TIPOLOGIA JOCURILOR DIN GRDINIA DE COPII

Educatoare:Cornescu Alina Oana

Varietatea foarte mare a jocurilor ct i optica curentelor i a scolilor

care au dezbtut natura ludic,a dus la o mare diversitate de clasificri a
jocurilor,mai simple sau mai complexe,dup un criteriu sau dup mai
multe,avnd la baz scheme de sondaj longitudinal sau transversal.Cu toate
acestea,nici pn astzi nu s-a ajuns la o clasificare standard,datorit
abordrilor deosebite i mai ales criteriilor diferite folosite pentru
diferenierea lor.
Decrat mparte jocurile n:
-jocuri ereditare-de lupt,de vntoare,de urmrire;
-jocuri de imitaie-jocuri cu arc,cu prtii,
-jocuri de imaginaie-n care se mimeaz i se metamorfozeaz
funcii,obiecte.
Jean Piaget grupeaz jocurile n trei categorii.
-jocuri-exerciiu;
-jocuri simbolice;
-jocuri cu reguli.
Sub o form sau alta jocul se regsete la copiii tuturor popoarelor din
cele mai vechi timpuri.H.Wallon consider jocul ca o activitate prin care
acionnd asupra obiectelor i fiinelor din jur,copiii cunosc treptat lumea,i
satisfac nevoia de micare i de nelegere,au ncredere n forele proprii i se
definesc pe sine ca personalitate.
Spre exemplificare eu am optat pentru o clasificare ce are drept criteriu
aspectul formativ al jocurilor asupra dezvoltrii psihice a copilului ,viznd i
dezvoltarea intelectual a acestora pe de o parte,iar pe de alt parte,viznd
dezvoltarea moral,estetic i fizic a copiilor.
Astfel am difereniat:
-jocuri de creaie sau jocuri simbolice;
-jocuri de micare;
-jocuri didactice;
Jocurile de creaie sau simbolice
n aceast categorie sunt incluse acele jocuri prin care copilul i
formuleaz regulile jocului.Copiii folosindu-se de anumite obiecte sau
jucrii sau prin intermediul gesturilor i cuvintelor,redau un aspect al
realitii.Dup vrsta de 4 ani jocurile simbolice se transform n joc cu
reguli.
J. Piaget considera c jocul simbolic realizeaz un echilibru afectiv
raportat la complexitatea stimulilor,a cerinelor i a regulilor lumii
nconjurtoare.Chiar dac reprezint o trire interioar a realitilor
descoperite de ctre fiecare copil n parte i chiar intervenia adultului nu
schimb coninutul acestuia,jocul are o for polivalent pentru formarea
ntregii personaliti.
n jocurile de creaie,esena o constituie nsui procesul de creaie ca
urmare a reflectrii realitii n care copilul triete.Prin jocurile de creaie
copilul red impresiile proprii despre realitatea nconjurtoare i putem astfel
descifra n jocurile lui calitatea i intensitatea tririlor.Jucnd diferite
roluri,copilul red modele de conduit pe care i le-a asimilat n propria
comportare.
Jocurile de creaie se desfoar sub dou forme:
-jocuri cu rol,n care copiii ndeplinesc anumite roluri sociale,reale sau
imaginare;
-jocuri de construcie,n care copiii avnd la ndemn materiale
speciale din lemn,mase plastice,metal,etc.,pot s redea cu ajutorul lor
configuraia aproximativ a unor modele reale sau pot s realizeze mbinri
fanteziste.

Jocurile cu rol pot fi:

-cu subiecte din viaa cotidian:De-a grdinia,De-a
vnztorul,De-a gospodinele,De-a familia;
-cu subiecte din poveti: De-a Scufia Roie,De-a capra cu trei
iezi, etc.
-dramatizririle:Coliba iepuraului,Greierele i furnica,Fata babei
i fata moneagului,Cenureasa,Turtia,Csua din oal,Carnavalul
povetilor, etc
Jocurile de construcie sunt des ntlnite n grdini i prezint o
mare atractivitate pentru copii.Aceste jocuri se desfoar n jurul unor teme
propuse de educatoare sau au teme alese de copii, ei putnd s elaboreze o
construcie absolut nou sau s construiasc un obiect prezentat anterior.
Jocurile de construcie se restrng la reflectarea obiectelor din mediul
nconjurtor.Jocurile de construcie implic aciunea de construire, deci
prezint elemente evidente de construcie asemntoare muncii, dar i unele
cunotine i abiliti tehnice.
 Materialele folosite n aceste jocuri sunt forme geometrice de lemn,
materiale din material mrunt: semine, frunze, scoici.
Jocurile de construcie ale precolarilor au o ntindere tematic
remarcabil pe msur ce copiii nainteaz n vrst.Imaginaia lor creatoare
este n plin ascensiune, ei realiznd construcii tot mai ndrznee i mai
complexe. Ei pornesc de la a construi turnuri, case, tuneluri, poduri i ajung
la orele, piee, strzi, palate, avione, roboi, rachete, submarine, parcuri.
Precolarii i pot construi singuri jucriile necesare n desfurarea unui
joc.Pentru desfurarea jocului cu subiect din viaa cotidian De-a oferii,
copiii au construit singuri garajul i parcarea, iar pentru jocul De-a
vnztorul i-au construit magazinul cu rafturile pe care se afl
marfa,.a.m.d.
De asemenea,cu material din natur copiii pot confeciona
psri,animale,obiecte de mobil sau vesel.Cu aceste jucrii ei se joac ,iar
bucuria lor este cu att mai mare cu ct tiu c sunt fcute de ei.Cuburile se
numr printre materialele ce dau copiilor mari satisfacii.Cu ele un copil se
poate juca singur i totui s se gseasc n apropierea celorlali de vrsta
sa,ori le poate mpri cu unul sau mai muli parteneri de joac,ntr-un efort
de cooperare.Cuburile dau copilului un puternic sentiment de mplinire i de
control.Ele i pot oferi o modalitate de relaionare cu mediul, n special cu
structurile mari,n faa crora ,n viaa real,el se vede mic de tot.Prin
intermediul cuburilor copilul afl proprieti precum felul
materialului,mrimea,greutatea,dimensiunile,grosimea,lungimea i
limea.Copilul poate compara asemnrile i diferenele,nvnd s
clasifice sau s sorteze.n activitatea cu cuburile,copilul poate nelege mai
uor conceptele de echilibru,spaiu,suprafa,volum.Studiaz cuburile i le
msoar ca s vad care este mai lung i care este mai scurt,mai mare sau
mai mic sau egal.
Copiii trebuie ncurajai s vorbeasc despre construciile lor pe
msur ce le ridic.n activitile de construcie,limbajul i aciunea
fuzioneaz.Vocabularul crete i se flexibilizeaz pe msur ce copiii nva
s utilizeze prepoziii,adverbe (sus,jos,peste,sub,n spate),adjective
(lung,scurt,nalt,gros,moale,ascuit drept,curb) i substantive (nume date
construciilor de cuburi,nume ale obiectelor folosite n jocul cu cuburi,nume
de figuri geometrice)
n toate jocurile de construcie iniiativa i fantezia creatoare a fiecrui
copil sunt indispensabile n atingerea scopurilor propuse.Jocul este un stimul
important n cultivarea receptivitii i sensibilitii,a mobilitii activitii
psihice.El sporete vigoarea acional,dinamismul su i nevoia de activitate
i explorare a noului,de imaginaie i elaborare.
Jocurile de micare
Aceste jocuri satisfac n cea mai mare msur nevoia de micare a
copiilor, bazndu-se pe diferite micri i reguli.
Acest tip de joc ocup o poziie intermediar ntre cele de creaie i
sportive, apropiindu-se de primele prin triri afective puternice pe care le
genereaz i cele sportive prin regulile bine fixate, prin formularea de
comenzi i prin spiritul de competiie pe care le cuprind.
Regulile jocurilor de micare sunt prezentate copiilor nainte de
nceperea activitii.Cu toate c aceste sunt obligatorii pentru toi copiii, ele
nu trebuie s-i nctueze, s-i duc la limitarea iniiativei i a plcerii de a
se juca.Trebuie ca regula s decurg din nsui coninutul intern al
jocului.Regulile prescriu copilului normele de comportare n timpul
jocului.Aceste reguli pot fi grupate,n funcie de regulile lor n:
 -reguli care precizeaz gruprile i aciunile copiilor;
-reguli care disciplineaz comportarea copiilor;
-reguli care ndeplinesc funcii frenatorii,n sensul c i opresc pe
copii de la anumite micri i aciuni n joc;
Jocurile de micare,prin coninutul lor,sunt extrem de variate.Astfel
,putem distinge urmtoarele categorii de jocuri de micare:
-jocuri de micare cu subiect,n care micrile i regulile se mbin
cu un coninut imaginativ:ntruchiparea personajelor i a aciunilor
acestora.Ex:Gtele i vulpea,Rndunic mut-i cuibul,Lupul i
vntorii,Vrbiile i pisica,etc.
-jocuri cu text i cnt,n care micrile sunt nsoite de texte i de
cntece.Acestea se se desfoar n cerc,n hor,rolul activ avndu-l unul sau
mai muli copii.Textul cntecului i ritmul acestuia l ajut pe copil s
execute micrile ce trebuie fcute n mod corect.Ex.Ciuprecua,Bat din
palme,Fluierul,Bate vntul frunzele,etc
-jocuri hazlii care i atrag pe copii prin umorul i simplitatea
aciunii.ex:Cine l-a strigat pe ursule,Gsete i taci.
Jocurile fr subiect se ntemeiaz pe ndeplinirea unor cerine,pe
respectarea anumitor reguli.Ele i entreneaz pe copii n exersarea micrilor
i pentru nfrngerea obstacolelor,le formeaz dibcia de a arunca,de a
sri,de a se ntrece n vitez.La baza acestor jocuri stau diferite micri
executate cu diferite obiecte:mingea sau cercul.Ex.Nimerte la int,Cine
arunc mai departe
Jocurile didactice
Jocul didactic st la baza conceperii ntregii activiti instructiv
educative din grdini.El este conceput ca un mijloc de instruire i de educare
a copiilor,ca procedeu metodic de realizare optim a sarcinilor pe care i le
propune procesul de nvmnt i ca form de cunoatere i de dezvoltare a
capacitilor psihofizice pe toate planurile.
Jocul didactic mbin ntr-un mod armonios att sarcini specifice jocului
cu sarcini i funcii specifice nvrii.
n cadrul literaturii de specialitate,jocul didactic este desemnat ca fiind
cel mai eficient mijloc de instruire i educare,fiind folosit pentru a forma sau
consolida anumite cunotine,priceperi sau deprinderi.Jocul didactic are drept
scop instruirea copiilor ntr-un domeniu de cunoatere,dar i sporirea
interesului pentru activitatea respectiv prin folosirea unor elemente
distractive,ce faciliteaz atingerea scopului formativ-educativ.
mbinarea n jocul didactic a elementului distractiv cu cel instructiv duce
la apariia unor stri emotive complexe,care stimuleaz i intensific procesele
de reflectare direct i mijlocit a realitii i de fixare a cunotinelor.
Jocul didactic rmne joc didactic doar dac conine elemente de
ateptare,de surpriz,de comunicare reciproc ntre copii.Valoarea practic a
jocului didactic const n faptul c n procesul desfurrii lui copilul are
posibilitatea de a-i aplica cunotinele.Jocul didactic nu trebuie s fie un
simplu exerciiu,chiar dac exerciiul apare ca element constructiv,trebuie s
rmn totui joc,activitatea pe care o desfoar copilul trebuie s trezeasc
dorina vie de a se juca.
Jocul este principala form de activitate n grdinia de copii.Pentru un
copil sntos,nimic nu este mai improriu dect starea de apatie i
nemicare.Jocul este tot att de necesar dezvoltrii copilului ca i lumina
soarelui.Jocul copilului trebuie ndrumat de ctre adult ,fr ca
spontaneitatea copilului s fie stingherit.
Jocul didactic mbin n mod armonios elementul instructiv i educativ
cu elementul distractiv.Este tipul de joc prin care educatorul
consolideaz,precizeaz i verific cunotinele predate copiilor,le
mbogete sfera de cunotine.Coninutul jocului,sarcina
didactic(problema intelectual), regulile i aciunile de
joc(ghicire,surpriz,micare,etc ) confer jocului didactic un caracter
specific,nlesnind rezolvarea problemelor puse n joc.
Coninutul jocului didactic reprezint cunotinele,n majoritate
asimilate anterior,n grade diferite,n funcie de acestea jocul avnd menirea
de a le consolida i verifica.Exist totui i unele jocuri care permit
achiziionarea de noi cunotine,cunotine referitoare la culori,relaii
dimensionale,la orientarea n spaiu i timp.
Coninutul jocului didactic are tematic diferit:
-Omul i viaa social-nfiare(corpul omenesc);
-activitate n familie i n societate;
-comportamente;
-obiecte de mbrcminte;
-obiecte de toalet;
-jucrii;
-alimente;
-profesii;
-mijloace de transport,etc;
-Natura-anotimpuri;
-fenomene ale naturii;
-animale;
-plante;
-Limbajul(jocuri de exersare a vorbirii)
-aspect fonetic;
-lexic;
 -structur gramatical,
-Exersarea capacitilor i proceselor psihice-atenie;
-memorie;
-gndire;
Clasificarea jocurilor didactice se poate face dup cum urmeaz:
a. Dup coninut:
.jocuri didactice pentru cunoaterea mediului nconjurtor;
.jocuri didactice pentru educarea limbajului, cuprinde aspecte
fonetice, lexical-semantice i gramaticale ale limbii materne;
.jocuri didactice matematice;
.jocuri didactice pentru nsuirea normelor de comportare
civilizat;
.jocuri didactice pentru nsuirea unor norme de circulaie rutier;
b. Dup prezena sau absena materialului didactic:
.jocuri didactice orale;
.jocuri didactice cu material ajuttor:
1. cu material didactic-jetoane,jucrii,jocuri de
mas,cuburi,etc,
2. cu material ajuttor-diferite obiecte i jucrii cu rol auxiliar;
3. cu material suport-imagini,diafilme,diapozitivr,C.D-uri;
c.Dup scopul urmrit:
1.jocuri senzoriale pentru-dezvotarea sensibilitii vizuale;
-dezvoltarea sensibilitii auditive;
-dezvoltarea sensibilitii tactile-
kinestezice;
-devoltarea sensibilitii gustativ-
olfactive;
 2.jocuri intelectuale-de stimulare a comunicrii orale:
.de exersare a pronuniei corecte;
.de atenie i orientare spaial;
.de analiz i sintez mental;
.de realizare a comparaiei mentale;
.de realizare a abstractizrii i generalizrii;
.pentru dezvoltarea perspicacitii;
.pentru dezvoltarea imaginaiei;
.pentru dezvoltarea proceselor de inhibiie voluntar
i a
autocontrolului
Pornindu-se de la cunoaterea dezvolrii psihofizice a copilului
precolar, n special a limbajului acestuia,de la cunoaterea cerinelor
nvmntului primar i a posibilitilor de adaptare la fiecare dintre aceste
cerine ,se poate conferi experien sporit jocului didactic de educarea
limbajului i exersare a vorbirii,dac se folosesc metodele activ-
participative.Obiectivele educrii limbajului i a comunicrii orale se
realizeaz la un nivel optim prin variante de jocuri didactice concepute sau
adaptate scopului urmrit.Deseori,educatoarea i propune s mbogeasc
coninutul unor jocuri didactice de educarea vorbirii descrise n literatura de
specialitate i s creeze unele variante noi ,menite s contribuie la
optimizarea sarcinilor i a obiectivelor programei,la valorificarea potenelor
intelectuale ale copiilor,n special la grupa mare i pregtitoare.
Jocul didactic trebuie pregtit din vreme i cu mult atenie, pentru a
asigura condiiile bunei lui desfurri.Dintre msurile prealabile, care pot fi
luate n acest sens, amintesc pe cele mai importante, i anume:
-crearea unei atmosfere de lucru antrenante din partea educatoarei;
 -conceperea jocului didactic astfel nct s corespund
particularitilor de vrst ale copiilor,
-mbinarea corect a activitilor concret-operatorii cu cele abstracte;
-prezentarea cunotinelor n succesiune gradat,
-asigurarea unui coninut bogat, structurat n forme variate, viznd
esenialul;
-prezentarea sarcinii de rezolvat ntr-un mod accesibil copiilor;
-stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificultate;
- aprobarea n joc a unor cazuri,situaii,probleme similare celor
ntlnite n viaa practic,
-stabilirea precis a regulilor;
O mare parte din condiiile de mai sus sunt comune tuturor categoriilor
de activiti obligatorii desfurate n grdinia de copii.
Indiferent de etapa de vrst la care este utilizat, jocul didactic are o
serie de caracteristici prin care se deosebete de celelalte forme de
organizare a activitilor comune.
Scopul didactic al jocului reprezint o finalitate educativ i se
formuleaz prin raportarea la obiectivele specifice.El trebuie s fie clar i
precis, pentru a asigura desfurarea corect a activitii.
Sarcina didactic este formulat n funcie de coninutul activitii i
de nivelul de cunotine al copiilor.Ea reprezint modul de instruire n jurul
cruia sunt antrenate procesele gndirii.Sarcina didactic se obiectiveaz
pentru copii sub forma unor probleme pe care ei le vor rezolva n mod
independent sau n echipe, prin cooperare.Problemele trebuie s fie
accesibile copiilor i n acelai timp s le solicite eforturi i investigaii noi,
s le detepte i s le menin viu interesul.
 Sarcinile didactice trebuie s fie astfel concepute nct s reactiveze nu
att memoria reproductiv, ct mai ales gndirea (operaiile ei, capacitatea
de asociere, flexibilitatea, fluiditatea ei).
Coninutul jocului reprezint ansamblul cunotinelor, priceperilor,
deprinderilor pe care le achiziioneaz sau se consolideaz copiii.Aceste
cunotine se refer la plante, fructe, legume, animale, anotimpuri,
etc.Precolarii i nsuesc aceste cunotine fie prin activitile comune, fie
prin experiena nemijlocit de via. Jocurile didactice pot avea acelai
coninut dar ele dobndesc mereu alt caracter, datorit faptului c sarcinile
pe care le au de rezolvat sunt diferite.Deci jocul apare n forme noi,
neprevzute i de aceea, sunt interesante i atractive.
Coninutul jocului trebuie prezentat ntr-o manier accesibil i
plcut copiilor.
Elementele de joc reprezint mijloace de realizare a unei sarcini
didactice, constituind elementele de realizare a sarcinii de
nvare.Elementele de joc sunt din cele mai variate: ntrecere, recompens,
aplauze, etc. Alegerea lor se face n funcie de coninutul jocului, de vrsta
copiilor.
Regulile jocului sunt prestabilite i obligatorii pentru toi
copiii.Rgulile sunt menite s arate copiilor cum s se joace,cum s rezolve
problema respectiv i ndeplinesc n joc o important funcie reglatoare
asupra aciunilor i relaiilor reciproce dintre copii.Ele sunt condiionate de
coninutul i sarcinile didactice ale fiecrui joc,sunt numeroase i de natur
diferit.Prima categorie reglementeaz repartizarea rolurilor ntre copii.Alte
reguli arat cum s rezolve problema intelectual.
O alt categorie de reguli se refer la succesiunea aciunilor n joc
(ordinea n care trebuie s rspund copiii cnd se joac),altele se refer la
comportarea copiilor n joc care le indic ce este i ce nu este permis n
timpul jocului.n stabilirea regulilor jocului se va ine seama de principiul
gradrii i al accesibilitii.
Aciunea de joc este componenta prin care se realizeaz sarcina de
joc.Aciunea de joc este latura care face ca rezolvarea sarcinii didactice s
fie plcut i atractiv pentru copii i cuprinde momente de ateptarea,
surpriz, ghicire, micare i ntrecere.
Unitatea dintre sarcina didactic, coninutul jocului, elementele de
joc i regulile jocului, confer jocului didactic o particularitate specific,
deosebindu-l de celelalte forme de activitate.
Materialul didactic trebuie s fie adecvat coninutului jocului i
vrstei copiilor.Poate conine jucrii, jetoane, cartonae, medalioane, fie,
etc.
Jocul didactic este un mijloc valoros de instruire i educare a
copilului de vrst precolar, deoarece rezolv ntr-o form cu totul
adecvat vrstei sarcini de instruire complexe.Eficiena jocului didactic n
raport cu celelalte mijloace de realizare a activitilor din grdinia de copii
este cu att mai mare cu ct realizm o concordan ntre procesul de
cunoatere a mediului nconjurtor, procesul de nvare i aciunea i
atmosfera de joc,att de atractive pentru precolari.
Jocul didactic este o activitate care se deosebete prin structura sa
specific de celelalte activiti cu coninut asemntor.Unitatea deplin
dintre sarcina didactic i aciunea de joc, forma distractiv pe care o
mbrac i o pstreaz n mod permanent, caracteristica jocului didactic.
Jocul didactic ocup un loc deosebit de important n dezvoltarea
vorbirii copilului precolar, deoarece forma de joc antreneaz copilul n
stimularea i exersarea vorbirii n direcia propus n cadrul fiecrui joc n
parte, fr ca el s contientizeze acest efort.Eficiena jocului didactic fa de
alte activiti frontale dirijate const n faptul c desfurarea lor presupune
participarea tuturor copiilor din grup, depunnd acelai efort de gndire i
de exprimare.
Jocul didactic are un rol important n dezvoltarea copiilor, iar n
acest sens obiectivele urmrite vor fi:
-dezvoltarea gndirii precolarilor prin intermediul jocului, a
operaiilor intelectuale: analiza, sinteza, comparaia, clasificarea,
generalizarea;
-asimilarea, verificarea i consolidarea cunotinelor despre lumea
nconjurtoare;
-exersarea i activizarea vocabularului copiilor;
-formarea percepiilor despre obiecte i fenomene,formarea
percepiei spaiale i temporale;
-exersarea memoriei i a ateniei voluntare;
-exersarea imaginaiei creatoare prin diverse elemente de joc;
-educarea spiritului de observaie,
-educarea unor trsturi morale ca:stpnirea de
sine,autocontrolul,spiritul de independen,perseverena;
-dezvoltarea spiritului colectiv prin ntreinerea unor relaii
interpersonale corecte ntre copii,prin colaborare,cooperare i ajutor
reciproc,
-formarea unei atitudini pozitive a copilului n raport cu mediul
nconjurtor;
Cteva dintre manifestrile psihice ale copiilor i ale oamenilor,n
general,sunt capabile s explice jocul,s arate de ce i n ce msur acesta se
prefigureaz ca activitate dominant n anii copilriei:
 a.Copiii se refugiaz adeseori din lumea real n una pe care i-o
creeaz singuri,ce le aparine n exclusivitate,o lume imaginar,o lume fr
griji,unde restriciile nu sunt aa de severe.Copilul poate face dovada c este
capabil s-i creeze o astfel de lume ncepnd cu vrsta de 3 ani.De reinut
este faptul c nimeni nu-l nva s-i creeze o astfel de lume.
b.n crearea lumii imaginare, copilul se folosete de capacitatea de a
transfigura realul n imaginar, dup nevoi imediate i posibiliti proprii.
Capacitatea de a transfigura realul n imaginar este suficient de perant la
copiii ce depesc vrsta de 3 ani.
c.Copilul este nzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu
simboluri accesibile, adic cu semne atribuite obiectelor, aciunilor i
faptelor, care desemneaz altceva dect sunt toate acestea n realitate.El
opereaz cu cuvinte, obiecte i imaginile lor, crora le acord o alt
semnificaie dect cea care le aparine n exclusivitate.
d.Capacitatea copilului de a aciona n spirit creativ n diferite
situaii concrete de via.Copilul precolar este creativ n adevratul sens al
cuvntului.El nu este doar un simplu executant.
nscrierea jocurilor didactice n planificrile anuale i calendaristice
trebuie s se fac n funcie de scopul acestora (precizarea,verificarea sau
predarea cunostintelor,corectarea pronuntiei,insusirea structurii
gramaticale).Jocurile didactice care urmresc fixarea de cunotine trebuie
planificate ,cum este i firesc ,dup activitile n care au fost predate
cunotinele respective.Bunoar ,jocurile didacticeSculeul cu jucrii sau
Ce a gsit ppua? trebuie planificate dup o activitate de observare sau
dup ce s-a desfurat o convobire dup imagini cu
temaJucariile,rspunznd astfel scopului urmrit prin aceste jocuri,i
anume precizarea i activizarea cuvintelor care desemneaz diferite jucrii.
 Aceeai grij trebuie avut i n planificarea jocurilor didactice care
urmresc verificarea i sistematizarea cunotinelor copiilor.Astfel, jocul
didactic Magazinul cu jucriide la grupa mic prin care se urmrete
verificarea cunotinelor trebuie s fie plasat dup toate activitile n care se
precizeaz cunotinele despre culoare, mrime, nsuiri spaiale, etc.
Alte jocuri didactice au drept scop predarea unor cunotine noi i
lrgirea vocabularului copiilor cu o serie de cuvinte.Asemenea jocuri trebuie
planificate n raport cu celelalte activiti comune de predare astfel nct s
se asigure transmiterea gradat a cunotinelor.
Jocurile didactice care au ca scop corectarea defectelor de
pronunie ale copiilor sau nsuirea structurii gramaticale a limbii trebuie s
fie planificate i ele cu mult atenie ,avndu-se n vedere creterea treptat
a cerinelor adresate copiilor.De exemplu,jocurile didactice care presupun
completarea unor propoziii eliptice de subiect vor fi organizate naintea
celor care presupun completarea unor propoziii eliptice de predicat sau
jocurile didactice care presupun pronunia unor sunete mai dificile pentru
copii trebuie s precead jocurile care cer pronunia unor grupuri de sunete
mai greu de articulat.
n planificarea jocurilor didactice, educatoarea trebuie s se
orienteze ntotdeauna dup sarcina didactic pe care jocurile le cuprind i s
in ntotdeauna seama de legtura lor cu celelalte activiti care se
desfoar n grdinia de copii.
Avnd o structur complex,jocul didactic, trebuie studiat cu mult
atenie nainte de a fi executat cu copiii.Educatoarea trebuie s cunoasc
bine sarcina urmrit n joc,aciunea lui i regulile dup care se desfoar
,astfel nct s-l poat preda corect n activitatea pe care o desfoar cu
copiii.Nerspectarea uneia dintre componentele jocului ,cunoaterea
insuficient a aciunii sau a regulilor de joc,afecteaz buna ndeplinire a
sarcinii didactice sau chiar duce la schimbarea profilului activitii.Este
indicat ca educatoarea ,pe msur ce are mai mult experien,s aplice n
mod creator diversele recomandri cu privire la jocul didactic,s contribuie
activ la mbogirea i mbuntirea structurii acestuia,la adaptarea lui la
particularitile de vrst ale copiilor cu care lucreaz,i cu att mai mult s
creeze noi jocuri cu care s rezolve sarcina didactic prevzut n programa
activitilor desfurate n grdinia de copii.Jocul didacticCe face
mama?are ca sarcin didactic recunoaterea,denumirea i descoperirea
aciunilor prezentate n ilustraii,care nfieaz diferite ocupaii ale
mamei.Regulile jocului precizeaz c plicul n care este cte o ilustraie,este
dat din mn n mn de la un copil la altul pn ce se aude
semnalul:Stop.Copilul la care s-a oprit plicul,n momentul semnalului,l
deschide,arat celorlali ilustraia gsit n plic,apoi o descrie.Jocul ,ca
atare,nu reclam o participare suficient de activ din partea
copiilor;elementul de joc,trecerea plicului din mn n mn nu are darul s-i
mobilizeze n vederea realizrii sarcinii didactice.Analiznd jocul am
intervenit cu o serie de modificri care nu au modificat cu nimic sarcina
didactic,ns au schimbat aciunea lui.Astfel,imaginile au fost prezentate pe
o band care se derula n faa copiilor pe un ecran.n felul acesta ei nu au
mai fost solicitai s atepte pn ce plicul s-ar fi oprit la ei.S-au creat
condiii favorabile pentru perceperea clar a imaginilor de ctre toi copiii
pentru rezolvarea optim a sarcinii didactice incluse n joc.
O mare parte din materialul didactic necesar desfurrii
jocurilor didactice este tiprit.El trebuie procurat din timp i selecionat
potrivit jocurilor care se organizeaz.n cadrul jocurilor didactice am folosit
i diferite jucrii sau obiecte special cofecionate.Educatoarea trebuie s
pstreze i jucrii didactice special pentru aceast categorie de jucrii.Astfel
de jucrii sunt:
-ppui cu trusa lor de mbrcminte pentru toate
anotimpurile i din materiale de diferite culori;
-casa ppuii cu mobilierul necesar, proporionat ca
mrime i corespunztor din punct de vedere al coloritului;
sculeulfermecat, cu diverse truse de obiecte: vesel,
obiecte de uz individual, jucrii n miniatur, etc;
-animale domestice i slbatice din material plastic;
-diferite mijloace de locomoie;
Sunt jocuri didactice care presupun folosirea unor materiale ca
deeuri, obiecte mrunte, materiale care contribuie prin culoare, mrime,
grosime, lime, la precizarea unor cunotine ale copiilor. Indiferent de
proveniena materialului didactic folosit n cadrul jocului didactic, acesta
trebuie s ntruneasc i unele cerine ca: accesibilitate, aspect estetic, nu
trebuie s fie ncrcate, greoaie din punct de vedere al compoziiei, deoarece
ar mpiedeca copiii s rezolve corect sarcina didactic. Materialele didactice
trebuie s fie de dimensiuni mai mari pentru a fi bine perceput de copii, iar
cel distributiv trebuie s aib dimensiuni mai mici.
n afar de grija pe care trebuie s o aib n selecionarea sau
confecionarea materialului didactic necesar desfurrii jocului didactic,
este bine a se gsi i soluii interesante de prezentare a acestuia, astfel nct
s trezeasc nu numai interesul pentru material, ci i pentru jocul n sine.
Pregtirea copiilor pentru un joc didactic se poate face n cadrul
activitilor alese de diminea sau prin exerciii cu material intuitiv.Reuita
unui joc didactic depinde organizarea jocului care presupune un complex de
msuri:nelegerea esenei jocului,planificarea lui judicioas,pregtirea
copiilor pentru activitate,etc.
Jocul didactic se poate desfura att sub conducerea direct a
educatoarei
cu ntreaga grup, ct i atunci cnd este repetat de copii, la iniiativa unuia
dintre ei sau la sugestia educatoarei. Sfera de utilizare a jocului didactic este
foarte larg ,deoarece acesta poate fi practicat n diferite momente ale zilei,
putnd fi extins chiar i n viaa de familie a copilului.
Jocul didactic este creat de aduli, specificul lui constnd n faptul c
rezolv prin coninutul lui o mare parte din problemele educaiei
intelectuale, consolidnd, sistematiznd i verificnd cunotinele. De
exemplu, prin jocul didactic Gsete aceeai culoare de la grupa mare se
precizeaz i se verific denumirea diferitelor culori nvate anterior, prin
jocul didactic Cu ce construim de la aceeai grup se reactualizeaz
denumirile uneltelor i materialelor folosite la construcia unei case, se
reactualizeaz noiunile de form, se activizeaz unele cuvinte care
denumesc jucrii.
Valoarea jocului didactic nu se restrnge ns numai la att.El are o
larg contribuie mai cu seam n stimularea i dezvoltarea tuturor
proceselor psihice. Marea parte a jocurilor didactice cuprind valoroase
exerciii senzoriale, influennd n mod nemijlocit activitatea tuturor
analizatorilor. Jocurile didactice ca Spune cum face,Cine face?
contribuie la dezvoltarea sensibilitii auditive i n mod special a auzului
fonematic, slab dezvoltat la precolarul mic.Jocul Ce a gasit ursuletul?
contribuie la dezvoltarea sensibilitii vizuale i tactile. Spiritul cerator,
imaginaia sunt stimulate intens prin jocurile care pun n faa copiilor sarcina
de a compune o ghicitoare, de a plsmui o poveste.
 Prin jocul didactic nu trebuie s nelegem simpla alturare a unor
aciuni ludice cu aciuni instructive, sau desfurarea lor prin alternare, ci o
form de joc nchegat, unitar n care aceste elemente sunt structurate
organic, motivele jocului conducnd la rezolvarea sarcinilor didactice, pe
baza unor reguli.

JOCUL - FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA

2.1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI

"Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr.

Schiller)

Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie, dar nu trebuie

sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. Este necesara dezvoltarea laturii ludice
a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate.

Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii

continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. Jocul
este prezent in mediul institutional al gradinitei, dar continua in toate mediile
sociale in care se formeaza.

Jocul alaturi de invatare, munca si creatie este una dintre activitatile

umane fundamentale. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata
ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane.

S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus
de adult in munca. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa,
lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta
prin care el construieste lumea, o apropie, o analizeaza si cauta sa o
inteleaga, prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei
interiorizate. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea
lumii imaginare create de jucatorul respectiv. Scopul jocului este actiunea
insasi, capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile
proprii. Prin atingerea unui asemenea scop, se restabileste echilibrul vietii
psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia.
 Jocul este o activitatea specific umana, dominata in copilarie, prin
care omul isi satisface nevoile imediat, dupa propriile dorinte, actionand
constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease.

Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu

amuzament. El formeaza, dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata
psihica a copilului. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile, reprezentarile,
creativitatea, isi amplifica posibilitatile memoriei, isi formeaza insusirile
vointei, rabdarea, perseverenta, stapanirea de sine.

Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata

de altii, responsabilitatea, cinstea, curajul. Astfel psihologul Ursula Schiopu
considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin
cu pasiune fiecare moment, organizand tensiunea proprie actiunilor cu
finalitate realizata, avand functia de mare si complexa scoala a vietii"

Jocul este o scoala deschisa, cu un program tot atat de bogat precum

este viata. Prin joc, viitorul este anticipat si pregatit. Se apreciaza chiar ca
jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti.
Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta.

Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc, precum

si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se
angajeaza pentru a castiga. Copiii se joaca pentru a se juca.

Jocul este o forma de activitate bine gandita, necesara si

indispensabila procesului educatiei, este o activitate prin care continutul,
forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de
activitate instructiv-educativa, motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici
nu este in masura sa suplineasca pe una din ele.

Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiv-

educativa, trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului,
cum ar fi: activitate specific umana, activitate dominanta la varsta
prescolara, factor hotarator in viata copilului prescolar. Aceste sensuri
indica, fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate
specifice omului, fie aportul jocului in procesul educatiei.

Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il

practica in adevaratul sens al cuvantului. Este una dintre variatele activitati
desfasurate de om, fiind in stransa legatura cu acestea. Este determinat de
celelalte activitati - invatarea, munca, dar in acelasi timp este puternic
implicat in acestea. Invatarea, munca, creatia, includ elemente de joc si in
acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de
esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane.

Jocul - activitate dominanta la varsta prescolara , are rol hotarator in

evolutia copilului. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter
dominant, fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte
activitati din viata copilului, dar si de durata si ponderea sa. Aceasta idee
este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului,
favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. Pentru copil,
evidentiaza J. Chateau, aproape orice activitate este joc sau, dupa cum
afirma Claparede "jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul
vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si,
in consecinta, poate sa actioneze".

Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu

fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a
activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate
mai ridicat.

Activitate dominanta, fundamentala la varsta prescolaritatii, jocul

reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului,
permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ,
sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune.

"Copilul traieste in lumina fericita a jocului, spiridus ce preface

zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. Bivolaru).

2.2. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI

Sub influenta jocului se formeaza, se dezvolta si se restructureaza intr

949b14j eaga activitate psihica a copilului. Modul serios si pasiunea cu care
se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor
de cunoastere. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului, prin crearea si
rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii:
a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc;
b) intre invitatie si initiativa;
c) intre repetitie si variabilitate;
d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara;
e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine;
 f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului;
g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni
simbolice;
h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva
provocata de participarea la joc.

Putem afirma ca, la varsta prescolaritatii, jocul ofera cadrul pentru

efort si depasire a unor obstacole, iar "moralitatea ludica" contribuie la
geneza comportamentului socio-moral, la asimilarea unor elemente de
disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. Important
este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a
copilului, a fortelor sale, observandu-se o ultima cerinta spre afirmare.

Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o

impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice.
Unii copii se exprima deschis, clar, dezinvolt, in timp ce altii sunt mai
retinuti, mai putin activi. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece
manifestarile lor sunt spontane, iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor
interne.

Se poate afirma ca, jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care

il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta.

Valorificand disponibilitatile interne, jocul propulseaza copilul pe

traiectoria progresului in dezvoltarea sa. Solutiile adoptate in joc,
inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru
reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc, denota arta interogarii
in colectivitate si in viata sociala. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din
punct de vedere psihologic, cu atat se joaca mai mult, mai bine si mai
frumos, se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni, cu
semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara.

Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor, la formarea

perceptiilor de forma, marime, spatiu, timp, la educarea spiritului de
observatie, a imaginatiei creatoare, a gandirii si nu in ultimul rand la
dezvoltarea limbajului.

Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor

educatiei morale a copilului, contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine,
autocontrolului, spiritului de independenta, disciplinei constiente,
perseverentei, precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de
caracter. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii, a
spiritului de colectivitate, a relatiilor reciproce intre copii.

Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii, in

formarea spiritului de independenta, in formarea atitudinii pozitive fata de
munca, in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii.
Toate aceste efecte educative se sprijina, ca pe un adevarat fundament, pe
influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului,
asupra personalitatii lui.

Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii, dar si a sinelui in

raport cu viata si ipostazele ei fericite.

Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal, cel

afectiv, cel de sanatate al copilului, dar si structura experientei si a mediului
de cultura.

Prin toate jocurile, dar mai ales prin cele de miscare, se creeaza
posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. In plus, jocul
determina o stare de veselie, de buna dispozitie, cu efecte benefice pe planul
dezvoltarii. Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile
educatiei fizice.

Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire, in scopul

satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa
devina mai complex cu o valoare formativa sporita.

Participand la joc, prescolarul este initiat in tainele frumosului si

invata sa-l creeze, realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice.

In concluzie, se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a

personalitatii copilului, realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si
traire de viata, de interiorizare si de creatie, conturarea de aspiratii, dorinte
care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a
personalitatii. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l", sa-si
manifeste personalitatea, sa urmeze, pentru un moment, linia interesului sau
major, atunci cand nu o face prin alte activitati.

Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din
punct de vedere cognitiv, afectiv, al intregii dezvoltari a personalitatii.
 Ca scoala a vietii sociale, jocul face apel la optimismul specific
varstei, la dorinta copilului de a avea un rol, de a indeplini o functie, de a
avea o pozitie in grup, de a se afirma si de a-si face datoria.
Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au
evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii.

J. Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului:

1. functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea
realului la "eu" si acomodarea, transformarea "eu-lui" in functie de
modelele exterioare;
2. functia catarctica, de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor;
3. functia de socializare, constand in acomodarea copilului la ceilalti,
asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu";
4. functia de extindere a "eu-lui", de satisfacere a multiplelor trebuinte
ale copilului, de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de
valorificare a potentialului de care dispune, de la trebuintele perceptive si
motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental.

Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale

jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot
grupa in functii esentiale, secundare si marginale.

Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:

functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si
mentala a caracteristicilor lumii si vietii;
functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o
scoala a energiei, a educatiei, a conduitei, a gesturilor, a imaginatiei. Jocul
educa atentia, abilitatile si capacitatile fizice, trasaturile de caracter
(perseverenta, promptitudinea, spiritul de ordine), trasaturi legate de
atitudinea fata de colectiv (corectitudinea, spiritul de competitie, de dreptate,
sociabilitatea, s.a), modeleaza dimensiunile etice ale conduitei.
functia de exercitare complexa, stimulativa a miscarilor (pusa in
evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care
jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. Aceasta apare ca functie
principala in jocurile de miscare, jocurile sportive, de competitie si ca
functie secundara in jocurile simple de manuire, proprii copiilor mici. In
perioada copilariei si tineretii este o functie principala, devenind ulterior
marginala.
 Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele:
functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator
pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional;
functia catarctica si proiectiva;
functia distractiva.
Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se
manifesta cu succes in cazuri maladive.

2.3. CLASIFICAREA JOCURILOR

Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o

preocupare pentru multi specialisti, cu toate acestea, nu s-a ajuns la o
clasificare unanim acceptata, date fiind perspectiva din care au fost
investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor. S-a
operat, astfel, cu criterii multiple de clasificare, cum ar fi: continutul, forma,
sarcina urmarita cu prioritate, materialele folosite, s.a.

In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare - ghid pentru

perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor", Editura All,
Bucuresti 1999, autoarea, Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare
a jocurilor:

jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale,

motorii, intelectuale);

jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari,

memoria, motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole, industriale,
mestesugaresti, scoala);

jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie, de grup scolar);

jocuri artistice (desen, muzica, arte plastice, s.a.)

J. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta

clasificare a jocurilor, concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:

jocul exercitiu - forma cea mai elementara a jocului, prezenta in

etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati
insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii;
 jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura
functia de adaptare. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara
constrangeri si sanctiuni, asigura retrairea unor realitati transformate dupa
propriile trebuinte;

jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). Are un

rol deosebit in socializarea copilului, deoarece realizeaza intelegerea
reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei;

jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa

varsta de 5-6 ani. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in
simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari, rezolvari
de probleme, creatii inteligente

Clasificare a jocurilor realizeaza si A.N. Leontiev, stabilind

urmatoarele tipuri:

jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil, care
reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului;

jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala

anume pe care o realizeaza prin actiunile sale;

jocurile cu reguli care apar mai tarziu, in cadrul lor copilul

subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti, includ o anumita
sarcina, au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea
copilului;

jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de

granita"). Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive, dramatizarile,
jocurile sportive, jocurile didactice. Acestea pregatesc invatarea, incep sa
substituie procesul de joc cu invatarea.

Clasificare mai complexa si mai nuantata, luand in considerare mai

multe criterii ce opereaza succesiv, realizeaza autoarele lucrarii "Activitati
de joc si recreativ-distractie. Manual pentru scolile normale".
 Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos:

(Barbu H., Popescu E., Serban F., - "Activitati de joc si recreativ-distractive.

Manual pentru scolile normale", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti
1993)