Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fiziologia Aparatului Digestiv
Fiziologia Aparatului Digestiv
Fiziologia Aparatului Digestiv
1
Intoarcerea venoasa se face prin:
- vena porta care se varsa in capilarele sinusoide ale ficatului;
- vena centro-lobulara;
- venele suprahepatice;
- vena cava inferioara.
In acest fel, in calea substantelor absorbite se gaseste ficatul care prin
celulele reticulo-endoteliale celulele Kapfer, opreste microorganismele
si particulele straine patrunse pe cale digestiva.
Ficatul opreste si prelucreaza - 2/3 din substantele absorbite.
Circulatia splanhnica se intensifica in timpul digestiei deoarece:
- unii hormoni secretati in timpul digestiei produc vasodilatatie (CCK,
gastrina, VIP, secretina);
- in timpul activitatii secretorii se formeaza bradikinina substanta
vasodilatatorie;
- in timpul digestiei se consuma oxigen scade presiunea oxigenului
ceea ce produce vasodilatatie.
2
Neuronii senzitivi (1/3) trimit dendritele spre mucoasa si spre muschi.
Ele (dendritele) joaca rol de receptori fiind excitate de distensie, tact, factori
chimici din compozitia chimului.
Stimulii sunt transmisi direct sau prin inmtermediul neuronilor efectori.
Neuronii efectori (motori) din plexul mienteric trimit axonii spre
muschii celor doua straturi, determinand contractia lor.
Neuronii efectori din plexul submucos inerveaza glandele, celulele
endocrine, epiteliile si vasele de sange comandand vasoliditatia.
Neuronii din SNE elaboreaza un numar mare de mediatori chimici cum
ar fi: Acch (acetilcholina), NA (noradrenalina), serotonina, Substanta P,
somatostatina, VIP, neurotensina, bombezina, encefalina, NO etc, unii cu
actiune incomplet elucidata (Acch si VIP vasodilatatie, Acch, substanta P
contractie musculara, VIP si NO relaxare musculara) etc.
SNE este cel care regleaza activitatea aparatului digestiv. Asupra lui se
exercita influenta din partea sistemului nervos vegetativ (SNV).
Parasimpaticul
Este reprezentat de nervii vagi si nervii pelvici.
Nervii vagi au originea in nucleul dorsal al vagului din bulb.
Cel de-al 2-lea neuron se gaseste in SNE- neuronul efector din plexuri.
Nervii pelvici au originea in maduva sacrala (S2-S4).
Al doilea neuron se afla in plexuri.
3
SNE participa si la realizarea unor reflexe lungi ce se inchid in axul
cerebro-spinal (de ex. de defecatie in maduva; vago-vagal in nucleul
dorsal din bulb) aceasta deoarece nervii vegetativi (vagi, pelvici) pe langa
fibre eferente are si foarte multe fibre aferente, (senzitive).
Aceste fibre senzitive au corpul neuronal in ganglionul atasat nervului,
dendrita ajunge la mucoasa sau musculatura jucand un rol de receptor sau
face sinapsa cu un neuron senzitiv din plex.
Stimulul ajunge in nucleul din axul cerebro-spinal unde se inchide
reflexul.
4
regiuni stimuleaza secretiile, dar actiunea e tranzitorie deoarece produce
vasoconstrictie.
2. Produsii endocrini sunt hormoni, se varsa in sange si transportati prin
sange ajung la locul de actiune.
3. Produsii paracrini sunt elaborati in vecinatatea celulelor secretoare
ajungand la ele prin difuziune.
Substantele ce stimuleaza secretia se numesc secretogoge. Ele
actioneaza printr-unul din urmatoarele doua mecanisme:
- dupa interactiunea cu receptorul activeaza adenilciclaza, se formeaza
cAMP care actioneaza prin proteinkinaze, enzime ce fosforileaza deci
activeaza diferite procese;
- dupa interactiune cu receptorul activeaza fosforilaza C din membrana,
care prin fosforilare activeaza fosfatidil-inozitolu rezultand
inozotoltrifosfatul. Acesta mobilizeaza Ca++ din depozite si stimuleaza
transportul transmembranar de Ca++ .
Materialul necesar secretiei provine din sangele capilar iar energia din
scindarea ATP.
Mecanismul secretiei
Substantele proteice sunt sintetizate pe ribozomi, trecute in reticolul
endoplasmatic si transportate la aparatul Golgi unde se desavarseste
sinteza.
Sunt inconjurate de membrana si depozitate sub forma de vezicule la
extremitatea apicala a celulei. Eliminarea se face la sosirea stimulului
cand creste permeabilitatea pentru Ca++ , patrunderea Ca++ determina
fuzionarea veziculelor cu membrana apicala, ruperea membranei si
eliminarea continutului veziculei in lumenul glandei (exocitoza) .
Apa si sarurile, dupa una din teorii se elibereaza astfel: La sosirea
stimulului creste permeabilitatea membranei pentru Cl, care patrunde in
celula. Negativitatea din celula atrage ionii pozitivi, creste presiunea
osmotica din celula, ceea ce atrage apa prin osmoza. In celula creste
presiunea, apar mici rupturi ale membranei apicale si continutul de apa si
saruri este eliminat in lumenul glandei.
Parasimpaticul stimuleaza secretiile la nivelul cavitatii bucale, a
stomacului, duodenului si portiunii distale a colonului.
In intestinul subtire si 2/3 proximale ale colonului secretia e stimulata
prin reflexe scurte si hormonal (gastrina, secretina, CCK).
5
Functia motorie e realizata de musculatura neteda formata din fibre
cu lungime de 500 m si latime de 5-20 m.
Ele sunt aranjate in benzi, fiecare din cateva sute de fibre, intre care
transmiterea impulsului se face cu usurinta atat longitudinal cat si
transversal incat se considera ca unitatea functionala o reprezinta banda si
nu fibra musculara. Benzile se ramifica si vin in contact cu benzile
vecine.
La nivelul acestor muschi exista o stare de semicontractie continua
numita tonus , peste care se suprapune contractia fazei.
Aceasta activitate mecanica are la baza fenomene electrice ale
mambranei .
In repaos membrana prezinta un potential de -50 - -60 mV. Acest
potential poate deveni mai negativ hiperpolarizare sau mai putin
negativ depolarizare.
Hiperpolarizarea se insoteste de scaderea excitabilitatii, depolarizarea
de crestere.
De valoarea acestui potential depinde tonusul. Peste acest fond au loc
variatii de potential de 10-15 mV cu o frecventa de 3-12/min care se
numesc unde luate sau ritm electric de baza (BER).
Ele se datoreaza generarii de PA in niste celule interstitiale situate
intre cele 2 straturi musculare, intr-un strat cu o grosime de 3-5 celule.
Ele elaboreaza spontan PA. Aceste celule trimit prelungiri ce fac jonctiuni
cu celulele musculare, prin care transmit PA generand undele lente.
Pe partea ascendenta sau pe platoul undelor lente pot apare niste PA. Ele
apar cand potentialul de membrana a devenit mai putin negativ de -40mV
ce reprezinta pragul electric si sunt cu atat mai frecvente cu cat stimulul
care le-a declansat este mai puternic sau depolarizarea mai mare.
PA se datoresc deschiderii canalelor lente de Ca ++ . Cum Ca++ cupleaza
excitatia cu contractia, aparitia PA coincide cu raspunsul mecanic-
contractia.
Controlul activitatii motorii se face predominant prin SNE, SNV doar
o moduleaza.
Activitatea motorie fazica e reprezentata de:
- miscari de propulsie;
- miscari de amestecare.
6
Aceasta contractie si relaxare se propaga propulsand continutul pe o
distanta variabila. Miscarea peristaltica necesita integritatea plexului
mienteric.
Miscarile de amestecare se pot datora:
- fie prezentei unui sfincter contractat in fata undei peristaltice;
- fie sunt contractii segmentare adica contractii ale musculaturii
circulare ce impart tubul digestiv in segmente, urmeaza relaxarea lor
si contractia musculaturii circulare la mijlocul segmentelor anterioare.
7
d) nervul trigemen (nV), cu receptorii pentru tact, termici si durerosi
din mucoasa cavitatii bucale si cu soma in ganglionul Gasser.
8
Acinii sunt captusiti cu celule piramidale, avand apexul spre
lumen.Celulele au caracter secretor (prezinta reticul endoplasmatic si aparat
Golgi) si granulatii de secretie.
Celulele sunt de doua feluri:
a) seroase, cu granulatii de zimogen, ce secreta ptialina (amilaza);
b) mucoase, cu granulatii de mucinogen, ce secreta mucina.
FORMAREA SALIVEI
9
Substantele proteice sunt sintetizate pe ribozomi, transportate prin reticul
endoplasmatic la aparatul Golgi si depozitate sub forma de vezicule la
extremitatea apicala a celulei de unde sunt eliminate in acin prin exocitoza.
In ceea ce priveste substantele anorganice, semnalul secretor creste
permeabilitatea pentru Cl- la nivelul membranei bazale si laterale. Cl- e
transportat activ, ceea ce atrage ionii pozitivi in celula. Creste osmolaritatea
ceea ce atrage apa. Creste presiunea in celula, aceasta isi mareste volumul,
apar mici rupturi ale marginii apicale prin care se elimina continutul celular
in acin.
Saliva primara ajunsa in ductul striat isi modifica compozitia. Aici Na +
este reabsorbit activ iar K+ secretat.
Reabsorbtia Na+ este mai puternica ceea ce determina in interiorul
ductului un potential de -70mV. Acest potential determina reabsorbtia pasiva
a Cl- . Prin schimb cu Cl dar si printr-un proces activ este secretat HCO3- .
In consecinta, in repaos secretor concentratia in saliva a Na si Cl este
scazuta (Na+ 15 mEg/l fata de 142 in plasma), cele ale K+ si HCO3- sunt
crescute (K+ - 30 mEg/L fata de 4 in plasma, HCO 3- 50-70 mEg/L fata de 24
in plasma).
Cum reabsorbtia este mai puternica decat secretia iar ductele sunt f.putin
permeabile pentru apa, saliva finala este hipotona ( cu xceptia celei
sublinguale unde nu exista ducte striate).
In cresterea debitului salivar, saliva trece mai repede prin ducte, procesele
de la acest nivel sunt mai reduse.
In exces de aldosteron, care ca si la nivel renal stimuleaza absorbtia de
Na si secretia de K+ , ClNa din saliva poate fi redua chiar la zero, iar
+
eliberarea K+ creste.
Prin ducte se elimina o serie de ioni, fenomen constatat prin injectarea
unor ioni radioactivi intr-o artera din apropierea glandei. In ordinea aparitiei:
HCO3- ,Cl- ,B2- ,K+ ,I- , ureea.
COMPOZITIA SALIVEI
10
Compozitia se modifica cu tipul alimentelor ingerate:
- devine abundenta si apoasa cand se consuma alimente uscate;
- abundenta in cazul substantelor acide;
- bogata in mucus cand se consuma carne.
11
Mai exista antigene de grup sanguin care se intalnesc la persoanele
secretoare (80%) sunt glicoproteine.
Exista si IgA, anticorp cu rol de aparare impotriva bacteriilor.
Rolurile salivei
In lipsa salivei apar ulceratii ale mucoasei bucale deoarece saliva o spala
indepartand microorganismele si resturile alimentare si are efect bactericid.
12
- salivari inferiori din bulb.
Calea eferenta (descrisa anterior) prin nervii facial si glosofaringian.
13
2. participarea sistemului limbic e dovedita prin modificari ale secretiei
in timpul reactiilor emotionale.
MASTICATIA
14
In timpul masticatiei miscarile sunt combinate. Punctul de sprijin al
articulatiei, forta dezvoltata de contractia musculaturii si rezistenta opusa de
alimente realizeaza parghii.
La masticatie participa muschii masticatori, in primul rand cei
mandibulari, care dezvolta forta necesara.
Muschii auxiliari sunt cei ai limbii care plaseaza alimentele intre
arcadele dentare si muschii orofaciali ce mentin saliva si alimentele in
cavitatea bucala si le plaseaza intre arcadele dentare.
Muschii mandibulari sunt:
1. Ridicatori ai mandibulei:
- m. maseter;
- m. temporal;
- m. pterigoidian intern.
2. Coboratori ai mandibulei:
- m. digastric;
- m. milohioidian;
- m. geniohioidian ;
- m. pterigoidian extern.
Muschii sunt inervati de ramura mandibulara a nervului trigemen
(nVc).
Reflexul masticator
15
Intervin si mecanoreceptorii de pe suprafata dorsala a limbii si din
mucoasa palatului dur. Stimulul ia calea N.trigemen nucleul senzitiv
mezencefalic nucleul motor din punte si se comanda contractia m.
ridicatori si relaxarea celor coboratori. Acest reflex protejeaza arcadele
dentare de o supraincarcare.
Activitatea motorie a mandibulei e controlata si de impulsuri
proprioceptive din articulatia temporo-mandibulara. Intre nucleul senzitiv
din mezencefal si cel motor din punte exista nucleul supratrigemenal, care
este un nucleu integrator al masticatiei.
El e stimulat de impulsuri de la presoceptori dar si de la proprioceptori
(deci cu semnificatii diferite) si are rolul de coordonare a miscarilor
complexe de masticatie.
Centrii masticatiei sunt stimulati si de la nivelul amigdalei, a
hipotalamusului ventro-medial(centrul satietatii). Hipoglicemia produce
PPSE in muschii ridicatori.
Deglutitia
16
In pereti se gaseste musculatura striata bogat inervata ceea ce permite
o fina coordonare a miscarilor in timpul respiratiei, vorbirii, deglutitiei (in
deglutitie respiratia se opreste).
Timpul faringian este reflex. Reflexul incepe la contactul bolului
alimentar cu receptorii din jurul orificiului buco-faringian(mai ales pilierii
amigdalieni).
Contractia limbii impiedica refluxul spre cavitatea bucala, ridicarea
valului palatului impiedica refluxul spre cavitatea nazala.
Trecerea spre trahee e impiedicata de ridicarea laringelui si plasarea
lui sub epiglota si de contractia corzilor vocale.
Unda peristaltica incepe in nazofaringe si parcurge faringele in 1
secunda, sfincterul esofagian superior deschis, permite trecerea bolului in
esofag.
Deschiderea acestui sfincter are loc in momentul declansarii undei
peristaltice.
3.Timpul esofagian
Esofagul este un organ musculotubar in forma de tub, cu o lungime de
25 cm. in perete sunt 2 straturi de muschi:
- circulari;
- longitudinali.
17
care strabate esofagul in 5-10 secunde (lichidele trec in 1 secunda datorita
gravitatiei).
Sfincterul inferior se deschide in momentul declansarii undei
peristaltice (prin interventia neuronilor inhibitori mienterici) si continutul
esofagian este eliminat in stomac.
Daca in esofag au ramas resturi, in locul distensiei esofagului se
declanseaza o unda peristaltica secudara, pana la completa eliminare a
continutului esofagian in stomac.
DIGESTIA GASTRICA
18
- corpul stomacului portiunea verticala;
- antrul piloric portiunea orizontala care se termina cu sfincterul
piloric o portiune ingosata a musculaturii circulare gastrice.
19
Celulele epiteliale de pe suprafata mucoasei exfoliaza in timpul
functionarii normale si sunt inlocuite prin celulele mucoasei ce migreaza din
colul glandelor oxintice.
Produsul de secretie al acestor glande este sucul gastric un lichid
incolor, transparent sau usor opalescent, in volum de 1-1,5l/24 ore, hipoton
(densitate 1002-1005), foarte acid cu un pH=1,5-2. E format din:
- 99% apa;
- 1% reziduu uscat:
0,6% substante anorganice;
0,4% substante organice.
Substantele anorganice
Substantele organice
20
Tributiraza este lipaza ce actioneaza optim la pH peste 4-5, fiind
activa la sugari. Ea scindeaza trigliceridele gata emulsionate din alimente ca
laptele, smantana, frisca. Are o importanta redusa la adult.
Gelatinaza lichefiaza gelatina.
Secretia de HCl
21
anhidrazei carbonice formand HCO3 - . Acesta difuzeaza in afara
celulei in plasma sanguina in schimbul Cl- .
Secretia HCl se insoteste de alcalinizarea sangelui ce vine in contact cu
mucoasa gastrica.
Importanta anhidrazei carbonice in formarea HCl reiese din faptul ca
inhibitorii anhidrazei carbonice ca acetazolamida reduce formarea HCl.
1. acetilcholina;
2. gastrina;
3. histamina;
1.Acetilcholina secretie neurocrina este mediatorul chimic
eliberat in terminatiile vagale sau prin reflexe scurte. Stimulii sunt mecanici
(distensia stomacului) si chimici ( substante rezultate din degradarea
proteinelor, aciditatea chimului).
2.Gastrina eliberata in sange din celulele G secretie endocrina
secretia sa e stimulata de n.vag prin bombezina (GRP) si inhibata de
somatostatina si pH mai mic de 2.
3.Histamina secretata de mastocitele mucoasei din apropierea
glandelor, ajunge la glande prin difuziune (secretie paracrina) . Ea
potenteaza actiunea celorlalti 2 factori (inhibitorii histaminei ca cimetidina si
ranetidina reduc secretia de HCl).
Secretia de HCl e inhibata de somatostatina eliberata de interneuronii
din plexuri. Somatostatina e stimulata de pH mai mic de 2 si de factorii
duodenali (GIP, VIP) si inhibata de acetilcholina.
PH acid (mai mic de 2) inhiba nu numai secretia de gastrina dar inhiba
si direct secretia de HCl. Este un mecanism de autoreglare.
Cat timp HCl este tamponat de substantele proteice din continutul
gastric pH-ul scade putin.
Cand substantele proteice sunt neutralizate, pH-ul scade inhiband
secretia de HCl.
HCl format de celulele oxintice din glandele fundice se amesteca cu
secretia celorlalte glande gastrice. El se gaseste sub forma libera in sucul
gastric si combinat cu mucoproteine si da un pH de 1,5-2.
In timpul secretiei bazale HCl se formeaza in cantitate de 1,5-2
mEg/ora, dupa stimulare maxima (cu histamina) secretia sa ajunge la 22
mEg/ora la barbat si 15mEg/ora la femei.
22
Exprimat in mEg/L in sucul gastric se gaseste sub forma de aciditate
libera 15 mEg/L, combinat 25mEg/L, totala 40-60mEg/L.
Rolurile HCl
1. Activeaza pepsinogenul si creeaza pH-ul optim pentru actiunea
pepsinei.
2. Formeaza cu proteinele acid albuminele, labilizand structura
proteinelor care pot fi mai usor atacate de pepsina.
3. Impiedica procesele de fermentatie si putrefactie.
4. Impreuna cu pepsina desprinde Fe+++ din combinatiile organice
permitand actiunea substantelor reducatoare din alimente care reduc Fe +++ la
Fe++ absorbabil.
Principala enzima digestiva din sucul gastric este pepsina care
initiaza degradarea proteinelor.
23
El inhiba secretia de somatostatina.Prin toate aceste actiuni vagul
stimuleaza secretia de HCl si pepsinogen.
Calea reflexa conditionata se explica la fel ca in cazul secretiei
salivare .Calea eferenta si aici e reprezentata de N.Vag.
Faza cefalica a fost demonstrata prin prin pranzul fictiv (fistula
esofagiana si gastrica).
2.Faza gastrica dureaza 3-4 ore, raspunde de 2/3 din secretia gastrica
(cca 1500ml).
La patrunderea bolului alimentar in stomac sunt excitati receptorii
mecanici prin distensie si cei chimici prin produsii de degradare ai
proteinelor.
Se declanseaza:
- reflexe vago-vagale;
- reflexe scurte.
fiind stimulate secretia de HCl si pepsinogen.
Distensia antrului piloric prin:
- reflexe vago-vagale;
- reflexe scurte,
stimuleaza secretia de gastrina deci de HCl si pepsinogen. HCl
stimuleaza prin refexe scurte secretia de pepsinogen.
3.Faza intestinala (duodenala) raspunde de o secretie gastrica
redusa, stimulata de prezenta chimului in duoden.
La inceputul golirii stomacului, cand pH-ul in duoden e mai mare de 3
predomina efectul stimulator.
Cand pH-ul scade sub 2 predomina efectul inhibitor.
Stimularea are loc prin:
- distensia duodenului (mecanic);
- produsii de digestie proteica (chimic)
Ca raspuns la acesti stimuli se secreta gastrina duodenala si e
stimulata secretia gastrica.
Enteroxintina secretata de mucoasa duodenala are efect stimulator
asupra secretiei gastrice.
Aminoacizii din sange pot stimula secretia de HCl.
Inhibarea secretiei de HCl are loc prin prezenta in duoden de:
- substante acide;
- produsi de digestie ai lipidelor;
- hipertonie.
24
Substantele acide actioneaza prin determinarea secretiei de secretina
care inhiba eliberarea de gastrina si inhiba raspunsul celulelor parietale la
gastrina.
Substantele acide elibereaza si bulbogastrona cu aceleasi efecte.
Acizii grasi cu lant lung, monogliceridele elibereaza CCK
( colecistokinina) si GIP (gastroinhibitor peptid).
Ambele inhiba secretia de HCl.
Hipertonia elibereaza un hormon necunoscut ce inhiba secretia de
HCl.
25
La nivelul corpului stomacului aceste contractii sunt slabe. Ele pun in
contact suprafata mucoasei pe care se gasesc enzimele, cu alimentele.
Ele au un usor rol de mixare si propulsie.
La nivelul antrului piloric contractiile devin mai puternice. Inelele
peristaltice patrund profund intre alimente realizand propulsia spre pilor.
Portiunea terminala a antrului si pilorul se contracta simultan cu
contractia pilorului (contractia sistolica a antrului) impingand continutul
inapoi retropulsie.
Prin aceste miscari ale propulsiei si retropulsiei antrul realizeaza
amestecarea si maruntirea continutului gastric transformandu-l intr-o pasta
semilichida numita chim ( antrul se numeste moara pilorica).
26
Prin ambele cai se reduc peristaltismul antral si creste tonusul piloric.
Secretina stimuleaza secretia pancreatica si biliara favorizand neutralizarea
chimului din duoden.
Produsii de digestie ai grasimilor actioneaza prin colecistokinina
(CCK) care reduce peristaltismul antral si contracta pilorul. In acest caz se
secreta si G.I.P. cu aceeasi actiune.
Hiperosmolaritatea actioneaza prin osmoreceptorii din duoden si jejun
deci pe cale nervoasa dar si prin eliberarea unui hormon neidentificat.
Produsii de digestie proteica , prin gastrina duodenala contracta
sfincterul piloric, deci scad golirea stomacala.
In concluzie reglarea stomacului se face in mai mici masuri sub actiunea
factorilor gastrici, mai ales prin mecanisme de feed back de la nivel
duodenal, acestea din urma avand rol inhibitor.
O evacuare anormala este voma.
Este un reflex controlat si coordonat de centrul vomei din bulb.
Receptorii se gasesc in diferite regiuni ale corpului (distensia stomacului, a
duodenului, leziuni al sistemului genito-urinar, ameteala etc.).
Substantele emetirante actioneaza prin receptorii din stomac, duoden
sau de pe planseul ventriculului IV. Acest reflex incepe printr-un peristaltism
invers de la mijlocul intestinului subtire spre duoden.
Sfincterul piloric si stomacul se relaxeaza.Urmeaza o inspiratie cu
glota inchisa prin care scade presiunea intratoracica, iar prin coborarea
diafragmului crete presiunea abdominala. Are loc o contractie a musculaturii
abdominale, sfincterul esofagian inferior se relaxeaza reflex, de asemenea si
cel superior si continutul gastric e proiectat in faringe cavitate bucala.
Chimul gastric ajuns in duoden sufera procese de completare a
digestiei mai ales in partea superioara a intestinului subtire (duoden, jejun) si
procese de absorbtie mai ales la nivelul jejunului si a ileonului.
Procesele de digestie au loc sub actiunea secretiilor pancreatice si
biliare care se varsa in duoden si a secretiei intestinale.
Sucul pancreatic
27
Pancreasul exocrin se aseamana ca structura cu glandele salivare fiind
format din acini si ducte. Acestea se unesc in canalul pancreatic al lui
Wirsung, ce se deschide in ampula lui Vater impreuna cu canalul coledoc.
Ampula lui Vater se deschide in duoden prin orificiul prevazut cu
sfincterul lui Oddi.
Uneori exista un canal accesoriu al lui Santorini.
Sucul pancreatic are un volum de cca 1000 ml/24 ore si contine
enzime pentru toate principiile alimentare secretate la nivelul acinilor si o
solutie de bicarbonat secretata de ducte.
Enzimele pancreatice :
1. tripsina;
2. chimiotripsina;
3. carboxipeptidaza;
4. elastaza;
5. nucleaza;
6. amilaza pancreatica;
7. lipaza pancreatica;
8. colesterol esteraza;
9. fosfolipaza.
Cele trei enzime principale: tripsina, chimiotripsina si
carboxipeptidaza se secreta sub forma inactiva de:
- tripsinogen;
- chimiotripsinogen;
- procarboxipeptidaza.
Tripsinogenul este activat in duoden de enterokinaza in tripsina. Acesta
are o actiune autocatalitica, dar activeaza celelalte 2 enzime proteolitice.
Tripsina si chimiotripsina sunt endopeptidaze, ele actionand in interiorul
moleculelor proteice pe care le scindeaza pana la peptide.
Carboxipeptidaza este o exopeptidaza care desprinde aminoacidul de la
extremitatea ce se termina cu COOH, deci in urma acestei actiuni rezulta
niste aminoacizi.
Pentru a impiedica digestia pancreatica, celulele care secreta tripsina
secreta si un inhibitor al tripsinei. In leziuni pancreatice sau obstructii de
ducte, acumularea de enzime proteolitice poate depasi actiunea inhibitorului
si intreg pancreasul poate fi digerat in cateva ore (pancreatita acuta).
Degradarea glucidelor se face sub actiunea amilazei care se secreta sub
forma activa. Este mai puternica decat amilaza salivara, poate actiona asupra
amidonului crud pe care il degradeaza tot pana la maltoza si dextrine
maltotrioza.
28
Pentru lipide exista:
- o lipaza secretata sub forma activa, ce degradeaza trigliceridele din
grasimile emulsionate de sarurile biliare pana la acizi grasi, glicerol si
monogliceride (nu scindeaza ac. gras de la C2 );
- o colesterol- esteraza, ce hidrolizeaza esterii colesterolului;
- o fosfolipaza, ce desprinde acizii grasi din fosfolipide.
Secretia bicarbonatului (HCO3-) are loc la nivelul ductelor, in secretii
mari bicarbonatul poate creste la 145 mEg/L avand rolul de neutralizare a
HCl.
Mecanismul secretiei
In celulele din ducte CO2 + H2O sub actiunea anhidrazei carbonice
formeaza H2CO3 (acid carbonic) care disociaza in bicarbonat ( HCO3- ) si ioni
de hidrogen ( H+), HCO3- e transportat activ in lumenul ductului. Ionii de
hidrogen se schimba cu Na+ din plasma sanguina prin proces activ.
Na+ trece in lumenul tubar prin proces activ, sau difuzeaza. Transportul
bicarbonatului si ionilor de Na creeaza un gradient osmotic fata de interiorul
celui ce determina osmoza apoi secretia din ducte asigura volumul secretiei
pancreatice.
Reglarea secretiei pancreatice se face prin:
- acetilcholina din terminatiile vagale sau neuronii din plexuri;
- gastrina din antrul piloric;
- CCK (colecistokinina);
- Secretina, ambele (CCK si secretina) secretate de mucoasa duodenala
si a jejunului superior.
Primele 3 stimuleaza secretia acinara, bogata in enzime dar in volum mic.
Secretina stimuleaza secretia ductala determinand volumul secretiei.
Cei patru factori se potenteaza reciproc.
1. Faza cefalica;
2. Faza gastrica;
3. Faza intestinala.
In faza cefalica actioneaza aceiasi stimuli ca pentru secretia gastrica,
calea eferenta e reprezentata de vag care stimuleaza secretia de enzime, dar
volumul de secretie este mic.
In faza gastrica continua stimularea prin vag dar intervine si gastrina.
Faza intestinala incepe odata cu patrunderea chimului in duoden, este
faza cea mai importanta, in care se secreta:
a) CCK;
29
b) secretina.
Colecistokinina (CCK) se secreta sub actiunea alimentelor, mai ales de
natura lipidica. Este un peptid din 33 aminoacizi secreata de celulele I din
mucoasa intestinului superior. Stimuleaza secretia de enzime.
Secretina este un peptid din 27 aminoacizi secretat de celulele S din
mucoasa intestinului superior sub actiunea chimului (sub pH 4,5 mai ales
pH 3). Stimuleaza secretia ductala bogata in bicarbonat si cu volum mare.
Secretina prezinta importanta deoarece bicarbonatul neutralizeaza acidul
clorhidric (HCl) din chimul gastric ajuns in duoden si astfel impiedica
aparitia ulcerului duodenal. De asemenea ceeaza un pH potrivit actiunii
enzimelor pancreatice (pH=8).
Secretia biliara
30
2. Secretia de HCO3 Na (bicarbonat de Na) si apa la nivelul ductelor,
secretie stimulata de secretina avand rolul de a neutraliza HCl din
duoden.
Secretia biliara are doua roluri:
a) in digestia si transportul grasimilor prin sarurile biliare;
b) in excretia unor produsi de catabolism nehidrosolubili ca :
bilirubina si colesterolul.
31
entero-hepatic, recirculatia are loc de cca 18 ori pana la eliminare, iar
cantitatea eliminata prin scaun este inlocuita prin formarea la nivelul
hepatocitului.
In circuitul hepato-entero-hepatic exista cca 2,5 gr. saruri biliare.
Formarea sarurilor biliare e stimulata de ingerarea de saruri biliare.
Colesterolul se elimina cca 1-2 gr/24 ore. Este nehidrosolubil.
Sarurile biliare si lecitina formeaza cu el micelii hidrosolubile. In conditii
patologice poate precipita formand calculi biliari. Aceasta se intampla :
- daca absorbtia apei din bila este prea intensa;
- daca lecitina si sarurile biliare scad in bila;
- daca secretia colesterolului e prea mare;
- in caz de inflamare a epiteliului vezicii biliare, care modifica absorbtia
apei.
Calciul, care se concentreaza in vezicula biliara poate precipita formand
calculi opaci la raze X.
32
DIGESTIA IN INTESTINUL SUBTIRE
Intestinul subtire are forma unui tub situat intre sfincterul piloric si
valvula ileo-cecala. Are o lungime de cca 3 m la omul viu.La acest nivel are
loc:
- definitivarea digestiei;
- absorbtia produsilor rezultati din digestie;
- eliminarea rezidurilor in intestinul gros.
Intestinul subtire este format din 3 parti :
1. duoden;
2. jejun;
3. ileon.
33
In tot intestinul subtire, la buza vilozitatilor se gasesc glande tubulare
numite criptele lui Lieberkuhn care sercreta sucul intestinal.
Functia motorie e reprezentata de:
Factorii nervosi:
- reflexul gastro-enteric : distensia stomacului prin plexurile mienterice
stimuleaza peristaltismul;
- reflexul duodeno enteric :distensia duodenului are acelasi efect
stimuleaza peristaltismul.
Distensia unei parti a intestinului subtire, declanseaza prin reflexe
mienterice contractia muschilor circulari deasupra distensiei si relaxare in
sens abortal, declansand o unda peristaltica (contractie precedata de
relaxare) acest aspect fiind considerat legea intestinului.
1. gastrina;
2. CCK;
3. Insulina;
4. Serotonina.
Cei patru factori umorali stimuleaza peristaltismul.
5. secretina;
34
6. glucagonul.
Factorii 5 si 6 inhiba peristaltismul.
La nivelul valvulei ileo-cecale peristaltismul se opreste pana la ingerarea
de noi alimente cand are loc reflexul gastro-ileal ce intensifica peristaltismul
la acest nivel.
35
maltaza scindeaza maltoza in 2 molecule de glucoza;
izomaltaza- scindeaza dextrinele in glucoza;
lactaza scindeaza lactoza in glucoza si galactoza.
Deci dizaharidele sunt scindate in monozaharide.
- lipaza (exista in cantitati mici) - ce scindeaza trigliceridele in glicerol
si acizi grasi.
Celulele epiteliale din profunzimea criptelor prezinta continuu mitoze,
celulele noi migreaza dealungul membranei bazale in afara capilarelor
spre varful vilozitatii se descuameaza si ajung in secretiile intestinale.
Ciclul lor de viata dureaza 5 zile.
In sucul intestinal propriuzis nu exista enzime.
Reglarea secretiei intestinului subtire se face predominant prin reflexe
locale declansate de stimuli tactili sau de iritare, deci depinde de sosirea
chimului si de cantitatea lui.
Secretina si CCK stimuleaza si ele secretia, dar rol dominant il au
enzimele.
DIGESTIA IN COLON
Intestinul gros (colonul) are un diametru mai mare decat cel subtire,
are o lungime de cca 1,5 m si e format din:
- cec o prima portiune largita la care este atasat apendicele;
- o portiune ascendenta colon ascendent ce se termina cu flexura
hepatica;
- colon transvers ce se intinde intre flexura hepatica si cea splenica;
- colon descendent, sigmoid, rect, ultimii centrimetrii poarta
denumirea de canal anal care se deschide la exterior prin anus
prevazut cu 2 sfinctere:
intern din musculatura neteda, involuntar;
extern din musculatura striata, supus vointei
36
Functia colonului consta in absorbtia apei si a electrolitilor din chim.
Aceasta absorbtie are loc in prima jumatate a colonului si se refera la 90%
din apa si electroliti, principalul mecanism fiind cel de absorbtie activa a
Na+.
In colon exista o bogata flora microbinana care ataca resturile
alimentare ajunse aici (inclusiv celuloza). Ea sintetizeaza vitamine: K, B12,
complex B absorbite de mucoasa colonului.
Functia motorie
Si aici exista :
- contractii de mixare;
- contractii de propulsie.
37
Defecatia
In cea mai mare parte a timpului rectul este gol deoarece exista un
sfincter functional la 20 cm de anus, la jonctiunea dintre rect colonul
sigmoid.
Aici exista si un unghi ce opune rezistenta la umplerarea rectului.
Cand contractiile in masa imping materiile fecale in canalul anal apar:
- senatia de necesitate;
- distensia peretelui, prin reflexe locale scurte initiaza o unda
peristaltica in colonul descendent.
Aceasta unda se asociaza cu relaxarea sfincterului intern prin stimuli
inhibitori din SNE.
Reflexul e slab, e intarit prin reflexul parasimpatic ce se inchide in
maduva sacrala, caile aferenta si eferenta sunt reprezentate de fibre din
nervii pelvici.
Ca urmare a acestui reflex se intensifica unda peristaltica din colonul
descendent si se relaxeaza sfincterul intern.
Simultan sunt declansate si alte reflexe:
- inspiratie profunda;
- expiratie cu glota inchisa.
Prin contractia muschilor abdominali creste presiunea in abdomen
deci si in colon.
Daca sfincterul extern voluntar se relaxeaza defecatia are loc.
Defecatia e oprita de contractia voluntara a sfincterului extern striat.
In acest caz reflexul moare in cateva secunde si reapare cand o noua
cantitate de materii fecale ajung in rect.
La noii nascuti si la cei cu maduva sectionata reflexul de defecare
provoaca automat golirea colonului fara controlul sfincterului extern.
38
In caz de iritare intensa la nivelul intestinului se secreta cantitati mari
de apa si electroliti care dilueaza factorii iritanti si determina o miscare
rapida a continutului intestinal spre anus producand diaree.
DIGESTIA SI ABSORBTIA
39
b) Mecanismul activ secundar consta intr-un cotransport; o substanta
transportata pasiv, dar pe un transportor (difuziune facilitata), o alta
substanta se fixeaza pe acelasi transportor dar e transportata activ
folosind energia data de diferenta electro-chimica pentru prima
substanta. Dar acest gradient electrochimic este realizat printr-un
mecanism activ primar ( ex. cotransport glucoza-Na+ ).
Astfel la nivelul membranei bazale, Na+ e trnsportat din celula in
sange cu ajutorul ATP-azei Na-K dependente, deci prin mecanism activ
primar. Acesta scade Na+ din celula creind un gradient de concentratie a
Na+ intre lumen si celula.
Din lumen Na+ se transporta prin difuziune facilitata deci cu un
transportor pe care fixeaza si o alta substanta de ex. glucoza, care e
transportata activ.
40
Primele doua prin mecanism activ secundar, de contratransport cu
+
Na , iar fructoza prin difuziune facilitata. Ea este transformata in enterocit in
glucoza. Din enterocit in sange trecerea se face prin difuziune facilitata.
Din cele 20-60 gr. amidon, 6-10% nu sunt absorbite si se elimina,
servind in colon ca substrat pt. bacterii.
41
actioneaza lipaza pancreatica , foarte puternica care hidrolizeaza in 1 minut
grasimile neutre patrunse in duoden, in glicerol, acizi grasi.
Rezulta si monogliceride (C2).
Colesterolesteraza scindeaza esterii colesterolului.
Fosfolipaza desprinde acizii grasi din fosfolipide rezultand
lizofosfatidele.
Transportul de la locul hidrolizei la mucoasa intestinala se face sub
forma de micelii, ceea ce permite continuarea digestiei si absorbtiei
produsilor rezultati din hidroliza transportati intre microvili.
97% din lipide se absorb. In lipsa acizilor biliari se absorb doar 50%,
in lipsa lipazei pancreatice se absorb foarte putine deoarece lizofosfotidele
participa la formarea miceliilor.
Produsii reultati prin scindarea lipidelor traverseaza prin difuziune
membrana luminala a enterocitului.
Acizii grasi cu lant scurt sunt trecuti in in sange.
Dupa intrare in enterocit lipidele patrund in reticolul endoplasmatic
neted se resintetizeaza trigliceridele, esterii colesterolului, fosfolipidele.
Aici se sintetizeaza si trigliceride noi folosind pentru sinteza
glicerofosfatul (forma activa a glicerolului) rezultat din metabolismul
glucozei.
In enterocit se formeaza chilomicronii din:
- colesterol 1%;
- trigliceride 85-92%;
- fosfolipide 6-8%.
Fosfolipidele se dispun cu gruparile polare spre exterior si acopera
82% din suprafata. Restul de 20% e acoperit de lipoproteine sintetizate in
enterocit lipoproteinele sunt necesare exocitozei chilomicronilor, in lipsa
lor enterocitul se incarca cu lipide si absorbtia lor inceteaza.
Chilomicronii trec in: chiliferul central- circulatia limfatica- circulatia
sanguina.
Absorbtia lipidelor este totala la jumatatea jejunului.
Acizii biliari se absorb in ileon prin:
- proces activ de cotransport cu Na pentru acizii biliari conjugati;
- difuziune pentru acizii biliari neconjugati sau dehidroxilati.
42
trec in colon si cca 100-200 ml se elimina prin ,materiile fecale, restul se
absoarbe.
Absorbtia apei se face pasiv prin osmoza. De fapt prin osmoza apa
trece in ambele sensuri prin mucoasa digestiva.
In duoden, daca chimul care ajunge aici este hiperosmotic, apa din
sange trece in duoden pana cand chimul devine izoosmotic.
In jejun si ileon apa urmeaza prin osmoza substantele absorbite ( se
pot absorbi cca 5-7l in 24 ore, excesul se elimina ca diaree).
Na+ - 5-8 gr din alimente/24 ore si 25-30 gr din sucurile digestive. E
absorbit dealungul intregului intestin:
- din enterocit in sange trece prin transport activ primar cu ajutorul
ATP-azei Na+ - K+ dependente;
- la nivelul membranei luminale prin difuziune facilitata.
In jejun rata absorbtiei este mai mare datorita prezentei glucozei,
galactozei, a aminoacizilor care folosesc acelasi transportor la nivelul
membranei luminale si astfel se stimuleaza reciproc.
Tot la nivelul membranei luminale are loc antiportul H + K+ care se
secreta.
In colon transportul de Na+ se face impotriva unui gradient mare (25
mM in lumen, 120 in plasma).
Absorbtia Na+ este urmata pasiv de Cl- . Procesul de absorbtie a Na +e
stimulat e aldosteron.
Cl- si HCO3-
K+ (potasiul)
43
In duoden predomina transportul paracelular (jonctiunile sunt mai
putin stranse) in rest transcelular. Enterocitele de la varful vilozitatilor
participa la absorbtie (cele de la baza la secretii).
Reglarea absorbtiei
Absorbtia Ca++
Este activa la nivelul duodenului si a jejunului. Prin marginea in perie
transportul se face cu ajutorul unei proteine transportoare, tot o proteina il
transporta prin enterocit fiind in schimb cu Ca ++ din mitocondrii si din
reticulul endoplasmatic.
In membrana bazo-laterala exista:
- o ATP-aza dependenta de Ca++ ;
- scimb Na+/ Ca++ prin mecanism activ secundar.
Metabolitul vit.D 1,25 dihidroxi vit.D se fixeaza pe receptorul
nuclear si induce sinteza proteinelor transportoare de Ca ++ si ATP-azei
dependente de Ca++ .
44
Vitaminele hidrosolubile sunt absorbite prin difuziune simpla sau
facilitata, vit.B12 necesita combinarea cu factorul intrinsec.
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
45
- dopamina, serotonina stimuleaza centrul satietatii;
- peptidele opioide (Endorfina) dezinhiba centrul foamei, ceea ce duce
la obezitate.
In acest fel se explica obezitatea in starile de stres.
Mecanismele de reglare a activitatii acestor centrii sunt:
- pe termen scurt;
- pe termen lung.
46
Expunerea la frig determina hiperfagie, la cald reduce consumul de
alimente, deci ar exista si o teorie termostatica a reglarii pe termen lung.
Principalela concluzie este ca scaderea depozitelor energetice
activeaza centrul foamei, iar cresterea lor, la omul sanatos il inhiba.
Alimentatia este stiinta relatiei dintre produsele alimentare si om.
Principiile alimentare au rol:
- plastic (de refacere a structurii uzate);
- energetic (de furnizare a energiei);
- functional (de formare a unor substante ce indeplinesc niste functii
ca: enzime, hormoni, etc.)
Prin alimentatie trebuie stabilit un echilibru intre aportul alimentar si
consum.
Animalele pot alege alimentele in functie de substantele lipsa din
organism.De ex. un animal suprarenopriv , deci care din lipsa de aldosteron
pierde Na+ , mananca sare.
Omul are apetitul pervertit in sensul ca alege alimentele in special in
functie de gustul lor. De aici necesitatea stabilirii unei ratii alimentare care
sa-i asigure performantele fizice si intelectuale, adaptabilitate, longevitatea.
Ratia alimentara trebuie sa contina:
- glucide;
- lipide;
- proteine;
- vitamine;
- saruri minerale;
- fibre alimentare;
- apa in cantitate adecvata.
Glucidele reprezinta sursa energetica principala pentru sistemul
nervos si muscular (1gr=4,1 Cal).
Necesarul minim este de 100 gr/24 ore. In mod normal trebuie sa
reprezinte 60-65% din necesarul energetic adica 400 gr/24 ore, din care
zahararurile rafinate sa nu depaseasca din aport.
Daca consumul de glucide este scazut, se consuma proteine ca sursa
energetica, de asemenea are loc degradarea acizilor grasi cu formarea de
corpi cetonici.
Excesul de glucide suprasolicita pancreasul, duce la carenta de vit.B1,
iar excesul de fainoase duce la scaderea Ca++ .
Copiii trebuie sa consume 300-500 gr./zi.
In efortul fizic consumul creste pana la 500gr/zi.
Oamenii in varsta e bine sa limiteze consumul la 200-300gr./zi.
47
Lipidele, trebuie sa reprezinte 15-35% din necesarul energetic adica
cca 1 gr/Kgr/24 ore. Trebuie sa predomine in alimentatie acizii grasi
nesaturati, esentiali din uleiurile vegetale, din peste.
In lipsa lipidelor din alimente apar: denutritia, tulburari de
termoreglare, oprire in crestere, chiar leziuni renale, micsorarea
randamentului la efort fizic, oboseala.
In exces apare hipercolesterolemia si tendinta la arteroscleroza.
Copiii trebuie sa consume 2-3 gr/kgr//zi.
Persoanele in varsta 0,6 0,9 gr/kgr/zi.
In efort fizic intens sau in expunere la frig pana la 35% din necesarul
energetic.
De asemenea este necesar aportul de factori lipotropi in lipsa carora
are loc incarcarea grasa a ficatului.
Proteinele
Minimul fiziologic este de 1gr/kgr/24 ore.
Optimul fiziologic este de 1,4 gr/kgr/24 ore sau de 12,5% din
necesarul energetic.
Proteinele animale trebuie sa reprezinte 40-50% din aportul proteic
deoarece aminoacizii esentiali se gasesc in proteinele animale.
Proteinele vegetale sunt incomplecte (de ex. zeina din malai nu are
lizina si triptofan). De asemenea proteinele de origine animala contin
aminoacizii in proportii optime.
In perioada de crestere sunt necesare 2-3gr/kg/zi, la varstnici
1,5gr/kg/zi. La femei in timpul sarcinii, al alaptarii 2-2,2gr/kg/zi.
Vitaminele si mineralele sunt asigurate de alimentatia mixta
obisnuita.
Necesarul de fibre 5-25gr/zi, din fructe, legume, paine integrala. Ele
retin apa, cresc volumul materiilor fecale accelerand tranzitul, fixeaza si
elimina toxine, virusuri, substante cancerigene, influenteaza favorabil
activitatea bacteriana.
Necesarul de apa : 2000-2500 ml/24 ore provenind din:
- apa exogena - 1000-1500 ml;
- din alimente 700 ml;
- apa metabolica 300 ml.
48
3. Alimentatia sa fie adecvata varstei, activitatii, starii fiziologice;
4. Sa fie diversificata;
5. Regimul sa fie variat;
6. Evitarea alimentelor nocive sau insalubre;
7. Proprietatile organoleptice conform obisnuintei
8. Repartizarea pe 3-4 mese; In cazul a 3 mese:
a. 30% dimineata
b. 50% la pranz;
c. 20% seara
9. Asigurarea cu material fibros;
10.Respectarea conditiilor fiziologice:ore fixe,ordinea felurilor, ambianta,
timp suficient.
METABOLISMUL ENERGETIC
49
Si in timpul acestei utilizari o mare parte se transforma in caldura
(frecarea singelui de peretii vasului, frecarea dintre structurile din muschi
in timpul contractiei).
Singura exceptie o reprezinta lucrul mecanic efectuat de muschi. Din
aceasta cauza se poate considera ca in repaos toata energia din alimente
este transformata in caldura, iar consumul energetic al organismului se
exprima in calorii.
Unitatea de masura caloria este cantitatea de caldura necesara pt.
a ridica temperatura 1 gr. de apa cu 1 0 C. Caloria mare sau kilocaloria este
de 1000 ori mai mare.
In repaos (in pat) un barbat de 70 kg consuma 1650 Cal/24 ore.
Factorii care influenteaza consumul energetic:
1. Efortul fizic consumul energetic creste cu intensitatea efortului. O
persoana ce depune o activitate sedentara consuma 2000 2500
Cal/24 ore. Consumul maxim de 6000 7000 Cal/24 ore (cosasi,
alpinisti).
2. Actiunea dinamica specifica este cresterea consumului energetic
dupa ingestii de alimente:
dupa glucide, lipide de 4%;
dupa proteine 30% si dureaza 3-12 ore
3. Varsta consumul energetic scade cu varsta;
4. Hormonii tiroidieni:
in hipertiroidie consumul energetic creste cu 50-
100%;
in hipotiroidie consumul energetic scade la 40-
60%
5. Sistemul nervos simpatic prin Adrenalina si Noradrenalina
stimuleaza activitatea celulara;
6. Hormonii masculini cresc consumul energetic cu 10-15%;
7. STH creste consumul energetic cu 15-20%;
8. Clima consumul energetic este cu 10-20% scazut la tropice;
9. Somnul scade consumul energetic cu 10-15%.
10.Malnutritia prelungita scade cu 20-30% consumul energetic.
50
- la temperatura de confort;
- se elimina factorii de excitare fizici, psihici, alimentari,
medicamentosi.
Metabolismul bazal se exprima in functie de valoarea standard, fiind
cuprins intre +10% si -5%.
TERMOREGLAREA
51
1. Iradierea;
2. Conductia;
3. Evaporarea.
Conductia
Caldura e determinata de energia cinetica a miscarii moleculelor.
Moleculele cutanate prezinta continuu o miscare vibratorie, care este
transferata aerului mai rece crescand viteza de miscare a moleculelor din aer.
Cand temperatura aerului o egaleaza pe cea a corpului pierderea de
caldura inceteaza pana cand aerul este indepartat prin convectia curentilor de
aer. O mica convectie are loc permanent pentru ca aerul cald se ridica.
Un om dezbracat intr-o camera fara miscarea aerului pierde prin
conductie 12% din caldura.
Vantul creste pierderea de caldura prin convectie.
In apa pierderea de caldura prin conductie este mai mare deoarece apa
are o caldura specifica mare deci absoarbe multa caldura si are o
conductibilitate calorica mare.
Evaporarea
Apa are o caldura latenta mare la evaporarea 1 gr apa se pierd 0,58
Cal.
Apa de pe suprafata corpului provine din:
- perspiratie insensibila;
- transpiratie.
Perspitratia insensibila are loc prin difuziunea apei prin piele, are o
valoare de cca 600ml/24 ore, prin ea se pierd 12-14 Cal/ora. Ea nu poate fi
controlata.
Transpiratia este realizata de glandele sudoripare si este stimulata de
simpaticul colinergic controlat de hipotalamusul anterior.
Evaporarea transpiratiei reprezinta singurul mijloc de pierdere a
caldurii cand temperatura mediului egaleaza sau depaseste temperatura
corpului. Prin transpiratie se pierde Na+ .
Efectul hainelor
52
Hainele opresc aerul in apropierea pielii si intre straturile de haine. In
acest fel zona de izolare creste si actiunea curentilor de convectie scade. Un
costum obisnuit de haine reduce pierderea calorica la 50%. Eficienta
hainelor scade daca ele se uda (transmiterea caldurii creste de 20 de ori).
Aclimatizarea la caldura se face prin:
- intensificarea transpiratiei;
- scaderea concentratiei Na+ din transpiratie prin secretie de aldosteron;
La neaclimatizati, expusi unui mediu cald transpiratia e de 700 ml/ora.
Dupa 1-6 saptamani creste la 2l/ora, iar concentratia Na+ scade de la
15-30 gr/zi la 3-5 gr/zi.
Reglarea temperaturii
Receptorii ce sesiseaza modificarile de temperatura sunt centrali si
periferici.
Prin termode s-a demonstrat ca in hipotalamusul anterior, in aria
preoptica se gasesc neuroni termodetectori sensibili la cresterea temperaturii
sangelui si mai putini (cca /3) sensibili la scaderea temperaturii sangelui.
Frecventa PA in acesti termodetectori creste de 2-10 ori ca raspuns la
cresterea respectiv scaderea temperaturii cu 10 grade Celsius.
In piele se gasesc mai ales receptori pentru rece, pentru cald de 10 ori
mai putini.
Se gasesc termoreceptori si in restul corpului mai ales in : maduva
spinarii, rinichi, inima, viscere abdominale, in jurul venelor mari. Si aici
predomina receptorii pentru rece.
Receptorii periferici transmit impulsurile hipotalamusului.
Mecanismele efectoare au centrii in hipotalamusul posterior.
53
- cresterea producerii de caldura prin : frison, tonus simpatic crescut,
secretie de hormoni tiroidieni.
Stimularea frisonului
Centrul primar pentru frison e localizat in regiunea dorso-mediana a
hipotalamulsului posterior. Aceasta regiune e inhibata de centrul detector
pentru cald din hipotalamusul anterior si e excitat de termoreceptorii pentru
rece din piele si organele interne.
Stimulul e transmis neuronilor motori si creste tonusul in muschii
scheletici. Cand acesta depaseste nivelul critic apare frisonul (probabil prin
mecanism oscilant de intindere a fusurilor neuromusculare.
In frison maxim producerea de caldura creste de 4-5 ori.
Excitarea simpatica creste rata metabolismului in parte ca rezultat al
decuplarii fosforilarii oxidative direct proportionala cu cantitatea de grasime
bruna (se gaseste la animal si la copil in regiunea interscapulara, nu si la
adult).
Cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni se realizeaza ca urmare a
cresterii secretiei TRH. Hormonii tiroidieni cresc oxidarile celulare. Secretia
hormonilor tiroidieni se intensifica doar dupa cateva saptamani necsare
hipertrofiei glandei tiroide.
Reglarea temperaturii corpului
S-a constatat ca procesele de termogeneza si cele de termoliza incep
de la o anumita temperatura numita punct de referinta, la om in jur de 37,1
grade Celsius.
Termodetectorii din hipotalamusul anterior au un ritm spontan de
elaborare a PA ( activitate de pace maker). Ei sesizeaza temperatura
hipotalamica si o traduce intr-un anumit ritm de elaborare a PA care
corespunde unui anumit punct de referinta ce mentine temperatura corpului
la o anumita valoare.
Stimulii de la receptorii periferici modifica punctul de referinta in
sensul ca:
- termoreceptorii pentru rece cresc valoarea lui adica o scadere mai
mica a temperaturii hipotalamice initiaza raspunsul termogenetic;
- termoreceptorii pentru cald scad valoarea punctului de referinta,
reactiile termolitice fiind declansate la o crestere mai mica a
temperaturii hipotalamice.
Deci regiunea preoptica din hipotalamusul anterior integreaza stimulii de la
receptorii periferici cu cei de la termodetectorii hipotalamici.
Aceasta integrare determina marimea si sensul raspunsului
hipotalamic care declanseaza mecanismele termogenetice si termolitice
mentinand constanta temperatura corpului.
54
In ariile corticale cu care acesti centrii au legatura este initiata
activitatea termoreglatoare comportamentala.
Controlul comportamental
Incalzirea centrala (hipotalamica) duce la senzatia psihica de
supraincalzire, iar cea de racire la senzatia de racire. Persoana ajusteaza
corespunzator mediul pentru a reface confortul termic.
La om este singurul mecanism eficient mai ales in regiunile reci.
55
- pierderea cunostintei.
Apar hemoragii locale, leziuni celulare inclusiv in creier, ce pot fi letale.
Aclimatizarea la cald se instaleaza dupa cateva saptamani de lucru la
temperaturi si umiditate ridicata prin:
- cresterea volumului de transpiratie;
- cresterea volumului plasmatic;
- diminuarea pierderii de Na+ prin transpiratie si urinii sub actiunea
aldosteronului a carui secretie creste.
56
57