Ministerul Educatiei a Republicii Moldova

Universitatea de Stat Alecu Russo

Facultatea: Economie

Catedra: Economie si Management

Referat:
Tema:
Comertul exterior al Republicii Moldova.

Elaborat: FB12Z Cazacu Ana

Verificat: Stratuta Diana

Balti 2011

3
 Cuprins :

Introducere.3

1.Istoria comertului exterior...........................................4-5

2.Rolul comertului exterior in economia unei tari................................................ 5-6

3.Eficienta economica a comertului exterior.....6-7

4.Comertul exterior al Republicii Moldova.......7-9

5.Concluzii....9

6.Bibliografie...10

4
 I. Introducere.
n epoca noastr, nici o ar, indiferent de mrimea sau bogiile sale, nu-i poate
asigura toate produsele de care are nevoie numai din producia proprie. Ca urmare,
fiecare ar este nevoit s desfoare o activitate de comer exterior.

Activitatea de comer exterior cuprinde: n raporturile cu strintatea privind

vnzarea-cumprarea sau schimburile de mrfuri, prestrile de servicii, transporturile i
expediiile internaionale, proiectarea i executarea de lucrri, asisten sau colaborare
tehnic, vnzarea sau cumprarea de licene pentru folosirea brevetelor de invenii sau a
procedeelor tehnologice, consignaia sau depozitul, reprezentarea i comisionul,
operaiunule financiare, asigurrile i turismul i, n general, orice acte sau fapte de
comer.

Dup cum observm, activitii de comer exterior i se atribuie un coninut foarte

larg: alturi de formele tadiionale de comer exterior se include i cooperarea economic
i tehnico-tiiific.

Formele tradiionale de comer exterior sunt:

a) importul de mrfuri, care reprezint totalitatea operaiunilor cu caracter comercial

prin care se cumpr mrfuri din alte ri i se aduc n ar pentruconsumul productiv i
neproductiv; ntr-un sens mai larg, n cadrul importului se include i aa-numitul import
invizibil, adic serviciile procurate de o anumit ar din alte ri n domeniile
transporturilor, asigurrilor, creditului, turismului, licenelor etc. ;

b) exportul de mrfuri, care reprezint totalitatea operaiunilor cu caracter comercial

prin care o parte din mrfurile produse sau prelucrate ntr-o ar se vnd n alte ri; ntr-
un sens mai larg, i exportul cuprinde aa-numitul export invizibil.

n vederea favorizrii schimburilor noastre economice cu diferite state s-a decis

introducerea tarifului vamal. Acesta reprezint un sistem de taxe vamale care se aplic,
de regul, asupra mrfurilor importate, difereniat, pe categorii de mrfuri i pe ri, n
funcie de interesele economice ale rii noastre.

Alturi de formele tradiionale de comer exterior, o extindere din ce n ce mai mare

cunoate n zilele noastre, cooperarea economic internaiona-l. Aceasta reprezint o
form superioar a legturilor economice dintre state, n care se mpletesc elemente din
domeniul produciei cu cele din sfera circulaiei, cele din economie cu cele din tiin i
tehnic, presupu-nndexistena unei legturi mai strmse i pe perioade mai lungi ntre
parteneri.

5
 II. Istoria comertului exterior

Comertul international este totalitatea legaturilor comerciale de cumparare-

vnzare de bunuri si servicii, ce se desfasoara ntre diferite state ale lumii pe baza
diviziunii internationale a muncii. Comertul international este o forma de legatura ntre
pietele nationale, ntre producatori de marfuri din diferite tari. Forma moderna a
activitatii financiare internationale ncepe din punct de vedere istoric, odata cu ncheierea
tratatului de pace dupa razboiul franco-prusac din anul 1871. Tratatul impunea Frantei o
despagubire de razboi enorma, care va forma continutul unui flux financiar-monetar
international. Apoi Primul Razboi Mondial va determina la rndul sau un nou flux
financiar si monetar international. Pentru reglementarea acestor fluxuri se instituie
pentru prima data n istoria relatiilor internationale o institutie specializata n
coordonarea legaturilor financiar-monetare, Banca Reglementelor Internationale (BRI).

Fenomenul mondo financiar si monetar a continuat sa se dezvolte dupa Primul

Razboi Mondial. Relatiile economice dintre statele iesite din conflictul mondial au
continuat sa creasca, solicitnd o dezvoltare rapida a activitatii monetare, financiare si de
credit. n 1970 relatiile economice internationale nsumau peste 300 de miliarde de
dolari, iar fluxurile de fonduri financiare capatasera un caracter permanent. Apar sisteme
monetare regionale si modalitati noi de gestionare a cursurilor valutare dar si multe
aspecte negative pe care sistemul monetar international le presta economiilor
nationale.Aparitia schimbului regulat de produse este indisolubil legata de aparitia
diviziunii sociale a muncii fiind un rezultat al ei.

Odata cu prima mare diviziune sociala a muncii, de care sunt legate aparitia
proprietatii private dezvoltarea schimbului, ia nastere si se dezvolta schimbul ntre
indivizi, care n cele din urma devine unica forma de schimb. Prabusirea sistemului
colonial si aparitia dupa cel de al Doilea Razboi Mondial a unui mare numar de state
independente au generat evolutii noi n modul de realizare a relatiilor economice
internationale. Cooperarea economica internationala este nainte de toate un produs, un
rezultat al progresului tehnico-stiintific accelerat ce se desfasoara astazi n lume si care
are o asemenea amploare si profunzime.

Extinderea diviziunii mondiale a muncii de tip industrial sub influenta revolutiei

tehnico-stiintifice contemporane pe deplin echitabile reclama dezvoltarea economica
multilaterala, a tuturor statelor, crearea unei industrii moderne, diversificate n fiecare
tara pe baza eforturilor proprii ca factor primordial si a unei largi colaborari
internationale bazata pe respectarea stricta a principiilor si normelor dreptului
international. Ca urmare revolutia tehnico-stiintifica contemporana a determinat o
accentuare a interdependentelor economice dintre state.

n conditiile epocii contemporane, toate tarile lumii indiferent de natura ornduirii

sociale, de marimea si forta lor economica, de gradul lor de nzestrare cu resurse naturale
sau forta de munca, asezare geografica, etc., trebuie sa participa ntr-o masura mai mare
sau mai mica la circuitul economic mondial, acesta fiind o consecinta fireasca de ordin
obiectiv a interconditionarii economiei generale dintre toate statele lumii.

6
 Analiza comertului international din perioada postbelica prilejuieste desprinderea
unui trasaturi si tendinte specifice acestei perioade. S-au conturat trei trasaturi principale
ale dinamicii si volumului comertului international:

O prima trasatura ar fi ca n perioada postbelica, comparativ cu perioadele

anterioare, comertul international a nregistrat cel mai nalt nivel de crestere. Cauza este:
schimbarea profunda ce s-a produs n structura economica mondiala. Cresterea
impresionanta n-a fost continua, permanenta, ci ntrerupta de unele scaderi, fie n
volumul valoric, fie n volumul fizic:

- Exportul tarilor capitaliste dezvoltate au crescut n anii 1950 1980 ntr-un ritm mediu
anual de 11,6 %.
- Exportul tarilor n curs de dezvoltare au crescut n anii 1950 1980 ntr-un ritm mediu
anual de 11 %.
-Exportul tarilor socialiste au crescut n anii 1950 1980 ntr-un ritm mediu anual de 12
% la tari europene si 9 % la tari asiatice.

A doua trasatura ar fi ca n perioada postbelica comertul international a devansat

ca ritm de crestere, nu numai Produsul National Brut (PNB), si respectiv Produsul Intern
Brut (PIB), ci si productia industriala si agricola la nivel mondial.

A treia trasatura caracteristica dinamicii si volumului comertului international,

rezultnd din compararea acestuia cu evolutia rezervelor de aur si devize centralizate ( la
nivel de stat ), ale lumii nesocialiste.

La schimbul international clasic de marfuri, de servicii si de capital se adauga

dupa anii 50 relatii directe ntre agenti economici din tari diferite n sfera productiei
nsasi. Cooperarea n productie devine astfel o necesitate, o conditie de crestere
economica la nivel micro si macroeconomic.

Nici o tara a lumii contemporane, orict de mare si de dezvoltata ar fi, si nici o

societate comerciala cu orice cifra de afaceri si orice nivel tehnologic ar avea, nu mai
poate evolua ascendent fara conlucrari cu parteneri externi. Asa dar premisa obiectiva a
cooperarii economice internationale si are sorgintea n procese si structuri ale evolutiei
economice contemporane: progresul tehnic, diviziunea sociala a muncii, se mai adauga
procese si circumstante politice si sociale.

III. Rolul comertului exterior n economia unei tari

Comertul exterior are un rol nsemnat n asigurarea economiei nationale cu materii

prime, combustibil si energie , utilizarea eficienta a fortei de munca , utilizarea completa
si intensiva a capacitatii de productie si cresterea nivelului tehnic si al calitatii marfurilor
ca premisa a sporirii competitivitatii ofertei de marfuri pe pietele externe.

Rolul esential, adeseori revolutionar, al comertului este ca factor de progres,

care-si pune amprenta pe toate laturile existentei sociale, de la economie la politica si
cultura. Capacitatea comerciantilor de a se mentine n cadrul filierelor comerciale n rolul
lor traditional depinde fundamental si de abilitatea lor de a asigura reducerea costurilor de
tranzitie.

7
 n ultimii ani s-au evidentiat importante modificari n structura activitatii
comerciale, ca urmare a conjuncturii macroeconomice, noul context economic a impus,
tuturor agentilor economici care opereaza n sfera comerciala, o reflectie att asupra
rolului lor economic ct si a initierii si implementarii strategilor de adaptare. Structura
diferita a exportului fata de import materializeaza functia de transfer a comertului
exterior, rezultnd modificarea structurii rezultatelor procesului national de productie, o
parte din produsul social creat la nivelul ntregii economii nationale fiind exportata si
nlocuita prin import cu alte valori de ntrebuintare, ceea ce duce la diversificarea
fondului de marfuri solicitate pe piata interna.

Firmele ce importa n Moldova cu preturi mici, acordnd facilitati de plata,

marfuri si preturi mai avantajoase dect firmele autohtone, acesti factori fac necesara
orientarea firmelor romnesti catre export. La extern, firmele din tara noastra trebuie sa
faca fata concurentei, preturi de dumping, standarde impuse privind calitatea, desfacerea
si ambalajul. Un export eficient ntr-un volum mare devine o solutie pentru rezolvarea
problemelor de productie si sociale existente n economia tarii. Participarea unei firme la
comertul international presupune urmatoarele avantaje:

- extinderea pietei

- sporirea profitului

- utilizarea mai buna a capacitatii de productie

- mbunatatirea potentialului de marketing (concurenta internationala)

- consolidare a credibilitatii, activitatea comertului international inspirnd

ncredere.

IV. Eficiena economic a comerului exterior

Ca parte a eficienei economice n general, eficiena economic a comerului exterior
este oglindit de raportul dintre efectele obinute de pe urma schimburilor de pe pieele
externe i eforturile fcute n acest domeniu.

n condiiile unor efecte numeroase i eficiena economic a comerului exterior se

oglindete prin intermediul mai multor indicatori. Din aceast multitudine, o importan
deosebit prezint indicatorii rentabilitii. n condiiile existenei unor cursuri comerciale
diferite, principalii indicatori ai rentabilitii comerului exterior sunt urmtorii:

a) cursul de revenire brut la export (Cre), care se determin ca un raport ntre preul
intern de producie sau livrare (Pp) plus cheltuielile de cir-culaie pn la frontier (Ce) i
preul extern n valut franco-frontiera rii noastre (Pe), adic:

Cre = (Pp + Ce) / Pe

8
 b) cursul de revenire brut la import (Cri), care se determin ca un raport ntre preul
produsului pe piaa intern n lei (Pi) plus taxele de import percepute pe marfa respectiv
(Ti) i costul n valut al acestei mrfi franco-frontier (Pe), adic:

Cri = (Pi + Ti) / Pe

c) indicele raportuluide schimb (Irs), care se determin ca un raport ntre indicele

preului mediu la export (Ipe) i indicele preului mediu la import (Ipi), adic:

Irs = Ipe / Ipi

d) aportul net n devize (And), care se determin prin raportarea diferenei dintre
preul de vnzare la extern n lei valut a unui produs (Pe) i valoarea n lei valut a
materiilor prime i combustibilului importate (mi) i exportabile (me), la preul vnzare n
lei valut (Pe), adic:

And = [Pe (mi + me)] / Pe

e) indicatorul rentabilitii unei cooperri tehnico-tiinifice (Rcts), care se

determin prin raportarea cheltuielilor interne de realizare a proiectului respectiv n
moneda naional (C) la diferena dintre preul n valut a proiectului respectiv (P) i
cheltuielile n valut pentru realizarea n ar a proiectului (V), adic:

Rcts = C / (P V)

Aprecierea eficienei comerului exterior nu se reduce ns la indicatorii

rentabilitii, care oglindesc doar o parte a eficienei economice a comerului exterior. n
timp ce rentabilitatea reflect doar efectele bneti directe i imediate nregistrate pe
msura efecturii operaiilor de import-export, eficiena exprim efectul total al
comerului exterior asupra accelerrii creterii economice, contribuia acestuia la
asigurarea unor proporii judicioase n cadrul economiei naionale, la folosirea complet
i raional a forei de munc, la valorificarea superioar a resurselor naturale, la folosirea
raional a capacitilor de producie.

V. Comertul exterior al Republicii Moldova.

Comerul exterior este extrem de important pentru Republica Moldova, dat fiind
faptul c piaa local este relativ limitat, iar baza de materii prime i cea de resurse
energetice interne nu snt suficiente pentru satisfacerea necesitilor rii. Totodat,
aezarea geografic a Moldovei, existena acordurilor de comer liber cu Comunitatea
Statelor Independente i cu rile din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-
Est permit extinderea pieei de desfacere.

n domeniul comerului exterior, Republica Moldova a promovat o politic

consecvent, orientat spre diversificarea pieelor de desfacere, spre facilitarea accesului

9
mrfurilor i serviciilor moldoveneti pe pieele externe. Acest lucru s-a realizat mai cu
seam prin semnarea unor acorduri menite s stimuleze activitatea comercial extern.
De exemplu, n mai 2001, Republica Moldova a semnat protocolul ce i-a conferit statutul
de membru plenipoteniar al Organizaiei Mondiale a Comerului. De asemenea, ea a
semnat acorduri de comer liber cu rile membre ale Comunitii Statelor Independente,
iar n iunie 2001 a devenit ar participant cu drepturi depline la Pactul de Stabilitate
pentru Europa deSud-Est, semnnd ulterior acorduri de comer liber cu toate rile
participante la Pact. n afar de aceasta, Moldovei i-au fost acordate faciliti n vederea
reducerii suplimentare a tarifelor n cadrul Sistemului Generalizat de preferine vamale
ale Uniunii Europene.

Comerul exterior al Republicii Moldova este n continu cretere. Astfel, n anul

2003 Republica Moldova a exportat mrfuri n valoare de 790 milioane dolari SUA n 76
de ri,nregistrndu-se, n comparaie cu 2002, o cretere de aproape 23%.

n primele 9 luni aleanului 2004, exportul a nregistrat o cretere de 29% fa de aceeai

perioad a anului trecut.

Importurile Republicii Moldova au crescut n 2003 cu 35% i s-au cifrat la 1403 milioane
dolari S.U.A, n timp ce numai n primele 9 luni ale anului curent importurile au
nregistrat o cretere de 31% n comparaie cu aceeai perioad a anului trecut.

Comerul exterior se caracterizeaz prin diversificarea continu a pieelor. Exportul rii

se reorienteaz, treptat, spre pieele Uniunii Europene i Europei Centrale i de Est.
Astfel, dac n 2000 ponderea exporturilor n CSI constituia aproape 59% n totalul
exporturilor, n 2003 aceasta a sczut pn la aproximativ 54%, i pn la 51% n primele
9 luni ale anului 2004. Dac n 2000, ponderea exportului n Uniunea European
constituia 21,6% din totalul exporturilor, n 2003 aceast pondere fiind de 23%, i de
31% n primele 9 luni ale lui 2004.De asemenea, exportul n Uniunea European n
primele 9 luni ale lui 2004 a sporit cu 50% n raport cu anul precedent.

In scopul promovrii i extinderii exporturilor, Republica Moldova trebuie s sporeasc

calitatea investiiilor, deoarece exportul i investiiile snt factori interdependeni, de
importan vital pentru creterea i dezvoltarea economic a rii. Astfel, pentru o
cretere economic de proporii este nevoie de a dezvolta n primul rnd sectoarele
industriale ale economiei, inclusiv: prelucrarea metalelor, construcia mainilor i
echipamentelor, industria uoar, industria farmaceutic, industria agroalimentar etc.,
precum i aa sectoare inovatoare cum snt telecomunicaiile, software etc. Aceste
sectoare se caracterizeaz prin faptul c genereaz o valoare adugat relativ nalt, care
ar putea avea drept rezultat creterea comerului exterior ca volum i ca valoare, i, n
consecin, ar putea contribui la micorarea deficitului balanei comerciale.

In ianuarie-martie 2007, Republica Moldova a indreptat 54,2% din exporturile sale in

CSI, putin peste o treime din livrarile externe au mers spre Uniunea Europeana si
alte12% in alte tari. Pe de alte parte, aproape 45% din importuri au venit din UE, 38% -

10
din CSI si 17% - din alte tari. Cel mai tare au scazut livrarile externe de bauturi alcoolice,
cu 81,1%. Totodata s-au majoratde peste 2,5 ori exporturile de metale si articole din
acestea, precum si livrarile de articole din piatra, ipsos, ciment, sticla.

n prima jumtate a anului curent, Republica Moldova a majorat exportul n statele

membreale Uniunii Europene cu 37 la sut comparativ cu aceeai perioad a anului
precedent. In perioada de referinta Rusia a revenit pe primul loc in topul tarilor in care
Moldova efectueaza exporturi. Astfel, exportul Moldovei in Rusia a constituit 98,7 mln.
USD. Totodata, aceasta este mai putin cu 8,7% comparativ cu perioada analogica a
anului trecut. Ultima oara Rusia aocupat pozitia de lider in exporturile Moldovei in luna
februarie curent, dupa care a cedat locul in favoarea Romaniei. In primele sase luni ale
anului curent, in Romania au fost livrate produse in suma de 93,5 mln. USD, ceea ce este
cu 42,9% mai mult decat in primele sase luni ale anului trecut.

Aprecierea eficienei comerului exterior nu se reduce ns la indicatorii acestor ani,

care oglindesc doar o parte a eficienei economice a comerului exterior. n timp ce
acestea reflect doar efectele bneti directe i imediate nregistrate pe msura efecturii
operaiilor de import-export, eficiena exprim efectul total al comerului exterior asupra
accelerrii creterii economice, contribuia acestuia la asigurarea unor proporii
judicioase n cadrul economiei naionale, la folosirea complet i raional a forei de
munc, la valorificarea superioar a resurselor naturale, la folosirea raional a
capacitilor de producie.

VI. Concluzii.
In concluzie,referindu-ne la indicatorii sus numiti putem spune ca comertul exterior are
un rol primordial in dezvoltarea Republicii Moldova si nu numai,dar si in fiecare tara cit
de dezvoltata n-ar fi,dar fara comertul exterior nu poate supravietui in viata economica.

Perioada actual de existena a Republicii Moldova se caracterizeaz prin complexitatea

schimbrilor economice i politice n desfurare. Dat fiind faptul c, Republica Moldova
este o ar deschis" adica cu economie de tip deschis si activitatea ei economic
extern i activitatea comercial extern constituie sfere de activitate foarte importante
ale rii. Dup cum arat experiena mondial, n condiiile economiei de pia libere,
dezvoltarea multilateral a potenialului de export i susinerea exportatorilor naionali
constituie fundamentul activitii economice externe efective. Asa ca ,activitatea
economica a oricarei tari depinde in mare masura de comertul exterior al tarii. Tariile prin
acest comert se sustin din toate punctele de vedere.

11