Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NURSING
SUPORT CURS
ANUL III
1
Cercetare n nursing
INTRODUCERE
2
interveniilor nursing specifice pentru a combate insomnia aprut ca urmare a
stresului.
Cercetarea fundamental este potrivit pt descoperirea principiilor
generale ale comportamentului uman i procesele biofiziologice, iar cercetarea
aplicat este destinat s indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea
problemelor n practica nursing.
Ex. n disciplinele medicale datele obinute pot fi utilizate pentru:
- a elucida anumite aspecte din etiologia (cauzele i factorii ce influeneaz
apariia diverselor boli) unei boli.
- Pentru identificarea persoanelor care sunt supuse unui anumit risc de
mbolnvire.
- A determina nevoile unui grup populaional,
- A stimula interesul public ntr-o anumit problem de sntate public.
- A evalua eficiena unui program de sntate n curs de desfurare, .a.
Nursingul este esenial i unic cuprinde cunotine i aptitudini
specifice conceptelor i proceselor proprii ct i intervenii specifice cu efecte
benefice evaluabile.
- implic inteligen, spirit de observaie, sensibilitate,
nelegere pt cel de alturi.
Profesiunea de nursing permite celui care o practic:
- dezvoltare proprie,
- mult satisfacie (cnd smulgem disperrii sau morii persoane
necunoscute - constituie ,,cauz pt noi nursele),
- f. mult consum de energie.
Serviciile de nursing care le acordm fiinelor individuale sau grupurilor
(preventive sau curative, de susinere pn n ultima clip a vieii) servicii
nchinate vieii, strii de bine, sntii i dezvoltrii acesteia.
Cercetarea n nursing este o cercetare a aspectelor activitii profesionale,
care ine de atribuiile i responsabilitile asistentelor medicale i are ca scop
mbuntirea practicii, educaiei i administrrii serviciilor de nursing.
Clamp (1994) descrie cercetarea n nursing ca pe ,,o legtur ntre
practic, educaie i teorie
6
mbuntii rezultatele (de ex. auto-ngrijirea) sau pentru a le modera (ex alinarea
durerii).
CN poate fi realizat n toate mediile de lucru ale nurselor: spitale,
clinici, cmine, .a. Ea este de asemenea o component important att a educaiei ct
i a managementului n nursing.
n concluzie, CN caut s rspund ntrebrilor sau rezolv probleme ale
activitii nursing prin identificare, descriere, explorare, explicare, prdicie i control.
Deci scopurile CN sunt:
- nelegerea propriei profesii,
- nelegerea problemelor de sntate,
- sprijinirea deciziilor,
- mbuntirea calitii ngrijirilor,
- scderea costurilor i utilizarea eficient a resurselor,
- studiul indivizilor i al procesului de nursing,
- mbuntirea educaiei,
- dezvoltarea politicilor de sntate, protejarea principiilor
de etic,
- dezvolt autonomia nursingului i ntrete profesia,
- furnizeaz informaii pt nursingul clinic bazat pe dovezi.
CN d posibilitatea nurselor s:
- descrie situaiile particulare n nursing care sunt mai puin
cunoscute,
- explice fenomenul care trebuie luat n considerare n planificarea
ngrijirilor nursing.
- Prevad rezultatele probabile ale deciziilor luate n nursing legate de
ngrijirea individului,
- Controleze producerea unor rezultate nedorite
- Iniieze activiti sigure, confideniale, capabile s respecte dorina
persoanei ngrijite.
La ce este bun cercetarea n nursing ? pentru a rspunde acestei ntrebri
vom considera pe scurt motivele profesionale, clinice i personale pentru care
nelegerea i aplicarea rezultatelor cercetrii n nursing este important.
Dezvoltarea profesional
Cel mai bun mod de a vorbi despre dezvoltarea profesional este de a ncepe
cu un citat din Henderson ,,cnd intuiia asistentelor medicale fa de nevoile umane
se mbin cu abilitatea de a gsi i folosi idei strlucite de cercetare folosind metode
tiinifice de investigare, pe care apoi le aplic n practica lor de zic cu zi, ele pot avea
o enorm influen asupra modului de ngrijire a sntii din ntreaga lume.
n Codul de Conduit Profesional al Consiliului Central de Nursing al Marii
Britanii se precizeaz: ,,s se acioneze ntotdeauna de asemenea manier nct s se
7
promoveze i s se asigure bunstarea pacienilor (...), s se menin i mbunteasc
cunotinele profesionale i competena asistentelor medicale.
Asistentele care se mulumesc s nvee i s continue aplicarea unei proceduri
,,pentru c aa s-a fcut dintotdeauna, nu vor reui niciodat s ating acest nivel de
excelen.
Primul pas n cercetarea n nursing este alegerea unui subiect bine definit.
Dac nu trebuie cutat un subiect anume i alegerea lui rmne la latitudinea
persoanei ce vrea s nceap cercetarea, este necesar punerea n propriile cuvinte a
topicii pe care ar dori s o investigheze. Pentru a porni o cercetare ntr-un domeniu
anume este important aflarea a ceea ce se cunoate deja n acel domeniu, cu alte
cuvinte trebuie cutate n literatura de specialitate studiile de cercetare fcute n acest
sens.
Este de asemenea important colaborarea cu prietenii i colegii, care pot veni
cu idei noi i interesante i aceste discuii pot pune ntr-o lumin nou tematica aleas
pentru cercetare. Este bine ca s se poarte mai multe discuii n acest sens, pentru c
de fiecare dat apar aspecte noi, nerelevante pn atunci, se clarific i se redefinesc
unele idei. Poate fi de folos discutarea problemei cu o persoan care nu are de-a face
cu nursingul. n acet mod se pot chestiona aspecte cu care asistenta medical este
familiarizat i fr s-i dea seama nu le acord semnificaia cuvenit lundu-le ca
atare.
Dup aceste discuii se poate avea o privire de ansamblu asupra tematicii i se
poate rescrie ideea iniial. Apoi trebuie cutate cuvinte cheie (nu mai mult de 6),
pentru care se vor cuta ct mai multe sinonime sau cuvinte asemntoare ca neles.
Acest exerciiu iniial este pentru a ajuta profesionitii s caute exact ceea ce
doresc n momentul n care ajung la bibliotec i doresc s obin referinele necesare
temei lor de cercetare.
Este util folosirea cuvintelor cheie i a sinonimelor, iar majoritatea
publicaiilor conin cuvintele cheie, ce pot fi comparate cu cele pe care le avem la
dispoziie, pentru a vedea dac studiul respectiv ne este sau nu folositor.
Tehnologia informatizrii.
A revoluionat cercetarea i a salvat mult timp i energie necesare cutrii
referinelor n literatura de specialitate.
Majoritatea bibliotecilor dein n prezent sistemul de informatizare, necesar
unei cutri rapide i eficiente.
nelegerea lucrrilor de cercetare
Autorii lucrrilor de cercetare pentru a nlesni nelegerea lucrrilor, la
nceputul fiecrui articol public un scurt rezumat al studiului i a rezultatelor
obinute. n revistele de specialitate, rezumatul este prezentat ca un scurt paragraf la
nceputul studiului, de cele mai multe ori scris cu alt tip de caractere, pentru a atrage
atenia cititorului.
8
Citirea rezumatului este important pentru a avea o idee despre ceea ce
conine articolul respectiv.
Dar lectura nu trebuie s se rezuma la att, deoarece se pot trage concluzii
eronate cititorul se va narma cu sim critic pentru a parcurge coninutul articolului
n continuare. Este nevoie de experien i cunoatere pentru a formula ntrebri legate
de ceea ce citim.
Coninutul lucrrii de cercetare
Lucrarea de c. are un anumit format standard. Primele dou pri pe care le-
am menionat sunt deja titlul urmat de rezumat. Urmtoarele seciuni ale articolului
sunt enumerate mai jos.
- Introducere. Conine lucruri generale legate de tema studiului,
insistnd asupra motivului pentru care s-a ntreprins cercetarea. Un scurt rezumat al
lucrrilor anterioare sau nrudite ca i coninut poate fi de asemenea prezentat n
introducere i care este util n cutarea ulterioar referinelor.
- Material i metod conine detalii legate de modul n care
studiul a fost condus, de lotul folosit i de mijloacele utilizate n cercetare.
- Rezultate este partea n care rezultatele obinute prin studiul
respectiv sunt prezentate de obicei prin intermediul tabelelor i graficelor.
- Discuii rezultatele studiului sunt interpretate de obicei n lumina
lucrrilor anterioare, care au fost publicate n reviste de specialitate sau a altor studii
relavante existente.
- Concluzii este un scurt rezumat al studiului n care sunt
evideniate punctele slabe i punctele forte, precum i implicaiile folosirii rezultatelor
cercetrii.
- Referine toate studiile, articolele, revistele i crile menionate
n text trebuie enumerate complet i n detaliu la final, iar accesul la acestea trebuie s
fie relativ uor dac au fost corect prezentate.
- Apendice conine materialele de interes i relevan pentru
studiu, dar care nu au fost cuprinse n articolul respectiv i sunt trecute la final
(chestionarul sau programul pentru interviu folosite n timpul cercetarii)
Aceasta este structura de baz a unei lucrri de cercetare. n funcie de
tipul acesteia: un simplu articol dintr-o revist sau o tez original, aceste pri variaz
n ceea ce privete detaliile, de la cteva rnduri la cteva capitole, dar forma de
prezentare rmne aceeai.
Titlul studiului:
Autorii:
9
Data studiului: Data publicrii:
Scopul/motivaia lucrrii:
Fundamentarea cercetrii, ipoteza de lucru:
Material i Metod:
Rezultate i discuii:
concluzii
Dezvoltarea clinic
Importana rezultatelor obinute prin cercetare poate fi cu uurin evideniat
n cazul ngrijirii bolnavilor din seciile spitalelor unde stressul este f. mare.
S-au fcut numeroase studii n care s-au urmrit aciunile i prerile
asistentelor referitoare la durerea de stress, cu profilaxia i tratamentul acesteia.
Aceste studii duc la urmtoarele concluzii i anume: dei asistentele recunosc
simptomele i factorii care predispun la stress, nu exceleaz n acordarea asistenei
cuvenite n aceste cazuri, datorit cunoaterii insuficiente a fenomenului, a lipsei de
experien sau a aderenei la practica de rutin referitoare la ngrijirea bolnavilor. Prin
ncurajarea asistentelor n vederea informrii i folosirii rezultatelor cercetrii n acest
domeniu, se are ca scop prevenirea i reducerea efectiv a durerii de stress.
O alt problem ar fi aspectele psihologice ale ngrijirii medicale. Ct de mult
depersonalizm pacienii i personalul sanitar? Studii numeroase au demonstrat c
anxietatea pacienilor internai n spital a sczut, cnd asistentele au fost mai
prietenoase i l-i s-au adresat pacienilor pe nume. Abilitatea de a te adresa unei
persoane pe nume, nu necesit un program de educaie complex, ci este o regul de
baz a curtoaziei, care s-a observat c lipsete n multe situaii.
La un nivel mai profund de nelegere interpersonal, asistentele sunt
ncurajate s fie mai atente la dorinele pacientului nainte de a concluziona de ce are
acesta nevoie. Un ex. n acest sens ar fi cel al pacientelor care sunt supuse
mastectomiei radicale i care nu trec doar printr-o operaie mutilant d.p.d.v. fizic, ci
i prin celelalte implicaii de natur psihologic ale unei boli grave cum este cancerul.
n acest sens exist programe speciale de cercetare adresate asistentelor care lucreaz
cu bolnavii care sufer de boli incurabile.
Dac este s ne gndim c cineva apropiat tocmai a suferit o operaie
traumatizant, am vrea s-l ajutm s se adapteze noii nfiri a corpului su fr un
stress n plus. Aceeai atitudine ar trebui s o avem i din postura de asistent
medical creia i pas de pacientul su. De aceea familiarizarea cu rezultatele
cercetrii tiinifice n numeroase cazuri, inclusiv cele citate mai sus, va face posibil
o asisten medical de sntate adecvat i de calitate.
Dezvoltarea personal
Studiile de cercetare privesc n egal msur att pacienii ct i asistentele
medicale, ambele categorii fiind supuse stresului din slile operatorii.
10
,,cunoaterea este putere spune o zical veche. Familiarizarea cu rezultatele
cercetrii duce la lrgirea cunoaterii i la suportul necesar pentru o ngrijire medical
mai bun, posibiliti mai mari n creterea calitii vieii bolnavilor i evitarea
complicaiilor ce duc la suferin i pierderi financiare.
Secretul const n a ti cum s se foloseasc rezultatele cercertrii i cum s se
aplice n practica medical, construindu-se astfel o punte ntre teorie i practic.
Rolul cercetrii pentru toate nursele
Toate nursele au rol n CN.
Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijire
comunitara, nursele au 3 roluri majore:
1. De practician-implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de ingrijire si
nursing ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include toate
cadrele de nursing la toate nivelele clinice, nurse practicante avansate si nurse
pentru asistenta comunitara.
2. De lider- implica actiuni de decizie, relationare, influentare si facilitare
exercitate asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului propus; poate
fi un rol formal de lider al nursei sau informal asumat doar periodic de catre
nursa
3. De cercetare- implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale ale tehnicilor
de ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile de nurse nu
doar cele incluse in activitatea didactica si stiintifica si studentii la nursing.
Nursele practiciene pot avea contribuii semnificative n procesul cercetrii,
prin apropierea de pacieni, ele faciliteaz sau ajut CN i pot participa la diferite
proiecte de cercetare, care se deruleaz n unitatea n care i desfoar activitatea,
prin colectarea datelor.
Un numr din ce n ce mai mare de cercettori n nursing cu experien
lucreaz n echipe multidisciplinare i elaboreaz programe de cercetare pe o perioad
mai lung, cu teme diferite, ca de ex. sntatea femeii, calitatea vieii, managementul
durerii, . a.
Rezultatele studiilor de cercetare nursing pot fi folosite att de personalul de
ngrijire ct i celelalte categorii de furnizori de ngrijiri de sntate, pt a mbuntii
practica clinic, pt a sprijinii educaia n nursing i pt a informa pe cei ce se ocup de
planificarea serviciilor i politicilor de sntate.
Istoric
Primele nurse au studiat in institutiile religioase tehnicile de ingrijire a
pacientului; nu existau tehnici standard, de baza.
Nursingul a evoluat constant n perioada cuprins ntre realizrile lui Florence
Nightingale i achiziiile ctigate de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial.
11
In 1873 Florence Nightingale a dezvoltat un model de scoala independenta
de nursing unde se punea accentul pe tehnicile critice, atentie la nevoile individuale
ale pacientului si respectarea drepturilor pacientului.
CN a nceput cu FN, ea fiind considerat prima teoretician n nursing. Prima
epoc privind aplicarea principiilor de calitate n sntate a nceput n 1863, cnd FN a
fost preocupat de calitatea ngrijirilor din spitale. Primele evaluri ale ngrijirii
bolnavilor au fost fcute nc din 1890, de cnd FN i folosea notele i observaiile
asupra pacienilor pentru a stabili nivelul ngrijirilor acordate i pentru ameliorarea
acelor pri de ngrijiri pe care le considera sub standardele dorite.
FN a nvat limba italian, latin, greac, istoria i matematica, a scris
mnumeroase cri i rapoarte. Studiile ei au furnizat date care au dus la reforme n
spitale.
Numit i ,,doamna cu lampa a ngrijit cu afeciune i druire soldaii pe
toat durata rzboiului din Crimeea.
FN a colectat date pstrndu-le ntr-un registru, n urma observaiilor fcute a
crescut calitatea ngrijirilor n spitalele militare.
FN a calculat rata mortalitii i a artat cum prin aplicarea unor msuri de
igien a sczut rata mortalitii. Ea a ncercat reprezentarea grafic a unor situaii la un
moment dat din activitatea medical. Ea a fost inovatoare n colectarea, calcularea,
interpretarea i prezentarea grafic a statisticilor descriptive.
FN a demonstrat c prin furnizarea statisticilor s-a deschis o cale spre
anumite mbuntiri n practica medical i chirurgical. Ea a devenit membru al
Societii Regale de Statistic n 1858 i membru onorific al Asociaiei Americane de
Statistic n 1874.
Dr. Elizabeth Carnegie a fost un distins educator i autor a numeroase
lucrri despre nursing, care pe lng cercetare n acest domeniu a avut de dobort i
bariere rasiste fiind promotoarea ngrijirilor de sntate indiferent de culoarea pielii. A
fost preedinta Academiei Americane de Nursing, primind numeroase titluri
academice, fiind decan al colii de nursing din Florida.
Dupa al doilea razboi Mondial tehnologia din ce in ce mai avansata necesita
metode de ingrijire specializata in spitale si nurse mai experimentate.
Dezvoltarea unitatilor de terapie intensiva si terapie coronara in timpul anilor
1950 a necesitat tehnici de nursing specializat si nurse cu studii mai avansate.
Cresterea interesului cu privire la promovarea starii de sanatate si prevenirea
imbolnavirilor din anii 1960 impreuna cu scaderea numarului de medici din mediul
rural a determinat cresterea rolului nurselor.
Indiferent de rolul profesional sau practic al nursei, aceasta trebuie sa
acorde asistenta de ingrijire avand in vedere si identitatea culturala a pacientului.
Schimbarile demografice din America aduc cu ele o serie de nevoi individuale cu
12
privire la nursing. Nursele trebuie sa fie deschise si sa cunoasca aspectele necesare
corespunzatoare identitatii culturale a pacientilor
n 1959 n USA a fost nfiinat prima organizaie care se ocup de cercetarea
n nursing.
Un beneficiu a fost realizat prin acceptarea nurselor la Programele Deschise
ale Universitilor privind cercetarea.
Elevii i studenii trebuie s nvee s formuleze ntrebarea de cercetare
tiinific nursingului, s aplice metodele de cercetare pentru aspectele particulare ale
meseriei lor, s tie s citeasc un studiu de cercetare i chiar s realizeze o dizertaie
n acest sens.
Colaborarea Cochrane este o organizaie non profit nfiinat n 1993, care
produce i disemineaz analize sistematice ale interveniilor ngrijirilor de sntate.
Reeaua de Cercetare a ICN (Consiliul Internaional al Nurselor) a fost
nfiinat n 1999. Nursele afiliate promoveaz cercetarea n nursing pentru
mbuntirea calitii practicii nursing.
Teoriile nursing sunt utilizate s descrie, dezvolte, disemineze i s utilizeze
cunotinele prezente n nursing. Teoriile nursing furnizeaz o reea cadru pentru
nurse ca s sistematizeze aciunile lor nursing: ce s ntrebe, ce s observe, ce s
centreze, ce s gndeasc despre... Ele ajut s descrie, s explice, s prevad i s
prescrie.
Teoria descriptiv identific scopurile i observaiile i descrie ce elemente
exist n acea disciplin.
Teoria explicativ identific caracteristicile i componentele legate una de
alta i rspunde pentru cum funcioneaz disciplina.
Teoriile predictive prevd relaiile dintre componentele unui fenomen i
prevd n ce condiii se va produce acesta.
Teoriile prescriptive se adreseaz nursingului terapeutic i consecinelor
interveniilor.
Profesia nursing recunoate 4 nivele ale teoriei incluznd: metateoria, marea
teorie, teoria de mijloc i teoria practic.
Metateoria cel mai nalt nivel al teoriei, prezint cele mai globale
perspective ale disciplinei nursing prin identificarea i evaluarea critic a
fenomenelor n ci unice. O metateorie adevrat n nursing va aprea ca o
superstructur cu multiple aplicaii practice i oportuniti extinse pt cercettori.
Al doilea nivel al teoriei nursing Marea Teorie ntrete punctul de vedere
global cu abordarea perspectivei practicii nursing i cu o perspectiv nursing distinct
a fenomenelor nursing.
Teoria de mijloc se concentreaz pe concepte de interes pentru nurse i
cuprind: durerea, empatia, suprarea, stima de sine, confortul, demnitatea, sperana i
calitatea vieii.
13
Teoriile practice primul nivel al teoriei nursing, descriu prescripiile sau
modalitile pt practic.
1. Cei mai recenti teoreticieni ai nursingului sunt:
a. Levine-Nursingul ajuta adaptarea persoanelor la schimbarile determinate
de stimulii mediului intern si extern.
b. Orem-Nursele asista persoana cand intalneste nevoi in necesarul de
autoingrijire universala, de dezvoltare si de sanatate.
c. Roy-Nursele influenteaza stimulii pentru determinarea adaptarii in patru
moduri fiziologice, autoconceptionale, rol-functie si de interdependenta relationala.
d. Neuman-Nursele influenteaza raspunsul persoanei la factorii de stress in
aria fiziologica, psihologica, socioculturala si de dezvoltare.
e. King-Nursele schimba informatiile cu clientii, acestia fiind sisteme
deschise, pentru a-si indeplini scopurile propuse.
f. Rogers-Nursele promoveaza o interactiune armonioasa intre persoana si
mediul inconjurator pentru maximizarea starii de sanatate; ambele sunt campuri de
energie tetradimensionale.
Promovarea sanatatii
1952 Winslow
"Sanatatea publica este stiinta prevenirii bolilor, prelungirii vietii si ameliorarii
sanatatii si vitalitatii mentale si fizice a persoanelor prin intermediul unor actiuni
concertate vizand asanarea mediului, lupta contra bolilor care au o importanta sociala,
invatarea regulilor de igiena personala, organizarea de servicii medicale in scopul
diagnosticarii precoce si tratamentului preventiv al bolilor, ca si prin punerea in
aplicare de masuri sociale specifice care sa asigure fiecarui membru al colectivitatii un
nivel de viata compatibil cu mentinerea sanatatii, obiectivul final fiind de a permite
fiecarui individ sa se bucure de dreptul sau nnscut la sntate i longevitate."
14
lucreaza cu oamenii si nu impotriva lor;
este un proces care se desfasoara in cadrul comunitatii locale;
se adreseaza cauzelor subiacente sanatatii mai degraba decat celor imediate;
se adreseaza atat individului cat si mediului inconjurator;
subliniaza dimensiunile pozitive ale sanatatii;
cuprinde si ar trebui sa implice toate sectoarele societatii, ar trebui sa faca apel
la participarea tuturor;
implica intraga populatie in contextul vietii sale cotidiene; elementul central il
reprezinta participarea efectiva a publicului la definirea problemelor, luarea
deciziilor si desfasurarea activitatilor care vizeaza schimbarea si ameliorarea
determinantilor sanatatii. Astfel, promovarea sanatatii necesita colaborarea
stransa intre toate sectoarele sociale in vederea crearii unui mediu favorabil
sanatatii;
vizeaza crearea unui mod de "a sti cum sa traiesti" si dezvoltarea capacitatii
indivizilor de a influenta factorii determinanti ai sanatatii precum si modificarea
mediului pentru a intari factorii care favorizeaza un stil de viata sanatos si
eliminarea celor daunatori facilitand "alegerile sanatoase".
Dupa cateva saptamani de practica se va putea respecta ratia calorica, fara a se mai
apela la calcule, insusindu-se posibilitatea de a stabili din ochi" alimentele si
cantitatile respective.
in ceea ce priveste numarul de mese pe zi se recomanda 5-6. in general ratia calorica
se repartizeaza astfel: 15-20% la micul dejun, 5-10% la gustarea de la ora 11,35 -45%
la masa de pranz si restul dupa amiaza si seara. Masa de seara se va lua cu cel putin
doua ore inainte de culcare, pentru ca digestia sa desfasoare in conditii bune si sa nu
impiedice odihna de noapte.
Nevoia de vitamine este asigurata prin alimentele de origine animala, cat
si prin cele de origine vegetala. Astfel vitamina A 5000 U.i, 1,5 mg (peste, unt, lactate,
soteuri de morcovi, patrunjel, ardei), vitamina D 400 U.i, (ulei din unele specii de
peste, lactate, galbenus de ou), vitamina E, 2-3 mg/pe zi (germene de cereale, ou,
ficat, lapte, ulei de floarea-soarelui si paine intermediara), vitamina K 0,5 mg/zi
(legume verzi), vitamina B, 1,5 mg/zi, vitamina B2 2 -2,5 mg/zi, vitamina B6 2 mg/ zi,
vitamina C 50-150 mg/zi, vitamina PP 15-26 mg/zi.
Vitaminele din complexul B se gasesc atat in alimentele de origine
vegetala cat si in unele de origine animala. Vitamina C se obtine prin consumul de
fructe si legume verzi.
Fructele si legumele verzi, carnea, ouale si laptele sunt importante surse
de vitamine si saruri minerale, deci sunt indispensabile in alimentatia zilnica. Cateva
exemple mai semnificative, produse de lipsa acestor substante: lipsa de fier provoaca
anemia feripriva, cea de iod mareste glanda tiroida (gusa), lipsa de sodiu provoaca
17
oboseala musculara si depresie neuropsihica, de vitamina A - boli de ochi, de vitamina
C - scorbutul, iar lipsa de vitamina D - rahitismul.
Nevoile zilnice de apa ale organismului sunt de 2500-3000 ml/zi. O mare
parte este adusa cu alimentele, cealalta este ingerata ca atare sau sub forma de bauturi
si numai o mica parte (cea. 300 ml) rezulta din arderile metabolice ce au loc in
organism. intre aportul si eliminarea apei trebuie sa existe un echilibru. in sfarsit
alimentatia zilnica trebuie sa contina si o anumita cantitate de fibre (celuloza),
necomestibile.
Prezentam mai jos cateva alimente cu deosebita actiune vitalizanta, cu rol protector,
indicate atat in alimentatia omului sanatos cat si a celui bolnav. Acestea sunt foarte
utile in diabet si pot fi consumate de la varste fragede pana la adanci batraneti.
- Drojdia de bere contine 50% proteine foarte digestibile, o
cantitate exceptional de mare de gluteion (o proteina sulfurata cu importanta in
oxidoreducere si in rezistenta la infectii), 14 minerale esentiale, 17 vitamine (grupa B
in totalitate) si mult ergosterol (provitamina D). Se administreaza in doze de o
lingurita pe zi la copii si 1-2 la adulti si batrani, la fiecare masa, amestecata in supa,
iaurt, soteuri de legume etc. Compenseaza carentele in factori nutritivi si contribuie la
mai buna utilizare a glucidelor. Este indicata la denutriti diabetici (previne instalarea
polinevritelor) si la sportivi (favorizeaza rezistenta si asigura eliminarea toxinelor din
organism). Are si un rol protector pentru ficat. Drojdia de bere obisnuita, prin
Tratamentul cu soda caustica, carbonat de sodiu sau acid clorhidric, cum se intampla
in industrie, pierde 70% din vitamine. De aceea se indica consumarea drojdiei de bere
cultivata pe cereale.
- Germenele de grau contine produse fosfatice, multe saruri
minerale (fier, magneziu etc.) proteine complete care contin toti aminoacizii esentiali
etc. Este o sursa naturala importanta de fier, magneziu, proteine, vitamine B si E.
Vitamina C este redusa. Este indicat in stari depresive, la convalescenti, anemii,
sarcina, lactatie. Favorizeaza digestia si regleaza functiile intestinale. Nu are insa
suficient calciu. Este contraindicat in hipertensiunea arteriala. La copii se
administreaza 1-4 lingurite pe zi, dupa varsta, iar la adulti 2-3 lingurite la mese. Se
prepara punand graunte de grau intr-o farfurie si se acopera cu apa. Dupa 24 de ore
vara si 36 iarna, bobul se umfla. Se spala si se umezesc boabele in urmatoarele cateva
zile. Se mananca la inceputul mesei si se mesteca bine. Este mai putin eficace decat
drojdia de bere.
- Polenul este un aliment cu totul deosebit. Contine proteine,
zaharuri, grasimi, minerale, oligoelemente, toate vitaminele, o serie de hormoni,
enzime, factori de crestere si pigmenti. Reda in cateva zile vigoarea persoanelor
deprimate, favorizeaza dezvoltarea copiilor bolnaviciosi, impiedica imbatranirea
precoce si reface denutritia. Nu se fierbe pentru ca astfel se distrug vitaminele. Se
18
administreaza diluat in apa, lapte, cafea sau ceai cald, zilnic o jumatate pana la o
lingurita de cafea. Se indica mai ales persoanelor dupa 60 de ani. Este usor laxativ. Se
mareste doza in caz de oboseala, slabiciuni, anemie, tulburari de crestere.
- Patrunjelul este un condiment foarte bogat in principii
nutritive. 100 g patrunjel contin 200 mg vitamina C, 60 mg provitamina A, 240 mg
calciu, 19 mg fier etc. Este un excelent antiseptic si se administreaza in rahitism,
tuberculoza (deoarece contine mult calciu) anemie, boli oculare s.a. Prelungeste viata
si intarzie senescenta. Se consuma ca atare sau sub forma de suc.
- Iaurtul contine vitamina B, saruri de calciu si proteine.
Datorita acidului lactic si bacteriilor pe care le contine, protejeaza flora intestinala atat
de utila organismului. Astfel impiedica putrefactia intestinala. Excesul este
demineralizant, prin acidul lactic continut. Se recomanda 10 zile 5-6 linguri de iaurt
zilnic si apoi pauza 5-6 zile.
FUMATUL
Despre efectele nicotinei asupra sanatatii se poate vorbi la nesfarsit.
Seproduc tulburari respiratorii, cancer la plaman, sporeste riscul ataculuide cord, se
ingalbenesc pielea, dintii, degetele si se imbatranesteprematur.
La ce ne expunem dac fumm?
19
Fumatul pasiv reprezint inhalarea fumului de igar de ctre nefumtori,
ntr-un mediu n care se fumeaz i este la fel de duntor pentru sntate ca i
fumatul propriu-zis. Efectele fumatului pasiv pot fi senzaia de grea, cefaleea, tusea,
iritaia ochilor, exacerbri la pacienii astmatici, creterea riscului de cancer pulmonar,
a riscului de boli cardiace i accidente vasculare cerebrale.
Ce este sedentarismul?
Este un mod de viata, definit printr-o dominanta a inactivitatii fizice.
Cercetarile arata ca in tarile europene (cu exceptia celor nordice, unde exista un cult
pentru miscarea in aer liber), in mediul urban, in jur de 85% dintre persoanele adulte
sunt sedentare. Si, foarte interesant, aproape jumatate dintre persoanele sedentare nu
realizeaza faptul ca au un mod de viata nesanatos. Punctajul pe care il prezentam are
darul de a dezvalui realitatea.
Asadar, suntem sedentari daca:
nu avem zilnic macar o ora de plimbare sau o alta activitate fizica in aer liber,
nepoluat, in locuri cum ar fi parcurile, malul apelor curgatoare, padurile.
nu avem minimum 15 minute in fiecare zi pentru exercitii de gimnastica simple:
genuflexiuni, flotari, flexii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale etc.
nu facem macar de doua ori (ideal ar fi de trei ori) pe saptamana, regulat, o ora -
o ora si jumatate de sport, timp in care sa "ardem" macar 700 de calorii.
majoritatea muncii noastre o facem din pozitia sezand, in picioare sau in alte
pozitii statice si ne confruntam cu probleme de genul discopatiei lombare, cifozei,
rigiditatii articulare, celulitei.
Bolile articulare - mai ales atunci cand apar la varste sub 50 de ani, sunt
semnul clar al sedentarismului. Lipsa exercitiilor fizice, mai ales a celor care implica
dezvoltarea mobilitatii, duce rapid la rigidizarea articulatiilor, favorizeaza degenerarea
tesuturilor din compozitia cartilajelor, precum si aparitia proceselor inflamatoare.
Afectiunile coloanei vertebrale - au cunoscut o adevarata explozie in ultimii
30 de ani. Totul porneste de la pozitiile gresite pe care le avem atunci cand stam in
picioare sau pe scaun si, mai ales, de la insuficienta dezvoltare si antrenare a
musculaturii spatelui si a celei abdominale. In aceste conditii, intreaga greutate a
trunchiului, nesustinuta de muschi, se lasa direct pe vertebre, producand tasari,
deformari ale coloanei, insotite de dureri puternice si, treptat, de un grad mai mic sau
mai mare de invaliditate.
Bolile cardiace - apar pe fondul excesului de colesterol din sange, a greutatii
corporale marite, a receptivitatii sporite la stres, a insuficientei oxigenari a tesuturilor.
Cu alte cuvinte, exact problemele care pot fi cu usurinta combatute de o viata activa,
cu multa miscare in aer liber. Atentie! Afectiunile cardio-vasculare constituie, in
prezent, cauza numarul unu de mortalitate la nivel mondial.
Obezitatea si ingrasarea - contrar a ceea ce se crede in prezent, problemele de
greutate care afecteaza aproape jumatate dintre europeni nu sunt doar o problema de
dieta. In primul rand, obezitatea este o problema de stil de viata, apetitul alimentar
excesiv nefiind o cauza in sine, ci o consecinta a unei atitudini gresite. Iar ideea ca
vom slabi si, mai ales, ca vom arata bine infometandu-ne si stand pasivi, este una din
cele mai mari erori. O ora de exercitii fizice intense, dar facute intr-un ritm firesc, ard
caloriile a doua mese imbelsugate si, extrem de important, transforma adipozitatile
atat de inestetice in masa musculara. Mai mult, o viata activa si echilibrata impiedica
aparitia tensiunilor psihice care conduc la marirea patologica a apetitului alimentar,
ajuta la tinerea spontana sub control a cresterii in greutate, fara a ne mai chinui cu
regimuri si medicamente.
Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la hemoroizi si varice
Diabetul adultilor - apare pe fondul unei cresteri a proportiei de tesut adipos in
organism. Grasimea din organism ingreuneaza actiunea insulinei produsa de pancreas
si, in consecinta, duce la cresterea glicemiei, intrucat nivelul zaharului din sange nu
mai poate fi controlat. In afara exercitiului fizic, nu se cunoaste nici o alta modalitate
eficienta pe termen lung si ne-nociva de reducere a proportiei de tesut adipos.
Celulita - este unul din semnele "clasice" ale sedentarismului. Este vorba de o
inflamare a tesutului adipos pe anumite portiuni ale corpului, care - asa cum spuneam
- apare si prolifereaza in absenta efortului fizic.
21
Sterilitatea - in special sterilitatea masculina se datoreaza in peste 50% din
cazuri, spun specialistii, absentei activitatii fizice constante. Cercetarile arata ca in
conditii de sedentarism, secretia anumitor hormoni cu rol foarte important in
reproducere nu este suficienta (glandele endocrine care ii produc nefiind stimulate) si,
in consecinta, apare sterilitatea.
Sensibilitatea la infectii - tine in mod firesc de o lipsa de activare a sistemului
imunitar. Nenumarate studii arata ca in conditii "de sera", adica traind in spatii inchise
si cu temperatura constanta, lipsiti de stimularea contactului nemijlocit cu natura si de
cea produsa de efortul fizic, productia de celule cu rol imunitar din organism scade
dramatic. In plus, s-a constatat ca in conditii de sedentarism celulele imunocompetente
pur si simplu se lenevesc, devenind mult mai putin active, chiar daca sunt in numar
suficient. Rezultatul este ca organismul nu reuseste sa se mai apere de microbi chiar
banali, imbolnavindu-se tot mai des.
Bolile respiratorii - apar nu doar datorita poluarii si a diferitilor agenti
infectiosi, ci si ca urmare a scaderii imunitatii naturale a organismului de care
vorbeam mai sus si, nu in ultimul rand, din cauza ne-utilizarii plamanilor la
capacitatea lor reala. Cercetarile medicale din multe tari arata ca majoritatea
oamenilor folosesc cel mult jumatate din capacitatea lor respiratorie, restul ramanand
neutilizata. Si orice organ sau sistem neutilizat suficient (la fel ca si atunci cand este
utilizat excesiv) se imbolnaveste. Iar cauza numarul unu a slabei folosiri a capacitatii
noastre respiratorii este, fireste, aceeasi lipsa a efortului fizic de care am vorbit pana
acum.
Hemoroizii si varicele - Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la
hemoroizi si varice, aceste dilatari patologice ale venelor apar atunci cand exista
macar una din cele trei premise: absenta efortului fizic facut sistematic, pozitiile
statice indelungate si constipatia. Eliminarea acestor trei cauze duce, in timp, la
ameliorarea sigura, daca nu chiar la eliminarea completa a acestor probleme si, cel
mai important, impiedica proliferarea lor.
Tulburarile digestive - multe probleme cum sunt constipatia (in special cea
atona), digestia dificila, balonarea, dispepsia, dischinezia biliara sau chiar anumite
forme de gastrita au ca si cauza principala... lenevirea organismului, care nu este pus
sistematic sa faca o activitate fizica sustinuta. Intreg sistemul nostru digestiv a fost
proiectat de natura sa functioneze optim atunci cand facem efort fizic si suntem activi.
In schimb, atunci cand avem o viata sedentara, toate procesele digestive, inclusiv cele
de eliminare, sunt inhibate in mod natural. De aici apar si problemele de sanatate sus
mentionate, pentru ca pe de o parte, noi ne alimentam normal, iar pe de alta parte,
modul nostru de viata transmite sistemului digestiv mesaje de inactivare, ceea ce
creeaza tulburari in lant.
22
Lista afectiunilor si tulburarilor organice produse de sedentarism este atat
de mare, incat efectiv nu avem spatiu sa le enumeram pe toate. In principiu aproape
toate bolile care au proliferat exploziv in lumea moderna, de la tulburarile de
asimilatie a calciului la alergie, de la migrena la anumite disfunctii endocrine, au -
daca nu ca principala cauza - atunci macar ca si componenta importanta acest stil de
viata inactiv. Ceea ce este, insa, cu adevarat tulburator, e faptul ca cele mai neplacute
consecinte nu sunt resimtite la nivel organic, ci la nivel psihologic.
Si psihicul, ca sa nu o ia razna, are nevoie de miscare
23
Anxietatea - de cele mai multe ori "ataca" atunci cand nu avem
supape pentru descarcarea tensiunilor interioare, care incep sa se acumuleze. Or,
exercitiile fizice si directionarea energiei launtrice prin intermediul lor sunt un
exceptional mijloc de reducere a tensiunilor psihice. Un mijloc la care, din pacate,
prea putini anxiosi apeleaza in prezent. Mai mult, s-a constatat ca cei care adopta o
viata activa isi dezvolta gradat vointa si increderea in ei insisi. Aceste doua calitati
psihice sunt cele mai puternice antidoturi impotriva fricii si fobiilor de tot felul.
Insomnia - un raport elaborat de "Centrul American pentru
Cercetari Psihiatrice" in 2002 arata ca mai mult de 75% din persoanele care acuza
tulburari de somn au un trai sedentar. Mai mult, studiile facute pe grupe de pacienti au
aratat ca persoanele care incep sa faca sport de trei ori pe saptamana au o rata de
ameliorare a somnului la fel de mare ca si cei care recurg la cele mai noi somnifere de
sinteza. Aceasta imbunatatire a somnului prin renuntarea la sedentarism prezinta insa
avantajul ca nu are efectele adverse si nu are fragilitatea rezultatelor terapeutice
specifice celor care recurg la medicamente.
Starile de iritabilitate nervoasa - sunt in opinia multor cercetatori
expresia unor energii psihice refulate, care scapa controlului mintii constiente.
Consumarea acestei energii psihice prin intermediul efortului fizic sistematic nu
rezolva complet aceasta problema, insa o atenueaza in foarte mare masura, fiind fara
doar si poate cel mai bun calmant cunoscut.
Tulburarile de dinamica sexuala - au cel mai adesea fie cauze
strict psihologice, fie o combinatie de cauze organice si psihologice. Sedentarismul, s-
a observat, duce la o dezvoltare a unei exagerate sensibilitati psiho-afective, care se
reflecta foarte adesea in domeniul atat de delicat al sexualitatii. Cu alte cuvinte,
sedentarii sunt mult mai susceptibili sa capete complexe de inferioritate, sa dezvolte
frustrari, sa se confrunte cu stari de hiperexcitabilitate sau cu opusul lor, decat
celelalte persoane. De aici si pana la aparitia unor tulburari de dinamica sexuala, nu
mai este decat un pas.
24
II. PN Evaluarea starii de sanatate a populatiei
Obiective:
a) evaluarea strii de sntate a populaiei i a factorilor de risc, n vederea
pstrrii i promovrii sntii, precum i a prevenirii mbolnvirilor i complicaiilor
acestora;
b) mbuntirea strii de sntate a populaiei prin creterea accesului
populaiei la servicii de asisten medical preventiv i creterea speranei de via,
.a.
Scop :
a) cunoaterea ponderii n populaie a factorilor determinani pentru bolile cu
impact major asupra strii de sntate a acesteia, diagnosticarea precoce i
monitorizarea acestor boli pentru evitarea deceselor premature;
b) mbuntairea strii de sntate a populaiei prin prevenirea, controlul i
monitorizarea bolilor cu impact major asupra sntii;
c) mbuntirea calitii vieii i prelungirea duratei medii de via pentru
alinierea la standardele Uniunii Europene;
d) mbuntirea accesului la servicii de sntate a ntregii populaii a Romniei.
25
Cauzele anorexiei nu sunt pe deplin cunoscute, fiind incriminai mai
muli factori favorizani care pot conduce independent sau mpreun la apariia bolii.
Printre acetia se numr factorii:
- biologici,
- sociali,
- familiali i
- psihologici.
De asemenea, a fost demonstrat implicarea factorilor genetici,
persoanele care au un membru al familiei anorexic prezentnd un risc crescut de a
dezvolta boala. Pubertatea, cstoria, problemele familiale, divorul sau schimbarea
locului de munc pot declana apariia anorexiei.
Exist dou tipuri majore de pacieni cu anorexie nervoas:
- tipul restrictiv, persoana reduce drastic aportul alimentar, i
- tipul bulimic. n acest caz, persoana consum o cantitate
mare de alimente, dup care i provoac vrsturi sau abuzeaz de
laxative.
Din cauza alimentaiei restrictive, bolnavul se priveaz de nutrienii
absolut necesari pentru buna funcionare a organismului. Metabolismul unui anorexic
devine din ce n ce mai lent, ca msur de adaptare fa de scderea greutii.
Scade temperatura corpului, apar hipotensiunea i bradicardia (inima bate
mai rar dect n mod normal). Bolnavul de anorexie acuz cderea prului, devine
constipat i prezint osteopenie (reducerea densitii oaselor). Lipsa de minerale i
vitamine din organism determin creierul s nu mai funcioneze la parametri normali,
afectnd capacitatea de a nva.
Tratament
Principalul obiectiv al tratamentului anorexiei nervoase l reprezint
refacerea greutii la minimum 90% din greutatea ideal pentru vrsta i nlimea
bolnavului.
n cazurile severe se recomand internarea n spital, formele uoare ale bolii putnd fi
tratate i ambulator.
I Aportul caloric trebuie mrit treptat, pentru a se obine o cretere n
greutate de una-dou kilograme pe sptmn. De multe ori este necesar
supravegherea meselor.
Se recomand vizitele la psiholog, att pentru a se forma o imagine de
sine echilibrat, ct i pentru schimbarea obiceiurilor alimentare.
26
II. n cea de-a doua faz a programului se trece la o re-evaluare a vieii,
punndu-se accent pe rezolvarea de probleme, altfel dect prin apelarea la diete din ce
n ce mai drastice. La fel de eficient se dovedete i terapia interpersonal, deoarece
pacientele se afl de obicei la vrsta la care sunt extrem de interesate de relaiile
interpersonale i pot astfel compensa frustrrile din domeniul siluetei i alimentaiei.
De asemenea, n cazurile n care tulburrile de alimentaie apar pe fondul unei
depresii, psihologul poate prescrie antidepresive, la fel i n cazurile mai grave - ns
aceast form de tratament este negociat cu pacientul n timpul edinelor de
psihoterapie.
27
Zilnic n unitile sanitare i/sau de ngrijire, confruntarea morii face
parte din profesia de purttori ai halatului alb. Indiferent de prognostic medicul
ncearc s salveze viata bolnavului sau cel putin s o mbunteasc, s o uureze
pentru o perioad. Pe lang cunotinele de specialitate el are nevoie i de abiliti
speciale de ntelegere a nevoilor emoionale ale pacientului.
E foarte greu ca medic sa accepti ca nu mai poti face nimic pentru un
pacient, sa accepti ideea ca va muri. Si totusi, chiar si in acest nedorit si nefericit
moment, se mai poate face ceva pentru bolnav. Poate fi ajutat sa accepte, sa plece
impacat.
Iar asta se intampla atunci cand bolnavul are ocazia sa stie ce il asteapta
si poate sa-si incheie anumite lucruri, sa-si ia ramas bun de la rude si prieteni, sa lase o
amintire.
Practic, ar trebui ca pacientii sa fie informati cu privire la starea lor, la
prognostic, la apropierea momentului mortii. E un mod de a le arata respectul si
increderea ca pot face fata situatiei si au dreptul sa-si organizeze ultima perioada a
vietii. Adesea, rudele incearca sa-i ascunda pacientului adevarul si cer si medicului sa
faca la fel. Cei din jur se tem ca pacientul va suferi prea mult. Desigur, relatiile sunt
afectate, dar asta poate avea si un rezultat pozitiv, atunci cand pacientul isi exprima
emotiile le permite si celorlalti sa o faca. Bolnavul se simte iubit, iar cei din jur pot
comunica suferinta, pot pentru ultima data sa spuna anumite lucruri si nu sa le nege tot
restul vietii lor.
In fata unui prognostic sumbru vor fi rude sau prieteni care se vor retrage
si asta pentru ca au propriile dificultati in a face fata situatiei. Asta nu trebuie insa sa
impiedice medicul sa comunice pacientului starea in care se afla si sa incerce sa
comunice cu el si despre moarte. S-ar putea ca medicul sa fie singura persoana care
are curajul de a vorbi deschis despre acest subiect, dndu-i astfel i pacientului ansa
de a-i exprima punctul de vedere, de a solicita anumite lucruri, de a-i exprima
emoiile, gndurile.
Prima sarcina a celui care lucreaza cu oameni aflati in stadii terminale ale
bolii este sa stabileasca o relatie bazata pe respect si reciprocitate. Trebuie sa inteleaga
suferinta persoanei, semnificatia pe care ea o da, sa fie atent la ceea ce comunica.
Empatia in acest caz poate insemna sa intelegi semnificatia personala a
comportamentelor, emotiilor bolnavului. Sa afli ce crede, ce simte, ce-l preocupa.
NEVOI FIZICE, EMOTIONALE, SPIRITUALE, SOCIALE
Fiecare om in timpul vietii trebuie sa functioneze in cel putin 3 domenii
importante: munca, relatiile sociale (prietenii) si relatia intima (familia). La acestea
se adauga relatia cu sinele si domeniul spiritual. Functionarea in aceste sarcini nu
trebuie anulata in momentul in care bolnavul este intr-o faza terminala. Iar personalul
medico-sanitar il poate incuraja sa functioneze. Desigur nu va mai putea indeplini ca
altadata aceste sarcini, dar le poate adapta posibilitatilor sale de miscare, exprimare.
28
Cum spuneam se intampla uneori ca familia sa se blocheze in suferinta si
sa nu mai poata oferi bolnavului suportul emotional. Medicul i asistenta poate insa sa
comunice mai mult cu el. Sa vada cum gandeste si ce anume il incurca. Sa-i identifice
calitatile care-l pot ajuta sa faca fata sarcinilor descrise, sa identifice gandurile
negative si sa-l sprijine sa gaseasca noi solutii, posibilitati de a face fata provocarii
mortii.
Atitudinea personalului medico-sanitar fata de bolnav trebuie sa ramana
constant incurajatoare, iar comunicarea nu trebuie sa lipseasca in nici un moment.
Opinia generala este ca unul dintre ultimele simturi care se pierd este auzul, astfel
personalul (medicul, asistenta) trebuie sa se poarte mereu in preajma bolnavului ca si
cum ar intelege tot, chiar daca nu da semne ca o face.
31
Formularea ipotezelor se identific toate ntrebrile la care se poate
rspunde, se explic legturile i rapoartele ateptate i se pot prevedea rezultatele.
Selectarea unei metode de cercetare se refer la formularea unei strategii
perntru a rspunde ntrebrilor de cercetare i pentru implementarea evalurii situaiei
cerrcetate.
Definirea caracteristicilor populaiei studiate se refer la identificarea
grupului int pt care cercettorul sper s generalizeze rezultatele studiului.
Cercettorul trebuie s defineasc exact care este populaia pt care se realizeaz
studiul i ce caracteristici are aceasta de ex populaia de sex masculin, cu vrste
peste 80 ani care are probleme de eliminare urinar.
Selectarea unui eantion
Nu se poate testa ntrega populaie care intereseaz. Prin metode statistice se
realizeaz eantionarea populaiei care trebuie analizat. Eantionul trebuie s fie tipic,
caracteristic, reprezentativ populaiei; mrimea eantionului trebuie s fie n
concordan cu frecvena evenimentului studiat (ex. studiul planetei Marte lot mic
de indivizi a mnca nesrat HTA lot mare de indivizi)
Validitatea i ncrederea validitate definete capacitatea testului de a
msura corect evenimentul intern (n cadrul studiului) i extern (la populaia
reprezentat prin eantion). ncrederea - definete msurarea variabilei ntr-un mod
care se poate repeta.
Colectarea datelor trebuie fcut nainte de nceperea studiului, ca s nu
lipseasc date pt situaia statistic. n culegerea datelor trebuie inut cont de
problemele etice ale cercetrii ex. nu este etic administrarea trat celor 2 loturi pt HTA.
Perioada de colectare a datelor se face de regul pe o perioad de 1 an calendaristic.
Organizarea datelor - transformarea datelor neprelucrate, codificarea lor,
plasarea datelor n format electronic pt analiz.
Analizarea datelor reprezint organizarea i sintetizarea informaiilor
obinute pt a permite interpretarea rezultatelor.
Analizarea rezultatelor sarcina de a da sens rezultatelor. Rezultatele
trebuie discutate i artate implicaiile lor, eventual ce aciuni sau cercetri viitoare
sunt sugerate de ctre acestea.
Comunicarea rezutatelor se refer la descrierea studiului, de ce a fost fcut
cu ce scop, de la ce idee s-a pornit, ce a fost gsit i ce implicaii pot apare. Alte
formate de a face cunoscute rezultatele unei cercetri sunt: conferine, reviste de
specialitate, rapoarte, cri, .a.
Utilizarea rezultatelor cercetrii: practica bazat pe dovezi, citirea critic a
unui articol, existena unui consumator al cercetrii, utilizarea cercetrii ca baz de
documentaie pt studii viitoare.
32
Toi angajaii din sistemul sanitar trebuie s ia decizii. Acest lucru este valabil
att pentru nursa practician ct i pentru un manager.
Exist muli factori care influeneaz luarea deciziilor. Acetia se clasific n
factori externi i factori interni. Factorii externi = presiuni organizatorice, costuri, etc.
Factorii interni cunotinele proprii i experiena practic sau rutina.
Atunci cnd lum decizii trebuie s rspundem unei ntrebri.
Cutnd rspunsuri putem afla mai multe variante: cum am nvat, cum
facem noi; cum fac alii. Care este rspunsul ,,bun care este cea mai bun cale pe care
trebuie s o alegem ?
Modul n care formulm ntrebarea
Formularea sistematic a ntrebrilor ne ajut s depistm care sunt
informaiile de care avem nevoie pentru a lua o decizie.
Construcia ntrebrilor poate fi ajutat de un ex simplu care pornete de la
formularea PICR: P problema, I intervenia, C compararea, R rezultate.
36
- Pe cea de-a treia pg se scrie rezumatul articolului n limba
englez.
- Urmeaz articolul detaliat dup aceleai principii
enumerate la scrierea articolelor de cercetare. Nu se vor insera mai mult de 5 figuri,
tabele i grafice. Un nr mai mare dect 5 face dificil citirea i interpretarea
reprezentrilor schematice ale articolului
- Ultima pg va cuprinde bibliografia, care va fi sectiv de
cele mai multe ori (nu vor fi citai toi autorii)
- Necesar cunoterea limbii engleze.
Prezentarea oral a studiilor de cercetare
Power Point pe un slide se scriu maxim 3 -5 idei, imagini atractive., s nu
depeasc 15 minute maxim
37