Sunteți pe pagina 1din 7

Analiza potenţialului uman

1. Analiza dinamicii şi structurii potenţialului uman


2. Analiza utilizării potenţialului uman
2.1. Caracterizarea generală a productivităţii muncii
2.2. Analiza factorială a potenţialului uman
2.3. Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman

1. Analiza dinamicii şi structurii potenţialului uman

a) modificarea absolută a numărului de personal:


N p1 / 0  N p 1  N p 0
b) modificarea absolută a numărului de personal operativ:
N  N op  N op
op1/ 0 1 0
c) ponderea personalului operativ în total personal:
Nop
g n  N  100
p

2. Analiza utilizării potenţialului uman

2.1. Caracterizarea generală a productivităţii muncii


s
a) productivitatea anuală pe salariat - W a :
s CA
Wa  , unde CA = cifra de afaceri, N p = numărul de personal (salariaţi).
Np
s
b) productivitatea zilnică pe salariat - W z :
s
Wa s
W  z
Z , unde Z= numărul de zile lucrate
op
c) productivitatea anuală pe salariat operativ - W a :
op CA
Wa 
N op N op
, unde = numărul de salariaţi operativi (personal operativ)
op
d) productivitatea zilnică pe salariat operativ - W z :
op
op Wa
Wz 
Z
Notă: Pentru fiecare din cei 4 indicatori de productivitate se poate calcula un indice de creştere,
conform relaţiei:
W1
I   100
W W0

2.2. Analiza factorială a potenţialului uman


A) Un prim model, subliniază legătura între timpul de muncă şi productivitatea
anuală (vânzarea medie anuală) pe salariat, astfel:
s s
W a  Z W z

unde: Z = numărul de zile lucrate (factor cantitativ);


s
W z  productivitatea zilnică (vânzarea medie zilnică) pe un salariat (factor calitativ).

B) Al doilea model, abordează productivitatea muncii prin prisma legăturii ei cu gradul de


înzestrare tehnică a personalului angajat.
CA
Was 
Np
, dar introducând în relaţie mijloacele fixe utilizate, şi mai mult, mijloacele fixe
active, vom obţine:
s CA CA F F CA F CA Fa
Wa         
Np Np F Np F N p F Fa
F F CA
  a  g t  g f  CA Fa
N p F Fa
s
W a  g t  g f  CA Fa

noua relaţie fiind corectă atât matematic, cât şi economic pentru că:
gt = gradul de înzestrare tehnică pe salariat (factor cantitativ);
gf
= ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe ale întreprinderii (factor de
structură);
CA Fa = eficienţa utilizării mijloacelor fixe active, exprimată prin cifra de afaceri (volumul
vânzărilor obţinute) la 1 leu mijloace fixe active utilizate (factor calitativ).

C) Un alt model, abordează productivitatea muncii prin prisma legăturii ei cu structura


salariaţilor:
s CA
W a 
Np
, dar introducând în relaţie personalul operativ, vom obţine:
sCA CA N op N op CA op
W a      gn W a
N p N p N op N p N op
s op
W a  gn W a
unde:
g n = ponderea personalului operativ în total salariaţi (factor de structură);
op
Wa = productivitatea anuală pe salariat operativ (factor calitativ).

2.3. Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman

P P CA CA P s
Pas       W a  RRC
Np Np CA N p CA
s
Ps  W a  R
a RC
unde:

2
P s = profitul anual pe salariat;
a
s
W a = productivitatea anuală pe salariat (factor cantitativ);
R = rata rentabilitatii comerciale (factor calitativ).
RC

Aplicaţii rezolvate
s s
W a  Z W z

unde: Z = numărul de zile lucrate (factor cantitativ);


s
W z  productivitatea zilnică (vânzarea medie zilnică) pe un salariat (factor calitativ).

Indicatori 0 1
Cifra de afaceri – CA (mii lei) 1.000 2.500
Număr de personal – Np (sal.) 50 100
Timpul lucrat – Z (zile lucrate) 250 200
Se cere:
a) să se analizeze factorial (cantitativ) productivitatea muncii în funcţie de
timpul efectiv lucrat, folosindu-se modelul: W as  Z  W sz
b) să se analizeze calitativ (explice) şi să se propună măsuri pentru creşterea
productivităţii muncii.

Rezolvare:
Indicatori 0 1
Cifra de afaceri – CA (mii lei) 1.000 2.500
Numărul de personal – Np (sal.) 50 100
Timpul lucrat – Z (zile lucrate) 250 200
Productivitatea anuală pe salariat – W sa : 20 25
s CA
Wa  (mii lei/salariat)
Np
Productivitatea zilnică pe salariat – W sz : 0,08 0,125
s
s W a (mii lei/salariat)
Wz 
Z

a) modificarea fenomenului analizat:


s s s
 W a1 / 0  W a1  W a 0  25 – 20 = 5 mii lei/sal.
b) cuantificarea influenţei factorilor:

(1) în funcţie de numărul de zile lucrate:


s ( Z) s s
Wa  Z1  W z 0  Z0  W z 0 
= 200 x 0,08 – 250 x 0,08 = 16 – 20 = – 4 mii lei/sal.
(2) în funcţie de productivitatea zilnică pe un salariat:

3
s
s (W z ) s s
Wa  Z1  W z1  Z1  W z 0 
= 200 x 0,125 – 200 x 0,08 = 25 – 16 = 9 mii lei/sal.

Z –4 mii lei/sal.
s
Wa
+5mii s
lei/sal. W z +9 mii lei/sal.
s
s s (Z ) s (W z )
W a  W a  W a
Comentariu:
s
W a (productivitatea anuală pe salariat) a crescut în intervalul analizat cu 5mii lei,
respectiv de la 20 mii lei/sal. în perioada 0 la 25 mii lei/sal. în perioada 1. Această evoluţie este
s
apreciată ca favorabilă pentru firmă întrucât W a este un indicator de efecte (de rezultate).
s
Asupra W a acţionează 2 factori direcţi:
- Z (numărul de zile lucrate), factor cantitativ;
- W sz (productivitatea zilnică pe salariat), factor calitativ.
Z a scăzut de la 250 zile în perioada de bază la 200 zile în perioada curentă, acţionând
s
nefavorabil asupra W a care scade cu 4 mii lei/sal.
s
W a a crescut de la 0,08 mii lei/sal. în perioada 0 la 0,125 mii lei/sal. în perioada 1,
s
influenţând favorabil fenomenul analizat ( W a ) care creşte cu 9 mii lei/sal.
.....................................................................................................................................
Was  g t  g f  CA Fa
unde:
gt = gradul de înzestrare tehnică pe salariat (factor cantitativ);
g f = ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe ale întreprinderii (factor de
structură);
CA Fa = eficienţa utilizării mijloacelor fixe active, exprimată prin cifra de afaceri (volumul
vânzărilor obţinute) la 1 leu mijloace fixe active utilizate (factor calitativ).
Aplicaţie:
Indicatori 0 1
Cifra de afaceri – CA (mii lei) 1.000 2.500
Mijloacele fixe – F (mii lei) 400 500
Mijloacele fixe active – Fa (mii lei) 200 400
Numărul de personal – Np (sal.) 50 100

Rezolvare:

Indicatori 0 1
Cifra de afaceri – CA (mii lei) 1.000 2.500
Mijloacele fixe – F (mii lei) 400 500
Mijloacele fixe active – Fa (mii lei) 200 400
Numărul de personal – Np (sal.) 50 100
Productivitatea anuală pe salariat – W sa : 20 25

4
s CA
Wa 
N p (mii lei/sal.)
Gradul de înzestrare tehnică pe salariat – g t :
F 8 5
gt  (mii lei/sal.)
Np
Ponderea mijloacelor fixe active în total mijloacelor fixe – g f :
0,5 0,8
F
gf = a (50%) (80%)
F
Cifra de afaceri la 1 leu mijloace fixe active – CA Fa :
CA 5 6,25
CA Fa = Fa (lei)

a) modificarea fenomenului analizat:


s s s
W a1/ 0  W a1  W a 0 = 25 – 20 = 5 mii lei/sal.

b) cuantificarea influenţei factorilor:

(1) în funcţie de gradul de înzestrare tehnică pe salariat:


s (g t )
Wa  g t1  g f 0  CA Fa 0  g t 0  g f 0  CA Fa 0  5  0,5  5  8  0,5  5 
=12,5 – 20 = - 7,5 mii lei/sal.

(2) în funcţie de ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe:


s (g f )
Wa  g t1  g f 1  CA Fa 0  g t1  g f 0  CA Fa 0  5  0,8  5  5  0,5  5 
= 20 – 12,5 = 7,5 mii lei/sal.

(3) în funcţie de cifra de afaceri la 1 leu mijloace fixe active:


s ( CA Fa )
Wa  g t1  g f 1  CA Fa1  g t1  g f 1  CA Fa 0  5  0,8  6,25  5  0,8  5  25  20 
= 5 mii lei/sal.

g t
-7,5 mii lei/sal.
s
W g f
a
+7,5 mii lei/sal.
+5mii CA Fa
lei/sal. +5 mii lei/sal.

( gt ) s (g f ) s ( CA Fa )
În final: W as  W as  W a  W a
Comentariu:
s
W a (productivitatea anuală pe salariat) a crescut în intervalul analizat cu 5mii lei,
respectiv de la 20 mii lei/sal. în perioada 0 la 25 mii lei/sal. în perioada 1. Această evoluţie este
s
apreciată ca favorabilă pentru firmă întrucât W a este un indicator de efecte (de rezultate).

5
Asupra W as acţionează 3 factori direcţi:
- g t (gradul de înzestrare tehnică pe salariat), factor cantitativ;
- g f (ponderea mijloacelor fixe active în total mijloace fixe), factor de structură;
- CA Fa (cifra de afaceri la 1 leu mijloace fixe active), factor calitativ.

gt
scade de la 8 mii lei/sal. în per. de bază la 5 mii lei/sal. în per. curentă,
acţionând nefavorabil asupra W as care scade cu 7,5 mii lei/sal.
g f creşte de la 50% în per. 0 la 80% în per. 1, acţionând favorabil asupra
s
W a care creşte cu 7,5 mii lei/sal.
CA Fa creşte de la 5 lei în per. 0 la 6,25 lei în per. 1, acţionând de asemenea
favorabil asupra fenomenului analizat ( W as ) care creşte cu 5 mii lei/sal.
.....................................................................................................................................
s op
W a  gn W a
unde:
g n = ponderea salariaţilor operativi în total salariaţi (factor de structură);
op
Wa = productivitatea anuală pe salariat operativ (factor calitativ).

Aplicaţie:

Indicatori 0 1
Cifra de afaceri – CA (mii lei) 1.000 2.500
Număr de personal – Np (sal.) 50 100
Număr de personal operativ – Nop 40 50
(sal.)

Rezolvare:

Indicatori 0 1
Cifra de afaceri – CA (mii lei) 1.000 2.500
Număr de personal – Np (sal.) 50 100
Număr de personal operativ – Nop (sal.) 40 50
Productivitatea anuală pe salariat – W sa :
s
Wa 
CA 20 25
N p (mii lei/sal.)
Ponderea salariaţilor operativi în total salariaţi – g n :
N op 0,8 0,5
gn  (80%) (50%)
Np

a :
Productivitatea anuală pe salariat operativ – W op
op
Wa 
CA 25 50
N op (mii lei/sal.)

a) modificarea fenomenului analizat:

6
s s s
 W a1 / 0  W a1  W a 0 
25 – 20 = 5 mii lei/sal.

b) cuantificarea influenţei factorilor:

(1) în funcţie de ponderea personalului operativ în total salariaţi:


s (g n ) op op
Wa  g n1  W a  gn 0  Wa 
0 0
0,5  25 – 0,8  25 =12,5 – 20 = – 7,5 mii lei/sal.
(2) în funcţie de productivitatea anuală pe salariat operativ:
op
s (W a ) op op
Wa  g n1  W a  g n1  W a
1 0
= 0,5  50 – 0,5  25 =
= 25 – 12,5 = 12,5 mii lei/sal.

g n
-7,5 mii lei/sal.
s
W a
op
W +12,5 mii lei/sal.
+5mii a

lei/sal.
op

În final: W s  W s ( g n )  W s (W a )
a a a

Comentariu:
s
W a (productivitatea anuală pe salariat) a crescut în intervalul analizat cu 5 mii lei,
respectiv de la 20 mii lei/sal. în perioada 0 la 25 mii lei/sal. în perioada 1. Această evoluţie este
s
apreciată ca favorabilă pentru firmă întrucât W a este un indicator de efecte (de rezultate).
Asupra W as acţionează 2 factori direcţi:
- g n (ponderea salariaţilor operativi în total salariaţi), factor de structură;
- W op
a (productivitatea anuală pe salariat operativ), factor calitativ.

gn a scăzut de la 80% în per. 0 la 50% în per. 1, acţionând nefavorabil


s
asupra W a care scade cu 7,5 mii lei/sal.
op
Wase dublează în intervalul analizat (de la 25 mii lei/sal. la 50 mii lei/sal)
şi, în consecinţă, acţionează favorabil asupra fenomenului analizat ( W as ) care
creşte cu 12,5 mii lei/sal.
.....................................................................................................................................

S-ar putea să vă placă și