Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 5
Curs 5
Paraliziile piciorului.
Inervatia este asigurata de SPE, SPI. SPE – are 2 ramuri care inerveaza tibialul
anterior, extensorul comun degetelor , lungul si sucrutul extensor al halucelui ,
scurtul externsor comun al degetelor. Nervul pentru tibialul anterior isi trage
fibrele din L4 in principal, extensorul comun al degetelor, scurtul extensor al
halucelui din L5-S1. Scurtul extensor comun al degetelor isi trage fibrele din S1-
S2. Ramul musculocutan este a 2-a tamura a SPE, cuprinde fibre din L5-S1 si
inerveaza peronierii laterali.
SPI este compus din fibre L5-S1-S2 dupa cum urmeaza: fibrele care pribin din
L5-S1 inerveaza 3 muschi: lungul flexor al halucelui, scurtul flexor al halucelui,
lungul flexor comun al degetelor. S1-S2 dau prin fibrele lor inervatie pt 4
muschi: scurtul flexor comun al degetelor, tibialul posterior, gemenii,
musculatura scurta intrinseca a talpii, din S2 este inervat solearul.
Cauzele care determina paralizia SPE tin mai ales de fracturi: primare, si leziuni
de tip secundar care apar la o anumita distanta de fractura si sunt produse fie de
compresia prin ghips, prin atele, sau prin mansete, sau este vorba de o afecrare
prin tractiuni transosoase, sau apare uneori ca si consecinta a constituirii
calusului vicios.
SPI – leziunea de tip paralitic a spi este mai rara, insa este mult mai grava
datorita tulburarilor trofice si senzitive, este un tablou clinic similar celui de
median. Afectarea SPI pesupune paralizia musculaturii posterioare si a
musculaturii intrinseci a piciorului, devine deranjanta in faza de sprijin si de
propulsie a mersului, care se scurteaza si aprare practic o schipotatare datorita
scurtarii pasului posterior. Paralizia nervilor interososi treptat, datorita afectarii
interososilor se produce grifa digitala, si apare picorul plat, un alt aspect este
atrofia musculaturii gambei posteriore, reflexul achilian este abolit, d.p.d.v.
senzitiv, apare anestezie plantara, sau hipoestezie dureroasa, si unerori pot sa
apara fenomene cauzalgice si tulburari trofice. Mecanismele care determina
afectarea SPI pot fi: plagi penetrate sau perforante sau fracturi ale tibiei, de
obicei daca sediul agentului vulnerant este sub popliteu scapa gemenii, leziunile
ramurilor plantare, apar frecvent in sindorumul de tunel tarsian. Acesta poate sa
apara fie prin traumatism direct fie prin pronatie fortata a piciorului. Indiferent
de localizare leziunea de SPI are un caracter puternic senzitiv (durere cu caracter
de arsura) se poate asocia cu scaderea fleziei degetelor si in timp apare atrofia
musculaturii intrinseci. Sindromul de tunel tarsian apare de cele mai multe ori
datorita tensosinovitelor de tibial posterior, si de lung flexor comun al degetelor
si necesita corectia pozitiei pronatoare a piciorului, tratament fizical uneori
medicamentos local sub f de infiltratii, uneori e nevoie de interventie
chirurgicala de decompresie.
Daca discutam despre paralizia nervului comun al nervului sciatic dpdv cliniv
vom intalni toate apectele. Cauzele : fracturile, plagile, luxatiile la diverse nivele
sau dupa interventii chirurgicale pe sold ex: pt luxatie congenitala sau
atroplasiile de sold.
Tratamentul depinde de statiul, varsta, etc. Primul aspect este cel ortopedic, e
necesar sustinatorul plantar bine mulat si adaptat la particulatitarile
subiectului. Incaltamintea cu talonete trebuie sa fie comda, tocul nu trebuie
sa depaseasca 5 cm. In conditile in care piciorul plat este de gradul 2 uneori e
nevoie de un repaus fortat in gheata de mers (orteza de repaus). De obicei
piciorul plat nu se opereaza, se ajunge la operatie in conditiile in care piciorul
este de graul 3 cu un valg extrem de accentuat si este nevoie de o realiniere a
pieselor osoase. Nu se recomanda!
In functie de caz acest gen de afectare se poate complica cu picior eqvin sau
picior talus. Dpdv clinic se constata o escavatie plantara, cu gibozitate dorsala,
formata din scafoid, capul astragalului, cuneiforme, metatarsiene. Datorita
acestei gibozitati tendoanele extensorilor sunt intinse, datorita acestui fapt exista
tendinta retracturii primei falange, uneori retractura este atat de importanta incat
nu exista contact al falagei a 3 a cu solul. Sprijinul se realizeaza pe calcaneu si
pe capetele metatarsienelor, datorita acestui fapt, la nivelul fetei plantare se
inregistreaza durioane care sunt dureroase.Piciorul posterior este in general
supinat in vreme ce antepiciorul este pronat. Calcaneul poate fi orizontalizat
(picor scobit balerin) sau verticalizat (picior scobit in carlig). Aponevroza
plantara este retracturata (scurtata). In timp aceasta pozitie este rigida, pt ca se
produce retractia structurilor moi a tendonului Achilian, a tendoanelor
extensorilor, si a aponevrozei plantare aceste structuri se retractureaza
determinand fixarea acestui picior si in timp aparitia de redori articulare pe de-o
parte la nivelul post-piciorului pe de alta parte la nivelul metatarsofalangienelor.
Tratamentul piciorulu scobit, este complex, incepe prntr-o asistare ortopedica
corecta in care duscutam despre un sustinator transversal retrocapital uneori cu
pantofi cu toc cu lacas pentru calcaneu. Interventia chirurgicaa se adreseaza
exclusiv stadiilor avansate ale piciorului scobit in care structurile plantare sunt
retractate puternic. Interventia chirurgicala se face pe partile moi sau daca este
vorba despre un picior dureros se face artrodeza, sau osteotomii de calcaneu.
Tricepsul sural – pe piciorul liber este flexor plantar , pe piciorul fixat pe sol
este stabilizator, discutam mai ales despre finalul fazei de sprijin atunci cand
piciorul se ridica pe varf pentru a pregati pasul urmator. Din tricepsul sural
solearul are o mare sensibilitate la inindere mult mai mare decat a gemenilor.
Partea sa mediala, este mobilizator al gambei pe picior si stabilizator al
gambri pe picior in timp ce partea anteriora este mai ales stabilizatoare.
Solearul (partea mediala) participa la inversie in vreme ce partea laterala
paticipa la eversie. Gemenii sau gastrocemianul participa doar la miscarile
piciorului gemenii sunt flexori plantari ei participa mai ales in mijlocul fazei
de balans, vor orienta planta pregatind-o pentru sprijinul anterior.
Tibialul anterior-principalul flexor dorsal al piciorului. Singurul flexor dorsal
activ in faza de balans a mersului , este activ in pedalatul pe bicicleta.
Muschii peronieri sunt activi in flexia plantara a piciorului si inactivi in
dorsiflexie. Forta lor de actiune se exercita asupra articulatiei tarsale
transversale nu pe glezna. Rolul pe care il joaca peronierii apare in faza de
sprijin a mersului in aceasta faza joaca si rol de stabilizator si intra in
categoria musculaturii posturale, peronierii joaca un rol important in statica si
esential in statica pe tocuri inalte.