INOVARE ŞI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ

CAPITOLUL IX: Analiza capacităţii de inovare

Structură:

 Momentul 1: Ce este auditul de inovare?

 Momentul 2: Care sunt fazele auditului de inovare?

 Momentul 3: Care sunt formele auditului de inovare?

 Momentul 4: Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

 Momentul 5: Analiza capacităţii de inovare pe bază de scoruri

 Momentul 6: Evaluarea performanţei în inovare

MOMENTUL 1

Ce este auditul de inovare

Corectare
Creşterea capacităţii
Prin audit în general, se înţelege examinarea profesională prin care persoane competente, concurenţiale prin
corecţii asupra
managementului
independente colectează şi evaluează probe pentru a-şi forma o opinie asupra gradului de inovării

corespondenţă între cele observate şi anumite criterii prestabilite.

Auditul inovării este o analiză cuprinzătoare, sistematică a capacităţii de inovare a unei

firme, cu scopul principal de a îmbunătăţii această capacitate. Rezultatele
auditului
inovării

Noţiunea căutată pe Numărul de Numărul de

Limba de
Internet rezultate rezultate
căutare
(expresia exactă) (octombrie, 2010) (martie, 2014) Certificare
Stimulare a
proiectelor
Auditul inovării română 1 14 Atragere de fonduri
Solicitarea de fonduri
Atragere investitori
pentru dezvoltarea
Innovation audit engleză 15.100 Atragere de clienţi
de proiecte viitoare
20480 Creşterea notorietăţi
Innovationsaudit germană 5.380
MOMENTUL 2
Care sunt fazele auditului de inovare?

1. Măsurarea stării existente referitoare la

managementul inovării

I.
Evaluarea
2. Evaluarea stării existente
(de ex. prin scoruri, comparaţia starea
dorită-starea existentă, Benchmark,
comparaţie în raport cu timpul)

3. Identificarea şi clasificarea problemelor,

eventual o analiză amănunţită
II.
Stabilirea
măsurilor de
corecţie
4. Planificarea de măsuri pentru corecţie -
îmbunătăţirea managementului inovării

5. Implementarea măsurilor de corecţie

III.
Transpunerea
corecţiilor

6. Continuarea procesului de corecţie

MOMENTUL 2
Care sunt fazele auditului de inovare?
 Cât de inovativă este firma?
 Unde se situează firma în comparaţie
cu concurenţa?
1. Analiza capacităţii de inovare
Ø Instrument: Auditul inovării
§ Chestionare, liste de verificare
§ Tabloul cu scoruri al inovării
§ Benchmarking
 Care sunt factorii determinanţi care
 S-au bucurat de succes măsurile de
acţionează asupra capabilităţii de
corecţie adoptate?
inovare şi cum acţionează aceştia?
 Ce trebuie în continuare să se
 Ce este de făcut pentru a inova mai
corecteze?
repede, mai bine şi mai eficient?
2. Creşterea capacităţii de inovare 3. Evaluare şi corecţie
Cultura inovării
COmpetenţa
Procesul
și cunoștințe
Produsul
Strategie Marketing
Structura
Tehnologia &
Reţeaua
Managementul proiectului de inovare
Ø Instrument: Auditul inovării
Ø Instrument: Cardul inovării
§ Chestionare, liste de verificare
- Prezintă domeniile de îmbunătăţire a
§ Tabloul cu scoruri al inovării
capabilităţii de inovare
§ Benchmarking
MOMENTUL 3

Care sunt formele auditului de inovare?

Auditul poate să fie sub formă internă, externă şi chiar mixtă

Nr. Caracteristicile auditului intern Caracteristicile auditului extern

1. Realizare prin angajaţi proprii Realizare prin auditori externi, consultanţi

2. Cu ajutorul instrumentelor proprii, de ex. software dedicat Cu ajutorul interviurilor, discuţiilor cadru (workshops-uri)

Presupune vizitarea firmei

3. Anchetă standardizată cu chestionare sau anchetă online Colectarea de multe informaţii prin discuţii succesive

4. Costuri şi risipă de timp scăzute Costuri şi risipă de timp crescute

5. Sprijin prin experţi externi Folosirea cunoştinţelor experţilor

6. Poate avea un caracter subiectiv Are un caracter obiectiv

7. Datorită concentrării pe specificul firmei posibile scăpări prin Datorită standardizării scăzute eventuale probleme la compararea

standardizarea realizată firmelor

8. Posibil sprijin limitat la stabilirea obiectivelor de corecţie şi Numărul auditărilor limitat de resursele alocate de auditor

mai ales la faza de transpunere a corecţilor

9. Certificarea nu este posibilă Certificarea este posibilă prin neutralitatea şi obiectivitatea auditorilor
MOMENTUL 4, PASUL 1

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

Climatul inovării

1. Descrieţi afacerea în care sunteţi. Care sunt produsele principale (bunuri materiale şi/sau servicii)?
2. Este inovarea o parte fundamentală a filozofiei şi valorilor firmei? (Goffin, 2005)
3. Este înţeleasă nevoia de schimbare/inovare de către toţi cei din organizaţie?
4. Ce tipuri de inovaţii există în organizaţia dvs.? (British Standard, 1999)
5. Acordă top managementul timp suficient pentru sprijinirea tuturor formelor inovării? (Goffin, 2005)
6. Care este legătura formală dintre strategia inovării şi strategia firmei? (Tidd, 2002)
7. Cum a evoluat în ultimii 5 ani importanţa investiţiei în inovare?
8. Integrează strategia inovării toate domeniile inovării? (Goffin, 2005)
9. Care este forma de inovare principală în organizaţie? (Goffin, 2005)
10.Ce obiective sunt stabilite pentru inovare? Cum sunt stabilite? Pentru organizaţie ca întreg? Pentru departamente individuale
şi/sau procese? (Voss, 1993)
11.Cum sunt stabilite şi incluse obiectivele inovării în misiune, planurile şi strategiile organizaţiei?
12.Cât de bine este comunicată strategia inovării? (Tidd, 2002)
MOMENTUL 4, PASUL 2

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

Cultura creativităţii şi inovării

1. Declaraţia de misiune a organizaţiei menţionează cuvântul creativitate, inovare sau pe ambele?

2. Climatul general din departamentele organizaţiei sprijină procesul de generare a ideilor?
3. Organizează toate departamentele, în mod regulat, instruire sau exerciţii de generare a ideilor cu scopul de a rezolva
probleme şi/sau identifica oportunităţi? (Majaro, 1991)
4. Top managementul este implicat şi interesat de procesul generării ideilor? (Majaro, 1991)
5. Cunosc angajaţii din toate departamentele cum şi cui pot înainta ideile lor? (Majaro, 1991)
6. Există în fiecare departament un sistem pentru selectarea şi evaluarea ideilor?
7. Încurajează activ managementul comunicarea şi proliferarea ideilor între diferitele niveluri ale organizaţiei, departamente şi
unităţi de operare? (Majaro, 1991)
8. Cum se potrivesc ideile creative cu capacităţile tehnologice pentru a genera produse noi şi pentru a îmbunătăţi produsele
existente? (Voss, 1993)
9. Structura organizatorică sprijină sau inhibă inovarea? (Tidd, 2002)
10.Este încurajat şi recompensat comportamentul inovator şi întreprinzător al angajaţilor? (Voss, 1993)
MOMENTUL 4, PASUL 3

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

3. Nivelurile creativităţii în organizaţie

1. Ariile funcţionale participă cu soluţii creative la procesul de inovare din firmă? (Majaro, 1991)
2. Cum îşi protejează proprietatea intelectuală organizaţia?
a. Prin patente?
b. Prin alte mijloace? (British Standard, 1999)

4. Managementul cunoştinţelor
1. Există mecanisme formale pentru a învăţa şi a împărtăşi cunoştinţe?
2. Cum funcţionează ele? (Tidd, 2002)
3. Cât de departe căutăm să învăţăm din experienţele altora în managerierea inovaţiei? În cadrul sectorului nostru? În afara
sectorului nostru? (Tidd, 2002)
4. Cum învăţăm din proiecte şi transformăm aceasta într-o practică viitoare? (Tidd, 2002)
5. Cât de bine sunt distribuite cunoştinţele în organizaţie? (Tidd, 2002)
6. Are organizaţia oportunitatea de a învăţa din experienţele împărtăşite de alte organizaţii?
7. Cum învaţă organizaţia din greşeli? (British Standard, 1999)
8. Sunt încurajaţi angajaţii pentru a explora noi discipline?
MOMENTUL 4, PASUL 4

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

5. Reţeaua inovării

1. Desfăşoară organizaţia parteneriate cu terţii? (British Standard, 1999)

2. Cuprinde organizaţia toate persoanele şi organizaţiile importante într-o reţea a inovării? (Tidd, 2002)
3. Caută organizaţia să dezvolte şi să menţină reţele de cunoştinţe formale şi informale? (Tidd, 2002)
4. Care sunt sursele externe din care învaţă activ în mod curent organizaţia? Sunt aceste relaţii suficient utilizate? (Tidd, 2002)
5. Are organizaţia criterii clare pentru identificarea şi selectarea partenerilor potenţiali de alianţă?
6. Furnizorii sunt aleşi în funcţie de obiectivele organizaţiei? (Tidd, 2002)
7. Are organizaţia politici clare pentru tehnologia brevetată în interiorul sau exteriorul organizaţiei?
8. Sunt relaţiile cu clienţii utile pentru proiectarea tehnologiei? (Voss, 1993)
MOMENTUL 4, PASUL 5

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

6. Marketingul inovării

6.1. Mediul firmei

1. Caracterizaţi mediul de afaceri. Ce schimbări externe majore au avut impact asupra afacerii dvs. în ultimii 5 ani?
2. Cine a determinat inovarea în sectorul dvs.?
3. Cum monitorizează organizaţia mediul său de afaceri pentru a identifica tendinţele de evoluţie majore şi factorii care
influenţează piaţa? (Voss, 1993)
4. Foloseşte organizaţia tehnici şi scenarii pentru a ajuta la identificarea tendinţelor în viitor?
5. Ce oportunităţi de inovare potenţială derivă din evoluţia mediului naţional (local)? (Tidd, 2002)

6.2. Concurenţa
1. Monitorizează organizaţia permanent piaţa pentru a identifica punctele tari şi slabe ale concurenţei din punct de vedere al
clientului? Cum este acest lucru realizat? (Voss, 1993)
2. Monitorizează organizaţia capacităţile tehnice ale concurenţilor săi? (Voss, 1993)
3. Cum se compară organizaţia cu concurenţa din punct de vedere al produsului, preţului, calităţii, livrării, nivelului şi alcătuirii
cercetării-dezvoltării şi patentelor? (Tidd, 2002)
4. Există un benchmarking sistematic al produsului? (Voss, 1993)
MOMENTUL 4, PASUL 6

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

6.3. Clienţii

1. Pe baza căror criterii clienţii dvs. evaluează valoarea creată pentru ei de firma dvs. prin produsele sale?
2. Cum creează firma dvs. valoare pentru clienţi prin activităţile de inovare?
3. Sunt realizate sondaje ale clientului? Ce formă iau acestea? Obţine organizaţia răspuns de la personalul din vânzări, service şi
post-vânzări? (Voss, 1993)
4. Există mecanisme care să permită obţinerea părerilor clienţilor în ceea ce priveşte procesul inovării? Care sunt aceste
mecanisme? (Voss, 1993)
5. Organizaţia construieşte şi menţine relaţii cu clienţii pentru a obţine informaţii asupra nevoilor şi oportunităţilor? (Voss, 1993)
6. Este realizată o analiză a ciclului experienţei client-produs? (British Standard, 1999)
MOMENTUL 4, PASUL 7

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

6.4. Mixul de marketing

1. Cât de des este planul de marketing analizat şi schimbat?

2. Este întreprinsă în mod regulat cercetarea şi analiza de piaţă detaliată? (Voss, 1993)
3. Sunt monitorizate permanent toate elementele mixului de marketing în comparaţie cu performanţa proprie şi cu concurenţa?
4. Au fost dezvoltate şi implementate abordări inovative în distribuţie şi vânzări? (Voss, 1993)
5. Este distribuţia organizaţiei creativă comparativ cu cea a concurenţilor principali? (Majaro, 1991)
6. A fost îmbunătăţit raportul cost-profit al campaniilor promoţionale în ultimii ani? (Majaro, 1991)
7. Dezvoltă organizaţia propriile idei promoţionale în loc să se bazeze pe agenţii de specialitate?

7. Managementul tehnologiei

1. Care sunt competenţele tehnologice şi unde sunt ele localizate în firmă? (Tidd, 2002)
2. Care sunt oportunităţile şi ameninţările potenţiale care rezultă din progresele în tehnologii cheie?
3. Apar tehnologii care să permită obţinerea unui avantaj concurenţial viitor? (Voss, 1993)
MOMENTUL 4, PASUL 8

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

8. Inovarea procesului

1. Cum sunt concepute şi dezvoltate procese operaţionale noi? (Voss, 1993)

2. Există legături puternice între dezvoltarea produsului şi procesului. Sunt acestea folosite pentru a genera avantaj concurenţial
durabil? (Voss, 1993)
3. Sunt căutate activ informaţii asupra tehnologiei procesului nou şi sunt testate procese noi pentru a câştiga experienţă?
4. Care este procesul pentru asigurarea implementării efective a tehnologiei noi? (Voss, 1993)
5. Sunt echipele de lucru încurajate să identifice oportunităţi pentru îmbunătăţirea procesului?
6. Cum determină organizaţia momentul în care procesele necesită modernizare? (Voss, 1993)
7. Echipele pentru implementare stau împreună în producţie pentru a asigura învăţarea şi îmbunătăţirea? Există implicarea
activă a furnizorilor? (Voss, 1993)
8. Se potriveşte alegerea tehnologiei procesului nou cu resursele disponibile?
9. Cum este asigurată calitatea în procesul de proiectare şi ce metode sunt folosite pentru a analiza şi îmbunătăţii calitatea
procesului inovării? (Voss, 1993)
10.Poate da departamentul de producţie exemple de îmbunătăţire creativă a calităţii? (Majaro, 1991)
11.Este încurajat personalul de operare să descopere şi să analizeze procedurile de control a calităţii folosite de către concurenţi?
MOMENTUL 4, PASUL 9

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

9. Resurse umane

1. Cum sunt identificate abilităţile oamenilor pentru creativitate şi inovare? Cum sunt traduse aceste abilităţi în recrutare,
instruire şi dezvoltare ? (Voss, 1993)
2. Organizaţia asigură instruire pentru personal cu privire la abilităţile legate de inovare?
3. Ce proceduri sunt utilizate pentru recrutarea, dezvoltarea, evaluarea şi recompensarea resurselor umane implicate în
inovare? (Voss, 1993)
4. A fost inovativ departamentul de resurse umane în domeniul recrutării şi procedurilor de selecţie?
5. În general, există pachete stimulative pentru inovare? A recomandat departamentul de resurse umane componente non
financiare în pachete pentru stimularea creativităţi? (Majaro, 1991)
6. Au făcut paşi importanţi toate departamentele pentru a creşterea productivităţii?
7. Există preocupare pentru dezvoltarea managerilor de proiect competenţi?
8. Ce statut, influenţă şi responsabilităţi au managerii de proiect în organizaţie? (Voss, 1993)
9. Este funcţia de personal activă în sprijinul managementului schimbării în cadrul organizaţiei?
MOMENTUL 4, PASUL 10

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

10. Echipa de proiect

1. Are organizaţia echipe dedicate pentru dezvoltarea produsului? (Voss, 1993)

2. Sunt echipele mult-disciplinare? (Voss, 1993)
3. În ce măsură sunt echipele şi liderii lor responsabili de produs de la început până la sfârşit?
4. Ce autoritate au echipele în luarea deciziilor? (Voss, 1993)
5. Cât de devreme sunt stabilite echipele? (Voss, 1993)
6. Sunt utilizate structuri diferite de managementul proiectelor pentru proiecte diferite? (Tidd, 2002)
7. Investeşte organizaţia în dezvoltarea echipei? (Tidd, 2002)
8. Este comunicarea eficientă? Funcţionează în cele două moduri orizontal şi vertical? (Tidd, 2002)
MOMENTUL 4, PASUL 11

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

11. Instrumente pentru inovare

1. Este larg răspândită utilizarea instrumentelor adecvate pentru surprinderea nevoilor clientului şi pentru a se asigura
eficacitatea proiectării produsului şi procesului? (Voss, 1993)
2. Organizaţia foloseşte sisteme informatice pentru a promova schimbul de informaţii în sprijinul procesului inovării?
3. Organizaţia utilizează sisteme precum CRM, CAD, CAM, CIM, sisteme de managementul datelor de produs şi simularea
procesului? (Voss, 1993)
4. Sunt instrumente folosite pentru a accelera dezvoltarea produsului şi îmbunătăţi proiectului? Cum se realizează acestea?
5. Cum contribuie utilizarea instrumentelor la obţinerea dezvoltării produsului mai repede şi mai eficace? (Voss, 1993)

12. Finanţarea inovării

1. Reflectă sistemul de raportare financiară al organizaţiei inovarea ca o investiţie mai degrabă decât un cost?
2. Care sunt politicile pentru finanţarea cercetării-dezvoltării, inovare şi alte achiziţii tehnologice?
3. Care sunt politicile pentru finanţarea produsului sau dezvoltarea procesului? (Voss, 1993)
4. Care este bugetul organizaţiei pentru dezvoltarea de noi produse? (British Standard, 1999)
5. Cât de mult din acest buget este alocat produselor din ultima generaţie? (British Standard, 1999)
6. Există flexibilitate pentru finanţarea ideilor inovatoare care apar în afara programelor de dezvoltare?
7. Cum sunt evaluate cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea şi inovarea? (Tidd, 2002)
MOMENTUL 4, PASUL 12

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

Stabilirea priorităţilor: selectarea şi managementul de portofoliu

1. Există un sistem pentru selectarea şi evaluarea ideilor în organizaţie? (Majaro, 1991)

2. Cum se realizează alegerile între diferite oportunităţi pentru produse noi şi îmbunătăţite?
3. Dacă organizaţia dezvoltă funcţiunea de cercetare-dezvoltare sau finanţează dezvoltarea din afară, care sunt procedurile
pentru selectarea proiectului, analiza riscului şi alocarea resurselor?
4. Este disponibilă finanţarea pentru proiecte de dezvoltare neplanificate? (Voss, 1993)
5. Sunt făcute alegeri explicite pentru a hotărî între cercetare-dezvoltare internă, licenţe, parteneriate şi legături externe? Cum
sunt făcute aceste alegeri? (Voss, 1993)
6. Este considerat satisfăcător numărul inovaţiilor produse de organizaţie? (Majaro, 1991)
7. Există un echilibru între proiectele cu adevărat inovative şi îmbunătăţirea produsului? (Gama, 2002)
MOMENTUL 4, PASUL 13

Analiza capacităţii de inovare pe bază de întrebări

14. Performanţa/rezultatului inovării

1. Măsuraţi numărul ideilor generate?

2. Măsuraţi numărul inovaţiilor rezultate/implementate?
3. Măsuraţi contribuţia inovaţiilor la performanţa/rezultatul global al afacerii?
4. Cum măsoară managementul performanţa/rezultatul inovării? (Voss, 1993)
5. Care sunt tendinţele şi nivelele actuale de performanţă/rezultat al inovării produsului şi procesului?
6. Care sunt indicatorii pentru identificarea satisfacţiei/insatisfacţiei clientului? (Voss, 1993)
7. Care sunt rezultatele comparaţiei nivelelor performanţei cu acele ale concurenţilor principali?
8. Reflectă măsurările performanţei/rezultatului strategia? Sunt ele simple, corespunzătoare şi valide?
9. Există îmbunătăţiri în ceea ce priveşte competitivitatea organizaţiei, cota de piaţă şi profitabilitatea care se datorează
inovării? (Voss, 1993)
MOMENTUL 5, PASUL 1

Analiza capacităţii de inovare pe bază de scoruri

Scorcard-ul inovării este un mecanism simplu pentru identificarea şi remedierea aspectelor deficitare ce ţin de managementul
inovării din cadrul unei firme, urmărind îmbunătăţirea performanţelor globale ale firmei. Beneficiile obţinute de firme din evaluarea
capacităţii de inovare pe baza scorurilor sunt diverse:
Ø Capacitatea de inovare este prezentată sub formă numerică, ca o sumă de scoruri;

Ø Scorul calculat pentru o firmă poate fi comparat cu scorurile obţinute de alte firme;

Ø Transparenţa asupra punctelor tari şi slabe ale capacităţii de inovare

Ø Schimbările câtorva scoruri de-a lungul unei perioade de timp oferind informaţii despre o dezvoltare globală a capacităţii de
inovare, atât pentru firmă în ansamblu cât şi pentru anumite domenii importante în managementul inovării;

Ø Îmbunătăţirea comunicării interne şi posibilitatea de a folosi rezultatele atunci când se comunică cu terţe părţi precum
clienţi, parteneri, investitori sau media, arătând capacitatea competitivă a firmei;

Ø Permite realizarea procedeului de benchmarking.

MOMENTUL 5, PASUL 2

Analiza capacităţii de inovare pe bază de scoruri

Pasul 1:
Acordarea de scoruri pentru fiecare criteriu şi calcularea scorului
ponderat pentru fiecare criteriu

Scorul Ponderea Scorul

Criteriul criteriului ponderat
1 2 3 4 5 Σ=1
Criteriul 1

Criteriul 2

...................
Σ
Pasul 2:
Strategia inovării Însumarea scorurilor
ponderate ale criteriilor
Ponderea dimensiunii pentru fiecare dimensiune
şi determinarea ponderilor
Scorul ponderat dimensiunilor

Procesul inovării Desfăşurarea resurselor

Ponderea dimensiunii Ponderea dimensiunii

Scorul ponderat Scorul ponderat

Scorul inovării

Σ
Cultura inovării Organizarea inovării

Ponderea dimensiunii Ponderea dimensiunii

Scorul ponderat Scorul ponderat

Pasul 3:
Însumarea scorurilor
ponderate pentru fiecare
dimensiune şi Procedeul de benchmarking
determinarea scorului
inovării Procesul inovării
Pasul 5:
Strategia inovării Stabilirea zonelor
de îmbunătăţire a
Desfăşurarea resurselor managementului
inovării
Organizarea inovării
Pasul 4:
Compararea cu o firmă Cultura inovării
concurentă sau cu media
pe branşă -benchmarking
FACTORUL ANALIZAT / CRITERIILE ANALIZATE 0 1 2 3 4 5

CULTURA INOVĂRII
 Capacitatea managementului de organizare a procesului de învăţare şi de acumulare de cunoştinţe
 Poziţia faţă de schimbare
 Poziţia inovării în sistemul de valori al firmei
 Gradul de recunoaştere al angajaţilor cu potenţial şi rezultate notabile în procesul de inovare şi învăţare
 Orientarea angajaţilor în managementul inovării
 Calitatea spiritului de echipă
 Comunicarea în întreprindere
 Gradul de formalizare şi reglementare al managementului inovării

ORGANIZAREA INOVĂRII
 Armonizarea structurii organizatorice cu cerinţele managementului inovării
 Importanţa organizării pe proiecte pentru derularea proiectelor de inovare
 Rolul echipelor interdisciplinare în derularea proiectelor de inovare
 Existenţa unei imagini unitare asupra purtătorilor de know-how, competenţelor şi procesului de inovare
 Împărţirea de sarcini şi responsabilităţi în managementul inovării
 Atitudinea managementului cu privire la managementului inovării
 Configurarea şi coordonarea unităţilor organizatorice implicate în procesul de inovare

STRATEGIA INOVĂRII
 Existenţa unei strategii a inovării în firmă
 Modalitatea de formulare a strategiei inovării
 Importanţa strategiei inovării în firmă
 Gradul de detaliere al strategiei de inovare în firmă
 Prioritatea măsurilor care vizează obţinerea de avantaje competitive prin inovare
 Potenţialul inovaţional al competenţelor centrale
 Dezvoltarea unei platforme pentru obţinerea de succese în inovare
 Îndeplinirea obiectelor de inovare

DESFĂŞURAREA RESURSELOR
 Organizarea şi procesele pentru managerierea calificării angajaţilor, cunoştinţelor şi competenţelor
 Gradul de calificare al angajaţilor în managementul inovării
 Angajarea persoanelor implicate în inovare
 Includerea know-how-ului extern de la furnizori, parteneri, institute de cercetare
 Mărimea şi organizarea reţelei de relaţii cu experţii
 Politica financiară a firmei
 Importanţa şi alocarea bugetului inovării
 Volumul de finanţare şi sursele de finanţare

PROCESUL INOVĂRII
 Existenţa unui proces de inovarea curent
 Calitatea procesului de inovare
 Căutarea, organizarea şi alegerea ideilor cu potenţial
 Rolul de stimulare al factorilor externi asupra realizării proceselor de inovare
 Interacţiunile dintre ariile funcţionale implicate în procesul de inovare
 Gradul de control al managerului de proiect asupra resurselor implicate
 Importanţa marketingului în procesul de inovare
 Îndeplinirea obiectivelor de inovare prin procesul de inovare

= Firma analizată = Competitorul

MOMENTUL 6, PASUL 1

Evaluarea performanţei in inovare

Procesul de inovare poate fi privit ca un sistem complex, cu intrări, procese şi ieşiri. Ca intrări în sistem se regăsesc persoane,
informaţii, materii prime, echipamente şi dotări, cerinţe, capital etc. Succesul inovării depinde de calitatea intrărilor. Ieşirile se împart
în ieşiri directe şi indirecte (rezultate). Ca ieşiri directe se poate vorbi de produse, procese, patente, cunoştinţe, publicaţii. Ieşirile
indirecte, rezultatele inovării, sunt reducerea costurilor, creşterea cifrei de afaceri, îmbunătăţirea produselor şi proceselor.

C&D IEŞIRI INDIRECTE

INTRĂRI IEŞIRI DIRECTE REZULTATE
- Cercetare SISTEM PRIMIRE
- Dezvoltare
- Persoane - Testare - Produse - Marketing
- Stabilirea domeniului
- Informaţii - Raport produs - Procese - Planificare - Reducerea
de căutare
- Materii prime - Patente - Producţie costurilor
- Generarea ideiii
- Echipamente - Cunoştinţe - Activităţi - Creşterea cifrei
- Alegerea ideii
- Cerinţe specifice - Publicaţii - Procese de afaceri
- Întocmirea planului
- Bani Măsurare şi reglare internă - Îmbunătăţirea
produselor
- Îmbunătăţirea
Măsurare ieşiri directe şi reglare proceselor
- Reducerea
reclamaţiilor
Măsurare ieşiri indirecte (rezultate) şi reglare

Examinarea
pieţei şi a Decizia de proiect Dezvoltare de produs
tehnologiei

Controlul operaţional al
Controlul strategic al inovării
inovării

Managementul C&D
MOMENTUL 6, PASUL 2

Evaluarea performanţei in inovare

Cei care mijlocesc / care dau posibilitatea

 Resursa umană
 Resursa materială
 Resursa informaţională
 Suportul relaţional
 Resursa financiară

Activităţile firmei
 Generarea şi aplicarea ideilor
 Inovarea de produs
Dimensiunile inovării
 Inovarea de proces
 Inovarea organizatorică
 Inovarea de marketing
 Inovarea văzută ca proiect
 Colaborări

Ieşirile
 Proprietatea intelectuală
 Imaginea externă
 Focalizare pe client
 Performanţa financiară a activităţii de CDI
 INDICATORII CERCETĂRII DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII LA NIVEL DE FIRMĂ

I. CEI CARE MIJLOCESC / CARE DAU POSIBILITATEA

Unitatea de timp la care se face raportarea este ultimul an
1. Resursa umană
1.1. Numărul angajaţilor implicaţi în cercetare-dezvoltare şi inovare (C-D-I)
1.2. Numărul angajaţilor cu pregătire în C-D-I
1.3. Numărul de ore alocate documentări
1.4. Media de vârstă a angajaţilor
1.5. Numărul angajaţilor cu rezultate în C-D-I
1.6. Numărul de participări la conferinţe, seminarii ştiinţifice
1.7. Numărul de ore de perfecţionare pe angajat
1.8. Timpul mediu în care o persoană ocupă acelaşi post
1.9. Fluctuaţia personalului
1.10. Nivelul de educaţie al angajaţilor
2. Resursa materială
2.1. Numărul echipamentelor folosite în C-D-I
2.2. Suprafaţa spaţiilor de lucru disponibile C-D-I (birouri, laboratoare, biblioteci / nr.
salariaţi
3. Resursa informaţională
3.1. Numărul de licenţe cumpărate
3.2. Numărul de proiecte anterioare finalizate
3.3. Numărul de abonamente la materiale scrise (reviste, cărţi de specialitate ) şi Internet
3.4. Numărul de calculatoare raportat la numărul angajaţilor
4. Suportul relaţional
4.1. Numărul de proiecte derulate cu entităţi externe
4.2. Numărul de întâlniri avute cu entităţi externe
4.3. Numărul de clienţi cheie implicaţi în proiecte anterioare
4.4. Numărul de furnizori cheie implicaţi în proiecte anterioare
5. Resursa financiară
5.1. Valoarea bugetului alocat C-D-I
5.2. Ponderea investiţiilor în C-D-I din total investiţii
5.3. Valoarea cheltuielilor cu achiziţii de licenţe
5.4. Valoarea cheltuielilor cu achiziţia de tehnologii/numărul tehnologiilor achiziţionate
5.5. Costurile medii de perfecţionare pe angajat
5.6. Mărimea bugetului alocat cercetării pieţei
5.7. Mărimea bugetului alocat comunicării
5.8. Mărimea bugetului alocat comercializării noilor produse
5.9. Mărimea capitalului de risc
II. ACTIVITĂŢILE FIRMEI
Unitatea de timp la care se face raportarea este ultimul an
6. Generarea şi aplicarea ideilor
6.1. Numărul de sugestii de îmbunătăţire primite pe angajat
6.2. Durata de prelucrare a sugestiilor de îmbunătăţire
6.3. Numărul de sugestii implementate raportat la numărul de sugestii primite
6.4. Numărul de idei de produse/procese noi generate în cadrul firmei
6.5. Numărul de idei de produse/procese obţinute din afara firmei
6.6. Numărul de idei de produse/procese importate asupra cărora s-a acţionat în cadrul firmei
6.7. Durata de la generarea ideii unui nou produs/proces până la lansare
7. Inovarea de produs
7.1. Numărul de prototipuri realizate
7.2. Numărul de produse noi realizate
7.3. Numărul de produse modernizate
7.4. Numărul de modificări suportate de produs după ,,seria zero”
7.5. Numărul de noi aplicaţii ale produsului
7.6. Timpul necesar pentru a lansa un nou produs pe piaţă
7.7. Timpul necesar pentru dezvoltarea unui produs existent
7.8 Timpul de răspuns la cererea de realizare a unui nou serviciu
7.9. Durata ciclului de viaţă a produsului
7.10. Durata ciclului de viaţă a serviciului
7.11. Gradul de înnoire a produselor, serviciilor şi tehnologiilor
8. Inovarea de proces
8.1. Numărul de corecţii aplicate ulterior procesului
8.2. Numărul de echipamente noi achiziţionate şi instalate
8.3. Numărul proceselor tehnologice noi sau sensibil îmbunătăţite
8.4. Numărul proceselor tehnologice sensibil îmbunătăţite
8.5. Numărul metodelor noi de aprovizionare introduse
8.6. Productivitatea pe angajat
9. Inovarea organizatorică
9.1. Numărul modificărilor suportate de structura organizatorică care s-au dovedit eficiente
9.2. Numărul metodelor noi de management utilizate în scopul îmbunătăţirii folosirii
cunoştinţelor acumulate, a calităţii bunurilor şi serviciilor sau a eficienţei muncii
9.3. Numărul metodelor noi de instruire a personalului
9.4. Numărul de metode ce au vizat îmbunătăţirea condiţiilor de muncă
10. Inovarea de marketing
10.1. Numărul de concepte sau metode de vânzare noi introduse
10.2. Numărul de concepte sau metode de vânzare semnificativ îmbunătăţite pentru creşterea
cererii de bunuri şi servicii
10.3. Numărul de pieţe noi penetrate
10.4. Numărul pieţelor noi create
10.5. Numărul canalelor de distribuţie noi utilizate
11. Inovarea văzută ca proiect
11.1. Numărul de proiecte începute
11.2. Numărul de proiect nefinalizate
11.3. Numărul de proiecte finalizate în raport cu cele începute
11.4. Durata medie de realizare a proiectelor
11.5. Abaterea medie a termenelor de realizare a proiectelor faţă de termenele impuse
11.6. Abaterea medie a costurilor planificate faţă de costurile realizate
12. Colaborări
12.1. Numărul de vizite primite din partea persoanelor de conducere ale clienţilor
12.2. Numărul de propuneri de îmbunătăţire primite din partea clienţilor
12.3. Numărul de vizite primite din partea persoanelor de conducere ale furnizorilor

III. IEŞIRILE
Unitatea de timp la care se face raportarea este ultimul an
13. Proprietatea intelectuală
13.1. Numărul de brevete obţinute de firmă
13.2. Numărul de brevete valorificate
13.3. Numărul total de mărci înregistrate
13.4. Numărul total de mărci valorificate
14. Imaginea externă
14.1. Numărul de referiri în mass-media cu privire la dezvoltări noi în cadrul firmei
14.2. Numărul de articole şi lucrări tehnico-ştiinţifice publicate
14.3. Numărul de participări la competiţii externe şi de premii obţinute
14.4. Numărul de persoane recunoscute şi premiate pentru contribuţii individuale sau colective
la inovare
15. Focalizare pe client
15.1. Reducerea numărului de reclamaţii
15.2. Timpul mediu de prelucrare a reclamaţiilor clienţilor
15.3. Numărul de clienţi noi
15.4. Vânzarea către clienţi noi
15.5. Profiturile realizate prin vânzări către clienţi noi
16. Performanţa financiară a activităţii de CDI
16.1. Venituri din produse şi servicii noi
16.2. Reducerea costurilor prin inovarea de produs
16.3. Reducerea costurilor prin inovarea de proces
16.4. Reducerea costurilor prin inovarea organizatorică
16.5. Reducerea costurilor prin inovarea de marketing
16.6. Economii de costuri datorate sugestiilor angajaţilor
16.7. Veniturile din segmentele noi de piaţă
16.8. Veniturile din pieţele geografice (naţionale şi internaţionale) noi
16.9. Contribuţia produselor noi la cifra de afaceri
16.10. Raportul Cash-Flow din inovări/Costurile cu inovările
16.11. Raportul Cifra de afaceri din inovări/Costurile cu inovările
16.11. Cifra de afacere
16.12. Profitul