INCONTINENTA URINARA (IU)

1.INTRODUCERE

Incontinenta urinara (IU) reprezinta prin emisia involuntara de urina.

Incontinenta urinara nu este atat o boala cat un simptom care poate fi atribuit unor afectiuni
fizice sau mentale diverse: diabet, accident vascular cerebral, scleroza multipla, boala
Parkinson, etc.
Incontinenta urinara poate sa apara la orice varsta, dar prezinta o incidenta crescuta in cazul
femeilor peste 60 ani.
Afectiunea poate fi clasificata in functie de simptomele si de circumstantele in care apare.
Incidenta in cazul femeilor peste 65 ani este de 25%, iar in cazul barbatilor este de
aproximativ 15%. De altfel, 10% din copii sufera de enurezis (emisie involuntara sau
inconstienta de urina in timpul noptii).
Unele forme de incontinenta urinara pot fi temporare si dispar in urma tratamentului (pentru
o infectie urinara, de exemplu). Alte forme se datoreaza unor probleme pe termen lung, dar,
in majoritatea cazurilor, exista solutii pentru eliminarea sau controlarea lor cu succes in
special daca tratamentul este instituit prompt.
In absenta unui tratament, incontinenta poate deveni un handicap ce limiteaza activitatile
fizice, viata sociala, sexuala sau profesionala, fara a pune la socoteala cresterea riscurilor de
depresie si anxietate. In plus, unele forme ale incontinentei urinare pot cauza infectii urinare
recurente, precum si infectii ale pielii.

2.CLASIFICARE

Incontinenta urinara de efort se caracterizeaza prin pierderea unei cantitati mici

de urina in timpul unui efort fizic intens, a unei crize de tuse, in timpul stranutului sau a
rasului.
Mai frecventa la femei, incontinenta de efort reprezinta 50% din tipurile de IU si se poate
explica prin urmatorii factori:
- slabirea muschilor perineali in urma mai multor nasteri naturale, a nasterii unui bebelus cu
greutate mare, sau a unei interventii chirurgicale la nivelul vaginului.
- atrofia muschilor perineali (numiti si muschii planseului pelvian, acestia controleaza
mictiunea) in urma menopauzei, din cauza scaderii nivelului de estrogeni
- prolapsul vezicii urinare
- insuficienta sfincterului vezical
La barbati, IU de efort este cauzata de ablatia prostatei, care duce la slabirea muschilor
perineali si este numita incontinenta urinara de efort postoperatorie.
Alte cauze ce pot declansa sau agrava IU de efort sunt:
-unele medicamente
-tusea cronica legata de afectiuni pulmonare
-constipatia cronica
-neuropatiile degenerative (boala Parkinson, scleroza in placi, etc.)
-meseriile ce necesita transportarea unor obiecte grele.
Incontinenta urinara imperioasa reprezinta 25% din tipurile de incontinenta ce
afecteaza femeile, dar poate surveni si la copii si la barbatii in varsta.
IU imperioasa provoaca pierderi importante de urina si, asa cum indica numele sau, se
caracterizeaza prin necesitatea imperioasa de a urina. Fenomenul se explica printr-o
hiperactivitate a muschilor vezicii urinare; vorbim in acest caz de vezica hiperactiva. Pentru
a declansa contractiile vezicii, este suficienta o simpla stimulare: mersul pe jos, rasul, un
robinet care curge sau senzatia de frig. Factorii care duc la hiperactivitate vezicala sunt:
infectii, obstructii, calculi, tumori, iradiere, chimioterapia, anxietatea, o leziune a sistemului
nervos (boala Parkinson, etc.) si imbatranirea.

3.CAUZE SI FACTORI DE RISC

Pierderea de urina se datoreaza in unele cazuri slabirii sfincterului uretral (deseori

dupa sarcina si nastere). Alte cauze ale incontinentei urinare sunt si:
- infectiile urinare (cistita, etc.) acestea irita vezica, ducand la necesitatea
imperioasa de a urina. Mictiunile imperioase pot fi singurul semn de alarma al unei
infectii urinare.
- unele medicamente
- infectie sau inflamatie a vaginului
- functionare deficitara a vezicii
- prolaps (coborare a organelor situate deasupra planseului pelvian)
- obstructie a cailor urinare o tumora localizata pe tractul urinar, calculii renali
("pietre la rinichi") etc.- pot bloca emisia de urina, cauzand incontinenta urinara.
- ingustare a uretrei (canalul care leaga vezica de meatul uretral, servind la evacuarea
urinei si a spermei la barbat)
- sarcina si nasterea
- prostatita (inflamatia prostatei)
- hiperplazia benigna a prostatei (HBP) cresterea in volum a prostatei, frecventa la
barbatii peste 50 ani, duce la comprimarea uretrei.
- cancerul de prostata
- boli neurologice (scleroza multipla, boala Parkinson, accident vascular cerebral,
leziuni ale maduvei spinarii)
- histerectomia (indepartarea chirurgicala a uterului) poate afecta muschii planseului
pelvian

Factori de risc

- Anxietatea
- Excesul de alcool sau de bauturi ce contin cafeina (cafea, ceai, cola, etc.)
- Unele medicamente
- Constipatia severa
- Relaxarea muschilor vezicii sau ai planseului pelvian
 - Infectiile urinare (cistita, etc.)
- Prolapsul vezicii urinare
- Calcul la nivelul vezicii
- Menopauza
- Nasterea
- Chirurgia ginecologica
- Afectiuni ale prostatei (prostatita, hiperplazie benigna sau cancer al prostatei)
- Tulburari neurologice ce afecteaza nervii care controleaza vezica: boala Parkinson,
boala Alzheimer, scleroza in placi, neuropatie periferica diabetica, accident vascular
cerebral, etc.
- Obezitatea.

4.TRATAMENT

Tratamentul depinde de cauza si de gravitatea incontinentei urinare. Dupa caz, va

trebui tratata boala subiacenta, alaturi de simptomele incontinentei.
Optiunile de tratament pentru incontinenta urinara se impart in patru categorii tehnici
comportamentale, medicatie, utilizarea dispozitivelor si chirurgia. In majoritatea cazurilor,
tehnicile cat mai putin invazive sunt incercate de prima intentie.

Tehnicile comportamentale
Tehnicile comportamentale au rezultate bune in tratamentul mai multor tipuri de incontinenta
urinara.
Exercitiile Kegel
Aceste exercitii intaresc muchii planseului pelvin si sfincterul urinar (muschii care
controleaza mictiunea). Exercitiile Kegel sunt recomandate in tratamentul incontinentei
urinare, fiind deosebit de eficiente in cazul incontinentei de efort, dar si pentru incontinenta
imperioasa. Atat femeile cat si barbatii pot practica aceste exercitii. Intre 40% si 75% femei
observa o ameliorare a controlului urinar dupa practicarea exercitiilor Kegel. Barbatii recurg
la aceste exercitii dupa o prostatectomie (ablatie chirurgicala a prostatei).
Pentru a efectua exercitiile Kegel, se incordeaza muschii utilizati in mod normal pentru
oprirea jetului urinar. Se efectueaza 10 20 astfel de contractii ale regiunii pelviene,
mentinand contractia timp de 10 secunde. Se relaxeaza muschii timp de 10 secunde, apoi se
reincepe. Aceste serii de exercitii se practica de 3 5 ori pe zi.
In forma rapida, exercitiile Kegel constau in contractia si relaxarea muschilor planseului
pelvian cat mai rapid posibil. Datorita intaririi muschilor planseului pelvian, exercitiile Kegel
pot ameliora si viata sexuala.
Reeducarea mictiunilor
Prima metoda de reeducare a mictiunilor consta in urinarea nu in functie de necesitate, ci in
functie de un orar prestabilit. La inceput, mictiunile vor fi efectuate la interval de o jumatate
de ora, pentru ca apoi acest interval sa fie extins la 3 sau 4 ore.
A doua metoda consta in intreruperea mictiunii si asteptarea timp de cateva minute inainte de
a continua. Acest exercitiu contribuie la golirea completa a vezicii pentru a evita incontinenta
urinara prin prea-plin.
Alimentatia
In unele cazuri, redobandirea controlului urinar se realizeaza prin simple modificari ale
obiceiurilor alimentare. Trebuie evitate toate alimentele ce pot irita vezica urinara: alcoolul,
cafeina, citricele si sucurile de citrice, ciocolata si indulcitorii artificiali. La unele persoane,
reducerea consumului de lichide inainte de culcare este o masura suficienta.
Pierderea in greutate este de asemenea utila pentru controlarea problemei.

Medicatia
In numeroase cazuri, incontinenta urinara poate fi corectata cu ajutorul medicamentelor.
Deseori, medicatia este utilizata in asociere cu tehnicile comportamentale.
Medicamentele utilizate frecvent pentru tratarea incontinentei urinare sunt:
Anticolinergice si antispastice medicamente utilizate in incontinenta urinara datorata
necesitatii imperioase de a urina (pentru calmarea vezicii hiperactive).
Antidepresive (Imipramina) pot fi utilizate in asociere cu alte medicamente in tratamentul
IU. Determina relaxarea muschilor vezicii si contractia muschilor netezi ai colului (gatului)
vezicii.
Antibiotice daca incontinenta se datoreaza unei infectii a tractului urinar sau unei prostatite
(inflamatia prostatei), sunt administrate antibiotice.

Electrostimularea (stimularea electrica)

Aceasta metoda consta in introducerea unui electrod in vagin pentru a stimula si tonifia
muschii ce inconjoara uretra. Stimularea electrica este eficienta in cazurile de IU de efort sau
de IU datorata necesitatii imperioase de a urina.
Electrostimularea poate avea efecte adverse, printre care crampe abdominale, diaree si
sangerari. Este o metoda rezervata persoanelor cu IU severa, care nu raspund la tehnicile
comportamentale si medicatie. Stimularea electrica poate ameliora controlul vezicii in
cazurile de incontinenta reflexa o forma de incontinenta imperioasa asociata tulburarilor
neurologice.

Dispozitivele medicale
Insertii uretrale dispozitive de mici dimensiuni, inserate in uretra (canalul prin care este
eliminata urina) pentru a preveni pierderile involuntare de urina. Insertiile uretrale nu sunt
destinate utilizarii zilnice, ci sunt indicate femeilor care sufera de incontinenta in timpul
anumitor activitati (jogging, tenis, etc.) Dispozitivul este introdus inaintea activitatii
respective si se indeparteaza in cazul necesitatii de a urina.
Pesare dispozitive de sustinere prescrise in cazurile de incontinenta datorate prolapsului
vezicii urinare sau a uterului. Pesarele sunt inele de cauciuc introduse in vagin, in scopul
sustinerii vezicii si prevenirii pierderilor involuntare de urina. Dispozitivele trebuie
indepartate cu regularitate pentru a fi curatate.
Cateter la pacientii cu IU cauzata de retentia urinara, medicul poate recomanda utilizarea
unui cateter (tub flexibil), ce se introduce in uretra de mai multe ori pe zi pentru drenarea
urinei. Astfel, se poate redobandi controlul urinar, in special la pacientii cu IU prin prea-plin.
La unii pacientii, cateterul este mentinut in mod constant. Cateterul este conectat la o punga
de colectare a urinii, ce trebuie golita periodic.
Chirurgie

In cazurile dificile, se impune practicarea unei interventii chirurgicale. La femei, acestea au

scopul de a mentine vezica in pozitie fiziologica sau de a intari muschii pelvici. La barbati,
chirurgia vizeaza tratarea unui adenom de prostata sau instalarea unui sfincter artificial dupa
un tratament chirurgical al cancerului de prostata.
Interventiile chirurgicale sunt indicate si pentru:
- indepartarea unei tumori a vezicii, a unui fibrom uterin sau a unei fistule urogenitale
- repozitionarea uterului
- corectarea unui defect congenital
Sfincterul urinar artificial
Sfincterul artificial este eficient in special la barbatii care au suferit o prostatectomie (ablatia
chirurgicala a prostatei) si este rareori utilizat la femeile cu incontinenta de efort. Acest
dispozitiv este implantat in jurul colului vezical. Pentru a urina, pacientul apasa pe o valva
implantata sub piele, care determina eliminarea urinei din vezica.
Implantul unui sfincter artificial este cea mai eficienta procedura medicala pentru
incontinenta urinara masculina. Complicatiile se refera la functionarea deficitara a
dispozitivului si la aparitia infectiilor.
Injectiile cu colagen
Unii pacienti cu IU de efort beneficiaza de injectii cu colagen, efectuate in tesutul din jurul
uretrei. Astfel, grosimea muschiului uretral creste, prevenind pierderea involuntara de urina.
Procedura este efectuata sub anestezie locala si dureaza de obicei 2 -3 minute. In mod
normal, injectiile trebuie repetate dupa cateva luni, deoarece efectul lor se pierde in timp.
Suspensia colului vezical
In cadrul acestei proceduri, se efectueaza o incizie in abdomenul inferior si se realizeaza
suturi in tesutul din apropierea colului vezical. Interventia este efectuata sub anestezie
generala si dureaza aproximativ o ora. Recuperarea dureaza cca 6 saptamani, perioada in
care pacientul poate utiliza un cateter.

5.PREVENIREA

Sfaturile de mai jos au drept scop prevenirea aparitiei incontinentei urinare, sau limitarea
complicatiilor sale.
Consumul de lichide
Consumul de lichide trebuie sa fie suficient pentru o stare buna de hidratare. In caz contrar,
urina va fi foarte concentrata, existand riscul de a irita vezica si de a declansa o incontinenta
urinara imperioasa.
Evitarea tusei cronice
Tusea cronica poate antrena o incontinenta temporara sau agravarea incontinentei existente,
legata de alte cauze. Mai multe boli ce nu pot fi intotdeauna prevenite se manifesta
printr-o tuse persistenta, dar exista cel putin o forma de tuse cronica ce poate fi usor evitata:
cea legata de tabagismul prelungit. Numerosi fumatori sufera intr-adevar de IU de efort.
Evitarea bauturilor si a alimentelor iritante pentru vezica
Alcoolul Actiunea sa diuretica este bine cunoscuta. Consumat in exces, alcoolul duce la
umplerea rapida a vezicii, ceea ce da nastere unei necesitati imperioase de a urina.
Bauturile bogate in cafeina si in special cafeaua irita vezica urinara, indeosebi la femei.
Trecerea la produsele decofeinizate nu reprezinta o solutie deoarece cafeaua contine alte
substante iritante ce provin din boabele de cafea.
Altele citricele si sucurile de citrice, ciocolata si indulcitorii artificiali se numara printre
produsele iritante ale vezicii.
Obtinerea si pastrarea unei greutati sanatoase
Excesul ponderal exercita o presiune suplimentara asupra vezicii si a muschilor care o
inconjoara. Slabirea muschilor este responsabila pentru pierderea capacitatii acestora de a
impiedica pierderile de urina in timpul stranutului sau a crizelor de tuse.
Intarirea muschilor planseului pelvian (muschilor perineali)
Efectuarea exercitiilor Kegel este recomandata in special la femeile insarcinate. Aceste
exercitii au rolul de a preveni slabirea muschilor perineali. Dupa nastere, femeile cu
probleme urinare pot urma o reeducare perineala cu un fizioterapeut specializat timp de
cateva luni.
Prevenirea constipatiei
Atat la barbati cat si la femei, constipatia poate duce la incontinenta. Vezica urinara fiind
situata in spatele rectului, materiile fecale pot exercita o presiune crescuta asupra vezicii,
provocand pierderile necontrolate de urina.
Prevenirea si tratarea afectiunilor prostatei
Afectiunile prostatei (prostatita, hiperplazia benigna a prostatei sau cancerul de prostata) pot
fi cauze ale incontinentei urinare:
Prostatita poate fi prevenita prin utilizarea prezervativului si prin tratarea prompta a
infectiilor urinare.
Dificultatile de urinare sau dimpotriva, necesitatea imperioasa de a urina trebuie sa faca
obiectul unor investigatii medicale pentru depistarea precoce a hiperplaziei benigne a
prostatei.
In cazul unei cancer de prostata, incontinenta urinara poate fi o consecinta directa a bolii,
dar, cel mai adesea, este un efect secundar al metodelor de tratament: chirurgie sau
radioterapie. Testele de depistare precoce a cancerului, efectuate incepand cu 40 ani la
barbatii cu risc crescut, si de la 50 ani la restul barbatilor, dau posibilitatea unei interventii
prompte in cazul unui cancer de prostata.
Prevenirea infectiilor urinare
Infectiile urinare nu trebuie neglijate deoarece pot antrena complicatii grave. Cel mai
frecvent, este vorba de o infectie a vezicii urinare (cistita) sau a uretrei, ce provoaca o
inflamatie a vezicii si necesitatea imperioasa de a urina.
Supravegherea medicatiei
Medicamentele ce fac parte din urmatoarele categorii pot, dupa caz, determina sau agrava
incontinenta urinara: antihipertensive, antidepresive, diuretice, medicamentele utilizate in
tratamentul bolilor cardiace, relaxante musculare, somnifere.
 6.PLAN DE INGRIJIRE NURSING

Plan de ngrijire nursing al bolnavei R.S. cu LR.C.

a ] Informaie
1].Culegere de date
Bolnava R.S. n vrst de 69 ani, este pensionar
[secretar] cu domiciliul n Botosani, este cstorit, avnd trei
copii i cinci nepoi.
Se interneaz la secia medical a Spitalului Clinic Sf.
Spiridon pe data de 21 martie 2006 la orele 19 cu diagnosticul -
colic renal, litiaz biliar:, I.R.C. stadiulII.
Motivele internrii:
Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital
sunt: dureri n regiunea lombar, poakiurie, nicturie, stare
general alterat, astenie fizic, parestezii n membrele
superioare.
Din discuiile purtate cu bolnava reiese c : starea sntii
familiei este bun i nici un membru al familiei nu a suferit de o
boal dermatoveneric n afar de bolile din copilrie.
Din antecedentele bolnavei reiese c a suferit de:
-bolile copilriei:
-varicel;
-scarlatin;
-oreion.
-sarcin extrauterin n urm cu 32 de ani.
Bolnava nu este fumtoare, nu consum alcool sau cafea,
nu prezint protez.
B] Aspecte sociale
Bolnava locuiete ntr-o cas cu patru camere, este de
religie ortodox i merge cu strictee la biseric. Bolnava este
casnic i se ntreine dintr-o pensie de 300 lei.
 Condiiile de via au fost grele i a prezentat numeroase
internri pentru probleme medicale care au afectat aceleai
nevoi fundamentale.

La internare, la examenul clinic se observ:

-tegumente i mucoase palide;
-sistem osteo-articular - integru anatomic;
-sistem respirator - torace normal conformat;
-aparat cardio-vascular - cord n limite normale;
-aparat digestiv - abdomen suplu, nedureros, spontan, ficat
i splin n limite normale.
Diagnostic la internare:
-colic renal stng, I.R.C. stadiul II.
Diagnostic la externare: -I.R.C. stadiu
III.
Pacienta R.S. se interneaz cu urmtoarele manifestri de
dependen:
-transpiraii, nelinite;
-insomnie, nervozitate;
-oboseal, stare depresiv;
-durere la miciune;
-inapeten, hidratare insuficient;
-tegumente i mucoase uscate;
-durere articular.

Problemele pacientei:
-durere colicativ n loja renl stng;
-anxietate;
-transpiraii abundente;
-polakiurie;
-disurie, mcturie;
-deshidratare;
-deficiena de a se alimenta i hidrata;
-greutate n respiraie;
 -diminuarea micrilor;
-febr.
9
 7.Concluzii

Ingrijirile NURSING sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale persoanei

umane, subliniate n Conceptul Virginei Henderson, care permit abordarea celor cinci
dimensiuni [bio-fizico-psiho-socio-culturale i spirituale] pentru fiecare nevoie afectat.
Problemele deriv din afectarea nevoilor i intensitatea cu care se manifest, sunt legate de
receptivitatea fiecreia fa de boal, de starea general a organismului i de starea psihic.

Prima nevoie afectat este "Nevoia de a evita pericolele", problema a fost durerea colicativ
persistent n lojele renale; deoarece pacienta avea tulburri de emisie urinar [polakiurie,
disurie, nicturie].

A doua nevoie afectat este "Nevoia de a elimina".

A treia nevoie afectat este "Nevoia de a se alimenta i hidrata" deoarece pacienta prezenta
dificulti n a se alimenta i hidrata corespunztor.

Alte nevoi afectate:

"Nevoia de a dormi i a se odihni" datorit imposibilitii de a se odihni;

"Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie" avnd ca problem greutatea n
respiraie;
"Nevoia de a se mica i a avea o bun postur" avnd ca problem diminuarea
micrilor impuse de boal.
 Problemele ce pot aparea:

-durerea;
-riscul apariiei unor complicaii;
-tulburri de emisie urinar;
-dificultatea de a se alimenta i hidrata corespunztor;
-imposibilitatea de a dormi i a se odihni;
-greutatea n respiraie;
-creterea temperaturii peste limitele normale;
-greutatea n a se mbrca i dezbrca;
-dificultate n a-i acorda ngrijiri igienice.
Surse de dificultate:

-durere;
-oboseal;
-nelinite;
-prezena calculului;
-proces infecios;
-slbiciune;
-hidratare necorespunztoare;
-febr;
-neacceptarea rolului de bolnav;
-situaie de criz.
Obiectivele propuse pentru ndeprtarea problemelor
principale:

-combaterea durerilor;
-normalizarea miciuniior i controlul durerii;
-prevenirea complicaiilor;
-echiparea hidroelectric i nutriional;
-scderea febrei;
-uurarea respiraiei;
-beneficierea de un numr de ore de somn
corespunztoare.
 Examinri i intervenii efectuate:

V.S.H.;
Hb;
N.L.;
Uree sanguin;
Creatinin;
Acid uric;
Glicemie;
Tymol;
Bilirubin;
ADDIS;
Urocultur;
Proba de concentraie;
Examen sumar de urin;
ECHO;
Msor i notez n F.O.: P, T,R TA.
Pacienta este de religie cretin -ortodox. Starea material este de
nivel modest, iar nivelul de cultur este potrivit profesiei , interesul
manifestat pentru acumularea de noiuni noi privind mediul nconjurtor
i propria persoan.

In ceea ce privete supravegherea i notarea funciilor vitale

pacienta a fost cooperanta. Funciile vitale cu mici diferene de valori au
fost notate pe foile de temperatur.

Pacienta este ordonata n timp i spaiu, a avut ncredere n

tratamentul prescris i personalul de ngrijire. Se externeaz din
spital cu urmtoarele recomandri:

-controlul medical periodic;

-repaus la domiciliul;
-limitarea eforturilor fizice i psihice;
-cura de diurez prin consum de 2 1 lichide.
 BIBLIOGRAFIE

CORNELIU Manual de Medicin

BORUDEL Intern Pentru Cadrele
Medii-Editura ALL

LUCRETIA TITIRCA Urgene medico-

cliirurgicale. Sinteze.
Editura Medical. 1998

DR. GEORGETA AURELIA Tehnici speciale de

ngrijire a
BALTA bolnavilor, Editura
Didactic i
ANTOANETA METAXATOS Pedagogic,
Bucureti, 1983

MARIA-OTILIA STNESCU

LUCRETIA TITIRC

AGLAI KYOWSSKI

CAROL MOZACH Tehnici de ngrijire a

bolnavilor Editura 1974.

www.romedic.ro
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINA V. PAPILIAN

REFERAT LA
DISCIPLINA:
NURSING IN
GERIARTRIE

Student:
 RUSU (PINTILIE) ADINA-ELENA

ANUL IV, SERIA 4,

AMG-continuare studii

-2011-

INCONTINENTA URINARA(IU)

CUPRINS

1) INTRODUCERE.

2) CLASIFICARE.

3) CAUZE SI FACTORI DE RISC.

4) TRATAMENT.

-Tehnici comportamentale

-Alimentatia

-Medicatia

-Electrostimularea

-Dispozitive medicale

-Chirurgie

5) PREVENIREA.

6) PLAN DE NURSING.
7) CONCLUZII.

8) BIBLIOGRAFIE.