BOLI PROFESIONALE

Bolile profesionale sunt afectiuni determinate de factori nocivi fizici, chimici,

biologici, existenti in procesele de munca, si de suprasolicitarea diferitelor
organe, aparate si sisteme ale organismului, in indeplinirea sarcinilor de serviciu.
Sunt de asemenea considerate boli profesionale, afectiunile suferite de elevi,
studenti si ucenici in timpul efectuarii practicii profesionale, produse in conditiile
enuntate mai sus.

Diagnosticul pozitiv al unei boli profesionale se pune pe baza

urmatoarelor trei elemente :
1) Stabilirea expunerii profesionale, care se realizeaza astfel :
a) subiectiv
- anamneza profesionala, care cuprinde date de legatura cu intreg trecutul
profesional al muncitorului ( profesiunile efectuate, locuri de munca, riscurile
profesionale existente la fiecare loc de munca, timpul exact de expunere),
relatate de bolnav, deci are un caracter declarativ
b) obiectiv
- documente oficiale privind vechimea in profesia expusa sau locul de munca
unde a fost expus ( extras de pe carnetul de munca, adeverinte,etc), care sa
confirme cele declarate de bolnav
- buletine de analiza ale determinarilor de noxe profesionale la locul de munca
sau a analizei ergonomice (buletine de evaluuare a riscului profesional)
- vizualizarea locului de munca

2) Tabloul clinic
a) simptome: rezulta din motivele internarii si istoricul bolii; se completeaza cu
antecedentele hetero-colaterale si personal 959u2024j e
b) semne :rezulta in urma examenului obiectiv al bolnavului, examen ce nu
difera de cel efectuat orice consultatie medicala
c) istoricul bolii- evolutia in timp a simptomelor si semnelor, corelate cu
expunerea profesionala

3) Examene de laborator si investigatii paraclinice

In functie de boala profesionala suspicionata, se indica urmatoarele investigatii:
a) Teste ce evidentiaza prezenta toxicelor in organism (toxice cu metabolizare
lenta sau care nu se metabolizeaza ) in special metale (plumb, mercur )
b) Examene toxicologice pt evidentierea produsilor de biotransformare a
substantelor, (in special cele ce apartin chimiei organice) de exemplu
determinarea fenolilor, acid tricloracetic, tricloretilena
c) Modificari de constante hematologice si biochimice, produse sub actiunea
toxicelor cum ar fi
- anemie (produsa de expunerea latoxicitatea benzenului,plumbului), hematii cu
granulatii bazofile (plumb), hematii cu corpusculi Heinz(nito si aminoderivatii
benzenului ), alterarea nucleului limfocitelor (radiatii ionizante), etc
- modificari ale unor sisteme enzimatice - scaderea activitatii acetil-colinesterazei
in intoxicatia cu paration, inhibarea ALA-dehidrazei in intoxicatia cu plumb, etc
d) Modificari radiologice pulmonare (pentru pneumoconioze), osoase (pentru
trepidatii, fluor), etc
e) Modificari functionale ale unor aparate, sisteme si analizori determinate de
expuneri profesionale la zgomot, pulberi silicogene, sulfura de carbon, etc: probe
functionale respiratorii, audiometrie, electromiografie, etc

Tratamentul bolilor profesionale urmareste trei principii:

a) tratament etiologic - intreruperea in regim de urgenta, a expunerii la noxa

profesionala responsabila de intoxicatie acuta (in cazul patrunderii toxicului pe
cale respiratorie), decontaminarea(dezbracarea si spalarea) tegumentelor si
mucoaselor (in cazul patrunderii toxicului pe cale cutanata), provocare de
varsaturi si spalaturi gastrice (in cazul patrunderii toxicului pe cale digestiva). In
caz de intoxicatie cronica, masurile ce se impun, vizeaza schimbarea temporara a
locului de munca, concediu medical, spitalizare
b) Pentru a se elimina substantele toxice din organism, se administreaza
tratament specific, de exemplu, pentru eliminarea plumbului se administreaza
EDETAMIN, penicilamina, pentru eliminarea mercurului, etc
c) Pentru a diminua efectele toxicului se administreaza antidotul specific acelei
substante sau grupe de substanta (Kelocyanor pentru intoxicatia cu acid
cianhidric, etc)

Tratament patogenic
- vitaminoterapie (doze crescute si spectru larg pentru cresterea nivelului
enzimatic),
- oxigenoterapie (in special in intoxicatia cu oxid de carbon)
- reactivatori de enzime (administrare de toxogonina in intoxicatia cu paration)

Tratamentul simptomatic se adreseaza mecanismului de producere a

simptomelor ( bronhodilatatoare in astmul bronsic, plegomazin in colica
saturnina, etc) sau pur simptomatic (antalgice)

Profilaxia bolilor profesionale se realizeaza pri doua mari grupe de

masuri:
a) Masuri tehnico-organizatorice
- eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic, prin inlocuirea
substantelor nocive sau a tehnologiilor nocive cu alte substante cu o nocivitate
mica sau inofensive. Daca acest obiectiv nu se poate realiza, trebuie izolata
aparatura generatoare de noxe si separate procesele tehnologice nocive de locul
unde lucreaza muncitorii prin automatizare, termoizolare, fonoizolare,etc
- impiedicarea patrunderii noxei in aerul locurilor de munca (ermetizare,
procedee umede pentru pulberi, ventilatie locala,etc)
- diminuarea concentratiilor (intensitatii) noxelor profesionale la locul de munca
sub concentratiile limita admisibile (ventilatie generala, fonoabtie, etc)
- diminuarea impactului noxei profesionale asupra muncitorilor prin reducerea
efortului fizic (musculo-osteo-articular) si/sau a efortului neuro-psiho-senzorial,
reducerea duratei zilei de munca, regim de munca corespunzator, conditii de
odihna adecvate in timpul pauzelor, echipament individual de protectie,
asigurarea alimentatiei de protectie,etc
b) Masuri medicale
- cunoasterea riscului profesional al locului de munca respectiv, prin studii
epidemiologice, determinari cantitative ale noxelor profesionale
- examenul medical la angajare -conform Normelor Generale de Protectie a
Muncii-2002 - si stabilirea contraindicatiilor personale privind un loc de munca si
posibilitatea noilor angajati de adaptare. Acest examen comporta obligatoriu
urmatoarele examinari: examinare clinica a aparatelor si sistemelor organismului
(respirator, cardiovascular, digestiv, renal,ORL,oftalmologic, osteoarticular,
neuropsihic si dermatologic), examinare radiologica pulmonara
- controlul medical periodic - efectuat prin examinari clinice si de laborator, in
functie de noxele profesionale si intensitatea lor, care orienteaza si periodicitatea
lor
- educatie sanitara, care inseamna informare si formare si se adreseaza cadrelor
de conducere tehnice si administrative pentru realizarea masurilor tehnico-
organizatorice in conditii eficiente si salariatilor, pentru respectarea regulilor de
igiena individuale, purtarea corecta a echipamentului individual de protectie,
diminuarea (suprimarea) fumatului sib a consumului de alcool, prezentarea la
controlul medical periodic,etc

BOLI LEGATE DE PROFESIE

Bolile legate de profesie sunt acele boli cu determinare multifactoriala

(plurifactoriala), la care unii factori de risc sunt profesionali si fac parte din
factorii componenti ai conditiei de munca.
Deci:
- Boala profesionala (BP) : legatura cauzala intre factorul de risc profesional
(factorul etiologic principal) si boala este o legatura directa si in procent
important (intre 80-100%)
- Boala legata de profesie (BLP) : legatura cauzala dintre factorul de risc (factori
etiologici favorizanti) poate fi o legatura directa sau indirecta si intr-un procent
mai putin important, dar sa nu depaseasca 20%; deci ar fi intre 20-80%

Boli legate de profesie pot fi :

- Hipertensiunea arteriala esentiala posibil cauzata de zgomot, vibratii
mecanice,temperatura si radiatii calorice crescute, distres,
- Cardiopatia ischiemica posibil datorata solicitarii fizice si psihice crescute,
- Afectiuni respiratorii cronice nespecifice datorate gazelor iritante sau
pulberilor,
- Afectiuni digestive cauzate de temperatura ridicata, zgomot, noxe chimice
- Afectiuni osteo-musculo-articulare (lombalgii, cervico-scapulalgii) -declansate
de un microclimat nefavorabil, vibratii mecanice, effort fizic crescut, postura
incomoda, efect traumatic mecanic
- Nevroze si alte afectiuni neuropsihice - datorate zgomotelor puternice sau
iritante, vibratii mecanice, distres, noxe chimice, etc

BOLI PROFESIONALE SI BOLI LEGATE DE PROFESIE, CAUZATE DE

SUPRASOLICITAREA APARATULUI MUSCULO-OSTEO-ARTICULAR

Legea nr 90/1996 si Normele Generale de Protectia Muncii/2002 indica doua cai

prin care poate fi provocata boala profesionala:
- factori ai mediului de munca (toxice, pulberi, zgomot, radiatii,etc)
- suprasolicitarea anumitor organe si sisteme ale organismului, in timpul
efectuarii activitatii profesionale

Etiologie
1) Factori etiologici principali
a) Excesul de efort (stres mecanic) musculo-osteo-articular, reprezentat de :
- intensitate mare a efortului musculo-osteo-articular, in special cel localizat pe
anumite segmente ale acestui aparat. De exemplu, ridicarea si transportul unei
greutati mari, care atat muschii si articulatiile coloanei vertebrale, cat si muschii
si articulatiile membrelor

Deci, excesul de efort (suprasolicitarea) priveste trei elemente:

- intensitatea efortului musculo-osteo-articular, in special localizat
- durata efortului intens
- ritmul in care se desfasoara efortul musculo-osteo-articular, in special miscarile
repetitive
b) Sprijinirea sau apasarea oaselor, muschilor sau articulatiilor pe un plan dur,
timp indelungat
c) Actiunea vibratiilor mecanice ce depasesc limitele admise, asupra muschilor,
oaselor, articulatiilor
2) Factori etiologici favorizanti
a)Factori care depind de organism: deficiente ale aparatului locomotor, tulburari
endocrine, obezitate, varsta, infectii de focar, tulburari de tip aterosclerotic,
afectiuni reumatice, alcolism, osteoporoza
b) Factori care depind de mediul de munca
- temperatura scazuta la locul de munca
- umiditate mare la locul de munca
- curenti de aer cu viteze mari la locul de munca
Momentul aparitiei bolii ca si formele ei clinice si localizarile ei depind si de acesti
factori favorizanti, care explica de ce unii muncitori se imbolnavesc iar altii nu, de
ce unii muncitori fac boala cu o evolutie rapide si altii cu o evolutie lenta

Patogenie
Efortul musculo-osteo-articular in care este implicat aparatul
locomotor asigura:
-miscari caracteristice gesturilor profesionale specifice (ridicarea greutatilor,
transportul acestora, scrisul de mana sau dactilografiere, lucul cu sapa, cu
ciocanul, etc
-miscari cu caracter secundar, dar indispensabile unei bune indepliniri a sarcinilor
(gesturilor, miscarilor) profesionale specifice.

Aspecte de adaptare
- la nivelul oaselor, datorita unor tractiuni repetate, prin tensiunea musculara
crescuta,insertiile osoase ale tendoanelor ca si periostul de la nivelul respectiv,
sufera un proces inflamator de natura mecanica. Structura osoasa a acestor
puncte este sediul unor modificari nutritive, ducand in primele stadii, la formarea
trabeculelor osoase,sau intr-un stadiu mai tardiv, la rarefierea osoasa.
In unele cazuri, aceste modificari pot lua caracterul unei hiperplazii osoase
(exostoze, osteofite), care, atunci cand sunt foartye dezvoltate, pot produce
tulburari functionale ale segmentului respectiv.
Aceste procese adaptive, menite sa creasca functionabilitatea unei persoane,
pot, atunci cand se dezvolta excesiv, sa devina factori limitativi ai capacitatii de
munca a acestuia.
La nivelul articulatiilor, in special cele cu motilitate mai mica, suprasolicitarile sau
solicitarile repetitive pot produce reactii in sinoviale si ligamente, care la imceput
fortifica functia acestora ( secretie maimare de lichid sinovial care faciliteaza
trecerea mai usore a tendonului prin sinoviala respectiva) dar, in cazuri de exces
de miscare ( prin intensitate sau ritm), lichidul abundent secretat de sinoviala,
incepe sa jeneze miscarile, insertiile tendoanelor se tumefiaza si devin dureroase.

Forme clinice

1) Manifestari articulare (Boala artrozica)

Boala artrozica (osteoartroza, osteoartrita, artrita hipertrofica) este o boala
degenerativa a cartilajului articular, caracterizata prin degradarea cartilajului
articular asociata cu o reactie hipertrofica a osului subcondral si reactii variate
ale celorlalte structuri articulare.

Etiologie
Factorul etiologic principal este suprasolicitarea articulatiei (excesul de effort -
stresul mecanic)
In structura unui cartilagiu normal exista 70% apa, 30% reziduu uscat format
din proteoglicani (confera cartilajului articular compresibilitate si elasticitate),
colagen de tip III (asigura forma si rezistenta cartilajului articular),
condronectina si anachorina.
Cartilajul articular are o deosebita importanta in aparitia bolii artrozice, deoarece
- el este implicat in dispersia fortei unei suprasolicitari
este implicat in adaptarea suprafetelor articulare in timpul efectuarii diferitelor
gesturi profesionale, prin autolubrefierea si elasticitatea articulatiilor implicate in
efectuarea sarcinii profesionale.

In transformarea unui cartilaj normal intr-unul artrozic, se pot deosebi

doua faze :
- prima faza in care exista o reactie de degradare a cartilajului articular,
reprezentat initial de lezarea retelei de colagen II:
- faza aII-a, in care exista o reactie reparatorie a cartilajului articular, in care,
pentru subiectul care ne intereseaza, important este reducerea capacitatii de a
absorbii energia unei suprasolicitare ( exces de effort-stres mecanic), formarea
de osteofite marginale prin hiperplazie de tesut osos si neoformare de cartilaj
secundar, proliferari de vase sanguine in cartilajul degradat sau microfracturi ale
osului subcondral

Factori extrinseci
Indiferent de localizarea bolii artrozice, exista cateva simptome si semne
caracteristice:
- durerea articulara - apare dupa un effort fizic, este meteorodependenta
(temperatura scazuta si umiditatea mare favorizeaza aparitia durerii si/sau o
agraveaza), este referata (iradiatii) deoarece cartilajul nu este inervat, este
compresiva (spondilartroza lombara cu compresie pe nerv sau pe radacinile
nervoase posterioare), este musculara (prin contractie musculara)
- limitarea durerilor in articulatiile interesate - se refera atat la miscari active, cat
si la miscari pasive, din cauza redorii sau fibrozarii structurilor articulare si/sau
periarticulare.
- redoarea articulara in articulatiile interesate - apare dupa repaus prelungit si
are durata de 10-15 minute dispare la reluarea activitatii.
- marirea volumului articulatiei - prin sinovita sau prin modificari proliferative din
os si cartilagiu.
- deformari articulare - in stadiile tardive.

Localizarile bolii artrozice

Spondiloza cervicala (artroza coloanei cervicale) intalnita ca boala profesionala in
special la dactilografe, operatori calculatoare
Spondiloza dorsala - intalnita la docheri, hamali
Spondiloza lombara - mineri, muncitori din turnatorie
Coxartroza si Gonartroza ( artroza soldului si a genunchiului)-profesiile expuse
sunt cele ce implica ridicare si transprt de mari greutati

2) Manifestari abarticulare
Periartrita scapulo-humerala (umarul dureros)
Umarul are urmatoarele articulatii:
- articulatia gleno-humerala, alcatuita din juxtapunerea suprafetelor articulare:
cavitatea glenoida si capul humeral
- articulatia formata dintr-un un plan osteo-muscular (superficial)-acromion si
deltoid si un plan osteo-tendinos (profund)- tendoanele supraspinosului,
subspinosului, micul rotund si subscapularul, tendonul bicepsului

Umarul are urmatoarele formatiuni periarticulare:

- bursa acromio-deltoidiana
- bursa tendonului bicepsului
Dintre formele de periartrita scapulo-humerala, caracteristica pentru
suprasolicitarea profesionala este tendinta calotei rotatorilor. Ea este insotita de
bursita subacromiala. Simptomele apar de obicei dupa suprasolicitarea umarului,
in urma unor activitati care necesita ridicarea repetata a bratului deasupra
nivelului umarului (sport, tenis,inot, baschet).
Clinic se manifesta prin durere localizata de-a lungul marginii anterioare a
acromionului, si o durere difuza, in jurul marginii antero- laterale si posterioare a
acromionului.
Durerea se asociaza cu contractura musculara, limitarea mobilitatii articulare.

Entezitele( tendoperiostitele)
Enteza este locul unde ligamentele si tendoanele se insera pe os. Deci, inflamatia
la nivelul insertiei tendonului suprasolicitat pe periostul osului se numeste
entezita sau tendo-periostita.
Ca simptomatologie se distinge durerea, strict localizata la nivelul insertiei
muschiului pe os (tendon-periost) si apare brusc, in timpul contractiei muschiului
respectiv si dispare o data cu repausul muscular.

Localizari:
Epicondilitele - inflamatie tendinoasa sau periostala la nivelul insertiei muschilor
epicondilieni datorita unei suprasolicitari.
Se manifesta prin durere pe partea externa a cotului, iradiata pe fata externa a
antebratului. Aceasta durere se intensifica prin miscarile de extensie si de
supinatie ale antebratului..Mobilitatea articulatiei cotului nu este afectata.
Presiunea pe epicondili determina o durere puternica. Este o boala profesionala a
jucatorilor de tenis.

Tendo-periostita achiliana (achilodinie-talalgie).

Inflamatia este localizata la nivelul insertiei tendonului lui Achile pe periostul
calcaneului.
Tendo-periostita lombara (sacro-iliaca).
Inflamatia este localizata la nivelul insertiei muschilor lombari pe creasta iliaca si
se manifesta prin dureri lombare ce apar brusc, in specialin pozitie flectata
inainte si se insoteste de contracturi in masa musculara. Durerile au intensitate
mare si dispar prin repaus

3) Manifestari musculare

Miopatii profesionale
Contractiile musculare puternice si de inalta frecventa tulbura oxigenarea si
nutritia tisulara, amplificand valorile lactacidemiei.
Cele mai expuse profesii sunt :hamali, dulgheri, dactilografi, sportivi profesionisti.
Mialgii de effort: excesul de acid lactic modifica structura coloidala a proteinelor
muscul;are contractile.
Miogeloze: tip Schade Lange (apar noduli sau induratii in masa musculara).
Miozitele: afectarea tesutului conjunctiv interfascicular si modificari nevritico-
atrofice ale terminatiilor nervoase periferice din structurile musculare
suprasolicitate.

4) Manifestari osoase

Fracturiile profesionale nu trebuiesc confundate cu fracturile datorate unui

accident de munca.
Exista fracturi de uzura si fracturi de smulgere.
Fracturi de uzura apar in special la adolescenti si au ca localizari coastele, oasele
carpiene, tarsiene, metatarsiene, calcaneul, rotola, oasele lungi ale membrelor.
Fracturi de smulgere-intalnite in special la soldati si lopatari.
Au ca localizare apofiza calcaneana, tuberculul deltoid, humeral, platoul tibial,
olecranul.

BOLI PROFESIONALE PRIN SUPRASOLICITAREA LARINGELUI

Etiologie
- Factorul etiologic principal - este excesul de efort al muschilorintrinseci ai
laringelui si ai corzilor vocale, timp indelungat.
- Factorii etiologici favorizanti sunt gazele si vaporii iritanti (a canta in
restaurante cu fum de tigara, a canta in biserica cu fum de lumanare sau tamaie,
etc), focarele de infectie locale (infectii amigdaliene) sau de vecinatate (infectii
rino-sinuzale)
Patogenie
Excesul de efort al muschilor intrinseci ai laringelui si a plicilor (corzilor) vocale
necesar comunicarii la distante mari sau intr-un mediu cu mult zgomot si de
asemenea pentru cantat.
Suprasolicitarea corzilor vocale determina inflamatie de natura mecanica,
hiperemia mucoasei, hipersecretia mucoasei, hipotonicitatea musculaturii
laringelui, pareza musculaturii laringelui
Evolutia suprasolicitarii:
- hematoame submucoase
- ulceratii pe unul sau ambele aritenoide
- noduli fibromatosi (nodulii cantaretilor) cu localizare pe marginea libera a
corzilor vocale, la unirea treimii lor anterioare cu cele doua treimi posterioare
- polipi - proces hiperplazic inflamator circumscris, intotdeauna unilateral
Tabloul clinic
Fonoastenia (miastenia muschiului vocal), deci, voce ragusita,slaba, monotona,
tuse imperioasa
Tratament
Repaus vocal, asanarea focarelor de infectie invecinate, excizie, reeducare fizica.

BOLI PROFESIONALE PRIN SUPRASOLICITAREA ANALIZORULUI

VIZUAL

Etiologie
Factorul etiologic principal este excesu de effort al muschilor ce participa la
fenomenul de acomodatie si la fenomenul de convergenta, deci suprasolicitarea
analizorului vizual in segmentul sau periferi.
Factori etiologici favorizanti
Factorii care depind de organism sunt existenta unor vicii de refractie (mai ales
hipermetropia si presbiopia necorectate), alcoolul si varsta.
Factorii care depind de locul de munca sunt:
- Intensitatea luminoasa necorespunzatoare
- Prezenta luminiscentei (sclipirilor) in campul vizual
- lipsa uniformitatii iluminarii
- marimea detaliului
- ambianta cromatica
- distanta ochi - detaliu
- zgomot intens
Profesiunile expuse riscului, sunt: ceasornicar, desenator, microscopist, operatori
la tablourile de comanda, rectificator,etc.

Patogenie
Astenopatia care rezulta in urma suprasolicitarii poate fi acomodativa
(suprasolicitarea muschilor ciliari) sau de convergenta (suprasolicitarea muschilor
extrinseci oculari si ai muschilor ciliari).
Tabloul clinic
Clinic, aceasta suprasolicitare, poarta numele de astenopatie acomodativa.
Debutul bolii este bilateral, cu senzatii de arsura oculara, intepaturi si greutate in
globii oculari, urmate de dureri oculare, vedere incetosata, clipit palpebral
frecvent, congestie blefaro-conjunctivala, dublu contur al periferiei obiectelor
vazute, cefalee, vertij,crampamuschilor oculari (fenomenul este permanent, deci
si in repausul vizual),contractia musculaturii frontale.
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza celor trei elemente fundamentale ale
diagnosticului de boala profesionala.

Tratament
- Etiologic- corectarea factorilor favorizanti
- Patogenic - corectarea tulburarilor de refractie si de convergenta
- Simptomatic - combaterea simptomelor

Profilaxie
1) Masuri tehnico - organizatorice
Realizarea masurilor ergonomice corespunzatoare si a unui iluminat suficient
(conform NGPM/2002)
2) Masuri medicale:
- recunoasterea riscului de suprasolicitare vizuala
- examen medical la angajare (examen oftalmologic)
- control medical periodic