Lucrare de diplomă -

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU

INSUFICIENŢĂ RENALĂ A

RINICHILOR POLICHISTICI

MOTTO

Ce la om nu este posibil, la DUMNEZEU

este posibil.

1
 Lucrare de diplomă -

MOTIVUL LUCRĂRII MELE DE DIPLOMĂ

Motivul pentru care am ales acest diagnostic este pentru a învaţa tot
mai mult despre funcţia rinichilor , şi despre insuficienta renală a
rinichilor polichistici - boala pe care eu si tatăl meu a moştenit-o.

2
 Lucrare de diplomă -

CUPRINS
I ANATOMIA RINICHIILOR…………………………………..….…... pag 1
1. Sistemul renal
2. Structura produsă de urina primară
3. Căile excretoare ale rinichilor
II FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR …………………………..pag 6
1. Reglarea funcţiei renale
2. Eliminarea urinii
3. Examenul de urină în laborator
III NOŢIUNI DE NURSING……………………………………….….….pag 15
IV INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ……………………….…… pag 18
1. Definiţie
2. Alimentaţia
3. Boli renale cronice
A. Diabetul zaharat
B. Hipertensiunea
C. Factori de risc
V INVESTIGAŢII………………………………………………..……… pag 27
1. Investigarea funcţiilor renale
2. Investigaţii pentru declararea anemiei
3. Alte investigaţii
VI TRATEMENTE…………………………………………………..……pag 30
1. Tratamentul iniţial
2. Tratamentul de intreţinere
3. Tratamentul în caz de agravare
4. Tratamentul insuficienţei renale
5. Tratamentul chirurgical
6. Alte tratamente
VII APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING PENTRU CAZURILE
STUDIATE…………………….……………………………..…………... pag 44
Cazul I
Cazul II
Cazul III
VIII CONCLUZII PENTRU NOI TOŢI…………………………….……pag 64
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………….….….pag 67

I ANATOMIA RINICHIILOR

1. SISTEMUL RENAL

Funcţia de excreţie e funcţia de baza a organismului din care se elimină la

exterior produşii toxici din organism , rezultaţi în urma complexelor procese
metabolice care eliberează energie.

3
 Lucrare de diplomă -
Principalele organe care au rol in excreţie sunt :
-Pielea
-Plamânul
-Aparatul renal

Aparatul renal este alcătuit din rinichi şi căi urinare. Căile urinare sunt
reprezentate de calicele mici şi mari, pelvis renal, bazinet, uretre, vezica urinală şi
uretre.
Rinichii produc urina, care reprezintă o soluţie apoasă cu substante de
degradare provenite din alte organe astfel este reglată compoziţia mediului intern al
organismului, respecriv echilibrul hidroelectrolitic şi al altor substanţe ce compun
acest mediu.
Formarea urinei se face în doua faze :
-la început se realizează un ultra filtru din plasma sanguină numită urina
primara , care conţine substanţe pătrunse din sânge la o concentratie egală cu
cea din saâge cu excepţia proteinelor. Cantitatea urinei primare este de
aproximativ 150 litri in 24 de ore, apoi unele substanţe în principal glucoza şi
apa sunt reabsorbite în sânge şi se formează urina secundară.
-urina este evacuată prin căile excretorii , respectiv : bazinet, ureter, vezică si
uretră.
Rinichii sunt organe retroperitoneale, rinichiul stâng fiind situat mai sus de cel
drept. Rinichii au formă de bob de fasole si prezinta doua fete : anterioară şi
posterioară ; două margini : lateral convexa şi medială concavă. În zona medială a
rinichiului se afla sinusul renal in care se găseşte hilul renal.
Rinichii cantăresc intre 120- 200 grame fiecare, sunt de culoare roşie-brună şi de
consistentă ferma. Sinusul renal e alcatuit din circa 4 cm si reprezintă o cavitate
care adăposteste pediculul renal format din :
-Căile excretoare
-Vase de sange
-Nervi
-Fibre nervoase vegetative
-O masă de grăsime
Loja renală : rinichii sunt situaţi în regiunea lombo-diafragmatică în loja renală
care are drept limite :
-Superior: în plan ce trece prin zona vertebrei T 11
-Inferior: tot un asemenea plan ce trece la nivelul vertebrei L 3
-Lateral :un plan ce trece prin vârful coastei a 12-a
-Medial : linia paravertebrală.
Rinichiul este învelit cu un segment al tunicii urogenitale interne care formează o
fascie renală. Superior rinichiilor se afla glandele suprarenale care se continuă în
sus pana la muşchiul diafragm unde se prind pe aceasta. Lojele renale comunică
între ele şi sunt deschise în inferior de-alungul celor două uretre.

Sectiunea renală :
Este inconjurată de capsula proprie renală densă care prezintă două zone :
- zona medulară
- zona corticală
Medulara : e situată profund şi e lacatuită din piramidele renale Malphigi care
sunt in numar de 7-12 . Aceste piramide prezintă o bază paralelă cu marginea
laterală a rinichiului si cu un vârf orientat spre papila renală. În jurul fiecărei papile
se afla o calice mică care apoi se deschide in calicele mari. Piramida este alcatuită
dintr-o zona papilară şi o zonă externă striată a cărei striaţii conţin tuburi
colectorii şi vase sanguine. Corticola este situată extern periferic între capsula şi
se întinde ca o banda între baza piramidelor şi capsula renală . La rândul ei
corticola pătrunde printre piramide formând corpusculi renali Malphigi.

4
 Lucrare de diplomă -
|Rinichii sunt alcătuiţi din lobi renali iîn a cărui structură intră o piramidă renală
Malphigi împreuna cu zonele laterale numite piramidele Ferein şi toată substanţa
corticală care le înconjoară. Lobii sunt formaţi din lobuli care se unesc spre canal
corector ce se deschide in bazinet. Unitatea morfologica şi functională a rinichiului
este nefronul . La copii rinichii sunt situaţi mai sus decat la adult . Rinichii
copilului sunt mai mari decat la adulţi din punct de vedere al proproetatilor.

Irigatia Rinichiilor.
Necesită un flux sanguin important reprezentat ca circa 20 % din sângele trimis
de catre cord în circulaţie. Arborele vascular al rinichiului are o dispozitie
particulară. Arterele renale,ramuri din aorta şi venele renale ce drenează în vena
cava inferioară se află în sinusul renal la nivelului ţesutului conjunctiv lax, bogat în
grăsime, care se găseţte în această regiune.
Artera renala se împarte în arterele inferioare situate in piramidele renale , se divid
şi iau un aspect arcifor între medulară şi corticala formând artelele arcuate ce
vascularizează cele două zone. Din artera arcuată iau naştere arterele interlobulare
ce prezintă un traiect radiar in corticolă. Din aceste artere rezultarteriolele aferente
care se capilarizeaza formând glomerulul renal. Sângele părăseşte glomerulul prin
arteriola eferentă ce se deschide în reţeaua capilară a cortexului renal ce se
îndreaptă spre venele interlobulare apoi în venele arcuate şi în final in venele
interlobare, formand vena renală.

Cei doi rinichi si venele principale.

2 STRUCT
URA

PRODUCĂTOARE DE URINĂ PRIMARĂ

Structurile producătoare de urină primară sunt :

-corpusculii renali Malphigi
-aparatul Jugstablomerular.

Corpusculii renali Malphigi au un diametreu de la 200-300 micrometri vizibil

macroscopic ca un punct roşu. Conţine glomerulul format din 20-25 de bucle
capilare înconjurata de capsula Bowman. Prezintă un pol vascular , iar spaţiul
dintre cei doi pereţi ai capsulei primeşte urina primară şi o conduce la polul urinar
în sistemul tubular.
Filtrul renal se compune la acest nivel din trei structuri :
-Un endoteliu ce nu permite trecerea celulelor sanguine
-Membrana bazală care împiedică trecerea moleculelor voluminoase
5
 Lucrare de diplomă -
-Prodicele care au prelungiri spre membrana bazală şi reţin substanţele cele
mai fine.
Aparatul Jugstablomerular este format dintr-un grup de celule situate într-o
moleculă densă şi unghiul de arteriorele aferente şi eferente. Ele intervin în
controlul presiunii arteriale. Celulele acestui aparat au o inervaţie adrenelgică.
Structurile ce produc urina secundară sunt reprezentaţi de tubi renali alcătuiţi din
mai multe segmente :
-Tubul contor premixal care începe în apropierea glomerulului în continuarea
capsulei bowman şi se îndreapta spre medulară, conţine microvili si mitocondrii.
-Un tub drept cu un ram descendent şi un ram ascendent care formeaza o ansă.
-Tubul contort distalp se reântoarce în corticola rinichiului ; este formată din
celule epiteliale înalte bine separate.
-Urmează o secvenţă de unire care se deschide in canalele colectoare ce
confluează în conductele papilare mai mari şi se termină în vârful papillei renale.

3 CĂILE EXCRETOARE ALE RINICHIULUI

Urina formata este eliminată în exterior prin căile excretorii alcatuite din :
-Calicele mici
-Calicele mare
-Pelvisul renal
-Ureterul
-Vezica urinară
-Uretra masculină şi feminină

1. Calicele mici :
-Sunt formatţiuni musculo membranoase aflate în sinusul renal.
-Se prind cu extremitatea proximală în jurul papilelor renale, iar prin
extremitatea distală se unesc între ele formând calicele mari.
-Calicele mici sunt în numar de 6-12

2. Calicela mari :
-sunt in numar de 2-3 şi rezultă denumirea celor 6-12 calice mici , astfel ia
naştere în pelvis sau bazinet.

3. Pelvisul renal :
-Are forma de pâlnie turtită anteroposterior
-Are o constituţie musculo-membranoasă
-La nivelul bazei sale se deschid calicele mari iar prin varf se continua cu
ureterul.
-Este captusit de un epiteliu care se continua la nivelul papilelor
-In perete se afla un strat muscular
-La nivelul legaturii intre pelvis si ureter se sfla sfincterul pelvisului renal

4. Ureterul :
-Este un organ pereche
-Este un conduct musculo-membranos care uneste pelvisul renal cu vezica
urinara
-In lungimea sa strabate cavitatea abdominala si pelviana
-Are o lungime de 30-35 cm
-Ia nastere din pelvisul renal la nivelul celei de-a doua vertebra lombara
-Prezinta trei curburi :una la ivelul rinichiului,a doua la nivelul liniei
terminale,a treia in pelvis

6
 Lucrare de diplomă -
-La barbat ureterul se deschide vertical de peretele lateral al pelvisului in
raport intim cu artera si vena iliaca
-Segmentul visceral al segmentului la barbat este orientat transversal, trece
intre vezica urinara si rect, trece peste vezicula seminala si patrunde in vezica
urinara printr-un orificiu foarte stramt
-Ureterul este irigat de ramuri ce provin din multiple surse : ramuri din artera
renala si artera lombara, din artera testiculara sau ovariana si artera iliaca
comuna, din artera hipogastrica, artera vezicala inferioara sau diferentiala,
-Limfaticele ureterului abdominal dreneaza limfa in limfonodulii lombari, iar
limfaticele ureterului pelvin dreneaza limfa in limfonodulii iliaci interni
-Inervatia este vegetative, provine din plexurile nervoase : renal, aortic
sihipogastric.

5. Vezica urinara :
-Este un rezervor musculo-membranos in care se deschid uretrele ce duc
urina excretata de rinichi si care este eliminata prin uretra in afara
organismului
-Urina este retinuta in vezica intre doua mictiuni
-Configuratia sa difera in functie de gradul de umplere
-Cand vezica este goala, are forma unui tetraedru cu baza triunghiulara
orientata posterior.

Vezica urinara

6. Uretra:
Se prezinta diferit la barbat si la femeie :
-Uretra masculina :este un segment comun al aparatului urinar si
genital.Uretra incepe la nivelul orificiului uretral al vezicii urinare si se
termina la nivelul meatului urinar situat la capatul liber al glandului
penisului.Structura uretrei e identica cu a celorlalte organe excretoare
renale.Uretra si imparte in 4 portiuni :
-Intramurala la baza vezicii urinare
-Prostatica ce trece prin prostata
-Membranoasa ce strabata diafragma urogenitala
-Spongioasa inglobata in corpul spongios al penisului
-Uretra feminina : este situata in pelvis, se intinde de la baza vezicii urinare
la vulva. Directia sa este oblica in jos fiind paralela cu directia vaginului. Are
o lungime de la 3-5 cm si un diametru de 7mm. Zona cea mai stramta si mai
7
 Lucrare de diplomă -
putin dilatabila este orificiul inferior, restul uretrei fiind extensibil. Orificiul
uretrei este situat la 20-25 mm posterior de clitoris. Marginea orificiului
prezinta cute cu aspect dantelat care formeaza o papila uretrala.
Vascularizatia uretrei atat la barbat cat si la femeie e asigurata in regiunea pelvina
de arterele veziacle inferioare si ramuri din artera rusinoasa interna.Venele uretrei
dreneaza sangele in plexul lui Santorini. Limfaticele duc limfa in noduli iliaci
externi si iliaci interni. Nervii prrovin din plexul pelvin inferior si din nervul
rusinos intern.

II FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR

Forma urinii are loc prin urmatoarele procese :

1. Filtrare
2. Reabsortie
3. Secretie

1.Filtrarea:
-Se produce la nivelul glomerulului
-Consta in trecerea unor componente prin porii peretilor subtiri ai capilarelor si
prin peretele Bowman ca printr-un filtru.
-Nu pot trece elomente figurate, proteinele,lipidele pentru ca au molecule mari si
raman in sange.

8
 Lucrare de diplomă -
-Filtrul reprezinta urina primara care contine apa, glucaza, aminoacizi, ioni de
sodiu si uree.
-Cantitatea urinara primara creste in ingestii mari de apa si hipertensiune, ea
scade in lipsa apei, in hemoragii si hipotensiune.
-Filtrarea e posibila datorita difuziei si osoneozei prin endoteliul capilarelor si
prin membrana interioara a capsulei .
-In interiora aferenta presiunea sanguina e mai mare decat presiunea din
capilarele glomerulare, aceasta fiind mai ridicata decat cea din capsula.
-Presiune sangelui din arterele renale sunt superioare altor artere deoarece pornesc
direct din artera aorta.

2. Reabsortia :
-Consta in trecerea apei si a unor substante din urina primara ajunsa in tubul
urinifer inapoi in sange. Acestea sunt reabsorbite prin peretele urinifer. Unele
subsrante ca apa si urea se absorb pasiv, datorita diferentelor de presiune dintre
lumenul tubului urinifer si capilarul sangvin care il iriga. Alte substante(aminoacizi,
glucoza, potasiu acidul uric si vitamine)se absorb activ cu un consum de energie
furnizata de ATP.
-In 5 minute trece prin rinichi toata cantitatea de sange din organism , zilnic prin
rinichi se vehiculeaza 1.700 litri de sange. Membrana filtratoare a tuturorcapsulelor
are intre8-10 metri patrati.
-Ceai doi rinichi filtreaza in 24h intre150-180 litri de urina. Din cei 125ml/minut
urina primara se reabsorb 124ml/minut.
-In ansa Henk concentratia substantelor solubile e mai ridicata datorita circulatiei
mai lente a sangelui in contracurent care face sa fie eliminati putini ioni.

3. Secretia
-Secretia are loc la nivelul tubului urinar. Consta in eliminarea din sange in
lumenul tubului urinifer a unor substante la nivelul proximal sau distal. Secretia
sodiului se face activ, iar a potasiului pasiv.
-Prin secretie se mentin echilibrul acido bazic (ph-ul sanguin fiind 7,4), in urma
reabsortiei si secretiei tubulare se formeaza urina finala. Cantitatea de urina fiind
eliminata in 24h, diureza.
-Urina finala a omului sanatos e un lichid galbui deschis, limpede, cu un miros
caracteristic de amoniac, usor acid (ph  6) si usor sarat.
-In urina pot aparea si unele substante ce ajung in organism incidental (alcool si
unele medicamente).
-Compozitia chimica a urinei finale se aseamana cu cea a plasmei sanguine, fiind
o plasma deprotenizata. Examenul de urina arata starea de sanatate a organismului.

1 REGLAREA FUNCTIEI RENALE

Se realizeaza pe calea nervoasa si umorala:

a.) Reglarea nervoasa vegetetiva si controlul mai ales activitatea glomerurilor,
actionand asupra irigatiei renale. Simptomele produc vaso-constrictia arterei
aferente marind cantitatea de filtrare. Scoarta cerebrala actioneaza direct asupra
rinichilor.
b.) Reglarea umorala predominanta si actiunea mai ales asupra tuburilor urinare. In
forma urinei pe cale umorala intervine glanda hipofiza. In cazul unui aport
insuficient de apa prin alimentatie, creatinina concentratiei sangelui in saruri ca
urmare a excitarii centrilor hopotalamici si se commanda eliminarea ACTH.
Tiroxina are actiune inversa ACTH-ului. Parahormonul stimuleaza eliminarile de
potasiu si fosfati retinand Ca si Na.

9
 Lucrare de diplomă -

Calcitonia stimuleaza reabsortia natriului si secretia potasului la nivelul tubului

distal regland eliminarea apei. Secretia de aldosterou – legata de secretia unei
enzime numita renina in tuburile distale. Ea actioneaza ca o globulina plasmatica
angiotensina primara, care in plasma sa se transforma in angiotensina secundara.
Aceasta determina constrictia arteriorelor si creste presiunea sangelui. In final
scade cantitatea de renina.

2 ELIMINAREA URINEI

Din bazinetul renal ,urina finala ajunge in ureter prin intermediul unor miscari
peristatice , la fiecare 3-6 minute. Urina e pompata in vezica urinara, de unde e
eliminata prin uretra la exterior.
Normal, omul are 5-6 mictiuni pe zi . Stresul si starile emotionale pot declansa
mictiunea.
Vezica urinare e captusita cu musculatura neteda care exercita asupra urinei o
usoara presiune. Pe masura ce vezica se umple, urina nu se poate relua in uretere,
deoarece ele strabat oblic musculatura peretelui vezical. Urina nu poate trece nici in
uretra datorita unui sfincter interior vezical si a unui sfincter exterior uretral.
Senzatia de mictiune apare cand in vezica s-au acumulat 300-400 ml de urina.
Iau nastere impulsuri care se propaga pe cai aferente simpatice la centru din
maduva. De la aceasta pornesc impulsuri la neuronii motori apoi pe cai
parasimpatice , ajungand la musculatura vezicala urinara producand contractia
acesteia si relaxarea sfincterului interior. Urina trece in uretra si in acelasi timp de
relaxare sfincterul extern si e eliminat la exterior. Centrul mictiunii se gaseste in
maduva lombo-sacrala, dar se afla si sub controlul centrilor corticali putand
dispare senzatia de mictiune pentru un timp. La copii sub un an si la persoanele ce
au leziuni ale maduvei spinarii actul mictiunii nu poate fi controlat voluntar.

3 EXAMENUL DE URINA IN LABORATOR

Examenul de urina trebuie sa contina urmatorii parametri :

 Densitate
 P-h
 Proteine
 Glucoza
 Pigmenti biliari
 Corpi cetonici
 Nitriti
 Leucocite
 Hematii
 Cilindri
 Celule epiteliale plate (scuamoase)
 Celule tranzitionale
 Celule renale
 Cristale
 Flora microbiana
 Altele : mucus, secretii, etc

INTERPRETAREA ACIDULUI URINAR

10
 Lucrare de diplomă -
Variaţia culorii observată în lumină polarizată este tipică pentru acidul urinar.

Fig.
265c.

11
 Lucrare de diploma

Fig. 48. Masă de hematii eumorfe. MO x 400 (colecţie personală).

Fïg. 47. Hematii eumorfe morfologic similare cu cele din torentul sangvin (hématurie
neglomerulară). MCF x 400 (colecţie personală)

INTERPRETAREA LEUCOCITELOR

Leucocitele sunt elementele cele mai des intalnite in sedimentul urinar. In

functie de aspectul lor nuclear, leucocitele pot in impartite in mai multe
categorii :

9
 Lucrare de diploma
-Celule mononucleare ( limfocite si monocite)
-Celule polimorfonucleare (neutrofile,eozinofile si bazofile)

Leucocitele abundente pot fi intalnite in :

-Afectiuni renale: glomerunoefrite, pielonefrite
-Afectiuni ale cailor renale : pielite, pielocistite si uretrite
-Afectiuni extrarenale : apendicita acuta sau cronica si metroanexite acute si
cronice.

NEGATIV URME RARE PREZENTE FRECVENTE

Negativ +/- + ++ +++
Negativ  15/l 70/l 125/l 500/l

INTERPRETAREA HEMATIILOR

Hematuria se desfasoara ca fiind emisiunea de sange in urina si ea se

constituie intr-un simptom frecvent al diferitelor boli renale. Gravitatea
hematuriei nu depinde de intensitatea sangerarii ci de cauza care o provoaca.
Hematuria poate fi de doua feluri :
-Hematurie macroscopica :300.000-350.000 hematii/camp in sedimentul Addis
-Hematurie microscopica:
-Eliminarea a 2-4 hematii/camp
-Eliminarea a 6-8 hematii/mm in urina emisa
-Eliminarea a 1.600-1.800 hematii/minut

Hematuria nu se trateaza ca u simplu simptom, necesitand o investitie clinica

si paraclinica amanuntita pentru depistarea cauzelor ce o fac sa apara.

NEGATIV URM RARE PREZENT FRECVENT

Negativ +/- + ++ +++
Negativ  10 l 25 l  80 l  200 l

INTERPRETAREA PROTEINELOR

ABSENT (-) URME (+/-) SLAB PREZEN(+) PREZENT (++)

0-15 mg/dl 15-30 mg/dl 30-100 mg/dl 100-300mg/dl

10
 Lucrare de diploma
INTERPRETAREA GLUCOZEI

ABSENT(-) PREZENT (+)

0-100 mg/dl Peste 100 mg/dl

INTERPRETAREA CORPILOR CETONICI

ABSENT (-) PREZENT (+)

0-5 mg/dl Peste 5 mg/dl

INTERPRETAREA NITRITILOR

ABSENT PREZENT

INTERPRETAREA CELULELOR EPITELIALE

Celulele de suprafata ale epiteliului pot fi :

-Scuamoase : sunt plate cu margini neregulate.
-Cuboidale: au un aspect poligonal, cu raportul dintre inaltime si latime in jur
de 1/1.
-Columnare : au aspect inalt adesea cu nuclei situati la unul din capete.

INTERPRETAREA CILINDRILOR URINARI

Cilindrii urinari sunt formatiuni cilindrice, bine conturate, cu capete rotunde

sau rupte, cu diferite lungimi, grosimi, moduri de formare. Ei se formeaza la
nivelui tubului conturat distal si collector; de asemenea se pot forma si la nivelul
ramificatiilor acestor tuburi, fapt demonstrat prin prezenta unor cilindri
ramificati in sedimentul urinar.
Factorii cunoscuti ca favorizati in formarea cilindrilor sunt : albumina, staza
renala, descuamarea celulelor, rata scazuta a filtrarii glomerulare, ph-ul acid si
prezenta proteinelor.
Cilindrii cerosi mari au fost demonstrati in trecut cilindrii de insuficienta
renala stadiul final.

11
 Lucrare de diploma
RARI PREZENTI FRECVENTI
1-2 cilindrii/camp 4-6 cilindrii /camp  8cilindrii/camp

Clasificare şi formare (după Dion R., modificat):

Lungimea cilindrii pot fi:
-scurţi
-normali;
-lungi.
Nu se acordă nici o valoare clinică, lungimii cilindrilor.
Cilindrii scurţi cu capetele pătrate, hialini sau fin granulari sunt observaţi
ocazional la pacienţii în comă (cilindri comatoşi).
Lăţimea: cilindrii pot fi clasificaţi pe baza grosimii ca:
-normali;
-măriţi;
-mari.
Cilindrii măriţi (1,5 x normal) sunt formaţi în tubii dilataţi. în necroza tubulară
acută de origine ischemică, cilindrii sunt frecvent măriţi. Cilindrii măriţi nu
trebuie să fie confundaţi cu cilindrii mari reali.
Cilindrii mari (4-10 x normalul) sunt de obicei asociaţi insuficienţei renale
cronice. In această situaţie specifică, nefronii funcţionali rămaşi încearcă să
preia totul. Aceştia se vor reorganiza în glomeruli şi tubi mari.

Cilindrii ceroşi mari au fost denumiţi în trecut cilindrii de insuficienţă renală

stadiul final .

Fig. 185. Cilindru ce ros cu capetele

pătrate.
INTERPRETAREA CRISTALELOR

12
 Lucrare de diploma
Cristalele sunt dependente in urina , de alimentatie si ph-ul urinar.Cristalele se
depisteaza prin sedimentul urinar.
Formarea de cristale poate fi cauzata de :
-O crestere a concentratie dincolo de capacitatea de suprasaturatie (in consum
insuficient de apa, eliminarea frecventa a apei)
-A scaderii a capacitatii de suprasaturare
-Prezenta cristalelor cu efect promotor in cristalizarea altor specii (ex:
cristalizarea oxalatului de calciu).
Cristalele se identifica pe baza ph-ului urinar. Cristalele medicamentoase sunt
adesea prezente in urina , valoarea clinica fiind mica.
Pe camp cristalele se preciaza ca : rare, prezente , frecvente si in masa.

INTERPRETAREA ERITROCITELOR

PREZENT FRECVENT MASA

20-25/CAMP 30-35/CAPM  40/CAMP

VALORI DE REFERINTA PT SEDIMENTUL ADDIS

20x- ocular 7x sau 10x- microscopic

ELEMENTE VALORI CONSIDERATE NORMALE

Eritrocite Adulti :pana la 500.000/12h
Copii : pana la 450.000/12h
Leucocite Adulti :1.800.000/12h
Copii : 72.000/12h
Cilindrii-orice tip Adulti : pana la 5.000/12h
Copii : pana la 6.500/12h

Examenul celulelor (leucocite, hematii si celule epiteliale) se face cu obiectivul de 40x ;

pentru cilindrii si fragmente epiteliale cu obiectivul de 20x.

UROCULTURA si ANTIBIOGRAMA

Rezultatul unei infrectii poate fi reprezentat de o infectie numita Eschrichia

Coli, care poate fi tratata cu urmatoarele antibiotice la care pacientul este

13
 Lucrare de diploma
sensibil: Gentamicina, Penicilina, Tetraciclina, Eritromicina, Kanamicina,
Trimetroprim, Amoxicilina, Cefuroxim, Norflaxacin, Acid-Naldixic, Amoxiclav,
Oflaxacin, Nitrofurantoin, Clindamicin, Cloramfenicol, Streptomicin,
In cazul in care nu se prezinta nici o infectie urionara , interpretarea rezultatului
va fi de : insamantari sterile.

III NOŢIUNI DE NURSING

INTRODUCERE ÎN PROFESIE

14
 Lucrare de diploma

Îngrijirea bolnavului se pierde in negura timpului , în trecutul îndepărtat,

când femeile îngrijeau rănile bolnavilor, a bărbaţilor răniţi întorşi din rayboi, sau
de la vânătoare. În 1860 începe istoria profesiunii noastre de îngrijire a
bolnavului.

Definiţia Nursei:
- Nursa este o persoană care a parcurs un program complet de formare, care a
fost aprobat de consiliul asistenţilor mediacli (C.A.M.)
- Nuras este o persoana care a trecut cu succes toate examenele stabilite de
C.A.M.
- Nursa să îndeplinească standardele stabilite de C.A.M.
- Nursa să fie autorizată să practice această profesie in concordanţă cu
pregătirea şi experienţa sa.
- Nursa să fie autorizată în îndeplinirea acelor proceduri care sunt impuse de
îngrijirea sănataţii în orice situaţie s-ar afla.

În întreaga lume aproximativ 103 asociaţii care exprimă mai mult de un milion
de asistenţi.
Asistenta medicala raspunde de propria lor activitate, de practica lor,
supravegherea, îngrijireaşi pregătirea elevilor.
Nursa este pregătită printr-n program de studiu care cuprinde promovarea
sănătaţii, prevenirea îmbolnavirii, restabilirea sănătaţii şi înlaturarea suferinţei.
Nursa generalistă presupune o pregătire socială, tehnicăsi practică. Să aibe
cunoştinţă şi psihologie, să aibe abtitudini faţăde pacient şi familia sa. Să aibe
preocuparea de a înţelege ce se întâmplă cu ceilalţi. Ea este ca o mamă ce
acţioneayă comform nevoilor copilului şi trebuie adeseori să îndeplinească
sarcini cât mai diverse. Ea a mai fost numită şi mamă profesionistă.
Definiţia nursingu-ului de către O.M.R. este : partea integrală a asistentei de
îngrijirea sănătăţii , îngrijire apersoanelor de toate varstele şi în toate formele de
asistenţă socială.
Definiţiadin partea lui Virginia Hendason este : să ajuţiindividual, fie persoana
bolnavă sau sănătoasă, să-şi afle calea spre sănătate sau recuperarwe, să-şi
folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea cu
condiţiaca asistenta să aibă voină sau conştinţă.
Rolul esenţial constă în alutorarea omului să-şi păstreze sănătatea, să-l
încurajeze înaintea morţii. Rolul în societate este să asiste indivizii, familia şi
grupuri, să optimizeze şi să integrezefuncşiile fizice , mentale care sunt afectate
semnificativprin schimbari ale starii de sănătate. Nursing-ul se ocupă de
aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale ale vieţii. Familia va trebui să fie
implicată în toate aspectele.

FUNCŢIILE NURS-EI

15
 Lucrare de diploma
1. De natură independentă : asistă pacientul din propria-i iniţiativă temporar
sau definitiv în :
- îngrijire de comfort, când el nu-şi poate îndeplini independent anumite
funcţii.
Ajutorul este în funcţie de vârstă, de natura bolii, de alte dificultaţi fizice,
psihice sau sociale.
- stabileste relaţie de încredere în persoana îngrijită şi cu aparţinătorii.
- le transmite informaţii, învăţăminte, ascultă pacientul şi îl susţine.
- Este alături de indivizi în colectivitate, în vederea promovării unor
condiţii mai bune de viaţă şi sănătate.

2. De natură dependentă : la indicaţia medicului aplică metodele

deobservaşie , de tratament, sau de readaptare, observă la pacient modificari
provocate de boală sau tratament şi le transmite medicului.

3. De natură independentă :
-asistenta colaborează cu alţi profesioniţti din domeniulsanitar, educativ,
administrativ si participă la activităţi independente.
-Asistenta participă participă la organizarea şi gestionarea centrelor sau
unităţilor de ăngrijire. Pentru a raspunde nevoilor persoanelor, existenţa utilizarii
în practică, cunoştinţe teoretice şi practice de informare psihologice, economie
şi pedagogie.

4. Alte funcţii :
Funcţia profesională care cuprinde : funcţia tehnica, preventivă de psiholog,
funcţia sducativăpentru sănătate, funcţia economicăde gestionare a serviciului,
organizarea timpului, precizarea prioritaţilor de aprovizionare şi funcţia de
cercetare.

ASPECTE TEORETICE ALE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE

Factorul decisiv, pentru elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile a

fost orientarea catre o nouă concepţie. Asistenta trebuie să cunoască globul
individual precum şi comunitatea în care trăieşte.

Evoluţia îngrijirilor :
Până la jumătatea secolului XX , îngrijirile au fost tributare mai ales concepţiei
religioasecunoscute din trecut. În yilele noastre, îngrijirea noastră nu poate să
devină simpla caritate- trebuie să acorde locul unei simple înţelegeri bazată pe
găndire. Pentru prima oară în istoria îngrijirilor, practica
acordăriiîngrijirilodevine obiectivulgandirii astfel îngrijirile sunt lăsate pe seama
personalului medical, trecute pe plan secundar, devalorizare. S-a ajuns mai
târziu la revalorizarea relatiilor între îngrijitor şi cel îngrijit. Astfel activitatea va
fi centrată pe persoană. Asistenta să fie conştiinşa celui lipsit de conştinţă, să fie
16
 Lucrare de diploma
ovhi pentru cel ce nu vede, să fie mâna pentru cel căruia i-a fost amputată mâna,
dragoste de viaţă, pentru cel care vrea să se sinucidă, să posede cunoştinţele
necesare pentru tânara mamă.

IV INSUFICIENTA RENALA CRONICA

17
 Lucrare de diploma

1 DEFINIREA INSUFICIENTEI RENALE

Este o scădere progresiva a capacităţii funcţionale renale, cu reţinerea in

organism a substanţelor toxice rezultate din metabolism si cu evoluţie către
uremie terminala.

Etiologic: insuficienta renala cronica reprezintă etapa finala a bolilor renale

bilaterale, in special a glomerulonefritelor cronice, a glomerulonefrozelor si a
pielonefritelor cronice, a hipertensiunii arteriale maligne, a obstrucţiilor cailor
urinare.

Patogenie: se site ca in mod normal rinichiul are o rezerva funcţionala care-i

permite sa se adapteze unor solicitări crescute, in insuficienta renala, distrugerea
nefronilor nu mai permite aceasta adaptare. Prima funcţie alterata este
capacitatea de concentraţie, in stadiul iniţial, rinichiul poate asigura homeostazia
mediului intern, adică sa menţină constanta cantitatea de sare, apa, substanţe
azotate si electroliti din organism, ceea ce se realizează prin unele mecanisme
compensatoare, principalul fiind poliuria. in aceasta perioada, poliuria se
insoteste de hipostenurie, deci de scăderea capacităţii de concentraţie. Odată cu
progresarea leziunilor, poliuria devine maxima si scăderea capacităţii de
concentraţie este foarte severa. Aceasta este faza de izostenurie, cand densitatea
urmii oscilează invariabil intre 1 010 si 1 011. in ultimul stadiu al insuficientei
renale apare uremia.

Simptome: in stadiul compensat, care poate dura ani de zile, starea generala este
relativ buna. Diagnosticul se precizează prin explorarea funcţiilor renale, care
arata scăderea capacităţii de concentrare si reducerea filtrării glomerulare. Pot
apărea unele semne clinice ca astenie, cefalee, scăderea poftei de mâncare. Cei
mai. important semn este poliuria, care se insoteste la Început de
hipostenurie, iar mai târziu de izostenurie. in stadiul de insuficienta renala
decompensată, starea generala se alterează progresiv, apărând numeroase
Simptome clinice si biologice. Tulburările digestive se accentuează, apărând
inapetenta. greţuri, vărsaturi sau diaree. Bolnavul prezintă prurit si o paloare
caracteristica (galben-murdar) a tegumentelor si mucoaselor. Apar, de asemenea,
semne nervoase, ca cefalee, ameţeli, somnolenta sau crize convulsive. Bolnavul
este dispneic. Analiza
ui pune in evidenta anemia si unele tulburări hemoragice. Urinele sunt poliuriee
si palide. Mai târziu apare oliguria terminala. La aceste tulburări se adaugă
seninele renale ale afecţiunii cauzale. Exploarea funcţionala a rinichiului arata
scăderea totala a capacităţii de concentraţie si dilutie, densitatea urinii fixandu-
se in jurul valorii de 1,010 - 1011 (izostenurie); in pielonefrita cronica pot fi
Înregistrate valori mai reduse. Apare retentia azotata, interesând ureea,
creatinina si acidul uric, ale căror valori cresc in sânge. Tulburările
18
 Lucrare de diploma
hidroelectrolitice survin târziu, cand funcţia excretoare este prăbuşita. Acidoza
este totdeauna prezenta in acest stadiu. Uremia este stadiul terminal al
insuficientei renale cronice. Simptomele pot fi grupate:
- stare generala profund alterata, oboseala fizica si psihica extrema,
tegumente palide, prurit, hipotermie, senzaţie de frig;
- respirator: miros amoniacal al aerului expirat, respiraţie de tip Kiissmaul sau
Cheyne-Stokes;
-digestiv: repulsie totala fata de alimente, greaţa si vărsaturi pana la
intoleranta gastrica, hematemeza si, uneori, melena;
-neurologic: cefalee precoce, continua si chinuitoare, contracţii musculare,
somnolenta, stări confuzionale, delir, coma;
-retentia azotata, acidoza si tulburările electrolitice completează tabloul
clinic. Evoluţia este foarte variabila, uneori rapida (in câteva luni), alteori lenta
(ani sau decenii). Supravegherea riguroasa, cu menţinerea echilibrelor
hidroelectrolitic si metabolic, permite o evoluţie Îndelungata. Complicaţiile sunt
numeroase, cea mai periculoase fiind edemul pulmonar sau cerebral, infecţiile
etc. in stadiul compensat, prognosticul este relativ bun. in stadiul decompensat,
este sumbru.
Diagnosticul pozitiv se bazează in faza compensata pe explorările funcţiilor
renale.
Tratamentul profilactic vizează evitarea infecţiilor si, daca acestea au aparat,
tratarea lor corecta, depistarea si tratarea in faze incipiente a afecţiunilor renale,
in special a celor bilaterale.

Tratamentul curativ: repausul va fi parţial in stadiul compensat (12 - 14 ore pe

zi) si total in cel decompensat.

Dieta: trebuie sa fie normocalorica (2 000 - 3 000 cal/zi), moderat

hipoproteica, normolipidica si hiperglucidica in faza compensata, in faza
decompensată, proteinele vor fi reduse la 20 - 30 g/zi, administrând glucide in
exces si mai puţin grăsimi, in acest, stadiu se reduce cantitatea de sare la 5
- 6 g/zi sau mai puţin, dupa caz. in faza de uremie, cand alimentaţia pe cale orala
nu este posibila, se recurge la alimentarea cu sonda sau prin perfuzii i.v.
Cantitatea de apa permisa este de 1 500 - 2 000 ml in stadiul compensat si de
600 - 700 ml in stadiul decompensat, adaugandu-se cantitatea de apa pierduta
prin vărsaturi, diaree si urina.
-
Tratamentul medicamentos: se combate acidoza administrând alcaline sub
forma de lactat de sodiu, bicarbonat de sodiu sau Citrat de sodiu; se va avea grija
ca sodiul sa nu fie dat in exces. Hipokaliemia se corectează prin aport alimentar
(fructe, legume, sucuri) si săruri de potasiu. Anemia implica transfuzii mici (100
- 200 ml sânge); sughiţul se combate administrând clordelazin. Hipertensiunea
arteriala si insuficienta cardiaca se tratează ca de obicei. Metodele de epurare
extrarenala nu dau rezultate nete (rinichiul artificial este foarte util). Trebuie
Încercate in faza uremica finala, in care se pot obţine unele ameliorări.
Transplantul de rinichi pare sa dea rezultate bune.

19
 Lucrare de diploma
O atenţie deosebita trebuie acordata toaletei bolnavilor: igiena gurii (glicerina
boraxata sau apa bicarbonatata). prevenirea si tratarea escarelor, igiena generala,
deoarece bolnavul pierde uneori urina si fecalele.

2 ALIMENTATIA IN INSUFICIENTA RENALA

Daca rinichiul este suferind, organismul n u mai poate scapă ele o mulţime de
elemente provenite din alimentaţie. Sa trecem împreuna in revista câteva sfaturi
legate de dieta bolnavului de insuficienta renala cronica sunt nişte mari "pungi
de apa" - la naştere avem 65% apa, procent care va scădea pe măsura ce
imbatranim. Pentru ca aceasta punga sa nu "plesnească", sau sa se dezumfle
peste măsura, cineva trebuie sa stea in permanenta cu ochii pe ea! Acel cineva
este rinichiul, un organ foarte sfios, dar extraordinar de competent si important
pentru o buna funcţionare a organismului.
El are rolul de degustator-sef, fiind cel care urmăreşte atent concentraţia in
sânge a foarte multor constituenţi. Este principalul partener al ficatului in
detoxifierea organismului.
Problemele incep sa apară cand, dintr-un motiv sau altul (infecţie, diabet,
hipertensiune avansata, pietre care nu permit eliminarea urinei, etc), rinichii nu
mai funcţionează eficient si apare insuficienta renala. Capacitatea rinichilor de a
elimina eficient excesul de apa, electoliti, uree si alti produşi de metabolism este
alterata. Iata cum trebuie sa se modifice alimentaţia ta pentru a oferi
organismului suficienta energie, fara a forţa rinichiul slăbit.
Schimbarea alimentaţiei: Imbolnăvirea rinichiului impune modificări
importante ale alimentaţiei, pe care le vei face la recomandarea medicului
curant, fara al cărui acord nu vei lua nici un fel de supliment sau medicament
(marea lor majoritate având eliminare renala). Toate schimbările descrise mai
sus sunt recomandate in insuficienta renala cronica, ele fiind total nepotrivite in
alte afecţiuni cum ar fi, de pilda, litiaza renala (tendinţa de a face pietre la
rinichi).

Calciul si fosforul
Fosforul se acumulează in sânge si determina mobilizarea calciului din oase,
cu care se va combina depunandu-se in ţesuturile moi ale organismului.
Epurarea renala extracorporala (dializa) va scoate ceva fosfor, dar el va continua
sa se adune intre şedinţele de tratament. Medicul il va monitoriza atent
(masurandu-1 cel puţin o data pe luna). Cand se depăşeşte normalul (6 mg/dl),
medicul va recurge la diverse masuri pentru a scădea nivelul sanguin al
fosforului: iti va prescrie tablete de calciu asociate sau nu cu medicamente care
vor lega fosforul din organism si ii vor grăbi eliminarea.
Evita cu regularitate sursele alimentare bogate in fosfor: derivate lactate,
broccoli, sparanghel, cartof dulce, porumb, mazăre, fasole, peste (crap, sardine,
creveti, etc), organe (ficat de pasare, ficat de vaca, plămâni, etc), nuci, alune,
germeni de grau, drojdii, produse de brutărie din faina integrala, tarate.

20
 Lucrare de diploma
Proteinele
Proteinele, „cărămizile" folosite la creşterea, repararea si intretinerea
ţesuturilor, nu trebuie consumate in cantitate mare. Produsul final de degradare a
proteinelor este ureea, o substanţa care nu mai poate fi epurata eficient de
rinichiul suferind.
Acumularea ureei duce la o serie de tulburări: oboseala, pierderea poftei de
mâncare, dureri abdominale, tulburări de gândire, etc. Medicul va urmări atent
atat nivelurile sanguine ale ureei si creatininei, cat si proteinele totale si
albumina din sânge pentru a vedea care este starea de nutriţie a pacientului.
Daca albumina este mica, bolnavul are o "balanţa proteica negativa" (pierde mai
multe proteine decât asimilează). Proteinele de calitate se găsesc in sursele
animale: pestele, carnea, ouăle, produsele lactate.

Vitaminele
Alimentaţia iti va aduce din abundenta vitaminele liposolubile (A, D, E, K),
vitamina D fiind uneori suplimentată in funcţie de nivelurile sanguine ale
calciului, fosforului si hormonului paratiroidian.
Vei avea nevoie sa fie suplimentate vitaminele hidrosolubile: vitamina C si
cele din grupul B (Bl, B2, B3, B6, B12 si acidul folie). Anemia se intalneste
frecvent la cei suferinzi de insuficienta renala cronica. Aceasta poate fi
combătută cu ajutorul suplimentelor de fier, acid folie, vitamina B6 si Bl2. Cu
siguranţa, medicul iti va prescrie o reţeta pentru a le cumpăra de la farmacie.

Lichidele
Pe măsura ce insuficienta renala se agravează, rinichiul isi pierde capacitatea
de a elimina apa. Medicul iti va spune exact cata apa ai voie sa bei in funcţie de
cat de multa urina elimini in 24 de ore, de cantitatea de sodiu din dieta si de
prezenta sau lipsa insuficientei cardiace congestive (bolile renale predispun la
apariţia bolilor de inima).
Daca ne place sa mâneam foarte sărat, in ţesuturi vom avea mai mult sodiu,
care va trage apa dupa el ducând la "impastarea" cu apa (edemul) a spaţiului
dintre celule. Fata este mai "buhăita", gleznele se umfla si asa mai departe. Daca
rinichii nu mai funcţionează normal, chiar si cu un aport normal de apa si sodiu,
tot vor apărea probleme.
Evita produsele cu un conţinut ridicat de sodiu: brânza sărata, pastrama,
conservele in saramura, măslinele, seminţele, cuburile de bulion, supele la
plicuri, mezelurile, carnaţii, micii, chili, aromele pentru grătar, chips-urile,
biscuiţii sarati, sosurile, grătarele, fast-food-urile). Foloseşte arome si
condimente in locul sării de bucătărie. Redu la maximum folosirea conservelor
de orice fel, chiar si a alimentelor congelate.

Potasiu
Potasiul joaca un rol foarte important in organism, fiind esenţial pentru
transmiterea impulsurilor nervoase, pentru o buna funcţionare a inimii, a
muşchilor si a multor alte mecanisme fiziologice. Nivelul sau in sânge este atent
monitorizat de rinichi si cand se afla in exces va fi eliminat in urina. In
21
 Lucrare de diploma
insuficienta renala, insa, acest lucru nu se mai intampla. Trebuie evitate
alimentele bogate in potasiu: piersici, avocado, banane, pepene galben, mango,
portocale, papaya, prune, stafide si alte fructe uscate, broccol andive, ciuperci,
roşii, varza de Bruxelles, cartofi, cafea, ciocolata, ceai, nuca de cocos si nuci.
Le poti inlocui cu altele mai sărace in potasiu: mere, vişine, afine, mure,
zmeura, căpşuni, struguri, mandarine, pere, pepene roşu, ananas, morcovi, varza,
porumb, castraveţi, ceapa, pătrunjel, ridichi si salata. Fructele si legumele
conservate conţin mai puţin potasiu decât cele in stare proaspăta. Toate
alimentele conţin potasiu, cat de puţin, dar tot il au.
Generalitati
Existenta unei boli cronice renale la un individ inseamna ca rinichii acestuia
nu mai funcţionează normal de o perioada mai lunga de timp. In mod obişnuit,
rinichii indeparteaza reziduurile toxice din sânge. De asemenea, ei ajuta la
menţinerea balanţei dintre fluidele si sărurile din organism, denumite electroliti.
Reziduurile si fluidele din organism aflate in exces sunt eliminate sub forma
urinei. Atunci cand rinichii sunt deterioraţi, reziduurile se aduna in organism si
produc o stare de rau.
O boala renala cronica pare sa apară brusc, dar de fapt, aceasta apare puţin
cate puţin, pe parcursul mai multor ani. Fiecare rinichi are aproximativ un
milion de filtre mici, denumite nefroni. Atunci cand nefronii sunt deterioraţi si
nu mai funcţionează, cei ramaşi sănătoşi preiau si funcţia acestora. Daca
deteriorarea continua, din ce in ce mai mulţi nefroni devin nefunctionali pana la
momentul in care rinichiul nu isi mai poate indeplini funcţia. Este posibila
incetinirea distrugerii renale prin medicatie si schimbarea modului de viata.
Pentru ca acestea sa dea rezultate optime, trebuie ca pacientul sa colaboreze cu
medicul curant si sa urmeze strict paşii terapeutici.

Cauze
Cauzele bolii renale cronice nu sunt intotdeauna cunoscute. Dar, orice
afecţiune sau boala care deteriorează vasele sanguine sau alte structuri ale
rinichiului pot duce la suferinţa renala. Cele mai Întâlnite cauze de boala renala
cronica sunt următoarele:
- diabetul zaharat. Diabetul zaharat cauzează aproximativ 35% din totalul bolilor
renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei (zahărului din sânge) duc la
alterarea vaselor sanguine renale. Daca nivelurile glicemiei raman crescute,
funcţia renala este deteriorata progresiv
- hipertensiunea arteriala. Presiunea crescută a sângelui reprezintă cauza altor
30% dintre bolile renale cronice. Deoarece presiunea sângelui creste adesea in
bolile renale, ea poate duce la deteriorarea progresiva a funcţiei renale chiar si
atonei cand boala renala are alta cauza
Alte situaţii care pot deteriora rinichiul si cauza boli renale cronice includ:
- boli sau infecţii ale rinichiului, ca rinichiul polichistic, pielonefrita (infecţie a
parenchimului si a pelvisului renal), glomerulonefrita (infecţie localizata la
nivelul capilarelor glomerulare), sau boli renale congenitale (născut cu
respectiva boala)

22
 Lucrare de diploma
- stenoza sau obstrucţia de artera renala. Artera renala este cea care duce sângele
la rinichi
- alte boli, ca hiperplazia benigna de prostata (o prostata mărita), litiaza renala
(pietre la rinichi) sau o tumora care impiedica evacuarea urinii din rinichi
- intoxicaţia cu plumb
- utilizarea cronica a unor medicamente care au ca efect secundar deteriorarea
funcţiei renale, de exemplu: antialgicele ca acetaminofenul (Paracetamol) sau
ibuprofenul sau anumite antibiotice (Gentamicina). Diabetul zaharat si
hipertensiunea arteriala sunt cele mai comune cauze ce duc la boli renale cronice
si eventual la insuficienta renala cronica. De asemenea, diabetul zaharat si
hipertensiunea arteriala pot accelera deteriorarea funcţiei renale la persoanele ce
au aceasta boala cu alta etiologie (cauza).

Simptome
Majoritatea indivizilor care dezvolta boala renala cronica nu au iniţial
simptome. Acest fapt este cunoscut ca faza silenţioasa a bolii. Odată cu
deteriorarea masiva a funcţiei renale pot sa apară:
- oligurie (cantitate de urina eliminata/zi mai mica decit in mod normal)
- edeme (acumularea de lichide in interiorul ţesuturilor)
- fatigabilitate (oboseala)
- scăderea apetitului sau scăderi inexplicabile in greutate
- greaţa, vărsaturi
- somnolenta sau insomnii
- cefalee (dureri de cap) sau scăderea capacităţii de concentrare.
- Mecanism fiziopatogenetic
- Boala renala cronica are un impact serios asupra vieţii bolnavului din
momentul in care incepe sa se agraveze. Iniţial, rinichii sunt capabili sa regleze
balanţa dintre fluide, săruri si reziduurile toxice din organism. Dar, odată ce
funcţia renala se deteriorează, incep sa apară complicaţiile. Numărul si
severitatea complicaţiilor creste o data cu deteriorarea funcţiei renale.
Daca boala nu poate fi controlata, atunci funcţia renala se deteriorează
progresiv. In momentul in care funcţia renala scade sub un anumit punct, boala
poarta numele de insuficienta renala cronica. Insuficienta renala are efecte
devastatatoare asupra intregului organism. Poate cauza serioase probleme
cardiace, osoase si cerebrale, scăzând calitatea vieţii pacientului. Odată instalata
insuficienta renala cronica, bolnavul are nevoie fie de dializa, fie de un nou
rinichi. Ambele variante au riscuri si beneficii. Pacientul trebuie informat si
consiliat de către medic, in vederea alegerii uneia dintre variante.

3 BOLI RENALE CRONICE

A - Diabetul zaharat si insuficienta renala cronica

23
 Lucrare de diploma
Diabetul zaharat cauzează aproximativ jumătate din insuficientele renale
cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei sanguine duc la deteriorarea vaselor
sanguine din rinichi. In timp, deteriorarea rinichilor poate avansa pana cand
ambii rinichi vor inceta sa funcţioneze. Riscul de apariţie a insuficientei renale
creste daca pacientul asociază diabetul zaharat cu hipertensiunea arteriala si
obezitatea (denumit sindrom metabolic).

B - Hipertensiunea arteriala si insuficienta renala

Hipertensiunea arteriala netratata poate deteriora, in timp, capilarele sanguine

din rinichi, cauzand cicatrizarea nefronilor (nefroscleroza). Rinichii devin mai
mici si cu suprafata boselata (cu denivelari). Scleroza vaselor de sange pot duce
la alterarea permanenta a functiei renale de a filtra fluide si reziduuri toxice.
Daca presiunea sanguina ramane crescuta, atunci rinichiul poate fi deteriorat
semnificativ.
Bolile renale cronice severe pot, de asemenea, duce la cresterea presiunii
sanguine atunci cand rinichiul nu mai este capabil sa indeparteze apa si sodiul
din singe. In unele cazuri, este dificil de a determina daca hipertensiunea
arteriala cauzeaza boala renala sau boala renala duce la cresterea presiunii
sanguine.

C- Factori de risc
Parte din cauzele ce conduc la boala renala cronica sunt legate de vârsta si
markerii genetici. Alti factori ce pot creste riscul apariţiei bolilor renale cronice
pot fi controlaţi cum ar fi, de exemplu, obiceiurile alimentare si efortul fizic.

Factori de risc ce nu pot fi controlaţi:

Principalii factori de risc ce pot duce la apariţia bolii renale cronice sunt:
- vârsta-rinichii incep sa scadă in dimensiuni incepand cu vârsta de 35 de ani.
Pana la vârsta de 80 de ani mai ramane funcţionala aproximativ 30% din masa
renala
- rasa-afro-americana si rasa caucaziana sunt mai predispusi la boli renale
cronice
- sexul-bărbaţii au risc mai mare de a dezvolta boala renala cronica decât
femeile.
- istoricul familial - acesta este un factor de risc atat in dezvoltarea diabetului
zaharat cat si a hipertensiunii arteriale, cele doua cauze majore de apariţie a
bolilor renale cronice. Rinichiul polichistic este una din bolile renale moştenite
ce pot duce la apariţia insuficientei renale.

Factori de risc ce pot fî controlaţi

Este posibila incetinirea progresiei bolii renale, prevenirea sau intarzierea
apariţiei insuficientei renale prin controlarea unor factori ce cresc riscul de
deteriorare a rinichilor precum:

24
 Lucrare de diploma
- hipertensiunea arteriala care duce la deteriorarea graduala a capilarelor renale
- diabetul zaharat - valori glicemice crescute permanent pot duce la
deteriorarea capilarelor sanguine renale. In timp deteriorarea renala
avansează pana cand rinichii inceteaza sa mai funcţioneze
- consumul de proteine si grăsimi - O dieta săraca in proteine si grăsimi ajuta
rinichii sa funcţioneze normal
- anumite medicamente - trebuie evitat consumul cronic de medicamente care
alterează funcţia renala cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene (Aspirina) sau
unele antibiotice.

Consultul de specialitate
Pacienţii ar trebui sa apeleze la serviciile medicale de urgenta atunci cand apar
următoarele simptome:
- frecventa cardiaca foarte mica sau foarte mare
- dureri toracice sau dispnee (dificultatea de a respira)
- fatigabilitate musculara severa (oboseala)
Pacienţii ar trebui sa consulte medicul curant imediat daca apar unele din
simptomele de mai jos:
- simptomele specifice uremiei, adică fatigabilitate, stare de greaţa si vărsaturi,
inapetenta (lipsa apetitului alimentar), apariţia insomniei
- hematemeza (vărsaturi cu sânge) sau melena (sânge in scaun).
Alte simptome pentru care pacientul trebuie sa se adreseze medicului curant
sunt:
- accentuarea senzaţiei de oboseala
- stare de rau general, care nu este cauzata de răceala sau gripa
- edeme la nivelul mâinilor si picioarelor
- fatigabilitate musculara
- apariţia echimozelor (vanatai) mai uşor sau mai frecvent decât in mod obişnuit.
Daca un pacient este tratat prin dializa, acesta trebuie sa contacteze medicul la
apariţia următoarelor simptome:
- stare de rau general, care nu este cauzata de răceala sau gripa
- hemoragii sau apariţia unor echimoze (vanatai)
- apariţia durerilor abdominale in timpul tratamentului prin dializa
peritoneala
- apariţia semnelor de infecţie la nivelul cateterului sau la nivelul suntului
arteriovenös, precum supurarea (apariţia puroiului) la nivelul acelei zone
- orice alt simptom pe care medicul sau asistenta 1-a indicat ca motiv pentru a
caută ajutor de specialitate. De asemenea, pierderea excesiva in greutate ar
trebui sa indrume pacienţii spre consultul de specialitate.

Expectativa vigilenta
Abordarea de tip "aşteaptă si ai sa vezi" nu este potrivita pentru cei care au
boala renala cronica. Pacienţii cu boala renala cronica ar trebui sa urmeze cu
stricteţe planul terapeutic si sa apeleze la medic pentru orice simptom alarmant.

25
 Lucrare de diploma

Medici specialişti recomandaţi

Medicii specialişti ce pot diagnostica o boala cronica renala sunt:
- medicii de familie
- medicii de medicina interna
- medicii nefrologi
- medicii pediatri.
Imediat ce un pacient este diagnosticat cu boala renala cronica, acesta trebuie
indrumat către un medic nefrolog. Medicul nefrolog tratează atat boala renala
cat si complicaţiile acesteia si consiliază pacientul pentru stabilirea conduitei
terapeutice.
De asemenea, nefrologul se ocupa de pacienţii cu insuficienta renala ce au
nevoie de dializa, precum si de cei care au suferit un transplant renal. In
momentul in care se decide ca un pacient are nevoie de dializa, acesta va fi
indrumat către un medic chirurg pentru a i se pregăti calea de acces pentru
dializa. Aceasta cale de acces reprezintă o zona din corpul uman pe unde sângele
sau alte fluide pot fi Îndepărtate, filtrate si returnate in organism pe parcursul
şedinţei de dializa. Pacientul va fi, de asemenea, indrumat si către medicul
chirurg atunci cand necesita un transplant renal. Pacienţii cu boala renala cronica
mai pot fi indrumati către:
- medici nutritionisti, care ii vor ajuta in planificarea dietei. Deoarece exista
multe restricţii alimentare, pacienţilor le va fi destul de greu in a elabora o dieta
care sa le menţină aportul caloric si greutatea in limite normale. Nutritionistul ii
ajuta in elaborarea acestui tip de dieta.
- psihologi sau asistenţi sociali, care vor ajuta bolnavul si familia acestuia sa
suporte stresul emotional si finaciar la care sunt supuşi.

V INVESTIGATII

26
 Lucrare de diploma
Pacienţii cu boala renala cronica pot sa nu prezinte simptome pana la
momentul in care funcţia renala este grav afectata. Investigaţiile sunt vitale
pentru a determina:
- daca boala renala s-a dezvolatat brusc sau intr-o perioada lunga de timp
(insuficienta renala acuta sau insuficienta renala cronica). Unele investigaţii ce
sunt folosite pentru a evalua insuficienta renala acuta pot fi aplicabile si unei
persoane cu insuficienta renala cronica la care funcţia renala s-a degradat brusc.
- cauza deteriorării renale
- cea mai buna varianta de tratament ce poate sa incetineasca progresia bolii
- eficacitatea tratamentului
- necesitatea inceperii dializei sau necesitatea transplantului renal.
Odată stabilit diagnosticul de afecţiune renala cronica, boala va fi
monitorizata prin investigaţii ale urinei si sângelui.

1. INVESTIGATIILE FUNCTIEI RENALE

Atunci cand funcţia renala este afectata, substanţe ca ureea, creatinina si o

parte din electroliti incep sa se adune in fluxul sanguin. Următoarele investigaţii
ale sângelui si urinei măsoară nivelurile acestor substanţe in fluxul sanguin
ajutând astfel la aprecierea funcţiei renale:
- glicemia - Valori crescute ale glicemiei dăunează capilarelor renale
- creatinina si a clearence-lui creatininei - Măsoară creatinina serica (din sânge)
si cat de bine elimina rinichii aceasta substanţa din sânge. Creatinina creste in
sânge atunci cand rinichii sunt deterioraţi sau nu mai funcţionează normal
- ureea serica - Daca rinichii nu sunt in stare sa elimine urea din sânge, nivelurile
serice ale acesteia cresc. Niveluri crescute ale ureei serice se mai pot intalni in
insuficienta cardiaca, deshidratare sau diete bogate in proteine
- electrolitii - In mod normal sunt filtraţi de către rinichi. Niveluri alterate ale
electrolitilor, precum sodiul si potasiul, pot insemna o funcţie renala deteriorata
- hormonii paratiroidieni - Hormonii paratiroidieni reglează nivelurile calciului
si fosforului din sânge. Un nivel crescut al acestor hormoni poate duce la
scăderea calciului seric, condiţie ce apare in cadrul bolilor renale cronice
- microalbuminuria - Măsoară, folosind testele urinare, nivelurile proteinelor din
urina. In mod normal, nu exista proteine in urina sau sunt
urme fine. In bolile renale cronice, creste nivelul proteinelor in urina. Daca
boala renala are componenta ereditara, familia bolnavului trebuie incurajata
pentru asi face investigaţii paraclinice. Daca boala renala este descoperita in
stadii incipiente, tratamentul poate incetini sau chiar stopa deteriorarea funcţiei
renale.

2. INVESTIGATII PENTRU DECLARAREA ANEMIEI

27
 Lucrare de diploma
Daca rinichii nu mai produc cantităţi suficiente de eritropoietina, o proteina
necesara formarii globulelor roşii, apare anemia. Acest tip de anemie este tratata
cu un medicament, denumit eritropoietina umana recombinata (rhEPO) ce ajuta
organismul sa producă noi globule roşii. Printre investigaţiile ce monitorizează
anemia, se număra:
- hemoleucograma - Aceasta măsoară hematocritul si hemoglobina, indicatori ai
eficientei dializei sau a tratamentului cu eritropoietina umana recombinata
- reticulocitele (precursori ai globulelor roşii) - O scădere a numărului de
reticulocite indica o scădere a producţiei de globule roşii de către măduva
osoasa. Carenţa in fier sau niveluri insuficiente de eritopoietina pot fi cauze ale
scăderii producţiei de globule roşii de către măduva osoasa
- fierul seric - Organismul are nevoie de fier pentru buna funcţionare a
hemoglobinei (proteina componenta a globulelor roşii ce transporta oxigenul).
Scăderea numărului de globule roşii sau scăderea capacităţii organismului de
stocare a fierului poate cauza niveluri scăzute ale fierului seric
- feritina serica - Este o proteina ce leagă fierul in organism. Scăderea producţiei
de globule roşii sau a capacităţii organismului de a stoca fierul poate avea drept
cauza nivelurile scăzute ale feritinei serice.

3.ALTE INVESTIHGATII

Medicii pot folosi si alte investigaţii pentru a aprecia funcţia renala sau pentru
a determina daca alta boala sau suferinţa renala contribuie la reducerea funcţiei
renale:
- ecografia renala măsoară cu acurateţe dimensiunea rinichilor, lucru ce ajuta la
determinarea probabila a timpului de evoluţie a bolii renale si daca fluxul urinar
este normal la nivelul rinichiului. Echografia poate identifica si alte cauze de
boala renala cronica, precum rinichiul polichistic sau diverse obstrucţii
- ecografia Doppler si angiografia renala sunt folosite pentru a determina
daca exista probleme ale fluxului sanguin renal (stenoza de artera renala)
- biopsia renala ajuta la determinarea cauzei bolii renale cronice. Poate fi
folosita si dupa transplantul renal atunci cand se bănuieşte rejectia de organ.
Substanţa de contrast folosita in timpul examinării computer tomograf sau a
urografiei intravenoase pot duce la deteriorarea funcţiei renale motiv pentru care
aceste explorări nu sunt folosite in mod curent in bolile renale.

Screening-ul precoce pentru boli renale cronice

Experţii recomanda teste pentru screening la categoriile cu risc crescut pentru
boli renale cronice, cum ar fi cei cu diabet zaharat sau cu hipertensiune arteriala.
Diagnosticul precoce al bolii renale cronice creste şansa de a controla eficient
boala.

Teste screening pentru bolnavii cu diabet zaharat

28
 Lucrare de diploma
Diabetul zaharat produce o alterare a rinichiului denumita nefropatie diabetica.
Medicii diagnosticheaza nefropatia diabetica folosind teste urinare ce determina
microalbuminuria, adică prezenta proteinelor in urina. In mod normal acestea nu
exista sau sunt in cantitate foarte mica in urina. Boala renala poate duce la
creşterea proteinelor urinare, denumita proteinurie. Este nevoie de doua teste
urinare pozitive pentru proteinurie in decursul a 3 pana la 6 luni pentru a pune
diagnosticul de nefropatie diabetica.
începerea investigaţiilor pentru proteinurie depinde de tipul de diabet zaharat.
Odată incepute, acestea trebuie efectuate anual:
- diabetul zaharat tip 1: Deoarece sunt necesari cativa ani de evoluţie a
diabetului pentru ca acesta sa afecteze funcţia renala, ar trebui ca pacienţii sa
inceapa testarea pentru microalbuminurie la aproximativ 5 ani de la diagnosticul
diabetului zaharat si sa o continue anual. Pentru copiii cu diabet zaharat, testările
ar trebui incepute la pubertate si continuate anual pentru tot restul vieţii.
- diabetul zaharat tip 2: Diabetul zaharat tip 2 evoluează de obicei silenţios
cativa ani inainte ca acesta sa fie diagnosticat, timp in care este posibil ca
rinichii sa fi fost afectaţi. De aceea testarea pentru microalbuminurie ar trebui
făcuta anual din momentul diagnosticării diabetului.

Teste screening pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala

Odată diagnosticata hipertensiunea arteriala ar trebui efectuate teste pentru
aprecierea funcţiei renale: ureea, creatinina si clearance-ul creatininei.
Daca rinichii funcţionează normal, iar presiunea sângelui este menţinută in
limite normale sub tratament, atunci investigaţiile generale si cele pentru funcţia
renala trebuie efectuate anual.
Experţii recomanda ca presiunea sanguina sa fie menţinută sub 130/80 mmHg la
pacienţii cu boala renala cronica.
Daca in timpul controlului anual pacientul are valori normale ale ureei,
creatininei, clearance-lui creatininei si a tensiunii arteriale, nu mai sunt necesare
alte teste. Daca, din contra, acestea au valori anormale, este posibil ca medicul
sa indice investigaţii suplimentare pentru evaluarea funcţiei renale.

VI TRATAMENTE
29
 Lucrare de diploma

Scopul tratamentului consta in prevenirea sau incetinirea deteriorării

suplimentare a rinichilor. Bolile, cum ar fi diabetul zaharat sau hipertensiunea
arteriala determina, de obicei, insuficienta renala cronica, astfel ca, este foarte
importanta diagnosticarea si tratarea lor. De asemenea, este importanta
prevenirea bolilor sau evitarea situaţiilor care pot determina afectare renala sau
agravarea suferinţei renale.

1. TRATAMENT INITIAL

Scopul tratamentului bolilor renale cronice este de a controla cauza suferinţei.

Daca pacientul are diabet zaharat sau hipertensiune arteriala, atunci tratamentul
este ţintit pe una din aceste condiţii, ce duc la deteriorare renala. Medicul curant
ar trebui sa investigheze si alte posibile cauze ale deteriorării funcţiei renale, ca
obstrucţii ale tractului urinar sau folosirea pe termen lung a antialgicelor, precum
antiinflamatoarele nesteroidiene sau a antibioticelor.
Paşii ce trebuie respectaţi de către bolnavul cu boala renala cronica:
- respectarea unei diete benefice pentru rinichi. Un nutritionist poate ajuta la
elaborarea unui regim cu niveluri corespunzătoare de sodiu, fluide si proteine
- program zilnic de exerciţii fizice. Pacientul trebuie sa colaboreze cu medicul
curant sau cu un alt ajutor profesionist in elaborarea unui program de exerciţii
fizice zilnice individualizat. Exerciţiile fizice ajuta la controlul diabetului
zaharat si a tensiunii arteriale, boli ce pot duce la afectare renala
- evitarea medicamentelor ce pot altera funcţia renala, precum Ibuprofenul sau
Naproxenul. Medicul curant trebuie informat de pacientul cu boala renala
cronica de orice medicament sau supliment nutritiv pe care acesta doreşte sa si
le administreze
- evitarea deshidratării. Diareea, vărsaturile, febra sau orice alta condiţie care
duce la pierdere de fluide, trebuie tratata imediat. De asemenea, trebuie luate in
calcul pierderile de lichide din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare
- interzicerea fumatului si a altor produse tabacice. Fumatul poate duce la
ateroscleroza. Aceasta determina apariţia hipertensiunii arteriale si implicit,
scăderea fluxului sanguin renal.
- interzicerea consumului de alcool sau a drogurilor.

2. TRATAMENT DE INTRETINERE

In cadrul tratamentului de intretinere pot fi prescrise medicamente ce scad

tensiunea arteriala, precum inhibitori ai enzimei de conversie sau blocanti ai
receptorilor angiotensinei II. Aceste medicamente sunt folosite pentru a creste
fluxul sanguin renal, pentru a reduce proteinuria si de a tine sub control
tensiunea arteriala. Tensiunea arteriala recomandata pentru pacienţii cu boala
renala cronica este sub valoarea de 130/80 mmHg. Daca pacienţii cu boala

30
 Lucrare de diploma
renala cronica au si diabet zaharat asociat, atunci este esenţial controlul
glicemiei prin dieta, exerciţii fizice si medicamente. O valoare permanenet
crescută a glicemiei deteriorează capilarele renale. Medicul foloseşte in mod
uzual teste ale sângelui si urinei pentru a determina funcţionarea rinichiului si
daca este necesara ajustarea tratamentului. Aceste teste includ:
- creatinina si clearance-ul creatininei - Măsoară nivelul creatininei serice si cat
de bine este eliminata aceasta din organism de către rinichi
- urea - Se măsoară nivelul ureei in sânge
- rata filtrării glomerulare - Determina cat de bine este filtrat sângele de către
rinichi.
In funcţie de stadiul bolii pacientul trebuie sa urmeze nişte pasi terapeutici la
domiciliu:
- respectarea regimului alimentar elaborat de nutritionist. Regimul echilibrează
balanţa dintre aportul caloric si necesarul de sodiu, fluide si proteine
- respectarea programului zilnic de exerciţii fizice. Aceste pot ajuta la controlul
diabetului zaharat si al hipertensiunii arteriale
- evitarea medicamentelor cu potenţial distructiv asupra rinichiului. Medicul
curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care
pacientul doreşte sa si le adminitreze
- evitarea deshidratării. Orice suferinţa care poate duce la pierderi de fluidele
precum diareea, vărsaturile sau febra, trebuie imediat tratate. De asemenea,
trebuie ţinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele
caniculare
- evitarea fumatului si a altor produse tabagice, a alcoolului si a drogurilor.
Fumatul creste riscul apariţiei aterosclerozei, ce poate duce la apariţia
hipertensiunii arteriale si a scăderii fluxului sanguin la nivel renal.

3. TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII

Boala cronica renala este in marea majoritate a cazurilor progresiva. Daca

boala se agravează, simptome ca fatigabilitatea, greaţa, pierderea apetitului pot
apare mai frecvent sau se pot inrautati. Medicul si pacientul trebuie sa
colaboreze pentru a elabora un plan terapeutic care sa controleze aceste
simptome. Un regim alimentar ce limitează consumul de proteine, fluide si sare
este necesar pentru a incetini progresia insuficientei renale. Sindromul uremie
(uremia) este o complicaţie serioasa a bolii renale cronice. Apare atunci cand
reziduurile se acumulează in organism din cauza incapacităţii rinichilor de a le
elimina. Aceste substanţe pot deveni otrăvitoare (toxice) pentru organism daca
ating niveluri maxime. Sindromul uremie poate afecta multe din sistemele
organismului precum intestinele, nervii si inima. Daca acesta apare atunci este
necesara indepartarea mecanica a fluidelor si reziduurilor (dializa) sau inlocuirea
rinichilor bolnavi cu unul sănătos de la un donator (transplant renal).
Atunci cand rinichii nu mai produc in cantităţi suficiente o proteina de care
organismul are nevoie pentru a produce globule roşii (eritropoietina) apare
anemia. Acest tip de anemie este tratat cu eritropoietina umana recombinata.
31
 Lucrare de diploma
Aceasta, pe langa faptul ca declanşează producerea de noi globule roşii, poate
imbunatati starea generala si apetitul alimentar al bolnavului.

4. TRATAMENTUL INSUFICIENTEI RENALE

Daca boala renala cronica nu poate fi controlata, funcţia renala se degradează

progresiv. Scăderea funcţiei renale sub un anumit punct este denumita
insuficienta renala.
Insuficienta renala are efecte negative serioasa asupra organismului. Poate
duce la apariţia problemelor cardiace, osoase sau cerebrale.
Odată instalata insuficienta renala pacientul va avea nevoie fie de dializa, fie
de transplant renal. Ambele variante au riscuri si beneficii. Alegerea
variantei corecte se face prin colaborarea medic-pacient.
Dializa este un procedeu ce preia funcţia rinichiului de a elimina reziduurile si
fluidele in exces din organism si de a echilibra balanţa electrolitilor din sânge.
Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul insuficientei renale:

-Hemodializa Utilizează o membrana sintetica, denumita dializor pentru a curata

sângele. Pacientul este conectat la aparat printr-un tub, ce face legătura dintre
acesta si vasele de sânge. înainte de inceperea dializei, medicul va pregăti o zona
prin care sângele poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita
zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta, medicul uneşte o artera cu o vena,
printr-un mic tub, de la nivelul antebraţului. O zona de acces pe termen scurt
poată fi realizat prin introducerea unui tub subţire in venele de la nivelul gatului,
toracelui superior sau inghinal.

- Dializa peritoneala foloseşte o membrana ce căptuşeşte abdomenul, numita

membrana peritoneala, pentru a filtra sângele. înainte de inceperea dializei
peritoneale, medicul va plasa un cateter in interiorul abdomenului
care va reprezenta calea de acces a dializei.

- Transplatul renal reprezintă cea mai buna varianta de tratament a

insuficientei renale, deoarece creste si prelungeşte calitatea vieţii. Dar exista
câteva dezavantaje: daca nici un membru de familie nu este compatibil cu
bolnavul si nu poate dona un rinichi, atunci aşteptarea unui rinichi disponibil
poate fi de lunga durata. Pe perioada aşteptării pacientul trebuie sa faca dializa.
Este dificila găsirea unui rinichi compatibil. Chiar si in atunci cand acesta este
compatibil, poate apare rejectia de organ. Odată efectuat transplantul, pacientul
trebuie sa ia medicamente imunosupresoare (care reprima sistemul imun) pentru
tot restul vieţii. Aceste medicamente, impiedica organismul sa atace noul rinichi
(rejectia de organ), întreruperea acestor medicamente este cea mai comuna cauza
de rejectie. Medicamentele imuno supresive acţionează prin reducerea
capacităţii organismului de a lupta impotriva infecţiilor, deci creste riscul pentru
infecţii sau cancer. In unele cazuri, transplantul de rinichi este un esec. In aceste
condiţii se poate incerca un nou transplant.
32
 Lucrare de diploma
Donatorii mai pot fi cadavre sau donatori voluntari in viata. Ultimii sunt in
general membrii ai familiei selectati pentru a avea cel putin compatibilitate
partiala pentru antigenele HLA. Donatorii voluntari in viata trebuie sa fie
normali la examenul fizic si sa aiba aceeasi grupa de sange in sistemul ABO ,
datorita faptului ca nerespectarea grupelor sanguine prejudiciaza
supravietuireaallogrefelor. Este posibil torusi, sa se realizeze un transplant de
rinichi de la un donator de grupa 0 la un primitor cu grupA, B sau
AB.Arteriografia renala selectiva se efectueaza donatorilor pentru a exclude
prezenta anomaliilor arteriale renale multiple, deoarece procedura chirurgicala
este dificila si timpul de ischemie al rinichiului transplantat este mai mare cand
exista anomalii vasculare. Donatorii decedati trebuiesa sa nu fi avut neoplasm
malign datorita posibilei transmiteri la beneficiar.Cresterea riscului de esec al
grafei exista cand donatorul este varsnic sau are insuficienta renala sau cand sau
cand rinichiul are o perioada indelundgata de ischemie si conservare. S-a
descopetit in S.U.A ca , se poate preula rinichiul de la cadavre si mentine mai
mult de 48 h in perfuzie pulsatila rece sau un simplu curent de apa de racire.
Aceasta permite inregistrarea, gasirea compatibilitatii, transportul si rezolvarea
problemelor de sectie.
Pacientii care au fost supusi unui transplant renal sunt obligati sa foloseasca
urmatoarele dedicamente pe tot restul vietii. Aceste sunt : Glucocorticoizi
(acesta are efectele cele mai usor de evaluat si in doze mai mari este eficient
pentru anularea rejectiei, se administreaza inainte sau dupa transplant 200-
300mg, si doza se reduce gradat pana la 30 mg pe saptamana) sau Micafenolat
mefotil ( acesta are nu grad de toxicitate gastrointestinala, dar produce supresie
minima a maduvei osoase.)

Evolutia clinica si tratamentul primitorului.

Hemodializa adecvata trebuie sa fie efectuata in 48 h inainte de interventia
chirurgicala, si trebuie ca nivelul potasiului seric sa nu fie mult crescut, astfeol
incat sa nu apara aritmia cardiaca intraoperatorie. Diureza care apare obisnuit
postoperator trebuie sa fie monitorizata cu grija, in cateva circumstante ea poate
fi masiva, reflectand incapacitatea tubilor ischemici de a regla excretia de sodiu
si apa.In cazul diurezelor mari pot aparea pierderi masive de potasiu.
Recuperarea se produce in 3 saptamani, desi s-au raportat si cazuri de 6
saptamani. Suprapunerea rejectiei pe NTA si cativa dintre pacienti nu ai diureza
pana cand nu se reduce drastic doza. Multe centre evita administrarea
coclosporinei in primele zile, folosind Gal, sau anticorpimonoclonali impreuna
cu azatioprina si prednison pana cand se restabileste functia renala.
Diagnosticul precoce al rejectiei permite instituirea prompta a terapiei care sa
pastreze functiarenala si sa pprevina leziuni ireversibile. Semnele clinice ale
rejectiei pot fi febra , cresterea dimensiunilor si sensibilitatii la nivelul
allografei.Rejectia poate prezenta numai o crestere a creatininei serice, cu sau
fgara reducerea volumului urinar.Testele pot exclude alte cauze ale deteriorarii
functionale.

33
 Lucrare de diploma

Transplantul de rinichi

Ingrijirii :

34
 Lucrare de diploma
Odată cu agravarea bolii, pacientul ar trebui sa-si puna problema ingrijirilor
paleative. îngrijirile paleative reprezintă o forma de tratament adresata
pacienţilor cu boli incurabile si care, in general, se agravează in timp. Este
diferit de tratamentul care vindeca boala, numit tratament curativ. îngrijirile
paleative sunt indreptate asupra imbunatatirii calităţii vieţii fizice, psihice si
spirituale. Uneori, ingrijirile paleative sunt combinate cu tratamentul curativ,
îngrijirile paleative pot ajuta la managementul simptomelor si efectelor
secundare a medicatiei curative. De asemenea, ajuta pacientul sa faca fata unei
boli cu evoluţie indelungata, sa-si faca planuri de viitor si acorda sprijin familiei
bolnavului, pentru ca aceasta sa inteleaga mai bine boala si sprijinul de care are
nevoie pacientul.
Pacientul care are nevoie de ingrijiri paleative va fi indrumat de medicul curant
către un alt medic specialist in acest tip de tratament.

Probleme legate de stadiul terminal al bolii :

Boala renala cronica evoluează progresiv pana la insuficienta renala, cand
alterarea funcţiei renala este atat de severa, incat este nevoie de dializa sau
transplant renal. Mulţi bolnavi trăiesc ani indelungati dupa un transplant renal
reuşit sau folosind dializa. Insa, la un moment dat, pacientul ar trebui sa consulte
medicul si familia asupra problemelor ce apar legate de stadiul terminal al bolii.
Pe parcursul evoluţiei bolii, pot apare schimbări ale scopului tratamentului de
la unul curativ la unul care sa menţină confortul si demnitatea bolnavului. De
aceea, bolnavii sunt sfătuiţi sa elaboreze un act legalizat (de exemplu,
testamentul), atunci cand sănătatea mintala inca le-o permite, in care sa-si
expună dorinţele privind viitoarele opţiuni terapeutice, pe care le considera
optime pentru ei.
S-ar putea sa fie necesar ca bolnavii sa-si aleagă un insotitor permanent, de
obicei, un membru al familiei, care sa ia deciziile in priviinta tratamentului
atunci cand starea bolnavului nu-i mai permite acestuia sa vorbească pentru sine.
De asemenea, bolnavul are opţiunea de a refuza sau opri tratamentul.

De reţinut!

Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in stadiul de
insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu medicul curant despre tipul de
dializa. Alegerea tipului de dializa depinde si de cat de urgent trebuie sa inceapa
bolnavul acest tratament.
Obţinerea cunostiintelor despre dializa, inainte de inceperea acesteia,
reprezintă un pas important al acestui tratament. Majoritatea secţiilor de dializa
oferă aceste informaţii bolnavilor.
Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sănătate acoperă majoritatea
costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi ajutor bolnavilor in găsirea
celei mai acceptabile variante de plata.
Luarea deciziilor de către bolnav asupra tratamentului pe care il va urma
poate fi dificil in condiţiile agravării bolii. De aceea, pacientul si familia acestuia

35
 Lucrare de diploma
ar trebui consiliaţi asupra beneficiilor si riscurilor unui tratament. De asemenea,
ar fi util ca bolnavul sa viziteze centrul de dializa si sa discute cu pacienţii.
Profilaxia:
Boala renala cronica poate fi prevenita uneori prin controlarea unor boli sau
factori ce contribuie la apariţia acesteia. Din moment ce boala renala cronica
este cel mai frecvent data de hipertensiunea arteriala sau de diabet zaharat,
menţinerea in limite normale a tensiunii arteriale si a glicemiei previne apariţia
bolii.
Cu cat sunt mai repede indepartati factorii ce contribuie la deteriorarea renala
cu atat mai bine. Controlarea acestor factori duce la intarzierea progresiei bolii
la cei cu afecţiuni renale cronice. Bolnavii care au dezvoltat deja insuficienta
renala, trebuie sa-si focalizeze atenţia pe lucrurile enumerate mai jos, pentru a
preveni apariţia complicaţiilor:
- menţinerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacienţii trebuie
sa invete sa-si măsoare singuri tensiunea arteriala
- bolnavii care au si diabet zaharat trebuie sa-si menţină nivelurile glicemiei la o
valoare cat mai apropiata de normal. Medicul va indica măsurarea glicemiei de
citeva ori pe zi
- menţinerea unei greutăţi corporale in limite normale. Aceasta ajuta la
prevenirea apariţiei altor boli ca hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat sau
boli cardiace
- menţinerea nivelurilor normale de grăsimi (lipide) in sânge, precum
colesterolul sau trigliceridele
- evitarea fumatului si a consumului de produse tabagice. Fumatul creste riscul
apariţiei aterosclerozei, ce poate duce la apariţia hipertensiunii arteriale si a
scăderii fluxului sanguin la nivel renal.
Bolnavii care au deja o suferinţa renala cronica trebuie sa tina cont de
următoarele:
- evitarea deshidratării prin tratarea imediata a oricărei afecţiuni ce duce la
pierderi lichidiene precum diareea, vărsaturile sau febra. De asemenea, trebuie
ţinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele
caniculare
- reducerea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare. Schimbări ale
modului de viata, precum un regim alimentar sărac in grăsimi, renunţarea la
fumat si exerciţii fizice regulate, reduc riscul de apariţie a bolilor
cardiovasculare si a accidentelor vasculare
- tratarea altor afecţiuni, ca litiaza renala, hipertrofia benigna de prostata sau alte
probleme ale tractului urinar care pot bloca fluxul urinar normal
- evitarea medicamentelor cu potenţial distructiv asupra rinichiului. Medicul
curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care
pacientul doreşte sa si le adminitreze
- evitarea unor investigaţii, ce necesita administrarea unei substanţe de contrast
intravenos, precum urografia intravenoasa, angiograma sau computer tomograf-
ul. Substanţa de contrast poate deteriora funcţia renala

36
 Lucrare de diploma
- evitarea oricăror situaţii care implica pierderea unor cantităţi importante de
sânge, precum intervenţiile chirurgicale inutile.

5. TRATAMENTUL AMBULATOR ( LA DOMICILIU )

Exista mai multe "tratamente" la domiciliu care pot incetini deteriorarea

funcţiei renale.
Schimbări ale stilului de viata
- menţinerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacienţii trebuie
sa invete sa-si măsoare singuri tensiunea arteriala
- bolnavii care au si diabet trebuie sa-si menţină nivelurile glicemiei la o valoare
cat mai apropiata de normal
- menţinerea unei greutăţi corporale in limite normale. Aceasta ajuta la
prevenirea apariţiei bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat, hipertensiunii
arteriale si a accidentelor vasculare
- respectarea unui regim alimentar adecvat pentru afecţiunile renale cronice.
Nutritionistul va stabili cantitatea de proteine necesare zilnic fiecărui bolnav in
parte. Studiile arata ca o dieta cu o cantitate mica de proteine protejează rinichiul
- efectuarea unui program de exerciţii fizice zilnic. Bolnavului i se va stabili un
program de exerciţii fizice zilnice de către medicul curant. Exerciţiile fizice scad
riscul apariţiei diabetului zaharat si a hipertensiunii arteriale.

Se recomanda evitarea:
- medicamentelor cu potenţial distructiv asupra rinichiului - Medicul curant
trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care pacientul
doreşte sa si le adminitreze
- deshidratarea prin tratarea imediata a oricărei afecţiuni ce duce la pierderi
lichidiene precum diareea, vărsaturile sau febra - Trebuie ţinut cont de pierderile
lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare
- fumatului si a consumului de produse tabagice - Fumatul creste riscul apariţiei
aterosclerozei ce poate duce la apariţia hipertensiunii arteriale si a scăderii
fluxului sanguin la nivel renal.
- evitarea consumului de alcool si a drogurilor
Opţiuni de medicamente :desi medicamentele nu pot inversa efectele bolii renale
cronice, acestea sunt folosite pentru a trata simptomele, complicaţiile si pentru a
incetini progresia bolii.

Medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale

37
 Lucrare de diploma
80% pana la 90% din pacienţii cu boala renala cronica au probleme cu
tensiunea arteriala la un moment dat in evoluţia bolii. Medicamentele care reduc
tensiunea arteriala (antihipertensive) sunt folosite pentru a menţine in limite
normale valorile tensionale, fapt ce contribuie si la Încetinirea progresiei
afecţiunii renale. Valoarea tensionala considerata optima la bolnavii cu afecţiuni
renale este de 130/80 mmHg. Tipurile de medicamente antihipertensive folosite
sunt mai puţin importante comparativ cu eficacitatea acestora.
-Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) - Aceşti inhibitori scad
valorile tensionale prin dilatarea vaselor de sânge. De asemenea, incetinesc
progresia bolii renale cauzate de diabet sau de alte afecţiuni ale rinichilor.
-Blocanti ai receptorilor angiotensinei II: - Aceasta clasa de medicamente
blochează acţiunea unui hormon, ce cauzează ingustarea vaselor sanguine. Ca
rezultat, se obţine relaxarea si dilatarea acestor vase, ducând, astfel, la scăderea
tensiunii arteriale.
- Blocanti ai canalelor de calciu :Dilatatia vasele de sânge prin relaxarea
muşchiului neted din pereţii arterelor. Astfel, sângele circula mai uşor prin
aceste vase, ducând la scăderea tensiunii arteriale
-Diureticele- Ajuta la eliminarea excesului de sodiu si lichide din organism,
scăzând volumul circulant, si implicit, a tensiunii arteriale
-Beta blocanti - Scad tensiunea arteriala prin scăderea frecventei cardiace si a
fracţiei de ejectie ventriculara. De asemenea, relaxează musculatura neteda din
vase.
Este posibil ca valoarea tensionala optima la care nu apar efecte secundare sa fie
obţinută prin tatonarea mai multor antihipertensive. Majoritatea bolnavilor,
necesita combinaţii de mai multe antihipertensive pentru a obţine aceasta
valoarea tensionala.

Medicamente folosite pentru tratarea complicaţiilor bolii renale cronice

Exista medicamente ce sunt folosite in tratamentul complicaţiilor afecţiunii

renale precum:
- eritropoietina umana recombinata si fierul sunt folosite in tratamentul anemiei.
Anemia apare in cursul evoluţiei afecţiunii renale cronice, atunci cand rinichii
nu mai produc o cantitate suficienta de eritropoietina, necesara producţiei de
globule roşii.
- medicamente folosite pentru echilibrarea balanţei de electroliti. Exista
medicamente care sunt necesare uneori pentru a echilibra balanţa hidro-
electolitica, ca atunci cand apar valori crescute ale potasiului, fosforului si valori
scăzute ale calciului.
- diureticele sunt folosite pentru a elimina excesul de lichide din organism
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt folosiţi in insuficeienta
cardiaca. Aceste medicamente necesita investigaţii periodice necesare pentru
prevenţia apariţiei nivelurilor crescute de potasiu si a agravării deteriorării
renale.

Medicamente folosite in timpul dializei

38
 Lucrare de diploma
Atat eritropoietina cat si fierul pot fi folosite in timpul dializei pentru tratarea
anemiei, complicaţie obişnuita a bolilor renale cronice.
- eritropietina (rhEPO) stimulează producţia de noi globule roşii, scăzând
necesitatea transfuziei sanguine. Acest tratament poate fi inceput inainte de
dializa si este necesar atunci cand anemia devine simptomatica
- tratamentul cu fier ajuta la creşterea nivelurilor de fier din organism atunci
cand administrarea numai de eritropoietina nu mai este eficienta.

De reţinut!

Bolnavul cu afecţiune renala cronica trebuie sa se consulte cu medicul curant

in priviinta imunizărilor pe care trebuie sa le efectueze, precum si a efectelor
secundare a medicamentelor pe care le foloseşte. Acesta trebuie sa-si informeze
medicul de orice alt tratament medicamentos sau suplimente nutritive pe care
doreşte sa si le administreze. Unele complicaţii ale bolilor renale cronice se pot
rezolva cel mai eficient prin dializa.

6. TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Un bolnav cu o afecţiune renala cronica ce progresează spre insuficenta renala,

are ca opţiune terapeutica transplantul renal. Majoritatea experţilor considera ca
acesta este tratamentul optim al insuficientei renale cronice. In general pacinetii
care au suferit un transplant renal, trăiesc mai mult decât cei care sunt trataţi prin
dializa.
Medicul va recomanda transplantul renal la acei pacienţi care sunt candidaţi
ideali pentru transplant. Un candidat ideal este un pacient care nu are afecţiuni
importante cardiace sau pulmonare sau alte afecţiuni ce pot reduce speranţa de
viata, precum cancerul.
Dupa transplantul renal, pacientului i se administrează medicatie
imunosupresiva. Aceasta, de tipul ciclosporinei sau tacrolimus, ajuta la
prevenirea rejectului de organ. Pacientul trebuie sa ia medicamentele exact cum
sunt prescrise. Astfel organismul nu va respinge noul rinichi. Aceasta
medicatie trebuie administrata pentru tot restul vieţii pacientului. Deoarece acest
tratament slăbeşte sistemul imun, creste riscul apariţiei infecţiilor severe.
Chiar si cu aceasta medicatie, este posibil ca organismul sa respingă noul
rinichi. Daca acest lucru se intampla, atunci pacientul va face dializa pana la
primirea unui nou rinichi sau pentru tot restul vieţii. Succesul transplantului
depinde si de rinichiul donatorului. Cu cat acesta se potriveşte mai bine, din
punct de vedere genetic, cu primitorul, cu atat cresc şansele ca noul rinichi sa nu
fie respins.

De retinut

39
 Lucrare de diploma
Un transplant renal nu garantează pacientului o viata mai lunga. Transplantul
renal este costisitor, dar acoperit in mare parte de asigurarea de sănătate.
Bolnavul va trebui sa aştepte un rinichi disponibil, timp in care va trebui sa faca
dializa.

7. ALTE TRATAMENTE

Dializa este un procedeu ce preia funcţia rinichiului de a elimina reziduurile si

fluidele in exces din organism si de a echilibra balanţa electrolitilor din sânge.
Atunci cand rinichii sunt sever afectaţi astfel incat nu isi mai pot indeplini
funcţia, bolnavul necesita dializa. Dializa poate fi utilizata pe termen lung, de
obicei cativa ani, pentru a inlocui funcţia renala, sau pe termen scurt in
aşteptarea transplantului renal.
înainte de inceperea dializei medicul va practica o zona de acces pe unde
fluidele vor fi scoase, filtrate si reintroduse in organism. Tipul de acces depinde
de tipul dializei alese.
Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul insuficientei
renale:
- hemodializa utilizează o membrana sintetica denumita dializor pentru a
curata sângele. Pacientul este conectat la aparat printr-un tub, ce face legătura
dintre acesta si vasele de sânge. înainte de inceperea dializei medicul va pregăti o
zona prin care sângele poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este
denumita zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta medicul uneşte o artera cu
o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebraţului. O zona de acces pe termen
scurt poată fi realizat prin introducerea unui tub subţire in venele de la nivelul
gatului, toracelui superior sau inghinal.
-dializa peritoneala foloseşte o membrana ce căptuşeşte abdomenul, numita
membrana peritoneala, pentru a filtra sângele. înainte de inceperea dializei
peritoneale medicul va plasa un cateter in interiorul abdomenului care va
reprezenta calea de acces a dializei.

De reţinut!

Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in stadiul de
insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu medicul curant despre care tip
de dializa i s-ar recomanda. înainte de inceperea dializei trebuie aleasa o zona de
acces.
Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sănătate acoperă majoritatea
costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi ajutor bolnavilor in găsirea
celei mai acceptabile variante de plata.
Insuficienta renala reprezintă reducerea capacităţii rinichilor de a asigura
filtrarea si eliminarea produselor de rebut ale sângelui, de a controla echilibrul
corpului in apa si săruri si de a regulariza presiunea sangvina.
Insuficienta renala, cronica sau acuta, nu este o boala in sine: ea rezulta din
afecţiunile care ating rinichii, caracterizata printr-o diminuare a numărului de
nefroni, aceste unităţi funcţionale al căror element principal este glomerulul,
40
 Lucrare de diploma
mica sfera in care se efectuează filtrarea sângelui si unde se elaborează urina
primara.
In insuficienta renala cronica atingerea glomerulara este ireversibila; gradul ei
de gravitate este totuşi variabil.
Cauzele sunt multiple; aproape toate bolile care ating rinichii pot evolua spre o
insuficienta renala cronica. Ele se pot clasifica in doua categorii:
-bolile renale propriu-zise, fie ca ele ating exclusiv rinichii sau nu
(diabet);
-bolile cailor excretorii, congenitale sau dobândite.
Insuficientele renale cronice minime sau moderate nu antrenează, in general,
decât puţine semne. Ele sunt adesea diagnosticate in mod intamplator, de
exemplu cu ocazia unui bilanţ privind hipertensiunea arteriala, prin proteinurie
sau hematurie.
Insuficientele renale cronice mai avansate au, din contra, consecinţe clinice si
biologice importante si complexe. O insuficienta renala se complica aproape
intotdeauna cu o anemie legata de diminuarea secreţiei de eritropoietina de catre
rinichi si antrenând o stare de oboseala, o gafaiala, dificultăţi in realizarea de
eforturi fizice. Ea se poate manifesta printr-o hipertensiune arteriala; complicaţii
osoase grupate sub termenul de osteodistrofie renala, provocând o
demineralizare osoasa si o intarziere a creşterii denumita nanism renal la copil;
complicaţiile nervoase antrenând indeosebi tulburări senzitive, chiar o paralizie
motorie; o retentie de sodiu la originea consecinţelor cardiace grave ca o
insuficienta cardiaca stânga care se manifesta printr-un edem pulmonar acut; o
creştere a nivelului potasiului in sânge, aflata uneori la originea tulburărilor de
ritm cardiac. Diagnosticarea insuficientei renale se bazează pe punerea in
evidenta a diminuării funcţiei de filtrare glomerulara printr-o creştere a
nivelului sangvin al creatininei. Examenul consta in măsurarea numărului de
mililitri de plasma necesari pentru ca glomerulii sa se poată debarasa de aceasta
substanţa de origine musculara intr-un minut. Clearance-ul normal al creatininei
este de 130 mililitri/minut.
Urmărirea regulata a cifrelor pentru clearance permite in plus sa se
supravegheze evoluţia unei insuficiente normale aflate sub tratament. Subiectul
trebuie sa urmeze un regim sărac in proteine si in sodiu (sare); alimentele bogate
in potasiu trebuie sa fie evitate, chiar interzise. Tratamentele medicamentoase
lupta impotriva simptomelor insuficientei renale: antihipertensoare, derivaţi de
vitamina D, calciu, medicamente destinate scăderii nivelului de fosfor si de
potasiu in sânge. Dializa devine indispensabila atunci cand clearance-ul
creatininei este mai mic de 10 mililitri/minut; exista doua tipuri de dializa:
hemodializa, sau
rinichiul artificial, in care sângele este epurat in afara organismului, printr-o
membrana artificiala, si dializa peritoneala, in cursul căreia peritoneul
bolnavului este utilizat ca membrana de filtrare. Grefa de rinichi este singura
posibilitate de tratament definitiv al insuficientei renale.
Larg răspândita actualmente, grefa de rinichi priveşte pacienţii relativ tineri
(pana la 60 de ani in medie) si a căror boala nu este susceptibila sa se reproducă
pe grefon.

41
 Lucrare de diploma
Insuficienta renala acuta. Este o insuficienta renala in care pierderea funcţiei
renale este brusca, dar, in general, reversibila.
Spre deosebire de insuficienta renala cronica, insuficienta renala acuta se
vindeca de cele mai multe ori fara sechele.

Dupa mecanismele in cauza, se deosebesc trei tipuri de insuficienta renala

acuta.
-Insuficienta renala acuta funcţionala este cauzata de un soc hipovolemic,
antrenând o scădere a debitului sangvin care iriga rinichii, si nu de leziuni
anatomice ale ţesutului renal. Ea poate fi provocata de o hemoragie acuta
abundenta, de o slăbiciune cardiaca, de o deshidratare intensa, de o diaree
persistenta sau in urma unor vărsaturi abundente, unui soc alergic etc.
-Insuficienta renala acuta organica este consecutiva unor alterări anatomice ale
tubulilor sau ale ţesutului interstitial al rinichiului. Aceste leziuni pot fi
consecinţa unei intoxicaţii, unei reacţii alergice, unui proces infectios etc.
-Insuficienta renala acuta mecanica este legata de apariţia brusca a unui obstacol
pe caile excretorii.
Semnul clinic cel mai revelator al insuficientei renale acute este anuria. Totuşi,
volumul urinelor poate sa nu fie decât diminuat, chiar poate sa ramana normal.
Compoziţia urinei este modificata: urina este foarte concentrata in potasiu si
săraca in sodiu in caz de insuficienta renala acuta funcţionala sau, invers, săraca
in potasiu si bogata in sodiu, in caz de insuficienta renala acuta organica.
Ca pentru orice insuficienta renala, acesta se bazează pe punerea in evidenta a
diminuării filtrării glomerulare prin măsurarea creşterii nivelului sangvin de
creatinina la pacienţii care au avut anterior niveluri normale, in caz de
insuficienta renala acuta mecanica, trebuie făcut apel la urografie, ecografie si la
scaner cu scopul de a vizualiza obstacolul.
Insuficienta renala acuta funcţionala dispare rapid dupa tratarea cauzei sale:
transfuzie masiva in caz de hemoragie, perfuzare de ser salin in caz de
deshidratare etc. Totuşi, daca acest tratament nu este intreprins destul de
precoce, ea poate sa se tramsforme intr-o insuficienta renala acuta organica,
mai severa.
Insuficienta renala acuta organica dispare, in general spontan, in doua sau trei
săptămâni, perioada in timpul căreia trebuie de cele mai multe ori sa se recurgă
la metodele de epurare extrarenale (hemodializa sau dializa peritoneala).
Insuficienta renala acuta mecanica este, in general, rapid reversibila dupa o
intervenţie chirurgicala constând in indepartarea obstacolului sau in derivarea
urinei intr-o modalitate care sa asigure reluarea funcţiei renale. Totuşi, la unii
bolnavi, dereglările sangvine generate de insuficienta renala sunt acelea care,
inaintea oricărui act chirurgical, necesita o epurare a sângelui prin hemodializa.

42
 Lucrare de diploma

VII APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING PENTRU

CAPITOLELE STUDIATE

Nevoia fundamentala este o necesitate vitala , esentiala finitei umene pentru

asigurarea starii de bine din punct de vedere fizic si mintal.

1. Nevoia de a respire:
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura
5. Nevoia de a dormi si odihni
6. Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca
7. Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale
8. Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele
9. Nevoia de a evita pericolele
10.Nevoia de a comunica
11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale
12.Nevoia de a se realize
13.Nevoia de a recreea
14.Nevoia de a invata

43
 Lucrare de diploma

CAZUL I

-Numele pacientului: B.A.

-Domiciliu: Resita
-Varsta: 55,
-Sexul : F
-Motivul internarii: Stare generala influentata, edeme masive, dispnee severa.
-Antecedente personale fizice patologice:
- diabet zaharat tip II insulino dependent
- IRC compensat
- nefrapsie diabetica clinic manifestata
-Interventii chirurgicale: hemodializa si efectuarea sedintelor de dializa

1.Nevoia de a respia:
-Pacienta se prezinta cu o dispnee si ortopnee foarte severa, polipnee, cu
respiratii abdominale
-pacienta este nefumatoare
-torace normal conformat
-starea generala fiind influentata

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

-starea de nutritie se prezinta prin obezitate
-pacienta este nefumatoare
-pacienta prezinta stari de voma

3.Nevoia de a elimina
- pacienta prezinta probleme din punctul de vedere al eliminarii urinei,
-tranzitul intestinal este prezent

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura

-conditiile de viata sunt corespunzatoara

5.Nevoia de a dormi si odihni

-pacienta sustine ca sunt perioade cand nu se poate odihni asa cum trebuie, si
este obosita

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca

- pacienta necesita ajutor si nu poate indeplini aceasta nevoie singura

7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale

-pacienta se prezinta cu temperatura in limitele normale , aceste fiind 36.0 C -
37.0 C

44
 Lucrare de diploma
8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele
-la internare pacienta sa prezentat cu edeme
-tegumentele sunt de culoare palida
-mucoasele se prezinta cu o culoare palida
-fanerele cu modificari degenerative

9.Nevoia de a evita pericolele

-pacienta are nevoie de ingrijire permanent

10.Nevoia de a comunica
-starea de constiinta este pastrata
-sistemul nervos se prezinta prin cecitate orientata temporar spatial

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale

-pacienta este o persoana cu credinta in Dumnezeu

12.Nevoia de a se realiza
-pacienta nu prezinta probleme la aceasta nevoie

13.Nevoia de a recreea
-pacienta face plimbari zilnicee cu motivul recreerii

14.Nevoia de a invata
- pacienta nu mai este asa de dornica de a mai invata lucruri noi datorita starii
genereal nefavorabile.

45
 Lucrare de diploma

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -tratament:
arterială hipertensiunii tensiunii Nifedipin 10 tb.,
arteriale -administrarea Captopril 25 tb,
tratementului -TA: 210/100
mmHg
Respiraţii -pacientul sa se -pacientul să -tratament cu o
inadecvate prezinte cu o prezinte o uşoară
manifestate de respiraţie poziţie care să ameliorare
dispnee îmbunătăţită favorizeze
respiraţia
-la nevoie se va
administra
oxigen.
Anxietate -pacientul să -pacientul -somnul este
beneficieze de trebuie să fie liniştit, dar încă
un somn liniştit liniştit şi să i se mai există o
explice tot ce i teama de noul
se va face în tratament
continuare, în
special
efectuarea
sedinţelor de
dializă
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea -bolnavul nu se
postura prezinte o buna tuturor poate deplasa,
inadecvată postură şi condiţiilor este aşezat în
mişcare favorabile unor pat după
stări de bine operaţie
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul -pacientul
se îmbraca şi satisfacă să se îmbrace şi începe cu
dezbrăca această nevoie să se dezbrace corespondenţă
Insuficienţa -educaţia pentru -respectarea - se externează
cunostinţelor sanatate în tratamentuiui fără complicaţii,
despre evoluţia vederea prescris de urmând să se
bolnavului externarii medic la prezinte la
externare control

46
 Lucrare de diploma

-anunţarea
familiei despre
data externarii
-respectarea
regimului
alimentar
-să se prezinte la
medic la
observarea unei
eventuale
complicaţii şi
controale
medicale
Pansarea plăgii -vindecarea -se îndepărtează -plaga nu este
operate plăgii vechiul vindecată
pansament complet, dar
-se curăţă plaga este curaţată şi
cu soluţie pansată
dezinfectantă
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadină şi se
pansează din
nou cu
pansamente
sterile
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:233
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii proterinuria:6,1
şi vegetative -recoltarea -ureea:132
glicemiei -creatinina:5,8
-TA:
210/100mmHg

47
 Lucrare de diploma
ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Dificultatea în a -pacientul să îşi-ajuta pacientul -pacientul
se îmbraca şi satisfacă să se îmbrace şi începe cu
dezbrăca această nevoie să se dezbrace corespondenţă
Circulaţia -tegumentele şi -la indicaţia - obiectiv
inadecvată mucoasele să medicului se realizat
manifestată prin fie normal administreaza
paloarea colorate prin transfuzie
tegumentelor sânge
Alimentaţia şi -refacerea -se -rehidratarea
hidratarea echilibrului administrează bolnavului
hidroelectoritic perfuzii cu ser -să se respecte
-pacientul să fiziologic regimul prescris
beneficieze de o -urmăresc de medicul de
alimentaţie respectarea specialitate
bogată în regimului
vitamine alimentar
-aerisirea
salonului înainte
de fiecare masă
-se recomanda
consumul de
legume şi fructe
Pansarea plăgii -vindecarea -se îndepărtează -plaga nu este
operate plăgii vechiul vindecată
pansament complet, dar
-se curăţă plaga este curaţată şi
cu soluţie pansată
dezinfectantă
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadină şi se
pansează din
nou cu
pansamente
sterile

48
 Lucrare de diploma

Asigurarea unor -aerisirea -deschiderea -curăţarea

condiţii optime salonului şi geamului, salonului
în salon curaţarea lui măturarea şi
spălarea
podelelor
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:247
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii proterinuria:5,8
şi vegetative -recoltarea -ureea:165,8
glicemiei -creatinina:6,1
-TA:
169/90mmHg

49
 Lucrare de diploma

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul -pacientul
se îmbraca şi satisfacă să se îmbrace şi începe cu
dezbrăca această nevoie să se dezbrace corespondenţă
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -TA:
arterială hipertensiunii tensiunii 160/90mmHg
arteriale -administrarea
tratementului
Respiraţii -pacientul sa se -pacientul să -tratament cu o
inadecvate prezinte cu o prezinte o uşoară
manifestate de respiraţie poziţie care să ameliorare
dispnee îmbunătăţită favorizeze
respiraţia
-la nevoie se va
administra
oxigen.
Igiena -efectuarea -pacientul să fie - tegumentele şi
bolnavului toaletei stimulat să îşi mucoasele sunt
efectueze curate
toaleta singur
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:245
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii -
şi vegetative -recoltarea proterinuria:5,9
glicemiei -ureea:129
-creatinina:5,7
-TA: 165/95
mmHg

50
 Lucrare de diploma
ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Dificultatea în a -pacientul să îşi
-ajuta pacientul -pacientul
se îmbraca şi satisfacă să se îmbrace şi începe cu
dezbrăca această nevoie să se dezbrace corespondenţă
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -TA:
arterială hipertensiunii tensiunii 170/86mmHg
arteriale -administrarea
tratementului
Respiraţii -pacientul sa se -pacientul să -tratament cu o
inadecvate prezinte cu o prezinte o uşoară
manifestate de respiraţie poziţie care să ameliorare
dispnee îmbunătăţită favorizeze !!!!!!
respiraţia
-la nevoie se va
administra
oxigen.
Anxietate -pacientul să -pacientul -somnul este
beneficieze de trebuie să fie liniştit, dar încă
un somn liniştit liniştit şi să i se mai există o
explice tot ce i teama de noul
se va face în tratament!!!!!
continuare, în
special
efectuarea
sedinţelor de
dializă
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea -bolnavul nu se
postura prezinte o buna tuturor poate deplasa,
inadecvată postură şi condiţiilor este aşezat în
mişcare favorabile unor pat după
stări de bine operaţie
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul -pacientul
se îmbraca şi satisfacă să se îmbrace şi începe cu
dezbrăca această nevoie să se dezbrace corespondenţă
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:220
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii -creatinina:5,1
şi vegetative -recoltarea -TA: 160/80

51
 Lucrare de diploma

glicemiei mmHg
Alimentaţia şi -refacerea -se -rehidratarea
hidratarea echilibrului administrează bolnavului
hidroelectoritic perfuzii cu ser -să se respecte
-pacientul să fiziologic regimul prescris
beneficieze de o -urmăresc de medicul de
alimentaţie respectarea specialitate
bogată în regimului
vitamine alimentar
-aerisirea
salonului înainte
de fiecare masă
-se recomanda
consumul de
legume şi fructe

52
 Lucrare de diploma
ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Dificultatea în a -pacientul să îşi-ajuta pacientul -pacientul
se îmbraca şi satisfacă să se îmbrace şi începe cu
dezbrăca această nevoie să se dezbrace corespondenţă
Alimentaţia şi -refacerea -se -rehidratarea
hidratarea echilibrului administrează bolnavului
hidroelectoritic perfuzii cu ser -să se respecte
-pacientul să fiziologic regimul prescris
beneficieze de o -urmăresc de medicul de
alimentaţie respectarea specialitate
bogată în regimului
vitamine alimentar
-aerisirea
salonului înainte
de fiecare masă
-se recomanda
consumul de
legume şi fructe
Insomnie -combaterea -se -odihnirea
insomniei administrează la bolnavului
indicaţia noaptea
medicului
Insuficienţa -educaţia pentru -respectarea - se externează
cunostinţelor sanatate în tratamentuiui fără complicaţii,
despre evoluţia vederea prescris de urmând să se
bolnavului externarii medic la prezinte la
externare control
-anunţarea
familiei despre
data externarii
-respectarea
regimului
alimentar
-să se prezinte la
medic la
observarea unei
eventuale

53
 Lucrare de diploma

complicaţii şi
controale
medicale
Pansarea plăgii -vindecarea -se îndepărtează -plaga nu este
operate plăgii vechiul vindecată
pansament complet, dar
-se curăţă plaga este curaţată şi
cu soluţie pansată
dezinfectantă
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadină şi se
pansează din
nou cu
pansamente
sterile
Asigurarea unor -aerisirea -deschiderea -curăţarea
condiţii optime salonului şi geamului, salonului
în salon curaţarea lui măturarea şi
spălarea
podelelor
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:115
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii -creatinina:4,3
şi vegetative -recoltarea -TA:
glicemiei 170/85mmHg

EVALUAREA FINALĂ

În urma îngrijirilor acordate în ultimile cinci zile, bolnavul se simte mai

bine , dar va urma să continue şedinţele de dializa pâna va putea face un
transplant renal.
Pacienta a fost hidratată cu Glucoză şi ser fiziologic.
S-au urmărit şi s-au înregistrat zilnic funcţiile vitale şi vegetative. În urma
celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat.

54
 Lucrare de diploma

CAZUL II

-Numele pacientului: I. L.
-Domiciliu: Timisoara
-Varsta : 43
-Sex : F
-Motivul internarii: scaderea in greutate de aproximativ 4 kg/luna, astenie,
dureri retrostonale.
-Antecedente personale fizice patologice: rinichi drept absent, HTA esential
-Interventii chiriurgicale: hemodializa, si efectuarea sedintelor de dializa

1.Nevoia de a respira:
-prezinta freamat pectoral, sonoritate pulmonara in limite normale,

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

- starea de nutritie este relativ buna, talie 159, greutate 51 kg

3.Nevoia de a elimina
- este prezent un murmur vezical, un tranzit intestinal afirmativ incetinit,
prezinta scaune odata la doua zile

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura

-pacienta nu prezinta probleme

5.Nevoia de a dormi si odihni

- pacienta indeplineste aceasta nevoie in limitele normale

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca

-Pacienta nu necesita ajutor

7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale

-pacienta se prezinta in limitele normale ale temperaturii (36C -37 C)

8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele

-pacienta se poate ingriji
-prezinta tegumente palide, edemioze la nivelul membrelor inferioare bilaterale
submembrului superior stang , si mucoase palide.
-tesutul conjunctival adipos se prezinta intr-un fel normal

9.Nevoia de a evita pericolele

-pacienta nu prezinta neputinta
55
 Lucrare de diploma

10.Nevoia de a comunica
- pacienta este deschisa pentru comunicare.
-starea de constienta este pastrata

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorile sale

-Pacienta arata credinta in Dumnezeu si are o speranta pentru viitor.

12.Nevoia de a recreea
-pacienta face iesiri zilnice.

13.Nevoia de a invata
- pacienta arata interesata sa invete si sa se recreeze in anumite moduri spre
cultivarea cunostintelor.

14.Nevoia de a realiza
- pacienta este realizata pe plan professional si sentimental.

56
 Lucrare de diploma

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Respiraţii -pacientul sa se -pacientul să -tratament cu o
inadecvate prezinte cu o prezinte o uşoară
manifestate de respiraţie poziţie care să ameliorare
dispnee îmbunătăţită favorizeze
respiraţia
-la nevoie se va
administra
oxigen.
Anxietate -pacientul să -pacientul -somnul este
beneficieze de trebuie să fie liniştit, dar încă
un somn liniştit liniştit şi să i se mai există o
explice tot ce i teama de noul
se va face în tratament
continuare, în
special
efectuarea
sedinţelor de
dializă
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:87
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii -ureea:275
şi vegetative -recoltarea -creatinina:
glicemiei 11,05
-TA: 180/90
mmHg
Insuficienţa -educaţia pentru -respectarea - se externează
cunostinţelor sanatate în tratamentuiui fără complicaţii,
despre evoluţia vederea prescris de urmând să se
bolnavului externarii medic la prezinte la
externare control
-anunţarea
familiei despre
data externarii
-respectarea
regimului

57
 Lucrare de diploma

alimentar
-să se prezinte la
medic la
observarea unei
eventuale
complicaţii şi
controale
medicale
Circulaţia -tegumentele şi -la indicaţia - obiectiv
inadecvată mucoasele să medicului se realizat
manifestată prin fie normal administreaza
paloarea colorate prin transfuzie
tegumentelor sânge
Asigurarea unor -aerisirea -deschiderea -curăţarea
condiţii optime salonului şi geamului, salonului
în salon curaţarea lui măturarea şi
spălarea
podelelor
Alimentaţia şi -refacerea -se -rehidratarea
hidratarea echilibrului administrează bolnavului
hidroelectoritic perfuzii cu ser -să se respecte
-pacientul să fiziologic si regimul prescris
beneficieze de o glucoza de medicul de
alimentaţie -urmăresc specialitate
bogată în respectarea
vitamine regimului
alimentar
-aerisirea
salonului înainte
de fiecare masă
-se recomanda
consumul de
legume şi fructe

58
 Lucrare de diploma

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:99
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii -creatinina:
şi vegetative -recoltarea 10,88
glicemiei -TA:
180/100mmHg

Anxietate -pacientul să -pacientul -somnul este

beneficieze de trebuie să fie liniştit, dar încă
un somn liniştit liniştit şi să i se mai există o
explice tot ce i teama de noul
se va face în tratament!!!!!
continuare, în
special
efectuarea
sedinţelor de
dializă
Igiena -efectuarea -pacientul să fie - tegumentele şi
bolnavului toaletei stimulat să îşi mucoasele sunt
efectueze curate
toaleta singur
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea -bolnavul nu se
postura prezinte o buna tuturor poate deplasa,
inadecvată postură şi condiţiilor este aşezat în
mişcare favorabile unor pat după
stări de bine intervenţia
chirurgicală
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -tratament:
arterială hipertensiunii tensiunii Amlodipina
arteriale -administrarea 2x10mg/zi
tratementului -TA:
180/100mmhg
Respiraţii -pacientul sa se -pacientul să -tratament cu o
inadecvate prezinte cu o prezinte o uşoară
manifestate de respiraţie poziţie care să ameliorare
dispnee îmbunătăţită favorizeze resp.
59
 Lucrare de diploma

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -TA 150/80
arterială hipertensiunii tensiunii mmhg
arteriale -administrarea -FC 92 b/ min
tratementului
Anxietate -pacientul să -pacientul -somnul este
beneficieze de trebuie să fie liniştit, dar încă
un somn liniştit liniştit şi să i se mai există o
explice tot ce i teama de noul
se va face în tratament
continuare, în
special
efectuarea
sedinţelor de
dializă
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea -bolnavul nu se
postura prezinte o buna tuturor poate deplasa,
inadecvată postură şi condiţiilor este aşezat în
mişcare favorabile unor pat după
stări de bine operaţie
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul -pacientul
se îmbraca şi satisfacă să se îmbrace şi începe cu
dezbrăca această nevoie să se dezbrace corespondenţă
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -creatinina:
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii 5,032
şi vegetative -recoltarea -temperatura:
glicemiei 37 grade
Celsius
-TA: 150/80
mmHg

60
 Lucrare de diploma

ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Anxietate -pacientul să -pacientul -somnul este
beneficieze de trebuie să fie liniştit, dar încă
un somn liniştit liniştit şi să i se mai există o
explice tot ce i teama de noul
se va face în tratament
continuare, în
special
efectuarea
sedinţelor de
dializă
Igiena -efectuarea -pacientul să fie - tegumentele şi
bolnavului toaletei stimulat să îşi mucoasele sunt
efectueze curate
toaleta singur
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea -bolnavul nu se
postura prezinte o buna tuturor poate deplasa,
inadecvată postură şi condiţiilor este aşezat în
mişcare favorabile unor pat după
stări de bine operaţie
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -creatinina: 5,00
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii -temperatura:
şi vegetative -recoltarea 37grade Celius
glicemiei -TA: 155/85
mmHg

Alimentaţia şi -refacerea -se -rehidratarea

hidratarea echilibrului administrează bolnavului
hidroelectoritic perfuzii cu ser -să se respecte
-pacientul să fiziologic si regimul prescris
beneficieze de o glucoza de medicul de
alimentaţie -urmăresc specialitate
bogată în respectarea
vitamine regimului
alimentar
-aerisirea
61
 Lucrare de diploma

salonului înainte
de fiecare masă
-se recomanda
consumul de
legume şi fructe
Pansarea plăgii -vindecarea -se îndepărtează -plaga nu este
operate plăgii vechiul vindecată
pansament complet, dar
-se curăţă plaga este curaţată şi
cu soluţie pansată
dezinfectantă
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadină şi se
pansează din
nou cu
pansamente
sterile
Asigurarea unor -aerisirea -deschiderea -curăţarea
condiţii optime salonului şi geamului, salonului
în salon curaţarea lui măturarea şi
spălarea
podelelor

ZIUA V

62
 Lucrare de diploma

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Anxietate -pacientul să -pacientul -somnul este
beneficieze de trebuie să fie liniştit, dar încă
un somn liniştit liniştit şi să i se mai există o
explice tot ce i teama de noul
se va face în tratament!!!!!
continuare, în
special
efectuarea
sedinţelor de
dializă
Igiena -efectuarea -pacientul să fie - tegumentele şi
bolnavului toaletei stimulat să îşi mucoasele sunt
efectueze curate
toaleta singur
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea -bolnavul nu se
postura prezinte o buna tuturor poate deplasa,
inadecvată postură şi condiţiilor este aşezat în
mişcare favorabile unor pat după
stări de bine operaţie
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii -proterinuria:
şi vegetative -recoltarea -ureea:
glicemiei -creatinina:
-temperatura:
-TA:
Alimentaţia şi -refacerea -se -rehidratarea
hidratarea echilibrului administrează bolnavului
hidroelectoritic perfuzii cu ser -să se respecte
-pacientul să fiziologic si regimul prescris
beneficieze de o glucoza!!!!! de medicul de
alimentaţie -urmăresc specialitate
bogată în respectarea
vitamine regimului
alimentar
-aerisirea
salonului înainte
de fiecare masă

63
 Lucrare de diploma

-se recomanda
consumul de
legume şi fructe
Pansarea plăgii -vindecarea -se îndepărtează -plaga nu este
operate plăgii vechiul vindecată
pansament complet, dar
-se curăţă plaga este curaţată şi
cu soluţie pansată
dezinfectantă
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadină şi se
pansează din
nou cu
pansamente
sterile

EVALUAREA FINALĂ

În urma îngrijirilor acordate în ultimile cinci zile, bolnavul se simte mai

bine , dar va urma să continue şedinţele de dializa pâna va putea face un
transplant renal.
Calmantul folosit în urma operaşiei a fost Piafenul.Pacienta a fost hidratată
cu Glucoză şi ser fiziologic.
S-au urmărit şi s-au înregistrat zilnic funcţiile vitale şi vegetative. În urma
celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat.

64
 Lucrare de diploma
CAZUL III

Numele pacientului: A. Z.
Domiciliu: Timisoara
Varsta : 52 ani
Sexul : M
Motivul internarii: pacientul se interneaza de trei ori pe saptamana pentru
sedintele de dializa.
Diagnostic principal : rinichi polichistici automizal dominant IRCS in prag de
dializa.
Diagnostic secundar : - cardioparie ischemica
- BY-pass artocoronarian
- Hepatita cronica postvirusala
- Flegmon voluminos la spate

1.Nevoia de a respira:
Pacientul nu prezinta probleme de respiratie

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

-pacientul este strict restrans de un regin alimentar

3. Nevoia de a elimina
-pacientul nu poate elimina urina deoarece nu mai are rinichii

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura

-pacientul este slabit, si se deplaseaza cu dificultate

5.Nevoia de a dormi si odihni

-pacientul nu se poate odihni suficient de bine in fiecare noapte, doar cu ajutorul
somniferelor

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca

-Pacientul necesita ajutor in tot ceea ce face

7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale

-Pacientul nu prezinta febra

8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele

-pacientul se poate ingriji singur din acest punct de vedere

9.Nevoia de a evita pericolele

-starea de constienta este normala
65
 Lucrare de diploma

10.Nevoia de a comunica
-pacientul este intr-o stare de comunicare mereu

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale

- pacientul este un bun credincios, si are increderea atintita spre Dumnezeu

12.Nevoia de a se realize
-Pacientul este realizat din toate punctele de vedere

13.Nevoia de a recreea
- pacientul nu se poate deplasa in concedii pentru ca este legat de sedintele de
dializa

14.Nevoia de a invata
- Pacientul este dornic de a invata si de a fi invatat, in ciuda situatiei in care se
afla

ZIUA I
66
 Lucrare de diploma

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize

care se vor repeta odata pe luna.

Prima sedinta:
Greutatea: 99 kg
Kilograme in plus: 3 kg
Temperatura: 36.5 C
Durata sedintei: 4 h
Pompa de sange: 250 ml/min
Debit: 250ml/ min
Restituire:ser fiziologic 1 fl.
Conectare: Ora 7: TA 140/80 mmhg
Ora 8: TA 140/80 mmhg
Ora 9: TA 190/70 mmhg
Ora 10: TA 130/70 mmhg
O ra 11: TA 130/70

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -tratament:
arterială hipertensiunii tensiunii Tanakan
arteriale -administrarea Nifedipin
tratementului
Anxietate -pacientul să -pacientul -tratamentul
beneficieze de trebuie să fie urmat este
un somn liniştit liniştit şi să i se Diazepamul
explice tot ce i
se va face în
continuare, în
special
efectuarea
sedinţelor de
dializă
Igiena -efectuarea -pacientul să fie - tegumentele şi
bolnavului toaletei stimulat să îşi mucoasele sunt
efectueze curate
toaleta singur
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul -pacientul
se îmbraca şi satisfacă să se îmbrace şi începe cu
dezbrăca această nevoie să se dezbrace corespondenţă

67
 Lucrare de diploma

Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -potasiu: 5,8

funcţiilor vitale funcţiilor vitaletensiunii -creatinina:10,7
şi vegetative -recoltarea
glicemiei
Alimentaţia şi -refacerea -se -rehidratarea
hidratarea echilibrului administrează bolnavului
hidroelectoritic perfuzii cu ser -să se respecte
-pacientul să fiziologic si regimul prescris
beneficieze de o glucoza de medicul de
alimentaţie -urmăresc specialitate
bogată în respectarea
vitamine regimului
alimentar
-aerisirea
salonului înainte
de fiecare masă
-se recomanda
consumul de
legume şi fructe
Insomnie -combaterea -se -odihnirea
insomniei administrează la bolnavului
indicaţia noaptea
medicului
Pansarea plăgii -vindecarea -se îndepărtează -plaga nu este
operate plăgii vechiul vindecată
pansament complet, dar
-se curăţă plaga este curaţată şi
cu soluţie pansată
dezinfectantă
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadină şi se
pansează din
nou cu
pansamente
sterile

68
 Lucrare de diploma
ZIUA II

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize

care se vor repeta odata pe luna.

A doua şedinţă
Greutatea: 99 kg
Kilograme in plus: 3.5 kg
Temperatura: 36.5 C (pe perioada dializei a urcat la 37C)
Durata sedintei: 4h
Pompa de sange: 250
Debit: 700ml/h
Restituire: ser fiziologic fl 1
Conectare: Ora 12: TA 120/60 mmhg
Ora 13: TA 120/60mmhg
Ora 14: TA 110/60 mmhg
Ora 15: TA 100/60 mmhg
O ra16: TA 110/60 mmhg

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -tratament:
arterială hipertensiunii tensiunii Izodinit,
arteriale -administrarea Tanakan,Ranitidină
tratementului
Anxietate -pacientul să -pacientul -tratament:
beneficieze de trebuie să fie Diazepam
un somn liniştit şi să i se
liniştit explice tot ce i
se va face în
continuare, în
special
efectuarea
sedinţelor de
dializă
Igiena -efectuarea -pacientul să fie - tegumentele şi
bolnavului toaletei stimulat să îşi mucoasele sunt
efectueze curate
toaleta singur
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea -bolnavul nu se
postura prezinte o tuturor poate deplasa, este

69
 Lucrare de diploma

inadecvată buna postură şi condiţiilor aşezat în pat după

mişcare favorabile unor operaţie
stări de bine
Dificultatea în -pacientul să -ajuta pacientul -pacientul începe
a se îmbraca şi îşi satisfacă să se îmbrace şi cu corespondenţă
dezbrăca această nevoie să se dezbrace
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -ureea:208
funcţiilor funcţiilor tensiunii -creatinina:11,2
vitale vitale şi -recoltarea
vegetative glicemiei
Alimentaţia şi -refacerea -se -rehidratarea
hidratarea echilibrului administrează bolnavului
hidroelectoritic perfuzii cu ser -să se respecte
-pacientul să fiziologic si regimul prescris de
beneficieze de glucoza medicul de
o alimentaţie -urmăresc specialitate
bogată în respectarea
vitamine regimului
alimentar
-aerisirea
salonului înainte
de fiecare masă
-se recomanda
consumul de
legume şi fructe
Pansarea -vindecarea -se îndepărtează -plaga nu este
plăgii operate plăgii vechiul vindecată complet,
pansament dar este curaţată şi
-se curăţă plaga pansată
cu soluţie
dezinfectantă
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadină şi se
pansează din
nou cu
pansamente .

ZIUA III

70
 Lucrare de diploma

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize

care se vor repeta odata pe luna.

A treia sedinta
Greutatea : 99 kg
Kilograme in plus: 3.6 kg
Temperatura: 36.5 C
Durata sedintei: 4h
Pompa de sange: 210 ml/h
Debit: 210 ml
Restituire: ser fiziologic 1 fl
Conectare: Ora 7: TA 120/80 mmhg
Ora 8: TA 120/70 mmhg
Ora 9: TA 120/60 mmhg
Ora 10: TA 120/70 mmhg
O ra 11: TA120/70 mmhg

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Pansarea plăgii -vindecarea -se îndepărtează -plaga nu este
operate plăgii vechiul vindecată
pansament complet, dar
-se curăţă plaga este curaţată şi
cu soluţie pansată
dezinfectantă
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadină şi se
pansează din
nou cu
pansamente
sterile
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -tratament:
arterială hipertensiunii tensiunii Tanakan,
arteriale -administrarea Nifedipin
tratementului
Anxietate -pacientul să -pacientul -tratament :
beneficieze de trebuie să fie Diazepam
un somn liniştit liniştit şi să i se
explice tot ce i

71
 Lucrare de diploma

se va face în
continuare, în
special
efectuarea
sedinţelor de
dializă
Igiena -efectuarea -pacientul să fie - tegumentele şi
bolnavului toaletei stimulat să îşi mucoasele sunt
efectueze curate
toaleta singur
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea -bolnavul nu se
postura prezinte o buna tuturor poate deplasa,
inadecvată postură şi condiţiilor este aşezat în
mişcare favorabile unor pat după
stări de bine operaţie
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul -pacientul
se îmbraca şi satisfacă să se îmbrace şi începe cu
dezbrăca această nevoie să se dezbrace corespondenţă
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:105
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii -ureea:198
şi vegetative -recoltarea -creatinina:10,5
glicemiei

72
 Lucrare de diploma
ZIUA IV

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize

care se vor repeta odata pe luna.

A patre sedinta
Greutatea : 99 kg
Kilograme in plus: 3.4 kg
Temperatura: 36 C
Durata sedintei: 4h
Debit:500
Restituire: ser fiziologic fl 1
Conectare: Ora 12: TA 125/70 mmhg
Ora 13: TA 120/70 mmhg
Ora 14: TA 120/70 mmhg
Ora 15: TA 120/60 mmhg
O ra 16: TA 120/60 mmhg

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Pansarea plăgii -vindecarea -se îndepărtează -plaga nu este
operate plăgii vechiul vindecată
pansament complet, dar
-se curăţă plaga este curaţată şi
cu soluţie pansată
dezinfectantă
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadină şi se
pansează din
nou cu
pansamente
sterile
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul -pacientul
se îmbraca şi satisfacă să se îmbrace şi începe cu
dezbrăca această nevoie să se dezbrace corespondenţă
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii -creatinina:10,2
şi vegetative -recoltarea
glicemiei
Alimentaţia şi -refacerea -se -rehidratarea

73
 Lucrare de diploma

hidratarea echilibrului administrează bolnavului

hidroelectoritic perfuzii cu ser -să se respecte
-pacientul să fiziologic si regimul prescris
beneficieze de o glucoza de medicul de
alimentaţie -urmăresc specialitate
bogată în respectarea
vitamine regimului
alimentar
-aerisirea
salonului înainte
de fiecare masă
-se recomanda
consumul de
legume şi fructe
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -tratament:
arterială hipertensiunii tensiunii Nifedipin,
arteriale -administrarea Tanakan.
tratementului

ZIUA V

74
 Lucrare de diploma

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize

care se vor repeta odata pe luna.

A cincia sedinta
Greutatea : 100
Kilograme in plus: 4.2 kg
Temperatura: 36 C
Durata sedintei:4 h
Restituire: Venofor 1 fl.
Conectare: Ora 7: TA 120/60 mmhg
Ora 8: TA 115/70 mmhg
Ora 9: TA 120/70 mmhg
Ora 10: TA 120/70 mmhg
O ra11: TA130/80 mmhg

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -tratament:
arterială hipertensiunii tensiunii Nifedipin
arteriale -administrarea
tratementului
Anxietate -pacientul să -pacientul -somnul este
beneficieze de trebuie să fie liniştit.
un somn liniştit liniştit şi să i se
explice tot ce i
se va face în
continuare, în
special
efectuarea
sedinţelor de
dializă
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea -bolnavul nu se
postura prezinte o buna tuturor poate deplasa,
inadecvată postură şi condiţiilor este aşezat în
mişcare favorabile unor pat după
stări de bine operaţie
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul -pacientul
se îmbraca şi satisfacă să se îmbrace şi începe cu
dezbrăca această nevoie să se dezbrace corespondenţă
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii -creatinina:9,9
75
 Lucrare de diploma

şi vegetative -recoltarea
glicemiei
Alimentaţia şi -refacerea -se -rehidratarea
hidratarea echilibrului administrează bolnavului
hidroelectoritic perfuzii cu ser -să se respecte
-pacientul să fiziologic si regimul prescris
beneficieze de o glucoza de medicul de
alimentaţie -urmăresc specialitate
bogată în respectarea
vitamine regimului
alimentar
-aerisirea
salonului înainte
de fiecare masă
-se recomanda
consumul de
legume şi fructe

EVALUARE FINALĂ

În urma sedinţelor de dializă pacientul se simte mai bine. Pacientul este

supravegheat mereu, de-alungul orelor de dializă, masurându-se tensiunea şi
temperatura. Pacientul va primi ser fiziologic după fiecare dialida, si
medicamente necesare de întreţinere cum ar fi: Calciu, fier, etc.
Se mai urmăresc şi funcţiile vitale şi vegetative.

VII CONCLUZII PENTRU NOI TOŢI

76
 Lucrare de diploma

Rinichii tai sint sanatosi?

A doua zi de joi din luna martie a fiecarui an a fost declarata de catre
Societatea Internationala de Nefrologie (ISN) ca Ziua Internationala a
Rinichiului. In 2008, aceasta zi se marcheaza pe 13 martie, pentru al
treilea an consecutiv la nivel mondial si pentru prima data in Romania. 1
din 10 ieseni prezinta un risc mare de a dezvolta o boala de rinichi
severa si de multe ori, o boala de inima sau de vase sangvine, aceste
doua afectiuni agravindu-se reciproc.
„Boala cronica de rinichi a fost declarata recent de Organizatia
Mondiala a Sanatatii drept boala moderna a secolului XXI. In lume, dar si
in tara noastra, pacientii cu aceasta afectiune sint diagnosticati in multe
cazuri tirziu, cind functia rinichilor este in cea mai mare parte
compromisa, iar singura sansa de supravietuire a acestora este
reprezentata de intrarea intr-un program de dializa sau transplant renal.
De aceea cred ca este nevoie de eforturi sustinute de informare si
constientizare a populatiei asupra acestei probleme de sanatate publica.
A doua zi de joi din luna martie a fiecarui an a fost declarata de catre
Societatea Internationala de Nefrologie (ISN) ca Ziua Internationala a
Rinichiului.
In 2008, aceasta zi se marcheaza pe 13 martie, pentru al treilea an
consecutiv la nivel mondial si pentru prima data in Romania. Insusi
numele campaniei noastre, „Rinichii tai sint sanatosi?", este o intrebare
adresata fiecaruia dintre noi si reprezinta un indemn de a merge regulat
la medic, pentru efectuarea de analize. In acest sens, Programul
National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei reprezinta o sansa
reala pentru diagnosticarea unor afectiuni renale", a declarat prof.dr.
Adrian Covic, managerul Spitalului „C. I. Parhon".
Boala fara simptome
Majoritatea bolilor de rinichi evolueaza pina in stadiile tirzii fara durere,
fara simptome sau cu simptome foarte nespecifice (oboseala, dureri de
cap, greata in cursul diminetii, urinat in cantitate mare in cursul noptii
etc). Insa citeva analize simple efectuate anual pot depista din timp
problemele renale.
„In Romania, controlul anual de rutina, efectuat prin medicul de familie,
al unor parametri simpli de singe si urina nu este o obisnuinta inca. Acest
lucru s-ar putea schimba in viitorul foarte apropiat, odata cu introducerea
obligativitatii controlului anual al starii de sanatate. Ca urmare, multe boli
renale mai putin zgomotoase, insa evoluind spre distrugerea ireversibila
a rinichilor, sint subdiagnosticate sica urmare subtratate.

77
 Lucrare de diploma
Chiar si diagnosticate, bolile renale se asociaza de cele mai multe ori
unor boli cardiovasculare semnificative, cele doua categorii de boli
agravindu-se reciproc. Din pacate, pentru multi medici din Romania,
reducerea chiar usoara a functiei renale nu reprezinta un motiv deosebit
de alarma. In fapt, prezenta unei usoare reduceri a functiei renale
( citeodata deductibila doar din calcule nu foarte complicate) este un
factor de risc pentru o evolutie proasta a pacientului cu boala de inima
sau de vase, mult mai mare decit, sa zicem, colesterolul din singe", arata
prof. dr. Adrian Covic.
Trebuie stiut ca bolile grave de rinichi, chiar protezate prin dializa sau
transplant renal, sint grevate de afectarea importanta a calitatii vietii, dar
si de aparitia unor boli asociate severe ( in primul rind ale inimii si ale
vaselor). Ca urmare, situatia ideala este aceea in care bolile grave de
rinichi sint evitate sau tratate din fazele initiale.
Analize anuale care pot depista din timp o boala renala
Indiferent de starea de sanatate, functia renala (ureea si creatinina din
singe, precum si examenul sumar de urina) trebuie controlate anual, prin
medicul de familie. „La orice analiza a singelui, intotdeauna trebuie
determinata si ureea ( de preferinta impreuna cu creatinina si un examen
simplu de urina dimineata).
Orice crestere, chiar si foarte modesta, a ureei si creatininei peste
valorile „normale" de 50 mg/dl, respectiv 1,2 mg/dl este un semnal de
alarma. Asta pentru ca s-ar putea traduce printr-o reducere cu peste
50% a functiei rinichilor! Prezentarea scaparilor de proteine ( proteinuriei)
si prezenta singelui in urina ( hematuriei) este de asemenea, un semnal
de alarma! In astfel de cazuri, consultul nefrologului este obligatoriu.
Acesta va stabili tratamentul optim pentru ca rinichii sa nu se degradeze
in continuare sau chiar sa-si redobindeasca functia initiala.
De asemenea, orice pacient internat in spital trebuie sa efectueze o
evaluare minima a functiei renale si a urinei. Orice anomalie, cit de mica,
trebuie sa determine solicitarea consultului nefrologului", atentioneaza
prof. dr. Adrian Covic.
De asemenea, daca aveti infectii urinare frecvente, este bine sa va
adresati. Iar pacientii cu diabet zaharat, hipertensiune arteriala, boli de
inima de orice fel trebuie obligatoriu sa-si controleze functia renala
frecvent (de preferinta de doua ori pe an).
In clinici specializate, cum este Clinica de Nefrologie a Spitalului „Dr.
C.I.Parhon" Iasi, anomaliile urinare asociate diabetului zaharat sau
hipertensiunii arteriale pot fi diagnosticate extrem de precoce, cind
tratamentul poate fi inca extrem de eficient.
78
 Lucrare de diploma

BIBLIOGRAFIE

 Anatomia şi fiziologia omului: ediţia a IV-a ; Editura medicală-

Bucureşti 1977. Profesor I.C. Voiculescu şi profesor I.C.
Petricu.
 Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
corespunzătoare nevoilorfundamentale. Coordonator lucrare :
Lucreţia Titirică. Editura Viaţa Medicală Românesacă Bucureşti
2005, Volumul I

79