
Linia lor centrali se suprapune pegte liniile medieiriAft arcadelo: (pe model).
Linia meaianimaxtlari dste date de rat'A{I$edian sau de unirea intre mijlocut distanfei
dinhe cele doud rugr palatine, anterior, 9i miStocut distanfei dintre cele doui fovee palatine,
posterior. La arcada mandibulard se orienteazd $Sr_nediand dupd frenul limbii. Frenurile buzelor
superioard gi inferioarl nu sunt repere corecte, inbncdt pozilia lor poate fi deviati prin migrErile
dentare.
Schmuth).
pomre a pnmel percchi de rugr palatine hebuie sd taverseze caninii (cam in dreptul cuspizilo|
(fig. 33). Ahurci cdnd dintii migreazd mezial, aceasti tansversalE va tnece prin punctul de contact
canin-premolar I sau va fi plasati chiar pe'fa{a ocluzali a primului premolar.
d. Bolta palatinil
Bolta palatinI poate fiq
o de adAncime medie;
. adiincd;
. ogivali (foarte ad6nc6, in Q);
. plattr.
Torusul maxilar sau mandibular poate fi:
a prezent / absent;
a ptu*t in l/3 anterioard, medie sau posteriolta u bollii, respectiv la nivelul premolarilor
inferiori.
Pentru a aprecia dacd arcadele dentare au o dezvoltare normald" ele pot fi comparate cu
structurile viscerocraniului (prin intermediul indicilor arcad6-fafi) sau cu volumul dentar (indicii
arcadldinfi).
I) Indicii arcadd-fald
. compari dezvoltarea arcadelor alveolare cu dezvoltarea viscerocraniului;
o pentru dezvoltarea transversald (a lergimii arcadelor alveolare):
Ekm-Ekm= 9L ZYS'ZYE
unde: Ekm (ectomolare) - punctul cel mai lateral al crcstei zigornatoalveolare in dreptul
molarilor de 6 ani;
Ekm - :km = ldrgimea maximd a arcadei alveolue;
t2 Wmtlc
#:ff31
N -
T**
Au:-.gdfoqimea hciaH (distanp d la:N la linia biaudculad nnsurafii pe linia
mdian4. ,,.;*,
2) Indicii 6cadb4in#
Indicii arcadedins = aprecierddezvoltirii arcadelorprinraportarealor la volumul dentar.
Mesura definitorie a volumului dener= incisivn upedoarl-
T*
a) Mdsun definitoriea volumului dentar
.'
2. Suma incisid inferioafi (-si- nu SId) - suma diarnetnelor maxime meziodistale ale
incisivilor inferiori .
Este utiliza6pentnr:
Cqi$4c lrcddprrctie 33
i,,?,.,]-@qryincisiveqrperioapc6nd:aceast4ngpg?tefimnsrfraE, :
, .J. Indicele lui Tronrzne perrnite sd calcul5m suma incisii,E superioar5 poml4d de la suma
:, .. incisivd inferioarl Formula lui Tonn este:
Si;" = f, Si*o + k
unde K ae urmitmrele
mlori:
, .: . , . K=0,4penlru,Slx<222mm-
K = O5 pentru SLc htre 223 gi 2S,I llrnr,
K = 0,6 pentru SIir > 283 mrn
Astlet {upI TonrJickel'urmiinmelor sumb iniisive inferioare le corespmd urmltoarele
'surireincisirte'supericlae(tatbhtD:' 't'' :) i''I ,.!'i" ':l
j,: . . l. " '1'.",-. i
35$ , t :257
Indicele Bolron compard ld,unile meziodistale ale grupului celor gase dinli frontali
inferiori cu cei superiori qi ale grupuloi olg 12 din$ inferiori cu cei superiori.
Dace H$mile meziodistale ale dingilor superiori qi inferiori nu sunt propor,tionale, nu existii
posibilitatea installrii tmei ocluzii corecte cu o interdiga$e btrnL De aceea in cazni se ffie
recomandl reducerea substan$ excedentare prin glefuiri aproximale sau mffrea substan,tei dentae
deficitae prin reconfurarea coronarl cu tehnicd addvL
34
:.
b) Iadicii de dezvoltare aansvercald ai arcadelor
(lltzYutyilY tansvenali
de dearoltare
Indicii oc
n(ugu \-_--- . lui Pon0
-- (in{icii
lr9rP.twleat!'ai arcadelor upo!9f..$ll|111
. 1, -
transversala r*.d; itt';o* pr"*oiuril* (pentnr regiunea anterioari a arcadei) si in
t
" *i (pentn, zona posterioara a arcadei).
";;;#";;-ffi:;;;";r:;;
molarilor de gase
r*7e,sit"'" *toiooe o ocdci se noteazr ""I-q'155
premolar), iar dianetrut ttwsvercal poiiriiio" tfugimea
psteioad a arcadei se notea{ ou l}f
(indicele molar).
Acegti indici reprezintii valorile reale sau m6surate ale arcadelor 9i
se
@adezvoltdriiastcdelor.
nutsverr;de
Se poate observa ci misuritorile fac inpuncte corcspotrdcnte in ocluzie, deci purrcte care
se
in condiliile*ri o"t*ii normale se int$lnesc in momentul intercuspidlrii maxime' dentar,
- .
pentnr a aprecia dac6 deanoltarpa arcadelor este concordanttr cu volumul acst
in vedere cI
distanfe ," **pJru r.r"tirc teoretice, calculate in funcfie de suma incisivI. f'vdnd
pentru ambele maxilare, .El pntnt
punctele sunt corespooo.nt., se utilizeaz6 aceleagi brmule
Cdaikttnrdtitred; 35
anterioar6 gi una pentru partea posterioard. Valorile teoretice pentnr IP gi IM se oblin dup6
,iipoartele detemrinate de Pont, care sunturmitoarele:
IM =i*-1f{57 =199tt* r, =
1@
/p - n +! p
&8080 80
Din confruntarea valorilor reale, m6surate cu cele teoretice, calculate, se pot hage concluzii
referitoare la dezvoltarea insuficient6 (tngustare) sau excesivi (ldrgile) a arcadelor.
i.
c) Indicii de dezvoltare sagitald ai arcadelor:
W =VzP = 5/rSI
lP=LP-2mm
5/u
LM = 0,83 x 51= SI
lm = LM -4mm
,Atoclan[ie
3tt
dentare smt
CnryamanA vabrile misrrde cu gele calculare se poate ry ef ""qq"
deficitare (sctot6c)'
dezrrolgte in exces din pmct de vedere sagital (dwtcite) sau sunt
LP
LM
de qry-fig""l
Aprecierea vertical[ a arcadelor ia irn colsi{era5e supra- ry-infapoa$ile
sau latera! cae modiEci curbele normale de ocluzie.
i" s"nr sagital w apreciazi variafite de la
ate acestora Ele se qrecia'drapor6nd
curbele sagitale de ocluzie Ei pot n accerln iti sau +latili1i
(fig- 36').
planut oclizat al fiecerei a*ade fa6 de un plan sizontal
Irms _rt
{m E
eprwlna U"ater;; amdelor in pln vatial-
i&
37
Ce&|rc*iPt**r
A\rfod in vedere cn mandibuta esfie osrl mobil, se ryeciazn incotdeauna pozi$a reperulut
inmOiUlr fa[ &.ce'{ maxilar.
& inplanulsagitak
Angle, drpi ortodonnrl arrerican E.H. Angle care l-a
M: raportul rnolar, denumit Si cheia lui (frg-37):
&finit, este constiuit din urmitoarete rcpere
W8
ll
rl-
Fig; 37 Rapt Mfrd k mhr| anini Si ircisiui fra plnul sgihl
- o linie ce trece prin primul (cel mai meial) $ant de pe fr{a vestibular5 a molarului
I permanentinfsioq
- o linie e trir@ pdn v6rfrrl cuspidului rreziovestibtrlar al molarului 1 permanent
superior.
Variantele de raport octrzal intiilnite sunc
o rytneund:ttrnd cele doui linii suntunain prehmgirea celeilalte (frg.37),
(r raport disatize, cand rcperut inferior se afli mai dishl (mai irnapoi) decit cel
superior(fig.38 9i 39),
. rapqt mezidiza: cfod rqenrl inferior se afli mai rrrc:7i41 (mai inainte) docit cel
sryerior(fig a0Eial)-
dffid
Fig 3& Rryt dituIiat k mtui @iai fi irchnk Fig.39. furdistdizaano
neiale la ircisiui fia plnal egial imew*w;ae, olndwe
(di*Iina frnntiaA frn figw{ & pmaalow- 35 nm la
*hr@afrid&omire nlniSi-qini
hffifrn@n,&oE{w&prwfu
w-7nm)
Ortodoalig
38
^l A. A,i
ffi!.i-T-:l
iq :l
Fig. 40. Rqot mezializd lamolari, canini Fig. 41. Raport mezializat cu o iumdbte
si ocluzie invenl fionald cu inocluzie de uniatq oiumdnte dePemolar
sagiald negativil ( mezialianea sau - 3,5 mm la molari gi canini.
schematiatil in frgat{ se denumeste ca
frind de o uniate denhtd infreagd de o
ldsime de premolar sau - 7 mm).
lnainte de erup1ia molanrlui de gase ani, ocluzia in plan sagital in partea posterioari a
arcadelor se apreciaza-cu ajutorul "pl.owlui postlacteal", care este determinat de felele distale ale
molarilor 2 temporari rg. A).
bas
a c
b d
FiS. aZ. Planul postlacteal. a: fu linie drcaptd; b: in freaptd meziald;
c: in teaptt mezializatd; d: in deaptii disalizatd.
- Dace mzializarca este rfiai marc de 2 mm sau se asociazi cu unul sau mai multe rcper
mzializat la csnini gilsau incisivi, raportuJ de ocluzie este considerat patologic ai se denumegte
"plnpelel frn aap6 meialiatif: (fig.42c),
: - Plasarca mai distaF a reperului' inferior estq gi ea. patologici ti Se numegte upln
rctlactal frn aap6 disbliad' (fig,, 42d).
I: raportul irrcisiv este constituit de contactul intre muchiile incizale ale incisivilor inferiori 9i
feple palatinale ale incisivilor superiori (supracingular).
Variantele de raport ocluzal tntAlnite sunt
. raport neutrul: cind existi contact (vezi fig. 37),
. inocluab ngiald (overjet): cdnd intne m'rchiile incizale ale incisivilor inferiori gi
feiele palatinale ale incisivilor superiori existii un spaliu (fig. 38),
. cap tn cq - e,And muchiile incizale inferioare gi superioare se afl6 in acelaqi plan
fr,ontal (fig.43),
, . ugrcryi inven frcntah cind un incisiv inferior depigegte c[fre anterior incisivul
superior (fig.44),
$
Fig. 43. Rqon cq la cq frcntal (ocluzie Fig.44. Ocluzie invasd fronbld
labidon& normald Ia adult dacd cu contcl
ccleldtc Eperc tn pln sagitd sunt
rcmale, ptologicd fu Petioada de
crEftene sau asociatd cu npoafie
mezialiate la caain gi/uu molar).
10 @tc
::: rl 'i\ . , j\ .
JjiJl '.' :,'3;,:. .
3.
''i'i't" :' a' ;:dltzie inua# frontuEt cend"to$ incisirfii inferftiii ' bblud"iil' f4a *ihdiiivilt
'a
srperiori. Qcluzia inversd fr,ontath'poate fi cu contac* ffig a3).
i' Tl-'cu's@{iti,'iie
inocluzie'safitatI negati*'1vui fig. 40). .t'' ', ,
t.
: tr
Fig.45 Ocluzienanhaldinpln . ,,
)"
Variantelepatologi.cesuntj" ' .
o rcluzie lingntia{(fig- a6): cand dinlii latrali inferioti oclud mai mdial (mai
lingpal, rnai inauntu) decet San,trl meziodistal al lareralilor srye1io4 iar acegtia la
rendul lorfr circumscriu pe ei inferiori cu rnai mult decittm qspid;
. oclazic cq la q(fig. 47): cAffi cuspizii vestioulari ai late,ralilor inferiori se afli
mai vestibular ajt'ngf,nd sI ocludi pe cuspizii vestibulari superiori;
. angrcna! inven (fig.48): cf,nd cuspidul vesibula al unui dinte lateFil'foferiqocldde rnai
: ..v.Slrl4r,dece! clspizii v,estibulari gi corcppon@{ilor,sei ryP*gq;, , , "
!.,- . :- ,- , -
. rcIuzie inuerfi lataa6(fre aS): paad,curyizii.vgstribulai ai dinfilor laterati inferiori oclud
mai vestibular decf,t cuspizii vestibulari ai coresponden$lor lor srryeriori
Cz, ,.rErcSrf .qanin se constiurie ahrnci cind cqspidul caninnlui inferior oclude pe ap pal4n{e
a lateralului $ caninului srryerior.
.,, ,, ,, Valiantele pfologice sunt
l:. r. , :r ..
_,
. sp{iu,de inocluzie aansversafr cand existii un spa{iu inrre vffirl cuspidului caninului
inferior gi fefele palatinale ale corespondenflor stperiori;
cq Iil cq: &nd c-uspi&rl caninului inferior se afli mai veshlbular decdt norrnal, fiind in
pnetungirea cuspidului vestibular sau al inuchiei incizale superimre;
mgrcn4j inven: cend caninul inferiof depSgegte citre vestibular arcada zuperioar5-
i
raportrl incisiv este constihrit de celetdo,ir{rlinii interincisive ale celor doui maxilare.
Variantele de raport ocluzal indlnite tfg.. 49 9i 50):
"*|,
c. in ptanut Yertical:
M: in zona laterali tnebuie sd existe contrctintre cuspizi gi fosetele ocluzale corespondente.
Lipsa contactului cu aparilia unui spatiu se numege ocluzie derchid latenld.
C|: in zona frontali existi un raport normal de acoperire a dinlilor inferiori de cite dinfli
superiori cu 2-3 Erm sau 1/3 din fudlfuea fronalilor inferiori {frg. 5l). Acest raport se nume$te
ocluzie psalidodontii (este combinatii cu o relatie sagitali nonnali). La adulti mai poate fi acceptati
ca normald gi ocluzia labiodonti (vezi fig.43), in care dinfii frontali inferiori gi superiori au co,ntact
cap la cap. Pentru copii, acest tip de ocluzie este patologici, deoarece mandibula igi continutr
cregterea mai tSrziu decit maxilanrl gi arputea ap5reaulterior o ocluzie inversi ftonaltr.
f?lfll,
" iar incisiuii inferiori iau conhct cu fap
pla tinali a fioa alilor superiori
supruingulu).
Variantele de raport patologic sunt:
suprrcoperirca incisivd mai mare de ll3 (ovefuite - frg.52,53), care genereazd un raport de
ocluzie adilncii. Ocluzia ad6ncd poate avea doud forme clinice in funct'e de inclinarea
incisivilor superiori :
- Dace ace$tia sunt inclinafi cihe vestibular mai mult decit normal (ungbiul lor face cu
perpendiculara la planul de ocluzie un unghi mai mare de 12 - 15o), ocluzia adfind re
numegte "fu acoprig"(fig. 52).
- Daci incisivii superiori au o inclinare normald sau,mai micd (retodenfie, palatoinclinalie),
ocluzia adiincd este "acoperi6"(fig. 53);
spapul de inocluzie ven:cate(fig. 54), care genereazd o relatie de oclua'e deschisd. Pentm a
.descrie in mod corect ocluzia deschisi" fiebuie menfionate dimensiunea verticald maximi a
acesteia gi dimensiunea sa orizontald (este cuprinsi inne primele unitlfi dentare in contacq care
delimiteazi spaliul de inocluzie vertical6).
Caiet de lucdri pnctice 43
Fig. 54.
4
Spliu de inocluzie vertiald,
rclaliededuzied*chise
Examenul radiologic este obligatoriu pentru stabilirea unui diagnostic ai elaborarea unui
plan de tratament conect.
. in mod uzual sunt necesare:
- ortopantomograma(OPG);
- teleradiografia de profil (TeleRx. profil);
- Rx. mAinii (pentru copii gi adolescenfi).
. ln mod special mai pot fi cerute:
- radiografii (Rx.) retroalveolare;
- Rx. in incidenfi Ctark (disto- sau mezioexcentricd);
- Rx.cu film mugcat;
- Rx. antero-posterioari de craniu;
- tomografiecomputeizati;
- RMN.
Wtle
11
. poziFarddicinilordioslot;
o resorbfi radiculare; mandibular'
. podt; dtimilor dintr faF de structurile osoase distale (ramul'ascendent
urberozitatea maxilar6);
. incluzii dentarc;
o anomalii coroft11e sau radiculare dentare (exemplu: dilacerarea);
prezenta unor formaliuni patologice intraosoase (chistrui' odontoame
etc');
o
o structuraosoas{
o aspectul canalului mandibulaq
. aspectul condililorATM 9i al spaliului articulaq
. aspectul sinusurilor gi raportul lor cu radnci{le dentare
ft1-
- 55- T rwoea conturuilor owc Si ale
Eannilumoi an mwuPuaeJor
pe ulerdiogrfiadc Pnfl@A
laobst).
(tt a.t .4[ran PHettuc
r(
,'t_
)"
I
rg
?1
Fig" 56.
,;ffiffiLffi#
Patu Pehwaru aryutaiztd a
(dinMfrt).
Vom prezent:_in continuare citeva dinke cele mai impgrtante linii gi ungbruri utilizate de
majoritatea arralizelor teleradiografi ce:
Liniile corespunzitoare planurilor orizontale (fig- 5Q:
,Se - /V: coreqrundebazeianterioare a craniutui (Planumul) gi repr.ezintii stnrctura de referinli a
celorlalte stnrcturi osoase.
OF: g.nzontala -
de la Frankfirrt plan constnrit intrre Po $i O - plan de orientare al capului 9i
teleradiografiei.
Bqamu,iloului: SpNA - SPNP.
Planul de achuie.
Baamandibular*, Gn - Go.
Fig.58. Unghiul SNA dn indicalii rcferitoarc Fig 59. Unghiul SNB ddindicalii rcferitoare
la poziSia maxilanlui superior falil lapoziSia mandibulei fald de baa
de bq.acmiului. A: maxilar cnaiului. A: mandibuld ortognatd;
ortognd; B: muilarprcgnat; C: B: mandibuldprognatd; C: mandi-
mmilar rctrugna (din Jrcobsen). buld rcfrognatd (din lacobsen).
Valorile enunfate sunt valorile considerate nonnale pentru adulfi. La copii aceste valori
pot fi diferite, ele modificdndu-se odati cu cregterea normald prepubertarl gi pubertari.
Astfel, unghiul ANB scade de la 4" la 2" intre 7 gi 14 ani datoriti cregterii unghiului
SNB. Acest lucru este corelat facial cu un prqfil mai convex la 7 ani decit la 14 ani. in mod
similar apar modificdri gi la nivelul unghiului mandibular, al unghiului bazelor, al unghiului
interincisiv, datordndu-se in principal unei cregteri mai accentuate la nivel mandibular decdt
maxilar, cu reducerea decalajului.
Este important de precizat cd aceste valori sunt orientative, ele'avdnd importanfi numai
corelate cu examenul facial gi endobucal. Datoritl variabilitifii individuale, putem gisi, de
exemplu, pacienfi cu o ocluzie gi funcfionalitate perfectii, dar avind stnrcturi faciale foarte
diferite, cu valori cefalomekice deviate de la media acceptat6 (fig. 61, 62,63 gi 64).
Fig. 61. Relalii ocluale gi intefiazale Fig. 62, Relalii duzale gi intefiaale
no rm ale tnt r- un tip u f ac i al norm de tntr-un tipar frcial
ortognd (din Jrcobsen). rctmgnat (din Jacobsen).
Fig. 63. Relalii ocluzale fi interbaale Fig. 64. RelaSii ocluzale gi inteftazale
no rm ale tntr- un tipufrc ial no rm de int r- un tipar frc ial
prugnd (din Jacobsen). rccentuat prcgnA (din
Jrcobsen).
i{.,:l
/r8 On&n$e
.::j
;i.
*r
WdcIstfrp*ie 49
lf Flcal
t t
<) F1 -Y
PP;- 7
al
c)
(,
0
ct
U
Varsta (an| u
FE- 65 Radiognfra nenii gi sadiile Fig. 66- Diagmma czqterii rcrnatice Si arapdapei cu stdiile de
de osifiare ale epifirelor Si osificoeaoselormdnrt @inDatsch-Newrurn).
di{rzelor (din Dusch-
NewnonL
7. DIAGNOSTIC
(fig' 68)'
clasa a II-a: toate AnDM ce prezinti rapoarte distalizate la nivelul cheii lui Angle
Clasa a II-a ptezintLdou6 diviziuni:
superiori (fig'
IVl: rapoarte distalizate asociate cu vestibuloinclinalia incisivilor
70);
IIIZ: rapoarte distalizate asociate cu palatoinclina{ia incisivilor superiori (fig' 71);
*i
Cda de lucdri pnctice 51
clasa a III-a: toate AnDM ce prezinti rapoarte menalizate la nivelul cheii lui Angle (fig.
72).
I-t f-'l fl
t-t t rrrl I f-r
2
& n\ H
n
3
) trt ffi
Fig. 68. Anomaliile dentomaxilare de clasele I, II Si III euidenliate prin:
bazele maxilarelor gi 3, relaliile ocluzale (din Jacobsen).
\
Aceastd clasificare este foarte simp16, motiv penku care este clasificarea cu cea mai mare
rdspdndire pe glob. Ea nu reflecti insl mai amdnunfit tabloul clinic care alcituiegte anomalia.
Astfel, in Clasa I Angle. se pot inscrie, de exemplu, gi anodonfiile gi dinfii supranumerari. Din
aceasti cat;r;6" se recomandd completarea clasificlrii lui Angle prin utilizarea termenilor descriptivi
folosifi de clasificarea $colii gennane, care imparte AnDM in funcaie de etiologia acestora.
52 MIie
Fig- 7 l - CIqa a II-a Anglc, divziwca 2 {In). FiS. T2- Qm a III-a Angle-
Arcada inferioari are forrni de trapez asimetric transversal gi sagital prin apropierea mai
mare a hemiarcadei stdngi fata de linia medianb gi meziopoziyamai accentuati a dinlilor de pe
l
hemiarcada st6ng6.
Bolta palatini are o addncime medie, iar torusul palatin este absent.
Suma incisivd este de 36 mm.
in concluzie, atdt arcada superioard, cdt gi arcada inferioari prezinti o ingustare gi o
scurtare predominant in zona anterioarS. Din punct de vedere vertical, arcadele sunt normal
dezvoltate.
La examenul ocluziei se observE ci pacientul prezintd rapoarte neufrale in planul sagital
la nivelul molarilor atdt pe dreapta, cdt gi pe st6nga gi la nivelul caninului din partea dreapti.
Reperul canin pe partea stAngd este mezializat cu 3mm, iar la nivelul incisivilor existi un raport
neutral cu excepfia lui 43, care se afl6 in angrenaj invers cu I I gi 12.
in plan ffansversal se pot observa rapoarte neutrale in zonele laterale gi la nivelul
incisivilor (liniile interincisive fiind .deviate cu acelagi numdr de mm fafa de medianele
maxilar-elor, care coincid deci gi ele), cu excepgia lui 43 aflat in angrenaj invers cu 12 gi 11.
ln plan vertical, se observd rapoarte neutrale atdt lateral, rat gi-frontal (acopifue de l/3
frontalE).
, La examinarea ortopantomografiei (fig. 79.), se observi ci mugurii molarilor de minte se
formeazd intr-un raport foartc apropiat de molarii de 12 ili, spatiile retromolare fiind
insuficiente pentru erupfia ulterioard a acestora. Datoriti poziliei ectopice a caninilor superiori,
riddcinile incisivilor laterali sunt angulate marcat cdtre mezial, apexurile lor proiectdndu-se
l6ngi cele ale cenfralilor. Elementele ambelor ATM au aspect normal, condilul prezentind o
cregtere in sus qi uqor inainte. Ramurile mandibulare proporfionale.
Pe teleradiografia de profil se observE un unghi SNA de 80o gi SNB de 76o, decalajul
bazelor (ANB) fiind de 4" (Tabelul I). Unghiul mandibular este de L26", iar divergenlabazelor
maxilarelor este de 36", ceea ce indicd un pacient hiperdivergent gi cu tendintd la rotafie
posterioard gi explic6 mdrirea etajului inferior al fefei. Din acestd cavz6, mijloacele terapeutice
utilizate vor ftebui sE evite orice egresiune dentari penffu a preveni agravarea acestei tris6turi
clinice.
Pe baza elementelor adunate in cadrul examindrii clinice gi paraclinice a pacientului se
poate stabili diagnosticul de AnDM de clasa I dupd $coala americand gi dizarmonie
dentoalveolard primard dupi $coala german6.
Planul de tratament trebuie sI ia in considerare faptul cd substanta dentarS este in exces,
ceea ce impune reducerea numericd dentard gi faptul ci nu se poate efectua o ldrgire a
substrafului osos, care ar duce la agravarea divergenfei bazelor maxilare. Din aceastd cauzd, s-a
decis extracfia primilor premolari gi aplicarea unui aparat fix pentru centrarea liniilor
interincisive gi alinierea caninilor pe arcadi.
Caiet de lucriri pracdce 55
Fig. 73. Aspect de fald al Fig. 74. A spectul profilului Fig. 75. Aspectul zdnbetului
pacientului. pacientului.
Fig. 77. Proporlia etajelor feSei. Fig. 78. PoziSia puncnlui Gn fald de
Fi g. 7 9. O rto p antom o gr$ia paci entului. Fig. 80. Aspectul ocluziei de fa;d.
Ortodonlie
I
i
e'J
TabellAspectuttelerodiogrofuigiinterprdafeacefolometric4'
Fig. 89. Ocluzia de fali a Fig. 90. Aspecail ocluziei din normd
pacientului dupd tratamen L latenld drcapd dupd aaanent-
Fig.9l. Aspectul ocluziei de Fig. 92. Aspectul arcatlei Fig.93. Aspectul arcdei
panea stingd dupi traanent- dupd manent- i n ferioare dupd mtamen t.
Caiet de lucr6ri practice 59
Fig.94. Aspect de fa|d al paciennlui. Fig. 95. Aspectul prcfilului Fig. 96. Aspectul zfunbetului
pacientului. pacientului.
Fig. 97. Simetria fepei. Fig.98. Propo4ia eajelor fe;ei. Fig. 99. Pozilia punctului Gn faSd de
Plmul Ofuito-frcntal.
La arcada inferioar6, incisivii sunt linguoinclina{i, rota{i gi aranja{i pe o linie dreapt6, iar
caninii sunt mezioinclina{i gi meziovestibulorota}i cu 45", respectiv 60", existAnd un deficit
de
de pentagon
spaliu de l0 mm. Pe modele (fig. 120-123) se observd o arcadi superioari in formd
prin
ce sctrileaza un o la nivelul hemiarcadei drepte la molarul 1, asimetricdatdt transversal,
apropierea mai mare a hemiarcadei drepte de linia mediand, cdt gi sagital prin migrarea.mai
u...ntouta a dinfilor laterali de pe hemiarcada dreaptS. Existd o meziopozilie generalizatd
biiateral[ intruc6t transversala rafeu-papi16 trece la nivelul felelor ocluzale ale premolarilor.
Arcada inferioarS are formd de trapez, asimetricd transversal, prin distanfarea mai
accentuati a hemiarcadei drepte la nivelul molarilor 1, gi sagital, prin migrarea mai accentuatd
prezent'
c6tre mezial a dinlilor de pe hemiarcada stdngd. Bolta palatind este addncd, frrd torus
Ambele arcade.*iiog*trG qi scurtate qi prezinti o inversare a curbelorverticale de oclwie.
Examinarea ocluziei aratd exist"ttlu r'too. rapoarte distalizate cu 3,5 mm la molarul din
'la cel din stdnga (raport falsificat datoritd migrdrilor dentare), rapoarte
dreapta gi neutrale
qi o
mezializate cu lmm la ambii canini (rapoarte falsificate prin pozilia vicioasd a acestora)
inocluzie sagitald de 4 mm la nivelul centralilor gi angrenaje inverse la nivelul lateralilor.
i" p"fu" transversal existi o ocluzie inversd lateral[ la nivelul molarului unu qi a
premolarului 2 pe partea dreapti gi o tendin{d la raport cap la cap in zona laterald stdngd,
inclusiv la nivelul caninilor. La nivelul incisivilor se observi o deviere la dreapta a liniei
interincisive inferioare cu 2 mm, deviere ce se regdseqte qi la nivelul medianelor maxilarelor'
intrucdt liniile interincisive coincid cu cele mediane.
in plan vertical se cbservd un spa{iu de inocluzie verticald ce se intinde pe orizontalS
frind de 5
intre unitdiile masticatorii rcalizatede primii premolari, dimensiunea verticalS maximd
mm pe linia medianS. Astfel raporful ocluzal frontal in plan vertical este unul de ocluzie
deschisi frontald.
la
OpG (fig.111.) relevdpoziliamolarilor de minte, care au spaliu redus pentru erupfie
mandibuld gi'radacini destul de scurte la nivelul incisivilor inferiori. Se poate observa de
de creqtete in
asemenea o asimetrie in forma celor doi condili mandibulari. Acegtia au o direclie
puternic5, canalul
sus qi inapoi, ramura mandibulard orizontaiS este latd cu o simfizd mentonierd
mandibular este gros, aproape frrI angulafie.
cel
Examenul teteraalografic ind[6 un decalaj sagital de 7o intre maxilarul superior 9i
inferior (ANB) gi un unghi interbazal crescut (30') (Tabelul III). Aceasta se datoreazl rotaliei
anterioare a maxilarului gi posterioare a mandibulei, intrucdt unghiul mandibular
prezint[ valori
normale. Unghiul interincisiv este micAorat (120")'
Cumulind toate datele obfinute, se stabilegte un diagnostic de AnDM Clasa II/1 dupd
laterodevialie mandibulari dreaptd dupd
$coala Americand qi ocluzie deschis[ scheletali cu
$coala German6.
t
Caiet de lucriri practice 63
L-_
it: ,1,
'.{rni:,: i
& Ortodonlie
Fig- 116. Actuzia Fig- Il7.Ocluzia Fig- I18. Aspectul arcdei Fig- I l9Aspectul qcdei
prcientului, asryct de prcientului, aspect de supeioare. infeioare.
semiptofil de pattea semiprcfrl de parta s6ngd.
Fig. I2A- Aspedul Fig- I2I- Aspeaul Fig- l22AspecruI Fig. 123. Aspectul pe
de
modelelor- ocluzie modelelor- pnfil de ponea modelelor- profil de model d otdclar
fald drcapd. parta stdngd- d*frante-
Tabelul II
Aspectul telendiagrcfrei Si intetpretarea cefalametid.
DIAGNOSTIC DIFER.ENTIAL $I A}JALI7,E CLINICE
CEFALOMBTRIE NOR]VTAL
50
32
Fig. 124. &luzia de fa\e Fig. 125- Aspectul Fig. 126- Aspectul scdei Fig. 127. Aspectut
apacientului dupd oclazici prcie*ului din superioare dufi fratament arcadei superimre dupd
tmtfinent. notmd latenld stAngd trdanent
dupd fratameat
t
l-
G_-*
..j
:
Ortodontie
66
pe arcade 9i a molarilor de 12
Endobucal se observa o dentilie permanentS cu ptezenla
inferioare qi ocluzale ale
ani erupfi in intregime (fig.135- noi. reziunile carioase vestibulare
pu,* moiari ie 6 ani iunt refdcute corect prin obtura{ii fizionomice' .
""to, Cele mai marcate malpozi{ii dentare sunt cantonaie la nivelul incisivlor superiori, aflali
de ocluzie un unghi de -
in palatoinclinalie marcatd cu un ax ce face cu perpendiculara la planul
20". Grupul fiontal inferior se gdsegte in suprapozilie marcatS,
intre marginea lor incizalI qi fefele
ocluzale ale dingilor laterali, existand o denivelare devzde
ind\ime de premolar'
mucoasei bucale, decdt
lgiena pacientei este foarte bund, neexistind modificdri la nivelul
care este traumatrzat
la nivelul parodonliului marginal palatinal al incisivilor centrali superiori
de lrontalii inferiori in ocluzie. r , ,buze- 9i
La examenul funclional se constatd o hipertonicitate la nivelul ambelor
imposibiltatea pacientei de a reariza propulsie mandibulari,
migcdrile mandibulare fiind
predominent verticale.
Examenul modelelor (Fig. 1a0-1a3) aratd o arcadS. superioard
in formd de trapez cu
cu form6 de semielipsd asimetric['
schigarea unui f) in dreptul premolarilor gi o arcaddinferioard
Arcada superioard este asimetrica transversal, prin apropierea
mai marcatd a premolarilor din
partea dreapti de linia medianS, qi sagital, prin mig-tar"u
lot mai accentuatd citre mezial'Bolta
este de 3l mm, situdndu-se in
palatind este acldnc6, versantul anierioifiindabrupt.su*u rncisivd
premolarilor 9i mult scurtatd
limite normale. Arcada superioara este uqor ingustatd la nivelul
este accentuarea marcatd a curbei
anterior, iar modifi carea predominantS, la arcada inferioard
Spee' 1 3/+
1/ )- --,-i-^.^ ?- partea Araonfi r'
de unitate in '^,.aaa dreaptd 9t o
Examinarea ocluziei in plan sagital aratd o distaiizare de
unitate (o lirgirne de premoluo p^. o"un.u stAngd atat ra
molari. cdt gi ia premolari. La nivelul
neutrale la toate reperele, iar in
inicisivilor existd rrn ruport neutral. in plan transversal rapoartele sunt
1/1, deci o rela{ie de ocftzie addncd
plan vertical la incisirri se poate obse.ua ci supraacop.tit. de
acoperitd (lbrma clinicb "acoperiti" se datoreazd
palatoinclina{iei inisivilor superiori)'
de minte in pozi{ii
Exami'area opG (ng.r:+) indicr formarea mugurilor molarilor
gi condili mandibulari alungili cu dimesiunea
apropiate cic rnolarii de 12 ani, mai ales inferior,
ingustat. canalul dentar cu curbura
maximii verticald. Ramul orizontal este ldlit iar cei orizontal
9i lipsegte anco$a preangulard'
'accentuatd
'feleradiogiafia cie pront uruta un decalaj anteroposteriorde 6'-(ANB; la un SNA de 77"
gi un sNB de 7l{ deci atrii un maxilar, cat gi o mandibuii retrognatd).
ungbiul interbazal este de
23 " gi u'ghiul mandibular 118..
propo(ia intre superiorqi inferior este de 94%' Unghiul
9t9Jyl
interincizal esre mult m[rit, fiind de 175' (Tabelul IV).
pe bazaelementelor relevate la examenul clinic gi paraclinic se poate pune diagnosticul
Americanfl' iar dupd $coala
de anomalie dentomaxilard clasa II diviziunea 2 dupd $coala
Gennan6. Sindrom de ocluzie adAnci acoperitd'
5,;,:*
Fig. 128. Aspect de fald al Fig. 129. Aspectul profilului Fig. 130. A specrul zdmbetului
pacientului. pacientului. pacientului.
13 l. Simetria fetei. Fig. 132. Propo(ia etajelorfelei Fig. 133 itozi1ia puncrului Gn faya
de Plcnul O rbit o-frrtnlal.
TabellvTelaadiografudeprofilgiinterpretaregcefglo,n&icd
oracNosnc DFf,RENTTAL$r ANArrzE cl,lrlrcE
Pacient P.I)- Versh 12 ani Sex: F
oefalometrie obietive
FMIA 6r +3 65
FMA 2f t3 20
IMPA 8f, +3 |16
SNA sf, TI
SNB Ef 7t
ANB x!2 6
Ao Bo ?mrn 12 3
hlc^--r3-.^ ;---3-foaioli
qL
INDH( DE 192s
,lan*ori
DIFICT]LTATE
DIFICULTA'TE TOT tr2s
Inds de dificultate: mtilociu: 60-100
niagnostic dentar: Clasa IU2 Scheletic Clasa II Extracfii: nu
Fig. I 5 l.Simetria feyei: Fig. 152 Proporlia etajelor Fig. 153 Poziyia punctului
fetei. Gn fa;d de Planul Orbito-liontal.
Fig.154. Ocluzia Fig. 155. Ocluzia Fig- I56Aspectul qcdei fig. 157 Aspeaul qcdei
prcienalai" asryct de prcientului 6ped de superioae. in{eriwe.
semipafil de pqtea semiprcfrldcWtea
dtaln $engd.
=-r:'f{
: I -.i .'"
tsPfi gT
IMPA l.i.&i!.ti
' ;:-,:{#
76
SNA 80"12 'p;ti
ST{B 7gt2 73 .1:-"'-<:Ei:
ANB 2"t2 3 *,#
Ao-Bo 2rnrrt, 4 i.r,;:ffi
Plan deoclu* 10" 15 & :ii
Unshiul Z 7'"fr 60
Buza sunerioari I 10
Menton I 14
H faciali posterioari 45mm 39
H facialii anterftrarl 65mm 7Z
Raoortul octerior / anteri,or 0.69 054
MI.AIL 20 4l
vl r33 tn
FEs/I 0,8 0.86
NI^/IISL I t2
MI,/I{SL t 5l
Go t23fl 7y
Caiet de lucrnri practicc
Incongruenfa arcdent. -3 r5 45
Cor. Cef. -916 I 916
Ant"
fesuturi moi 05
AI\ALIZA
SPATn LUT TOTAL: -12,6
TOTAL lncongruenfa arc.dent I
Mijr. I
TOTAL:
Incongruen{a arc.dent 4
Post Creqtere 4 05 3
TOTAL: -2
TOTAL DENTAR: -1416 lTrl
Fig. 164. Aspectul ocluziei Fig. 165. Ocluzia de falii a Fig. 166, Aspeaul ochtziei
pacientului din normd latenld pacienAlui dupi frahnent pacieatului din nomtd laterald
seingi dufr daament eeaptd dnpd nzbment
L
PARTEA B
3. dupi repartuarea zonelor de spijin gi de acfiune. @entru a acfiona la nivelul unor structuri, de
exemplu pentru a deplasa un dinte, fo4a onodontici trebuie sd se sprijine la nivelul altor structuri,
de exemplu 3-4 dinli vecini):
a.
aparate ortodontice intraorale, la care atAt zona de sprijin cdt gi cea de ac{iune se afld in
interiorul cavitilii bucale. Acestea pot fi:
aparate monomaxilare, ce au gi zona de sprijin gi cea de ac$une la nivelul aceluiagi
maxilar. Dacd zona de sprijin gi cea de ac{iune au aceeagi valoare de rezistenfd atunci
aparatul se numegte "cu acfiune reciprocd";
aparate intermaxilare, ce au zona de sprijin la nivelul unui maxilar qi zona de sprijin la
nivelul celuilalt maxilar:
o aparate bimaxilare, ce ac{ioneazdlanivelul celor doud maxilare;
b. aparatele intra-extraorale, ce au zona de actiune in interiorul cavitSlii bucale gi zona de
sprijin in afara acesteia (calota cranian[, regiunea nucald etc.)
Ortodontie
76
c. apaa1gle xtraorale, la care atfut mrla de sprijin cat $i cea de a4irme se afl6 in afara
caviEtii bucale.
12 TRATAMENTT'L C.T]RA'TIV
frg- 1.1- Descompunerea fo4elorpe supnfap dinSilon A: Forp aclionazdpe supnfala denad Si re dxconpuae
int-un v*tor de dqlasarc dentari (TV) Si ua vetor de dislocate (DV) carc tinde sd dqtaseze aparatuI ortodonfrb.
Vectatul de deplasarc dentard se dacompune k nndul l1ti, datoritd rezistatei pardontate, int-o componentd
oriznnbld HV Si una vetticald VV B: Mo&n dc contrct succesiv al elcnentului ortodontic cu coftxmo denafi
(dryiiThumw).
Fo{a ortodontici. Din punct de vedere al forfei utilizate in deplasarea dintelui, se pun
in discufie trei aspecte:
o rirnul de aplicare;
. intnsitatea fo4ei;
. rezistenta tesuturilor asupra cirora se aplicd.
In ceea ce prive$t ritrnul de aplicare al fo4ei, este toarte important cuplul: duntd de
acyiune - dunti de rcpaus. Din acest punct de vedere, distingem trei tipuri de forfe:
Forlele intennitenfe. Modul lor de acfiune este caractfinzat de alternanla cotidiani a
perioadelor de ac$une gi a celor de repaus. Sunt produse de aparate mobile, activatoare,
dispozitive extraorale, dispozitivul aclionind doar o parte din zi. Dispozitivele exhaorale
generazA forle puternice, iar perioada de inactivitate de peste zi permite ,tesuturilor si se
odihneasci gi circulagiei inherupte si se reia
Fo$ele discontinue. Sunt produse de firele riglde (edgewise clasic) care au un raport
sarcini/flexie ridical Sunt c.aractsrvate de alternanfa perioadelor de repaus, ce pennit
organizarea {esuturilor. ForF, importantn pe parcursul activirilor, diminue,azA foarte rapid din
momentul deplasnrii dintelui.
Fo4cle continue. Sunt distibuite de aparatele fixe gi resorturile cu acflune indelungatS"
care prezintii un raport slab sarcini/flexie. Intensitatea lor rlmine aproximativ constanti pe tqt
parcursul deplasnrii dintelui qi nu soliciti reactiv5ri frecvente. Sunt lejere gi nu provoacl
compresiuni exagerate ale ligamentului gi, prin unnare, hialinizarea. Folosite cu discernnment,
firi a provoca presiuni localizate, acestea sunt forfele care permit deplasarea dentard cu cea mai
mare rati.
Avdnd in vedere intensitaea for,tei ortodontice, ele pot fi implr,tite in:
Forle mici,lejere, care nu depdgesc 3040 g/dinte monoradicular. Ligamentul periodontal
este presa! dar nu strivit. Vasele sanguine sunt inci vizibile. in decurs de 24 - 48 ore i$i fac
aparifrq de-a lungul suprafelei de os supuse presiunii, mieloplaxe gi se inifiazi resorblia directi
a osului alveolar, iar in spaSile reticulare are loc depunerea deosteoid.
Ortodonlie
78
Forle mari. Sub efectul 1or, ligamentul periodontal este strivit intre dinte 9i peretele
alveolar. Vasele sanguine sunt inchise, iar ligamentul periodontal devine acelular qi hialin in
aparenfi. Osteocitele osului de dedesubt dispar. Aceste zone sunt deseori bine localizate, iar
mielopiaxele apar adiacent la ele gi in spafiile reticulare ale osului de dedesubt. Astfel se
indepirteaz1 zonahialinizati gi corticala, dintele deplasdndu-se in cele din urm6. Dacd domeniul
de acliune (distan{a de ac}iune) al arcuiui a fost mare, fo4a aplicatdva rdmdne excesivd 9i vor
apirea noi zone de hialinizare.
Este difiiil si determinim forfa ideald in mod individual ce trebuie aplicatd fiecdrui dinte
pentru a obfine o deplasare dati in condilii ideale.
Ceea ce coiteaz1 in realitate este presiunea realmente aplicatd qi nu fo4a ini1iali, care
poate fi crescuti sau diminuatd de cdtre sistemul de transmisie utilizat qi de cdtre direclia
deplasdrii in raport cu axul mare al alveolei.
L,a pt"riun. egald fiecare subiect reac{ioneazd diferit, in funcfie de caracteristicile sale
individuale: rigiditatia substan(ei fundamentale intercelulare, gradul de mineralizare 9i
maturizare a osului, precum gi rezistenla mecanicl a {esuturilor.
r//,
N1,
u '/z
1"."
I
Reac[iile ligamentului parodontal. Complexul ligamentar parodontal este alcituit din :
I un sistem hidraulic, care cuprinde substanfa fundamentali, vasele sanguine gi elementele
celulare;
o fibrele'parodontalepropriu-zise.
I A.Reacliile sistemului hidraulic. Nefindnd cont de fibre, putem considera spaliul
f
periodontal ca un sistem hidraulic compus din vase cu sAnge, substan!5 fundamental5 gi celule
(fibroblaste, osteoclaste, osteoblaste).
I Odati aplicatd pe dinte o fo4d care dep[qeqte presiunea sanguind din interiorul
capilarelor (inhe 25 gi 30 glcm2 ), se produce un colaps al vaselor, cu expulzarea de sdnge cltre
I tesuturile vecine.
in momentul aplicdrii for{elor ortodontice importante, presiunea rimAne ridicatl chiar gi
dupi ieqirea singelui. Fluidele interstiliale ies, la rdndul lor, din parodon{iu, mai lent decdt
I sdngele, cdci viscozitatea lor este.mai mare, ele nedispundnd de relea de circula{ie.
intr-un ultim stadiu qi sub infiuenfa unei forle mari gi prelungite, celulele dispar din
I spafiul periodontal; este faza de hialinizare, numitd astfel datorite aspectului vitros, hialin, pe
care il capdtlligamentul pe preparatele histologice.
I B.Reaclia fibrelor parodontale. Se traduce schematic printr-o tensiune, o intindere de
partea opusd deplasdrii dintelu;, gi printr-o compresiune de partea unde dintele se deplaseazd,
- Tensiuneafibrelor: fibrilele de colagen nu sunt elastice, doar gruparea lor in smocuri,
t apoi in fascicule de fibre in interiorul cdrora ele sunt incoldcite le conferd o anumitd elasticitate.
I - Compresiafibrelor: se produce prin reorganizarea la nivel molecular.
Cat timp rdmdn alungite sau comprimate, fibrele periodontale opresc migcarea dintelui gi
pdstreazd capacitatea de a se reface imediat ce forta inceteazd,, provocdnd o recidivd a deplasirii.
I
C. Reacliile osului alveolar.
A. Resorblia osoasd.
I -Resorbyia directd. in momentul apliclrii forlelor de intensitate scdzutd, se constati o
I cregtere rapidd a numdrului de celule conjunctive in ligament gi aparifia a numeroase osteoclaste
I in lacunele osului subiacent. Resorb{ia debuteazd dupd cdteva ore gi se prelungegte in mod
regulat, pe misurd ce se menline forja, produc0ndu-se direct la nivelul laminei dura.
I - Resorblia indirectd. La fo(e relativ ridicate se provoacd o hialinizarc mai mult sau mai
I pulin importantd a ligamentului, avAnd drept consecinti lipsa instaldrii resorbfiei osoase pe
lamina dura. In acelagi timp, la nivelul corticalei dinspre osul spongios, iqi fac aparilia zone de
resorbfe osoas6, mai precis in interiorul osului spongios, in spaliile medulare. Tot peretele osos
I va fi erodat progresiv de aceastS resorblie indirectd.
B. Apozilia osoasd Si lesutul osteoid. Sub efectul tracfiunii, osul nou se depune pe
t suprafala internd a alveolei. Apozilia osului de neoformalie debuteazdpnn formarea unui fesut
I
I
de tranzilie osteoid, care reprezintd trama organicd pe care se va depune, ulterior, substanfa
minerald pentru a forma,osul complet. El nu este resorbabil.
I
I
I D. Reacliile cementului ,si ale dentinei se pot concretiza prin:
I
Resorbf ii I e radiculare :
I
i
i
i
Ortodonlie
80
de
DupI Julien philipe, resorb{iite sunt mai importante in funclie de virsta pacienhrlui,
terenul acestuia" c6t gi de-factorii locali, la adult mai mult decdt la copil,
la anumili subiecli mai
predispugi, la acelagi indivi4 la anumili din$.
Hipercementoza Este destul de rard-
Diferitele stiri fiziologice, cum ar fi sarcina" influen{eazd dezvoltirile dentare
in cadrul
modificSrilor de ordin general produse in organismul femeii insircinate
B
e
ffiffi A
mobile sau
Aceastl migcare se realueaz|in mod obiqnuit cu resorturi plasate pe aparate
treimea apicalS"
fixe nerigide, dinteie pivoteazi in jurul unei axe, situati intre treimea mijlocie
qi
tir
u::11.
\
\
s
\s/l
\sN
ffi
A
Deplasarea radiculari puri sau o deplasare numai a ridicinii, in timp ce coroana rimine
stabild este o migcare de gresiune progresivi numiti "torquc".(fig.1 -4. C)-
In cazul gresiunii orizontale, dintele se deplaseazi paralel cu axul sdu lung. Coroana gi
rldicina progreseazi simultan in aceeagi direcfie- For,ta este repartizatA egal pe toati suprafafa
radiculard de partea presiunii gi rim6.ne 'slabd.
Ingresiunea este efectuati in acelagi sens cu ocluzia, solicitind periodontiul in sensul ?n
care el este mai bine organizat pentru arezista. Aceasta este migcarea care intinrpinl maximum
de rezistenli din partea dintelui.
Egresiunea se face in sensul erup{iei dentare qi este mai ugor de realizat, can,, frir-tele
oclrrzale nu Se opun.
Miscarea de rotalie. Este o miqcare de pivot in jurul axului mare radicular (fig.1.5.).
Migcdrile ortodontice la adult prezint6, totuqi particularitili in courparalie cu cele
realizate Ia copii.
MiScarea de torque- Torque-ul este o deplasare a ridicrnii dintelui in plan vestibulo-oral,
in timp ce coroana este menfinut[ pe loc. For{a este repartizatd pe toatd suprifap radiculari., de
partea presiunii. Ea nu trebuie si depdqeascl 50 - 60 g for!5 pentru un rnonot?dicular (Graber).
Poate fi obfinutd cu ajutorul unor cupluri de fo4e realizate intre arcurile vestibulare gi baza
aparatelor mobile sau intre arcul vestibuir., ,,: cel paiatinal al aparatuiui Mollin.
Dar varianta in care acest model de deplasare este controlat optim este in cadrul
aparaturii fixe poliagre-qate'actuale, prin utilizarea arcurilor rectangulare.
82
Ortodonlie
\7'
,L-----'t
#
R
Fig. 1.4. MiScarea de rotalie. A: Deplasarea dintelui sub acliunea fo4ei ortodontice.
L
(Jrtod0ntrc
ot
anume:
Modelul de lucru trebuie sd indeplinesc5 citeva condilii, 9i
. componente ale aparatului ortodontic;
manevrare ugoard in timpul executiei diverselor
executarea unor operafiuni tehnice direct pe't
c fEr6 a se.$eteriora;
#
1F ',1
i
i'
,,
,
f Cait de lucrnri practice
7"
Indicafii:
o la inghesuirile frontale inferioare datorate unei discrepante dentodentare (neconcordan(d
intre lilimile meziodistale ale dinflor superiori qi inferiori);
. pentru alegerea celui mai indicat dinte pentru extractie (de exemplu, incisiv central,
lateral, premolar I etc.).
Realizare:
e srrlpfentareaarcadei;
e. spdlarea urmelor de salivd din amprent[;
. indepartarea excesului'de apd;
r ftlfnsfe? coroanelor dentare dintr-un moldano dur;
o netezirea cu un instrument bont umezit, in zona in care urmeazd sd efectulrn deplasiri
dentare;
c realizarea in restul arcadei a unor retenfii prin striarea cu un instrument asculit;
i-_
Ortodonlie
dupi intirirea ghipsului, se aplicl un strat subfire, uniform de ceard topitd peste zonairr care
se vor deplasa dinfii;
o dupd ricirea acesteia se toarnd restul modelului in mod obignuit;
a la demularea modelului, coroanele dentare din zona separati cu ceard se vor desprinde de
restul modelului;
o se noteazd identitatea fiecdrui dinte pe felele lor vestibulare;
a se separd fiecare coroand dentari in parte din fragmentul desprins, f6ri a reduce ldlimea
meziodistal5 a dinfilor separafi;
dinfii sunt repugi pe model prin lipirea cu ceari in poziliile iniliale, folosind modelul
obiqnuit ca reper.
in cabinet, medicul va simula "extractia" unui dinte gi va rearanja din{ii rimagi fixdndu-i
cu ceard, astfel incdt spafiul sd fie'inchis integral (fig.2.2.). Simularea se poate face gi prin
tatondri succesive, pentru a se face alegerea dintelui a cirui extrac{ie va crea spafiul optim
pentru realinierea celorlalti.
Indicafii:
. pentru confecfionarea unor aparate ortodontice denumite "positioner" (realizate din
materiale elastice asemdnitoare celor folosite de sportivi pentru protecfia arcadelor dentare,
in scopul de a finisa anumite pozilii dentare, cdt gi pentru a pistra rezultatul terapeutic
oblinut la sfrrgitul terapiei ortodontice active).
Caiet de lucrdri practice
Realizare:
o srnprentarea modelului pentru dublarea sa;
o demularea modelului;
. notarea pe coroana dentare a dintelui a distanfei intre fa{a ocluzald sau muchi a incizald a
fiecdrui dinte gi soclul modelului;
se practicd doud secfiuni verticale gi una orizontald, desprinzdndu-se cu grijd potcoava astfel
secfionati (fig.2.3.);
O se sec{ioneazd din{ii fdrd a afecta dimensiunea lor meziodistald;
a partea apicald a dinfilor trebuie prelucratS asemdndtor cu o rdddcind conicl de dinte
monoradicular (trunchi de con cubaza mare la nivelul coletului gi baza micl situatd apical).
Aceasta este necesard pentru a putea repoziliona dinlii prin rotire sau inclinare fdrd ca
migcarea sE fie impiedicatd de muchii;
dupi prelucrarea unui bloc dentar, acesta este repus in pozilie corectati pe restul modelului,
mdsurdnd ca distanfa intre fafa ocluzald respectiv muchia incizall, gi soclul modelului sd se
pdstreze (fre.2.a.);
in situalii speciale anumili dinfi pot fi plasali mai sus sau mai jos decdt distan{a inregistrati
inilial. Aceasta va insemna cd, positionerul construit pe acest model va determina
ingresiunea sau egresiunea acelor dinqi. Fixarea se face cu ceard, care va umple gi spafiile
rimase dupi sublierea pdrfii apicale a blocului dentar.
Fig. 2.3. Arcada dentard tumatd separd sau Fig.2.4. Modelul de set-up.
secyionatd depe soclul modelului
cu tresorea v iitoarelor separdri ale
dintilor.
Mod de utilizare:
Construirea acestui model "corectat" va permite ca positionerul confecfionat pe el sI
reproducl micile corecturi la nivelul arcadei. Positionerul fiind modelat dintr-un material
elastic, se va mula pe arcadele pacientului in situalia existenti, dar va exercita mici presiuni
asupra dinfilor pentru a-i deplasa in direcfia in care pozilia a fost corectatd inainte de
confecfionarea positionerului. Este important sd se refini ci aceste aparate nu pot deplasa
dinlii pe distanle mari gi nu pot efectua in general migc[ri foarte ample (de exemplu, derotdri
de 30" etc \.
iFi.,,,,
. elementele de ancorare
o elementele active-
Fig. 3.3 Limirele tu plan veracal ale pldcii Fig. 3-4. Limitele in plan vertical ale plicit
suprioare in zona anterioari supeioard- inferioarc in zona anteioard hferioari-
3. APARATE ORTODONTICE MOBILE
o baza aparatului,
90 Ortodontie
Baza aparatelor poate fi unicd sau din fragmente muitiple, rezultate din secliunea ei.
La maxilar:
. pe linia mediane (fig.3.5.);
r in "Y" (fig.3.8.);
r in "L"(fig.3.6., 3.7.):
r in"trapez"(fig.3.8.);
r atipic-sectorial (fig.3.10., 3.11.).
La mandibuld:
. pe linia mediane (fig.3.12.);
o paramedian unilateral sau bilateral (fig.3.13.).
in func1ie de cum este secfionatdbaza aparatului, ac{iunea acesteia asupra dinlilor gi a
alveolei este diferiti.
Fig. 3.5. Ac{iunea pldcii despicate median. a, Fig. j.6. Acliunea pldcii despicate in "L" cu
placd; b, element activ (Surub); c, sensul elementul activ pe bralul lung al "L"-ului.
actiunii de ldrsire a1,a2. pldci; b, elementul activ (Surub); c1,c2.
acliuni ortodontice.
Fig. 3.7. Ac{iunea pldcii despicate in "L" cu Fig. 3.8 Acliunea pldcii despicate in "Y";
elementul activ agezaipe bnlul scurt al "L" a, placa; b, elemente active; c, acliuni
-ului. a1,a2, pldci; b, elementul activi c1,c2, ortodontice.
acliuni ortodontice.
Caiet de lucriri practice
y2 Ortodon$e
"\
W
FIg. 3. I 4. Mcompunerca fogelor exercitate de Fig- 3- 15. Desconpunerea fortelor exercitate de baza
aptaul artdontic pe supnfa;a palatinald a dinp'lor qarotului ofiodontic in zonele laemle. a plrca; b,
fiontali. a, placd; b, elementul activ; c, componentd elementul activ; c:F, forya ortodoniicd; d, ac{iunea pe
oftdonicd; d, componentd verticald. prrresul alveala4 e, ac;iunea pe unitigi dentare; f=R,
rezultanta ortodanticd; g=Fa. forya de desprindere-
componenta verticald.
Operafiunea se repeti pdni la ob{inerea unei grosimi abazei dorite. Toati operafiunea se
executi urmlrind materialul depus pe model si prezinte un t4or xces de lichid in
permanenfa in caz conhar, vor apdrea in masa acrilatului sau pe suprafa,ta lui zone cretoaSe, ce
vor da un aspect nepldcut.
Saturarea cu lichid se continud intr-un ritm relativ lent, pdni cind aspectul translucid al
pldcii devine u$or opac.
ln acest mornent modelul este introdus intr-un vas de presiune, la o temperaturi -{0" C
Si2,l-2,5 atm. timp de 20 de rninute.
2.Tehnica pastei. Se obline intr-un godeu o cantitate de 34 cm' de pasti acrilicd, prin
amestecarea in proporfie de2,5/3 a pulberii cu lichidul. Arnestecul trebuie si fie saturat in lichid,
astfel incdt dupd 2-3 minute, c6nd incepe sd se tragi in fire, consisten{a lui si permiti intinderea
cu ajutorul spatulei de cear6 sau de ciment, pe suprafafa modelului.
Se urmdresc cu atenfie zonele "rnai ascunse'" de sub retenliile croqetelor sau ale zonelor
laterale ale quruburilor, astfel incit, la aceste nivele, si nu aparl goluri de aer.
Pentru a evita aceste situalii, in zonele menfionate se poate aplica materialul prin tehnica
pulberii gi a lichidului.
Materialul, intins pe suprafala modelului, se modelenzd cu un exces de lichid, la
grosimea gi intinderea urmirit5, urmind ca ?n ultimul moment baza aparatului sd fie lustruiti cu
o cantitate de monomer.
Aparatul se introduce in vasul de presiune, ca in tehnica precedenti.
Ce-a de-a 2-a tehnicl are avantajul oblinerii unor structuri mai compacte ale bazelor
aparatelor, de o calitate superioard.
Transluciditatea aparatelor poate ajunge chiar la transparenfS.
Cea de-a 2 a tehnicl se utilizeazd curent in realizarea aparatelor funclionale de tip
monobloc (vezi Monobloc).
Confeclionareabazei din acil"a antopolimenzabil prezinti inconveniente majore datoriti
calitilii materialului acrilic obfinut gi, sub aiest aspect, utilizarea materialului autopolimerizabil
este predispusi la reparafii.
Fig. 3.1. Sdtma se indoaie tnunghiui Fig. 3.2 CleStele fixeazd sirma iar indoirea
rotunjite.4 sitmd; b, cleSte. se va rcalia in mind; a-sirmd; b-clegte.
se preferd indoirea in etape a sdrmei, dupi probarea succesivd pe model sau in gur6, decat s[
se ri$teindoirea in sens invers in cazul in care s-a indoit mai mult decdt era necesar;
curburile largi vor fi realizate prin ?ndoirea sarmelor cu mdna (fig.3.19.);
Clegtii utiliza{i. in
realizarea crogetelor sau arcurilor ortodontice, se pot folosi in
principiu, doud tipuri de clegti:
o cle$ti specializali pentru fiecare tip de indoiturd sau
. cle$ti universali, dintre care: clegtele crampon qi clegtele jgheab.
3.3.2 DsscRtgRBA ELEMENTELoR DE ANCoRARE
ffi
Fig. 3.1. Ancororea aparael.or oftodontice tn "trqe7".
in "triunghi"(fig.3.21.).
EB
Fig. 3.2. Ancorarea aparalelor orTodontice
"in tiunghi".
Fig. 3.3. MicSorarea aparatelor oftodontice
mixte in "trapez" Si in "triunghi".
L
Ortodonlie
96
frg. 3.4- hna de acliune este egald cu zona de Fig. 3.5- Zona de acliune este mai micd ca mna de
.sprijin cu efecte similare. a, zoni activd; b, zond spdjin. 4 zona de acfiune; b, mna de spniin; c, efect
de spijin; c, efect oftodantic. ortodtntic asupn zonei de ac{iune; Q efect
onodontb pentnt zonade sPiiin.
Crogetul direct
este foarte asemenltor cu cm$eful cervicoalveolar deschis dental. Se
confecgioneazd din sarml de Q6{,8 mm diametru" elasticd.
Crogetul are urrnltoarea alcLtuire:
' pottiune rectilinie, ansa, plasati zub ecuatorul anatomic al dintelui in treimea vestibulari
de
colet;
o pnr,tirme paraleli cu mucoas:l gingivaln bucali, elastici bucla;
-
. zoni de retenfie care este cuprinsd in placi.
,.ru
rrg.
frg. J.o. CrcSete dtrute
3.6. Lrofete directeaplicatepe oplaci
aphcateF oplacd Fig. 3.7- CroSetuI Stahl. !, ansd; 2, bucl{ 3,
suprioai.
sapioai. retenyie.
Crogetul Stahl mai este denumit qi crogetul ocluzointerdentar sau crogetul in "picd.turd"
Se confecfioneazd din sdrmi de 0,7 mm diametru, elasticd.
Este alc5tuit din :
r ansi circulard de dimensiunea spaliului interdentar in care se aplici;
ansa se prelungeqte ocluzal cu o bucli, care incalecd arcada dentarl pnn m$a
' reprezentS.nd
po4iunea elasticd a crogetului;
o zond retentivd, cu care croqetul se angaj:azi in piasd.
Zona de retenlie utilizati de croqetul Stahl este reprezentati de retentivitatea anatomicd
in sens vertical a spa{iului interdentar. Ansa crogetului se angajeazi ?n acest spaliu perpendicular
pe suprafefele dentare, fErd aleza papila int,rrdentarS., iar bucla trebuie si fie astfel echilibratd
incit sE ofere suficienta elasticitate crogelrlur, fdrd a traumatiza insd mucoasa jugall (frg.3-26.)-
Caracteristici:
. oferi o bund stabilitate aparatelor ortodonrice;
r blocheazd egresiunea dintilor pe ^'re se aplicd, travers6nd planul de ocluzie;
fr--
&odonfie
98
. necesitI existenla unui spatiu interdentar, deci cel pulin a doi dinfi vecini, de preferin{I in
dentilia definitivd, dar poate fi utilizat 9i in cea temporari;
. avdnd relativ puline indoituri, se fractureazd greu, iar repararea lui poate fi executati 9i in
cabinet;
r trecdnd prin niga masticatorie poate realiza un contact prematur cu arcada antagonisti,
ducdnd la in5l1area de ocluzie sau laterognafie, motiv pentru care se cere studiu de model al
ambelor arcade, in vederea plasdrii corecte a cro$etului;
o in situalia in care se urmiregte inilfarea provizorie a ocluziei este posibild prelungirea
ocluzali a plicii, asigurand in acest mod posibilitatea utilizirii aparatului ortodontic ai dupi
ce obiectivul de indllare provizorie a fost depSgit. Acest lucru se realizeazd prin indepdrtatea
din baza pl6cii a po4iunii de pe suprafa{a ocluzald, aparatul revenind la forma iniliald.
Solulia ari avantaj.l, Aga de alte modalitili (gutiera), cd, pdstreazd o ancorare peflnanenti de
calitate foarte buni a aparatului.
Activarea se face prin coborirea ansei acestui croget intr-o zon[ mai retentivd, plasati
mai aproape debaza spafiului triunghiular.
i'"aA
I --i-@- \.-
'oliSlorur"l
l"-Yl
I ^r'onto
I
octivoreo incorect
C*_)
\-/ \---'l ,U
u,f.to d"
o ctivore
,%.t],
Fig. 3.8. Modul de realizare a croSetului Skhl.
-=.q
Fig. 3.9.
,
--e
Varianta originald, aldturi de ansa Stahl preconfecsionatd.
Acelagi efect poate fi oblinut realizAnd un croget Stahl cu ansa inversatd (fig.3.29).
Fig. i-131.AryuI aoptalui'fit &Ita"- a: fig. 3.122- Crryeil lrckw- I, anst 2, bucl{ 3,
Vedffe de *miprcfi| a pzigiei aosi io Wliu| rerenlie-
interdentar b: khernd c-ansfrvdivd a talizirii
ansei cropolai 'fa deltal
Crogetul Adams este cunoscut sub denumirea de aoset univenal se confec,tioneazi din
,
de asemenea,Ia nivelul sdu se pot suda diferite elemente auxiliare, cum ar fi: tubugoare,
arcuri 9.a. (fig.3.34. A, B);
Fig. 3.16. A: Variante ale crogenlui Adams la nivelul dinlilor in erupfie. B: la nivelul ultimilor
2 molari pe arcadd (duPd Adams).
|nf-Hf-l
| l' MV <
ffito
c
w
Fig. 3.35.C: Timpii de realizate Si adaptare a Fig. 3.35. D: Obsinerea croSetului Adams cu ajutorul
crofetului Adams. 1, ansd;2, bucld; 3, reten{ie;4, cleStelui specializat in acest sens. 1, realizarea
porliune orizontald. porliunii orizontale; 2, obsinerea anselor; 3, realizarea
buclelor;.4, adaptarea crofetului pe dinli.
r&'
-xh
/-\
/ -\4\
-/pJecuato'
:MF' sP^rS\],
t\' ,
@
Fig. 3.17. CroSetul Schwaz. A: Vedere ocluzald. B: Vedere
vestibulafi. C: Vedere aoroximald. l. ansd: 2. bucld: 3- retentie. 4.
. planul anselor este cudat pe diametml mic al rombului, astfel inc6r prinn por,uune a ansei sI
fie perpendiculari pe muchiile proximovestibulare ale spa{iului interdentar, iar cealalti
por,uune impreund cu zonele de legiturd si fie paralele cu mucoasa fixl;
. cudarea anselor crogetului serealizrazAde obicei in cabinet cu ajutorul unui cleEte special gi
a fost numiti impropriu activare- Ea are insl drept scop adaptarea intimi a crogetului intre
formafiunile moi {mucoasd gingivald qi jugaH)-
Znnade reten{ie utilizati este retentivitatea in sens vertical a spagiului interdentar-
Caracteristici:
. oferl o buni stabilitate aparatelor;
. se aplici in exclusivitate pe zonele laterale, in dentilia definitivi.;
. datoriti lungimii lui prezintl un grad de elasticitate ridicag cea ce determinl o acliune lenti
qi bldndd pezonade sprijin;
. croqetul Schwarz lasd liberi supnafa{a ocluzali a zonei de sprijin, permi{end egresiunea
dinlilor. in acest $op, contactul dintre placd gi arcadi in zona lateraH trebuie redus ia
por,trunea subecuatoriald dentar6;
. prezinti multe plieri ale sirrnei qi se accidente.azA ugoq repanarea lui nu este posibiln decit
?n laboratoq
. aceste numeroase indoituri creeazl zone retentive pentru atimente, ceea ce impune o igienl
deosebiti, pe de o parte, iar, pe de alti parte, limiteazi utilizarea aparatului in timpul
masticaliei;
o adaptarea, in principiq a croqetului se face cu mdna, firE a utiliza cleqtele, iar dacd
imperfec{iunile depiqesc aceste limite, este recomandabilS refacerea lui in laborator-
Activarea se realizeazA prin coborirea gi infuadarea anselor in spaliul interdentar, mai
aproape de papilS-
Realizarea crogehrlui (fig-3 -37-):
_&
#
ry@_
,/ ,/
fig- 3-18- Realiarea ansei uosetului Fig- 3-19 .'Activarca" croSetului Schwaz
Schwaz cu clestel e Sch warz pn tru (dup;i Dentawum)-
YU
se incepe prin realizarea primei anse la 3-4 cm de capEtul unui segment de sarm5 de 0,7 mm
qi de lungime de 15-16 cm;
ansa se aplicd in primul spaliu interdentar (care va fi pol de croget) mezial sau distal gi se
insemneazi locul unde urmeazl zfi realizatl a doua slgeati;
Caiet de lucreri Praaice
dbtcl
coroane sunt suficient de inalte, indemne, dezavantajele crogefului semi-S chwarz, date in special
de accidentarea sa, pot fi evitate prin folosirca crogetului interdentarAlt.
,t{
N% A
Fig. 3.41. CroSetul interdentar Alt. l, Fig. 3.42. Gutierd ortodonticd aplicatd pe zona
ansd; 2, bucld; 3, retenlie. laterali. A: Vedere ocluzald. B: Vedere laterald.
Gutiera ortodontici este o construclie care acoperd un grup de din{i vecini, de la cel
pulin doi la toati arcada, pe felele lor vestibulare, ocluzale gi orale gi ar putea fi asemuitd cu un
grup de coroane de invelig, solidarizate intre ele, cirora li s-au desfiinfat pere{ii intermediari
(Boboc).
Gutiera este un element de ancorare care se aplicd pe dinlii neglefuifi, nu pitrunde
subgingival, inalfi provizoriu ocluzia, realizdnd blocuri dentare de sprijin (fig.3.42., 3.43.).
Caracteristict:
r perelii gutierei trebuie si prezinte grosimi uniforme, astfel incdt, vestibular, aceasta sd redea
mo*otogia arcadei gi si ofere in acelagi timp elasticitatea gi rezisten{a necesare scopului de
utilizare;
o datorit6 faptului cd se aplici pe dinli neqlefuili, gutiera trebuie sd fie elasticd, pentru a putea
dep6gi ecuatorul anatomic al dinlilor pe care se aplic6. Aceasti caracteristicd ii oferi de fapt
gi principala calitate in stabilizarea aparatelor ortodontice;
. fricliunea dintre din{i Ei suprafafa internl a^gutierei sldbegte in timp datoriti uzurii, ducAnd la
pieiderea stabilit6lii aparaiului ortodontic. in aceste situalii este necesard ciptugirea gutierei;
o un alt motiv de pierdere a contactului dintre dinte gi gutierd il constituie ugoara inclinare
spre vestibular a dinfilor pe care gutiera se sprijini, chiar gi in condiliile contactului
mirit
dintre aceasta gi dinte;
. marginile gingivale ale gutierei trebuie prelucrate efilat gi lustruite, astfel incdt retenlia
alimentari sd fie cit mai redus6;
suprafala ocluzall a gutierei, in principiu, se realizeazd plan, in contact cu to{i
o dinlii
antagonigti, sitgaliile particulare fiind dictate de cazul clinic.
Acfiune-indicaiii:
o realizdnd blocuri dentare, se transmit forle echilibrate pe cAmpuri parodontale intinse,
nepermildnd inclinarea sau modificarea poziliei dinlilor unul fa!6 de celdlalt;
o datoritd in6l{6rii provizorii a ocluziei, sunt suprasolicita}i in sens vertical atit din{ii
pe care
se sprijin6, c6t gi dinlii antagoniqti, ducind la ingresiune dentard 9i la rotayie de
tip anteior a
mandibulei;
o in
este posibila utilizarea unei gutiere totale pe post de aparat ortodontic, mobilizabil,
limitat,
situalia in care se urmdreqte transmiter"u unoi forfe importante la nivelul unui sector
frrd aurmdri efecte secundare in alte zone, iar stabilizarea relafiilor ocluzale sd se realizeze
pe toate unitalile dentare;
. permite angajarea in stabilizarca aparatului superior gi a dinfilor antagonigti, prin rcalizarea
de microplanuri ocluzale. Microplanurile ocluzale uoi n realizateprin ceptuqire
ocluzald. in
aceste dacd una dintre gutierele aparatului este cu suprafali neted6, iar cealaltd cu
"orrd4ii,
microplanuri ocluzale, ac{iunea aparatului va fi de partea gutierei cu suprafa{d neted6;
o in supraalveolodonliile laterale, ancorarea pe gutiere determini ingresiunea dinlilor de
in
sprijin, ca gi a antagonigtilor, gi prezintd avantajul cd prin inll{area ocluziei se obline
cavitatea bucald ,rn rpuliu suplimentar necesar limbii (spafiu micaorat prin aplicarea
aparatului ortodontic). ., - .
Acrilatul din care este confecfionati gutiera, cu cdt este mai elastic, oferd o retenfie mat
gutierele suferl
bun5, dar este mai pulin rezistent la abraziune ocluza16. Din aceste motive
accidente gi reparalii frecvente in cabinet.
Trebuie avut in vedere controlul permanent qi deosebit de atent al posibilitdfii
erup{iei
rezultatul
distale dincolo de gutierd a ultimului dinte de pe arcad6, ceea ce poate compromite
ortodontic.
3A ET.EMENTE IIE ACTIITNE ALE PLASLOR ORTOIX)NTICE
Elementele de acfune ale pllcilor sunt acele elemente care declanqeazdfa$ ortodontice
asrrya di4ilor, fesuturilor de suEinere ale acestora" cit fi asupra maxilarelor, inducind astfel
*ain"ari-biologice la nivelul lor, cu scopul de a normaliza pozifia dinlilor gi de a modifica
rimul gi direcgiade creEtere ama:rilarelor-
Elementele de @rme pot fi:
. prefabricate (tnebuiesc inglobate in plSci);
. confec$onateinlaboraloq
. rdiz:rteulteriorincabinet
Dinte elementele de acSune vor fi prczentzrte:
- Eunrburileortodontice;
- arcurile patarinate ( de exemplu arcul &ffio);
- arctnile vestibularc;
- resorturileauxiliarc.
. 2 semirarne cu:
de piu[6) qi
- cAte* r,rita fitetat Gu rol - ,-Aexeazatijele
in care se rno( de g[idare,
- cite *"i*" J"'r" LnertnSteae
- p""* *'ilat (orifi1ii sau ganluri)'^-^..r
retsntii al $nrbului;
Ce activare
. ; ;itr"** *x;:'4'ffinflftti'ffin#'[n*trffi
t"il"r*r", ffi?i"i"iil :iffiH'r* pr*irl. in centnrl ei un c'indru
ma
determina distantarea
C-aiet de ltrniri prrcti<x
gros decaf rstul tijei, nefiletat, dar tunelizat cu doud tunele perpendiculare unul pe celilalt,
asfel incit la srpraftp citindrului Tdpalru orificii distmlate inte ele cu 90";
una sau doul tije de ghidare, netede, cc culiseazl in trmelele existente in semirarrrc (etementele
c:re transformn migcarea rotatorie in migcare translatorie gi care asigurn ahmecarea
fragmentelor intr-un singn plan);
un plastic de protec$e care acoperi cilindnrl cu cele patru orificii pentnr a preveni intrarea
acrilaarlui in acestea" ceea ce ar bloca gunrbul;
cheifa de activare este un segment de sirrni cu diarnetm ceva rnai mic decit cel al celon doui
hmele ce se afll in centrul tijei de activare. Prin introducerea chetlei in aceste gi rotirea in
sensul de activare sau dezactivae al gunrbului se vor distanfa" respectiv apropiq fragmentele
pllcii.
!
1n l- \
Fig. 3.48. $utubul aplicat Ia o placd despicatd
in sector laeml pentru distalizarea
Fig. 3.49. $untbul aplicat la o placd despicatd
in s e c t o r lat e ral p"e n t ru di s t o v e s t i b ul ai z are a
dinlilor cupnnSi in fiagment. din;ilor cuprinSi in fragment.
Caiet de lucriri Practice
Fig. 3.50. $urubul aplicat la o placa Fig. 3.50 $urubul montat anteior la o
despicatd in sectorul lateral pentut placd despicatd in trapez (pentru
mezialiarea dinlilor cuprinSi in olungire a arc adei s up e io are ).
fmgment.
Fig. 3.51. $uuburi montate anterior Ia o Fig. 3.52. $urub special pentru o placd
,placd desPicatd in'2" despicatd In'2" (Pentru
(penfru mdrirea radiari a mdrirea ndiard a arcadei
arcadelor supeioare).
tn acelagi scop poate fi aplicat un gurub special triplu (fig. 3.53.), care prezinti trei semirame 9i
trei cilindri de activare gi care este aplicat in centrul celor trei despicdturi ale plicii in "Y";
l-.
lt2 Ortodoagie
Surubul de meaaliare (vezi fig. 3.50.) este un gurub livrat deschis de producitori, avind doui.
cas{e laterale qi rm plastic de protec,tie foarte gros. El poate fi inlocuit in laborator cu lm qunrb
obignuit, daci acesta este pregitit in prealabil;
guruburile balema au ca scop deschiderea in evantai a fragmentelor plScii qi sunt utilizate mai
ales pentm arcadele fugustate mai mult in zona anterioari- Tipuri:
- cu balama rmi6 de tija filetatl:
a cu brafe egate (deplasarea &agmentelorva fi simetricd, fig. 3-5a-);
b. cu brate inegale (deplasarea asimetricS, pentnr DLlvfP, fig. 3.55.);
- cu balama separatE (fig. 3.56.);
guruburile pentru disjunaoare (fig. 3-57.) sunt guruburi speciale, foarte robuste care au sudate
de semirame cite doud tije metalice, ce vor fi folosite la confecfonarea disjunctorului (vezi,
cap. disjunctor);
Euruburile monodentare (fig. 3.58-) sunt gunrburi ce acfoneazd la nivelul unui singur dinte, in
general pentm a-I vestibulaiza:
grruburile intermaxilare (fig-3.59-), utitizate pentm glisarea rnmdibulei in retropulsie fa{i de
arcada maxilari- Ele prezintn o semirarnd reten$onali in hza pldcii maxilare gi una inbnz:-
plEcii mandibulare.
Fig. 3.54. $unb in fulama dintr-o Fig- 3.55. $mtb in balama din doud
singrd bucati cu bn;e egale- bucdti.
3.4.2 Ancur-CorruN
Definifie: arcul Coffin : element de actiune rcalizat din sdrmd, sub forma unei l.re sau a
literei omega. El a fost imaginat de William Coffin ca element activabil de distan{are a
fragmentelor pldcii (confecfionat inilial dintr-o coardl de pian).
Alcituirea arcului Coffin clasic (fig. 3.60.):
o plasat la:
- placd maxilard sau
- monobloc (tot la nivelul plicii superioare);
o ?ntindere intre: - fa[a distalI a molarilor de gase ani gi
- fap meziald a premolarilor I (sau a molarilor I temporari);
o prezintd: - curburd principald (de la nivelul cdreia se face activarea),
- doul recurbiri terminale (pentru ancorarea in acrilatul plScii),
o baza pl5cii maxilare se riscroieqte distal pe linia mediand p6ni la un plan tangeni la fafa
meziall a molarilor de 6 ani,
o curbura principali rlmdne neinglobati in acrilatul pldcii.
Ac{iune:
Distanlarea in "evantai" a celor doui fragmente de placd pe card le unegte, deci o lirgire
predominanti in zona anterioard a arcadei (favorabild pentru arcadele in "V"), asemdnitor
guruburilor in balama.
Se poate ob{ine qi o distanfare paralelS a fragmentelor aplicdnd doud sau trei arcuri Coffrn in
func{ie de tipul de despicare al pldcii (vezi{rg.3.61.).
Mod de activare:
inilial placa vine nesecJionatd din laborator; in qedinfa in care se doreqte inceperea activdrii
se secfioneazdplaca (datoriti tensiunii inmagazinate in sirma arcului Coffin, fragmentele
pldcii se depirteazd);
pentru activdrile ulterioare se aplicd un clegte crampon perpendicular pe planul arcului
Coffin gi se string fdlcile sale pentru a produce o turtire a curburii principale, ceea ce va
duce din nou la distanfarea celor dou6 fragmente.
Atenfie! in timpul activdrii este posibil ca fragmentele plicii si nu mai rimind in acelaqi
plan, arcul Coffin neavind tije de ghidare ca guruburile ortodontice (de multe ori este
necesard captugirea fragmentelor pentru a readapta placa la cdmpul maxilodentar).
Material:
r sirmd elastici (federhart, springhard) de diferite grosimi in funclie de aparatul la care este
aplicat:
- 1,0 mm pentru o placd maxilari despicatd median cu un singur arc Coffrn;
- 1,2 mm pentru un monobloc;
- 0,9 mm pentru arcul posterior qi 0,8 mm pentru arcurile anterioare la o placd despicatd in
"Y" in dentifia mixtd sau definitivi;
- 0,8 mm pentru arcul posterior gi 0,7 mm pentru arcurile anterioare la o placd despicati in
"Y" in dentifia temporard.
Confec{ionare:
secfionarea unui segment de sdrma egal cu periferia arcadei intre fefele distale ale molarilor
unu;
desenarea pe model a extremiteflor arcului Coffin gi a traseului acestuia (cu simetrie
sagitali qi transversald);
se incepe curbarea din segmentul median al curburii principale, curbare ce se realizeazd crt
mdn6, in timp ce clegtele doar fixeazd sdrma;
se fixeazi cu ceard pe model la nivelul curburii principale, astfel incdt tot arcul, inclusiv
I
curbura principali, sE se glseascd la o distanfa de aproximativ mm de fibromucoasa
palatind.
Variante constructive:
pentru dilatare paraleli (ca la gurubul monomaxilar): se aplici doul arcuri Coffin de
diametru mai mic fatd in fa16 (fig. 3.61.);
pentru placa despicatd in trapez (respectiv alungirea arcadei): se aplici tot doud arcuri Coffin
fald in fa$ (fig. 3.62.);
Caiet de lucriri practice
n5
Fig. 3.61. Plasarea arcurilor Coffin Fig. 3.62. Plasarca acuilor Coffin
pentu o distanlarepanleld a pentru o placd despicatd in tapez
fiagmen tel or pldcii despicate median.
penku o mirire radiarl a arcadei (at6t transversalS, cit gi sagitald) se folosegte o place in "y"
' la care se aplicd trei arcuri Coffrn (fig. 3.63.). (Pe ramura posterioari a Y-ului se plaseazd un
arc Coffrn cu un diametru cu 0,1 mm mai mare decat diamekele celor doui arcuri Coffin de
pe ramurile anterioare ale acestuia, respectiv: pentru dentiliile mixti gi definitivd se
utilizeazd sdrmi de 0,9, respectiv, 0,8 mm, iar pentru cea temporari 0,g gi 0,7 mm.)
Definifie: Arcul vestibular (AV) : element de acfiune din sdrmd plasat pe fala vestibularl a
dinfilor frontali in scopul producerii unor deplasrri ale acestora.
Clasificare:
a. AV active (pentru migciri ortodontice la nivelul dinfilor frontali);
b. AV pasive (pentru indepartarea buzei de arcada dentari);
c. AV funcfionale (pentri.r ghidarea mandibulei in propulsie sau retropulsie);
d. AV pentru pacienlii cu despicituri labiomaxilopalatine (DLMP).
Alcituire:
o curburd principala (fig. 3.64.) modelati la "forma ideald" a arcadei (intotdeauna dupi o
formi normali de arcad5, fig. 3.65.);
- .. ,,.;
lr6 Ortodonfie
Fig. 3.64. Arcul vestibular clasic, alcdtuit din Fig. 3.65. Modelarea corectd a curburii
cubud pn'ncipald, doud bucle de activare Si principale a arcului vestibular (in dreapta) Si
doui cozi de rctenlie. incorectd (in stdnga).
3.4.3.1 AV active:
Indica{ii: efectuarea unor deplasiri dentare in sens vestibulo-oral ale dinfilor frontali.
Variante constructive :
AV cu bucle: - rotunjite sau
- dreptunghiulare.
AV cu bucle triunehiulare.
Material:
sarme ehstici (federhart, springhard) de 0,7 mm.
Confecfionare:
a fragment de s6rm5 egal cu perimetrul arcadei;
o se incepe prin realizarea manuald a curburii principale;
a se noteazl locul de incepere a buclelor la unirea l/3 meziale a C cu2l3 distale;
a se confeclioneazA buclele rotunjit sau dreptunghiular in partea superioard dupi preferinf6
(diferenfa intre aceste doud tipuri consti doar in modul de activare).
Activare:
a prin turtirea sau accentuarea curburii;
a pentru cel cu bucle dreptunghiulare, prin desfacerea sau inchiderea unghiurilor;
a pentru ac{iuni nuanlate la nivelul unei muchii a incisivilor prin sffingerea sirmei
unui cleqte Aderer (trois-becs).
Ac{iuni: predominante la nivelul incisivilor, controlul efectuat asupra caninilor rezumAndu-
se doarla 1/3 meziald a acestora..
o oralizarea incisivilor (palatinizare, respectiv lingualizare):
- ac{ioneazdpfininclinare
. rl&i arnpld, dacd AV se plaseaz6 citre marginea incizall (oraLizare prin basculare -
fig. 3.67.a) sau
. rr&i moderati, daci AV se plaseazi cit mai gingival (oralizare mai corporealS - fig.
3.67.b);
- in funcfie de tipul de migcare dorit6, este necesari glefuirea specificd retroincizali a
bazei pldcii;
a b
. baza pllcii (prin fo4a de reacfie ce va lua nagtere in baza pldcii conform "Legii
acfiunii gi reacliunii a lui Newton"; atunci cdnd muchia cea mai orali se afli corect
pe linia acadei) sau
. un resort auxiliar (atunci cdnd muchia cea
normale a arcadei).
Pentru a permite derotarea va fi necesard gi glefuirea bazei plicii in mod corespunzdtor;
a b
r Modificiri pentru un control mai amplu asupra caninilor: bucle modificate in "deget de
&s o$s es
manug6" sau in "T" (oralizare, derotare sau alte acliuni - fig. 3.70 a,b, c)-
Material:
o sdrmi elasticd cu diametru de 0.6 mm.
Ac{iuni:
o Suplimentar fafi de AV amintite anterior: un control mai bun asupra caninilor, pe care ii
poate distaliza ugor, oraliza gi distooraliza. Desigur, el poate fi folosit pentru toate celelalte
acfiuni amintite la AV expuse anterior.
3.4.3.2 AV pasive
Defini{ie: AV care au ca scop scoaterea zonei frontale a arcadei dentare de sub acfiunea
buzei; in general, componente ale aparatelor funclionale.
Material:
o sirmd tare (hart, hard) cu diametre de 0,8 mm (neav&nd a1iune directd asupra dinfilor).
tn Ortodonfie
Alcituire:
. traseu asemenitor cu cel al AV active cu bucle rofunjite sau dreptunghiulare;
o la activatoare, piciorul distal al buclei intrd ?n activator in masa interocluzald-
3"4-3.3 AV tuncfionale
AV de propulsieifrg. 3.73.):
rol de ghidare mandibulard gi rol de deplasare activd (palatinizarea incisivilor superiori);
retenfiile la nivelul pldcii mandibulare;
curbura principali la nivelul incisivilor superiori;
Caia dc lucrEri Practice tzl
- mod de acfiune: pentru a inchide gura, pacientul este obligat sd efectueze propubiej,dr,
odat6 gura inchisd, musculatura incearcd sd retragd mandibula pe pozilia posterioari
obitnuite" ceea ce aplicd o fo45 de palatiniz.are la nivelul incisivilor superiori-
' ' ii
Atit pentru realizarea AV de retropulsie, cdt gi pentru cel de propulsie, este necesar ca cele'
doui modele sd fie fixate in ocluzie corectaE(vezi cap. 5.1).
Defini{ie: sunt AV pasive, care la nivelul curburii principale prezint[ cdteva ondulalii
verticale pe care este retenlionatd o pelotd acrilic5'
Indicafii:
de plastie de
. pe post de conformator, pentru a ghida cicatizarea la intervenfiile chirurgicale
,r"ttiU.rt ale pacienfilor cu DLMP bilaterale;
cu DLMP
o pentrlr a fr6na cregterea excesivl a bontului median (premaxild) la paciengii
tilaterale,la care acesta este extrem de proeminent'
foarte mult de
Atenfie! De obicei cregterea bontului median (a premaxilei) este frinati
cicatricele buzei superioare, pacienlii cu DLMp biiaterale ajungdnd
in final cu un profil
retrognar maxilar. iin
aceastd ffinarea bontului median este indicatd doar in sina;ii cu
"u,td
totul exceplionale!
^ __
tn
Ortodonlie
a'
RA cu acfiune orovestibulartr au ca scop vestibularizarea
sau derotarea dinfilor,
special a frontalilor, degi pot fi folosite cu succes gi
la dinlii laterali.
. RA in'5'(fig. 3.25.):
- extremitatea primei bucle se sprijind pe dinte;
- cea opusii este retentionatii in baza plicii printr_o
coadi de retenfie;
- se aplici de obicei pe un singur dinie;
RA in "8" (vezifrg.3.77.):
- doui bucle inchise;
- doud cozi de retenlie in acrilat;
- are plaja de activare mai redusd decdt RA in "S", dar declangeazi o fo4a mai mare;
- indicat mai mult pentru vestibularizareaunor din1i, mai pufin pentru derotiiri.
RA in *fP'(fig. 3.78.):
- ansi inchisl cu doui cozi de retenfie in acrilatul pl6cii;
- plaje de activare redus6;
- dezvolE o fo{i mare;
- este RA de elecfie pentru derotarea caninilor in cuplu de fo4e cu un AV.
poate acfiona pe doi sau patnr dinli vecini (de obicei cei
patm incisivii).
r
Fig.3-ll. Metodepnfru cre;terea RA mezidistale
(din Fmss).
C-aiet de lwriri practice
. RA liniar:
- pentru mezializarea sau distalizarea din{ilor frontali qi laterali;
- extremitatea sa liberi hebuie sd fie recurbatE pentru a nu leza mucoasa labiald sau
jugald;
- acfiune mai pu{in nuan{atd decdt a RA in "V";
- deoarece RA liniar are contact limitat cu fafa aproximalS, poate provoca mai ugor
incliniri nedorite ale dinlilor;
- la dinlii laterali existi pericol de rotare a dinlilor; de aceea i se asociazd un RA liniar
scurt, oral, ce va lua contact cu l/3 oral6 a felei aproximale. Acest ansamblu de RA se
numegte RA dublu (fig.3.83.).
Fig.3.83. RA dublu.
coadi de retenfie (ih bazd sau in peretele vestibular al unei gutiere laterale).
Scop:
o dezangrenarea arcadelor laterale;
a indlfare provizorie de ocluzie.
Realizare:
a se aplicd un strat sublire de ceari peste feft$'ocluzale ale dintilor laterali 9i peste croqete;
a prelungirea acrilatului bazei plicii pespifelele ocluzale ale dintilor laterali, deasupra
stratului de cear6. i5'...,
Fig. 3.87. Menlindtor de spaliu in cadtul Fig. 3.88. Menlindtorde srylru fixat Ia un
uneiptdci onodontice (masiv intermediar a@t singwcapdt
, bazei pldcii).
- fixe:
. fixate la un singur cafrit;
. fixate la ambele capete.
Men{initoarele de spafiu mobile sunt plicile cu menfinltor de spa{iu.
Protezele Kemeny sunt alclfuite dink-un intermediar masiv ancorat cu crogete cervico-
alveolare pe dinlii vecini spafiului edentat (pentru protezarea de urgenfi a unei edentafii
frontale).
Men(indtoarele de spaliu fixate la un singur capit (fig. 3.SS.) sunt realizate dintr-un inel
ortodontic cimentat pe molarul de qase ani gi o ansi sudat5, sprijinitn pe dintele mezial (utilizate
pentru absenla molarului 2 temporar).
Men{initoarele de spaliu fixate la ambele capete (fig. 3.89.) sunt inele cimentate pe
molarii de qase ani Ei pe din{ii de lapte meziali bregei, unite printr-o ansi sudati c5tre ocluzal.
Atenfie! Men$nitoarele trebuie controlate periodic, pentru a nu bloca sau devia din{ii
succesionali.
3.5.4 Scr.mr-LTNGUAL
Scutul lingual (fig. 3.90.) : un element funcfional metalic sau acrilic aplicat la placa
maxilari pentru a reeduca deglutifia infantild).
Alcltuire:
r gnlaj cu ondula,tii verticale sau orizontale de sdrm6;
r inglobat la partea superioari in acrilatulbazei pldcii superioare cdt mai anterior posibil, dar
in spatele proiec[iei incisivilor inferiori pe fibromucoasa palatini. Aceasti plasare este
necesari pentru a ocupa cdt mai pufin din spaliul enoral, permildnd inchiderea corecti a
gurii, frr.5a devia mandibula in pro- sau retropulsie;
o doul curburi:
- una orizontal5 paraleld cu linia arcadei gi
- una verticali paraleli cu felele orale ale frontalilor inferiori (fig. 3.91.);
o doud dimensiuni ale scutului lingual:
- una orizontal[ (dimensiunea dintre primele unitnli dentare in contact de la extremitilile
zonei de inocluzie verticald) gi
- una verticali (indlfimea spaliului de inocluzie verticald qi inilfimea fegelor orale ale
frontalilor inferiori + 1-2mm din inllfimea procesului alveolar, fere a ajunge in contact
cu acesta).
o dintr-o singurd bucat6, dacd baza pldcii este nesecfionati, sau din doud bucdfi, dacd placa
este despicatd median,
Ca*{de hrcr:iri 1raclie
poate fi imbrlcat in acrilat, mai ales la pacienlii carre preseazn hmh cu forp rnare pe scut,
pentm a Feveni tuiuni ate limbit
sennn tare (hflt, bard) cu diarnetru de O8{,9 mm
Planul inclinat: un element pasiv acrilic sau metalic aplicat bazei pHcii care arc ca scop
ghidarca mandibulei sau aerup$ei denhre-
Rol: descompunerea forfei biologice proprii aparatului dentomaxilar in componente cu
valoare ortodonSci- Astfel, fo4a venicald a mu;chilor masticatori ddicftori sau forF de enrp$e
denard se descompun pe planul inclina! genend componente cu direc$i gi sensrni diferite ce
acfioneazd in scop ortodontic- in absenla for,tei ApDM-planul inclinat ot" i".rt, neproducdnd
nici o rnodificare.
Clasificare:
. planuri inclinate folosite pentnr ghidarea erup$ei dentare;
o planuri inclinate folosite pentru rezolvarea angrenajelor inverse ftontale;
. planuri inclina$e folosite pentru ghidarea mandibulei;
. planuri inclinate comlonenf ale aparatelor funqionale"
Planurile inclinate utilizate penhu ghidarea enrpfiei dentare se ob{in prin qlefuirea lor in
baza plicii, in scopul de a dirija enrpfa dentare cdtre o pozifre mai favorabili.
Planurile inclinate pentnr ghidarea mandibulari pot fi:
o Gornponente ale plicilor:
maxilare,
- mandibulare sau
- ale ambelor (pldcile itoUt.).
. Ele pot fi:
- unice - anterioare - acrilice
- duble - laterale - metalice
- multiple
130 O*oaoqic
o are gi rol de inclinare vestibulari a incisivilor inferiori cu care iau contact (dacd nu se
doreqte aceasti vestibuloinclinafie, se poate adduga o gutierl frontald inferioard la planul
inclinat, care sI cuprindi 1-2 mm din muchia incizall a acestora).
Fig. 3.92. Plmul tnclina qlica Iaplaca Fig. j.93. Planultnclina qlica laplaca
maxilard penfiu propulsia mandibulei are o mandibulard pentu refr'opulsia mandibulei are o
tnclinare din ofier-osupeior spre Wero- tnclinare din anterc-inferior tn superu-posterior
posteior. ( placa B riick el- R eichenbach ).
Plumile acrilice multiple laerale = microplanurile inclinate (fig. 3.9a.) descrise la gutiere.
Cu ajutorul 1or, mandibula poate fi ghidati in retropulsie, propulsie de amplitudine mici 9i
lateralitate
3.5.6 PTAcnSDUBLE
Plicile duble :
ansamblul placi superioard gi placi inferioard, ce se indexeazd in timpul
migcdrii de inchidere a gurii intr-o anumit5 pozilie (retro-sau propulsie - fig. 3.95.).
Placa dubld MEII*: o placi dubll de prropulsie cu doui tije metalice ovalare de ghidare
larcrale ale plicii maxilare (frg- 3.97 -,3.98-)-
Plicile duble pot fi consnuite $i cu o singrnE tijn de ghidarc (Vorschubdoppelplaue
Schmilh) $i potpruenta doi magnEi de cobalt-smarium, cane seatnag-
Fig- 3-97 Pha dubld (din Fras). FE- 3-98. PIaa dubli MfrIler-
+ APARATE FUNCTTONALE
4.I MONOBI.OCACTTVATOR
Monoblocul este un dispozitiv ortodontic frmc,tional abfurit din trci porFrmi:
o placa maxilax{
o placamandibulart
o ma-sa interocluzaln (fig3.l.)
l
,/l'
I
c
Y
J
li
L
LY Ortodonlie
La nivelul arcadelor dentare gi rela{iilor de ocluzie se pot obline efecte pe dinlii izolali
sau pe grupe de dinfi, prin indepdrtarea, din masa interocluzald, sau din dimensiunea pldcilor, a
unor cantitifi precise de acrilat.
E5
in ngUra 45. eSe &monstrat modul in carc se poate p'roduce egresiunea unui dinte prin
actirme a$rym masei interocluzale.
Pe dispozitivul de tip monobloc s-au ap[cat forle exhaorale pentru a corecta dispunerea
sistemului de fo4e vis-i-vis de centnrl de rezisten$ al rmiHlilor ce se deplaseazd. Plasarea
oricfrei fo4e mai aproape de centrul de rezisten{5 va duce la o deplasare aproape corporald a
struchrii respective (fig-a-7-).
Dispozitivul monobloc-activator cu traqiune extraorald permite orientarea fo4elor
determinaie, pe de o parte, de monobloc, iar, pe de altr parte, de modelul de dezvoltare sau de
cel al anomaliei, astrel incat efechrl dorit pe maxilar gi arcada dentarl maxilarf sn poatn fi
calculat in prealabil (fie.a-8.).
{
l3E Ortodonlie
t
1
Astfel, o mcfiune aplicatd in sus gi inapoi printre cele doud cenfre de rezistenld (maxilar
gi arcada dentard superioarl) deterrrini un efect de rotafie posterioari maxilard gi anterioard
dentoalveolar6.
intr-o altd varianti, dacdvectorul for!6 este orientat in sus gi inapoi, dar direc{ia sa trece
sub centrele de rezistenfi maxilar qi alveolar, efectul va fi de intruzie molard qi extruzie incisiv5.
Rotafia este posterioard pe ambele fragmente (fig.a.9.).
Fig. 4.9. Tncliune occipiald. Vectorul forli trece inferior de ambele cente
rezistenlt. *-*,?o":ff:tr:si exauzivpe incisivi (dupd
"*t
Cu alte cuvinte, din punct de vedere ortodontic, prin orientarea direcfiei fo4ei se poate
influenfa atAt dispunerea planului de ocluzie gi nivelul de rotalie maxilard, clt qi pozilia
maxilarului in plan sagital.
Monoblocul utilizat poate fi, in principiu, orice tip descris la care se adapteazd o
tracfiune cu un model de arc facial (vezi tracliunile extraorale) (fig.a.10.).
Tubugoarele de ancorare ale arcului facial sunt prinse in masa interocluzald in dreptul
molarului de gase ani, dar, in misura in care sunt montate simetric, pot fi mutate cu 5-10 mm
anterior sau posterior (fig.4. 1 1.).
Jonc{iunea dintre monobloc qi arcul facial fiind rigidn, efectul ortodontic va fi acelagi.
Masa interocluzald anterioard va fi gi ea modelatS, astfel incdt si imbrace muchiile incizale ale
frontalilor. Tracliunea utilizati este in sus 9i inapoi, h a$a fel ca direcfia fo4ei extraorale sd fie
orientatd cdt mai aproape de cele 2 centre de rezistenfd. Fortele utilizate sunt intre 100 gi 400
glfo\d @e.a.n.).
Fig. 4.13. A: Morwbloc cu arc transpalainal, anse de totque gi nbuSoarepentru tracliune exdaonld. I,
tubuSor; 2, anse de toftlue: 3 , arc transpalainal. B : Ansd de torque Si efectul ei. I , ansd de torque; 2,
efect de torque; 3, masd interocluzald; 4, placd infeioard.
l{} Orto@i:
42 rr.Aculn VESrIBULARA
a b
Fig. 4.17. Pldcuya vestibuJafi cu inel. a, vedere ocluzald; b, vedere latenb4
Indicafii: "'
.
Alcituire (tipul clasic al'aparatului Friinkel: Frdnkel I): prezinti urmdtoarele elemente:
o doui pelote acrilice jugale:
- cu intindere:
. pe orizontali intre fefele distale ale caninilor gi felele distale ale ultimilor molari gi
. pe verticali intre fundurile de sac vestibular superior gi inferior.
- rol: indepdrtarea musculaturii jugale gi periorale de pe fa{a vestibulard a arcadelor,
creind astfel posibilitatea acestora de a se dilata sub acfiunea:
o tracfiunilor vestibulare efectuate la nivelul inserliilor musculare din fundurile de sac
o rrlUSCUlaturii limbii, ce nu mai este contracarati de musculatura externd.
- stabilitatea rezultatului este foarte buni intrucdt se modifici gi echilibrul muscular al
matricei musculare funclionale;
o doud anse de pozilionare in jurul caninilor superiori; _ .
Caiet de lucrlri practice 143
{t
Tipuri consffuctive:
o Frdnkel l pentru rezolvareaAnDM din clasa I qi IIl1 Angle,
r tipul ll pentru AnDM din clasele alVl SilU2,
tipul III pentru AnDM din clasa a III-a Angle,
o tipul IV pentru anumite ocluzii deschise scheletale.
Mod de realizare:
o separatie intre molarul de gase ani gi molarul doi temporar cdt gi intre canin gi primul molar
temporar (necesari pentru elementele de sdrmi ce vor asigura retenlia apartului pe cimpul
maxilar;
. amprentarea astfel incdt modelele sd evidenfieze gi aproximativ 5 mm din partea externd a
fundurilor de sac vestibulare:
f/$ Oftodol*t
':
Tfpd F.Rm (fig.4.t9- ):
. variantacel mai de intilnit{
r utilizatinprogna$ilemandibularre;
. construit invershnd arcurile vestibularc ate tipului I:
- pelotele labiale - in vestibulul superior (rol de stimulare a dezvoltiirii pe sagitali a
maxilarului);
- arcul vestibular se confecfionad,pentru incisivii inferiori;
- irrc palatinal asenrindtor (pentm stimularea evolutiei cltne anterior a incisivilor
superiori);
- pelote jugale cu masi interocluzalS-
5. APARATE ORTOTODONTICE FIXE
Aceste aparate, prin definifie, se {txeazlpe arcadele dentare, se activeazi numai de cdtre
medic, iar indepdrtarea lor duce, de reguld, la diskugerea lor.
5.1 MATERIALEUTILIZATE
elemente de
Elementele cu care aparatura fixd se aplicl pe dinli poarti denumirea de
agregare gi pot fi :
- ligaturi dentare,
- inele ortodontice;
- coroane qi gutiere ortodontice;
- rlqini speciale, in tehnicile adezive.
Ligaturile dentare se realizeazd cu sdrmi moale, care sd se poatd mula pe dinlii
pe.care
Inelele ortodontice sunt centuri metalice care se aplicd pe dinli neglefui1i, respectd
suprafelele dentare cu
parodonliul marginal gi nu inal{d ocluzia. Inelele ortodontice sunt lipite de
aparatura mobili
cimenturi speciale fluorurate sau nu, iar in mod exceplional pot face parte din
ca elemente de ancorare, fiind fixate de placd prin diverse
retentivitdli (fig.5.1.).
A
0 O
B
lJ
Cu un clegte cu frlci late se strAnge banda pe dinfi, in aga fel incdt aceasta si se adapteze
pe conturul fefelor laterale, frrda lezaparodon{iul marginal. Se indepirteazdde pe dinfi gi se
taie banda de tabl6 dupd sdmn, in funcfie de tehnica de cooptare folositd.
Cooptarea marginilon Pentru metoda cooptdrii marginilor prin sudurl electricd in
-
puncte, banda de tabl6 se taie la I 1,5 mm de semnul l6sat de clegte la unul din capete. Sudura
electricd in puncte este o metodl rapidl gi ugoar6, care se aplicd olelurilor inoxidabile folosite in
ortodonfie, producind puncte de sudurd rezistente.
_ _ ,,i
Ortodon{ie
148
urmlrind
Adqtaea inelului.Inelul astfel raliz,at se adaptadpe d.inte, ata!-transversal'
la distanp de 0,5 - I rnm
toate curburile acestuia, cit gi axiar, pentnr anulszaparodonliul, fiind
gi a nu inn'F ocluzia (fig-5.3-)-
Fig.
4;
5.j. Aplicoeainelului pe diue in vederea
adaptnrii
Se poate ldsa la nivelul fosetelor meziale ori distale cnrc un pinten, pentnr a servi la
aplicarea precisi in momentul cimentirii (fig's'a')'
operaliunea de
Inelele se bizoteaza la margini, Dd ales cele frontale, pentnr a u$ura
pe dinte' Trebuie men{ionatii
brunisare, executati de medic pentm oblinerea adaptnrii maxime
care caz porfiunile neadaptate
situalia speciald, aceea a adaptirii inelelor pe dinsiglobulogi, in
Pliul astfel format se
intim se strang cu ajutorul unui cleEte Hawe p6nn h etangeizarea pe dinte'
doud per,ti qi se puncteazi
seclioneaza pe to# ini4imea lui, dupd care se suprapun cele
(ne.s.5.).
Criet de lucrtui practice r49
@
tr
Fig. 5-5- Adaparca inelului p dinsii fionali prin realizarca unui
pliu la nivelal strynfeyelorapmximale (dupii Ptcne Vion).
Inserfia inelelor se rcali?ea"i, prin presare cu policele gi, apoi, prin impingere, cu un
dispozitiv de introdus inele (fig.5.5.).
Fixarca pe inel a elementelor anxiliare ridicd atit probleme constnrctive, care f,n de
concep{ia aparatului, cit qi probleme de execufie, care {in de materialul gi de tehnicile utilizate.
De regulS, bracketurile sunt ataqate prin sudurl elertrici in puncte, iar tubugoarele - prin lipire
cu lot.
150 Ortodonlie
Pozitionarea bracketurilor trebuie realizatl corect, atet in sens vertical, cdt qi in sens
oizontal, in funcfie de scopul ortodontic urmerit, dar, in acelagi timp, sd nu lezeze formaliunile
mobile cu care vin in contact.
Unirea dintre doui sau mai multe componente metalice ale unui aparat ortodontic poate
fr realizatS' fie prin sudurd electricd in puncte, fie prin lipire cu lot.
Sudura electrici in puncte se adreseazd ofelului inoxidabil, utilizat larg in ortodongie. pot
fi unite prin suduri capetele benzilor care formeazl inelele, elementele auxiliare pe inele, ginele,
etc.
Unirea lor poate fi definitivi sau se poate realiza intr-un singur punct, astfel inc6t sd
existe posibilitatea modificdrii poziliei celor doud elemente.
Dupi stabilirea poziliei de ftxare, acestea urmeazd sd fie solidar legate definitiv prin
lipire cu lot.
Principiile sudurii electrice in puncte sunt prezentate in fig.5.7.
nr$lrh5a."/
Temperatura la care se executi sudura are o importanfd foarte mare penfru calitatea
punctului de sudurl obfinut.
Ridicarea temperaturii in intreaga piesd de sudat duce la oxidarea suprat-elelor ;i
modificarea structurii modelului. Efectul poate fi mult ameliorat utilizAnd dispozirive care
efectveazd sudura intr-un timp foarte scurt. in acest fel, oxidarea qi afectarea strucrurii meralului
nu sunt prezente dec6t shict la nivelul suprafefei de sudur6. in general, timpul de suduri esre
limitat la l/25-l/100 parti din secund6, operatorul regldnd doar intensitatea curenrului (fig.5.8. f "
Fig. 5.2- Variap'a rezistmyei elecuice inne Fig. 5.3. A : Sudum prin punctae a uui
elecrozi: rezistenya uariazi cons iderabil in ae dkpozitiv auxiliat; I, element mobil:2, element
eletozii A Si B. in interiorut elecfrozilor, <zuriliar;3, brcl;4, elcctdfix;5, clestc. B:
la ftwerca cuentului elrctic este incdlzirca cuajworul qamului elcaric de
rcdusd - E6). in piaele de sadat, - W(r) sadui a zoncktr tn ved.erca tipirii cu lot: 6,
eletid ate in genent ridicatd" inae elemente de suda pefi6 7,firprircipl.
eludod Sipiesa de sudat rczistea;a electnbd
estemai ndicatd - R{w)- ind-epiesele desudal
rezistenla electicd este cea mai mare, ceea ce
face ca inue acata si sepducd plastifrerca
meblulu i Si infrepdtttaderca celor doud
supnfe{e m e talice (dupd A dant s ).
BRACKETTJRI
frg. 5.11. Btrcketul lui Angle Fig. 5.12. Brrcket twin Fi7.5.13- Bnrcket Begg
{din Schmuth). ( siunez)( din S clun uth). {din Schmurh)-
Sistemul Standard Edgewise (SET) a fost imaginat de Angle sub forma unui arc
rectangular de dimensiuni de 0,55 x 0,7mm {.O22" x .028"), care se fixeazA de dinfi prin
introducerea cu partea ?ngustn in ataqele (attachment-urile) concepute in acest sens, ceea ce a dus
la denumirea sa de citre Angle ca sistem "edgewise" (engl. = "introdus pe muchie")- Astfel'
arcul are partea mai lati pjrpendiculard pe fa{a vestibulari a dintelui (vezi fig. 5.1l-)-
o Inilial bracketurile erau sudate de inele, dar astdzi ele prezinti o bazd tealiz'atl retentiv (ca o
plasd de sirrri), care permite lipirea lor directi pe suprafafa smalfului.
r Partea activi a bracketului se nume$te slol gi este jgheabul rectangular, in care se aplicd
arcul. Jgheabul are trei perefi:
- unul profund l6ng6 baza bracketului,
- unul superior gi
c
t
ls4 Ortodonlie
- unul inferior;
r prtele vestibular lipsegte gi este zona prin care se va introduce arcul;
o xtrerritllile superioar6 gi inferioari ale slotului sunt recurbate spre baza bracketului;
formdnd aga-numitele aripioare, care permit aplicarea turei sArme de ligatur[ sau a unor inele
de alastic pentru fixarea arcului in slot (vezi fig. 5.t2.).
Bracketurile Standard Edgewise au toate sloturile identice (fig. 5.15.a), ele diferenfiindu-se
doar prin aspectul bazei bracketului, care este plati pentru incisivi gi recurbati pentru canini gi
premolari.
Din aceasti, cauz[, aplicarea unui arc rectangular in sloturile bracketurilor SET ar duce la
alinierea tuturor felelor vestibulare la arc Ai ar paralelizardddcinile tuturor dinfilor, atdt din punct
de vedere meziodistal, cAt gi antero-posterior. Aceasta ar insemna o pozilionarca nefrziologicd,
nocivS pentru aparatul dentomaxilar. Din acest motiv, arcul rectangular in tehnica SET trebuie
si prezinte angulatii de trei ordine in cele trei planuri spafiale.
Deoarece realizarea acestora necesiti o precizie mare, mulli practicieni au fost preocupali de
simplificarea metodei, incercind s6 elimine prin designul bracketului indoiturile laborioase de ia
nivelul arcului.
Astfel, in tehnica Straight Wire se compenseazd:
o indoiturile de ordinul I ale arcului ideal (nec:sare pentru grosimile vestibulorale diferite ale
dinfilor) prin grosimi diferite ale bazelor bracketurilor (in-out),
o cele de ordinul II (necesare pentru inclinarea axiald, meziodistali a dinfilor) prin inclinarea
meziodistalS a sloturilor (tip) qi
o cel de ordinul III (necesare pentru angularea axialli vestibulooralI a dinlilor) prin frezarca
angulati vestibuloorald a sloturilor (torque) (fig. 5. 1 5.b).
.\
I \qr ..\
\ \ fEo'\-_.
fcj
\ \,,
\ffi'*7
It
o Aceasti tehnici foloseqte un arc ideal drept, ce prezinti doar forma curburii principale a
arcadei, oblin6nd o pozilionare predeterminati a dinlilor prin frezarea slotulului cu diferite
angulafii fap de baza bracketului.
o Avnnd in vedere ci bracketurile SWT sunt confec{ionate individual cu in-out, tip gi torque
(compensdnd indoiturile de cele trei ordine), a fost necesard introducerea unui sistem de
identificare, plasat de obicei gingivodistal, pentru identificarea bracketurilor gi plasarea lor
corecti ca orientare.
o Deoarece arcul va alinia bracketurile unul l6ngi celdlalt la aceeaqi inal1ime, implicit gi
dintilor le va fi transmisi aceeagi aliniere. Din aceasfi cauzA, pozifionarea corecti a
bracketurilor este esen{ial6.
a) Pozi{ionarea poate fi fEcuti pe fafa vestibulari (99% cazuri) sau pe fala oralS
(tehnicile linguale).
Existi doud variante de pozilionare a bracketurilor pe fa[a vestibulard a dintilor:
Prima metodd folosegte anumite criterii standard de pozifionare faF de punctele
anatomice dentare.
I. Pozilionarea verticald: se face respect6nd anumite distan{e intre marginea incizall sau
ocluzall a dintelui gi slotul bracketului, valorile citate in literaturl fiind diferite de la autor la
autor.
La arcada inferioarS, distanla intre slot gi margineaincizald este dupd unii autori aceeagi,
variind de la pacient la pacient intre 3,5 - 4,5 mm. Al{i autori considerd c6, atunci cdnd caninul
are un cuspid mai pronunlat, distan{a la nivelul iui va fi mai mare cu 1 mm, iar altii folosesc
drept ghidaj urmltoarele distan{e: pentru incisivi gi molarii de gase ani, 3,5 mm; pentru
premolari, cdte 4 mm; iar pentru canin intre 4 - 4,5 mm.
Pentru arcada superioard, primii autori plaseazd bracketurile tot cu o distanfi egal6 intre
slot gi marginea incizall, cu excep{ia incisivilor laterali, la care distanla poate fi mai micd cu 1
mm. Al{i autori plaseazd bracketurile mai diferenfiat, gi anume pentru incisivii centrali,
premolari cdte 4 mm, pentru incisivii laterali 3,5 mm, pentru canini 4,5 mm 9i pentru molarii de
qase ani 3,5 mm.
O alti reguli de pozilionare, care ia in calcul dimensiunile diferite ale dinlilor, la divergi
pacienfi, este cea utllizatil de Andrews. Acesta stabilegte inillimea la care trebuie sI se plaseze
slotul bracketului pe premolari, o noteazd cu x, gi aplici pentru ceilal{i dinfi urmdtoarele valori
(fig.5.16):
- supeior.'Ic x; Il x-0,5; C x+0,5; Pm x; Ml x-0,5; M2 x-l
- inferior I x-0,5; C x+0,5; Pm x; Ml x-0,5.
Plaiarea verticald a bracketurilor este foarte importantd, deoarece, datoritd curburii fefelor
vestibulare, prin plasarea bracketurilor mai sus sau mai jos, pot fi influenlate valorile de torque
gi deci se pot genera inclindri orale sau vestibulare nedorite ale dinlilor. De aceea, este necesard
plasarea slotului in dreptul bombirii maxime coronare.
2. Poziyionarea mbziodistald:in general, se plaseaza pe mijlocul coroanei dentare, deci la
mijlocul distanfei meziodistale. Unii autori plaseazdbracketurile excentric pe dinfii rotafi, rylt*
u ob1in" o parghie mai mare de rotafie. Allii sunt impotriva acestei metode, deoarece necesiti un
recolaj ulterior al bracketurilor in pozigie corecti.
3. Pozitionarea orizonuld a sloturilon la SET toate sloturile sunt orizontale.
r56 Ortodo4ie
pensulara bazni cu un lac denumit 'primer", care face legltura intre compozit gi masil
acrilice.
Cenmid:este foarte fizionomici, dar prezintd o fric{iune foarte mare intre slot gi arc. Un alt
dezavantaj este faptul cd este foarte casanti. In plus, au fost sesizate incidente in momentul
incercdrii de indepirtare a bracketurilor de pe suprafafa dentard, observdndu-se fisuri gi
fracturi ale sma{ului. De acena, de multe ori, trebuie indep[rtate prin qlefuire, pentru a
preveni smulgerea sma{ului, ceea ce consumi timp indelungat operator Ei poate afecta gi
smalgul dentar, deoarece limita ceramici-compozit-smalf este uneori destul de greu de
observat. $i aceste bracketuri necesiti tratarea baz,ei lor cu un primer special.
5.5 ARCTJRI
Arcul :
elementul principal care corecteazi pozigia dinfilor prin fo4ele ortodontice
declangate la nivelul dinlilor. Aceste forle ortodontica iau nagtere datoritl tensiunilor inmagazinate
in stnrctura metalici a arcului prin defornrarea sa in momenhrl fixdrii in sloturile (gheaburile)
bracketurilorprin module de elastomeri sau ligaturi de sdrmS-
Forma de pornire: forma ideald de arcadi. De aceea, acest arc este denumit "arc ideal". El
este modelat astfel incdt ar putea fi introdus pasiv in bracketurile lipite pe fefele vestibulare ale unui
pacient cu o ocluzie ideald.
Materiale utilizate (fiecare calitate de arc avind anumite indicafii terapeutice):
o o!el,
a aliaj de nichel-titan,
a aliaj de titan-moliMen,
o Australian Wire.
Secfiuni:
a rotunde,
a pdFate,
O rectangulare.
Dimensiuni (schimbate succesiv la acelagi cazinfuncfie de etapa terapeuticd):
o 0.014" o
0.016 x 0.016"
158 Ortodonlie
ft
ln
parte.
/l/l\\\ /\/\/lll
,w @.'-
ffim
- d66S
Fig. 5.17. Elementele de ordinul Fig. 5.18. Elementele de ordinul 2 la arcut ideal.
I la arcul ideal, compenseazd compens eazd in c Iinaliile ax iale
grosimile difeite vestibulo orale meziodistale.
ale dinlilor.
Caiet de lucriri practice 159
AlcItuire:
o doui clavete (recurbarea extremitii{ilor arcului) ce se fixeazilin doui tubugoare ovale fixate
pe felele palatinale ale inelelor molarilor unu superiori;
o bard transpalatinal5 cu o bucld in fonnl de "(J" deschisd cdtre anterior, care in anumite
cazui poate fi folositi pentru expansiunea sau contraclia arcului. Bucla trebuie si fie
centrati, iar arcul trebuie si aib5 un traseu simetric gi paralel cu fibromucoasa palatinl la l-
1,5 mm de aceasta.
Indicafii:
o stabilizareapozi;iei antero-posterioare a molarilor de gase ani;
o derotarea molarilor;
o exp&rsiune sau contraclie la nivelul molarilor;
o ajuti la distrlizarea molarilor unu.
5.6.2 ARcUTLTNGUAL
Alcituire:
doui clavete (recurbareS extremitililor arcului) ce se introduc in doud tubuEoare ovale
sudate pe felele linguale ale inelelor cimentate pe molarii de gase ani;
arc periferic cu doui bucle de activare (in formi de "U") deschise cdtre ocluzal gi paralele
cu
fibromucoasa linguali. Traseul anterior al arcului este paralel cu coroanele dentare, pe care
se sprijind atunci cind obiectivul terapeutic o cere.
Caii de lucxei pmctice 16l
Indicatii:
. Fsfarea sau mlrirea lungimii arcadei inferioare;
. stabilizarea molarilorin timpul tratamentului activ;
. ment'nitorde spaliu-
5-6-3 DrspozrrrwnNeNce
Alciltuire:
doui clavete ce se introduc in tubuEoarele ovale sudate pe felele palatinale ale inelelor
cimentate pe molarii de gase ani szu cele doui extremiti$ pot fi sudate direct pe inele;
a arc palatinal cu traseu paralel cu fibromucoasa palatinl" la distanF de aceasta (l-1,-5 mm);
o o pelotl acrilicl (in zona centrali a arcului) ce ia contact cu zona retroincizall superioari
(fig. 5.23.). Pelota este lenticularl gi trebuie sd nu vini in contact cu parodonfiul marginal al
incisivilor superiori, in caz contxar putind produce distrucfii parodontale masive. Pen[u ca
si se poate reten$ona pelota acrilic5 pe arc, acesta,prezinti o retenlie in formi de W.
Fig. 5.22- Dkpozitivul Nance -vedere Fig. 5-23- Dispozitivul Nstce - vedere
Ioterdd. ocluzdi
t62 Ortodonfie
Indica{ii:
prevenirea mezializdrii molarilor de gase ani in timpul distalizdrii caninilor in
spafiile
postextracfionale;
mdrirea ancorajului atunci cdnd nu se efectueazd migcdri active la nivelul incisivilor (altfel
poate apdrea un conflict intre rddicinile incisivilor gi pelota acrilici);
la diverse dispozitive introrale de distalizare a molarilor.
Alcituire:
patru bucle helicoidale de activare (paralele cu fibromucoasa palatind), doud anterioare gi
doui posterioare, unite intre ele prin trei segmente de sdrm6. Cu exceplia zonelor de contact
cu dinfii laterali qi inelele molarilor 1, intregul arc trebuie si fie paralel (distanfat la 1-1,5
nim) cu fibromucoasa palatind sau festonul gingival;
distal de buclele posterioare, arcul are un traseu limitat, de 1-2 mm, dup[ care este fixat prin
sudare sau introducerea unor clavete pe fefele palatinale ale inelelor de pe molarii de 6 ani;
doud brafe (anterior de molarii de 6 ani) ce iau contact cu felele orale ale dintilor laterali
(molari de lapte sau premolari qi canini).
Indicafii:
expansiunea arcadei maxilare.
Caiet de lucrtrri practice
Acfiune:
expansiune anterioard, posterioard sau paraleld - in func1ie de punctele alese pentru activare
(anterioare, posterioare sau ambele).
5.6.5 Lrp-euMpen-ul
Lip-bumper-ul (fig. 5.25.) = un arc vestibular cu pelotd labiald anterioard.
Alcltuire:
pelotd acrilicd sau din material plastic retenfionat pe po4iunea central[ a arcului (aceastd
pelotl este plasatd la distanli de procesul alveolar, astfel incAt depirteazdbuza inferioard de
acesta);
a arc vestibular cu traseu paralel gi la distan{i de arcadele dentoalveolare;
o doui bucle sau indoituri stop la extremitifi, care opresc culisarea arcului in tubugoarele
vestibulare ale molarilor de qase ani.
Ac{iune:
permite arcadei inferioare expansiunea antericard (indepdrtdndu-se acfiunea restrictivi
buzei inferioare);
cregte ancorajul prin aplicarea unei fo4e distale asupra molarilor (prin presiunea distald
buzei inferioare).
Fig.5.25. Lip-bumper.
6. DISPOZITIYE ORTOIIONTICE EXTRAORALE $I TRACTIUM
ro
tn vedera zupliment5,rii efectului ortodontic prin mlrirea znnei de sprijin, se utilizeazl in
nulrlgr(Xtse caanri ancoxarea extraoral5" avind ca sens de aplicarc a forfelor sensul prxterior, in
scopul dishlizerii dinflor, sau sensul anterior, cu scoprl mezialidii dinfilor sau a maxilarului
superior.
Durata de purtare a fo4elor extraorale poate varia in funcfie de necesitilile tratamentului,
dar tiryul minim nu trebuie scizut sub 10 ore din 24- ln vederea aplicSrii unei fo4e in sens
posterior, forfele ortodontice date in general de benzi elastice sunt ancorate pericervical sau pe
capeline parietale. in acest fel forla poate fi dirijatii nu numai inapoi, dar qi in sus sau in jos.
Se adicn aparatelor fixe sau mobile intraorale cu ajutorul unui dispozitiv intraoral-extraoral
g;re se flureaznfie la nivelul molailor, fie direct pe elementul activ vestibular, fie prin intermediul
bazei aparatului.
1. Headgear-ul este alcltuit dintr-o por,tiune ves'tibulard gi o por,tiune extraoralE legate intre
ele la nivel central fix sau articula! ca in tehnica Mulin (fig-6.1., 6-2-).Por,tiunea vestibulard" de
formd arcuit5, se realizmzila distan{i de arcul dentar gi prezinti in regiunea posterioard doul bucle
in formi de,,u- orientate citre vestibulul superior. Se realizeazAdin sarme inoxidabil5 cu diametrul
de 1,5-2 mm, iar cea intraorali are diametrul de l-1,15 mrn.
fr9.6. I- Principiulttuluifrial- FI, E, fo4e frg- 6.2. Mdul de insumarc al fo4elor extaonle-
extrrcmle.
Caiet de lucriri practice 165
Fig- 6-3. Arccieta efutului dedisbliarc a dingilor latenli cu efeal in plaa vertical dat de frac!'una exnaonli de
distalianr. A:Tncliunea in jos Si iaapiya ava ca ef*t disAliana Si egresiuna mnelor latenle- B:Ttaqtiuna in sus
Si inapoi va al,ea ca efet disaliara Si ingtwiunea mnelor latenle-
L-
rrasFrriea exlraorala EeDure sa re cle aproximativ 500 g la lnceputul tratamentului gi poate
fi crescuti pind la 1500 g (Isaacson).
Fixarea tubugoarelor pentru tracfiunea extraorald se face la nivelul molarilor
1 sau 2
definitivi, vestibular, prin sudurd cu lot (daci inelele nu sunt prev6zute din construc{ie
cu tuburi).
2. Cirligele in formi de ,rJ" (Steiner) sau ,,C" (Schudy) sunt dispo zitive care permit
aplicarea de forfe direcfionate posterior gi superior pe-aparatura fiie, dar
in unele condilii pot fi
folosite gi pe aparatura mobild (fig.6.6.).
JJ
Fi s. 6.6. A rcur tn' t "
^rlr"iiJiT;i.,
o,, arcut tn " c " aI lui
orursrtlglg rlr lorlna oe ,rJ . se ancoreaza pe arcun drect sau pe drspozitive cu formd de
,,levier" sudate la arc.
Jugurile sunt dispozitive care culiseazi pe arcul aparatului fix transmi,t6nd forfele distal
(frg.6.7., fig.6.8.).
?n \
?J-m,
\_r 6
Fig. 6.7. Schema lui Menifield ( 1970). Fig. 6.8. Schema lui Merrifield ( I 970), sec[iune.
Caiet de lucrdri practice t67
T.Masca faciald tip Delaire. Tracliunea sagitald meziali realizeazl, mezializarea din{ilor
superiori, stimuleazi dezvoltarea sagitalA a maxilarului superior, avdnd ca urrnare avansarea
acestuia fap de baza craniului, concomitent cu inhibarea dezvoltirii mandibulei qi rotafia de tip
anterior a acesteia (fig.6.9.).
Fig. 6.9. Dispozitiv extraoral Delaire. A: V edere din fafi; B: V edere din profil; I , pelotd
frontald;2, bad laterald; 3, pelotd mentonierd; 4, arcprelabial; 5, sistem de retenfie a
elementelor elastice: 6. bandd elasticd nericeruicald.
Forfele sunt dezvoltate de gume elastice aplicate intre dispozitiwl extraoral gi aparatul
intraoral (fig.6.10.).
l-
Ortodonti,e
Dispozitivul inEaorat tnebuie si respecte cdteva condigii care devin esengiate in vederea
fimqionirii complexului gi anrmre:
- se ancoreze intneaga arcada superioari in bloc,
asffel incat hacfiunite si se repartizeze in
mod egal;
- se deblocheze rela$ile de ocluzie- c11e, de regul5,
in cazul utilizirii dispozitivului, sunt
inverse la nivelul zonei frontale gi de clasa
a rtia la nivelul zonelor laterale;
- sn prezinte cel pqin doui zone (cedlge)
de aplicare a fo4elor extnaorale;
- in practicr se utilizeazi de obicei *"-o*r* p" g,r4".",
care satisface condigile anunfate mai
sus (fig.6.11.).
Fig. 6. I I - Varian6 a mistii Delairc
mdifiatii de $coala lyoned- I,peloEi
mentoniefi 2, peloE fionali 3, barc
parutaale.
-sus
9i o zoni de acliune mentonierl - bdrbila- Fo4a pe carc o dezvolti esd ;bhce de jos in gi
dinainte inapoi 9i este dezvoltati de benzi elastice. Sensul acEiunii poate fi predominani vertical sau
distal' avind insi intotdeauna o mmponenti mixti- Indicagiile ei terapeutice gi efectele ortodontice
in plan sagital pot fi inlocuite cu eficienfE crescuti de sistemul extraoral Delaire, in marea
majoritate a cazurilor.
frg- 6-12- fincliune de Clasa a II-a Fig- 6-23- Tnqtiune de Clas a III-a
Tncliunile de Clasa l sunt destinate egresiunii din$lor pe care sunt aplicate, ca $i rotaliilor
de tip anterior mandibular.
Un tip de tracgiune de clasa I, preconizat de Ho@ este de.stinat efectuirii saltului articular in
angrenajele inverse laterale (fig.6.1a.). Capetele de tracfiune sunt plasate oral qi vestibular, astfet
incit dispozitivul elastic traverseazi oblic planul de ocluzie. Dispozitivul necesiti indlfare de
ocluzie provizorie, in t ederea credrii condiliilor efectuirii saltului artiiular.
fncp'unite de Clasa a II-a au ca scop mezializarea mandibulei Ei a dinfilor arcadei
inferioare, precum gi distalizarea dingilor arcadei superioare. Ele se aplicl in malocluziile de clasa a
II - a pe aparate fixe montate pe arcadele superioari gi inferioarS- Pot fi aplicate gi intre aparate fixe
montate pe arcada superioari gi aparate mobile montate pe arcada inferioara-
Tncp'unile de Clasa a III-a sunt destinate retmdirii mandibulare gi distalizdrii dinfilor
inferiori, cit gi meziahzini'dinEilor superiori- Se aplici in malocluziile de clasa a III-a, in aceleagi
condifi de ancorare ca gi tracgirrnile de clasa a II-a-
7. DTSJUNCTIA
#m (a)
- A*
aF F-
FF?,I\
luil
I Il lt
\
t-aN.\ i.
-J-r.d-jr
(b)
Fig. 7.1. Modelul de deplasare afragmentelor maxilare tn disjunctor. (a): Aspectul maxilar
ar aparafit! fi.r de disjunc{ie; (b): A spectul mctrilar ctt aparatul tn vedere frontald;
(c): A spectul maxiLar cu aparatuL tn vedere axiald.
I, fo4a ortodonticd; 2, centru de rotalie al Surubwilor; 3, centru de rotalie pteigomaxilar;
4, efect onodontic oblinut; A, baza maxilari; B, procesgle alveolare.
Caiet de lucrdri practice r7l
De cealalti pafie se plaseazi disjuncpla ulnanpidd, in care, sub anestezie, in una sau doui
etape se activeazi compla gurubul de disjunclie. Aceasta din urmd se efectueazi intr-un serviciu
specializag in condi$i de stationar.
tAI -.^'.
NI h
' '
TUi 15
AYN
tLN
il
il
O alti consecin!5 semnalati de adep{ii lergirii prin disjunctie este maleabilizarea suturilor
perimaxilare, efect care poate fi utilizat atit in aqiuni verticale pe maxilarul superior gi in
special prin acfiuni sagitale (Angle Clasa, a III-a combinat cu masca Delaire sau tracfiuni
Clasa- a ltr-a).
7.7 RECIDIVA
Factorii de recidivi dupd disjunclie au fost grupafi de Donald J. Timms in l98l dupi cum
urmeazS:
o revenire elasticS;
. reparafie qi reorientare;
r rernodelare osoasd.
Reventrea elasticd are doar un efect de scurti durati qi apare doar in momentul in care
dispozitivul de expansiune este indepirtat in timpul sau imediat dupd expansiune, cand forlele
mari inmagazinate in sistem produc o revenire elasticd imediati de 2-3 mm in momentul
indep6rtirii dispozitivului de expansiune.
Repartifu Si reoientuea se referi la fesutul conjunctiv colagenos-
Modelarea osoasd reprezinti, un factor a cirui relevan{i nu este strict determinati, date
despre acest fenomen oblin6.ndu-se prin studiul zonelor periodontale gi suturale- Pentru ca
diferitele zone ale maxllaruIui sd se coreLeze cu noua situagie creaGi consecutiv expansiunii,
este de presupus cd la nivelul lor au loc procese de adaptare. Timpul in care se produc aceste
modificdri adaptative este destul de lung, hind posibil si fie influen{at de o perioadi lungi de
contenfie, moment in care se presupune cd se realizeazl gi adaptarea pir,tilor osoase maxilare
neimplicate in mod direct in procesul de expansiune.
174 Ortodonfie
7.3 CONTENTIA
Contenfia imediati, dupi trei luni de la ultima activare a dispozitivului ortodontic, poate fi
realiz-atd cu o placd palatinald. Este foarte important sI sb aplice contenlia imediat dupi
indepirtarea disj unctorului.
Dacd disjunclia a fost o etapd a unui tratament (cum este de obicei), iar aparatul de
disjuncfie a fost ancorat pe inele prevlzute cu dispozitive necesare auxiliare, dupd o lund de
zile se poate continua deja cu tratamentul fix poliagregat, cdgtigdnd un timp prefios. in
momentul indepirtdrii disjunctorului, elementele de ancorare ale acestuia se recupereazd, iar
placa palatinali de conten{ie este inlocuiti cu un arc transversal palatinal, fie de tip quad-
helix, fie Goshgarian.
La inceputul disjunc{iei, dacd in planul de tratament sunt previzute extracfii dentare, este
bine ca acestea sI fie temporizate pdnd la ?ncheiereafazei de disjunclie, din doud motive, 9i
anume:
1. dintele de extras poate constitui un element de ancorare foarte bun in vederea aplicdrii
aparatului de disjunc{ie;
2. mdrirea diametrului transversal al maxilarului poate modifica bilanful de spa{iu la -
nivelul arcadei superioare.
7.4 REALIZARBADISJT]NCTORULUI
A
B
tn
faza urmitoare, $urubul este plasat cdt mai addnc in boltd, pentru ca momentul de
basculare al arcadei superioare sI aibd un centru de rotafie cdt mai inalt (fig.7.5. A, B).
Dupi executarea operaliilor de sudurd constructia la finalul ei trebuie sE fie perfbct
lustruiti qi sd prezinte cdt mai pu{ine zone retentive (fig.7.6.).
Aparatul, cur4at d.e urmele de pasti gi igienizat, este aplicat in cavitatea buca16, inserfia
inelelor realizdndu-se treptat. Este de preferat ca disjunctorul sd rim6nd 2-3 zlle in cavitatea
bucali inainte de cimentare, fapt care va permite in momentul cimentdrii o aplicare mult mai
ugoari gi mai corecti (fig.7.7.).
176 oftdo4b
Cimentarea inelelor se va face conform tehnicii utilizate arterior, iar suprafefele ocluzale
ale inelelor vor fi acoperite cu bandi adezivipe perioada de pnzia cirnenurlui-
AItI varianti este reprezentatl de ancorarea molarui de qase ani cu ajutorul inelelor
p
ortodontice qi la nivelul primului gi celui de-al doitea molar temporar prin tehnica colajutui pe
suprafefele orale- C-olajut se efectueazd drryI cimentarea ineielor pe molarii Ce gasq
ani
(fig.7.8-).
A
8. CONIENTIA
Modificiri:
arcul vestibular poate fi realizat cu incercuirea distali a ultim
8.2.);
a aplicarea de cArlige pentru tracliuni elastice;
a aplicarea unor pelote de acrilat pe arcul vestibular in scopt
torque-ului dinlilor frontali etc.
(::ir-ti,\
8.4 PosrrroNsnul
Positionerul (fig. 8.4.) = un aparat bimaxilar alcStuit din doui gutiere unite la nivel ocluzal.
Realizat din:
o cauciuc special sau
o masa plastici speciald.
Confecfionare pe un model set-up, dupi corecturile mici efectuate pentru perfecfionarea
poziliilor dinfilor (vezi modelul de set-up).
on&*re
rg{,
la
Indicafii: mici corecturi ale poziliilor dinlilor gi obfinerea unei intercuspidiri optime
ce pot avea
sfrr$itul tratamentului- Astfel, positionerul face parte din acele aparate de contenfe
gi rol activ.
\r
85 Sprmrrrcsrrronsn {RrrnnvnnwcurmnA}
Avantaje:
a sunt u$or de purtat fiind foa-rte subliri 9i nevoluminoase,
a nu deranjeazi pronunlia"
face ca pacientul
a sunt invizibile, dind chiar un luciu foarte atractiv din-tilor frontali, ceea ce
sd coopereze desnrl de tiine in general;
pot fi folosite ca gutierd suport pentru un gel de fluorizare'
Variante:
a rigide sau
a elastice.
g. REPARAREA $I tXrnnlrl\EREA APARATURII ORTOIIONTICE
continuare se introduce in vasul de presiune timp de 20 de minute). Opera{iunea este dificili gi,
incazde egec, compromite total pieia ortodonticd
Inelele, elementele de agregare ale aparaturii fixe, plasate de reguli pe molari, suporti forfe
at6t ortodontice, cit gi de masticafie deosebite. in aceste condilii ele se pot rupe sau deforma.
Repara{ia se efectueazi in laboratorul de tehnicd dentard.
In cursul tratamentului, efortul ortodontic determinat de elementele active poate rupe sau
dezlipi elementele auxiliare (bracketuri sau tubugoare). De regulS dispozitivele auxiliare vor fi
inlocuite cu altele noi.
Desigur, incidente gi accidente ale aparattrii ortodontice sunt multiple gi imaginafia
ortodonfului in remedierea acestora imediatl sau de durati este foarte mare. De multe ori
tehnicile improvizate in repararea aparaturii ortodontice au generat procedee noi. Un lucru insd
trebuie si rdmdni neschimbat, gi anume viziunea rezolvdrii cazului prin prisma aspectelor
biologice gi biomecanice utilizate.
10. CUPRINS
PARTEA A
FOArA DE OBSERVATTE CLTMCA .............3
1. DATELE PERSONALE ALE PACIENTULUI ............... .......................4
z. MorIVuL pREZENTATT .................4
3. TRIMIS DE.......... ...............4
4. ANAMNEZA ......................4
4.1. Antecedente heredocolaterale (AHC) ............... ...............4
4.2. Antecedente personale fiziologice (APF) ........5
4.3. Antecedente personale patologice (APP) ........5
5. EXAMINAREA CLINICA ..................6
5.1. Nofiuni uzuale in investiga{ia ortodonticI........ .............:................. 6
5.1.1. Terminologia ortodonticl ........ ........... 6
5.t.2. .........
Punctele antropometrice ............. 8
S.2.Examenul clinic facial (exobucal) 10
5.2.I. Simetria faciald ................... 10
5.2.2. Fanta labiali .......12
5.2.3. Aspectul tegumentelor gi al mucoasei buzelor ..... 13
5.2.4. Aspectul general de profil ................... 13
. 5.2.5. Pozi[iapunctului Gnathion fafd de planul orbitofrontal ......................... 15
5.2.6. Treapta labial5 ..................'. 16
5.2.7. $angul labiomentonier.......... .......'........ 16
5.2.8. Unghiul mandibular............... ..............n
5.3. Examenul clinic endobucal -......-...-17
5.3.1. Examenul dentar complet .............-...... 18
5.3.2. Examenul parodonfiului marginal ............. .......-.-..25
5.3.3. Examenul mucoasei bucale ........-.-......-25
5.3.4. Igiena bucal6 ...-..25
5.4. Examenul funcfional exo- gi endobucal ............. ..............26
5.4.I. Tonusul muscular gi deglutilia .............. ........-..---..26
5.4.2. Respiralia ...........27
5.4.3. Fonalia .............:...
5.4.4. Masticalia ................. .......:......... ---'-'.-.. 27
5.4.5. Fizionomi&.....;........ ........... 28
5.4.6. ATM ................. .................. 28
5.4.7. Examenul dinamic al ocluziei 28
5.4.8. Teste funclionale de propulsie sau retropulsie .... 28
6. EXAMINAREA PARACLINICA......... ..........,... 29
6.1. Examenul modelelor de studiu ..... 29
6.1.1. Analiza arcadelor gi a bollii palatine ................... 29
6.1.2. Relafiile de ocluzie ............ 37
6.2.Examenul radiologic ........... .......--. 44
6.3. Examenul fotostatic .......... .......,.:r.;:,4. ............ 50
184 OrtoaoCt
omplementare
6.4. Atte exarlene --.-.. 50
7. --..-.-..
DTAGNOSTIC --....---.--51
$coalaAmericanl
7.f - Diagnosticul dupd --....-.-...-51
T2.Diagnosticuldupl$coalaGermanl(Kantorowicz,Korkhaus) .-..... 52
EXEMPLE DE EXAMN{ARI CLIMCE ."............... 53
PARTEA 8...--.--.-..- ---..--74
I. PRINCIPI GENERALE DE TRATAMENT .......74
1.1.Metodeterapeutice.Clasificareaaparatelorortodontice -..-..--...--.....74
1.2. Tratamentul curativ ..-.---.74
l -2.1 - Principiile tratamentului curativ...--.
1.2.2. For{ele ortodontice utilizate in deplasarea dinSlor.... ..-.---.....76
1-3. Deplasarea dentar[-..-. -.--78
1.3,1. Efectele negative ale deplasirilor dentare .....-....... 82
2- MODELUL rN ORTODONTTE.. ..-.......83
2.1. Realizarea amprentei tn ortodon$e.-......,.... -....83
2-2.Mdelul de lucnr ............84
plastic6,...
2.3. Modelul de reconstnrire -..-...,.-.....-..85
2-4.Modelul de set-up....... ............-..-.-..86
3. APARATE ORTODONTICE MOBILE. ...............88
3.1. Principii de realizare.-- .-----..---..-..-...88
3-2-Baza aparatului. .-..-......". 89
3.3. Elemente de ancorare a aparatelor ortodontice mobilizabile -
crogeteleortodontice...-..-.. ..........-...93
3.3.1. Regulile de manipulare ale elementelor de sdrrni..
3.3.2- Descrierea elementelor de ancorare ......95
3.4. Elemente active ale pllcilor ortodontice....-....-..,.. 108
3.4.1. $unrburi ortodontice.,.......-..... -....-........ 108
3.4.2- Arcul CofEn...... ..113
3-4-3- Arculvestibular .. 115
3.4.3.1.Arcurile vestibulare active....... .......116
3.4.3.2.Arcurile vestibulare pasive .........-.. ll9
3.4.3.3.Arcurile vestibulare funcfionale ....12O
3.4.3.4.,\scurilevestibularepentrupacienficuDLMP ...............121
3.4.4. Resorturi auxiliare..- ............122
3.5. Elemente pasive gi funcfionale ale plicilor ortodontice..............- .....126
3.5.1. Platoul retroincizal ...............126
3.5.2. Masa interocluzall..--..---.--.. ...............,..126
3.5.3. Menfinitoarele de spa!iu....... ............-...127
3.5.4. Scutul lingual......
3.5.5. Planurild inclinate componente ale aparatelor ortodontice..........-.-.........129
3.5.6. Pldcile duble .......131
4. APARATE FUNCTIONALE.:.... ..........133
4.1. Monobloc activator............. ............................. 133
4.2.Pl6cu[a vestibulard ........ l4l
4.3. Aparatul Friinkel .....-......... .i....y.......... .-..-.---....142
ietde lucr&i pracrice l[ft
i.i:Xffi'*."ffff;;n.;:-.:-:-::-.-.....:.'.:'
5.2-l- qtdontice
Cimentarea inelelor gi a gutierei --------- f
li:
50
5-3. Sudura,lipirea------ ---------- l5l
5-4. Brackenlile-...-...--.... -.--.-153
5.5. Arcurile -.....-.- 157
5.6- Arcuri spaiale de stabilizarc sau exlnnsiune ------------------ 159
5-6-1. Baza,transptatinaH Goshgarian
5.6-2. Arcul tingual..... -- 160
5.6.3. Dispozitivul Nance-..... ---------161
5-6.4. Arcut quad-helix .-.-.------------- f62
5.6.5. Lipbumper-ul ----- f63
6. DrsPozrrwE ORTODONTICE EXTRAORALE $I TRACTII'M
DffRAORALE. ..I&
6.1. Trac$uni sagitale de distalizare ------ 164
6.2.fdiuni sagitate de mezializare ....-..-.--...... .---- tOl
6.3. Dispozitive de tracfune intermaxilarl---.-..-...- ------------------ 168
7- DTSJUNCTIA ...... r70
?.1. Aspecle clinice..
7.2. Recidiva........-.. .....-........... ....-.....-..173
7-3. Contenfia.,......--.-...
7A.Re.ahzateadisjunctoruIui....---..-.... -- 174
8. CONTENTIA -------t77
8.1. Placa Hawley.-.. ------------- 178
8.2. Activatorul ca aparat ortodontic
8.3. Positionerul
8.4. Retaineml frx (3-3 sau l-1).... ---------179
8.5. Splintpositioneml (retainerul gutiern).... -.-----.--180
9. REPARATIA $I TNTRETINEREA APARATURII ORTODONTICE........-........,..181
t0. C{,JPRINS....-........- ..-............ 183
I t- BIBLIOGRAFIE..... ..-........-..186
I.1.. BIBLIOGRAFIE
5. Boboc Gheorghg Boboc Lidia - Faza finald de trdonent: retenlia san echilibrarea
finald- Al Itr-lea Congres de ortodontie - Izmir, Turcia @t.lggz
1990
Merkur GmBH'
12. Frass Kuno - Die Kiefercfthoptidie in derZahntechnik - Verlag Neuer
Miinchen, 1992
13. Friinkel R - Technik und Hodhabung der Funktionsrcgler - YF,B Verlag Volk und
14. Graber T.M. - Othodontics principles md'Practice - Ed. w-8. Saunders comp'
Philadelphiat96T
utd - W'B'
15. Graber T.M., Swain B.F. - Current onhodontic concepts techniqaes
16. Graber Thomas M., Rakosi Thomas, Petrovic Alexandre G' ' Dentafrcial
aparatul dento-
17. Grivu ovidiu, voinea corina, BniH Anca -Funcfia musculari 9i
maxilar-Timigoara, 199 6.
1g. Grivu ovidiu - ortodonfie pentru studenlii anului VI - Editura Mirron, Timiqoara,
1998.
19.HoustonW.J.B.-Walther,sorthodonticNotes-JohnWright&sonsLTD,Bristol
r976
26. Salmann JJ'. - Othodontics in daily prrctice - J.B- Lippincott Comp. Philadelphia
r974
29. Schwarz A.M. - Gebifreglung mit Planen- urban & scwarzenberg - Lg49
37. Stanciu Dragog - Aparatura fixi in sindromul de ocluzie deschisl - Blile Felix 1982.
38- Tenti F.V- - Atlts of Orthodowic Appliores - C-aravel sas., Genova 1986
39. Thurow -C. - AtIas of Onha<tonric hbriples - Th: C-V. Mmby C-omp- Saint I-ouis,
197t
40. Thevenin J-- Manuel d"o*odontie practique, Maloine- Librairie, Paris, 1980.
4l- Van der Linden - Gebissentrn'icklung{uintessenz{mbH Berlin, Chicago, f-ondon,
Rio de Janeiro, Tokio,- 1983-