Particularitati de ingrijire a blonavilor cu probleme pulmonare

Ingrijirile in sectia pneumologie desi viseaza bolile aceluiasi aparat sunt diversificate vizans
bolile cronice dar si urgentele din bolile acute. Imbolnavirile aparatului respirator au
intotdeauna repercursiuni negative asupra suprafetei respiratorii aparand intotdeauna
dispneea. O parte din bolile pulmonare au caracter infectios( pneuminia, abcesele pulmonare,
tuberculoza pulmonara, cangrena pulmonara) ceea ce presupune ingrijiri in plus. Bolile
aparatului respirator genereaza multiple tulburari psihice dintre care unele se aseamana cu
acelea din bolile cardio-vasculare fiind cauzate de deficitul de oxigen al creierului si de
sentimentele fricii violente de moarte( anxietate, idei obsesive, depresii).
Bolile cronice ale plamanului a enfizemul pulmonar, bronsiectazia, astmul bronsic pot tulbura
de asemenea echilibrul psihic al bolnavului de care asistentul medical trebuie sa tina cont de
ingrijirea acestor bolnavi.
Asigurarea condiitiilor de mediu
Saloanele bolnavilor pulmonar trebuie sa fie spre nord pentru a asigura o luminozitate
continua pe toata ziua.ele vor i prevazute cu terase pentru ca bolnavii sa poata sta la aer in
timpul zilea in vederea aeroterapiei. Sunt incalzite moderat cu temperatura 18-19C cu
exceptia cazurilor de bronsite inflamatorii care necesita o astmosfera mai calda si umeda. Sa
aiba o bauna ventilatie chiar crescuta in saloanele in care exista bolnavi ce expectoreaza si
exhaleaza fitid.
Amplansarea bolnavilor are in vedere caracterul infectios al unor boli pulmonare asadar
acestia vor fi izolati in saloane speciale sau daca nu e posibil cat mai departe de copii,
varstnici si tarati(persoane cu boli cronice).
Mobilierul trebuie sa fie cat mai simplu, platul sa aiba rotile.
Pentru bolnavii ce necesita timp indelulgat de spitalizare se impune pentru intretinerea
nevoilor intelectuale aparate de radio, TV cu castia individuale.
La curatenia zilnica trebuie evitata ridicarea prafului astfel ca se vor folosi aspiratoare si carpe
umede se va intocmi planul de dezinfectare, curenta si terminala care trebuie respectata.
Ingrijiri generale
In majoritatea bolilor pulmonare pozitia favorabila este semisezand acest lucru insa nu trebuie
fortat si bolnavul trebuie lasat sa isi aleaga singur pozitia recomandandu-i sa oschimbe cat
mai des pentru a evita complicatiile hipostatice.
In caz de hemoptizie, emboli pulmonara bolnavul trebuie mentinut in repaos absolut cu capul
si trunchiul ridicat.
In pleureziile uscate bolnavul este asezat pe partea sanatoasa insa dupa ce apare exudatul care
indeparteaza foitele pleurale dureroase bolnavul se culca pe partea bolnava.
In cursul bronsiectaziei si al supuratiilor pulmonare bolnavul ocupa singur pozitia in care
evacueaza mai usor sputa, pozitii care sunt uneori bizare dar care nu trebuiesc impiedicate.
Pozitia ocupata de bolnav in cursul crizelor de dispnee acuta trebuie facuta cat mai repede si
mai comod(ortopnee)
Toaleta bolnavului se va face in functie de starea lui ferindu-l de curentii reci dar avand in
vedere prezenta transpiratiilor. De asemenea schimbarea lenjeriei de corp se va face imediat la
pacientii transpirati ori de cate ori este nevoie este bine ca pielea transpirata sa fie frictionata
cu alcool pentru stimularea circulatiei. Bolnavii care expectoreaza vor primi scuipatori si
instructiuni de folosire a acestora.
Alimentatia bolnavilor pulmonari este adaptata in functie de perioadele bolii astfel ca in
perioadele febrile alimentatie bolnavului consta in regim hidro-zaharat cu suficiente vitamine(
vitamina c) in etapele urmatoare alimentatia va fi mixta cu alimente usor digerabile deoarece
prezinta inapetentei se vor oferi alimente hipercalorice si se urmareste tranzitul intestinal. Se
supravegheaza bilantul hidric in special la varstnici, iar bolnavii care prezinta expectoratii
ambundente si fetide isi vor efectua toaleta cavitatii bucale inaintea meselor si de asemeni se
va tine cont de preferintele alimentare.
Supravegherea bolnavilor cu afectiuni pulmonare
Daca nu exista contraindicatii(hemoptizie) bolnavul este educat si incurajat sa tuseasca iar in
tusea dureroasa din pneumonie asistentul medical ajuta bolnavul executand o usoara presiune
pe spatele si pe sternul bolnavului, sputa eliminata este observata, masurata, aratata medicului
si daca exista indicatii va fi dusa la laborator.
Daca se recolteaza spuna pentru examen citologic( celule atipice) se recolteaza sputa de
dimineata si se repeta cateva zile la rand(3zile) daca se recolteaza pentru examenul
bacteriologic sputa se insaminteaza pe mediile de cultura direct la patul bolnavului si se
transporta de urgenta la laborator in termostat.
Alaturi de expectoratie se va urmari respiratia, culoarea tegumentelor si mucoaselor, precum
si starea psihica a bolnavului. Este important sa se cunoasca si recunoasca semnele
complicatiilor: hemoptizie, tromboembolie pulmonara, embolia gazoasa si insuficienta
respiratorie acuta din acest motiv asistentul medical va pregati medicamente cardiotonice,
excitanti ai respiratiei bronhodilatatoare, seringi, ace , perfuzoare, aparat pentru
oxigenoterapie, pentru bronhoaspiratie, traheostomie si punctii pleurale.
Pregatirea examinarilor paraclinice
Examinarea radiologica
Presupune asigurarea conditiilor de mediu corespunzatoare deoarece bolnavul este dezbracat.
Pregatirea psihica a bolnavului se face in vederea cunoasterii de catre acesta a conditiilor de
efectuare a tehnicii.
Se va completa un bilet de trimitere cu datele personale a bolnavului, cu diagnosticul
prezumtiv si cu eventualele observatii
Instiintarea serviciului de radiologie se face din timp in vederea planificarii investigatiilor in
ordinea urgentelor care au prioritate.
Transportul bolnavului se va face in functie de starea lui.
Ajutorul acordat in timpul examinatilor se4 refera la dezbracarea bolnavului, indepartarea
obiectelor medicale, educarea bolnavului de a sta culcat sau asezarea intr-o pozitie necesara.
Asistentul emdical va evita expunerea
Bronhografia
Examenul radiologic al arborelui bronsic.
Cu 2-3 zile inainte bolnavul va primi expectorante in ajunul examinarii va fi sedat cu
fenobarbital, iar cu o jumatate de ora inaintea examinarii se injecteaza atropina(reduce
secretia salivara si de la nivelul mucoasei respiratorii) si antitusive.
Examenul se practica pe nemancate dupa anesteziera arborelui bronsic se introduc 2 sonde
prin care se administreaza in cantitate mica substanta de contrast(pe baza de iod lipiodol) timp
in care se schimba pozitia bolnavului.
Inainte de administrarea substantei de contrast se va testa sensibilitatea organismului la iod.
Dupa eefectuarea examinarii bolnavul nu mananca si nu bea nimic timp de 2h adica pana la
eliminarea anestezicului din organism.
Pleuroscopia(toracoscopia)
Consta in vizualizarea cavitatii pleurale cu ajutorul unui aparat numit pleuroscop.
Pregatirea bolnavului este asemanatoare cu cea de mai sus iar dupa tehnica bolnavul va
ramane in pat in repaos, supravegheat atent(risc hemoragii) alimentatie dietetica usor
digerabila. Incidentele si accidentele sunt reprezentate de tuse, lipotimie si colaps.
Administrarea medicamentelor
Prezinta note specifice doar in urgentele pulmonare asistentul medical poate intervine
autoimun cu oxigenoterapie inca inainte de sosirea medicului in cazuri grave de dispnee(4-6l)
Asistentul medical supravegheaza efectul medicamentului iar la depistarea unor reactii
secundare ca ameteli, acufene, inapetente, returi, eruptii cutanate si icter mecanic se aduce la
cunostinta medicului.
Educatia pentru sanatate
Are drept prim obiectiv mijloacele de protectie fata de infectiile incrucisate. Bolnavii vor fi
instruiti sa foloseasca corect scuipatorile, sa respecte normele de igiene si sa renunte la
obiceiurile daunatoare.
Protectia muncii
Sectia de pneumologie prevede purtarea unui echipament corect masca care acopera orificiul
bucal si nazal si halat de protectie schimbat cat mai des inainte de a parasi serviciul se va face
baie si se va schimba cumplet imbracamintea. De asemenea asistentul medical sisi va petrece
o mare parte a timppului disponibil in aer liber si va efectua periodic controale medicale.
Probe functionale ale aparatului respirator
Efectuarea probelor functionale urmareste determinarea modului in care aparatul respirator
isi desfasoara activitatea.
1)Spirometria exploreaza ventilatia pulmonara determina volumul aerului circulant, aerului
complementar, de rezerva, precum si capacitatea vitala a plamanilor
2)Spirografia ajuta sa intelegem determinarea capacitatii de adaptare a functiei respiratorii la
nevoile energetice, ale organismului in repaos si la efort.
3)Determinarea volumului respiratoriu se refera la capacitatea vitala a plamanilor respectiv
cantitatea de aer expulzat din plamani intr-o expiratie fortata dupa o inspiratie profunda.
Capacitatea vitala a plamanilor este data de 3 valori:
a)volumul curent(VC) cantitatea de aer mobilizat in inspiratie si expiratie in conditii de repaos
b)volumul inspirator de rezerva(VIR) cantitatea de aer care patrunde in plamani peste VD
intro inspiratie fortata
c)volum expirator de rezerva(VER) cantitatea de aer care se poate expulza din plamani.
Volumul ventilatiei de repaos(VVR) sau debitul ventilator pe minut, consum de oxigen pe
minut, ventilatia maxima(VM) volum aer care poate fiventilat pe minut; capacitatea reziduala
functionala aerul ramas in plamani dupa respiratia aerului curent
4)analiza gazelor din sange cantitatea de oxigen si dioxid de carbon din sangele atterial care
furnizeaza date importante privind functia respiratorie. Aceasta analiza se poate efectua:
chimic(recoltarea de sange evitand aerul); fizic( printr-o metoda numita Oximetrie)
5)spiroergografia test de efort ce furnizeaza informatii privind reactiile fiziologice ale
organismului in conditiile de suprasolicitare fizica.
Ingrijiti in unele urgente ale aparatului respirator
In unele imbolnaviri ale aparatului respirator pun in pericol viata bolnavului care necesita o
interventie de urgenta numai din partea medicului ci si din partea asistentului medical. In
cursul lor pot aparea unele complicatii acute cu tablouri clinice dramatice unde operati vitale
cu care asistentul medical deserveste medicul are un rol hotarator in salvarea bolnavului.
Criza de astm bronsic
Starea caracterizata printro depresie , expiratie zgomotoasa aparuta in abcese determinata de
spasmul bronhiilor mici la care se adauga congstia si exudatia mucoasa, vascoasa la nivelul
mucoasei. Efortul de expiratie creste presiunea intra toracica, iar dispneea se insoteste de
cianoza si tuse. Crezile de astm bronsic apar in special in orele de dupa-amiaza spre seara in
cursul noptii si dureaza intre 1-3h se pot repeta la intervale scurte care sa dureze cateva zile
numindu-se rau astmatic.
Bolnavul va fi asezat ortopnee, daca e cazul asistentul medical schimba lenjeria de corp si
sterge tegumentele bolnavului cu prosop.
Pregateste medicamentele pana la venirea medicului in functie de indicatia medicului si
conform FO se administreaza miofilin IV sau PEV si hemiscuccinat de hidrocortizon IV
sauPEV, se administreaza oxigen se linisteste bolnavul se pregatesc diuretice si tonicardice
injectabile.
Pentru evitarea suprainfectiilor se pot administra antibiotice iar in urma pierderilor de
lichide(transpiratie, perspiratie si sputa) se are in vedere hidratarea corespunzatoare pe ros sau
parenteral.
Bolnavul trebuie incurajat sa isi elibereze caile respiratorii prin mecanisme naturale( tuse si
expectoratie) si daca nu se reuseste se practica dezobstruarea cailor respiratorii si asigurarea
ventilatiei pulmonare prin intubatie, pe cale naturala traheostoma( incizie pentru a crea o cale
de acces si se patrunde cu sonda de aspiratie) cu aspiratie mecanica si respiratie protezata
artificial.
Edemul pulmonar acut(EPA)
Reprezinta inundarea brunsca a alveolelor pulmonare, a arborelui bronsic si a tesutului
interstitial pulmonare cu un lichid bogat in albumina, necoagulabil, dar care amestecat cu aer
apare sub forma unei expectoratii sero-mucoase roz, supuroasa, in cantitate 1.5-2l, bolnavul
prezinta o dispnee grava cu senzatie de sufocare, anxietate si tuse chinuitoare.
EPA are cauze variabile: cardiace,hipertensive, alergice, toxice, medicamentoase, infectioase,
dupa interventia chirurgicale, posttransfuzii, accidente vasculare cerebrale si embolii
pulmonare
EPA rebuie diferentiata de criza de astm bronsic, bolnavul este asezat semisezand/sezand intr-
o camera bine incalzita iar aportul de lichide se reduce la minimum.
Tratemtnt:
a)scaderea valorilor circulare de intoarcere(emisie de sange 300-500ml), cu exceptia starii de
soc
b)administrarea de diuretice pe cale IV si hipotensoare
c)se aplica garouri la radacina membrelor pentru diminuarea circulatiei
d)sustine functiile cardiace, reducerea IRA prin permeabilitatea cailor respiratorii, prin
administrarea de substanta ce reduc spuma insotit de oxigenoterapia
e)ameliorarea circulatiei prin reducerea debitului cardiac folosim morfina, diuretice si
HHC(IV)
f)ingrijirea acordata bolnavului se completeaza cu masurile adresate cauzei.
Embolia pulmonara
Obstructia brusca a arterei pulmonare sau a unei ramuri a acesteia print-un corp circulant in
sange(trombus, gaze, ateroame de colesterol).
Embolia pulmonara poate produce moartea.
Se manifesta prin junghi toracic accentuat de miscare, respiratie, tahipnee, amplitudine
superficiala, tuse acuta si febra
Daca gravitatea este mare se instaleaza starea de soc si infarctul pulmonar, semnalat de sputa
hemoptoica.
La cea mai mica suspiciune de embolie pulmonara se anunta medicul, bolnavul este asezat
semisezand in repaos total se combate durerea cu mialgin sau morfina
Se mai administreaza medicatie anticoagulanta , regim dietetic este hidrozaharat in functie de
evolutia bolii riscurile de complicatii sunt reprezentate de EPA si infarctul pulmonar.
Hemoptizia
Apare in cancerul bronhopulmonar, bronsiectazii, infarctul pulmonat, TBC pulmonar si in
stenoza pulmonara.
Bolnavul se aseaza semisezand in repaos absolut pe torace se aplica o punga cu gheata camera
este bine aerisita cu 1-3C mai scazta decat temperatura optima
Bolnavul este deserit la pat, lenjeria se schimba numai daca este nevoie, se interzice
bolnavului sa vorbeasca iar tusea se calmeaza cu antitusive.
Pentru reducerea tensiunii intratoracice se administreaza solutie hipertone IV, se
administreaza medicamente care reduc circulatia pulmonara, se pot administra medicamente
hemostatie( vit k) si se pot efectua microtransfuzii.
Daca hemoptizia nu poate fi oprita cu aceste mijloace se practica oxinoterapia care va produce
vasoconstructia pulmonara, alimentarea presupune in acest caz lichide reci.
Pneumotorax
Patrunderea accidentala a aerului in cavitatea pleurala printr-o perforatie a acesteia care va
comprima plamanii.
Aceasta apare in cursul abceselor pulmonare in pleurezii purulente, cangrena pulmonara, TBC
pulmonar sau traumatisme la acest nivel.
Simptomele se instaleaza brusc cu junghi toracic violent , dispnee accentuata dureroasa,
anxietate, cianoza mergand pana la soc. Ingrijirea bolnavului cu pneumotorax este
asemanatoare cu cea din hemoptizie, repaos absolut la pat, repaos vocal, calmarea tusei si a
durerilor.
Daca se instaleaza fenomenul asfixierii se pregateste aparatul pentru exsuflatie decompresie.
Particularitati de ingrijire a bolnavului cu infectii TBC
Caracteristic infectios si contagios al TBC pulmonar necesita izolarea de restul bolnavilor cu
afectiuni pulmonare.trebuie avut in vedere localizarea extrapulmonara astfel ca exista:
meningite tuberculoase,TBC ganglionara, TBC intestinal si TBC hepatica.
Spitalizarea bolnavului cu TBC este uneori de lunga durata si avand in vedere predominarea
in grupuri sociale defavorizate acesti bolnavi sunt uneori alcoolici, asociabili, irascibili,
pesimisti la care se adauga suferintele caracteristice: febra, tuse, expectoratii, dispnee,
inapetenta necesita deci ingrijiri suplimentare.
Aceasta categorie de bolnavi prezinta o atenta situatie la 2 extreme: unii au o teama exagerata
fata de boala ajungand pana la tulburari neuropsihice si o alta categorie care minimalizeaza
gravitatea bolii.
Asigurarea conditiilor de mediu
Circuitele functionale se vor respecta ca in sectia de boli infecto-contagioase.
Deinfectarea curenta si terminala se respecta cu rigurozitate conform unnui grafic in functie
infectiozitate.
Spitalul este prevazut cu tanc septic
Saloanele TBC-ului sa fie spatioase, moderat incalzite, bine luminate, si bine aerisite si bine
ventilate si prevazute cu terase pentru aeroterapie
Amplasarea se face dupa gradul bolnavilor de contagiozitate si avand in vedere durata
indelungata a spitalizarii in saloane se va crea un climat placut o ambianta familiala in care
bolnavul sa se intergreze usor si sa fie scosi din pasivitatea lor afectiva si sa suporte
inactivitate intelectuala.
Atitudinea asistentului medical este apropiata, calduroasa dar lipsita de exagerari. Curatenia
se face numai cu mijloace umede(aspiratoare) iar pentru dezinfectie se folosesc substante cu
actiune asupra bacteriilor koch alternand intre ele. O astentie deosebita se va acorda
scuipatorilor care vor fi schimbate si dezinfectate de mai multe ori pe zi.
Ingrijiri generale
Pozitia preferata a bolnavului este decubit dorsal cu o perna substantiala sub cap, nu este
favorabila pozitia semisezand pentru ca ingreuneaza circulatia pulmonara si tine eventualele
caverne deschise, in acest caz este de preferat pozitia trendelenburg cu care bolnavul este
obisnuit progresiv ajung pana la inaltime de 20cm.
Durata repaosului la pat va fi stabilita de la caz la caz si concomintent cu acesta se face si
aeroterapie prograsiv.
Pe masura ameliorarii procesului TBC-lor repaosul la pat se scurteaza si se incepe readaptarea
la viata obisnuita pana se vor evita eforturile si miscarile bruste deoarece pot proveni
diseminari tuberculoase.
Igiena este asigurata in functie de starea bolnavului prin bai partiale/totale la pat, iar
frictionarea tegumentelor va stimula circulatia si va mobiliza anticorpii nespecifici de la
nivelul tegumentelor.