Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Consecintele domesticirii
Ferme industriale
Nomadismul
Nomadismul este o deplasare eratica dupa hrana si apa fara asezari fixe.
Au existat mai multe tipuri :
1. Nomadism de tip asiatic : stiut inca de la 3000 i.e.n. , care dupa
1500 i.e.n. folosea pt deplasare calul si se defasura pe suprafete si
distante foarte mari.
2. Nomadism de tip arabic ( practicat si in Afica de Nord ) : folosea pt
deplasare asinul si camila si cuprindea un areal mai redus.
3. Nomadism practicat in Afica , la Sud de Sahara : deplasarea se
facea pe jos si se desfasura pe distante si suprafete foarte mici.
Transhumanta
Rancing
Ferme specializate
CURS 2
EXTERIORUL ANIMALELOR
Exteriorul animalelor a fost prezent pt prima data sub forma unui studiu
stiintific in lucrarea lui Bourgelat intitulata Exteriorul calului (1768).
In sec IX Settegast dezvolta aceste studii si introduce notiunea de
exterior comparativ pt specii , rase si specializari productive.
Examinarea exteriorului se face individual . De aceea este necesara in
prealabil marcarea animalelor.
Marcarea animalelor
CURS 3
Principalele perimetre
Valorile absolute
Valorile relative
Indicii corporali
PROCESUL DE CRESTERE
VA = Ef Ei / t
VR = Ef Ei / Ei 100
Viteza relativa este mare la inceputul perioadei de crestere ( pt ca energia
initiala este mica) , ade treptat catre partea centrala a cresterii , tinzand
sa devina nula catre maturitatea corporala. In expresie grafica are
aspectul unei hiperbole (grafic 3).
C = E t / E a 100
Se exprima grafic prin sistemul coloanelor
De exemplu la taurine : un vitel in primul an de viata are aproximativ 55
% din greutatea maxima la adult , in al doilea an 88 % , in al treilea an
92%. ( desen ).
E ( 1)
kg
(spor)
VA ( 2)
VR ( 3)
I (4)
Grafic varsta
Clasificarea populatiilor
I = AA ( AI +II) / AA + AI +II
CURS 4
SPECIA
Specia este cea mai larga comunitate de indivizi care se reproduc efectiv
intre ei sau sunt potential capabili sa o faca.
Specia este un sistem inchis , izolat reproductiv printr un mecanism de
izolare controlat genetic.
Dupa Mayer exista urmatoarele mecanisme de izolare reproductiva a
speciilor :
I. Mecanisme care impiedica imperecherea ( precopulatoare)
1.Parintii potentiali nu se intalnesc ( izolare geografica sau
ecologica)
2.Parintii potentiali se intalnesc dar nu are loc copularea ( izolare
etologica)
3.Copularea se produce dar nu are loc tranferul de sperma ( izolare
mecanica)
II. Mecanisme postcopulatoare
1.Transferul de sperma se produce dar ovula moare ( mortalitate
gametica)
2.Ovula este fecundata dar hibridul moare ( hibridare oaie-capra)
3.Hibridul are o supravietuire scazuta ( mortalitate neonatala)
4.Hibridul supravietuieste dar este steril ( exemplu : catar
( hibridare magar iapa) si bardou (hibridare armasar magarita))
In functie de gradul de izolare reproductiva , diferente fenotipice si
diferente ecologice exista urmatoarele categorii de specii:
1. Specia propriu zisa reprezentata de un agregat de populatii
panmictice ( foarte mari) izolate reproductiv.
2. Specii gemene cuprinde grup de populatii fenotipic
asemanatoare dar avand intre ele mecanism de izolare
reproductiva ( la speciile salbatice).
3. Semispecia este reprezentata prin grup de populatii care au
dobandit unele atribute ale rangului de specie , dar nu in totalitate:
nu au dobandit izolarea reproductiva deplina ( exemple : taurinele
si zebul , taurinele si yakul).
RASA
LINIA
CURS 5
reforma primipare
%reforme=%primipare
5 varsta(lactatia)
fluctuatii
%
1 2 3 4
5 lactatii
1 Selectie 2 3
4 5 lactatii
Reforme necesitate
Primipare
%
1 2 3 4 5 6 lactatii
Structura de varsta optima
Adaptarea fenotipica
CURS 6
E posibil ca un animal sau o populatie sa fie mai bune decat altele intr-
un mediu si mai slabe in alte medii. Deci clasificarea animalelor este
legata de un anumit mediu.
Interactiunea G-M are la baza faptul ca performanta respectiva este
controlata in medii diferite , de gene diferite.
Genetic este vorba de 2 caractere diferite si nu de unul .
Interactiunea G-M inseamna ca poate avea loc o schimbare in
clasificarea unei serii de genotipuri cand sunt masurate in medii diferite.
P = performanta
M = mediu
P P
I I I
A A
I II
B
B
II II
II
Aparitia populatiilor
Exista 3 moduri :
- Anageneza : aparitia unui populatii prin transformarea in timp a unei
populatii fara ramificatie geografica. Este de 2 tipuri :
a. Anageneza autogena : transformarea in timp a unei populatii fara
imigratie( aport de gene straine ). Ex : Friza olandeza , Bruna elvetiana.
b. Anageneza alogena : transformarea in timp a unei populatii cu
imigratii . Ex : Tigae romaneasca .
- Cladogeneza ( clados = spargere ) : aparitia unei populatii prin
ramificarea geografica a unei populatii in mai multe. Poate fi :
a. Cladogeneza autogena : fara imigratie . Ex : Friza olandeza s-a
ramificat in Friza americana si Friza elvetiana.
b. Cladogeneza alogena : cu imigratii . Ex : Baltata romaneasca a
provenit prin ramificarea rasei Simmenthal cu masive imigratii.
- Sinteza : fuzionarea mai multor populatii intr-una singura care nu mai
poate fi considerata echivalenta cu nici una cu care a intrat in
combinatie. Ex : rasa de ovine Merinos de Palace a provenit prin
fuzionarea ( sinteza ) mai multor rase de tip Merinos.
Dezvoltarea populatiilor
Este procesul de expansiune numerica , teritoriala si diversificare
genetica a populatiilor .
Expansiunea populatiilor depinde de caracterele demografice dinamice
( natalitate , prolificitate , viabilitate , mortalitate ) si de gradul de
adaptare al populatiilor la mediu si la cerintele omului.
Dezvoltarea populatiilor se exprima si la om, prin rata bruta a cresterii
numerice = natalitate mortalitate ( in % ).
Dezvoltarea populatiilor se realizeaza in 2 moduri :
1. Reproductia in sine a unei populatii , adica aducerea de
reproducatori masculi si femeli si inmultirea lor in zone noi
( metoda costisitoare ).
2. La taurine se practica absorbtia populatiei locale prin
insamantarea femelelor locale cu material seminal de la
masculii populatiei ce urmeaza a fi introdusa.
Disparitia populatiilor
Poate avea 2 cauze :
- din ratiuni econimice, deci pierderea competitiei economice
- pierderea adaptarii la mediu
Se pune problema conservarii materialului genetic de la populatiile pe
cale de disparitie :
a. Infiintarea de populatii stabile genetic ( genoteci ) ca rezerva de
gene de la populatiile ce ar disparea.
b. Banci de sperma , embrioni , ovare congelate .
CURS 7
h2 = precizia predictiei
Performantele se exprima intotdeauna ca abatere de la performanta
media a grupului de contemporani.
Aceasta formula este cea mai generala formula a predictiei lui A cand
indivizii au o singura performanta masurata pentru un caracter si
apartine aceluiasi grup de contemporani.
2. Mai multe performante masurate pentru un caracter : in acest
caz heritabilitatea unica ( h2 ) se inlocuieste cu heritabilitatea medie sau
multipla_ ( h2m ) si performanta unica ( P ) se inlocuieste cu performanta
medie ( Pm)
h2m > h2
h2m = h2 m .
1+ ( m-1)R
n= nr de rude
r = coeficientul de inrudire intre individul apreciat si rude ( 0,5 pentru
surori , 0,25 pentru semisurori , 0,27 pentru amestec de surori si
semisurori )
t = coeficientul de asemanare fenotipica intre performantele rudelor
t = r h2 + c 2
r = coeficientul de inrudire a rudelor intre ele (0,5 pentru surori , 0,25
pentru semisurori , 0,27 amestec de surori si semisurori )
c2 = corelatia de mediu comun ; de regula rudele beneficieaza de acelasi
mediu si ca urmare se face abstractie de el in formula ( c2 = 0 ).
Yij = + si + eij
Selectia
CURS 8
Retinuti/selectionati
S
_ _
XC P XR _
XR = media retinutilor
F _
XC P = media candidatilor
din
generatia parentala
R
_
XC P
R = h2 S
h2 = precizia selectiei
S = diferenta / diferentialul de selectie = superioritatea performantei
medii a retinutilor fata de performanta medie a candidatilor , in aceleasi
conditii de mediu
_ _
S = XR - XC P
G = h2 S
T
T = intervalul de generatie
Masculi ( tati ) : - fii ( tati ) , TTT = varsta medie a tatilor cand dau tati
( fii )
- fiice ( mame ) , TTM = varsta medie a tatilor cand dau
mame ( fiice )
Femelele ( mame ) : - fii ( tati ) , T MT = varsta medie a mamelor cand
dau tati ( fii )
- fiice ( mame ) , T MM = varsta medie a mamelor
cand dau mame ( fiice )
Retinuti
S S
_ +1s +2s _ _
XC XC XR
Specia P P
Porci
Pasari 10 15 % 0, 5 2 %
Ovine 45 - 55 % 34%
Taurine 55 65 % 36%
G = h2 i
T
b. Raportul de sexe : conform raportului de sexe , numarul de masculi
retinuti este < decat al femelelor => intensitatea selectiei lor este mai
mare de aceea principala cale de realizare a progresului genetic prin
ameliorare este prin masculi.
Intensitatea selectiei lor poate creste foarte mult prin folosirea
insamantarilor artificiale.
c. Mortalitatea si reforma de necesitate la tineret : daca acestea sunt
mari va creste proportia de retineri => scade intensitatea selectiei =>
scade raspunsul la selectie.
d. Durata medie de exploatare la reproductie : daca durata medie de
exploatare la reproductie este mare :
- creste numarul candidatilor la selectie => scade proportia de retineri =>
creste intensitatea selectiei => creste raspunsul la selectie G.
- durata de exploatare la reproductie mare => interval de generatie mare
=> raspunsul la selectie mic ( numitorul fractiei ) , de aceea apare
necesar efectuarea unor calcule de optimizare pentru raportul i .
T
C. Precizia selectiei ( h2 )
Depinde de precizia cu care a fost predictata valoarea de ameliorare a
candidatilor la selectie si reprezinta raportul dintre varianta valorii de
ameliorare si varianta fenotipica.
Precizia selectiei este :
a. Pe performante proprii :
- h2 cand indivizii au o singura performanta masurata pentru un
caracter
- h2m = h2 m , cand indivizii au mai multe performante
medii masurate pentru
1+( m-1) R un caracter
b. Performanta rudelor :
- ascendenti : rh2 si rh2m
- colaterali si descendenti : nrh2 .
1+(n-1)rh2
CURS 9
P - +
Retinuti
_
XCP
_
XCF
P Retinuti F
_ _
XCP XCF
Ref
Testare
20 sapt 1 2 3 ................. n
40 sapt _ _ _ _
Xf1 Xf2 Xf3 Xn
Clasare
CURS 10
Selectia combinata
w = r- t n ,
1 t 1+(n-1)t
t = rh2 + c2
12 1/10 Ref
12512 125
125 12
8/ 3/
Selectia pe descendenti
40
Ferme testare Ferma elita
60%
3 40% ani
1200 2
40 800
2
( 40 MT)
32
2
10 reforma
Etape :
1. Stabilirea marimii populatiei active : aceasta a fost rezultatul unei
optimizari. Populatia activa este reprezentata de efectivul de vaci
dintr-o rasa cuprins in controlul oficial al productiei. Marimea
populatiei active a fost stabilita la 2000 de vaci.
2. Impartirea populatiei active in 2 parti ( tot rezultatul unei
optimizari ) :
a. 40 % din vaci , cele mai bune => 2000 40% = 800 de vaci . Se
insamanteaza cu material seminal de la 2 tauri deja selectionati pe
descendenti care au durata medie de exploatare la reproductie de 3
ani , dupa care se reformeaza. Aceasta parte constituie fermele de
elita. Din aceste 800 de vaci se vor nominaliza mamele viitorilor
taurasi candidati la selectia pe descendenti.
b. 60 % din vaci => 2000 60 % = 1200 de vaci , se vor insamanta cu
material seminal de la taurasii candidati la selectia pe descendenti ,
cu scopul de a le produce fiicele pe performanta carora vor fi ei
selectionati. Aceasta parte constituie fermele de testare.
3. Se calculeaza numarul optim de fiice ( n ) necesare pentru a se
testa un tauras candidat. Cele 1200 de vaci din fermele de testare
vor produce in 3 ani 1200 fiice => capacitatea de testare = 1200
locuri.
n = 0,56 T = 0,56 1200 => n ~ 30 fiice / tauras candidat
sh2 2 0,25
4. Se calculeaza numarul taurasilor candidati:
T = 1200 fiice = 40 taurasi candidati
n 30 fiice/tauras
5. Cei 40 de taurari candidati vor fi produsi in 3 ani de 40 mame de
tauri : acestea vor fi nominalizate printr-o selectie combinata din
cele 800 vaci din fermele de elita. Proportia de nominalizare :
P = 40 = 0,05
800
6. Se considera ca in perioada de asteptare (4 ani ) se pierd 20% din
taurasii candidati : termina testarea 40 masculi 80 % = 32
masculi.
7. La sfarsitul testarii se face predictia valorii de ameliorare a celor
32 de taurasi candidati , se ierarhizeaza si se stabileste destinatia
lor astfel :
a. Primii 2 clasati vor inlocui reforma celor 2 tauri din fermele de
elita
b. O treime din cei ramasi => 30 / 3 = 10 taurasi ( ultimii clasati se
reformeaza ) .
c. Diferenta = 20 masculi sunt folositi pentru insamantari artificiale
in fermele de productie.
Selectia pe ascendenti
CURS 11
Exista situatii cand in obiectivul selectiei pot intra mai multe caractere.
De aceea este necesar :
- enumerarea caracterelor care urmeaza a fi ameliorate si nivelul
vizat pentru fiecare
- directia de ameliorare
- gradarea importantei caracterelor
Principii in stabilirea obiectivului selectiei atunci cand acesta cuprinde
mai multe caractere :
1. Obiectivul selectiei trebuie sa fie clar , precis : caracterele trebuie
enuntate exact si pe cat posibil masurabile obiectiv ( cm , g, kg etc)
si nu estimate subiectiv.
2. Obiectivul selectiei sa fie constant pe o perioada cat mai lunga de
timp . Orice schimbare in obiectivul selectiei , determina
schimbare si in raspunsul la selectie ( G).
3. Obiectivul selectiei trebuie sa fie simplu : in sensul ca sa cuprinda
numai caractere utile economic ( cantitate de lana , de lapte ,
greutate vie , nr de oua etc).
Criterii pentru acceptarea mai multor caractere in obiectivul selectiei :
1. Importanta economica relativa a caracterelor ( ai ) : caracterele sunt
acceptate sau nu in obiectivul selectiei in functie de importanta lor
economica . Suma importantei economice pentru fiecare caracter trebuie
sa fie egala cu 1 . Ea se exprima in fractii zecimale:
a1 + a2 + a3 +......+ an = 1
2. Heritabilitatea caracterelor ( h2 ) : aceasta determina direct precizia
selectiei , care la randul ei influienteaza raspunsul anual al selectiei ( G
). De aceea intereseaza ca in obiectivul selectiei sa intre caractere cu
heritabilitate mare , pentru ca si precizia selectiei sa fie mare.
3. Corelatia genetica intre caractere ( rG ) : arata cum modificarea unui
caracter poate influienta modificarea altui caracter . In obiectivul
selectiei este de dorit sa intre caractere independente ( necorelate genetic
) sau corelate pozitiv . In cazul corelatiilor negative , selectie pentru un
caracter inseamna selectie indirecta contra celuilalt caracter.
( 5 luni ) ( 12 luni)
I caracter II caracter
Fenomenul de heterozis
_
Reprezinta superioritatea performantei medii a hibrizilor F 1 ( PAB ) fata
de performanta medie a populatiilor parentale: _ _
PA + P B .
2
Efectul de heterozis se exprima in fractii zecimale sau in procente fata
de media parentala :
_ _ _
_ PAB - PA +PB
HAB = 2 100
_ _
PA + P B
2
Retinut Retinut
Candidati : + +
_ _ _
H1 H2 H3
( hibrizi directi )
I
_ _ _
H4 H5 H6
( hibrizi indirecti )
Metode clasice
de selectie Retinut Metode clasice
de selectie
Candidati : + +
_ _ _
H1 H2 H3
Consangvinizarea ( endogamia )
FX = r MT
2
2. Cresterea homozigotiei la nivel de populatie ( F ) se stabileste in
functie de numarul de femele si de masculi care participa la
reproductia populatiei :
F = 1 + 1
8M 8F
M nr masculilor de reproductie
F nr femelelor de reproductie
Intr-o populatie , conform raportului de sexe , numarul femelelor
este mult mai mare decat cel al masculilor . Ca urmare , se poate face
abstractie de contributia lor la cresterea homozigotiei.
F 1
8M
Din aceasta formula se poate afla numarul de masculi necesari intr-
o populatie pentru a mentine homozigotia la un anumit nivel.
M= 1 , F = in fractii zecimale
8 F
3. Cresterea homozigotiei la nivel de populatie se poate determina si
in functie de marimea efectiva a populatiei( Ne ). Notiunea de
marime efectiva a fost introdusa de catre Right pentru a compara
populatiile ca marime genetica.
!!!!!!Sunt mari dpdv genetic populatiile care dau o crestere a
homozigotiei mica pe generatie si invers.
F = 1 Ne = 1 .
2Ne 2F
Necorectat = 4 M F
M+F
Net = t .
1/Ne1 + 1/Ne2 + .... + 1/Net
Media armonica a marimilor efective la generatiile urmatoare
studiate
t = numarul de generatii avute in studiu
3. Corectie pentru varianta marimii familiei de retinuti : cu cat 2f
mai mic => marime efectiva mai mare , deci consangvinizare mai
mica . Singura metoda de selectie care dubleaza marimea efectiva
este selectia intrafamiliala (2f = 0 ).
Necorectat = 4 Net .
2 + 2f
CURS 13
(50% I) (100% I)
(75% I) (100% I )
(87,5% I) (100% I)
93,75% I 93,75% I
SE SISTEAZA
6,25% L 6,25% L
INCRUCISAREA
F1 = 0 + 100 = 50% I
2
R1I = 50 + 100 = 75% I R1I = prima generatie de reintoarcere
la rasa imigranta
2
R2I = 75 + 100 = 87,5% I
2
R3I = 87,5 + 100 = 93,75% I
2
(50% I ) (0% I )
(25% I ) (0% I )
SE SISTEAZA
INCRUCISAREA
12,5% I 12,5% I
87,5% L 87,5% L
F1 = 0 + 100 = 50% I
2
R1L = 50 + 0 = 25% I R1 L = prima generatie de reintoarcere la
rasa locala
2
R1L = 0 + 25 = 12,5% I
2
B. Incrucisarea dubla
1. Incrucisarea dubla de intoarcere ( back-cross ) : se foloseste
pentru amelioarea porcilor pentru exploatare . Femelele hibride F1
obtinute prin imperecherea a 2 rase materne se imperecheaza cu masculi
ce apartin uneia din rasele materne. Se obtin hibrizi dubli de intoarcere.
50% L 100%L
50% MA
75% L
25% MA
50% A 100% C
50% B
25% A
25% B
50%
a. La porci : femelele hibride F1 obtinute din imperecherea a 2 rase
materne ( femele Landrace ori masculi Marele Alb ) se imperecheaza cu
masculi ce apartin unei a 3-a rasei ( Duroc , Pietrain , Hampshire )
pentru conformatie corporala si calitatea carcasei. Se obtin astfel hibrizi
trirasiali pt exploatare.
b. La ovine : oile rustice exploatate pe pasuni de munte ( Tigae ,
Turcana ) se imperecheaza cu berbeci din rase prolifice ( Romanov ,
Landrace Finlandez ) si se obtin femele hibride F1 care se exploateaza
pe pasuni de deal si se imperecheaza mai departe cu berbeci din rase de
carne ( Oxford , Suffolk ) in scopul obtinerii mieilor pentru carne care se
exploateaza pe pasuni de ses. Acest procedeu se numeste stratificare
ecologica.
c. La gaini : hibridul Albo 70 este format din trei linii ale rasei Leghorn
( triliniar ) . Hibridul Roso 70 este format din 3 linii al rasei Rhode
Island ( triliniar ).
d. La curci : puii de curca pentru carne sunt hibrizi triliniari broileri .
!!! Incrucisarea tripla este cea mai eficienta , efectul propriu de heterozis
si efectul matern de heterozis sunt maxime .
3.Incrucisarea cvadrupla : este folosita pentru ameliorarea gainilor
pentru carne . Femelele hibride F1 obtinute din imperecherea a 2 rase
materne se imperecheaza cu masculi hibrizi F1 obtinuti din
imperecherea a 2 rase paterne si se obtin hibrizii pentru exploatare
tetrarasiali sau tetraliniari. Pentru obtinerea puilor de gaina pentru carne
se folosesc urmatoarele linii : linii materne N si H ale rasei Plymouth
Rock alb ( numar mare de oua , fecunditate si fertilitate mare ) linii
paterne CY1 si CY2 ale rasei Cornish ( pentru calitatea carcasei si
conformatie corporala ).
Linii materne Linii paterne
N H CY1 CY2
50% N 50% CY1
50% H 50% CY2
25% N
25% H
25% CY1
25% CY2
Hibridul cvadruplu este mai putin productiv decat cel triplu , el
beneficiaza insa si de efectul de heterozis patern.
Landrace
Marele Alb