Antrenamentul ideomotor

Cercetările asupra acestei metode s-au realizat, mai ales, pentru îmbunătăţirea
rezultatelor sportivilor de performanţă de către Puni (1940),Alekseev (1978), Belkin
(1983), Vendel, Denis şi Klagston (1943), Halverston(1949), în Holdevici; Epuran
(1988).
163
Antrenamentul ideomotor constituie o modalitate de pregătire
psihică prin interpretarea mintală a unei activităţi planificate.
În orice tip de activitate umană există posibilitatea previziunii succesiunii operaţiilor
şi a rezultatelor acestora. Nicio activitate care presupune stres, încordare, pericol, nu
se desf ăşoară în condiţii optime, dacă psihicul sportivului nu este adus într-o stare
adecvată de lucru.
În perioada de debut a îndeplinirii sarcinilor specifice, sportivul trebuie să se
preocupe, concentrat de problema care urmează să fie soluţionată.
În cazul în care sunt sesizate tendinţe de iritare, pripeală, agitaţii, conflicte, sportivul
trebuie să se „izoleze“ într-o sferă imaginară protectoare de mediu pentru puţin
timp, să se decupleze de la toţi factorii perturbatori şi să facă exerciţii de autocontrol
şi autopregătire.
În categoria exerciţiilor de autopregătire intră şi antrenamentul ideomotor ca
legătură puternică între gândire şi mişcare. „Gândul despre o anumită mişcare pare
să producă mişcarea însăşi“, fapt care stă la baza radiesteziei de azi şi „gândirii
viitorului“ în antichitate, cât şi a antrenamentului ideomotor.
Reprezentările ideomotorii complexe ale mişcărilor, bazate pe o execuţie
personală prealabilă, reprezintă mecanismul antrenamentului ideomotor.
Sportivul se concentrează, se înviorează, adoptă o ţinută corespunzătoare de
pregătire interioară şi exterioară (scoate înainte pieptul, îşi îndreaptă coloana,
privirea este vioaie, calmă, plină de optimism. În această situaţie se pot închide ochii
pentru scurt timp şi se poate imagina cu claritate şi precizie succesiunea
acţiunilor).Similar realităţii se derulează filmul cu întreaga succesiune a acţiunilor sau
numai repetarea în gând a ceea ce trebuie făcut în momentele sau situaţiile„cheie“
ale misiunii. Se va insista pe reprezentarea „cazurilor speciale“ posibile şi asupra
modului în care se poate orienta şi acţiona corespunzător acestor situaţii. O
asemenea interpretare mintală a modului de acţiune corectă într-o situaţie
specială ce poate să apară în activitatea reală, ulterioară,
pregăteşte psihicul pentru un anumit regim de lucru, îndepărtează terenul ce ar
furniza dezorientarea, încordarea fizică şi emoţională. La nivel mintal se formează
complexul de acţiuni gata pregătite pentru situaţiile reale dificile de acţiune.
Spre deosebire de reverie, ca proces pasiv, nedirijat, fără
obiective precise, antrenamentul ideomotor este un proces activ, sistematic şi dirijat
având ca scop educarea unei reprezentări sau a unui grup de reprezentări.
Aplicabilitatea antrenamentului ideomotor în domeniul sportului de performanţă se
poate extrapola uşor în pregătirea sportivului,realizându-se astfel:
a) accelerarea şi creşterea eficienţei învăţării unor acte motrice;
b) perfecţionarea mişcărilor;
c)corectarea unor greşeli în execuţia mişcărilor;
d)recuperarea deprinderilor motrice după accidente sau îmbolnăviri;
e)familiarizarea sportivului cu situaţia de concurs şi desensibilizarea faţă de factorii
stresanţi specifici acestuia.

Pentru realizarea în bune condiţii a antrenamentului ideomotor este necesară

urmarea unei serii de indicaţii.

1.

Antrenamentul mintal se practică numai atunci când sportivul nu este angajat efectiv
în execuţia unei acţiuni. Altfel, atât antrenamentul, cât şi acţiunea respectivă ar avea
de suferit, sportivul neputându-se concentra pe o sarcină precisă.
2.

Este important s
ă
se respecte mintal o secven
ţă
suficient de mare a ac
ţ
iunii pentru a nu fi perturbat ritmul natural de lucru al organismului.3.

Lupt
ă
torul trebuie s
ă
-
ş
i concentreze aten
ţ
ia asupra punctelor cheie aleac
ţ
iunii.4.

Eficien
ţ
a antrenamentului mintal este asigurat
ă
în parte dedeterminarea precis
ă

ş
i exact
ă
a stimulilor discriminativi specifici pentru oanumit
ă
mi
ş
care
ş
i pentru un anumit lupt
ă
tor. Este de dorit ca acest lucru s
ă
fief
ă
cut de lupt
ă
tor împreun
ă
cu comandantul instructor
ş
i cu psihologul.5.

Activitatea aleas
ă
pentru antrenamentul mintal trebuie s
ă
fie foarteclar precizat
ă
: ac
ţ
iunea de executare a focului, un procedeu de lupt
ă
corp lacorp etc. cu punctarea momentelor de începere
ş
i de final a activit
ăţ
ii alese.6.

Dup
ă
stabilirea problemei, lupt
ă
torul trebuie s
ă
se decid
ă
cu privire laelementele asupra c
ă
rora insist
ă
: men
ţ
inerea execu
ţ
iei unui act motric înlimitele unor parametri stabili, perfec
ţ
ionarea unei deprinderi etc. Pentru a semen
ţ
ine nivelul performan
ţ
ei trebuie s
ă
fie repetate mintal elementele

ac
ţ
iunii pentru a nu fi perturbat ritmul natural de lucru al organismului.3.

Lupt
ă
torul trebuie s
ă
-
ş
i concentreze aten
ţ
ia asupra punctelor cheie aleac
ţ
iunii.4.

Eficien
ţ
a antrenamentului mintal este asigurat
ă
în parte dedeterminarea precis
ă

ş
i exact
ă
a stimulilor discriminativi specifici pentru oanumit
ă
mi
ş
care
ş
i pentru un anumit lupt
ă
tor. Este de dorit ca acest lucru s
ă
fief
ă
cut de lupt
ă
tor împreun
ă
cu comandantul instructor
ş
i cu psihologul.5.
Activitatea aleas
ă
pentru antrenamentul mintal trebuie s
ă
fie foarteclar precizat
ă
: ac
ţ
iunea de executare a focului, un procedeu de lupt
ă
corp lacorp etc. cu punctarea momentelor de începere
ş
i de final a activit
ăţ
ii alese.6.

Dup
ă
stabilirea problemei, lupt
ă
torul trebuie s
ă
se decid
ă
cu privire laelementele asupra c
ă
rora insist
ă
: men
ţ
inerea execu
ţ
iei unui act motric înlimitele unor parametri stabili, perfec
ţ
ionarea unei deprinderi etc. Pentru a semen
ţ
ine nivelul performan
ţ
ei trebuie s
ă
 fie repetate mintal elementele
cunoscute, iar pentru dep
ăş
irea nivelului vechii performan
ţ
e se impuneadoptarea unor noi tehnici de execu
ţ
ie.7.

Trebuie diferen
ţ
iat
ă
practica corect
ă
de cea eronat
ă
, pentru a nu faceantrenament mintal pe un mod de execu
ţ
ie gre
ş
it.8.

O condi
ţ
ie de realizare a antrenamentului este starea de relaxaremuscular
ă

ş
i psihic
ă
ca premis
ă
a ac
ţ
iunii de autoobservare pasiv
ă

ş
i obiectiv
ă
a propriei performan
ţ
e
ş
i a propriilor tr
ă
iri afective.9.

Antrenamentul mintal este un exerci

ţ
iu de concentrare pasiv
ă

ş
i nu oexplorare menit
ă
s
ă
aduc
ă
tensiuni în momentul în care au fost sesizate erori.Lupt
ă
torul trebuie s
ă
-
ş
i corecteze, tot în plan mintal, cu calm, modelul deexecu
ţ
ie, reluând apoi concentrarea.10.

Detectarea cauzelor gre

ş
elilor este mai important
ă
decât corectarea lor, pur
ş
i simplu, în plan mintal.11.

În cazul în care anxietatea se prezint

ă
ca surs
ă
de generare a erorilor,aten
ţ
ia trebuie concentrat
ă
asupra stimulilor capabili s
ă
reduc
ă
supraîncordarea.Acest lucru este posibil prin ob
ţ
inerea st
ă
rilor afective pozitive rezultate dinreprezentarea succeselor din trecut, prin crearea
propriei imagini mintale deînving
ă
tor.A
ş
adar, antrenamentul ideomotor exercit
ă

ş
i asupra st
ă
rii emo
ţ
ionale alupt
ă
torului înaintea execut
ă
rii unei misiuni specifice. El reprezint
ă
pentrulupt
ă
tor un plan de ac
ţ
iune special elaborat de comandantul grupului deinterven
ţ
ie, plan care prevede corectarea
ş
i controlarea comportamentului
ş
i ast
ă
rii emo
ţ
ionale a sa
ş
i a membrilor grupului, înaintea
ş
i pe timpul execut
ă
rii