Reglarea secretiei intestinale

Reglarea nervoasa:se face prin reflexe mienterice locale,date de:

 Distensia peretelui intestinal
 Excitarea tactila a mucoasei
 Iritarea mucoasei(creste mult secretia)

Secretia intestinala este direct proportionala cu cantitatea de chil intestinal.

Reglarea umorala:
1. Enterokinaza actioneaza pe enterocite si glandele intestinale,crescand volumul si
concentratia enzimelor.
2. Duokrinina este eliberata de mucoasa duodenala si stimuleaza glandele Brunner.
3. Gastrina
4. CCk
5. Secretina
6. VIP

Toxina holerica stimuleaza glandele Lieberkuhn din jejunse pierd 5-10 l de suc intestinal pe
zideshidrataredeces
Creste transportul de Cl in criptese atrage NaSe atrage apa osmotic.
Un efect asemanator,dar mai redus,il are toxina dizenterica.

Secretia intestinului gros:

Este mai redusa decat a Intestinului subtire,dar mai bogata in mucus,datorata multelor celule
caliciforme.Se secreta K si HCO3 la schimb cu Clsecretie alcalina.Este stimulata de iritarea mucoasei si
de fibrele colinergice si inhiata de nervii simpatici.
Mucusul este
 Alcalin
 pH de 8-8,4
 vascos
 redus la 100-200 ml/zi
 cu mult HCO3,apa si putini electroliti
 secretia acestuia creste la iritare.

Rolurile mucusului:
1. protectie
2. aderenta pentru bolul fecal
3. liant
4. bariera pentru acizii aflati in bolul fecal,rezultati din putrefactie
5. alcalinizeaza mediul.

Reglarea secretiei se fce in special nervos prin mecanisme:

 Intrinseci:reflexe locale prin plexuri mienterice ca raspuns la stimularea tactila
 Extrinseci:SNVS scade secretia mucoasa,SNVPS creste secretia mucoasa(In emotii
creste,in mod paradoxal,stimularea SNVPS).
 Activitatea bacteriana este data de flora saprofita,indispensabila vietii.
In colonul proximal exista flora de fermentatie aeroba,care transforma glucidele in acizi organici,H si
CO2;
In colonul distal exista flora de putrefactie anaeroba,care transforma proteinele in
indol,scatol,amoniac, compusi care dau mirosul fetid al fecalelor.
Alte roluri ale florei intestinale:
1. Sinteza vitaminelor B1,B2,B12,acidului pantotenic(vitamine hidrosolubile) si a Vitaminei
K (liposolubila)
2. Deconjugarea diglucuronidului la stercobilina.
3. Deconjugarea acizilor biliari:eliminarea de acid dezoxicolic si litocolic si reabsorbtia prin
circuitul Hepato-entero-hepatic a acidului colic
4. Stimuleaza functia de aparare prin cresterea sintezei de Imunoglobuline A si M(flora
intestinala este vazuta ca non-self,organismul incercand sa se apere de ea.)

Absorbtia intestinala:

Conditii pentru ca o substanta sa se absoarba:

 Sa nu fie specifica imunologic.
 Sa aiba molecula mica.
 Sa fie hidrosolubila.

Bilant apa:
 Se ingereaza 2,5-3 litri de apa.
 Saliva:1,5 l
 Secretie gastrica 1-1,5 l
 Secretie biliara de 1l
 Suc pancreatic:1,5l
 Suc intestinal:1,5-2 l
 TOTAL:9-12 Litri de apa trece prin tubul digestiv,eliminandu-se doar 0,1-0,2 l/zi.

In intestinul subtire se absorb 80%-90% din substante.

In intestinul gros se poate absorbi maxim 4-5 litri de suc intestinal pe zi.
In colon ,daca debitul e mai mare de 5 litri/zi,apare diaree.

Se absorb si macromoleculele proteice,macromoleculele cu proprietati de

antigene,microbi.Persoanele cu deficit de functie imunologica a intestinului sutbtire vor dezvolta reactii
imune.(De exemplu,la nivel cutanat).

Instestinul subtire:dimensiuni
 Lung de 3 m(la mort e de 7m,deoarece se pierde tonusul)
 Are suprafata de sectiune de 0,33 m2
 Plicile ii confera o suprafata de 1 m2
 Vilozitatile ii confera o suprafata de 10 m2
 Microvilii duc suprafata de contact pana la 100-200 m2,care este suprafata reala de
contact a instestinului subtire cu alimentele.
 Vilozitatatea intestinala prezinta central un vas limfatic chilifer,inconjurat de capilare arteriale si
venoase.Toate venulele se varsa in venele mezenterice superioara si inferioara.
Enterocitele,aparent groase,sunt unite la polul apical de tight junctions.Vascularizatia este de 30% din
debitul cardiac in timpul digestiei si de 15% din debitul cardiac interprandial.sistemul limfatic dreneaza
sangele ce nu poate patrunde in vasele sangvine.

Polarizarea functionala a enterocitului:

1. Polul apical prezinta microvili cu
 Canale ionice
 Glicocalix,bogat in mucopolizaharide:cu cat creste grosimea tecii microvilului,cu
atat devine mai ingust spatiul dintre microvili.
 In membrana exista enzime digestive zidite.
 Intre microvili este o stare de repaos astfel incat produsii alimentari au timp de
contact cu enzimele digestive.
 Enzimele digestice se afla alaturi de cele de absorbtieRolul in digestie si
absorbtie a microvilului.
 Fiecare microvil are un ax proteic de actina care ii confera miscare.
2. Polul bazal:
 Este bogat in pompe ionice
 Se intinde din punct de vedere functional pe laturile enterocitului,pana la nivelul
tight-junctionsmembrana bazo-laterala.
 Ajuta la transport activ
 Mareste suprafata activa.
3. Sub membrana enterocitului se gasesc capilare si membrana bazala.

Intre enterocit si membrana bazala exista camere de absorbtie.In perioadele interdigestive,aceste

spatii sunt virtuale.In timpul digestiei,apar cavitati realediferente de presiune si volum.
Transportul poate fi paracelular(intre celule,prin jonctiuni) sau trans-celular(prin celula).

Mecanisme de transport

1. Activ
 Primar
 Se face impotriva gradientilor,la deal.
 Se consuma energie.
 Depinde de temperatura,scazand cu aceasta.
 Poate fi saturat.
 Componenta principala este Pompa de Na/K,cu ATP-aza,in zona interna a
membranei bazo-laterale.Deoarece apar forte de difuziune ale Na din lumen
in enterocitpompa functioneaza permanent,pompand Na din enterocit
prin membrana bazo-laterala.
 Ouabaina blocheaza Pompa Na/K.
 Tonicardiacele in excesnu se absoarbe Nanu se absoarbe apadiaree.
 Secundar
 Simport:Na-Glucoza,Na-Aminoacizi,Na-Cl
 Antiport:Na-Ca,Na-HCO3
2. Pasiv:in functie de forta folosita pentru transportul substantelor.
  Difuzie simpla
 Deplasarea substantei se face in gradient de concentratie.
Δ𝑚
 Respecta ecuatia Fick: Δ𝑡 = 𝐴 ∗ ∆𝑐 ∗ 𝑃
 Poate fi paracelulara sau transcelulara(prin bistatul fosfolipidic trec
apa,gaze,alcool.
 Prin canale ionice.
 Difuzie facilitata
 Prin carausi.
 Pentru monozaharide
 Sensul nu este dictat de caraus,ci de gradientul de concentratie.
 Convectia:deplasarea apei,data de diferentele de presiune osmotica,hidrostatica,prin
fenomenul de dragaj(Bulk-Flow)
 Endocitoza:
 Are ca variante pinocitoza si fagocitoza.
 Nu se consuma energie.
 Participa membrana celulara prin deformare si actiune contractila.
 Absorbtia se face endocitara la polul apical,exocitara la cel latero-bazal.

In timpul absorbtiei:
1. Creste presiunea hidrostatica in camerele intercelulare.
2. Variaza presiunea osmotica trans-epitelial.
3. Apar modificari electrice trans-epiteliale:absorbtia cationilor este premergatoare absorbtiei
cationilor.
4. Deficitul de sarcini pozitive duce la diferente de ….. mV.2 mV in duoden plus jejun,20 mV in
ileon si 40 mV in colon.Variatia este data de diferentele dimenisunilor tight-junction-urilor.

Absorbtia glucidelor

Se absorb monozaharidele,preferential glucoza si galactoza.

Se face prin 3 mecanisme:
1. Activ
2. Difuziune facilitata
3. Mecanismul fosforilarii :Glucoza + enzima de fosforilare din glicocalixG6P,care intra usor in
enterocit.Deoarece G6P intra rapid in glicoliza,lasat fosforilat,pe versantul intern al membranei
apicale exista o G6P-aza care defosforileaza G6Pglucoza simpla care difuzeaza prin membrana
bazo-laterala in sange.

Glucoza se transporta prin contransport cu Na,printr-un transportor comun cu galactoza:SGLT1.

La nivelul bazo-lateral,glucoza,fructoza si galactoza se transporta prin GLUT2.
Pentozele se absorb pasiv.
Fructoza se absoarbe pasiv,prin difuzie facilitata cu GLUT2,GLUT 5.

Absorbtia proteinelor
Se face sub forma de aminoacizi,mai rar oligo-peptide.
Mecanismul este activ,prin contransport cu Na(SGLT1),in competitie cu Glucoza si galactoza.
Prin pinocitoza,la sugar,se pot absorbi si imunoglobuline din laptele matern.La adulti,pinocitoza duce la
alergii.
Exista clase de carrieri:
 Pt iminoacizi
 Pentru aminoacizi neutri,carausii,3 la numar,fiind dependenti de Na
 Pentru aminoacizi dibazici:3 carausi,nu necesita Na
 Pentru aminoacizi dicarboxilici

Aminoacizii se pot absorbi si pasiv.

Implicatii clinice:

Boala Hartnup:deficit al transportorilor pentru aminoacizi neutri.Aminoacizii neutri se vor absorbi doar
daca se afla in componenta di si tripeptidelor.
Prolinuria:deficit al iminoacid-transportorilornu se absoarbe prolina.Se absorb doar di si tripeptide cu
prolina.

Deoarece se absorb in componenta de di si tripeptide,nu apare malnutritie proteica.

Absorbtia lipidica
Are loc pasiv In 3 etape:

1. Etapa luminala:Glicocalixul si apa inghetata formeaza o bariera prin care lipidele nu pot intra
catre membrana enterocitului.Sunt necesare micelii.
 Formele de absorbtie sunt acizi grasi,di si trigliceride.
 Miceliile sunt agregate de saruri biliare si pot fi curate/inocente,doar in saruri biliare,sau
mixte,avand in componenta acizi grasi,trigliceride,digliceride,vitamine
liposolubile,colesterol,fosfolipide.
 La nivelul membranei enterocitelor,miceliul elibereaza lipidele care
treaverseazamembrana,iar miceliul pur se intarce in lumen.

2. Etapa celulara.
 Se resintetizeaza trigliceride din acizi grasi si glicerol
 O parte din acizii grasi iau calea α-glicerofosfatului.
 In citosol exista 2 clase de proteine de legare pentru acizii grasi:I-FABP si L-FABP,cat si 2
izoforme de legare a colesterolului:SCP1 si SCP2.
 Apar chilomicroni,particule de 10000-50000 A care contin trigliceride,fosfolipide,
lipoproteina sintetizata de RER.Acestia sunt exocitati in limfa prin polul bazal.
3. Etapa bazolaterala
 Chilomicronii trec in chiliferul central(capilarele sangvine sunt impermeabile pentru
chilomicroni)
 Din enterocite ies VLDL si Acizi grasi cu 6-12 atomi de carbon care trec in capilare-->vena
porta.

Sarurile biliare se reabsorb in ileonul dista prin transport activ,foarte putin in jejun.Ele fac 2-3 circuite
hepato-entero-hepatice in timpul unui pranz si ca 10 circuite pe zi.
Zilnic se ingereaza 100-150 grame de lipide,dintre care 94% sunt absorbite si 6% eliminate prin fecale.
Daca din variate motive,nu ingeram lipide,in fecale tot se vor elimina lipde din
bacterii,epitelii(membranele celulare sunt fosfo-lipidice).
Absorbtia vitaminelor:Vitaminele liposolubile se absorb,ca lipidele in micelii.A si D se afla esterificate in
alimente,E si K libere.
Pasiv,se absorb vitaminele hidrosolubile B1,B2,B6(cate 1-2 mg/zi),OO(20 mg.zi),B12(0,037mg/zi).
B12 se absoarbe in mitocondria Enterocitului prin metilcobalamina,dezoxicobalamina si prin rolul
factorului intrinsec.
Vitamina C se absoarbe activ.