Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plan de afaceri
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 1 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
1. Date generale
1.1 Denumirea solicitantului si date de identificare ale acestuia
Stoenica Mirela PFA are ca obiecte principale de activitate conform actului constitutiv codurile
CAEN
Domeniul de interes pentru propunerea de finantare este cultivarea lavandei i obtinerea uleiului
esential de lavanda.
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 2 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
Terenuri
2. Descrierea proiectului
2.1. Denumirea investitiei
2.2. Solicitant
coduri CAEN:
Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei culturi de lavanda pe o suprafaa de 1 ha.
In mod concret, prin proiect s-au prevazut achizitionarea butasilor de lavanda necesari
pentru plantarea unui (1) ha (18000 20000 butasi / ha).
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 3 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
Obiective de mediu. Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si poate ocupa terenuri
mai putin favorabile altor culturi traditionale din zona Olteniei, creste bine intr-un climat cu
umiditate scazuta si caldura in exces.
Specific Proiectul se refera la infiintarea unei plantatii de lavanda, iar administratorul este
direct implicat n activitate. Planul de afacere acoper o perioada de 3 ani (n primul an se
face infiintarea plantatiei, iar n al treile an cultura de lavanda produce n plin. Plantatia se va
infiinta pe un lot de teren de 1 ha de pe raza oraului Bailesti, judetul Dolj.
Masurabil Rezultatul proiectul va fi cultura de lavanda. Este un obiectiv masurabil i, mai
ales, vizibil.
Accesibil Dup o analiza atenta a pietei, att pentru achizitiile prevazute n proiect, ct i
pentru produsele care se vor obtine de pe plantatia de lavanda, n urma calculelor de
profitabilitate a reiesit ca acesta afacere este accesibil i se poate realiza cu finantarea
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 4 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
solicitata.
Relevant (Realistic) Proiectul se incadreaza n noua tendinta de a valorifica economic
domeniul plantelor medicinale i aromatice.
Incadrabil n timp Proiectul se va derula pe o perioada de 3 ani, timp n care cultura de
lavanda ajunge sa produca.
3. Descrierea afacerii
Tendinta de ntoarcere la un nou stil de viaa sntos, bazat pe creterea calitatii vieii i a
mediului, pe intoarcearea la tradiiile culinare stravechi i la medicina populara, este o oportunitate
pentru inceperea unei afaceri bazata pe cultivarea plantelor medicinale i aromatice cultura de
lavanda.
Cultivarea lavandei este favorizata de conditiile pedo-climaterice din regiunea noastr, iar
randamentul acestei culturi este unul foarte ridicat, ceea ce inseamna generarea unui profit,
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 5 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
Pentru a infiinta un hectar de cultura, este nevoie de 18.000 - 20.000 de butasi (n funcie de soi).
Preurile pentru butaii de lavand variaz pe piaa autohton ntre 1 i 2 lei, n funcie de cantitate.
Pentru toate lucrrile mecanizate se face contract de colaborare. Munca manuala se efectueaza cu
membrii familiei i muncitori zilieri.
Lavanda (Lavandula Angustifolia) face parte din familia Lamiaceae i mai este numita si
levantica. Este o planta medicinala i aromatica nepretentioasa. Este cunoscut nc din antichitate.
Cuvantul lavandula vine de la latinescul lavare - a spala.
Din cele peste 33 de specii de lavanda si peste 300 de varietati care se cultiva n prezent n
lume, una din cele mai raspandite specii este Lavandula Angustifolia, pe care o mai putem gasi si
sub denumirile de Officinalis, True Lavender, Bulgarian Lavender, English Lavender. Specie
originara din sudul Europei, centrul de raspandire constituindu-l partea apuseana a bazinului
mediteranean, Lavandula angustifolia se cultiva pe suprafete mari in multe tari din sudul si rasaritul
Europei. In tara noastra primele culturi experimentale dateaza din anul 1949.
Este o planta perena, un arbust de talie mica (crengile se lemnifica), ce crete foarte bine
ntr-un climat cu umiditate scazuta i cldura n exces. Lavanda este o planta specifica climei uscate
si calde, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta, datorita sistemului radicular foarte bine
dezvoltat. Excesul de umiditate duce la putrezirea radacinilor si uscarea plantei. Necesita totusi apa
in primii 2 ani, pana ce cultura este stabila. Tolereaza bine frigul, plantele de lavanda rezistand la
temperaturi de -150C fr zapada i pana la -300C sub un strat consistent de zpada.
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 6 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat, in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele
batrane se usuca si cad.
Lavandinul sau Lavendula intermedia este un hibrid obtinut prin incrucisarea a doua specii
si anume Lavandula angustifolia si Lavandula latifolia. Lavandinul este mult mai sensibil la
actiunea temperaturii scazute. Este o specie foarte productiva de ulei esential spre deosebire e
lavanda care nu produce atat de mult ulei. Distinctia o face calitatea uleiului. Uleiul de lavandin are
calitate mai scazuta din cauza cantitatii mari de camfor pe care o contine. Uleiul de lavandin se
foloseste mai mult in compozitia anumitor detergenti sau deodorante de camera, pe cand uleiul de
lavanda este folosit cu succes in compozitia multor parfumuri, lotiuni, sampoane sau diferite alte
cosmetice.
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare
infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori mai multe
inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara, precum si asimilarea si
producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra
plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica.
Cele mai favorabile zone de cultura se intalnesc in Campia Timisului, Dealurile Vestice,
Campia Olteniei, Campia Burnazului, Campia Baraganului, Podisul Dobrogrei, Podisul
Transilvaniei.
Se vor alege parcele de teren protejate de vanturi, calde si insorite, cu sol profund si
permeabil. Nu sunt recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermeabile si supuse vanturilor
si curentilor de aer puternici deoarece, in aceste conditii se vor obtine productii slabe.
Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta,
dar unghiul de inclinare sa nu depaseasca 15 0. De asemenea se vor alege terenuri absolut curate de
buruieni perene. Indicele PH al solului: in jurul valorii 7 (6.5 7.5). Solurile prea acide se
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 7 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
imbunatatesc cu var.
Plantarea se poate face toamna (in octombrie - noiembrie), deoarece plantele devin stabile
exact inainte de iarna si in primavara vor creste mai rapid, sau primavara imediat ce a trecut
pericolul gerului (in martie-aprilie). Lavanda se planteaza pe randuri la 1,2 2 m distana intre ele
(pentru o exploatare mecanizata, inclusiv recoltarea, este necesar ca distanta dintre randuri sa fie de
minim 1,4 m), cu o distana de 30 - 60 cm intre plante, ceea ce rezulta o densitate de 8000 pana la
28000 de plante la hectar. Spatierea se realizeaza in functie de soi si de umiditatea disponibila, de
dimensiunea soiului, cat si de modalitatea de cultivare si recoltare (mecanica sau manuala). De
exemplu, pentru specia Lavandula Angustifolia, soiul Sevtopolis distanta dintre plante se recomanda
a fi cca. 40-45 cm (in perioada infloririi maxime suprafata dintre plante va fi acoperita complet).
Densitatea crescuta inseamana costuri mai mari de punere in practica, dar si randament mai
mare si timpuriu. Plantele tind sa se sustina reciproc, prin urmare sunt mai puternice si rezista mai
mult. Plantarea la distanta optima va asigura cresterea echilibrata in inaltime si circumferinta a
plantei, dar si disparitia buruienilor dintre cuiburi dupa ce planta va atinge dezvoltarea maxima (din
anii 3-4 de vegetaie). Totui n zonele uscate trebuie o densitate mai redusa.
Plantarea se poate face manual (un hectar se poate cultiva cu patru zilieri n circa 10 zile) ,
sau mecanizat, cu o main de plantat rasaduri (un hectar se planteaz n cel mult trei zile). Butasii
trebuie fasonati prin taierea varfurilor radacinilor (se insista pe taierea radacinilor subtiri); se taie tot
acum partea superioara a lastarilor la 15-20 cm lungime, apoi se planteaza.
Rata de prindere in camp a butasilor este ridicata, de aprox. 95%, insa in vederea
eficientizarii maxime a plantatiei se recomanda ca n primul an de vegetatie sa se completeze
golurile (se va face in primavara, dupa pornirea in vegetatie a plantelor, putand fi repetata in toamna
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 8 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
Lavanda este un repelent natural, de aceea apar foarte putini daunatori. Totusi, se impune o
igiena riguroasa a culturii: mentinerea curata a terenului (distrugerea buruienilor), incorporarea in
profunzime a resturilor vegetale, afanarea, maruntirea solului dupa recoltare (pentru distrugerea
oualelor depuse de daunatori). Pentru combaterea buruienilor sunt necesare in primul an 2-3
sapaturi mecanice intre randuri si prasile manuale pe rand (ori de cate ori este nevoie).
n primii 2 ani, n funcie de conditiile meteo (dac este seceta) i de umiditatea solului,
plantele au nevoie de apa. Se poate face irigarea la picatura sau prin stropiri cu pompa. Ulterior,
cnd planta se stabilizeaza, irigarea nu mai este necesara. n terenuri permeabile, n al V-lea an de
vegetaie, rdcina principala a lavandei poate ajunge la peste 2.5 m adncime, conferindu-i plantei
rezistenta la seceta.
Pentru prelungirea duratei de exploatare sunt necesare taieri de intinerire a tufelor, executate
la 10-15 cm de la sol in perioada de repaus (noiembrie, dupa incetarea vegetatiei, sau februarie,
inaintea intrarii plantelor in vegetaie), urmate de fertilizarea solului cu gunoi de grajd bine
fermentat, incorporat in sol prin sapatura.
Recoltarea se face de doua ori (prima data in vara, iar a doua, la jumatate din cantitate, in
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 9 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
toamna). Pentru suprafetele mici, se face in faza de inflorire 75%, atunci cand continutul in ulei
volatil este maxim. Acolo insa unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi
(suprafete mari, capacitati reduse de prelucrare), se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de
inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire 100%. Trebuie sa se recolteze in
miezul zilei, intre orele 10 si 14, pe timp insorit si calduros, fara vant, roua sau ceata, pentru a exista
maximum de ulei volatil in inflorescente. O influenta foarte mare asupra cantitatii si calitatii
uleiului volativ de lavanda o are momentul din zi in care se executa recoltarea, conditiile
atmosferice din ziua recoltarii si din 1-2 zile inaintea recoltarii.
Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual (cu secera, in primii 2 ani data fiind
fragilitatea plantei) sau mecanizat cu ajutorul masinilor speciale montate pe tractoare. Producia de
inflorescene proaspete n primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar n anii urmtori poate ajunge la 5-6
t/ha. Dintr-o ton de inflorescene proaspete rezult pn la 10 kg ulei volatil. Inflorescentele
recoltate se transporta imediat la unitatile de distilare sau se usuca in spatii special amenajate, la
intuneric. Uscarea se efectueaza n spatii aerisite, pe o perioada de 5-6 zile, pentru a se evita
brunificarea. Randamentul de uscare este de 5-7:1 (din 5 7 kg de planta verde se obtine 1 kg de
planta uscata).
Cand inflorescentele sunt folosite pentru extragerea uleiului, imediat dupa recoltare se
transporta in cosuri sau lazi la locul de prelucrare pentru a se evita incalzirea lor, ceea ce duce la
pierderi mari de ulei. Pentru extragere de ulei nu este permisa recoltarea unei cantitati mai mari de
inflorescente care sa depaseasca capacitatea de extragere in 24 ore.
Uleiul volatil de lavand se poate obine prin distilarea inflorescenelor lavandei, utiliznd
urmtoarele metode:
Distilarea cu abur: materia prim se va pune ntr-un cazan uscat. Prin instalaii speciale, aburii sunt
produi n afara cazanului, introducndu-se apoi sub materia prim din cazan.
Distilarea cu abur i cu ap: apa va fi adugat n cazan, dar sub materia prim. Astfel, aburii vor
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 10 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
trece iniial prin ap, apoi prin materia prim de unde vor prelua uleiul volatil;
Distilarea n ap: materia prim va fi n totalitate acoperit cu ap. nclzirea poate fi efectuat la
foc direct sau la aburi.
Compozitia: Principiul activ al inflorescentelor este uleiul volatil - Oleum Lavandulae -al
carui continut variaza intre 0,5- 1,5%, aceasta in functie de soi, zona de cultura etc. Principalul
component al uleiului volatil este linaloolul (40-60%), care se gaseste atat liber, cat sub forma de
acetat de linalil. Tot in uleiul volatil de lavanda s-au mai gasit si alti componenti valorosi cum ar fi:
alcooli liberi (geraniol, lavandulol, borneol, citronelol) si multe altele.
Valorificarea se face: inflorescente uscate , materie prima proaspata, ulei esential de lavanda
sau apa de lavanda (un produs secundar rezultat la distilare).
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 11 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 12 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
A4. Prelucrarea
4.1. Uscarea ==> plantele de lavanda se usuca n depozite aerisite, la ntuneric, n straturi
subtiri, pe site sau stranse n buchetele agatate cu floarea n jos. Dup ce s-au uscat, se pot
separa florile de pe tija.
4.2. Distilarea ==> se poate face n 3 moduri (se poate inchiria un echipament de distilare):
Distilarea cu abur: materia prim se va pune n cazan i prin instalaii speciale,
aburii sunt introdusi sub materia prim.
Distilarea cu abur i cu ap: apa este adugat n cazan, dar sub materia prim. Prin
fierberea apei aburii trec prin plantele uscate aflate n partea de sus a cazanului;
Ulei esential i Apa de lavanda: se vnd ctre firme producatoare de suplimente naturiste
sau care imbuteliaza i vnd en-detail.
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 13 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 14 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
Lucrarile mecanizate se vor face pe un contract de colaborare, iar cele manuale cu muncitori
zilieri. Contabilitatea si activitatea de marketing si promovare se vor face prin colaboratori
(contracte de colaborare).
4. Analiza pietei
4.1. Piaa actual
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 15 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
n Europa, Frana este unul principalii cultivatori de lavand. Pe fondul temperaturilor tot
mai ridicate, Frana a pierdut, n perioada 2005-2010, peste jumtate din plantaii. Lavanda, care
este simbolul regiunii Provence (unde sunt cultivate peste 20.000 de hectare), genereaz afaceri de
peste 50 de milioane de euro i 10.000 de locuri de munc n Frana. Bulgaria s-a impus n ultimii
ani ca un important furnizor de ulei de lavanda. Ukraine, Moldova, Georgia and China sunt
deasemenea printre marii productori de ulei de lavanda. La nivel mondial, producia anual de ulei
de lavand este cuprins ntre 150 si 200 de tone.
Cea mai mare piata pentru uleiurile esentiale este in Statele Unite, urmate de Japonia si
Europa. Chiar si asa, productia este concentrata in Europa, cu sapte dintre cele mai mari companii
de procesare a uleiurilor esentiale. In Statele Unite, companiile de bauturi racoritoare sunt cei mai
mari utilizatori ai uleiurilor esentiale. In Japonia se concentreaza 10% din cerere. Piata canadiana
este dominata de industria parfumurilor si a aromelor din Statele Unite.
n prezent nu se poate vorbi de principalii clieni ca urmare a faptului c firma este nou
nfiinat.
Fares Orastie
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 16 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
La fel ca i la punctul anterior, nu se poate vorbi despre principalii concureni, dar in tara
noastra exista multe plantatii de lavanda pe suprafete mici. In judetul Timis, inainte de 1990 se
cultiva lavanda pe circa 240 ha (in localitatile Seceani, Satchinez, Ciacova, etc), iar in prezent desi
ar avea asigurata piata de desfacere se cultiva doar pe cateva sute de mp. Mai exista plantatii de
lavanda n Transilvania (n Cluj i Alb) i n sudul Moldovei (Bacau, Buzau), dar suprafetele
cultivate sunt mici. n sudulul judetului Olt exista o cultura de lavanda de cteva hectare. Materialul
saditor l-au luat de la productori din Bulgaria i tot cu firme din ara vecina au ncheiat contracte
de achiziie a uleiului esential obinut.
sub forma de materie prima proaspata, - trebuie transportata atunci la distilerie, pentru
obtinerea de ulei
sub forma de inflorescente uscate valorificarea inflorescentelor uscate se face catre firmele
de profil si centrele de coletare a plantelor medicinale si aromatice, companiile producatoare
de cosmetice i- detergenti etc.
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 17 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
sub forma de apa de lavanda, un produs auxiliar rezultat din procesul de distilare
sub forma de aranjamente i decoraiuni (pentru evenimente) sau buchete simple, ctre
comercianii de flori i organizatorii de evenimente
valorificare en-detail mici obiecte aromatizante (pernite), uleiuri pentru masaj, tincturi,
produse naturiste pentru igiena personal etc.
5. Managementul riscului
Analiza SWOT
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 18 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
- inexistenta culturilor de lavanda n zona Olteniei (P1) - informaii insuficiente despre piaa (cerere i oferta) (S1)
preurile mai bune prevaleaza n piaa (P5) - unui flux de numerar acceptabil (S4)
- fondurile structurale (Alocarea unor pachete financiare - valorificarea n primii ani, cnd productia nu este mare
nsemnate pentru dezvoltarea exploataiilor agricole) (P6) ==> valorificarea la targuri i pe internet (S5)
Oportunitati Amenintari
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 19 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
- tendinta consumatorilor de a se orienta mai mult spre ameliorat dac se respect recomandrile din plan, cum ar
suplimente i produse naturiste, n pofida celor de sinteza fi zonarea benefic , amplasarea culturilor n locuri
(O2) nepoluate , respectarea tehnologie de cultura (A1)
- surse de finanare pentru domeniul vizat (O4) tratament), precum i a costurilor creditelor bancare (A2)
- creterea pietelor europene i internaionale pentru - dezvoltarea mecanismelor de piaa ilegale sau semi-
produsele din lavanda (O5) legale pentru comercializarea produselor din lavanda (A3)
- cerere n cretere pe piaa a produselor organice - fluctiatii mari de pre pe piaa internaional (A4)
certificate de nalt calitate (O6) - restricii de ordin administrativ i procedural european
M1 conditiile meteorologice si factorii de mediu (P8, P9, P11, P12; A1) ==> contracararea
impactului prin luarea masurilor de sustinere a culturii, cum ar fi zonarea benefic , amplasarea
culturilor n locuri nepoluate , respectarea tehnologiei de cultura, controlul permanent al plantatiei si
luarea imediata a masurilor care se impun in situatia respectiva si asigurarea culturilor prin polie de
asigurare pentru acoperirea riscurilor.
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 20 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
M4 - fluctuatii mari de pre pe piaa internaional (A4) ==> constituirea in asociatii puternice care
pot negocia un pret bun pe piata lavandei (ex. Bulgaria fiind unul din marii producatori de uleiuri
eterice pe piata mondiala, nu de putine ori dicteaza pretul prin asociatii si producatori care detin
suprafete mari si au o reputatia certa in industria respectiva)
M5 - Restricii de ordin administrativ i procedural european (norme comunitare) (A5, A6) ==> sa
se respecte permanent regulile stabilite in legislatia comunitara i nationala si sa se obtina
certificarile, autorizatiile si aprobarile necesare (de exemplu, Legislaia introduce, n ntreaga UE,
un nou sistem pentru clasificarea i etichetarea substanelor chimice, pe baza Sistemului armonizat
global GHS al Organizaiei Naiunilor Unite. Potrivit Ghidului pentru identificarea i denumirea
substantelor conform REACH i CLP , este recomandabil ca uleiurile eseniale s fie descrise prin
sursa vegetal i prin procesul de tratare-distilare. Deasemenea, din 2018, trebuie mentionat
avertismentul - produs cu potential alergen (Anexa 2).
M7 - lipsa surselor de finanare (A8) ==> contractarea unui credit de la o institutie bancara
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 21 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
deschise
M9 lipsa asociatiilor puternice ale producatorilor de lavanda (A10) ==> contactarea altor
producatori si grupuri de producatori de lavanda
6. Proiectii financiare
6.1. Plan de finanare a investiiei:
Suma Suma * %
Euro Lei
Credite bancare 0 0
AFN 4500 19935 50
Alte surse (aport propriu) 4500 19935 50
TOTAL 9000 39870 100%
20000 butasi x 1 leu = 20000 ron/ha ==> TVA = 20000*24% = 4800 lei
TVA = 4800 lei ==> 20000 4800 = 15.200 lei au costat butasii de lavanda
15.200 :4.43 = 3431.15 euro butasii
Cheltuieli
An I :
Infiintarea unui hectar de lavanda presupune:
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 22 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
==> Investitie initiala 1 ha = 25600 lei (aprox. 5.778 euro ; 1 euro=4.43 lei - din 28 aug.2015)
An II:
2000 lei lucrri mecanizate (tractor + maina de plantat + maina de recoltat)
3000 lei salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 75 lei/zi x 2 zile x 2 prasile)
pentru 1 muncitor: salariu brut = 75 lei/zi
impozit 16% = 12 lei
salariu net = 63 lei
pentru 10 muncitori, 2 zile, 2 prasile /an:
salarii brute: 75 lei/zi x 10 muncitor x 2 zile x 2 prasile/an = 3000 lei
impozit 16%: 3000 x 16% = 480 lei
salarii nete: 3000 480 = 2520 lei
==> Cheltuieli 1 ha = 5000 lei (aprox. 1.129 euro ; 1 euro=4.43 lei - din 28 aug.2015)
An III:
2000 lei lucrri mecanizate (tractor + maina de plantat + maina de recoltat)
3000 lei salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 75 lei/zi x 2 zile x 2 prasile)
==> Cheltuieli 1 ha = 5000 lei (aprox. 1.129 euro ; 1 euro=4.43 lei - din 28 aug.2015)
Potrivit fisei tehnologice, recoltarea se face n lunile iunie iulie, cnd 75% din flori sunt la
maturitate. In anul I i II de cultura nu se obtine decat o singura recolta (2-3 tone/ha). Incepand din
anul III se pot obtine doua , a doua la jumtate din cantitate (4-5 tone/ha).
Timp de 7-8 ani, incepand cu anul III de cultura, i dac se face o intretinere corecta a plantatiei,
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 23 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
Uscarea se face la umbra, in spatii bine uscate, curate, aerisite unde plantele se asaza in straturi
subtiri pe rame, prelate, hrtie 5-6 zile , ca s se evite brunificarea florilor. In cazul uscarii
artificiale, temperatura de uscare este de 33-35C.
Randamentul la uscare este cca. 5-7:1. (adic, din 5-7 kg planta verde se obtine 1 kg planta uscata)
Dintr-o tona de produs masa verde => 143 - 200 kg planta uscata.
Rezulta:
Anii I, II:
pentru o productie medie de 2 tone masa verde/ha => 286 - 400 kg lavanda uscata.
Anii III, IV.....
pentru o productie medie de 4 tone masa verde/ha => 572 - 800 de kg lavanda uscata.
Dac se vinde planta uscata cu 10 lei/kg => 10 x 572 = 5720 lei/ha/an
10 x 800 = 8000 lei/ha/an
Dac se distileaza planta verde => din 4-5 tone plant lsat s se pleasc o zi la soare =>
100 l ulei esential => dac 1 l se vinde n medie 80 100 euro => 8000 - 10000 euro/ha/an
Rezulta ca,
Deci, n al III-lea an s-a amortizat investitia i mai departe se poate vorbi de profit.
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 24 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
7. Implementarea
Implementarea se va desfura conform specificaiilor detaliate n proiect, n perioada 2015 2018.
8. Controlul
Controlul va fi permanent i va fi aplicat pe toat durata derulrii proiectului.
ndeplinirea planului de aciune, innd cont de relevana fiecrei sarcini prin prisma resurselor
utilizate i a rezultatelor obtinute
9. Incheierea i Evaluarea
La finalul proiectului se vor ntocmi dou rapoarte de evaluare dup cum urmeaz:
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 25 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
Ce noi necesiti, din care ar rezulta noi obiective, au aprut pe parcursul proiectului i ce
anume i propune organizaia s ntreprind n legtur cu ele
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 26 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
Anexa 1
Condiiile de recepionare
1. Republica Moldova - AgroInform nr. 15 (144) 23 septembrie 2013 - Publicaie periodic a
Federaiei Naionale a Agricultorilor din Republica Moldova
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 27 / 28
UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECIEI
SOCIALE I
PERSOANELOR
VRSTNICE
OIRPOSDRU SV OLTENIA
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Investete n oameni!
Anexa 2
Regulamentul CLP [Regulamentul (CE) nr.1272/2008] este noul regulament european privind
clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i a amestecurilor.
www.impreunapentrueducatie.ro
,,Creterea gradului de ocupare pentru
zone foste industrializate prin mplementarea
de msuri active educaionale
i de formare profesional
POSDRU/183/5.1/S/153067
Investete n oameni!
Pagina 28 / 28