Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte MF Rezolvate
Subiecte MF Rezolvate
(Deasupra sau mai bine zis n spatele AMP se afl AMS reprezentat de spitale, policlinici,
laboratoare i centre de recuperare, iar n spatele AMS se afl AMT format din spitale de specialitate,
institute de cercetare i altele .)
5. Diferente asistenta medicala primara secundara
AMP AMS
orientat spre sntate orientat spre bolnav
orientat spre prevenie orientat spre curative
orientat spre bolnav orientat spre boal
Acord asisten de prim contact acord asisten secundar
asigur continuitatea asistenei medicale asigur asisten medical-episodic
nu solicit dotri special solicit dotri speciale
este mai ieftin este mai scump
Exist deosebiri ntre AMP i AMS i n ceea ce privete patologia. Astfel, n timp ce AMP ngrijete boli
mai uoare, dar mai frecvente, exemplu IACRS, AMS, se ngrijete mai ales infeciile respiratorii
inferioare, bolile maligne i alte afeciuni ce necesit investigaii i tratamente mai complexe
6. Distribuirea resurselor in sanatate (doua piramide)
7.Prevenia primar- previne apariia bolii. Tine de mediu i individ. Este:
- Nespecifica: inlatura factorii de risc
- Specifica: - stabilirea unui program de vaccinari
- prevenirea rahitismului, a cariei dentare, a anemiei feriprive, a gusei endemice
Se face la medicul de familie, medicul scolar sau medicina muncii.
8.Prevenia secundar
Depisteaza precoce boala. Se poate realiza prin screening. Pentru ca un test screening s fie
aplicabil, el trebuie s raspund urmtoarelor cerine:
- s fie suficient de sensibil i de specific (s depisteze indivizii expui i s-i
diferenieze de cei sntoi);
- s fie simplu de efectuat i inofensiv pentru cel testat;
- s fie ieftin i s aduc beneficii ct mai mari.
Aceste masuri implica:
- metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei congenitakle de sold, prevenirea anemiei
feriprive si rahitismului, etc.;
- screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului;
- examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii cresterii si dezvoltarii a maladiilor
congenitale de cord, diabet zaharat;
- examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.;
- testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice ce preced cancerul de col uterin;
- testul hemocult pentru depistarea cancerului de col;
- mamografia pentru depistarea cancerului de san.
9.Prevenia teriar
Se refer la prevenirea complicaiilor sau deficienelor asociate evoluiei naturale a unei boli. Reprezint o
parte foarte important a activitii MF, pe care o desfoar n colaborare cu specialistul din spital.
Prevenia teriar se realizeaz prin:
- tratamentul corect al bolii, n funcie de stadiul clinic
- controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicaiilor si ajustarea tratamentului
- susinerea psihologic, familial i social a bolnavului
- monitorizare dubla: cu specialistul
10.Profilaxia rahitismului
1. PRENATAL in ultimul trimestru de sarcin:
Expunere raional a gravidei la aer i soare,
Alimentaie echilibrat cu aport de calciu (1200 mg Ca zilnic)
Aport suplimentar de vitamin D :
500 UI / zi per os,
1000 ui / zi n anotimpul rece i n situaii speciale (zone poluate,
disgravidie)
2. POSTNATAL :
Profilaxia se face eficient prin expunerea la soare a sugarului cu nlesnirea
micrilor active nc din primele zile de via.
Alimentaie exclusiv la sn n primele 6 luni;
n caz de alimentaie artificial se vor alege preparate de lapte umanizate, laptele
de vac fiind evitat pn la vrsta de 1 an (pt ca are raport Ca/P=1:2, invers decat
cel matern)
Suplimentarea alimentaiei cu vitamin D este OBLIGATORIE din prima
sptmn de via (cel mai trziu din ziua a 14-a), inclusiv la prematurii gavai.
a) administrarea zilnic de doze orale, fracionate (egale cu
necesarul zilnic). Ex: Vigantol pic 500 1000 u.i. 1-2 pic / zi
11.Profilaxia anemiei feriprive
Se incepe de la gravida:
- Spatierea corecta a sarcinilor: se recomanda ca perioadele de sarcina sa nu fie intr-un
interval mai mic de 2 ani
- Evitarea prematuritatii
- Alimentatia corecta
- Daca gravida are anemie, va primi Fe in doza corespunzatoare
La copil:
- Se recomanda pensarea tardiva a cordonului ombilical
- Promovarea alimentatiei naturale, laptele matern contine lactotransferina ce det absorbtia
Fe 3+ (feric-absorbabil).Copiii alimentati artificial vor primi formule de lapte
imbunatatite cu Fe
- Diversificare corecta
- Profilaxie medicamentoasa: din luna a 6a-12a va primi Fe 10 mg/kgc/zi. Prematurul va
primi intre L2-L6 doza dubla (20 mg), iar dupa L6 doza normala.
12.Calendarul de vaccinari - foaie
13.Principalele categorii de vaccinuri
Vaccinurile sunt preparate biologice dotate cu proprieti antigenice, care declaneaz
apariia rspunsului imun la organismele supuse vaccinrii.
Vaccinurile antiinfecioase convenionale conin:
microorganisme vii atenuate
microorganisme inactivate
componente microbiene purificate
componente microbiene polizaharidice conjugate proteic
proteine recombinate prin inginerie genetica
14.Eficacitate si efecte adverse ale vaccinurilor
Obinerea unei eficiene maxime postvaccinale cu efecte adverse minime este o preocupare
important a medicinei actuale. Elaborarea celor mai performante tehnici de preparare a
vaccinurilor constituie o adevrat provocare .
Eficacitatea vaccinurilor se verific prin studii clinice care urmresc:
aprecierea riscului de apariie a unor cazuri de mbolnvire;
valoarea seroconversiei postvaccinale, evaluat prin studii serologice;
determinarea remanenei n timp a unui titru minim de anticorpi protectori.
La copil:
CARDIO
1. Managementul pacientului hipertensiv!!!
2. Managementul pacientului cu cardipatie ischemica
3. Managementul pacientului cu dislipidemie
Examen obiectiv
-masurarea corecta a TA
-determinarea IMC,circumferintei abdominale
-examen cord,artere periferice,pulmonar,etc
Examene paraclinice
Glucoza plasmatica ( a jeun )
Colesterol total,HDL,LDL,trigliceride
Acid uric seric
Potasiu seric
Creatinina
Hemoleucograma
Sumar de urina
EKG-HVS-Sokolov-Lyon >3,5 mV,sau RavL >1,1 mV
Echocardiografia
Ultrasonografia carotidiana si femurala
Glucoza plasmatica postprandiala
PRC
Microalbuminurie
Clearace la creatinina
Fund de ochi
Stratificarea riscului cardiovascular (risc de evenimente cardiovasculare la 10 ani)
-factori de risc cardiovascular
-diabet zaharat
-leziuni subclinice de organ
-boala cardiovasculara sau renala
constituita
-Tratamentul complex al HTA
Tratament igieno-dietetic (miscare 30 de min pe zi, alimentatie redusa in sare, consum redus
de alcool...)
-Monitorizarea pacientului hipertensiv (la 3 luni-risc aditional inalt si foarte inalt,la 6 luni-
risc aditional mic si mediu)
OD,CKD Moderate to High risk High risk High risk to very high risk
stage3 or high risk
diabetes
Symptomatic Very high Very high Very high Very high risk
CVD.CKD risk risk risk
stage 4 or
diabetes
whith OD
5. HTA secundare-cauze
a)neinfluentabili
-sex(masculin)
-varsta(>55B,>65F)
-rasa(neagra)
-AHC(boli cardiovasculare <55B,<65F)
b)Influentabili
-fumat
-dieta(grasimi,alcool,sare,putine legume)
-activitate fizica(sedentarism)
-stress
-obezitate(IMC>30kg/mp;CA>102cmB,>88cmF)
-dislipidemie(col>190mg/dl;LDL>115mg/dl;HDL<
40/46mg/dl la B/F;TG>150mg/dl)
-diabet(>126mg/dl;>198mg/dl postprandial)
-boli renale
a) Afectare cardiovascular
EKG LHV- Sokolow-Lyon>3,5mV, RaVL>1,1mV
test de efort (ischemia cardiaca)
echo LHV (LVM index B>115g/mp; F>95g/mp)
ingrosarea peretelui arterial (IMT > 0,9 mm) sau placi aterosclerotice
RMN (apreciere dimensiuni si masa VS)
viteza undei pulsului >10 m/s
index glezna-brat < 0,9
b)Afectare renala
Microalbuminurie (30 300 mg/24h)
GFR = 30 60 ml/min/1,73mp
Hiperuricemie (corelat cu nefroangioscleroza)
Cistatin C (prognostic biomarker pt risc de BCR)
c)Afectare cerebrala
RMN (infarcte lacunare,microsangerari,hiperreflectivitatea substantei albe)
TC
Testarea functiei cognitive
Retinopatia hipertensiva (nedovedit)
Tratamentul medicamentos
-Diuretice-tiazidice:hidroclorotiazida
-tiazid-like:indapamida
-spironolactona,eplerenona
-de ansa:furosemid
-Blocantii canalelor de calciu (amlodipina, lercanipina, felodipina, verapamil,diltiazem)
-Inhibitorii enzimei de conversie (captopril, enalapril, perindopril, fosinopril, ramipril,
quinalapril, zofenopril)
-Blocantii receptorilor de angiotensina (telmisartan,candesartan,losartan,irbesartan,
olmesartan)
-Inhibitori de renina (aliskiren)
-Betablocante (nebivolol, carvedilol, metoprolol succinat)
-Inhibitori de renina(aliskiren)
-alte clase-alfa blocante:doxazosin,prazosin
-antiadrenergice cu actiune centrala: clonidina, metildopa, moxonidina
-modulatori ai R imidazolici (rilmenidina)
-Tratarea factorilor de risc:
-tratament antiagregant plachetar
-tratament hipolipemiant
-tratamentul diabetului zaharat
-tratamentul hiperuricemiei
11. HTA rezistenta la tratament
HTA necontrolata de masuri nefarmacologice si tratament antihipertensiv cu 3 medicamente
hipotensoare,dintre care unul este diuretic,utilizate in doze si asocieri corespunzatoare
Excluderea HTA secundara (endocrinologie,neurologie,apneea de somn),medicamente ce cresc
TA,neaderenta la tratament,HTA de cabinet,masurare incorecta
Raportata la 5-30%din pop(real 10%)
Asociere de peste 3 antihipertensive (se adauga diuretice antialdosteronice, blocante alfa1de tip
doxazosin)
Stimularea baroreceptorilor carotidieni
Denervarea renala(distrugerea bilaterala a nervilor localizati de-a lungul arterei renale cu ajutorul
cateterelor de ablatie prin radiofrecventa introduse percutanat la nivelul arterei femurale)
Abordarea invaziva-cazuri de HTA rezistenta adevarata,TA 160/100mmHg
-Encefalopatie hipertensiva
-Eclampsia
-Hemoragia intracerebrala si subarahnoidiana
-AVC (Infarct cerebral aterotrombotic)
-EPA
-Infarct ,ischemie miocardica
-Disectia acuta de aorta
-IRA
-Retinopatia hiperensiva stadiul III-IV
-Criza catecolaminica
-Rebound la clonidina sau betablocante
Terapia de urgenta iv
1.Factori coronarieni:
- ASC coronariana 95%
- anomalii ale arterelor coronariene
- embolii coronariene(FiA)
- vasculite(periarterita nodoasa, boala Kawasaky, lues, CMV)
- Tromboze(policitemie,dupa iradiere, cocaina,transplant cardiac)
- tulburari ale coronarelor mici (DZ,cardiomiopatia hipertrofica, spasm coronarian angina
Prinzmetal si sdr X coronarian)
2.Factori extracoronarieni:
- cresterea nevoilor energetice ale miocardului
- hipertiroidia
- tulburari de ritm cardiac
- stari febrile
- HTA
- scaderea fluxului coronarian
- stenoza mitrala
- insuficienta aortica
- HTP
- tulburari metabolice(amiloidoza, hemocistinurie)
Are ca scop reducerea nivelului de CT, LDL, TGL si cresterea HDL dar si inlaturarea
altor factori de risc( fumatul, consumul excesiv de alcool, HTA, obezitatea)
Tratament dietetic indicatii de dieta (6 luni) dar si modificarea stilului de viata
Tratament medicamentos
1. Inhibitori ai HMG COA Reductaza (enzima care intervine in sinteza colesteroluli in
ficat) STATINE
- scad LDL cu 25-60%
-stabilizeaza placile de aterom
-influenteaza mai putin HDL si TGL
- monitorizare transaminaze si CK
a) Simvastatinum ( Simvacard, Simvor, Vasilip, Zeplan, Zocor
b) Lovastatinum (Lovastatin, Medostatin)
c) Pravastatinum (Pravator, Lipostat)
d) Fluvastatinum (Lescol)
e) Atorvastatinum (Sortis)
f) Rosuvastatinum ( Crestor)
2. Fibratii
- scad TGL
- cresc HDL
- influenteaza mai putin CT si LDL
a) Bezafibratum (Regardin)
b) Fenofibratum ( Lipanthyl 160 mg, Lipofib)
c) Ciprofibratum (Lipanor)
3. Acid nicotinic si derivati
a) Acipimoxum (Olbetam)
b) Acidum nicotinicum (Niaspan- vit din grupul B)
- scad TGL, mai putin LDL
4. Alte hipolipemiante
a) Acid omega 3 (Omacor)
b) Ezetimibum (Ezetrol)
Ecocardiografia
poate vizualiza tulburari de cinetica globala si segmentara/regionala,
se poate determina functia sistolica a VS, iar daca aceasta este scazuta,
prognosticul este mai prost.
Daca diagnosticul este nesigur, se va apela la ecocardiografie, RMN cord pentru diagnosticul
diferential cu disectia acuta de aorta sau embolia pulmonara.
Proteina C Reactiva este de mare sensibilitate si poate ajuta la identificarea pacientilor cu risc
inalt si leziuni complexe asociate.
Factorul natriuretic cerebral (BNP) este predictor independent al mortalitatii in NSTEMI.
Imagistica perfuziei miocardice efectuata cu ajutorul scintigrafiei cu thaliu, teste de efort, teste
farmacologice sau ecocardiografice cu dobutamina.
Cardiac:pericardita,miocardita
Aorta:disectia acuta de aorta
pulmonare:embolie pulmonara
gastrointestinale:afectiuni esofagiene,colecistita acuta
Investigatii urgente:
ECG: Tahicardie sinusala (cea mai frecventa), aritmii cardiace: FA, TSV, TV,
modificari de segment ST (STEMI, NSTEMI, AI), boala cardiaca (HVS, B
mitrala)
Rx toraco-pulmonara: confirma dg: hiluri largite, colectie pleurala, linii Kerley B,
cardiomegalie. Se exclud pneumotoraxul, TEP, sindroamele de condensare.
Gazele sanguine: tipic, scaderea PaO2, PaCO2 poate scadea (hiperventilatie), sau
creste (in functie de severitatea edemului pulmonar)
Hemoleucograma: anemie, leucocitoza factorul precipitant
Ecocardiografie: evaluare functiei VS, anomalii valvulare,
Cauze:
- TVP
- emboli septici (endocardita tricuspidiana)
- emboli grasosi (fracturi)
- lichid amniotic
- paraziti
- neoplazii
FEMEIA
1. Continutul/ scopul planningului familial
consilierea unor persoane inclusiv a cuplului in ceea ce privete ajutarea acestora in a-i
identifica nevoile legate de sanatatea reproducerii ,n a-i planifica sarcinile in anumite momente
dorite din via, n a-i ajuta sa aleaga metoda cea mai potrivita in ceea ce priveste contraceptia ;
eficacitatea contracepiei
este de menionat c exista factori care influeneaza apariia sarcinii i care includ: fertilitatea
ambilor parteneri, momentul contactului sexual n raport cu momentul ovulaiei, metoda
contraceptiv utilizata, eficacitatea intrinseca a metodei contraceptive i, utilizarea corecta a
metodei
sigurana contracepiei se poate spune ca unele metode contraceptive sunt asociate cu riscuri
pentru starea de snatate.
Ceea ce este comun tuturor metodelor este c toate metodele sunt mai sigure decat alternativa
sarcin urmata de avort.
3. Contraceptia hormonala-clasificare
Contraceptive care conin numai progesterone ( minipilula)
Contraceptive care conin E+ P
Implantele hormonale
Contraceptie vaginala si transdermala
Contraceptivele hormonale injectabile
Contraceptia postcoitala
Diagnostic de laborator:
Testele de sarcina se bazeaza pe detectarea prezentei hCG in sangele sau in urina femeii gravide.
HCG este dedectabil in ziua a 7-a de la fecundare si ramane la valori crescute pe tot parcursul
sarcinii, dispare din ser la 5 zile dupa nastere.
Tehnicile moderne care determina hCG au o precocitate si sensibilitate diagnostica deosebita
ea precizeaza varsta sarcinii, existenta avorturilor incipiente sau a sarcinilor oprite in evolutie.
sunt recomandate minimum trei examinari ecografice, deci una pe trimestru( intre a 14-16 s, intre
a 22-25s., si intre a 35-37s).
Se determina grupul sanguin si Rh-ul gravidei; daca gravida are Rh-ul negativ, se va determina si
Rh-ul partenerului, pentru a putea diagnostica precoce incompatibilitati mai ales in sistemul Rh.
8. Disgravidia precoce
Reprezinta varsaturile precoce care apar la o gravida, si care influenteaza echilibrul hidro-
electrolitic si starea de nutritie.
De obicei insotesc primele 8-20 saptamani de sarcina; se considera ca se asociaza cu un nivel
crescut de estrogeni.
Simptomele debuteaza la 2 saptamani dupa prima menstruatie absenta.
Apar frecvent: hipersensibilitate olfactiva, alterarea sensibilitatii gustative, greata, varsaturi si
senzatie de voma, acidoza, mictiuni rare, oboseala, senzatie de foame continua.
Diagnosticul diferential se face cu: gastroenterita, gastrita, esofagita de reflux, ulcer,
colecistita, pielonefrita, anxietate.
Examenul de sange poate indica: scaderea electrolitilor si a proteinelor, acidul uric crescut.
Examenul sumar de urina poate arata :glicozurie, albuminurie, cilindri granulari si rar hematurie.
Tratamentul se face in ambulator, cu exceptia cazurilor severe la care este indicata
spitalizarea pentru restabilirea volumului circulant si a starii nutritionale pe cale parenterala.
Se vor evita grasimile si se vor consuma des cantitati mici de lichide pentru a evita depletia de
volum plasmatic.
9. Disgravidia tardiva
Este o afectiune proprie ultimei jumatati a perioadei de gestatie, caracterizata din punct de vedere
clinic prin triada simptomatica: edeme, hipertensiune, albuminurie.
Aceste simptome impreuna cu cresterea excesiva in greutate, apar de regula dupa saptamana a 20
a de gestatie.
Cauza este necunoscuta, fiind prezenta in special la extremele de varsta fertile ale femeii si
anume: la femeile tinere primigeste sau la femeile in varsta de peste 35 de ani.
Disgravidia tardiva sau preeclampsia vasospasm care in final duce la instalarea hipertensiunii.
Vasospasmul si lezarea endoteliului vascular in combinatie cu hipoxia locala = hemoragie,
necroza cu afectarea finala a diverselor organe.
La femeia gravida normotensiva exista o toleranta la substantele vasoconstrictoare aceasta fiind
mediate de sinteza de prostaglandine ( prostaciclina) cu effect vasodilatator de catre endoteliul
vascular
Manifestari clinice:
Cresterea tensiunii arteriale
Proteinurie
Edeme
Crestere rapida si excesiva a greutatii.
Durere epigastrica
Cefalee.
Hiperreflexie evidentiata la nivelul genunchilor.
Tulburari vizuale, spasm arteriolar la nivelul retinei, edem papilar,
exudat retinian de aspect vatos.
Amnezie.
Oligurie, Anurie
Se defineste ca perioada de timp in care dispar fenomenele generale si locale induse de simbioza
matrno-ovulara, si se intinde la femeile care nu alapteaza de la sfarsitul periodului 4 al nasterii
pana la aparitia primei menstruatii; practic se considera 6 8 saptamani post partum, pentru ca nu
exista criterii precise care sa marcheze sfarsitul ei si pentru ca femeile care alapteaza pot fi
amenoreice mai multe luni.
In aceasta perioada :
Uterul involueaza de la o greutate de 1000gr la 100gr( dupa 2 saptamani uterul de la nivelul
ombilicului trebuie sa devina organ pelvin , si in 6 sapatamani el trebuie sa revina la
dimensiunea normala.)
In contrast cu regresiunea uterului, la nivelul glandei mamare apare productia lactata indusa
de influente neurohormonale in perioada de gestatie. Laptele matern inlocuieste colostrul la 3
zile de la nastere. La 3-4 zile postpartum sanii devin tumefiati, eritematosi si sensibili la
palpare datorita angorjarii fiziologice. Daca apare mastita este necesara interventia
chirurgicala si tratament antibiotic.
In aceasta perioada pot aparea infectii puerperale si complicatii tromboembolice.
Dupa eliminarea placentei, in uter raman portiuni de caduca de grosime variabila,
caracterizata prin infiltrat hematic si infiltrat leucocitar care se vor elimina ca lohii prin
vagin, in primele 3 zile avand culoarea rosie( de la rosu deschis in primele ore la rosu inchis),
apoi devin galbene si vireaza spre alb ( lohii seroase) in urmatoarele 10 zile pana la 6
saptamani. Dupa aceasta etapa incepe sub influente hormonale predominant estrogenice
proliferarea endometriala care dureaza 25-42 de zile. La femeile care nu alapteaza la
sfarsitul celor 6 saptamani de lehuzie apare prima menstruatie. Alimentatia la san sau
utilizarea CO nu afecteaza durata sau caracteristicile lohiilor.
Colul uterin devine ferm dupa 3 zile, orificiul intern al colului se inchide si el dupa 3 zile, iar
cel extern dupa 3 saptamani.
Vaginul supradestins de prezentatie revine frecvent la dimensiunile anterioare; se poate
remarca discret colpocel in caz de perineorafie incorecta.
Peretele abdominal poate ramane cu dehiscenta muschilor drepti abdominali.
Pigmentatia de la nivelul fetei si de la nivelul muschilor drepti abdominali dispare treptat.
Hemoroizii daca au existat dispar si ei treptat.
Sistemul nervos este caracterizat printr-o labilitate psihica exagerata cu tendinta la stari
depresive, care este inlocuita treptat de instinctul matern care modifica fundamental
comportamentul femeii. Starea extrema a acestei situatii se numeste psihoza puerperala care
uneori poate necesita internare cu tratament antipsihotic si antidepresiv.
Lehuza se examineaza zilnic in maternitate urmarindu-se involutia uterina, aspectul lohiilor,
evolutia cicatricei perineale( existenta hematoamelor sau a infectiei), modificarile sanilor,
curba pulsului, temperatura, tensiunea arteriala, diureza si tranzitul intestinal. Lohiile rosii
persistente, involutia uterina insuficienta poate sugera retentie placentara si necesita
tratament de specialitate.
Femeile care alapteaza numai la san este necesar sa consume un plus de 300 calorii pe zi , un
plus de lichide dar fara a fi nevoie de suplimentarea de vitamine.
1. Bufeurile
Bufeurile sunt senzatii bruste si tranzitorii de caldura care cuprind intregul organism,
determinand inrosirea vizibila a pielii, in special in partea de sus a corpului si pe fata. Acestea
pot fi de intensitate mica sau mare, de la bufeuri blande, pana la bufeuri percepute ca valuri de
foc in tot corpul.
Bufeurile apar inainte de menopauza, fiind o reactie a organismului in fata rezervelor scazute de
estrogen. Chiar daca nu toate femeile experimenteaza bufeuri, ele apar in circa 50% din cazuri.
Bufeurile sunt resimtite mai puternic cand ovarele opresc productia de estrogen mai abrupt, si nu
gradual, asa cum se intampla in cazul bufeurilor blande.
2. Transpiratiile nocturne
Cunoscute si sub numele de hiperhidroza somnului, transpiratiile nocturne sunt rezultatul
bufeurilor intense care se declanseaza pe timpul noptii. Acestea pot fi usoare sau mai intense,
putand fi cauzate de dezechilibre hormonale asociate cu alti factori de mediu (precum un
dormitor supraincalzit, o dieta intens condimentata etc.).
Atunci cand transpiratiile nocturne sunt severe, ele pot intrerupe somnul si ii pot scadea calitatea.
Acest lucru inseamna ca femeia afectata de ele poate fi mai irascibila si mai stresata in viata
cotidiana. Important de retinut este ca hiperhidroza somnului poate fi cauzata si de o afectiune
medicala nediagnosticata, nu doar de perioada premergatoare menopauzei.
3. Menstruatiile neregulate
In perimenopauza, menstruatiile pot deveni neregulate, din pricina dezechilibrelor hormonale
premergatoare menopauzei. Sangerarile pot fi mai usoare sau mai abundente si pot dura mai mult
sau mai putin decat de obicei.
Sangerarile usoare sau menstruatiile absente in ultimele luni sunt simptome frecvente care anunta
apropierea menopauzei. Ele apar de regula dupa varsta de 40 de ani, pe fondul nivelului de
estrogen si progesteron aflate in continua scadere.
4. Pierderea libidoului
Femeile aflate pe cale sa intre la menopauza observa o scadere brusca a apetitului sexual, de
regula pe fondul deficientei in hormoni masculini (androgeni). Pierderea libidoului mai poate fi
cauzata si de alte simptome experimentate in perimenopauza, precum uscaciunea vaginala sau
depresia. Lipsa dorintei de intimitate nu trebuie sa fie confundata, insa, cu pierderea capacitatii
de a functiona normal din punct de vedere sexual.
5. Uscaciunea vaginala
Aceasta problema apare atunci cand tesutul vaginului isi pierde lubrifierea naturala, devenind
iritabil in urma intretinerii unui act sexual. Cand nivelul de estrogen scade in timpul
perimenopauzei, tesutul vaginal devine mai uscat, mai subtire si mai putin elastic. Lipsa
lubirifierii conduce la disconfortul sporit resimtit in timpul contactului intim, aparand pruritul
vaginal (mancarimile), iritatiile si predispozitia ridicata la infectii.
O forma extrema a uscaciunii vaginale este atrofia, cand vaginul devine mai mic in diametru si
lungime. Simptomul poate sa apara ca urmare a unei scaderi bruste in nivelul de estrogen, in
general dupa instalarea menopauzei.
6. Schimbarile de dispozitie
Schimbarile de dispozitie cauzate de menopauza sunt surprinzator de frecvente, insa rareori sunt
puse pe seama acestei transformari firesti a organismului feminin. Femeia care sufera de aceasta
problema se simte ca intr-un mountain rousse al emotiilor acum se simte excelent, in cinci
minute devine nervoasa sau apatica.
Cum fiecare femeie este diferita, schimbarile de dispozitie se manifesta si ele in mod particular,
de la caz la caz pot fi usoare sau intense, frecvente sau rare etc. Tot dezechilibrele hormonale le
produc, intrucat atunci cand rezervele de estrogen scad, productia neurotransmitatilor care
regleaza starile de dispozitie se diminueaza si ea.
7. Oboseala
Caracteristica instalarii menopauzei este si oboseala, mai exact starile persistente si recurente de
slabiciune corporala si rezerve limitate de energie. Acest simptom mai poate fi insotit si de
apatie, iritabilitate si capacitate de concentrare scazuta, de aceea poate impiedica o femeie sa isi
continue activitatile in mod normal.
Oboseala apare in perimenopauza si menopauza, deoarece multi hormoni, in special estrogenul,
regleaza utilizarea energiei la nivel celular. Cand dezechilibrele hormonale apar, organismul
sufera schimbari si in modul in care isi utilizeaza energia.
8. Tulburarile de memorie
Femeile care se apropie de menopauza se plang deseori de lapsusuri, dificultatea de a retine
informatii si incapacitate de concentrare. Simptomul in cauza apare prin asocierea nivelul scazut
de estrogen si nivelul ridicat de stres.
9. Cresterea in greutate
Acumularea de kilograme in plus, in special in jurul taliei, poate fi un semn al transformarilor
hormonale aduse de menopauza. Schimbarile petrecute la nivelul hormonilor pot sa influenteze
greutatea organismului si distribuirea grasimilor in corp. De pilda, mai putini hormoni estrogeni
care circula in organism determina corpul sa retina mai multe celule de grasime, ca o sursa
alternativa de compusi ai estrogenului.
Totodata, nivelul scazut de testosteron duce la o rata metabolica lenta, ceea ce inseamna ca vor fi
arse mai multe calorii din hrana consumata. Asadar, femeile care continua sa manance la fel ca
inainte in perimenopauza si menopauza, au sanse mari de lua in greutate.
10. Depresia
Cand sentimentele de tristete persista perioade lungi de timp, ele nu mai sunt considerate
normale, ci simptome ale depresiei, un alt posibil semn al menopauzei. Tulburarile hormonale
cauzate de menopauza afecteaza totodata si echilibrul mental, de la nivelul crescut de anxietate,
pana la episoade depresive.
Definitie:
Aparitia ciclica si anume: in faza luteala a ciclului estral, a uneia sau mai multor simptome
(tulburari fizice, psihice si de comportament) care interfera cu activitatea normala si poate afecta
relatiile interpersonale ale pacientei, urmata de o perioada in care aceste manifestari lipsesc.
Simptomatologie:
- psihica: agresiune, agitatie, tensiune, anxietate, depresie, oboseala si lipsa de energie,
bulimie, sete, modificari de apetit, iritabilitate, scaderea capacitatii de concentrare, pierderea
increderii, coordonare slaba,dezinteres in activitati obisnuite, tristete, plans, comportament
violent sau impulsiv.
Fizica: meteorism abdominal, crestere ponderala, acnee, ameteala, constipatie, cefalee,
mastodinie, greata, edeme ale membrelor, dureri pelvine, transpiratii si exacerbari ale altor
afectiuni medicale preexistente ca: astmul, epilepsia, migrena.
Diagnosticul pozitiv:
Confirmarea recurentei simptomelor in timpul fazei luteale, de-a lungul mai multor cicluri
menstruale succesive( inregistrate prospectiv nu retrospectiv), simptome care dispar la
instalarea menstrei.
Trebuie demonstrat ca aceste simptome interfera cu activitatile zilnice si afecteaza relatiile
interpersonale ale pacientei.
Simptomele trebuie sa nu reprezinte o exacerbare a unor afectiuni psihiatrice preexistente.
Nu au fost identificate niveluri hormonale specifice, tratamente sau markeri asociati
simptomelor premenstruale.
Femeile care manifesta aceste simptome premenstrual trebuie supuse unei evaluari
psihologice complete pentru a identifica o boala subiacenta, ca de exemplu: depresia,
tulburarile de personalitate, hipotiroidia(10% din femeile care prezinta SP prezinta
anormalitati in functionarea glandei tiroide), care poate fi o manifestare oculta in caz de
agravare a sindromului premenstrual)
VARSTNICUL
1. Particularitatile patologiei varstnicului -tabel
Principiu Observaii
Debutul clinic atipic Simptomatologia se va rsfrnge asupra sistemului de
organe considerat veriga cea mai slab
Debut precoce Prin disfuncionalitatea mecanismelor compensatorii
Coexistena mai multor afeciuni Prin compromiterea simultan a mai multor mecanisme
curabile homeostatice; ameliorri minime ale fiecreia pot
aduce un beneficiu general spectaculos
Parametrii clinici i biologici Se poate s nu explice un anumit simptom; nu au
modificai sunt frecvent ntlnii la obligatoriu valoare diagnostic ,ex. Extrasistole
vrstnici ventriculare,bacteriurie,scderea toleranei la glucoz,
scderea mineralizrii osoase, contracii involuntare ale
vezicii urinare
Etiologie multipl i evoluie Este puin probabil ca tratarea unei singure afeciuni s
complex duc la vindecarea unui pacient vrstnic
Eficiena crescut a profilaxiei i a Vrstnicul este mai predispus la consecinele negative
tratamentului la vrstnic ale bolii comparativ cu subiectul tnr
Consiliere
Oprirea fumatului
Evitarea consumului de alcool n timpul conducerii auto, notului,etc
Dieta : aport adecvat de calciu(la femei), scderea consumului de grsimi saturate i colesterol
Activitate fizic regulat
Sntatea dentar
Vizite regulate la stomatolog
Splatul pe dini
Chimioprofilaxie
Discuri de profilaxie hormonal la femei aflate la menopauz
Anamneza
Examen fizic
- Examinarea statusului mental (se realizeaz prin verificarea diferitelor elemente din
anamnez pentru stabilirea concordanei
- pacienii care urmresc tirile trebuie ntrebai despre evenimentele care i intereseaz i
motivaia interesului; acelai lucru se aplic i n cazul cititului, evenimentelor sociale,
etc.***
-Evaluarea capacitii funcionale a vrstnicului (sunt evaluate activitile de baz din viaa
de zi cu zi(ADL-activities of daily living)capacitatea de a se urca/cobor din pat, de a se
aeza/ridica de pe scaun, de a se mbrca, spla sunt evaluate i activitile mai complexe-
activitai instrumentale din viaa de zi cu zi(IADL-instrumental activities of daily living)-
capacitatea de a face cumprturi,etc)