Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ERGONOMIA Lucrului La Calculator
ERGONOMIA Lucrului La Calculator
1. Definiţie
2. Boli profesionale
2. Testarea vizuală
Un program recent, care si-a dovedit din plin eficienta în realizarea de teste privind
monitorizarea simptomelor stresului vizual este programul Eye-CEE (The Eye - Computer
Ergonomic Evaluation System for UVD users) si constă în completarea unui chestionar on-line
si în urmarea unor teste de vedere. Programul îsi propune să constate dacă simptomele pe care le
acuză operatorii pe calculator sunt generate sau nu de conditiile de mediu. Rezultatele acestor
teste pot fi consultate de către medicul oftalmolog, cel mai în măsură să recomande un tratament
recuperator adecvat.
3. Tehnica celor "3 B"
Există numeroase metode pe care le putem urma singuri pentru a reduce stresul vizual.
Aceste metode sunt cunoscute sub numele universal de Tehnica celor 3 B (Blink, Breathe,
Break).
- Blink (clipirea)
Clipitul reprezintă o functie automată a aparatului vizual. Este cel mai rapid act reflex din
organismul uman. În mod normal, un om clipeste de circa 15 ori pe minut. Cel mai adesea clipim
atunci când suntem nelinistiti, supărati, nervosi, atunci când vorbim sau când ne concentrăm
asupra unui anumit lucru.
Clipitul permite ochilor să se odihnească timp de câteva secunde si contribuie la curătirea
si la umezirea suprafetei globilor oculari; prin urmare, la mentinerea unei vederi clare.
Fiindcă clipitul este un act reflex trebuie ca initial să ne concentrăm atentia asupra
mentinerii unei rate normale a clipitului în timp ce lucrăm în fata unui calculator; după aceea,
vom putea clipi într-un mod cât mai natural.
- Breathe (respiratul)
Organismul uman este un adevărat sistem, specializat în realizarea schimbului de oxigen
si de dioxid de carbon care este emanat în urma actului respiratiei. Atunci când suntem pusi în
fata unei situatii limită avem tendinta de a ne retine respiratia, pentru că ritmul acesteia
controlează activitatea musculară.
Atunci când ne retinem respiratia, nici măcar nu băgăm de seamă faptul că anumiti
muschi din corpul nostru se contractă.
Un ritm normal al respiratiei ne relaxează muschii, chiar si pe aceia ai aparatului vizual.
- Break (pauza)
Din cauza intensei concentrări de care dau dovadă operatorii pe calculator, nu este de
mirare că organismul uman are nevoie de pauze de relaxare. Ochii nostri nu au fost construiti
pentru a lucra prea multă vreme la distantă mică. Cercetătorul american Anshel Jeffrey a elaborat
un program ergonomic pentru relaxarea aparatului vizual, program ce se bazează pe luarea unor
pauze. Aceste pauze au fost reunite sub denumirea de Micro, mini and maxi Breaks.
Pauzele "Micro" durează circa 10 secunde si ar trebui luate din 10 în 10 minute. Terapia
constă în concentrarea privirii asupra unui punct situat la aproximativ 10 pasi distantă. Subiectul
trebuie să respire si să privească clipind rar. În tot acest răstimp subiectul trebuie să continue să-
si rotească globii oculari si să-si fixeze privirea asupra unui obiect îndepărtat.
Pauzele "Mini" trebuie luate din oră în oră si trebuie mentinute circa 5 minute. În timpul
acestei terapii subiectul trebuie să stea în picioare si să-si întindă muschii si membrele. În tot
acest răstimp, ochii subiectului trebuie să continue să se rotească pentru a-i relaxa. Aceste
exercitii vizuale sunt recomandate de medicul oftalmolog.
Pauzele "Maxi" pot fi luate în timp ce servim o gustare sau o cafea. Această terapie
presupune ridicarea subiectului de la masa de lucru si punerea în miscare a sângelui prin
intermediul mersului.
Această terapie trebuie repetată o dată la câteva ore.
Hotărârea nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în
muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 710 din 18/08/2006 menţionează:
3.1.Echipamentul necesar
Comentarii generale
3.2.Mediu de muncă
a) Spaţiu
Prin dimensiunile şi amenajarea sa, postul de lucru trebuie să asigure utilizatorului un
spaţiu suficient, care să îi permită să îşi schimbe poziţia şi să varieze mişcările.
b) Iluminat
Iluminatul este unul dintre factorii care exercită o influentă importantă asupra
productivităţii angajaţilor si asupra gradului lor de oboseală. O iluminare defectuoasă poate
cauza disconfort vizual si o poziţie nenaturală a corpului, fiind deci o piedică în calea
performantei.
Cercetările arată că 80% până la 85% din cantitatea de informaţie pe care o asimilăm
parvine pe cale vizuală, de aceea confortul vizual este esenţial. Dar modul de iluminare nu
afectează numai confortul vizual ci si pe cel fizic.
Iluminatul la locul de muncă poate fi împărţit în 4 categorii:
1. Iluminarea ambientală este dată de obicei de o sursă de lumină montată în tavan (tub
fluorescent). Uneori este singura sursă de lumină la locul de muncă.
2. Iluminarea cu ajutorul lămpilor de birou. Deşi oferă confortul individual, acest tip
de iluminare este absent în cele mai multe locuri de muncă.
3. Iluminarea direcţionată este de obicei asigurată de surse de lumină orientate în jos,
sau de lumini "de urmărire". Este folosită pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru cresterea
nivelului de intensitate.
4. Iluminarea naturală provine prin geamuri, usi sau pereti de sticlă. Are un efect
pozitiv asupra omului, dar nu este disponibilă permanent.
Un bec de 75 W = 500 lx
Iluminatul general şi iluminatul local (lămpi de lucru) trebuie să asigure condiţii de
iluminat satisfăcătoare şi un contrast corespunzător între ecran şi mediul înconjurător, ţinând
seama de tipul de activitate şi de necesităţile vizuale ale utilizatorului.
Strălucirile şi reflexiile supărătoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie evitate
prin amenajarea locului de munca şi a postului de lucru în funcţie de amplasarea şi
caracteristicile tehnice ale surselor de lumină artificială.
Contrastele între iluminatul locului de muncă si imediata apropiere a acestuia trebuie să
fie suficient de mari astfel încât să-i permită lucrătorului să vadă biroul foarte clar. O regulă
generală este aceea că biroul trebuie să fie luminat de 3 ori mai puternic decât imediata
apropiere, de 5 ori mai puternic decât spatiul general de lucru si de 10 ori mai puternic decât
vecinătatea cea mai îndepărtată
Câteva soluţii pentru a obţine un echilibru al iluminării pot fi:
- evitarea concentraţiilor mari de lumină si a umbrelor;
- păstrarea nivelurilor de iluminare ambientală scăzută si echilibrată la acelaşi nivel.
Standardele de iluminare pentru birou sunt de 800-1000 lucşi, iar în birourile în care se lucrează
pe calculator, nivelul de iluminare nu trebuie să depăsească 400-500 lucsi;
- asigurarea fiecărui birou cu câte o lampă care să aibă un scut direcţional de lumină, cu
braţ flexibil, posibilitate de înălţare si de reglare a intensităţii;
- o distribuţie simetrică sau asimetrică a luminii. Munca de proiectare necesită o
iluminare simetrică, pentru lucrul pe calculator este necesară o lumină asimetrică.
Controlul luminii este un factor important în iluminarea modernă a locului de muncă.
Metodele de control includ:
Pozitionarea. Locul de muncă trebuie astfel pozitionat încât linia vizuală să fie paralelă
cu lumina si cu ferestrele. Lumina care cade într-un unghi corespunzător pe suprafata de lucru
previne reflexia care poate întuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal.
Comutatorul. Diferitele tipuri de comutatoare permit lucrătorilor să aprindă pe rând câte o
serie de lumini, ceea ce permite reglarea nivelurilor de lumină ambientală.
Jaluzelele. Permit controlul luminii naturale pe parcursul întregii zile.
c) Cromatica
Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambiantă fizică ce influenţează productivitatea
muncii si care are un rol important asupra capacităţii vizuale, în asigurarea unui iluminat eficient
si a unui confort sporit. Folosirea culorilor în munca de birou se bazează pe efectele fiziologice si
psihologice ale culorilor asupra omului (tabelul 4).
Astfel:
Rosul are efecte benefice asupra sistemului nervos, stimulează circulaţia sângelui si pofta
de mâncare, vasele limfatice si metabolismul. Rosul accelerează ritmul cardiac si respiraţia,
combate frigul, dă impresia de mărire a spaţiului, dă rezistentă la efort psihic si fizic, creează o
ambiantă veselă si optimistă. Dar privitul intens si timp îndelungat a acestei culori determină
oboseala care se va resimţi.
la nivelul întregului organism. Rosul ajută în următoarele afectiuni: răceli, stări
subfebrile, dureri reumatice provocate de frig si de oboseală, eczeme, TBC, depresie nervoasă,
paralizie, astenie fizică.
Verdele este calmant si dă senzaţia de odihnă. Este culoarea naturii şi a speranţei, dilată
vasele de capacitate mică, scade tensiunea arterială, echilibrează. Lumina verde favorizează
sugestia si autosugestia, dar oboseşte dacă nuanţele sunt prea întunecate.
Oranjul tonifică aparatul respirator, combate stările de anxietate, stimulează atenţia,
fixează calciul în oase, este afrodiziac. De asemenea, este tonifiant pentru ficat si pentru funcţiile
de nutriţie. Oranjul este indicat în bronşite cronice, sclerodermii, emfizem pulmonar, astm
bronşic, rinite cronice, litiază biliară, boli de rinichi. Oranjul nu are contraindicaţii.
Albastrul are ca efect scăderea presiunii sanguine, a tonusului muscular, calmează
respiraţia si reduce frecventa pulsului. Ca efecte psihologice, este o culoare foarte rece,
odihnitoare si liniştitoare care îndeamnă la calm si la reverie, la predispoziţie spre concentrare si
spre linişte interioară. În exces, albastrul poate duce la depresie. Albastrul conferă seriozitate,
tendinţa spre evocare, spaţialitate, îngăduinţă, pace interioară, nostalgie.
Violetul este culoarea regală prin excelentă. Recunoscută ca sedativ, violetul stimulează
producerea globulelor albe, creste tensiunea arterială si frecventa ritmului cardiac. Culorile
birourilor ergonomice se aleg si în funcţie de coeficientul de reflexie. Astfel se recomandă
vopsirea plafoanelor în culori cu coeficient de reflexie ridicat, însă mat, pentru a împiedica
strălucirea. Pardoseala să aibă un coeficient de reflexie de 15-30%. Pentru mobilier se
recomandă culori deschise, având un coeficient de reflexie de 30% până la 50%. Pentru masini
de scris sau pentru calculatoare sunt indicate culori neutre (gri, bej).
d) Reflexii şi străluciri
Posturile de lucru trebuie să fie amenajate astfel încât sursele de lumină, cum ar fi
ferestrele şi alte deschideri, pereţii transparenţi sau translucizi, precum şi echipamentele şi pereţii
de culori deschise, să nu provoace străluciri orbitoare directe şi să antreneze cât mai puţin posibil
reflexii pe ecran.
Ferestrele trebuie prevăzute cu un sistem adecvat de acoperire, cu posibilităţi de reglare
pentru a atenua lumina naturală la postul de lucru.
e) Zgomot
La amenajarea postului/posturilor de lucru trebuie să se ţină seama de zgomotul emis de
echipamentul care aparţine postului/posturilor de lucru, în special pentru a se evita distragerea
atenţiei sau perturbarea comunicării verbale.
Nivelul general al zgomotelor trebuie să se înscrie în limite corespunzătoare specificului
muncii de birou, al cărui conţinut implică un anumit grad de solicitare psihică si nervoasă
(tabelul 5).
Limitele maxime admisibile pentru zgomot sunt:
- 70 db în secretariate si în centre de calcul ;
- 50-60 db în servicii financiar-contabile si în celelalte birouri cu lucrări repetitive care
necesită o anumită concentrare.
Intensităţi mai mari de 110 db situează zgomotele dincolo de limitele suportabile[2].
Pentru evitarea efectelor determinate de intensităţile mari ale zgomotului, în special cele neuro-
psihice (tulburări de atenţie, sustragere, încordare, oboseală) sunt necesare măsuri de prevenire
precum:
- acte normative de limitare a zgomotelor;
- solutii silentioase pentru tehnologia de birou;
- dimensionarea corespunzătoare a încăperilor;
- dispersarea si dispunerea ratională a echipamentelor;
- pereti, plafoane si plansee din materiale fonoabsorbante;
- săli pentru recreere în timpul pauzelor;
- control ORL periodic.
Microclimatul. Acesta se referă la starea fizică a aerului la locul de muncă, ce se
caracterizează prin temperatură, umiditate, curenţi de aer si radiaţiile termice ale corpurilor
încălzite.
Un microclimat necorespunzător poate reduce capacitatea de muncă a executantului,
poate spori riscul de îmbolnăviri si implicit reduce productivitatea muncii. Temperatura optimă
în încăperile birourilor stimulează lucrul, creste eficienta.
Senzaţia de bună stare fiziologică apare atunci când diferenţa dintre temperatura aerului
si cea a suprafeţei încăperii nu depăşeşte 2-3°C.
Temperatura aerului recomandată pentru munca intelectuală în poziţia şezând este de 21-
23°C, iar pentru munca uşoară în poziţia şezând este de 19°C. De asemenea, specialiştii cer, în
general, ca diferenţa între temperatura exterioară si cea interioară în timpul sezonului cald să nu
depăşească 4°C.
În stabilirea temperaturii optime trebuie să se ia în calcul si mişcarea si umiditatea
aerului. Mişcarea aerului trebuie să fie mai mică de 0,2 m/s; în cazul lucrărilor deosebit de
delicate care cer o imobilitate prelungită a corpului, nu trebuie să depăşească 0,1 m/s.
Igiena modernă recomandă ca în încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să fie
cuprinsă între 50 si 70%. De asemenea, cercetările efectuate demonstrează că pentru o relaţie
optimă între umiditatea relativă si temperatura aerului, aceşti indicatori trebuie să aibă
următoarele perechi de valori:
Dacă aceste proporţii nu se păstrează apar efecte negative asupra aparatului respirator.
Acestea ar fi posibilitătile pe care le are la dispozitie specialistul în ergonomie pentru a
conferi locului de muncă mai multă personalitate, confort si functionalitate.
f) Căldura
Echipamentele care aparţin postului/posturilor de lucru nu trebuie să creeze disconfort
lucrătorilor prin producerea de căldură în exces.
g) Radiaţii
Toate radiaţiile, cu excepţia părţii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie reduse la
niveluri neglijabile în ceea ce priveşte protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor.
h) Umiditate
Trebuie să fie atins şi menţinut un nivel de umiditate corespunzător.
3.3.Interfaţa operator/computer
Tot mai mulţi copii îşi petrec ore întregi în faţa calculatorului, de cele mai multe ori fără un
scop anume, ci pur şi simplu de amuzament.
O mare parte din ei manifestă deja o dependenţă faţă de calculator şi de navigatul pe internet.
Semnele vizibile ale dependenţei de calculator sunt: petrecerea unui timp îndelungat în propria
cameră, ignorarea prietenilor şi a familiei, note mici, uneori chiar şi ignorarea orelor de masă.
Având în vedere creşterea numărului celor care îşi petrec timpul liber navigând pe internet,
dependenţa de calculator urmează a fi inclusă într-un manual despre afecţiuni mentale, publicat
de Asociaţia Americană de Psihiatrie.
Conform unor studii recente, aproape 15% din tinerii americani sunt dependenţi de computer.
"Dependenţa apare în principal în cazul celor care încep să se joace pe calculator de la vârste
fragede", a afirmat conducătorul Consiliului de Ştiinţă şi Sănătate Publică. În timp ce părerile
faţă de această problemă sunt împărţite, psihiatrii afirmă că se confruntă cu tot mai multe cazuri
în care copiii se joacă în exces pe calculator, unii ajungând chiar să uite să mănânce, să facă duş
sau să doarmă. "Diagnosticarea dependenţei de calculator ca afecţiune psihică este un lucru bun,
deoarece atrage atenţia asupra gravităţii acestui comportament. Însă excesul înregistrat în cazul
jocurilor video poate fi şi simptomul pentru alte afecţiuni precum anxietatea sau depresia", a
afirmat dr. Michael Brody, directorul Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului şi
Adolescentului.
Aveţi obiceiul de a sta cu orele în faţa calculatorului? Specialiştii americani vă avertizează
asupra pericolelor pentru sănătate pe care le aduce dependenţa de calculator.
Dependenţa de calculator şi, implicit, de Internet, este o gravă problemă de sănătate publica
şi ar trebui recunoscută ca o afecţiune clinică', a declarat dr. Jerald Block, de la Oregon Health &
Science University. Medicul american a precizat că exista patru simptome principale ale acestei
afecţiuni.
Pierderea noţiunii timpului şi neglijarea unor lucruri de bază, precum mâncatul sau dormitul.
Reacţii precum mânia, anxietatea şi depresia atunci când calculatorul se strica sau cade
conexiunea la Internet.
Dorinţa de a avea tot timpul un calculator mai performant şi programe mai bune.
1. Efecte negative precum predispoziţia spre cearta, tendinţa de a-i minţii pe ceilalţi, oboseala,
izolarea socială şi performanţe slabe la şcoală sau locul de muncă.
2. Dr. Block a mai precizat că orele petrecute în faţa calculatorului, pentru jocuri online, chat
sau e-mailuri, pot determina apariţia tulburării obsesiv-compulsive. Pentru utilizatorii înraiţi
de Internet, calculatorul a devenit cel mai bun prieten al lor.
Anxietatea şi depresia mentală îi afectează mai ales pe copiii care se joacă în exces la
computer. Tot mai mulţi copii îşi petrec ore întregi în faţa calculatorului, de cele mai multe ori
fără un scop anume, ci pur şi simplu de amuzament. O mare parte din ei manifestă deja o
dependenţă faţă de calculator şi de navigatul pe internet. Semnele vizibile ale dependenţei de
calculator sunt: petrecerea unui timp îndelungat în propria cameră, ignorarea prietenilor şi a
familiei, note mici, uneori chiar şi ignorarea orelor de masă.
2. Tipuri de dependenţă
2.1.Dependenţa de jocuri
2.1.1.Definiţie
In literatura de specialitate existentă, dependenţa de jocuri pe calculator ar putea fi definită ca
o noua tulburare de ordin comportamental, care include ca şi criterii de diagnostic atât criteriile
desemnate de DSM IV în cadrul dependenţei de substanţe, tulburării de control a impulsurilor,
precum şi notele particulare de ordin psihologic şi social pe care aceasta noua formă de
dependenţă le include
2.1.2.Simptome
AGRESIVITATEA- persoanele pot deveni mai agresive ca rezultat al implicării şi tipului de joc
preferat
SUNK COST -“ un efect psihologic care poate influenţa ciclul jocului adictiv. Acest fenomen
are loc când o persoană simte că trebuie să continue manifestarea unui anumit comportament
deoarece a investit anterior timp în acel comportament şi nu doreşte ca investiţia să se
dovedească a fi nulă.
REŢEAUA SOCIALĂ ON-LINE- interacţiunea cu alţi jucători on-line uniţi de faptul că toţi
participă la aceeaşi realitate virtuală.
EMOŢIE ŞI ADRENALINĂ- O persoana care se joacă un joc pe calculator simte o tensiune
emoţională ridicată provocată de eliberarea de adrenalină ca rezultat al unor tactici utilizate în
joc. Astfel , persoana se joacă mai mult şi îşi împinge limitele fizice şi psihice în vederea
experimentării intensităţii şi tăriei emoţiei, sperând să atingă astfel din nou nivelul de stimulare
al producţiei de adrenalină.
SENTIMENTUL DE CONTROL- ilustrat prin pattern comportamental prin care jucătorul
refuza provocările vieţii reale deoarece în realitatea virtuală a jocului, totul este controlabil.
2.2.Dependenţa de Internet
Internetul dispune, cu siguranţă, de un mare potenţial pentru informare si pentru
comunicaţii zilnice. Este întregul conţinut informaţional al Internetului "sănătos"? În numeroase
rapoarte s-a arătat că pe Internet există material informaţional nepotrivit în special pentru tineri.
Unii susţin că aceasta este absolut o exagerare, mai ales că descoperirea unor astfel de materiale
cere eforturi mari, conştiente si deliberate. Din păcate, astfel de materiale există si ele pot fi cu
multă uşurinţă localizate, de aceea ar fi înţelept ca cei care au acces sau oferă acces la Internet să
fie prudenţi.
O altă problemă o reprezintă timpul pe care utilizatorii îl petrec în fata calculatoarelor
navigând pe Internet. Statisticile arată că acesta este cam de 6 ore pe săptămână, dar timpul de
acces la Internet în rândul tinerilor este cu mult mai mare. Specialiştii arată că navigarea pe
Internet a devenit una dintre activităţile care creează cea mai mare dependentă.
Pe Internet există o mulţime de subiecte interesante si nenumărate lucruri noi de
descoperit. De fapt, Internetul este o imensă colecţie de biblioteci care te îmbie vizual. Ca să
vizitezi doar o mică porţiune din această bibliotecă de biblioteci sunt necesare zile si nopţi. Aşa
cum arătam în acest capitol, rămânerea mult timp în fata calculatorului determină stresul vizual
si efectele sale indirecte.
Securitatea informaţiilor si confidenţialitatea mesajelor reprezintă o altă problemă a
Internetului. De exemplu, un mesaj e-mail trimis trebuie văzut numai de către destinatar. Însă, în
timp ce "scrisoarea" se află pe drum, o persoană isteaţă si probabil lipsită de scrupule sau un grup
de persoane s-ar putea să intercepteze corespondenta. Pentru a-si proteja mesajele, unele
persoane folosesc produsele soft e-mail ca să-si codifice conţinutul scrisorii înainte de a o
expedia. Destinatarul are si el nevoie de un soft asemănător pentru a decodifica textul.
Psihologii din şcoli remarcă la dependenţii de calculator şi modificări de comportament.
Unii dintre aceştia devin handicapaţi social: se izolează, comunică cu dificultate, au tendinţe spre
violentă. Singurul prieten le este calculatorul. Oamenii le devin aproape duşmani. Fenomenul
este îngrijorător, atenţionează specialiştii, asaltaţi de părinţii care se plâng că le este tot mai greu
sa controleze „viciul” copiilor lor.
Principalii vinovaţi
Ideal ar fi ca părinţii sa lucreze în echipa pentru educaţia copilului. În cazurile în care
mama „e rea” şi tatăl „bun”, sau ce tata interzice mama permite, măsurile nu dau rezultate. Dacă
mama nu-i dă voie copilului să stea mai mult de o ora în fata computerului, în vreme ce tata, care
pare să înţeleagă pasiunea odraslei, se arată mai permisiv, copilul va profita imediat. De aceea,
specialiştii consideră că părinţii sunt principalii răspunzători pentru dependenţa pe care o capătă
copiii faţă de calculator.
3. Efectele dependenţei
Cel mai dureros efect este eşecul şcolar. Orele petrecute în fata calculatorului, uneori
târziu în noapte, îl fac pe copilul de 14 ani, de exemplu, aflat în pragul examenelor, să resimtă
zilnic o oboseala fizica. În consecinţă: copilul nu se mai poate concentra la ore. Acasă nu ştie să-
şi rezolve temele, iar când e scos la lecţie constată că, deşi a încercat să înveţe, nu a înţeles
nimic. Abandonul şcolar sau fuga de acasă sunt de asemenea situaţii extreme la care se poate
ajunge daca părinţii şi profesorii nu iau măsuri. Consecinţele grave ale acestui viciu sunt legate
şi de transformările de comportament ale tinerilor. Aceştia ajung să se îndepărteze de realitate.
Pentru ei realitatea devine cea din jocuri şi filme. Lumea virtuala în care trăiesc atâtea ore pe zi
le creează un univers artificial, total dăunător. Iar cea mai afectată este comunicarea. Pe
calculator, pe messenger sau mIRC, sunt degajaţi, dar când ajung să vorbească faţă în faţă cu
cineva se blochează, nu-şi mai găsesc cuvintele. De altfel, specialiştii spun ca limbajul verbal al
dependentului este cel mai afectat. Cum nu mai au timp să citească, tinerii nu mai sunt capabili
să-şi formeze un vocabular variat. Până şi gramatica e afectată. De exemplu, atunci când trebuie
să folosească într-o teză de exemplu cuvinte precum „şi” sau „adică”, „drogaţii de computer”
ajung să se exprime în limbajul virtual: „shi”, „adik”. Psihologii mai spun ca tinerii dependenţi
de computer pot fi recunoscuţi şi prin îndelungile stări de apatie. Pe care încearcă să şi le trateze
tot cu ajutorul pasiunii lor: calculatorul.
Efectul de dezinhibare online
Este bine cunoscut faptul ca oamenii spun şi fac lucruri în spaţiul virtual, lucruri pe care
nu le-ar face/ spune într-o relaţionare faţă în faţă.
Acest fenomen se numeşte efectul de dezinhibare
- dezinhibiţia benigna: oamenii împărtăşesc lucruri foarte personale despre sine –
emoţii ascunse, temeri, dorinţe - , sau recurg la acte neobişnuite de bunătate şi
generozitate.
- dezinhibiţie toxica: limbaj obscen, critica dura, manie, ura şi chiar ameninţări, prin
explorarea site-urilor pornografice sau cele care prezintă violenta explicita, locuri pe
care aceşti oameni nu le-ar vizita în realitate.
Site-urile web (chat-uri, forumuri) pentru copii au de obicei seturi de reguli, cum ar fi
interzicerea unui limbaj abuziv sau publicarea de informaţii personale ale utilizatorilor.
Psihologii şi medicii psihiatri considera că soluţia este în primul rând în mina părinţilor
care trebuie să-şi supravegheze mult mai atent şi strict copiii. Ambii părinţi trebuie sa cada de
acord asupra unui program pentru copil, pe care acesta sa-l respecte. Sfatul specialiştilor este ca
nici un copil să nu petreacă mai mult de doua ore la calculator. Interzicerea totală a statului la
computer nu este soluţia ideală.
Implicarea profesorilor
Soluţiile trebuie însă găsite pentru fiecare caz în parte. Medicii psihiatri şi psihologii spun
ca adolescenţilor trebuie să li se explice ce pericole îi pândesc daca devin dependenţi de Internet
şi jocurile pe calculator. Trebuie conştientizaţi ca pot eşua în plan şcolar sau ca îşi pot pierde
prietenii. Apoi să li se explice ca un calculator are şi părţile lui utile, cum ar fi tehnoredactarea
unei lucrări sau documentarea pe o anumita tema pe Internet. Ideală ar implicarea profesorilor în
scăderea fenomenului. De exemplu, la clasa, profesorul ar putea folosi mai mult Internetul şi
softurile de predare pe anumite teme, aşa cum se întâmpla în alte ţări europene. Aşa, copilul ar
recepta şi alte utilităţi ale computerului.
http://www.psihologdeserviciu.ro
http://www.netaddiction.com/
http://www.sigur.info