Parasimpatomimetice

Parasimpatolitice
Prof. dr. farm. Simona Negreş
Facultatea de Farmacie
Bucureşti
 PARASIMPATOMIMETICE
Definiţie: Sunt medicamente care produc efectele activării fibrelor
parasimpatice din muşchii netezi, miocard şi glande exocrine.
Clasificare - după mecanismul de acțiune

PSM directe (agoniști pe receptorii PSM indirecte, prin blocarea

muscarinici) = COLINOMIMETICE
sau ACETILCOLINOMIMETICE;
→ după origine:
• naturale: acetilcolina (endogenă,
farmacologie experimentală);
pilocarpina (Pylocarpus
jaborandi); TOXICE! neutilizate
ca medicamente: muscarina
(Amanita muscaria), arecolina
(Areca catechu).
• -sintetice: metacolina,
betanecol, carbacol.
acetilcolinesterazei =
ANTICOLINESTERAZICE
→ după reversibilitatea acţiunii:
a) ușor reversibile: edrofoniu;
b) moderat reversibile: fizostigmina,
neostigmina, piridostigmina,
distigmina, demecariul;
c) ireversibile- derivaţii
organofosforici: fluostigmina,
paraoxon, ecotiofat.
 Acetilcolinomimeticele: sunt agonişti ai receptorilor
colinergici muscarinici; mimează efectele Ach.

!!N.B.: PSM directe au exclusiv efecte muscarinice, excepție făcând carbacolul.

 Anticolinesterazicele determină creșterea
concentrației de Ach în fanta sinaptică și prezintă efecte
muscarinice și nicotinice
 Farmacodinamia (1)
Efecte muscarinice:
a) Muşchii netezi (M3):
- stimulare (contracţie): muşchii netezi cavitari (bronhii, tub digestiv, vezică
urinară), muşchii circulari ai irisului (mioză);
- inhibiţie (relaxare): sfinctere (sfincterele tubului digestiv, sfincterul vezicii
urinare); arteriole (arteriolodilataţie, mai intensă în mușchii scheletici);
b) Glande exocrine (inclusiv glandele sudoripare) (M3): stimulare
(hipersecreţie);
c) Miocard (M2): deprimarea tuturor funcţiilor miocardului excitoconductor și
contractil;
d) SNC (M1, M5): stimulare;
e) Ganglionii vegetativi parasimpatici (M1): stimulare.
 Farmacodinamia (2)
Efecte nicotinice:

a) Somatice (N2): stimularea muşchilor striaţi scheletici (crește tonusul,

contracţia mușchilor scheletici);

b) Centrale (N1): stimulare SNC;

c) Ganglionare (N1): stimulare; inclusiv stimularea glandei

medulosuprarenale (creşterea secreţiei de ADR).
 Efecte la nivelul aparatelor şi sistemelor (1)

• SNC (M1, N1): stimulare.

• Aparat cardiovascular: deprimare, de intensităţi variabile;

- inima (M2): bradicardie, prin deprimarea nodului sinusal; diminuarea
conducerii, prin deprimarea nodului atrio-ventricular şi fasciculului His;
- vase (M3): arteriolodilataţie → scade tensiunea arterială;

• Aparat respirator:
- bronhoconstricţie; hipersecreţia glandelor bronhice (M3) → dispnee, crize
de ast la astmatici.
 Efecte la nivelul aparatelor şi sistemelor (2)
• Aparat digestiv:
- stimularea tonusului şi peristaltismului stomacului şi intestinului (M3) → greață și
vărsături; colici abdominale
- stimularea contracţiei căilor biliare şi vezicii biliare (M3) → colici biliare;
- relaxarea sfincterelor (M3);
- hipersecreţie gastrică acidă (M3)→ arsuri epigastrice;

• Aparat excretor renal:

- contracţia mușchilor vezicii urinare și relaxarea sfincterului (M3)→ micțiuni
frecvente;

• Ochiul:
- contracţia muşchiului neted circular al irisului (M3) - mioză activă, →scăderea
presiunii intraoculare, la aplicare locală.
- contracţia muschiului ciliar (M3) → acomodarea vederii pentru aproape.
 Efecte la nivelul aparatelor și sistemelor (3)

!!N.B.: Efectele muscarinice sunt commune pentru medicamentele PSM

directe și PSM indirecte.

Pentru medicamentele anticolinesterazice pot apărea și următoarele efecte:

• Ganglioni vegetativi PS și S: stimulare (N1 și M1);

• Placă motorie: stimulare (N2).

!!N.B.: Stimulare centrală produc în special anticolinesterazicele care pot

traversa bariera hematoencefalică (derivații organofosforici).
Farmacotoxicologie
Efecte secundare muscarinice:
-stimulare SNC: agitație, convulsii, comă;
Efecte secundare
- bradicardie, hTA, bloc atrio-ventricular,
nicotinice:
decompensarea insuficienței cardiace;
- stimulare musculatură
- dispnee şi crize severe de astm bronşic la
scheletică (fasciculaţii,
astmatici sau BPOC;
hipertonie, tremor);
- hipersecreţie lacrimală, rinoree, bronșită;
- stimulare SNC.
- hipersalivaţie, hipersecreţie gastrică cu arsuri
epigastrice;
- greţuri, vărsături, colici abdominale;
- tranzit accelerat, cu scaune lichide, micţiuni
frecvente;
- scăderea acuității vizuale la distanță.
 PSM directe

CI: - astm bronşic; ulcer gastro-duodenal; diaree; sindrom de colon iritabil;

vezică hiperactivă (enurezis);
- bradicardie, bloc atrio-ventricular, hTA.

!!! Toate PSM directe au efecte Fdin, Ftox şi CI comune, dar ele acţonează
predominant asupra unui anumit teritoriu.
 Pilocarpina (1)
Efecte muscarinice, cu predominanţa de acţiune:
- la nivelul ochiului: mioza activă (prin contracţia muşchiului circular al
irisului), cu scăderea presiunii intraoculare; contracţia muşchiului ciliar, cu
focalizarea vederii pentru aproape;

- la nivelul tuturor glandelor exocrine: stimulare, cu hipersecreţie; efect

puternic asupra glandelor salivare (cu hipersialie -150 ml/h după o doză
administrată sistemic) şi sudorale.

Fter.:
Indice terapeutic mic. Utilizare sistemică exclusiv în scop antidot.
 Pilocarpina (2)
Indicaţii terapeutice:
• glaucom cronic cu unghi deschis;
• glaucom acut congestiv cu unghi închis (tratament de urgenţă, înaintea
corectării chirurgicale sau cu laser);
• irite şi irido-ciclite, alternativ cu midriatice, pentru prevenirea aderenţelor
între iris şi cristalin;
• xerostomie (stare de uscăciune a cavităţii bucale, datorată unei
hiposecreţii salivare avansate sau chiar absenţei secreţiei);
• intoxicaţia cu atropină (administrare i.v.) antagonizează numai efectele
periferice.

Ftox.:
Efectele secundare digestive (arsuri epigastrice, colici, diaree) pot să apară şi
după administrarea locală în sacul conjunctival.

Glaucom: colir sau gel 0,5-4%; latența 15 min., durata 4-6h.

 Carbacol
Fdin.:
- Mecanism direct (agonist pe receptorii muscarinici) și indirect (crește
eliberarea de ACh, din terminațiile colinergice ganglionare și periferice), cu
efecte muscarinice, dar și nicotinice;
- Predominanţa acţiunii pe: tub digestiv, aparat excretor renal și ochi;
- Durată de acţiune mai mare față de ACh;

Fter.: Indicaţii- local ca miotic în oftamologie (sol. 0,01%).

Ftox.: hipersecreţie gastrică puternică .

 Betanecol
Fdin.:
- durata de acţiune mai mare ca ACh;
- exclusiv efecte muscarinice, cu predominanță digestivă și urinară;
- nu are și efecte nicotinice (= avantaj față de carbacol).

Fter.: Indicat în atonie intestinală și a vezicii urinare, precum şi ca

prokinetic (utilizat la bolnavi cu pareză gastrică).
 Metacolina

Fdin. si Fter.:
Predominanţa acţiunii la nivelul aparatului cardio-vascular, unde scade
marcat frecvența cardiacă și produce vasodilatație inclusiv periferică;

Indicaţii terapeutice: tahicardie paroxistică; tulburări vasculare periferice

hipertone (arterite, boala Raynaud).
 PSM indirecte (ANTICOLINESTERAZICE)

Anticolinesterazicele formează un complex cu acetilcolinesteraza, împiedicând

acțiunea de hidroliză.

Acetilcolinesteraza are doi centri:

- centrul anionic (grupare carboxil), care formează o legătură ionică cu
gruparea amino sau amoniu cuaternar, din ACh sau din anticolinesterazice;

- centrul esterazic (grupare donatoare de electroni), care formează o legătură

covalentă cu atomul de carbon din gruparea carbonil a ACh sau a
anticolinesterazicelor.
 Reversibilitatea legăturii cu anticolinesterazicele
depinde de locurile de legare şi de afinitate:
a. anticolinesterazicele uşor reversibile, cu amoniu cuaternar (tip
edrofoniu), reacţionează numai cu centrul anionic al enzimei, formând
numai o legătură ionică, uşor disociabilă;

b. anticolinesterazicele moderat reversibile, cu structură de esteri carbamici

(fizostigmina, neostigmina) se leagă la ambii centrii activi ai enzimei,
ca şi ACh, dar afinitatea este mai mare şi hidroliza se face mai lent
decât în cazul ACh;

c. derivaţii organofosforici (greu reversibili) reacţionează în general

numai cu centrul esterazic; realizează o forma fosforilată a enzimei, care
are o mare stabilitate şi nu hidrolizează spontan în condiţii fiziologice.
 PSM indirecte
Desfacerea legăturii ireversibile se poate face numai în prezenţa reactivatorilor
de colinesterază (obidoxima), care reprezintă antidotul în intoxicaţiile cu
derivaţii organofosforici.

Farmacodinamie (vezi PSM directe)

- Efecte muscarinice, la doze mici şi mari;
- Efecte nicotinice, la doze mari;

Indicaţiile anticolinesterazicelor sunt:

A. Bazate pe efectele muscarinice: în atonii intestinale sau ale vezicii
urinare; glaucom - antagonizează efectele periferice consecutive intoxicației cu
atropină;

B. Bazate pe efectele nicotinice, la nivelul plăcii motorii: diagnosticul şi

tratamentul miasteniei gravis; antidot în intoxicaţia cu curarizante
antidepolarizante (tip d-tubocurarină);
Antagonizarea curarizantelor antidepolarizante
(tip d-tubocurarină)
 Potenţarea acetilcolinomimeticelor şi
curarizantelor depolarizante (suxametoniu)

ATENŢIE! Nu se utilizează şi în intoxicaţia prin curarizante depolarizante

(tip suxametoniu), deoarece le potenţează.
 Fizostigmina
Fdin.:
- efecte muscarinice, predominant la nivelul ochiului (scade presiunea
intraoculară; L = 20 min.; durata 24-48 h);
- efecte nicotinice stimulatoare somatic (contracţia muşchilor striaţi) şi central
(tahipnee) și apoi paralizie;

Fter:
- glaucom
- antidot in supradozarea medicamentelor anticolinergice de tip atropină și
antidepresive triciclice şi în sindromul anticolinergic central din postanestezie.

Ftox.:
RA de tip efecte secundare, la doze mari:
- efecte centrale stimulatoare: excitarea centrilor corticali motori, cu creşterea
numărului de accese convulsive la epileptici, urmate de deprimare;
- efecte somatice stimulatoare, urmate de paralizia muşchilor striaţi;
 Neostigmina
Fcin.: derivat de amoniu cuaternar cu absorbție orală incompletă și variabilă,
difuzează greu în ţesuturi şi nu difuzează semnificativ prin bariera hematoencefalică;
doza p.o. este de 15-30 ori mai mare față de cea utilizată injectabil.
Fdin.:
- efecte muscarinice, predominant la nivelul tubului digestiv şi vezicii urinare;
- efecte nicotinice somatice şi ganglionare, stimulatoare la doze mici şi inhibitoare
paralizante la doze mari.
Efectele somatice: la doze mici, efecte stimulatoare; la doze mari, paralizie;
Indicaţii terapeutice:
• stări de atonie intestinală;
•pregătirea pentru urografie;
•retenție urinară;
•glaucom;
•miastenia gravis, diagnostic şi tratament;
•antidot anticurarizant, pentru antagonizarea curarizantelor antidepolarizante
(tubocurarina, pancuronium).
 Edrofoniu

- diagnosticul miasteniei gravis (admnistrare i.v. rapidă, 2 doze, la interval de

45 min. → produce la miastenici creșterea forței musculare fără fasciculație
linguală; la nemiastenici produce creșterea forței musculare cu fasciculație
linguală);

- antidot anticurarizant, pentru curarizantele antidepolarizante (tip d-

tubocurarină).
 Derivaţi organofosforici (1)
Utilizare extrem de restrânsă, exclusiv în glaucom cronic refractar la alte
antiglaucomatoase.
Sunt substanțe liposolubile, care trec rapid prin toate mucoasele și membranele
biologice.
Ftox.: Efecte secundare vegetative muscarinice:
- bradicardie, hTA;
- bronhospasm, dispnee expiratorie;
- greață, vărsături, colici abdominale, diaree;
- micţiuni frecvente, involuntare;
- hipersecreția glandelor exocrine;
- mioză şi tulburarea vederii la distanţă.
Efecte secundare nicotinice centrale: anxietate, tremor, insomnie, convulsii,
urmate de comă; deprimarea centrului respirator;
Efecte secundare nicotinice somatice: contracţii fasciculare ale muşchilor
striaţi, urmate de paralizie.
 Derivaţi organofosforici (2)
La doze mari, moartea se produce prin:
- deprimarea centrului respirator;
- paralizia muşchilor respiratori;
- stop cardiac, colaps.

Tratamentul intoxicaţiei cu derivaţi organofosforici:

- atropină i.v. 2,5-5 mg; repetată până la apariția semnelor intoxicației cu
atropină (midriază severă, uscăciunea gurii);
- obidoximă i.v. 4-8 mg/kg, pentru antagonizarea efectelor periferice.
 PARASIMPATOLITICE

Definiție: Parasimpatoliticele (PSL) sunt substanţe care produc efectele

blocării fibrelor PS de la nivelul glandelor exocrine, miocardului şi muşchilor
netezi.
Mecanismul: direct, antagonist al receptorilor muscarinici.

Clasificare
a) după origine:
- Naturale: atropina, hiosciamina, scopolamina (hiosciamina nu se foloseşte
ca medicament);
- De sinteză: restul anticolinergicelor
 Clasificare
b) după structura chimică:
- Derivaţii de amoniu cuaternar: homatropina, butilscopolamoniu, metantelina,
propantelina, oxifenoniu, otilonium, emeproniu, ipratropium, oxitropium, tiotropium;
- Aminele terţiare: tropicamida, ciclopentolat, atropina, scopolamina,
oxifenciclimina, pirenzepina, telenzepina oxibutinin, propiverin, tolterodin.

c) după utilizarea farmacoterapeutică:

• Midriatice: atropina, homatropina, tropicamida, cilopentolat, eumidrina;
• Antispastice digestive: atropina, butilscopolamoniu, metantelina, propantelina,
oxifenoniu, oxifenciclimina, fenpipramida, otilonium;
• Antispastice urinare: emeproniu, oxibutinin, propiverin, tolterodin;
• Hiposecretoare gastrice: pirenzepina, telenzepina;
• Antiastmatice bronhodilatatoare: ipratropium, oxitropium, tiotropium;
• PS-litice în preanestezie: atropina şi scopolamina.
 Acţiuni la nivelul aparatelor şi sistemelor (1)
- SNC- atropina (stimulare); scopolamina (inhibiție);

- Aparat respirator: bronhodilataţie; scăderea secreţiilor glandelor

bronşice;

- Aparat cardio-vascular: efectele sunt dependente de tonusul vagal

preexistent înainte de administrare;
Dacă tonusul vagal este crescut → stimularea miocardului contractil și
excitoconductor → crește frecvența cardiacă și conducerea atrio-ventriculară;
la nivelul vaselor → vasoconstricție.
Dacă tonusul vagal este normal, efectele anticolinergice sunt slab vizibile
(Proba Danielopolu – aprecierea tonusului vagal);
 Acţiuni la nivelul aparatelor şi sistemelor (2)
- Aparat digestiv: diminuarea tonusului şi peristaltismului mușchilor netezi
gastro-intestinali → scade tranzitul intestinal; contracția sfincterului pilor →
întârzierea golirii stomacului, acţiune antispastică (stomac, intestin, aparat
biliar); hiposecreţia glandelor (salivare, gastrice);

!!N.B.: Nu se administrează PSL în BRGE (boală de reflux gastro-esofagian)

deoarece prelungesc staza în stomac şi favorizează refluxul;

- Aparat excretor renal: relaxarea mușchilor netezi ai vezicii urinare și contracția

sfincterelor → acţiune antispastică vezicală şi uretrală;

- Ochi: relaxarea mușchiului neted circular →midriază pasivă → creşterea

presiunii intraoculare; relaxarea mușchilor ciliari → cicloplegie, cu tulburarea
vederi pentru aproape.
 PSL - Farmacotoxicologia
RA de tip efecte secundare:
- SNC: atropina (nebunia atropinică); scopolamina (inhibiție);
- Aparat cardiovascular: tahicardie, vasoconstricție;
- Aparat digestiv: constipaţie;
- Aparat excretor: retenție urinară;
- Ochi: midriază cu creşterea presiunii intraoculare; cicloplegie accentuată, cu
tulburări ale vederii pentru aproape.

CI: în glaucom, retenţie urinară, adenom de prostată, constipaţie;

 PSL- Indicaţii terapeutice
• în oftalmologie, cercetarea fundului de ochi (atropina, homatropina,
ciclopentolat, tropicamida);

• ca antispastice, in colici ale aparatului digestiv (atropina, butilscopolamoniu,

propantelina, fenpipramida, otilonium), şi excretor renal (emeproniu, oxibutinin,
propiverin, tolterodin) şi în explorări digestive radiologice şi endoscopii
(propantelina);

• ca bronhodilatatoare, în astm bronşic (ipratropium, oxitropium, tiotropium);

• ca hiposecretoare gastrice (pirenzepina, telenzepina).

• enurezis (propantelina); incontinenţă urinară (empepronium, oxibutinin,

propiverin, tolterodin).
 ANTISPASTICE DIGESTIVE
Reprezentanţi: atropina, butilscopolamoniu, propantelina, metantelina,
oxifenoniu, oxifenciclimina, fenpipramida, otilonium.

ATROPINA
Atropina este un ester al tropinei. Sarea: sulfat de atropină;
Fcin:
- absorbție p.o. crescută, difuziune SNC, placentă, lapte matern;
- eliminare renală și prin mucoasa gastrică.

Fdin:
Aparat digestiv:
- hiposecreţie salivară (acţiunea cu potenţa cea mai mare), cu uscăciunea gurii şi
greutate în deglutiţie;
- hiposecreţie gastrică slabă;
- diminuă tonusul şi peristaltismul normal al tubului digestiv, cu tendinţă la
constipaţie;
- acţiune antispastică la nivelul tubului digestiv.
 Atropina (cont.)
Aparatul excretor renal:
- relaxează musculatura bazinetului, vezicii urinare, ureterelor și contractă
sfincterele → acţiune antispastică moderată.
Aparatul respirator:
- hiposecreţia glandelor căilor respiratorii;
- bronhodilataţie
- stimulează centrul respirator bulbar;
Aparat cardiovascular:
- Efectele pot diferi la diferiţi indivizi, funcţie de doza şi tonusul vagal, astfel:
- doze mici şi tonus vagal normal induc bradicardie şi hTA slabă;
- tonus vagal crescut (vagotonici) imprimă tahicardie şi HTA slabă (acţiune
anticolinergică la nivel cardiac) (proba atropinei, Danielopolu);
Ochiul: Efecte puternice, la administrare locală:
- midriază pasivă ( relaxarea muşchiului circular al irisului) → creşterea presiunii
intraoculare;
- cicloplegie (relaxarea muşchiului ciliar), cu tulburarea vederii pentru aproape.
 Atropina (cont.)
SNC
- stimulare la doze mari (centru respirator, vagal);
- efect anticolinergic central.
Ftox.: RA de tip efecte secundare parasimpatolitice:
- uscăciunea gurii şi greutate în deglutiţie;
- constipaţie; retenţie urinară;
- tulburarea vederii pentru aproape şi fotofobie (la utilizarea în oftalmologie);
Tratamentul intoxicației:
- spălături gastrice (eliminare prin mucoasa gastrică);
- pilocarpina
Indicaţii terapeutice:
- midriatic,
- stimulant cardiac în: bradicardie sinusală, bloc A-V (sindrom Adams- Stockes),
sincopă (datorată reflexelor sinocarotidiene intense);
- medicaţie preoperatorie, în preanestezie, pentru inhibarea hipersecreţiei bronşice
produsă de unele anestezice generale;
- antidot în intoxicaţia cu pilocarpină şi anticolinesterazice.
CI: glaucom, ileus paralitic, retenţie urinară.
 Scopolamina
Alcaloid din Scopolia carniolica şi Datura stramonium.
Fdin.:
- efectele parasimpatolitice ale atropinei; de intensitate mai mare (x2) şi durată
mai scurtă;
Indicaţii terapeutice:
- în preanestezie, asociată cu morfina;
- în Parkinson (efect mai intens pe tremor);
- în rău de mişcare;
- în oftalmologie.
Butilscopolamoniu
Fcin.: absorbție p.o. scăzută, nu difuzează în SNC;
Fdin.:antispastic gastrointestinal şi uro-genital;
Fgraf: doze p.o. 10-20 mg x 3-4/zi; intrarectal 10-50 mg/zi;
CI: glaucom, adenom de prostată.
 ANTISPASTICE URINARE
Indicaţii: vezică urinară hiperreactivă, vezică urinară spastică neurogenă,
enurezis diurn.

CI: retenţie urinară, disurie, adenom de prostată, atonie intestinală, glaucom.

• Oxibutinin – 5 mg x 2-3/zi;
• Propiverin – 15 mg x 2-3/zi;
• Tolterodin - 2mg x 2/zi – cu reducerea dozelor în insuficiența hepatică.
 MIDRIATICE ŞI CICLOPLEGICE
Reprezentanţi: atropina, homatropina, tropicamida, ciclopentolat.

Prezintă două categorii de indicații terapeutice:

a) Midriaza: examenul fundului de ochi (circulația retiniană e oglinda circulației
cerebrale), operaţia de cataractă, în irite și iridociclite alternativ cu medicamente
miotice, în scopul prevenirii aderenţelor dintre iris şi cristalin;
b) Cicloplegia: tratamentul iridociclitelor.

PS-liticele administrate topic la nivelul ochiului provoacă următoarele efecte

secundare:
-fotofobie şi cefalee (datorită blocării reflexului fotomotor, pe timpul unei midriaze
prelungite);
-tulburarea vederii pentru aproape (datorită focalizării cristalinului pentru distanţă,
ca urmare a cicloplegiei);
-creşterea presiunii intraoculare (datorită blocării scurgerii umorii apoase spre
canalul Schlemm, prin închiderea unghiului iridocorneean consecutiv midriazei şi
prin micşorarea orificiilor trabeculare, consecutiv relaxării muşchiului ciliar);
• CI majoră: glaucom!
 MIDRIATICE ŞI CICLOPLEGICE

Ciclopentolat
Fdin.: durata efectelor este de cca 24 ore;

Tropicamida
Fdin.: durata efectelor este mai scurtă, de cca 6 ore (utilă în scop diagnostic și
pentru operaţia de cataractă).
 HIPOSECRETOARE GASTRICE

Pirenzepin
Fdin.: blochează receptorii M3 și scade secreția de HCl și pepsină dar
blochează și receptorii M1 din ganglionii parasimpatici intramurali, din plexul
mezenteric;

Indicaţii terapeutice: ulcer gastro-duodenal (50 mg x 2-3/zi; ½ - 1 lună),

sindrom Zollinger-Ellison (doze de 3-4 ori mai mari), profilaxia leziunilor
gastroduodenale induse de AINS (consecința scăderii sintezei de PG care
secretă mucus protector gastric).
 BRONHODILATATOARE
Ipratropium
Fdin.: Bronhodilataţia are latenţa de 15 min şi durata de 3-4 ore (efectul maxim
la cca 1-2 ore).
Fdin.: Potenţa bronhodilatatoare este mai mare faţă de atropină;
Fter.: Indicat în astm bronşic cu hipersecreție bronșică.

Oxitropium
Avantaj: durata efectutului bronhodilatator mai mare (cca 9 ore);

Tiotropium
Avantaj: durata efectutului bronhodilatator mai mare; permite administrarea o
dată pe zi (la aceeaşi oră).
1 puf (1 puf = 18 µg = 0,018 mg).
Bibliografie

 CristeaAN (sub redacția) -Tratatde Farmacologie, Ed. Medicală, București, 2005 -

tirajprelungit2006-2015
 DobrescuD., NegreșS. șicolab. -Memomed2016, Ed. Universitară, București, 2016
 ChirițăC., MarineciC.D. -Agenda Medicală2016, Ed. Medicală, București, 2016
 KatzungB.G., TrevorA.J. (Editors) -Basic & ClinicalPharmacology, 13th Ed.,
International Ed., McGraw-Hill Education, 2015