ÎNGRIJIREA PLĂGILOR

Definiție: Plăgile sau rănile = leziuni traumatice, caracterizate prin

întreruperea continuității tegumentelor sau a mucoaselor (soluţie de
continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fără leziuni
tisulare de profunzime.
Criterii de clasificare:
După tipul de acţiune a agentului vulnerant (agentului traumatic) plăgile pot fi:
 mecanice: prin tăiere, înţepare, arme albe, insecta, prin: contuzii, lovire,
strivire, arme de foc, muşcătură de: animale sălbatice, animale
domestice, şarpe
 Termice: - căldură, frig, electricitate
 agenţi ionizanţi: radiaţii ;

 agenţi chimici: acizi, baze, săruri

După circumstanţele de producere pot fi:
 accidentale - de muncă, de circulaţie, casnice
 intenţionale - suicid, agresiuni
 iatrogene - intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii
După timpul scurs de la producere:
 recente (sub 6 ore)
 vechi - care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se consideră
plăgi infectate
După profunzime:
 superficiale; profunde
După straturile anatomice interesate -pentru cavităţi naturale (abdomen, torace,
craniu) pot fi:
 nepenetrante - când nu depăşesc învelişul seros
 penetrante – se referă la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleură,
dura mater); plăgile penetrante pot fi simple sau pot interesa şi : un viscer
parenchimatos sau cavitar = perforante.
După evoluție pot fi: - necomplicate; complicate

1
Caracteristici ale plăgilor
Plăgile prin tăiere:
-aiu marginile regulate, limitate,se vindecă repede. Cele operatorii sunt,
de obicei, aseptice.
Plăgile prin înţepare:
 sunt cele mai frecvente şi cele mai înşelătoare; gravitatea lor este în
raport cu adâncimea, sediul şi gradul de infectare; plăgile limitate adânci
favorizează dezvoltarea germenilor anaerobi; plăgilor prin înţepare cu
creion chimic trebuie acordată o atenţie deosebită, mai ales când, în plagă,
rămân fragmente de creion, deoarece substanţa chimică continuă să
acţioneze şi să distrugă ţesuturile; înţepăturile mâinii pot produce leziuni
inflamatoare.
 determină panariţii
Plăgile prin contuzii:
 în cazul unor contuzii profunde, se pot produce leziuni distructive, deci
plăgi ale organelor profunde: creier, muşchi, ficat, splină, rinichi, intestin
etc., fără să existe o plagă a pielii.
Plăgile prin muşcătură de animale:
 se suprainfectează cu regularitate;- pot fi poartă de intrare pentru turbare;
muşcăturile de viperă produc fenomene generale toxice
Plăgile prin arme de foc:
 se caracterizează prin distrucţii mari, sunt foarte complexe
Simptomatologia plăgilor
Simptome locale
- durerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan sau după
antialgice; reapariţia cu caracter pulsatil atrage atenţia asupra dezvoltării
infecţiei
- impotența funcţională este parţială sau totală şi are drept cauză durerea
sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase
Semne obiective

2
 - prezenţa unei soluţii de continuitate; în plăgile mari, aşa numitele plăgi cu
mari dilacerări, se pot observa distrugeri mari atât de piele, cât şi de
vase, muşchi, nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate în
profunzime; uneori, părţi din aceste organe pot să iasă prin marginile
plăgii; aceasta se numeşte evisceraţie.
- Hemoragia este variabilă, ca şi abundenţa sângerării, în funcţie de vasul
lezat.
Semne generale
 pulsul poate fi rapid - tahicardic - î n plăgi însoţite de hemoragii externe
sau interne sau de şoc traumatic
 tensiunea arterială: dacă scade - denotă prezenţa unei hemoragii sau a
unui șoc traumatic
 febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbția unor
hematoame
Vindecare plăgilor - se poate realiza prin:
Vindecarea primară - e st e vindecarea care se obţine de la început, fără
complicaţii; este vindecarea ideală pentru orice plagă operatorie; vindecarea se
produce în 6-8 zile
Vindecarea secundară - în acest tip de vindecare, este întotdeauna prezentă
infecţia, spre deosebire de vindecarea primară
Vindecarea terţiară - se produce atunci când o plagă evoluează un timp pe linia
vindecării secundarei şi apoi, se suturează în scopul scurtării evoluţiei
Tratamentul local al plăgilor
Tratamentul variază în funcţie de nivelul la care se acordă asistenţa (locul
accidentul la dispensar sau la spital)
Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a îngriji o placă , se cere:
 îngrijirea plăgii să se facă în condiţii de asepsie perfectă
 să se asigure, prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor
 plaga să fie protejată de factorii nocivi - termici, infecţioşi din mediul
înconjurător
 să fie asigurat un repaus al regiunii lezate

3
Tratamentul local al plăgilor se face cu ajutorul pansamentelor
Evoluţia şi complicaţiile plăgilor
Orice plagă accidentală se consideră contaminată cu microbi chiar din
momentul în care s-a produs, in primele 6 ore de la producerea unei plăgi, forţele
proprii ale organismului combat efectul nociv al microbilor, distrugându-i (prin
diapedeză, fagocitoză). Dacă nu s-a tratat o plagă în primele 5 ore - microbii atât
cei aerobi, cât şi cei anaerobi se dezvoltă foarte mult. Plăgile netratate în timp util
devin purulente, se pot complica cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese,
septicemii.
Aici, vom menţiona, pe scurt, câteva măsuri de prim ajutor:
 hemostaza
 aplicarea unui pansament protector
 transportul accidentatului la o unitate sanitară
Îngrijirea plăgilor recente care nu au depăşit 6 ore de la accident
 calmarea durerii
 toaleta locaiă minuţioasă, procedând astfel:
 dacă plaga este într-o regiune cu păr, se rade părul în jurul plăgii până
la o distanţă de 6 cm de marginea plăgii
 se spală pielea nelezată din jurul plăgii cu apă şi săpun, apoi, cu ser
fiziologic
 se dezinfectează cu alcool sau cu tinctură de iod
Atenţie! Pielea din jurul plăgii se dezinfectează prin bandajare, care începe de
lângă plagă şi se îndepărtează de aceasta.
Se curăţă, apoi, plaga cu rivanol 1 ‰, cloramină 4 ‰ sau, mai bine, cu apă
oxigenată care antrenează la suprafață micii corpi străini prin spuma care o
produce; apa oxigenată are şi acţiune hemostatică.
Observaţie: extragerea corpilor străini din plagă, precum şi excizarea şi
îndepărtarea ţesuturilor devitalizate, sunt realizate de medic; dacă este cazul, va
face hemostaza prin legătura vasului şi sutura plăgii; aceste plăgi se pot
vindeca .per primam".

4
Atenţie! Este interzisă explorarea instrumentală oarbă a unei plăgi în afara unui
serviciu chirurgical de specialitate.
Plăgile vechi
Plăgile care depăşesc 6 ore de ia accident se consideră infectate; li se face
acelaşi tratament descris mai sus, insă plaga nu se suturează primar.
Astfel: Plăgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizează prin spălări
cu soluţiii antiseptice, pansamente Iocale umede cu cloramină şi rivanol sau
soluţie de antibiotic conform antibiogcamei. Pansamentul umed se mai numeşte
microclimat umed şi se realizează într-o tăviţă renală sterilă, în care se îmbibă 2-
3 comprese cu soluţia indicată. Compresa umedă va fi acoperită cu 1-2
comprese uscate, apoi, se fixează pansamentul fie prin înfăşurare (bandajare),
fie fixând compresa care acoperă pansamentul cu leocoplast sau cu galifix;
plăgile vechi se pansează şi se controlează zilnic.
Foarte important! Obligatoriu, în ambele cazuri, se face profilaxia tetanosului,
conform OMS.
Tipuri particulare de plăgi
Piăgi prin înţepare cu spini vegetali:
 spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgându-se la incizie
chirurgicală
 dacă el nu s-a extras, este posibilă dezvoltarea unei infecţii (abces,
flegmon)
Profilaxia antitetanns este obligatorie.
Plăgile prin înţepare plantară (cui, sârmă) favorizează dezvoltarea unor infecţii
virulente; se tratează chirurgical în servicii de specialitate.
Plăgile prin înţepătură de insectă (albine, viespi), prin inoculare de venin, se
produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau uneori, edem glatic
cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, şoc anafilactic sau colaps.
Tratamentul este, în general, la indicaţia medicului
Îngrijirea unei plăgi operatorii
Plaga suturată neinflamată se tratează prin pansare sterilă.
 se degresează cu benzină tegumentul din jurul plăgii

5
 se dezinfectează cu tinctură de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distanţă
de 6-7 cm, folosind, la fiecare ştergere, alt tampon
 plaga suturată se dezinfectează, de asemenea, printr-o singură ştergere
cu tamponul îmbibat în tinctură de iod sau alcool
 apoi se dezinfectează din nou tegumentul din jurul plăgii
 se acoperă plaga cu compresă sterilă - pansamentul se fixează după
metoda cunoscută.