Dreptul Concurenței

-referat-
Practici comerciale ilicite

Profesor:
Lucia Irimescu
Samachiș Diana-Elena
Condurache Dragoș
Brașoveanu Andra
Albu Ionela

1
 Practici comerciale ilicite

Introducere

„Piața este definită de consumatori, nu de producători.” (Petre Drucker).

Tocmai din acest motiv, comercianții recurg la fel de fel de mijloace, unele dintre ele mai
puțin ortodoxe, pentru a determina consumatorii să cumpere un anumit produs cu scopul clar de
a-și umple propriile buzunare.
Suntem expuși zilnic acestor practici comerciale ilicite, însă, puțini le recunosc și iau
atitudine cerându-le socoteală respectivilor comercianți. Majoritatea cad în capcana
comercianților care se îmbogățesc pe seama faptului că ai lor consumatori nu recunosc ce
înseamnă practici comerciale incorecte, agresive și înșelătoare și nici nu știu ce amenzi
usturătoare pot primi comercianții care le practică.
Legiuitorul a ajuns la concluzia că se impune majorarea amenzilor pentru astfel de
practici comerciale și stabilirea unor sancțiuni drastice pentru comercianții care câștigă bani în
acest mod. A fost publicata in Monitorul Oficial Legea 363/2010 privind combaterea practicilor
incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu
legislatia europeana privind protectia consumatorilor. Aceasta lege are drept scop o mai buna
functionare a pietei si asigurarea unui nivel inalt de protectie a consumatorilor, prin
reglementarea practicilor comerciale ce pot aduce atingere intereselor economice ale
consumatorilor.

2
 Ce este o „practică comercială ilicita ?
O practică comercială este considerată incorectă dacă întruneşte cumulativ două condiţii:
este contrară diligenţei profesionale şi deformează sau este susceptibilă să deformeze în mod
esenţial comportamentul economic al consumatorului mediu la care ajunge sau căruia i se
adresează ori al membrului mediu al unui grup, dacă este adresată unui anumit grup de
consumatori.
Conform legii, diligenţa profesională reprezintă competenţa şi grija aşteptate, în mod
rezonabil, de un consumator din partea comercianţilor, în conformitate cu practicile corecte de
piaţă şi/sau cu principiul general al bunei credinţe, în domeniul de activitate al acestora. Dacă un
comerciant se va axa, în promovarea produsului său, pe calităţile acestuia, sau va încerca să-l
atragă pe consumator prin promisiunea unor beneficii la achiziţionarea respectivului produs,
consumatorul se va aştepta, în mod rezonabil, să regăsească la produs calităţile declarate sau să
beneficieze de ceea ce i s-a promis, pentru că aşa este corect şi normal. Aşa cum am văzut,
practicile comerciale sunt analizate în funcţie de efectul pe care îl au sau îl pot avea asupra
consumatorului mediu.

Clasficarea practicilor ilicite

Legiuitorul a împărțit practicile ilicite în înșelătoare și agresive pedepsindu-le distinct în
funcție de gravitatea faptei în scopul descurajării unor astfel de practici. O practică comercială
este înșelătoare prin acțiune sau prin omisiune. De exemplu, prezentarea unor informații false,
inducerea în eroare cu privire la existența, natura, riscurile, avantajele, fabricarea, prețul
produsului sau informații eronate cu privire la service, înlocuirea pieselor sau a reparării.

A. În categoria acțiunilor înșelătoare se încadrează și fapta de a comercializa un produs

făcând o publicitate comparativă și creând confuzie cu alt produs, marcă, nume sau alte semne
distinctive ale unui concurent, fapt ce îl determină pe un comerciant să cumpere acel produs pe
care altfel nu l-ar fi achiziționat.
Acţiunile reprezintă activităţi ale operatorilor pe care aceştia le întreprind în promovarea
şi vânzarea produselor.
Conform legii o practică este considerată a fi acţiune înşelătoare în patru situaţii:
a) dacă ea conţine informaţii false;
dacă, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă
b) susceptibilă să inducă în eroare consumatorul consumatorul mediu, chiar dacă informaţiile
prezentate sunt, în fapt, corecte în privinţa unuia sau mai multor elemente;
c) dacă implică orice activitate de comercializare privind produsul, inclusiv publicitatea
comparativă, creând o confuzie cu alt produs, marca, numele sau cu alte semne distinctive ale
unui concurrent;
d) nerespectarea de către comerciant a obligaţiilor prevăzute în codul de conduită pe care s-a
angajat să îl respecte dacă:
d1) angajamentul său nu este o aspiraţie, ci este ferm şi poate fi verificat;

3
 d2) acesta indică, în cadrul unei practici comerciale, că s-a angajat să respecte codul.

O practică comercială este înșelătoare prin omisiune dacă nu se comunică o informație

esențială către consumator pe care dacă acesta ar fi cunoscut-o nu ar fi cumpărat acel produs.
Consumatorii au nevoie de informaţii pentru a lua decizii în deplină cunoştinţă cunoştinţă
de cauză. Aceste informaţii informaţii trebuie trebuie să fie oferite oferite de operatorul
operatorul economic, având în vedere necesităţile consumatorului mediu.

O practică este considerată a fi omisiune înşelătoare în trei situaţii:

1. dacă omite o informaţie esenţială necesară consumatorului mediu, ţinând cont de
context, pentru luarea unei decizii comerciale în cunoştinţă de cauză
2. dacă operatorul economic ascunde sau oferă într-un mod neclar, neinteligibil, ambiguu
sau în contratimp o informaţie esenţială
3. dacă operatorul economic nu indică intenţia comercială a practicii, în cazul în care
aceasta nu rezultă deja din context
La fel ca şi în cazul acţiunilor înşelătoare, în fiecare dintre aceste situaţii, elementul
esenţial pentru ca omisiunea să fie considerată înşelătoare este ca aceasta să îl determine sau să
fie susceptibilă să-l determine pe consummator să ia o decizie comercială pe care altfel nu ar fi
luat-o.

B. O practică este considerată agresivă dacă limitează sau este susceptibilă să limiteze în
mod semnificativ libertatea de alegere sau comportamentul consumatorului mediu prin hărţuire,
constrângere, inclusiv prin utilizarea forţei fizice sau prin influenţa nejustificată şi, prin urmare,
determină sau este susceptibilă să determine consumatorul să ia o decizie pe care altfel nu ar fi
luat-o.
Legea conţine o listă de criterii pentru a se putea determina dacă o practică comercială
utilizează hărţuirea, constrângerea, forţa fizică sau influenţa influenţa nejustificată nejustificată.
Conform legii, influenţa influenţa nejustificată nejustificată reprezintă reprezintă
folosirea unei poziţii de forţă faţă de consumator, de manieră să exercite presiune asupra
acestuia, chiar fără a recurge sau a ameninţa cu recurgerea la forţa fizică, într-un mod care
limitează semnificativ capacitatea consumatorului de a lua o decizie în cunoştinţă de cauză.
Sunt și comercianți care recurg la acest tip de practici comerciale limitând libertatea de
alegere a consumatorului apelând la hărțuire, constrângere, utilizând forța fizică sau apelând la o
influență nejustificată determinându-l pe consumator să achiziționeze acel produs pe care altfel
nu l-ar fi cumpărat. Pentru acest tip de practici comerciale agresive, comercianții vor achita o
amendă cuprinsă între 2.000 și 100.000 lei.

Lista neagră a practicilor incorecte din comerţ

Anumite practici comerciale din Europa sunt interzise, având un caracter permanent,
acestea fiind considerate ilicite în toate împrejurările. În cadrul directivei europene a fost
redactată o listă neagră care cuprinde 31 de practici incorecte.

4
 Lista este valabilă în toate cele 27 de state membre şi poate fi consultată şi pe site-ul :
http://www.isitfair.eu/blacklist_ro.html.
Consumatorul poate reclama încălcarea legislaţiei instituţiilor naţionale abilitate să
protejeze drepturile consumatorului, respectiv Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorului, prin oficiile judeţene.
Certificate şi coduri de conduită :
- afirmarea de către comerciant că este parte semnatară a unui cod de conduită, în cazul în care
nu este.
- afişarea unui certificat, a unei mărci de calitate sau a unui echivalent fără a fi obţinut obţinut
autorizaţia autorizaţia necesară necesară.
- afirmarea că un cod de conduită a primit aprobarea unui organism public sau a unui alt
organism, în cazul în care aceasta nu a fost primită.
- afirmarea că un comerciant, inclusiv practicile sale comerciale, sau că un produs a fost agreat,
aprobat ori autorizat de un organism public sau privat, în cazul în care nu este adevărat, ori
afirmarea că a fost agreat, aprobat sau autorizat fără a respecta condiţiile de agreare, aprobare sau
autorizare.

Publicitatea neîntemeiată:

A face afirmaţia neîntemeiată privind deţinerea de mărci de încredere şi coduri:

Comerciantul pretinde că a semnat un cod de conduită pe care, de fapt, nu l-a semnat. Afişează o
marcă de încredere, o marcă de calitate sau un echivalent fără autorizaţia necesară în acest sens.
Afirmă, fără un temei real, că un cod de conduită este autorizat de un organism public sau
de alt tip. Afirmă că un comerciant sau un produs a fost agreat, aprobat sau autorizat de un

5
organism public sau privat fără un temei real sau fără a îndeplini condiţiile necesare pentru
agrearea, aprobarea sau autorizarea obţinută.

 Publicitatea-capcană:
Invitaţia de a cumpăra produse la un preţ declarat fără a se menţiona că există motive
rezonabile pentru care comerciantul poate considera că nu va putea furniza, el însuşi sau prin
intermediul unui alt comerciant, produsele respective sau produse echivalente la preţul declarat
pentru o anumită perioadă şi în cantităţi rezonabile ţinând seama de produsul respectiv, de
amploarea publicităţii şi de preţul declarat.

Comerciantul poate să recurgă la una dintre următoarele fapte:

a) refuzarea prezentării articolului ce a făcut obiectul publicităţii sau
b) refuzarea luării comenzii privind respectivul articol sau a livrării în cadrul unui termen
rezonabil sau
c) prezentarea unui eşantion cu defecte, în scopul promovării unui produs diferit.

Comercianţi care invită la cumpărarea unui produs cu intenţia de a promova ulterior un

alt produs.

Utilizarea falsă a „ofertelor limitate“: „ofertă specială, valabilă doar azi!“:

Declaraţia falsă că un produs nu va fi disponibil decât pentru un interval de timp foarte
scurt sau în condiţii speciale doar pentru un interval de timp foarte scurt, pentru a determina
decizia imediată a consumatorilor şi pentru a-i priva de timpul de gândire necesar şi de
posibilitatea de a face o alegere în cunoştinţă de cauză.

Servicii post-vânzare într-o altă limbă: de exemplu, marketing în engleză, servicii post-
vânzare în suedeză.
Angajamentul comerciantului de a furniza un serviciu post-vânzare către consumatori,
fără însă a-i informa în mod clar, înainte de angajarea acestora în tranzacţie, cu privire la limba
în care furnizează serviciul, în situaţia în care comerciantul a comunicat cu consumatorul,
înaintea încheierii tranzacţiei, într-o limbă ce nu este limba oficială a statului membru în care el
este stabilit.

Publicitate pentru produsele care nu pot fi comercializate legal:

 Declararea sau sugerarea, sub orice formă, fără un temei real, că vânzarea unui anumit
produs este legală.

Prezentarea drepturilor care sunt garantate de legislaţia comunitară consumatorilor de

pretutindeni, ca o caracteristică nouă sau distinctivă a ofertei comerciantului:
 Prezentarea drepturilor de care consumatorii beneficiază prin lege ca o caracteristică
distinctivă a ofertei comerciantului.

Articole publicitare: „mesaje amestecate/subiective“:

 Folosirea conţinutului editorial din mass-media pentru a promova un produs, în cazul în
care comerciantul a plătit pentru această promovare, fără a specifica acest lucru prin

6
 conţinut ori prin imagini sau sunete pe care consumatorul le poate identifica uşor (articol
publicitar).

Marketingul care utilizează frica consumatorilor faţă de riscurile privind siguranţa:

 Utilizarea nejustificată a fricii faţă de riscurile privind siguranţa: „a face afirmaţii de facto
inexacte cu privire la natura şi amploarea riscurilor la care se expune consumatorul
referitor la siguranţa personală sau a familiei sale în cazul în care nu achiziţionează
produsul în cauză“.

Folosirea momelilor pentru a înşela consumatorul:

 A promova deliberat un produs similar cu produsul unui alt producător, astfel încât
consumatorul să creadă că produsul promovat provine de la acelaşi producător.

Schemele piramidale:
 Crearea, exploatarea sau promovarea unui sistem de câştig piramidal, în cadrul căruia un
consumator plăteşte o cotizaţie în schimbul posibilităţii de a primi o parte din sumele
provenite în special din cotizaţiile pe care le vor plăti noii membri şi nu din vânzarea sau
consumul produselor.

 Creşterea şanselor de câştig: cum să câştigi la jocurile de noroc.

Publicitate înşelătoare: „Sfârşitul contractului de închiriere! Lichidare de stocuri!“:

 Comerciantul afirmă că este pe cale să îşi înceteze activitatea sau să îşi mute sediul fără a
intenţiona de fapt acest lucru.

 Afirmaţii neîntemeiate privind capacitatea curativă: „Trickium 24 vă ajută să slăbiţi“:

 Afirmaţia neîntemeiată că un produs tratează boli, disfuncţii sau malformaţii.

7
 Informaţii false privind piaţa:

Diseminarea de informaţii de facto inexacte privind condiţiile pieţei sau posibilitatea de a

găsi un produs, incitând astfel consumatorul să achiziţioneze produsul respectiv în condiţii mai
puţin favorabile decât condiţiile normale ale pieţei.

SMS-urile „câştigătoare“: Premii: „Felicitări! Aţi câştigat un premiu!“.

 Pretinderea, în cadrul unei practici comerciale, că se organizează un concurs sau că
există posibilitatea câştigării unui premiu fără a acorda premiile specificate sau
echivalentul acestora.

Crearea falsei impresii de oferte gratuite: „ochelari de soare gratuiţi“ sau „tonuri de apel
gratuite pentru telefonul tău mobil“:
 Descrierea unui produs ca fiind „gratuit“, „bonus“, „taxe“ sau, în termeni similari, în
cazul în care consumatorul trebuie să plătească o sumă în plus faţă de costurile
inevitabile pe care le implică răspunsul său la practica comercială şi ridicarea sau
livrarea articolului.

Formulare înşelătoare de comandă:

 Includerea în materialul promoţional a unei facturi sau a unui document similar de
plată, astfel încât consumatorul să aibă impresia greşită că a comandat deja produsul
comercializat.

8
Comerciant profesionist deghizat în consumator:
 Emiterea de afirmaţii false sau crearea impresiei că un comerciant nu acţionează în
scopuri care se încadrează în activitatea sa comercială, industrială, artizanală sau
liberală sau prezentarea comerciantului ca fiind consumator.

Servicii post-vânzare: „garanţii valabile în toată Europa“:

 Crearea impresiei false că serviciul post-vânzare furnizat pentru un produs este
disponibil într-un stat membru altul decât cel în care este cumpărat produsul.

Presiunea la vânzare: „Da, puteţi pleca imediat ce contractul este încheiat“:

 Crearea impresiei că consumatorul nu poate părăsi sediul fără a încheia un contract.

Vânzarea agresivă la domiciliu: „Da, voi pleca imediat ce contractul este încheiat“:
 Efectuarea de vizite personale la domiciliul consumatorului, ignorând solicitarea
acestuia de a pleca sau de a nu reveni, cu excepţia cazului în care legislaţia internă
permite acest lucru şi în măsura în care o permite, în vederea îndeplinirii unei obligaţii
contractuale.

,,Vânzarea repetată şi nedorită: „la al treilea apel, s-ar putea ajunge la un contract…“:
 Efectuarea de solicitări repetate şi nedorite prin telefon, fax sau e-mail sau alt mijloc de
comunicare la distanţă, cu excepţia cazului în care legislaţia internă permite acest
lucru, în vederea îndeplinirii unei obligaţii contractuale.

Solicitarea plăţii daunelor: nimeni nu răspunde la telefon:

 Solicitarea de la un consumator care doreşte să execute o poliţă de asigurare de a aduce
documente care nu pot fi considerate în mod rezonabil relevante, pentru a stabili dacă
pretenţia este validă, sau lipsa sistematică a răspunsului la corespondenţa pertinentă, cu
scopul de a determina un consumator să renunţe la exercitarea drepturilor sale
contractuale.
 Ex: solicitarea adresată consumatorului care doreşte să obţină compensaţie pentru
obiecte personale furate din bagaj, de a prezenta chitanţe pentru toate bunurile care au
fost furate.

Îndemnuri directe adresate copiilor: „Du-te şi cumpără cartea!“:

 Includerea într-o reclamă a unui îndemn direct adresat copiilor să cumpere produsele
promovate sau să îşi convingă părinţii ori alţi adulţi să cumpere produsele promovate.
Ex: promovarea lansării unui DVD cu un popular film pentru copii – „Alice şi cartea
magică a fost lansat pe DVD – spuneţi-le părinţilor să-l cumpere de la magazinele de
specialitate”.

9
Vânzarea din inerţie:
 Comerciantul solicită plata pe loc sau plata ulterioară pentru produsele pe care le
furnizează, dar pe care consumatorul nu le-a solicitat sau solicită rambursarea sau
păstrarea lor.

Presiunea emoţională:
 Afirmarea explicit că, în cazul în care consumatorul nu cumpără produsul sau serviciul
respectiv, comerciantul îşi poate pierde locul de muncă sau mijloacele de subzistenţă.

Falsa câştigare de premii:

 Crearea falsei impresii că persoanele au câştigat sau vor câştiga ori că vor câştiga, dacă
întreprind o anumită acţiune, un premiu sau un alt avantaj similar, în condiţiile în care
fie nu există nici un premiu ori avantaj similar, fie acţiunea pe care ar trebui să o
întreprindă pentru a câştiga premiul sau alt avantaj similar este condiţionată de plata
unei sume de bani sau de suportarea unui cost.

Sancṭionarea practicii comerciale ilicite

Exercitarea acestor practici interzise se sanctioneaza prin masuri de confiscare a
veniturilor rezultate din comerciale ilicite precum si interdictia de a mai desfasura o asemenea
activitate .In situatii extreme se poate ajunge si la sanctiuni penale .

Toți comercianții care utilizează practici incorecte și sunt amendați, vor fi obligați să
restituie contravaloarea produsului sau a serviciului în maximum 15 zile de la data la care au luat
la cunoștință de procesul-verbal de constatare a contravenției. Noutățile legislative prevăd că acei
comercianți care vor nesocoti regula de mai sus și nu vor da banii înapoi, vor fi și sancționați
contravențional cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.

Știrile juridice prevăd că sancțiunile pentru practicile comerciale incorecte și agresive,

implică amendarea comercianților cu sume între 2.000 și 10.000 lei dacă au până la 9 salariați și
realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 2 milioane euro, echivalent în lei. Amenda
crește de la 3.000 la 50.000 lei pentru comercianții care au între 10 și 49 de salariați și au o cifră
de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei. Comercianții care au peste
50 de salariați și o cifră de afaceri anuală netă de peste 50 de milioane de euro, echivalent în lei,
vor plăti amenzi de la 5.000 la 100.000 lei.

Practicile comerciale înșelătoare sunt sancționate mai drastic ca celelalte. Astfel,

comercianții care au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 2
milioane euro, echivalent în lei, vor fi amendați cu sume între 5.000 și 15.000 lei. Amenzile

10
cresc de la 6.000 la 50.000 lei pentru comercianții care au între 10 și 49 de salariați și realizează
o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei. Cei care au peste 50
de salariați și o cifră de afaceri anuală netă de peste 50 milioane euro, echivalent în lei, vor
suporta amenzi de la 7.000 la 100.000 lei.

Rețineți că individualizarea sancțiunii are loc în funcție de gravitatea și durata faptei și

trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite ținând cont de
împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de
scopul urmărit și urmarea produsă.

Cunoscându-vă drepturile, veți putea identifica atunci când un comerciant încearcă să vă

vândă pielea ursului din pădure sau vă garantează că vă poate aduce luna de pe cer. Cei care cred
că se pot îmbogăți practicând un astfel de comerț, trebuie să plătească și, atunci când credeți că
sunteți victima lor, sesizați ANPC care va verifica și îi va amenda!

11
 GRILE :

1. Aspectele in functie de care se poate determina daca o practica

comerciala este agresiva sunt urmatoarele:

a. orice obstacol oneros sau disproportionat, neprevazut in contract, impus

de comerciant;
b. recurgerea la amenintare, la un limbaj sau la un comportament abuziv;
c. dacă operatorul economic ascunde sau oferă într-un mod neclar,
neinteligibil, ambiguu sau în contratimp o informaţie esenţială

2. Reprezinta practici comerciale ilicite :

a. Declaraţia falsă că un produs nu va fi disponibil decât pentru un interval de

timp foarte scurt sau în condiţii speciale doar pentru un interval de timp
foarte scurt;
b. Publicitate pentru produsele care pot fi comercializate legal;
c. Falsa câştigare de premii

3. In cazul publicitatii-capcana, comerciantul poate sa recurga la:

a. refuzarea prezentării articolului ce a făcut obiectul publicităţii

b. plata pretului in avans
c. luarea comenzii privind respectivul articol si nelivrarea lui in cadrul unui
termen rezonabil

4. Practicile comerciale ilicite reprezinta :

a. orice acţiune, omisiune,comportament, demers sau prezentare comercială,

inclusiv publicitate şi comercializare, efectuate de un comerciant;
b. orice activitate îndreptată spre promovarea, vânzarea sau furnizarea unui
produs sau serviciu
c. o omisiune înşelătoare

5. Exercitarea practicilor ilicite se sanctioneaza :

12
a. indiferent de situatii, prin amenda;
b. prin masuri de confiscare a veniturilor realizate;
c. de regula prin sanctiuni penale.

Bibliografie

 Legea 363/2010 privind combaterea practicilor incorecte ale

comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea
reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia
consumatorilor.

 www.eccromania.ro

 Moceanu M.M., Protecția consumatorilor în România,

Editura Tribuna Economică, București, 2009;

 http://consumatoreuropean.ro

13