Universitatea Tehnic Gh.

Asachi Iai

Facultatea de Inginerie Chimic i Protecia Mediului

Managementul i Ingineria Sistemelor de Producie

VINUL

ndrumtor: Student: Cioat Ionela-Emilia

Asist.Prof.Dr. Ionu Herghiligiu Grupa: 2302 A

 Managementul i Ingineria Sistemelor de Producie

ETAPE :

Etapa1.LANSAREA IN FABRICATIE
1.1 Prezentarea produsului
1.2 Identificarea clientilor potentiali
1.3 Identificarea factorilor de succes
1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern
1.5 Proiectarea actiunilor promotionale

Etapa 2. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL INTREPRINDERII

2.1 Determinarea amplasamentului intreprinderii
2.2 Amplasarea intreprinderii in zona industrial
2.3 Stabilirea relatiei de interdependenta dintre anumite compartimente si sectia
proiectata
2.4 Alegerea felului cladirii
2.5 Modalitatea de extindere a cladirii
2.6 Stabilirea structurii de productie
2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii

Etapa 3. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCTIEI

3.1 Justificarea necesitatii si oportunitatii tehnologie adoptate
3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productie
3.2.1 Proiectarea graficului desfasurarii procesului de productie
3.2.2 Elaborarea gaficului de analiza
3.3 Stabilirea structurii procesului de productie
3.4 Caracterizarea procesului tehnologic
3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie
ETAPA 4. PROIECTAREA ASIGURARII CALITATII
4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitatii.
4.2 Proiectarea atributiilor compartimentului de asigurare a calitatii
4.3 Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de productie privind
asigurarea calitatii
4.4 Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii4.5 Puncte
de control

Etapa 5. PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI DE DESERVIRE

5.1 Proiectarea activitatilor de reparatii
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatii
5.1.2 Elaborarea planului de reparatii
5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitatii de reparatii
5.1.4 Proiectarea organizarii a activitatii de reparatii
5.2 Proiectarea trasportului intern
5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern
5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizatia transportului
intern
5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in ntreprindere
5.3. Proiectarea activitatilor de depozitare
5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii
5.3.2.Alegerea amplasamentului pentru depozite
5.3.3.Proiectarea fluxului de materii din interiorul intreprinderii

Etapa 6:MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

6.1.Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie
6.2.Proiectarea cerintelor nesesare pentru meseria de operator tablonist
6.3.Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna
6.4.Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor
6.5.Proiectarea conditiilor de munca
6.6.Proiectarea necesarului fortei de munca
6.7.Proiectarea organigramei sectiei de productie
6.8.Calculul fondului de retribuire

Etapa 7:PROIECTAREA MANAGEMENTULUI INTREPRINDERII

7.1.Proiectarea misiunii intreprinderii
7.2.Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderilor
7.3.Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate
7.4.Alegerea unei metode de conducere
7.5.Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre mananger si angajat
7.6.Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor
7.7.Proiectarea unui regulament de ordine interioara
7.8.Proiectarea unui contract individual de munca
7.9.Proiectarea unui slogan pentru ntreprindere
7.10.Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager
 Etapa 1. LANSAREA IN FABRICAIE A PRODUSULUI

STUDIUL DE PIA.

1.1Prezentarea produsului

Strugurii reprezinta materia prima pentru prelucrarea in industria vinicola, fiind folositi la
obtinerea unor produse ca : vin, must, suc.

Vinul provenit din latin: vinum care inseamna vi este o butur obinut exclusiv
fermentatia alcoolica total sau parial a strugurilor proaspei, zdrobii sau nu, sau a mustului de
struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este
interzis. Singura aromatizare acceptat este cea datorat contactului vinului cu lemnul de stejar
al butoaielor n care se pstreaz.

Nu se pot numi vinuri buturile obinute prin fermentaia unor fructe, flori sau din alte
ingrediente, de exemplu vin de soc, prin cuvntul vin nelegndu-se ntotdeauna vin de struguri.

Este traditionala clasificarea vinurilor dupa culoare lor in albe, roze si rosii. Continutul de alcool
al vinului este cuprins intre 8,5-15% alcool. Se poate conta pe vin ca imbogatitor in potasiu (K-
0,5-1.2 g/l) sau ca vitaminizant.

In functie de parametrii calitativi si termenele de maturare se deosebesc urmatoarele tipuri:

vinuri ordinare (de consum curent) si de calitate superioara (maturate). Vinurile din roada anului
curent si cele obisnuite formeaza grupul asa-numitelor vinuri ordinare. Deosebirea dintre ele
consta in faptul ca primele sunt comercializate in anul in care a fost recoltata poama, iar celelalte
- odata cu inceperea anului urmator dupa recolta din care au fost produse.

1.2Identificarea clientilor potentiali

 CHESTIONAR

Sondaj de opinii in legatur cu introducerea pe pia a unui marci de vin cu un nou gust.

Sunteti consumator de bauturi alcoolice?

a)Da b)Nu

Ce prere avei despre introducerea pe piata a unui nou vin?

a)Excelent b)Foarte bun c)Bun d)Acceptabil

Ce parere aveti despre vinul demisec?

a)Deloc buna b)Buna c)Excelenta

Care este venitul dumneavoastra lunar?

a)Sub 300 b)300-800 c)800-11000 d)Peste 11000

Intenionai s cumprai n viitorul apropiat marca de produs Sange de taur ?

a)Da b) Probabil c da c) Sigur nu

Ce produse alcoolice preferati?

a)Vin b)Bere c)Bauturi tari

Cat de des consumati vin?

a)Zilnic b)Ocazional c)Saptamanal

Ce sortiment de vin preferati?

a)Rosu b)Alb c)Roze

Ce tip de vin preferati?

a)Sec b)Demisec c)Demidulce d)Dulce

Ambalajul va influienteaza optiunea in alegerea vinului?

a)Da b)Nu

Care este cel mai important criteriu pentru achiziionarea vinului?

a)preul b) calitatea c)aspectul produsului

1.4. Identificarea factorilor de success

Factori cheie de succes Importan

Acces la utilitati 4
Formele de organizare a productiei si a muncii 4
Forta de vanzare 5
Percepia consumatorului 5
Gradul de poluare 4
Asigurarea publicitii 5
Tehnologia performant 5
Fora de munc calificat 5

1.5 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern/piata.

-Factori externi:

Bnci
Parteneri de afaceri
 Paz i protecie
Legi
Concureni
Globalizarea
Rata inflaiei
Clieni

-Factori interni:

Angajai
Cercetri
Valori etice, tradiii i obiceiuri locale
1.6.Proiectarea aciunilor promoionale

Denumirea firmei: S.C. CORABO VIN S.R.L

Denumirea produsului: CASA ISRESCU

Logo: Vinul e toiagul btrneilor i nebunia tinereilor

Promovarea produsului: pliante, mostre, panouri publicitare,reclame TV,promotii
magazine.

O noua aparitie pe piata care va va uimi,un nou vin care contine urmatoarele calitati:
-Este un vin rosu, 100% natural prelucrat de oameni priceputi de masa, proaspat, obtinut din
cupajarea mai multor soiuri: Burgund i Merlot. Aroma si dulceata vinului te duc cu gndul la
fructele padurii, este un vin dens, cu o puternica personalitate.

ETAPA 2. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL

INTREPRINDERII
2.1.Determinarea amplasamentului intreprinderii cu ajutorul metodei Electre.

Amplasarea ntr-o anumit localitate a unui obiectiv se realizeaz inndu-se seama de

mai multe criterii dintre care cele mai importante sunt sursa de materii prime, de combustibil i
de energie, zonele de desfacere, de recrutare a forei de munc, de sursele de alimentare cu ap.

Pentru determinarea amplasrii optime a fabricii avem n vedere o serie de criterii de amplasare.

Criterii propuse pentru analiza variantelor de amplasament:

C1 cheltuieli estimate de aprovizionare (lei);

C2 posibilitile estimate de vnzare a produsului (calificative);

C3 nivelul de poluare a zonei (%);

C4 nivelul de infrastructur al zonei ( calificative) ;

C5 distana fa de potenialii clieni.

Variante propus pentru amplasamentul inteprinderii:

V1 teren aflat n patrimoniul inteprinderii;

V2 teren situat n zona industrial Iai;

V3 teren situat n zona mitropolitan Iai;

V4 teren aflat n zona Lecani;

 C1 (lei) C2 (cal) C3 (%) C4 (cal) C5 (km)
V1 10000 FB 20 B 15
V2 8000 FB 30 FB 20
V3 12000 B 25 B 25
V4 16000 S 35 S 40

C1 C2 C3 C4 C5
S1 10 10 9 8 10
S2 9 10 10 10 10
S3 8 9 10 7 9
S4 7 9 8 7 8
34 38 37 32 37

=> = 183

34
1 = 183 = 0,19 Determinarea notelor de apreciere

38
2 = 183 = 0,21
C1 C2 C3 C4 C5
37 V1 0,75 1 1 0,5 1
3 = 183 = 0,21
V2 1 1 0,33 1 0,8
32 V3 0,5 0,5 0,66 0,5 0,6
4 = 183 = 0,18 V4 0 0 0 0 0
Kj 0,19 0,21 0,21 0,18 0,21
37
5 = 183 = 0,21

()=0
= ()
=1 ()=0

Cazul 1 pentru criteriul 1 ()=0 = 16000 ()=1 = 8000

1000016000
11 = 800016000
= 0,75

800016000
21 = 800016000 = 1

1200016000
31 = 800016000
= 0,5

1600016000
41 = 800016000
=0
Cazul 2 pentru criteriul 2 ()=0 = =0 ()=1 = =1 B=0,5

Cazul 3 pentru criteriul 3 ()=0 = 35 ()=1 = 20

2035
13 = 2035 = 1

3035
23 = 2035 = 0,33

2535
33 = 2035 = 0,66

3535
43 = 2035 = 0

Cazul 4 pentru criteriul 4 ()=0 = =0 ()=1 = =1 B=0,5

Cazul 5 pentru criteriul 5 ()=0 = 40 ()=1 = 15

2035
14 = 1540 = 1

2040
24 = 1540 = 0,8

2540
34 = 1540 = 0,6

4040
44 = 1540 = 0

1
Calculul indicilor de concordan =
=1

V1 V2 V3 V4
V1 0,63 1 1
V2 0,58 0,79 1
V3 0,18 0,21 1
V4 0 0 0
1
12 = 1 (0.21+0.21+0.21)=0.63

1
13 = (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1
1
 1
14 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1

1
21 = 1 (0.19+0.21+0.18)=0.58

1
23 = 1 (0.19+0.21+0.18+0.21)=0.79

1
24 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1

1
31 = 1 (0.18)=0.18

1
32 = 1 (0.21)=0.21

1
34 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1

Calculul indicilor de discordan

V1 V2 V3 V4
V1 0,5 0 0
V2 0,75 0,33 0
V3 0,5 0,5 1
V4 1 1 0,5
0.75 1
1
12 = 1 max| 1 1 |=0.5
0.5 1
1
13 = 1 max|0.5 0.5|=0

1
14 = 1 max|0|=0

11
1
21 = 1 max|0.33 1|=0.75
0.8 1
1
23 = 1 max|0.33 0.66|=0.33

1
24 = 1 max|0|=0
 0.5 0.75
0.5 1
1
31 =1 max|| 0.66 1 ||=0.5
0.5 0.5
0.6 1
0.5 1
1 0.5 1
32 = 1 max| |=0.5
0.5 1
0.6 0.8

Alegerea variantei optime

V1 V2 V3 V4
V1 0,13 1 1 2,13
V2 -0,09 0,46 1 1,37
V3 0,13 0,16 1 1,29
V4 1 0,5 0,66 1,71

Valoarea optim este 2,13

2.2 Amplasarea intreprinderii pe teritoriulzonei industriale

In urma studiului efectuat cu metoda electre firma S.C. CORABO VIN S.R.L va fi amplasata pe
terenul aflat in patrimoniul intreprinderii.
2.3 Stabilirea relaiei de dependent dintre diferitele compartimente si sectia de proiectare.

1 Departament administrativ

2 Cabinet medical

3 Cantin

4 Departament cercetare

5 C.T.C.

6 Secia S1

7 Secia S2

8 Secia S3

9 Secia S4

10 Depozit de materii prime

11 Depozit de combutibili

12 Depozit de ambalaje

13 Depozit de produs finit

14 Secia
mecano-energetic
15 Secia transporturi

Legenda:

deprtarea necesar
deprtare preferabil
vecintate preferabil
vecintate necesar
 vecinatate indiferenta

2.4 Alegerea felului cldirii

La proiectarea cldirilor trebuie s se asigure ca cerina de baz , adpostirea n mod

economic a activitilor ce se desfoar, folosirea optim a suprafetelor de producie,
compartimentarea raional a suprafeelor destinate activitilor funcionale precum i esigurarea
unor condiii corespunztoare de iluminare, de condiionare a aerului etc.

n primul rand trebuie s decidem dac adoptm cldiri de tipul cu etaj sau far etaj. n
acest scop, trebuie analizate avantajele i dezavantajele pe care la prezint fiecare tip n parte,
raportate la particularitile procesului tehnologic i ale utilajelor ce se vor achiziiona.

Construciile fr etaj se folosesc in cazul utilajelor grele. Ca dezavantaje: necesit

suprafee mari de teren, prelungirea fluxurilor tehnologice, necesit creterea reetelor tehnice
sanitare pe teritoriul ntreprinderii.

Construciile cu mai multe etaje se recomand n majoritatea ramurilor industrial.

Avantaje: folosirea eficient a terenurilor, reducerea relaiilor de transport i a lungimii reelelor
termo-dinamice, permit amplasarea suprefeelor de producie pe vertical i proiectarea unor
fluxuri tehnologice pe vertical, necesit cheltuieli mai mici pentru condiionarea aerului,
inclzire, etajel superioare fiind protejate mpotriva frigului, prafului.

n al doilea rnd trebuie s decidem asupra formei cldirilor i a amplasrii acestora. Se

pot adopta soluii tip monobloc sau cldiri isolate.

Alegerea formei cldirii se face inndu-se seama de fluxul general de materiale, de

suprafeele necsare diferitelor uniti de producie, de soluiile de amplasare a utilajelor. De
regul, ca form de cldiri se pot alege forme n linie, in U, H.T.E.F sau combinaii.
 Sistemul ales, cu cldiri cu mai multe nivele prezint urmtoarele avantaje: folosirea
eficient a terenurilor, reducerea relaiilor de transport i a lungimii reelelor termo-dinamice,
permit amplasarea suprefeelor de producie pe vertical i proiectarea unor fluxuri tehnologice
pe vertical, necesit cheltuieli mai mici pentru condiionarea aerului, inclzire, etajel superioare
fiind protejate mpotriva frigului, prafului, zgomotelor.

2.5 Extinderea cladirii se va face in lungime deoarece transportul materiei prime si a produsului
finit se poate realiza mai usor.
 2.6 Stabilirea structurii productiei
Departamentul de obtinere a

vinului

Sectii auxiliare Sectii

Sectii de baza Laborator
deservite

Sectia de Logistica De control

reparatii

Limpezirea
De
cercetare
Obtinerea
Filtrarea Fermentarea Compartimentul
mustului
de depozitare
 2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii.

DEpoziDe
Depozit de material Depozit combustibil

Departament Sectia 1 Sectia 2 Gunoi

de
Departament
cercetare administrativ

Sectia 3 Sectia 4

Sectia

Departament Mecano-
ambalare
energetic
a
Cabinet medical

Produs finit
Atelier

de

reparatii Sectia Cantina

Poarta transport
Schema tehnologic:
Etapa3. Proiectarea managementului produciei
3.1 Justificarea necesittii i oportunitii tehnologice adoptate

Vinul este un produs alimentar obtinut din vita-de-vie prin o serie de procese tehnologice.

Este un bun antioxidant,lupta cu radicalii liberi si protejeaza astfel celulele sanatoase,rata

infarctului scade,ajuta la subtierea sangelui daca in fiecare zi se bea un pahar de vin.Pentru
obtinerea vinului se parcurg o serie de etape:spalarea strugurilor, presarea acestora,
sedimentarea, filtrarea si centrifugarea.Dupa care urmeaza imbutelierea acestora si etichetarea.
Justificarea se face n funcie de numeroi factori ai criteriilor de alegere a unei instalaii
tehnologice, respective a procesului de fabricaie care st la baza proiectrii instalaiei. Alegerea
procesului se face n funcie de aspectele cele mai convenabile ale factorilor care determin
criteriile. Sigurana n exploatare const ntr-o tehnologie moderna care reduce la minim
posibilitile de avarii, incendii, nu prelucreaz i nu produce substane toxice care ar pune n
pericol viaa i santatea oamenilor.n urma cercetrilor i studiilor efectuate s-a constatat c
procesul tehnologic de obinere a parfumului este unul ct se poate de eficient din punct de
vedere economic. Pentru a demonstra cele spuse prezentm rezultatele analizei fcute.
a) Tehnologic

procesul este autoreglabil, uor de condus ;

ofera posibilitatea de perfecionare i modernizare n viitor ;
nu este o tehnologie poluant ;
ofera siguran n exploatare.
b) Materii prime i auxiliare

materiile prime utilizate sunt uor de procurat;

materiile prime nu necesit pregatiri prealabile
capaciti minime de depozitare.
Procesul este unul discontinuu, utiliznd materii prime uor de procurat i la un pre
foarte bun. Totodat aceast tehnologie are ca avantaj faptul c nu prelucreaz produi toxici sau
corozivi, lucrdu-se la un nivel de siguran la care riscul de avarii este extreme de sczut.
Nr. Criterii
Crt.
0 1
1 Criterii tehnologice
2 Materii prime i auxiliare -calitate necesar, corspunztoare normelor existente
3 Utiliti
4 Produse secundare
5 Utilaje
Tabelul 3.1. Criterii de alegere a unei tehnologii
FACTORI
2
-simplitatea procesului: faze i operaii tehnologice ct
mai puine, fr fabricaii anexe, fr recirculri de
materiale
-tehnologie cu consum ct mai sczut de energie
-flexibilitatea procesului, adaptri uoare pentru obinerea
unor produse diferite
-tehnologia ofer posibilitatea de perfecionare i
modernizare n viitor
-asigurarea cu materii prime i auxiliare, posibiliti de
procurare n prezent i n viitor
-manipulare simpl i transporturi uoare
-apa: condiii de calitate ct mai puin severe care s nu
necesite instalaii de tratare specifice i costisitoare
- energie electric, putere instalat ct mai mic, fr
variaii de sarcin, cu puine porniri i opriri
-agentul termic
-cantitatea rezulatat ct mai mic
-s permit valorificarea lesnicioas a acestora
-consumatori probabili, cunoscui de la nceput cu
necesarul lor
-posibiliti de procurare ct mai economicoase
-ntreinere ct mai uoar
-durat de funcionare ct mai mare
+necesar minim de piese de rezerv

3.2Proiectarea desfaurrii procesului de producie

3.2.1.Proiectarea graficului desfasurarii procesului de productie

 diferite ingrediente zahar Struguri

1
spalare

sortare 2

11 1
dizolvare control

3
calitate

zdrobire 4

macerare 5

12
concentrare presare 6

colectare 2

verificare 7
3
cntrire pompare 8

limpezire 9

fermentatie 10

amestecare 4

stabilizare 13

imbuteliere 14

5
etichetare

control 15

impachetare 16
 3.2.2 Elaborarea graficului de analiza

Timp Simbol Propuneri

Nr. Canti Dist
Descriere (min Obs.
crt. tatea (m) O D E T C M S
)
1. Spalarea vitei-de-vie
2. Sortare boabe struguri
3. Control calitate
4. Zdrobirea vitei-de-vie
5. Macerare
6. Presare bostina
7. Colectare
8. Verificare
9. Pompare
10. Limpezire
11. Verificarea gradului de limpezire

12. Fermentatie

Amestecare cu zahar(daca este

13. nevoie) si o compozitie speciala de
suc de rodie
14. Stabilizare
15. Imbuteliere
16. Verificarea calitatii
17. Etichetare
18. Control
19. Impachetare si control
20. Livrare
3.3 Stabilirea structurii procesului de productie

Procesul de baza:

-asigura transformarea materiei prime in produs finit - zdrobirea si desciorchinarea strugurilor:

-sedimentare;

-filtrarea;

-centrifugarea;

-omogenizarea si amestecarea;

-fermentarea alcoolica;

-distilarea.

Procese auxiliare:

-asigura desfasurarea normala a procesului de baza producerea si furnizarea

-repararea utilajelor;

-urmarirea,reglarea si masurarea

Procese de deservire:

-deservesc procesele cu materii prime si informatii

- transport;

-reteaua energetica ;

-controlul tehnic de calitate.

Procese anexe:

-asigura valorificarea deseurilor.

 3.4 Caracterizarea procesului tehnologic

1.Felul procesului Discontinuu

2.Tipul productiei Masa/serie
3.Destinatia productiei Intern 60% ; export 40%
4.Factorii care influienteaza organizarea Natura materiei prime
productiei Natura procesului tehnologic
Natura procesului finit

3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei

Mijloc de
transport
autobasculant

Buncar de Scurgator Recipient

receptie inclinat cu
Pentru
snec Vas cu
maceratie la
incalzire a
cald
mustuielii
Zdrobitor

Desciorchinator Scurgator inclinat

Schimbator cu snec
De struguri de caldura

Presa continuaa
Cinsterna
tampon
Procesul tehnologic de vinificatie pentru producerea vinurilor:

1. mijloc de transport autobasculant

2. buncar de receptive
3. zdrobitor-desciorchinator cu pompa
4. scurgator inclinat cu snec
5. vas cu incalzire a mustuluielii
6. recipient pentru maceratie la cald
7. scurgator inclinat cu snec
8. presa continua
9. cisterna tampon
10. schimbator de caldura.
Etapa 4. Proiectarea asigurrii calitii
4.1. Proiectarea obiectivelor compartimentelor de asigurare a calitii

n departamentul de asigurarea a calitii un loc important l deine controlul calitativ al

produciei. Pentru a fi eficient controlul calitativ al produciei trebuie s constate transformrile
tehnologice produse i cile de influenare favorabile a acestora n condiiile implicrii unui
volum ct mai redus de efort uman i material.

Principalele obiective de ansamblu ale controlului calitii sunt urmtoarele:

realizarea controlului propriu-zis a produselor fabricate ce se refer la:

o stabilirea planului de control
o analize statico-matematice ale informaiilor culese din procesul de producie
o seciuni de depistare a cauzelor defectelor, msuri pentru eliminarea i prevenirea
acestora
mbuntirea nivelului calitativ al produselor care se realizeaz:
o prin studii comparative ale unor produse similare i analiza comportrii
produselor la beneficiari
o studii de fiabilitate.
dezvoltarea unei atitudini corespunztoare pentru calitate, la toi lucrtorii, realizat prin:
o instructaje de protecia muncii
o aciuni pentru reducerea defectelor de fabricaie.

Inginer laborant

2 laborani 2 laborani

Schimbul 1 Schimbul 2
 4.2. Proiectarea atribuiilor compartimentului de asigurare a calitii

Pentru o buna desfasurare a activitatii din compartimentul de asigurare a calitatii, trebuie

cunoscute cu precizie atributiile sale;

intensificarea companiei operationale a muncii de precizie;

organizarea, coordinarea,antrenarea personalului;
monitorizarea tuturor informatiilor privind asigurarea calitatii;
controlul personalului prin sondaj.
monitorizarea informaiilor privitoare la calitate;
controlul personalului care se ocup cu materiile prime;
verificarea produsului obinut dup fiecare proces n parte;
gsirea i remedierea tuturor greelilor ale acestora;
 4.3. Proiectarea atribuiilor conducerii tehnice a procesului de productie privind
asigurarea calitii

Personal
Programare, pregtire i Comercial
Planificare retribuire
urmrirea produciei (aprovizionare)

Planuri de Programe de fabricaie i Planul forelor de

Planul de
producie i documentatie tehnica munc i
aprovizionare
reparaii retribuire

Atribuiile conducerii procesului de producie pentru

asigurarea unei producii de calitate

Sa intocmeasc o planificare judicioasa a realizarii produciei i a consumului de utiliti

tehnologice;

S instituie autocontrolul;

S studieze posibilitile i s aplice msurile de imbuntire a calitii;

S realizeze producia la timp si conform documentaiei;

ntocmirea procedurilor de sistem i de lucru specifice seciei;

Rapoarte realizri Realizarea si Necesar de personal Necesar extraplan de

programarea pe meserii aprovizionare
restantelor

Planificare Pregatire,programare, Personal retribuire Comercial

urmarire a productiei
 4.4. Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii.

P.P.U.F. Mecano- Comercial Protecia Compartimente

energetic muncii de specialitate.

Documentaie Asigurare utiliti Documentaie de Norme de Norme de

tehnologic tehnologice recepie a materiilor protecia muncii lucru
prime

Atribuiile operatorilor chimisti pentru asigurarea unei producii de calitate

Cunoasterea condiiilor de calitate impuse;

Intreinerea i exploatarea judicioasa a utilajelor;

S-i nsuseasc i s aplice n mod corespunzator noiunea de autocontrol;

S cerceteze posibilitatea de realizare a noi procese tehnologice n cadrul ntreprinderii;

S coordoneze i s urmareasc activitatea muncitorilor care realizeaz instalaii chimice;
S ntocmeasc documente specifice activitii (ex.: rapoarte periodice ctre instituii ale statului
privind deeurile, ambalaje, substane i preparate chimice periculoase);

Raportri, realizri Deficiene Realizri de norme i

normative

P.P.U.F
Compartimente de Compartimente de
specialitate specialitate
4.5. Puncte de control

Nr. Faza de fabricatie Parametrii controlati

Crt
1 Depozitarea si conservarea -modul de conservare
materiilor prime si auxiliare -valabilitatea acestora
2 Dozarea materiilor prime si -cantitatea de materii prime
auxiliare -concentratia
3 Amestecarea componentilor -viteza
-modul
4 Limpezire -gradul de limpezire
-stabilizare
5 Fermentatie -temperatura

6 Imbuteliere -calitatea
-sa fie anaerob
7 Ambalare -tipul ambalajelor
-modul
Etapa 5. Proiectarea activitilor auxiliare i de deservire

5.1Proiectarea activitii de reparaii

5.1.1Elaborarea graficului ciclului de reparaii

Elaborarea graficului ciclului de reparaie se face pornind de la ultima reparaie capital.

Se presupune c aceasta a avut loc ultima dat n luna mai 2016

RK repartiie capital = = ,

RC1 repartiie curent de gradul 1 = = ,

RC2 repartiie curent de gradul 2 = = ,

RT revizie tehnic = = ,

ntr-o lun sunt 720 ore de funcionare a utilajului.

Utilaj Anul Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
2016 RK
2017
2018 RC1
2019
2020 RC2
Filtru 2021 RC1
2022
2023 RC2
2024
2025 RC1
2026
2027 RK
 5.1.2.Elaborarea planului de reparaie

Pentru elaborarea planului de reparaii se parcurg urmtoarele reparaii:

a) identificarea datelor necesare din normative.

Datele necesare elaborrii planului de reparaii este prezentat n tabelul urmator :

Denumir Timpul de Costul de

Cicluri de
ea staionare n reparaie n %
Durata reparaii
categoriei Num reparaie din valoarea de
Cod de de ore
, grupei, rul de zile nlocuire
clasificar servici
subgrupei schim
e u
i a buri R RC RC R R RC RC R
ani RT RC1 RC2 RK
tipului de T 1 2 K T 1 2 K

fond fix
Filtre
400 1600 3200 9600 1 3
406.003 mediu 22 3 1 2 7 2 6 10
0 0 0 0 2 8
neutru

b) Calculul elementelor necesare elaborrii planului de reparaii:

A: calculul numrului de repartiii de acelai fel dintr-un ciclu de reparaii:

RK RK

133,3 luni

ntr-un ciclu de reparaii va exista o singur reparaie capital.

Calculul numrului de operaii de acelai fel:

96000
Numrul de repartiii curente de gradul 2: = 1 = 32000 1 =2
2

2 32000
Numrul de repartiii curente de gradul 1: = 1 = 16000 1 = 1
1

1 16000
Numrul de revizii tehnice: = 1= 1=3
4000

Unde reprezint durata dintre 2 reparaii capitale, 2 reprezint durata dintre

2 2 , 1 durata dintre 2 1 i durata dintre 2 .

B: Structura ciclului de reparaii:

Structura ciclului de reparaii este prezentat n tabelul :

1 2 1 2 1
Rk

4000

16000h

32000h

96000h
 Utilaj Structura ciclului de reparaii
Filtru mediu 1 2
neutru 18 3 2 1

C: Costul reparaiilor:

Presupunem c valoarea de inventor (valoarea de cumprare a utilajului) =

100000

= (18 2 + 3 6 + 2 10 + 1 38)100 1000 = 1120

5.1.3. Proiectarea obiectivelor activitii de reparaii

Principalele obiective ce stau n faa compartimentului de ntreinere i reparaii sunt:

meninerea utilajelor n perfect stare de funcionare;

evitarea opririlor accidentale i nturarea posibilitilor de declanare a avariilor;
limitarea cheltuielilor necesare de reparaii;
efectuarea reparaiilor la timp i de calitate;
realizarea reparaiilor cu personal calificat;

5.1.4.Proiectarea organizarii activitatii de reparatii

Organizarea reparatiilor se face dupa sistemul centralizat:toate lucrarile de

evidenta,planificare,pregatire si executarea interventiilor la utilaje se face de compartimentul
mecanic.Acestea se aplica bine la intreprinderile mici si mijlocii cu conditia ca diversitatea
utilajelor sa fie redusa.

Avantaje:

producerea si achizitionarea pieselor de schimb in conditii avantajoase;

 specializarea muncitorilor pe grupe si utilaje;
utilizarea rationala a suprafetelor de productie si a fortei de munca;
subordonare ierarhica si functionala unica.
Dezavantaje:

personal de conducere mare pentru conducerea si organizarea acestor activitati;

uneori mecanicii trebuie s se deplaseze n secii pentru lucrri minore;

5.2 Proiectarea transportului intern

5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern a depozitelor

reducerea cheltuielilor de transport;

mecanizarea si automatizarea unor operatii de transport;
amplasarea rationala a depozitelor;
dimensionarea rationala a cailor de acces si circulatie;
asigurarea unui sistem rapid de comunicatie intre sectiile de productie si dispeceratul
mijloacelor de transport.

5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizarea transportului intern

reducerea la minim a costurilor de transport intern;

evitarea crescuta a rebuturilor in sectia de prelucrare;
ambalarea sa fie intotdeauana dupa standardele firmei;
evitarea pierderilor pe parcursul transportului intern.
5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in intreprindere

Detine ponderea cea mai mare in cadrul activitatilor de transport:

materii prime si auxiliare

materiale si ambalaje care se cer a fi transportate in diferite zine de fabricatie
produse finite

Denumire mijloc Ce se transporta Natura materiei De unde pana Tipul de

de transport transportate unde se transport propus
transporta
Banda Vita-de-vie Solid -depozit materii Pendular
transportoare prime unidirectional
-sectia AB
Scurgatorul cu Must Lichid -sectii AB Pendular
coloana -depozit filtrare unidirectional
Generatorul Vin Lichid -depozit filtrare Pendular
hidraulic(pompe) -depozit produs unidirectional
finit

Depozit produse Depozit ambalaje

finite

Sectia de spalare
Sectia de obtinere
a strugurilor
b) Transportul utilitatilor necesare fabricatiei chimice este organizat astfel:

pentru agenti termici (abur si apa calda);

pentru colectare,tratare si evacuare ape uzate;
pentru combustibili;
pentru energia electrica.
c) Transportul informatiilor pentru aceasta se utilizeaza transmiterea directa sau prin
intermediul suporturilor de informatii (fax,telefon,mail) scop in care se poate prevede prelucrarea
automata a datelor.

d) Transportul personalului-are rolul de a asigura o deplasare operativa si fara efort, spre si de

la locul de munca,precum si in cadrul zonei de responsabilitate care ii revine fiecaruia.

5.3 Proiectarea activitatii de depozitare

5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii

Nr. Crt Obiective Mijloace de realizare

1. Asigurarea unui mediu prielnic Folosirea unor materiale de o calitate cat
mai buna
2. Asigurarea unui cost minim de -Folosirea unui personal calificat
depozitare -utilizarea rationala a suprafetelor
3. Simplificarea operatiilor de inventariere amplasarea rationala a materialelor
-folosirea mijloacelor moderne de
depozitare

4. Modificarea rapida a amplasarii -folosirea unor suporturi de depozitare

materialelor in incinta depozitului
5. Asigurarea unei eliberari rapide a
materiilor prime depozitate
adecvate
-aplicarea unui plan rational de aranjare a
materiilor prime in depozit
-folosirea unor mijloace de depozitare
adecvata
5.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite

In cadrul intreprinderii chimice unde e amplasata sectia de obtinere a vinului este necesar sa
existe patru zone de depozitare distinct:

zona departamentului de materii prime;

zona departamentului de fermentatie;
zona departamentului de produs finit;
zona departamentului de ambalaje si combustibil.

Materia prima-trebuie sa fie cat mai aproape de calea ferata si in acelasi timp aproape de sectiile
de prelucrare,depozitul de fermentatie,zona de depozitare.

Depozitul de ambalaje-sticlele,etichetele.

Trebuie sa fie cat mai aproape de sectia pentru produs finit si trebuie sa fie aproape si de
depozitul de transport.

5.3.3.Proiectarea fluxului de material din interiorul intreprinderii

Avand in vedere ca material prima sunt strugurii ,depozitandu-se vrac si transportul se efectueaza
cu ajutorul benzilor rulante cea mai buna circulatie a materiei este liniara,intrand pe la unu din
capetele depozitului si fiind evacuate pe celalalt capat.

Vom propune urmatoarele reguli pentru desfasurarea mai usoara a transportului si pentru o
depozitare optima:

materia prima sa fie de o parte si de alta a cailor de acces;

sa se evite mutarea materiei prime de mai multe ori;
legatura dintre traficul interior si exterior sa fie realizata printr-un numar minim de
operatii intermediare.
Etapa 6. Managementul resurselor umane

Primire Expeditie

6.1. Proiectarea fiei de post pentru eful seciei

FIA POSTULUI

1. Denumirea compartimentului: Secia mecanic

2. Denumirea postului: Sef seciei mecanice

3. Numele si prenumele salariatului: Ciubot Adrian

4. Se subordoneaz: Se subordoneaz direct directorului tehnic

5. Numele sefului ierarhic: Popescu Ctlin-Ionu

6. Subordoneaz: Coordoneaz direct personalul de execuie din subordine

7. Drept de semntur:

Intern:
Extern:

8. Relaii funcionale:

- Colaboreaz cu celelalte ateliere/sectoare si personalul de execuie din cadrul seciei, cu

compartimentele funcionale din cadrul direciei i societii

- Reprezint, n cadrul seciei, sectorul pe care-l coordoneaz.

9. Pregtirea si experiena:

Studii superioare;

Experienta in specialitate(ani) :minim un an

10. Autoritate si libertate organizatorica: Daca este cazul

11. Responsabiliti si sarcini:

eful de sector rspunde de ntreaga activitate a sectorului pe care-l coordoneaz, sub

toate aspectele, implicnd att fondul ct i formele problemelor pe care le impun aceasta
coordonare,astfel:
- rspunde de realizarea la termen si de calitate a sarcinilor de producie programate sau primite
n cursul lunii, cu respectarea procesului tehnologic;

- rspunde de aplicarea dispoziiilor legale n vigoare si de respectarea reglementarilor interne de

ctre sectorul pe care-l coordoneaz (C.C.M., R.O.F., R.O.I., Decizii, Note de Serviciu);

- rspunde de ncrcarea la capacitate a formaiilor de lucru din cadrul sectorului coordonat,

funcie de sarcinile de producie primite;

- rspunde de utilizarea eficienta i n scopul produciei a bazei materiale primita n sector;

- rspunde de gestionarea i gospodrirea patrimoniului sectorului;

- rspunde de ncrcarea cu atribuii, la capacitate, a ntregului personal din subordine, fiecrui

salariat repartizndu-i sarcini conform fisei postului pe care este ncadrat;

- rspunde de utilizarea eficienta a fondului de timp de ctre personalul subordonat;

- rspunde de corectitudinea pontajelor naintate compartimentului de resort din cadrul direciei

i societii.

Atribuiile prevzute mai jos - n conformitate cu prevederile R.O.F. i legislaia n

vigoare - sunt obligatorii, titularul postului avnd responsabilitatea pentru corectitudinea si
promptitudinea ndeplinirii acestora:
- coordoneaz, ndruma, controleaz i rspunde de ntreaga activitate din cadrul sectorului;

- organizeaz activitatea de producie a sectorului i rspunde prin masurile pe care le ia de

ndeplinirea ritmica calitativa i la termen a programului de producie stabilit;

- ia msuri i rspunde de creterea productivitii muncii;

- asigura i rspunde de ncrcarea i buna utilizare a capacitilor de producie i a forei de

munc;

- analizeaz si urmrete aprovizionarea sectorului cu piese, materiale, combustibili, lubrefiani,

scule realiznd pstrarea i micarea n bune condiii a acestora n cadrul sectorului;

- ia msuri i rspunde de ncadrarea n consumurile specifice normate de materii prime i

materiale;

- studiaz i constat, mpreun cu serviciile specializate, cauzele rebuturilor i pierderilor de

materii prime i materiale, combustibili, etc. i ia msuri pentru nlturarea lor i recuperarea
pierderilor;

- urmrete i rspunde de exploatarea raional a utilajelor i mainilor din dotare n scopul

creterii indicelui de folosire al acestora;

- verific ncadrarea n normele de munc;

- asigur i urmrete respectarea disciplinei tehnologice preocupndu-se de mbuntirea

proceselor tehnologice, de introducerea procesului tehnic de producie;

- repartizeaz personalul din subordine pe locuri de munca i schimburi, conform cu necesitile

realizrii programului de producie, folosirii optime a capacitilor de producie;

- rspunde, n zona sa de responsabilitate, de aplicarea corecta a Contractului Colectiv de Munca,

Sistemului de Salarizare, a R.O.I.-iului, a Deciziilor i Notelor de serviciu de la nivelul societii
i seciei;

- propune, conform prevederilor Contractului Colectiv de Munca i atribuiilor din fia postului,
promovarea, retrogradarea, premierea sau sancionarea personalului subordonat;
- controleaz prin sondaj i rspunde de pontajul personalului din subordine;

- programeaz personalul subordonat n concediul legal de odihna, innd cont cu prioritate de

necesitile produciei;

- rspunde de gestiunea sectorului pe care-l coordoneaz;

- ia msuri i asigura gospodrirea i pstrarea integritii patrimoniului ce-i revine din cadrul
direciei (buna ntreinere a cldirilor, utilajelor) ca i cel ce vizeaz activitatea desfurata de
salariaii sectorului n afara acestuia;

- asigura i rspunde de aplicarea normelor de tehnica securitii muncii, igiena muncii i

prevenire a incendiilor, n vederea evitrii accidentelor de munc i prevenirii mbolnvirilor
profesionale, organiznd astfel procesele de producie nct s fie create condiii normale de
munc, n conformitate cu reglementrile n vigoare;

- execut orice alte sarcini primite de la eful ierarhic care nu contravin Contractului Colectiv de
Munc, Sistemului de Salarizare, a Deciziilor si Notelor de Serviciu ale unitii i sarcinilor de
producie;

- este obligat s sesizeze n scris orice neregul constatat ntre dispoziie si legalitate;

- rspunde disciplinar, contravenional sau penal de ntreaga activitate a sectorului pe care-l

coordoneaz, n condiiile stabilirii cu certitudine a vinoviei sale i a existentei raportului de
cauzalitate ntre aciunile / inaciuni personale i consecinele produse;

Alte atribuii specifice locului de munc:

- sa realizeze toate lucrrile n zona oraului de care rspunde la Asociaiilor de locatari, ageni
economici i la direciile societii;

- s caute lucrri noi n zona oraului pe care o deservete i s lucreze fr pierderi;

- sa realizeze lucrrile primite cu comand ferm;

- zilnic s in evidena comenzilor primite pentru execuii, in curs de execuii si efectuate;

- decadal i lunar s transmit volumul de producie efectuat Serviciului Urmriri Producie;

- completeaz bonurile de consum cu materialele necesare fiecrei lucrri de reparaii sau
investiie contractat;

- ntocmete situaiile de lucrri, necesare de materiale pentru lucrrile contractate;

- lunar transmite stocurile de materiale avnd in vedere situaiile de lucrri.

12. Sanciuni pentru nerespectarea fiei postului sau a anexelor acestora: Daca este cazul

13. Semnturi:

14. Data semnrii:

6.2 Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de operator tablonist

Nr Cerinte Nivel
crt Foarte important Mai putin
important important
1 Acuitate vizuala *
2 Acuitate acustica *
3 Acuitate cromatica *
4 Dexteritate manuala *
5 Forta musculara *
6 Rapiditatea reactiilor *
7 Robustie fizica *
8 Imaginatie *
9 Punctualitate *
10 Atentie *
11 Responsabilitate *
6.3Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna

Durata Cota % din

Nr.
Factori de solicitare Grad de solicitare solicitrii timpul de
crt.
(min) odihn (Ton)
1. Efort prin solicitare static MIJLOCIE 480 2%
Efort prin solicitare
2. COMPLICAT 480 5%
neuropsihic
3. Solicitare prin risc de pericol MIJLOCIU 480 2%
4. ncordarea organelor de sim MIJLOCIE 480 1,5%
5. Pulberi - - -
6. Temperature aerului - - -
7. Frecvena micrilor - - -
8. Zgomot - - -
9. Monotonia muncii - - -
10. Efort prin solicitare dinamic - - -
11. Iluminat - - -
TOTAL 10,5%

480..100

x...10,5

10,5 480
= = 47
100
 Pe baza literaturii de specialitate i avnd n vedere particularitile procesului tehnologic,
am stabilit:

durata optim a schimbului 8 ore lund n considerare gradul de solicitare al

executantului
timpul de odihn calculate anterior este de 47 minute. innd cont de faptul c procesul
de refacere a organismului se realizeaz mai bine n cazul acordrii unor pause cu durate
reduse pe parcursul schimbului, propunem urmtoarea distribuie a timpului de odihn

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Pauza 42 min

6.4. Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor

innd cont de specificul procesului tehnologic, propunem urmtoarea variant de

alternare a schimburilor :

Den Zilele lunii

schim
bului L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
A L L 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 2 2 L L 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 1 1
B 3 3 L L 2 2 2 2 L L 3 3 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 L L 2 2 2 2
C 1 1 1 1 L L 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 L L 3 3
D L L 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 L L 1 1 1 1 L L
E 2 2 2 2 L L 1 1 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 L L 3 3 3 3 3 3 L L
6.5. Proiectarea condiiilor de munc

Pentru asigurarea unor condiii de munc corespunztoare, consultand literatura de

specialitate am stabilit urmtoarele valori ale factorilor de ambian fizic i psihic:

Unitatea Valoare
Nr.
Factori de Hala
crt. Tablou de comand
msur industrial
Microclimatul:
- temperatura C 14 16 16 18
1. - umiditatea % 35 50 35 50
- radiaiile calorice - - -
- viteza aerului cm/s 15 40 15
Iluminat locat (200
350
2. Iluminat luxi 500)
75
i general (50 100)
Frecven medie, n
3. Zgomot db. pn la 70 condiii normale de
munc
S fie transmis prin emisiuni scurte,
discontinuu, innd seama de nevoile
4. Muzica funcional
integrrii n programul zilnic de lucru
i de prevenire a oboselii
Cromatica industrial:
- plafon alb alb
- perei alb alb
- baza gri gri
5.
- ui i pervazuri havan havan
- pardoseal gri nchis gri nchis
- birouri i mese de lucru gri inchis gri inchis
- maini i mobilier gri mijlociu gri
6.6. Proiectarea necesarului forei de munca

n practica actual de proiectare, necesarul de for de munc se stabilete n general

empiric, fie prin asimilarea cu procese asemntoare, fie pe baza unor indici de consum de
munc pe unitatea de produs.

Locuri de munc
pentru brbai pentru femei
preferabil pot fi inlocuii de Funcii i studii preferabil pot fi inlocuii de
femei brbai
Funcii de execuie

elementare

medii

superioare

Funcii de conducere
 medii

superioare
 Depozit materii prime Departament administrativ

1 +1 +3 +5 3 +3

Secii de producie Secia de Depozit

ambalare ambalaje
12 +8 +3 +3 +1
1 + 1 +

5 + 2 +
Departament Departame Cabinet
de asigurarea nt cercetare medical
a calitii 1 + 3

3 +2 1
2 1

Depozit Secia Depozit produs finit

maini de transporturi
transport
2 +1
3 +1
2
 Repartizarea pe sarcini, studii, sexe, a forei de munc, estimat deservirii instalaiei de
obinere a vinuluieste prezentat n urmatorul tabel.

Nr. Studii
Sarcini Sexul TOTAL
crt. Elementare Medii Superioare
F - 4 - 4
1. Deservire B 10 10 1 20
T 10 14 1 25
F - - 1 1
2. ntreinere B - 3 2 5
T - 3 3 6
F 3 1 - 4
Supraveghere i
3. B - 2 - 2
control
T 3 3 - 6
F 10 2 - 12
4. Total fabricaie B 5 2 8 15
T 15 4 8 27
F - - 2 2
5. Control de calitate B - - - -
T - - 2 2
F - - 2 2
6. Gestiune, eviden B - 3 - 3
T - 3 2 5
F 13 7 6 26
7. TOTAL B 15 20 13 48
T 28 27 13 68
 6.7. Proiectarea organigramei seciei de producie

Conform necesarului de for munc, organigrama de obinere a vinului se prezint conform

figurii:

ef de secie de
obinere a vinului

Seful Seful Seful Sef pavilion Sef Maistru

sectiei de sectiei de sectiei administrativ laborator mecanic
schimb1 schimb2 de
schimb3
Echipa ECHIPA
Economisti Funtionari Gestionari Laborator Intretinere
Maistru Maistru Maistru
schimb schimb schimb
Echipa
1 2 3
Manipulare

Echipa Echipa de Echipa

de lucru lucru de lucru
6.8. Calculul fondului de retribuire

Pe baza schemei tehnologice i a repartizrii forei de munc pe servicii, studii i sexe, am

calculat fondul de retribuire pentru muncitori i pentru personalul.

Numrul Retribuie Total

Loc de munc Persoane/schimb TOTAL
schimburilor lunar retribuie
Deservire instalaie 3 3 9 1300 11700
Tablou comand 3 2 6 1200 7200
ntreinere
3 2 6 1000 6000
reparaie
Laborator 3 2 6 1600 9600
Depozit 3 4 12 1500 18000
Calculator 1 1 1 1200 1200
TOTAL 53700

Numrul Retribuie Total

Funcie Persoane/schimb TOTAL
schimburilor lunar retribuie
Maitri 3 1 3 1400 5200
ef secie 1 1 1 2300 2300
Ingineri chimiti 3 1 3 2000 6000
Ingineri CTC 1 1 1 2100 2100
Gestionari 1 1 1 1400 1400
Funcionari 1 1 1 1200 1200
Economiti 1 1 1 1500 1500
 TOTAL 19700

Etapa7: Proiectarea managementului ntreprinderii

7.1. Proiectarea misiunii ntreprinderii

Misiunea firmei: Sa aducem pe piata un produs creat special pentru femei cu o aroma speciala
de portocala si 100% natural si cu un pret bun.

7.2 Proiectare obiectivelor fundamentale ale intreprinderii

diversificarea produselor
oferte promotionale
sa satisfacem toate dorintele consumatorului astfel incat cu dorintele lui sa fie n
concordanta cu cele ale firmei
colaborare cu mai multe firme
aducerea pe piata a unor produse noi.

7.3. Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate

1. Cercetare i dezvoltare:
angajarea de personal calificat
ncurajarea schimbului de experien
achiziionarea unor utilaje ct mai performante
fabricarea de ambalaje n propria firm
vinderea produselor fabricate n propriile magazine
2. Producie:
 achiziionarea de materii prime de calitate
obinerea produselor de calitate
imbunatatirea produselor
aducerea pe piata a unor produse noi
obtinerea de produse accesibile ca pret
3. A fi comercial:
cucerirea de noi piee
ncheierea de contracte noi profitabile
asigurarea de servicii de transport
oferte promotionale
oferirea monstrelor gratuite
4. Resurse umane:
programe de perfecionare
training
modernizare
salarizare
motivarea

7.4. Alegerea unei metode de conducere

Structura pe uniti descentralizate de profit (divizii)

Structura pe uniti decentralizate de profit presupune gruparea activitilor pe afaceri i

linii de producie. Acest tip de structur permite implementarea strategic prin greul activitilor
cheie mpreun cu alte afaceri sub acelai acoperi funcional. Crearea unitilor separate de
afaceri este nsoit de descentralizarea activitii la nivelul fiecrei divizii. Prin urmare, crete
libertatea n a formula i implementa strategia adecvat de afaceri, asigurnd motivaia i
contabilizarea rezultatelor proprii. Fiecare unitate acioneaz ca un centru de profit.
 DIRECTOR
GENERAL

Servicii funcionale:
- cercetare-
dezvoltare
- finane-
contabilitate
- personal
- marketing
DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR -juridic
PRODUS A PRODUS B PRODUS C

Compartimente Compartimente Compartimente

funcionale funcionale funcionale

7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta dintre manageri si subordonati.

comunicare directa
stapanirea limbajului nonverbal
respecatarea adresarii intre manager si subordonat
prezentarea unor dovezi in cazul unor contradictii
in timpul comunicarii trebuie sa fie prezent neaparat contactul visual

7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor

oferirea unor prime in timpul sarbatorilor

platirea orelor suplimentare
reducere a 30% din produsul luat din fabrica
primirea unor produse la un anumit timp
la un anumit timp sau de sarbatori sa se organizeze mese festive la care sa se stranga toti
angajatii.
traininguri,excursii se time building in vederea imbunatatirii firmei si unirii colectivului
 7.7.Proiectarea unui regulament de ordine interioara avand in vedere urmatoarele
aspecte.

1.Accesul in intreprindere-intrarea in sectie la ora 7 dimineata

schimbarea tinutei se face in vestiar

accesul in inteprindere fara animale de casa
purtarea tinutei corespunzatore-capeline,halat,manusi
la intrarea si la iesirea din sectie se verifica daca angajatul a consumat bauturi alcoolice.

2.Organizarea timpului de lucru:

06:50 intrarea in sectia de munca

12:00 ora de masa la cantina-20 min
15:00 terminarea programului

3.Obligatiile salatiatilor:

sa respecte ora de intrare in sectie;

respectarea conditiilor de igiena;
sa anunte conducerea in legatura cu problemele majore;
respectarea pauzelor;
sa poarte echipamentul de protective;
sa nu foloseasca telefonul mobil.

4.Sanctiuni disciplinare:-taierea din salariu;

pentru nerespectarea programului sanctiune prin lucru peste program;

nerespectarea conditiilor de igiena ,intrarea in sectie fara protectie- taierea bonurilor de
masa;
consumul de alcool in sectie-avertizare apoi concediere;
nerespectarea contractului-concediere;
pentru incalcarea repetata a regulilor risc- concediere.
7.8. Proiectarea unui contact individual de munc:

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNC

ncheiat i nregistrat sub nr. ./...n registrul general de eviden a

salariailor

A. Prile contractului

1. Angajator Persoana juridic .., cu sediul/domiciliul n str.. ., nr, bl.

, sc.. , et.. , ap.. , loc.. , Judeul .., Cod potal.., nregistrat
la Registrul Comerului , sub numrul J/../.., cod fiscal ..,
telefon , reprezentat legal prin ., n calitate de ,i

2.Salariatul/salariata domnul/doamna ..,

domiciliat() n localitatea , str.
... nr. , judeul ..,
posesor/posesoare al/a buletinului/crii de identitate/paaportului seria ., nr.
....., eliberat/eliberat de la data de
.., CNP .., permis de munca seria .. nr.
.. din data.., am ncheiat prezentul contract individual de munc
n urmtoarele condiii asupra crora am convenit:

B. Obiectul
contractului

C. Durata contractului:
a) nedeterminat, salariatul / salariata .... urmnd s nceap
activitatea la data de ..;

b)determinat, de..luni, pe perioada cuprins ntre data de .

i data de ./ pe perioada suspendrii contractului individual de munc al titularului
de post.

D. Locul de munc

1.Activitatea se desfoar la
..

2.n lipsa unui loc de munc fix salariatul va desfura activitatea

astfel:..

E. Felul muncii

Funcia/meseria ... conform Clasificrii Ocupaiilor

din Romnia;

F. Atribuiile postului

Atribuiile postului precum si obiectivele de performanta individuala sunt prevzute n

fia postului, anex la contractul individual de munc.

G. Condiii de munc:

1. Activitatea se desfoar n condiii grele, vtmtoare sau periculoase, potrivit Legii nr.
31/1991

2. Activitatea prestat se desfoar n condiii normale/deosebite/speciale de munc, potrivit

Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificrile i completrile
ulterioare

H. Durata muncii:

1. O norm ntreag, durata timpului de lucru fiind de . ore/zi .. ore/sptmn.

a). Repartizarea programului de lucru se face dup cum urmeaz . (ore zi/ore
noapte/inegal);

b). Programul de lucru se poate modifica n condiiile regulamentului intern/contractului colectiv

de munc aplicabil.

2. O fraciune de norm de ore/zi (cel puin 2 ore/zi), .. ore/sptmn.

a). Repartizarea programului de lucru se face dup cum urmeaz:.(ore zi/ore

noapte);

b). Programul de lucru se poate modifica n condiiile regulamentului intern/contractului colectiv

de munc aplicabil.

c). Nu se vor efectua ore suplimentare cu excepia cazurilor de for major sau pentru alte
lucrri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau nlturrii consecinelor
acestora.

I. Concediul

Durata concediului anual de odihn este de . zile lucrtoare, n raport cu durata

muncii (norm ntreag, fraciune de norm).

De asemenea, beneficiaz de un concediu suplimentar de

..

J. Salarizare:

1. Salariul de baz lunar brut: .... lei;

2. Alte elemente constitutive:

a). sporuri .;

b). indemnizaii ..;

c). alte adaosuri.;

3. Orele suplimentare prestate n afara programului normal de lucru sau n zilele n care nu se
lucreaz ori n zilele de srbtori legale se compenseaz cu ore libere pltite sau se pltesc cu un
spor la salariu, conform contractului colectiv de munc aplicabil sau Legii nr. 53/2003 Codul
muncii.

4. Data/datele la care se pltete salariul este/sunt . .

K. Drepturi i obligaii ale prilor privind securitatea si sntatea n munc:

a). echipament individual de protecie ;

b). echipament individual de lucru ;

c). materiale igienico-sanitare ;

d). alimentaie de protecie .;

e). alte drepturi i obligaii privind sntatea i securitatea n munc

.. .

L. Alte clauze:

a) Perioada de proba este de

b) Perioada de preaviz n cazul concedierii conform art. 61 lit. c si d si art. 65 si 66 Codul muncii
este de conform Legii nr. 53/2003 Codul muncii sau contractului colectiv de munc;

c) Perioada de preaviz n cazul demisiei este de conform Legii nr. 53/2003 Codul
Muncii sau contractului colectiv de munc;

d). In cazul n care salariatul urmeaz s-i desfoare activitatea n strintate, informaiile
prevzute la art.18 alin.(1) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii se vor regsi i n contractul
individual de munc;

e) Clauza de confidenialitate

f) Clauza privind drepturile de proprietate intelectuala..

g) Criteriile de evaluare a realizrii obiectivelor de performana individuala ale salariatului sunt:
1)..
2).
3)..
h) Alte clauze

M. Drepturi i obligaii generale ale prilor:

(1) Salariatul are, n principal, urmtoarele drepturi:

a) dreptul la salarizare pentru munca depus;

b) dreptul la repaus zilnic i sptmnal;

c) dreptul la concediu de odihn anual;

d) dreptul la egalitate de anse i de tratament;

e) dreptul la demnitate n munc;

f) dreptul la securitate i sntate n munc;

g) dreptul la acces la formarea profesional;

h) dreptul la informare i consultare;

i) dreptul de a lua parte la determinarea i ameliorarea condiiilor de munc i a mediului de

munc;

j) dreptul la protecie n caz de concediere;

k) dreptul la negociere colectiv i individual;

l) dreptul de a participa la aciuni colective;

m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

n) alte drepturi prevzute de lege sau de contractele colective de munc aplicabile.

(2) Salariatului i revin, n principal, urmtoarele obligaii:

a) obligaia de a realiza norma de munc sau, dup caz, de a ndeplini atribuiile ce i revin
conform fiei postului;

b) obligaia de a respecta disciplina muncii;

c) obligaia de a respecta prevederile cuprinse n regulamentul intern, n contractul colectiv de

munc aplicabil, precum i n contractul individual de munc;

d) obligaia de fidelitate fa de angajator n executarea atribuiilor de serviciu;

e) obligaia de a respecta msurile de securitate i sntate a muncii n unitate;

f) obligaia de a respecta secretul de serviciu.

g) obligaia de a realiza obiectivele de performan individuala stabilite prin fisa postului si de

a se supune criteriilor de evaluare a realizrii acestora

h) alte obligaii prevzute de lege sau de contractele colective de munc aplicabile.

(3) Angajatorul are, n principal, urmtoarele drepturi:

a) s stabileasc organizarea i funcionarea unitii;

b) s stabileasc atribuiile corespunztoare fiecrui salariat, n condiiile legii;

c) s dea dispoziii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitii lor;

d) s exercite controlul asupra modului de ndeplinire a sarcinilor de serviciu;

e) s constate svrirea abaterilor disciplinare i s aplice sanciunile corespunztoare, potrivit

legii, contractului colectiv de munc aplicabil i regulamentului intern.

f) s stabileasc obiectivele de performan individual, precum i criteriile de evaluare a

realizrii acestora.

(4) Angajatorului n revin, n principal, urmtoarele obligaii:

a) s informeze salariaii asupra condiiilor de munc i asupra elementelor care privesc

desfurarea relaiilor de munc;
b) s asigure permanent condiiile tehnice i organizatorice avute n vedere la elaborarea
normelor de munc i condiiile corespunztoare de munc;

c) s acorde salariailor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munc
aplicabil i din contractele individuale de munc;

d) s comunice periodic salariailor situaia economic i financiar a unitii, cu excepia

informaiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natur s prejudicieze activitatea
unitii. Periodicitatea comunicrilor se stabilete prin negociere n contractul colectiv de munc
aplicabil;

e) s se consulte cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentanii salariailor n privina deciziilor

susceptibile s afecteze substanial drepturile i interesele acestora;

f) s plteasc toate contribuiile i impozitele aflate n sarcina sa, precum i s rein i s vireze
contribuiile i impozitele datorate de salariai, n condiiile legii;

g) s nfiineze registrul general de eviden a salariailor i s opereze nregistrrile prevzute de

lege;

h) s elibereze, la cerere, toate documentele care atest calitatea de salariat a solicitantului;

i) s asigure confidenialitatea datelor cu caracter personal ale salariailor.

j) sa evalueze realizarea obiectivelor de performan individuala ale salariailor stabilite prin

fisa postului, numai dup criteriile de evaluare a realizrii acestora

N. Dispoziii finale

Prevederile prezentului contract individual de munc se completeaz cu dispoziiile Legii

nr. 53/2003 Codul Muncii i ale contractului colectiv de munc aplicabil ncheiat la nivelul
angajatorului/grupului de angajatori/ramurii, nregistrat sub nr.
./.. la Inspectoratul Teritorial de Munca a
judeului/municipiului ./Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale.

Orice modificare privind clauzele contractuale n timpul executrii contractului individual

de munc impune ncheierea unui act adiional la contract, conform dispoziiilor legale.
Prezentul contract individual de munc s-a ncheiat n dou exemplare, cte unul pentru fiecare
parte.

O. Conflictele n legtur cu ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau ncetarea

prezentului contract individual de munc sunt soluionate de ctre instana judectoreasc
competent material i teritorial, potrivit legii.

Angajator, Salariat,

Reprezentant legal,

Pe data . prezentul contract nceteaz in temeiul art.

.. din Legea nr. 53-2003 Codul Muncii, n urma ndeplinirii procedurii legale.

Angajator,

7.9. Proiectarea unui slogan pentru ntreprindere: Vinul e toiagul btrneilor i nebunia
tinereilor!

7.10 Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager:

V+I+N+B+U+N=R

V=vointa

I=interes

N=natural
B=beneficiu

U=unitate

N=noutate

R=reusita
 Bibliografie

1. Voicu M., Lupu L., Indrumar de proiectare la disciplina Organizarea si conducerea

intreprinderii chimice, Institutul Politehnic, Iasi 1990
2. Voicu M.Suport de curs la managementul si ingineria sistemelor de productie
3. I.D Cebotarescu,C. Neagu Utilaj tehnologic pentru vinificatie, Editura Tehnica
Bucuresti 1997