Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Departamentul ID-IFR
Facultatea de Litere
LIMBA ROMÂNĂ
CONTEMPORANĂ
SEMANTICĂ ŞI
LEXICOLOGIE
Titular disciplină:
Lector univ.dr. Mihaela MIRON–FULEA
2011
Cuprins
INTRODUCERE 8
5 SEMANTICA NONLINGVISTICĂ 40
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 5 41
5.1 Sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip de
5
Limba română contemporană
Cuprins
semantică nonlingvistică 41
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 5 42
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 42
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 5 43
8 POLISEMIA 53
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 8 54
8.1 Să înţeleagă polisemia ca microsistem semantic 54
8.2. Să descrie trăsăturile polisemelor în funcţie de nivelul specific al
analizei semantice (nivel semic, nivel contextual, nivel stilistic) 55
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 8 58
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 58
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 8 59
9 OMONIMIA 60
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 9 61
9.1 Să înţeleagă particularităţile omonimiei ca macrosistem semantic 61
9.2 Să recunoască principalele tipuri de omonime 62
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 9 65
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 66
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 9 66
10 PARONIMIA 67
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 10 68
10.1 Recunoaşterea pricipalelor tipuri de paronime 68
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 10 70
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 70
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 10 71
11 SINONIMIA 72
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 11 73
11.1 Să înţeleagă sinonimia ca microsistem semantic 73
6
Limba română contemporană
Cuprins
12 ANTONIMIA 79
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 12 80
12.1 Să înţeleagă sinonimia ca microsistem semantic 80
12.2 Să descrie trăsăturile sinonimelor în funcţie de nivelul specific al
analizei semantice (nivel semic, nivel contextual, nivel stilistic) 82
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 12 84
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 86
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 12 86
13 LEXICOGRAFIA 87
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 13 88
13.1 Înţelegerea principiilor și tehnicilor de elaborare a dicționarelor 88
13.2 Recunoaşterea pricipalelor tipuri de dicţionare 89
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 13 90
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 93
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 13 93
14 DICŢIONARUL 94
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 14 95
14.1 Sublinierea trăsăturilor caracteristice ale articolului de dicţionar 95
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 14 97
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 97
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 14 97
BIBLIOGRAFIE 98
7
Limba română contemporană
Introducere
Stimate student,
8
Limba română contemporană. Semantică şi lexicologie
Introducere în fonetică şi fonologie
Cuprins Pagina
9
Limba română contemporană
Introducere în fonetică şi fonologie
Fonetica Fonetica acusticǎ face apel la teoriile fizicii pentru a studia proprietǎţile
acustică asociate fiecǎrui sunet – înǎlţime, frecvenţǎ, intensitate etc.
Fiziologia Aerul expirat din plǎmâni (prin presiunea exercitatǎ de diafragmǎ) iese din
articulaţiei cavitatea toracicǎ prin bronhii şi trahee, trece prin laringe (situat la capǎtul
superior al traheei) şi ajunge în glotǎ, orificiu barat de coardele vocale
(membrane mobile şi elastice, formate din cute ale mucoasei care
cǎptuşeşte laringele, în numǎr de 4 (2 superioare şi 2 inferioare) dintre
care numai cele inferioare participǎ la fonaţiune). Coardele vocale nu
vibreazǎ în mod mecanic, ci numai la comanda primitǎ de pe cortex, prin
nervul recurent, care este transmisǎ de inflexiunile nervoase. Vibraţia
coardelor vocale (sursa sunetului) este imprimatǎ curentului de aer
fonator. Din laringe, aerul fonator ajunge în cavitatea bucalǎ, care
reprezintǎ locul în care se produce articularea propriu – zisǎ a sunetului.
10
Limba română contemporană
Introducere în fonetică şi fonologie
11
Limba română contemporană
Introducere în fonetică şi fonologie
Dupǎ sonoritate:
- surde: p, t, k, k’, č, f, s, ş, h, ţ;
- sonore: b, d, g, g’, ğ, v, z, j, l, m, n, r = sonante.
13
Limba română contemporană
Introducere în fonetică şi fonologie
14
Limba română contemporană
Principiile ortografiei româneşti
Cuprins Pagina
15
Limba română contemporană
Principiile ortografiei româneşti
ortografic.
Reguli
se scriu cu o la iniţială deşi se pronunţă uo toate cuvintele moştenite din
latină în care apare grafemul o: oaie, oaste, oare, oase, oameni, et. –
pronunţate [uoaie, uaste, uoare, uoase, uoameni, etc.].
Se scrie [eu, el, eşti, este, e, eram, erai, era, etc.] deşi aceste cuvinte se
pronunţă cu un i semivocalic la iniţială [ieu, iel, ieşti, etc.].
Pronumele pers. de pers. a 3-a feminin se scrie cu e: [ea, ei, ele], dar se
rosteşte [ia, iei, iele].
Art. hot. –l, deşi trebuie să apară întotdeauna în scris, nu apare, în vorbire,
decât în exprimarea solemnă, normele gramaticale şi ortoepice actuale
recomandând dispariţia lui din pronunţarea obişnuită, naturală.
Se vor scrie cu x neologismele care conţin această literă, deşi ea redă două
grupuri consonantice distincte [cs] şi [gz].
NB: Când sunetele cr apar în cuvinte din fondul vechi al limbii, ele nu pot
fi redate prin litera x: micsandră, ticsi, îmbâcsi, catadicsi, etc. La fel,
când avem a face cu neologisme care sunt împrumutate din limbi care nu
cunosc litera x sau care nu conţin litera x în etimen: vacs (< germ.
Wachs), văcsui (vacs + ui), rucsac (< germ. Rucksack), cocs, cocserie,
cocsifica, fucsina, etc.
gheară – gheruţă;
DAR: chiar, ghiaur, biată – biet, fiară – fiare, piatră – pietre, chiabur.
21
Limba română contemporană
Principiile ortografiei româneşti
22
Limba română contemporană
Principiile ortografiei româneşti
24
Limba română contemporană
Regulile despărţirii în silabe
Cuprins Pagina
25
Limba română contemporană
Regulile despărţirii în silabe
Silabă, centru Silaba este o sintagmă formată dintr-un segment vocalic obligatoriu şi
silabic, accent, independent şi un sistem consonantic, facultativ şi dependent.
Hiat Hiatul = grup vocalic alcătuit din două vocale pline, fiecare aparţinând
unei silabe distincte
26
Limba română contemporană
Regulile despărţirii în silabe
BL / BR GL / GR
CL / CR HL / HL b, c, d, f, g, h, p, t, v + l / r.
DL / DR PL / PR <=>
FL / FR TL / TR
VL / VR
{ca – blu, o – braz, sti – clă, a – cru, Co – dlea, ca – dran, a – flă, ci – fră,
do – vleac, etc}.
În cazul grupurilor:
LPT NCŞ NDV
MPT NCT RCT
MPŢ NCŢ RTF
STM limita este intre a doua şi a treia consoană
{sculp – ta, somp – tu –os, re – demp – ţi – u – ne, sfinc – şii, punc – taj,
func – ţii, sand – vici, arc – tic, jert – fă, ast – ma – tic}
NB. (a) Dacă ultimul sunet din primul element de compunere sau din
prefix s-a contopit cu sunetul – identic cu primul – de la începutul celui de
– al doilea termen / al rădăcinii, se acordă prioritate celui de-al doilea
termen:{top – o – no – mas – ti – cii, tran – scri – e}.
BL/BR GL/GR
CL/CR HL/HL b, c, d, f, g, h, p, t, v + l / r
DL/DR PL/PR <=>
FL/FR TL/TR
VL/VR
- {ca – blu, o – braz, sti – clă, a – cru, Co – dlea, ca – dran, a – flă, ci – fră,
do – vleac, etc}.
În cazul grupurilor:
NB. (a) Dacă ultimul sunet din primul element de compunere sau din
prefix s-a contopit cu sunetul – identic cu primul – de la începutul celui
de-al doilea termen / al rădăcinii, se acordă prioritate celui de-al doilea
termen:{top – o – no – mas – ti – cii, tran – scri – e}.
(b) D.p.d.v. ortoepic, grupurile de cuvinte conjuncte (legate între ele prin
cratimă) se desparte în silabe ca şi cuvintele întregi: într / - a / - de / - văr,
ţi/- a / - min / - teş / - ti.
29
Limba română contemporană
Regulile despărţirii în silabe
Cuvintele formate dintr – un singur sunet sau cele monosilabice care intră
în componenţa grupurilor de cuvinte conjuncte:{s-au (dus), mi-a (spus),
bun – gust}.
d) ad – op – ţi – e / a – dop – ţi – e;
e) an – a – pest / a – na – pest.
14. E corect despărţit în silabe primul cuvânt în seria:
a) cer – no – zi – om / cer – no – ziom;
b) ad – den – da / a – dden – da;
c) gla – u – com / glau – com;
d) ma – is – tru / mais – tru;
e) a – me – rin – di – an / a – mer – in – di – an.
15. E corect despărţit în silabe primul cuvânt din seria:
a) ia – nu – a – ri – e / ia – nua – ri – e;
b) per – pe – tuum / per – pe – tu – um;
c) în – tra – ju – to – ra – re / într – a – ju – to – ra – re;
d) hie – ro – gli – fa / hi – e – ro – gli –fa;
e) ab – u – li – e / a – bu – li – e.
1. DOOM: (2005).
33
Limba română contemporană
Semantica: Origini, direcţii, reprezentanţi
Cuprins Pagina
34
Limba română contemporană
Semantica: Origini, direcţii, reprezentanţi
O alta întrebare este daca noţiunile rezultate din logica actuala sunt
sau nu adecvate pentru abordarea acestor obiecte potenţiale de
studiu sau dimpotrivă este necesar sa fie elaborate noi concepte
fundamentale? Pare dificil in contextul deja evocat sa se aspire la
un răspuns rapid si obiectiv la aceste întrebări. In orice caz. nu
acesta este obiectivul direct al acestei prezentări consacrate celor
mai importante teorii ale semanticii actuale, cu atat mai mult cu cat
35
Limba română contemporană
Semantica: Origini, direcţii, reprezentanţi
36
Limba română contemporană
Semantica: Origini, direcţii, reprezentanţi
38
Limba română contemporană
Semantica: Origini, direcţii, reprezentanţi
39
Limba română contemporană
Semantica nonlingvistică
SEMANTICA NONLINGVISTICĂ
Cuprins Pagina
40
Limba română contemporană
Semantica nonlingvistică
Teoria care a avut cea mai mare influenta in lingvistica, mai ales in
cea de tip cognitiv este reprezentata de teoria tipicalității sau
prototipului, propusă de Rosch și dezvoltată de Kleibe. Rastier
Cavazza.
42
Limba română contemporană
Semantica nonlingvistică
43
Limba română contemporană
Semantica lexicală structurală: principii, elemente
Cuprins Pagina
44
Limba română contemporană
Semantica lexicală structurală: principii, elemente
45
Limba română contemporană
Semantica lexicală structurală: principii, elemente
Semem 2 .Cel de-al doilea element este constituit de semem și este definit
ca ansamblu de seme. Semul corespunde, in planul continutului,
noţiunii de lexem, restransă la planul expresiei. Pentru a se ajunge
la formula semică reprezentată de semem, este necesara o
ordonare a definiţiilor lexicografice, in sensul reținerii exclusive a
trăsăturilor semantice relevante, restul trăsăturilor formând
balastul sau reziduul semic.
46
Limba română contemporană
Semantica lexicală structurală: principii, elemente
47
Limba română contemporană
Semantica lexicală structurală: principii, elemente
48
Limba română contemporană
Etapele analizei semantice structurale
Cuprins Pagina
49
Limba română contemporană
Etapele analizei semantice structurale
Etapa II. Cea de-a doua etapă este etapa contextuală. Dacă in etapa
contextuală semica unităţile lexicale nu interesează decât prin apartenenţa lor la
planul limbii, trăsăturile semantice reţinute fiind exclusiv de natura
50
Limba română contemporană
Etapele analizei semantice structurale
Etapa stilistică III. Etapa stilistica propune ca unităţile lexicale sa fie tratate din
perspectiva actualizării, pe de o parte, a unui anumit stil sau
registru de limba, iar, pe de alta parte, din prisma opoziţiei dintre
sensul denotativ și sensul conotativ. Astfel, in vreme ce in etapa
contextuală interesul se focalizează spre surprinderea
particularităţilor contextuale, in etapa stilistică atenţia se
concentrează pe reliefarea diferențelor care dau seama de ceea ce
Eugen Coșeriu numea arhitectura limbii, adică de existenta diferitelor
stiluri, repartizate pornind de la nucleul central reprezentat de limba
literară standard spre limbajele marcate, precum limbajul
belletristic, limbaj publicistic, limbaj juridic – administrativ sau
limbajele specializate (matematica, chimie, logica, medicina).
51
Limba română contemporană
Etapele analizei semantice structurale
52
Limba română contemporană
Polisemia
POLISEMIA
Cuprins Pagina
53
Limba română contemporană
Polisemia
Aproximativ 80% din cuvintele lexicului activ al unei limbi (fond lexical)
sunt polisemantice. Polisemia este redată în dicţionar prin înregistrarea
sensurilor sub semne grafice diferite / cifre, dar în limitele aceluiaşi articol
(cuvânt – intrare).
- Paradigme alcătuite din unităţi între ale căror sensuri se constată atât
diferente semantice cât şi diferenţe contextuale:
Exemple:
1). verde = sens de bază :"apreciere cromatică";
2). sens secundar:"apreciere pozitivă privitoare la starea fizico – psihică a
omului" (om verde = voinic, viguros);
3). acru, cald, farmacie.
55
Limba română contemporană
Polisemia
Exemple:
- instituţie = 1. organizaţie socială cu destinaţie publică în sens larg.
(b) Paradigme în sens larg = în care trăsătura semantică comună este uşor
de identificat, dar nu are neapărat un loc central:
sensul comun are o poziţie fixă, a ultimului loc:
Exemple:
- bibliotecă = 1.mobilă;
2. parte a casei + destinată pentru a ține cărţi.
3. colecţie; = semul comun;
4. instituţie.
- farmacie = 1. ştiinţă cu anumite obiective;
2. local / constructie.
CONCLUZII
58
Limba română contemporană
Polisemia
59
Limba română contemporană
Omonimia
OMONIMIA
Cuprins Pagina
60
Limba română contemporană
Omonimia
Omonimia Omonimia se defineşte drept relaţia dintre două sau mai multe cuvinte,
morfeme şi construcţii care au aceeaşi formă (semnificant) şi sensuri
diferite.
Omonimele se definesc drept două sau mai multe cuvinte aflate in relaţie
de omonimie.
62
Limba română contemporană
Omonimia
Prin omografe se înţeleg două sau mai multe cuvinte aflate în relaţie de
omografie.
Omografia reprezintă calitatea cuvintelor omonime de a fi scrise la fel.
Exemple:
*raportor —►"cel care face un raport";
—►"instrument de geometrie";
* vânătă —►adj.;
—►subst.;
*ciocănaşe —►"ciocan mic";
—►"lucrător care sparge cu toporul în ocnele de sare".
Omofone Se numesc omofone două sau mai multe cuvinte aflate în relaţie de
omofonie.
65
Limba română contemporană
Omonimia
66
Limba română contemporană
Paronimia
PARONIMIA
Cuprins Pagina
67
Limba română contemporană
Paronimia
70
Limba română contemporană
Paronimia
71
Limba română contemporană
Sinonimia
SINONIMIA
Cuprins Pagina
72
Limba română contemporană
Sinonimia
74
Limba română contemporană
Sinonimia
76
Limba română contemporană
Sinonimia
e) aplatizat.
9. Sinonimul cuvântului apostilă este:
a) apostrof; b) siglă;
c) însemn heraldic; d) rezoluţie;
e) aprobare.
10. Sinonimul lui malversaţie este:
a) stângăcie; b) fraudă;
c) complot; d) calomnie.
11. Sinonimul lui facţiune este:
a) fragment; b) partidă;
c) consorţiu; d) aspect.
12. Sinonimul lui revolut este:
a) deschizător de drumuri;
b) datat;
c) revoluţionar; d) novator.
13. Sinonimul cuvântului fortuit este:
a) facultativ; b) efemer;
c) accidental; d) constrâns.
14. Sinonimul cuvântului emfază este:
a) locvacitate; b) redundanţă;
c) prolixitate; d) afectare.
15. Marcaţi seria în care apar sinonime frazeologice:
a) a umfla nările / a călca popeşte;
b) a ridica din sprâncene / a da din coadă:
c) a scoate peri albi / a lua la refec;
d) a lua la rost / a scoate ochii;
e) a băga mâna în foc / a se prinde chezaş.
78
Limba română contemporană
Antonimia
ANTONIMIA
Cuprins Pagina
79
Limba română contemporană
Antonimia
deshidratat.
Numim antonime două sau mai multe cuvinte care se află în relaţie
de antonimie.
- Un cuvânt x este antonimul lui y, dacă are un sens diametral opus,
de obicei simetric: tânăr / bătrân; mare / mic; harnic / leneş.
Antonimele aparţin mai multor părţi de vorbire dintre care cele mai
numeroase sunt adjectivele şi substantivele:
(a.) adjective: citeţ,lizibil / vs. / neciteţ, ilizibil;
(b.)substantive abstracte: sperantă nădeide / disperare,
deznădeide; bucurie / tristete;
(c.) verbe: a aprinde / a stinge; a (se) agrava / a (se) ameliora;
(d.) adverbe: aproape / departe;aici / acolo;etc.
81
Limba română contemporană
Antonimia
(B). Locul ocupat de sensul respectiv în opoziţia sens propriu vs. figurat:
(l) antonimia între 2 sensuri principale:
*cald / rece, pace / război, gras / slab.
(2)antonimia între un sens principal şi altul figurat:
*harnic / leneş, puturos;
*fertil, roditor, mănos / nefertil, neroditor, sărac, slab.
83
Limba română contemporană
Antonimia
e) afonie.
6. Antonimul lui belicos este:
a) nesupus; b) revoltat;
c) atractiv; d) conciliant;
e) respingător.
7. Antonimul lui fortuit este:
a) obligat; b) facultativ;
c) intenţionat; d) constrângător;
e) nenorocos.
8. Antonimul lui ermetic este:
a) inefabil; b) etanş;
c) inaccesibil; d) accesibil;
e) incoerent.
9. Antonimul lui congenital este:
a) vindicativ; b) ereditar;
c) dobândit; d) mortal;
e) incurabil.
10. Antonimul lui debitor este:
a) girant; b) garant;
c) creditor; d) susţinător;
e) plătitor.
11. Antonimul lui sincronic este:
a) anacronic; b) diacronic;
c) dezechilibrat; d) revolut;
e) fastidios.
12. Antonimul lui fastidios este:
a) insipid; b) simplu;
c) modest; d) savuros;
e) fastuos.
13. Antonimul lui alogen este:
a) halogen; b) androgen;
c) băştinaş; d) imigrant;
e) endogen.
14. Antonimul lui nadir este:
a) vesperal; b) nocturn;
c) auroră; d) zenit;
e) crepuscul.
15. Antonimul lui vesperal este:
a) auroral; b) diurn;
c) crepuscular; d) prematur;
e) novator.
16. Antonimul lui extravertit este:
a) invertit; b) intravertit;
c) extrovertit; d) introvertit;
e) intervertit.
17. Antonimul lui prohibit este:
a) prezbit; b) interzis;
c) permis; d) proscris;
e) inaccesibil.
18. Antonimul lui profan este:
85
Limba română contemporană
Antonimia
a) păgân; b) sacru;
c) creştin; d) ateu;
e) iconoclast.
86
Limba română contemporană
Lexicografia
LEXICOGRAFIA
Cuprins Pagina
87
Limba română contemporană
Lexicografia
Dicţionar DICŢIONARUL
Dicţionarele sunt obiecte manufacturate a căror producere răspunde unor
exigenţe de informare şi de comunicare. Obiectul lor este în mod esenţial,
pedagogic, întrucât ele vizează să reducă distanţa existentă dintre
cunoştinţele lectorilor lor şi cele ale întregii comunităţi. Dicţionarele, ca
instrument de educare permanentă, facilitează comunicarea lingvistică,
prin umplerea golurilor din informaţia locutorilor.
88
Limba română contemporană
Lexicografia
Densitatea nomenclaturii
Dicţionarele EXTENSIVE – când nomenclatura sa coincide, într-o măsură
mai mare sau mai mică, totalităţii itemelor lexicale pe care le înclobează,
în mod ideal, limba.
89
Limba română contemporană
Lexicografia
92
Limba română contemporană
Lexicografia
93
Limba română contemporană
Articolul de dicţionar
ARTICOLUL DE DICŢIONAR
Cuprins Pagina
94
Limba română contemporană. Semantică și lexicologie
Articolul de dicţionar
= > Articolul de dicţionar este un enunţ al cărui subiect şi / sau topic este
reprezentat de cuvântul – intrare şi al cărui predicat este definiţia
lexicografică, aceasta reprezentând, de altfel, activitatea esenţială a
lexicografului.
= > Articolul de dicţionar = Definit + Definitor
↕ ↕
Cuvânt – intrare definiţia lexicografică
Nomenclatura dicţionarelor
Definiţie: numărul de cuvinte care constituie intrările/adresele/unui
dicţionar.
97
Limba română contemporană. Semantică și lexicologie
Bibliografie
99
Limba română contemporană