Sunteți pe pagina 1din 74

Primaria Botoşani

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare

Coordonator : Dan Lupu

Master Anul 1, Grupa 1

IASI
Cuprins

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Primaria Municipiului Botoşani


1.1. Scurt istoric
1.2. Obiect de activitate
1.3. Organizare internă (organigramă comentată)
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)
1.5. Structura de personal
1.6. Relaţii cu exteriorul
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Primaria Mun.
Botoşani în perioada 2010-2012 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă

Cap 2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare


2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare
2.2. Fundamentarea indicatorilor financiari
2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare


3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare
3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru
cheltuieli
3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

2
Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Primaria Municipiului
Botoşani

1.1. Scurt istoric

Aflat în nord-estul României, Botoşaniul se remarcă prin diversitatea culturală


marcată îndeosebi de cele 4 mari genii care s-au ridicat pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu
(n. Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani
1871 - 1940) şi Ştefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916). „Oraşul domniţelor”, aşa cum mai
este numit Botoşaniul, a dat culturii române cele mai multe personalităţi devenind astfel un
fel de brand al culturii naţionale. Cochet şi şarmant deopotrivă, Botoşaniul surprinde plăcut
turistul prin oaza de verdeaţă şi bogăţia de flori care îl îmbracă, prin arhitectura veche a
clădirilor existente, dar şi prin modestia sa tipic moldovenească.

Municipiul Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani. Are o
populaţie de circa 115.070 locuitori şi este aşezat în partea de sud-vest a judeţului pe
interfluviul dintre râurile Sitna şi Dresleuca, spre vest între Dresleuca şi Siret, apoi coboară
între dealurile Crivăţ, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei.
Puţini ştiu probabil că Botoşaniul este şi numit „Oraşul domniţelor” ca apanaj al
Doamnelor Moldovei.

Oraşul Botoşani a avut timp de câteva secole (XVI-XIX) un statut special, acela de
apanaj al Doamnelor Moldovei. Cel care i l-a conferit a fost domnitorul Petru Rareş (1538-
1542) care, în virtutea dreptului său de stăpân peste întreg teritoriul ţării, dăruieşte Botoşanii
soţiei, Elena Despot Doamna, cu dreptul ca aceasta să reţină pentru sine toate dările pe care
locuitorii le plăteau. Cu o parte din aceşti bani, după moartea soţului său, Doamna a construit
la Botoşani în chiar centrul târgului bisericile Sfântul Gheorghe (1541) şi Uspenia (1552).

Statutul de apanaj domnesc de care s-a bucurat Botoşaniul a dăinuit până în timpul lui
Alexandru Ioan Cuza, beneficiarele fiind toate doamnele Ţării, care i-au urmat Doamnei
Elena Rareş.
Acest statut este dovedit şi de plasarea pe stema Botoşanilor a simbolului acestuia –
păunul-
În momentul de faţă municipiul Botoşani realizează 70% din PIBul judeţului, deşi
populaţia acestuia reprezintă doar 25% din populaţia judeţului. În Botoşani îşi desfăşoară
activitatea peste 7000 de societăţi.

Municipiul Botoşani beneficiază astăzi de străzi asfaltate, lungimea acestora fiind de 137
km din care 75 km sunt modernizaţi, iar restul pietruiţi.
Zilele oraşului Botoşani se sărbătoresc în fiecare an la data de 23 aprilie, ziua patronului
spiritual al municipiului, Sfântul Gheorghe.

Municipalitatea acordă în fiecare an Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” cu


ocazia Zilelor „Mihai Eminescu” care au loc la 15 ianuarie şi Premiul Naţional „Nicolae
Iorga” care se acordă in luna noiembrie

3
1.2. Obiect de activitate

Primăria municipiului Botoşani, autoritate a Administraţiei publice locale, în îndeplinirea


atribuţiilor stabilite prin Legea Administraţiei publice locale nr. 215 / 2001, cu modificările şi
completările ulterioare, este o structură funcţională cu activitate permanentă constituită din
Primar, Viceprimari, Secretarul unităţii administrativ teritoriale şi aparatul de specialitate al
Primarului. Ea duce la îndeplinire efectivă hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile
Primarului, exercită prerogativele conferite prin Legea administraţiei publice locale nr. 215 /
2001 şi alte acte normative speciale şi soluţionează, în condiţiile legii, probleme curente ale
colectivităţii locale. Întreaga activitate a Primăriei este organizată şi condusă de către primar.
Funcţia de primar este o funcţie tradiţională în administraţia locală. Primarul este autoritatea
executivă aleasă potrivit legii pe o perioadă de 4 ani care poate fi prelungit în condiţii de
război sau de catastrofă prin lege organică.
Structura organizatorică şi numărul de posturi se stabileşte prin hotărâri ale consiliului
Local, cu respectarea prevederilor legale. Aparatul propriu de specialitate al Consiliului
Local, este organizat pe direcţii, compartimente, servicii şi birouri (vezi anexa 1 ).
Conducerea direcţiilor, serviciilor, birourilor se realizează prin directori executivi, respectiv
şefi de servicii şi birouri, care reprezintă instituţia în rapotul cu terţii numai pe baza
împuternicirilor acordate de primar prin fişa postului. În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin,
compartimentele întocmesc rapoarte, studii, referate, programe de prognoză, pe care le supun
spre aprobare executivului Primăriei. Directorii şi şefii de compartimente asigură conducerea
operativă şi răspund de sarcinile pe care le transmit personalului din subordine. Între
compartimentele din cadrul primăriei există relaţii de colaborare în vederea soluţionării
problemelor curente ale colectivităţii.
Autorităţile administraţiei publice locale au iniţiativă şi hotărăsc, cu respectarea legii în
probleme de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor
autorităţi publice. În acest sens, autorităţile locale au responsabilităţi în următoarele domenii
de activitate:
 Respectarea drepturilor şi libertaţilor fundamentale ale cetăţenilor;
 Organizarea şi dezvoltarea localităţii: economico-socială, urbanistică şi de
amenajare a teritoriului, protecţia mediului;
 Gestiunea financiară şi patrimonială în baza principiilor de autonomie locală
conform legii;
 Servicii publice locale;
 Asistenţă, ajutor social şi protecţie a drepturilor copilului;
 Liberă iniţiativă şi concurenţă loială asigurând libertatea comerţului;
 Funcţionarea instituţiilor de învaţământ, sănătate, cultură, tineret şi sport potrivit
legii;
 Organizarea internă a Primăriei;
 Asigurarea ordinii publice prin colaborarea cu personalul Ministerului de Interne
conform noii organizări a Ministerului Administraţiei Publice;
 Asigurarea desfaşurarii activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de
agrement;

4
 Prevenirea şi limitarea urmărilor calamitaţilor, catastrofelor, incendiilor,
epidemiilor sau epizootiilor;
 Alte domenii de activitate în care autorităţile administraţiei publice locale au
competente, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
În concluzie, direcţiile serviciile şi birourile sunt subordonate direct primarului,
viceprimarilor sau secretarului care asigură şi răspund de realizarea atribuţiilor ce revin
acestora în condiţii de legalitate şi eficienţa.
Direcţiile, serviciile şi birourile nu au capacitate juridică administrativă distinctă
de cea a autoritaţilor în numele cărora acţionează fiind subordonate primarului care le
organizează, conduce şi controlează.

Organizarea interna( organigrama comentata)


Organigrama Primăriei Municipiului Botosani este una piramidală, specifică unei structuri
organizatorice de tip ierarhic - funcţional. Organizarea este evidenţiată în documentele de
formalizare a structurii organizatorice, respectiv Regulamentul de organizare şi funcţionare,
organigrama şi fişele de post.

Primarul-Cătalin Mugurel Flutur

Atributii:
 asigura respectarea prevederilor Constitutiei,precum şi punerea înaplicare a legilor, a
decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului;
 dispune masurile necesare şi acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor
cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor publice centrale,
precum şi a hotarâailor consiliului judetean; asigura aducerea la îndeplinire a hotararilor consiliului
local;
 întocmeşte proiectul bugetului local si contul de încheiere aexercitiului bugetar si
le supune spre aprobare consiliului local;
 exercită functia de ordonator principal de credite; verifica, din oficiu sau la cerere,
încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunica de îndata consiliului local cele
constatate;
 raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public şi
domeniului privat al comunei ;
 ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, impreuna cu organele de specialitate ale statului. In acest
scop poate mobiliza populatia, agentii economici si institutii publice din comuna pentru a aplica
masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre ;
 asigura ordinea publica si linistea cetatenilor, prin intermediul politiei jandarmeriei,
gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda
solicitarilor sale, in conditiile legii;
 indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale ;

5
 asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local, in situatia in care
considera ca hotararea este ilegala in trei zile de la adoptare sesizeaza prefectura
 propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la
problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local, ia masuri pentru
organizarea acestei consultatii in conditiile legii

Viceprimari- Cosmin Ionuț Andrei și Marin Murariu

Atributii:
- exercita atributiunile Primarului în lipsa acestuia din localitate, cu exceptia celor ce nu pot
fi delegate;
- asigura elaborarea Regulamentului local de urbanism si a documentatiilor de urbanism si
amenajarea teritoriului, le prezinta spre aprobare Consiliului local, potrivit prevederilor legale, iar
dupa aprobare urmareste realizarea acestora;
- solutioneaza operativ, în spiritul legii, constatarile Corpului de control a disciplinei în
constructii, cat si eliberarea autorizatiilor de constructii, în conformitate cu planul urbanistic si
amenajarea teritoriului;
- vegheaza la respectarea normelor de protectia mediului si a ecosistemului din teritoriul
administrat de municipiu, conform legii si specificului local;
- urmareste tinerea la zi a bancii de date privind amenajarea teritoriului si lucrarilor de
cadastru imobiliar;
- indeplineste functia de Ofiter de stare civila;
- controleaza activitatea de rezolvarea a scrisorilor, sesizarilor si cererilor cetatenilor în
domeniul sau de activitate;
Viceprimarul coordoneaza si controleaza activitatea directiilor, serviciilor si birourilor de
specialitate care i-au fost încredintate prin organigrama aprobata de Consiliul local la propunerea
primarului si anume - Directia Tehnica, Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Serviciul
Cadastru, Birou Mediu si Dezvoltare Regionala, Direcţia de Investitii, Directia Servicii Publice,
Directia de Administrare a Patrimoniului.
Indeplineste si alte atributii delegate de Primar în conditiile legii;

Secretarul –Ioan Apostu

In calitate de functionar public de conducere,are urmatoarele atributii principale conform


Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale:
 Comunica in scris consilierilor invitatia la sedinta asigurind convocarea consiliului
local, in termenul stabilit de lege
 Pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local
 Aduce la cunostinta publica ordinea de zi a sedintei consiliului local
 Participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului local si efectueaza lucrarile de
secretariat Intocmeste procesul verbal al sedintei consiliului local;
 Intocmeste pontajul prezentei consilierilor la sedinta;
 Semneaza impreuna cu presedintele de sedinta procesul verbal;

6
 Pune la dispozitie consilierilor in timp util procesul verbal al sedintei anterioare, pe
care ulterior il va supune spre prezentare consiliului local
 Intocmeste un dosar special pentru fiecare sedinta de consiliu care va fi numerotat,
semnat si sigilat, impreuna cu consilierul care conduce sedinta
 Colaboreaza la redactarea proiectelor de hotariri si le avizeaza pentru legalitate
 Contrasemneaza pentru legalitate hotaririle consiliului local
 Comunica hotaririle consiliului local primarului si prefectului, de indata,dar nu mai
tirziu de 3 zile de la data adoptarii
 Inregistreaza comunicarile efectuate intr-un registru special destinat acestui scop
.Aduce la cunostinta publica hotaririle cu caracter normativ in termen de 5 zile de la data
comunicarii oficiale de catre prefect
 Pune la dispozitia consilierilor, la cererea acestora, in termen de cel mult 20 de zile,
informatiile necesare in vederea indeplinirii mandatului de catre primari
 Aduce la cunostinta publica rapoartele de activitate ale consilierilor si viceprimarului
 Avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului
 Urmareste rezolvarea corespondentei in termen legal
 Asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate a actelor
emise de consiliul local sau primar, in termen de cel mult 10 zile,daca legea nu prevede altfel
 Rezolva problemele curente ale comunei sau ale orasului, potrivit competentelor si
artibitiilor ce in revin potrivit legii, pina la constituirea noului consiliu local, in caz de dizolvare, in
absenta primarului si viceprimarului
 Indeplineste atributii de ofiter de stare civila daca acestea I s-au delegat de catre
primar
 Elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, in afara celor
cu caracter secret, stabilit legii
 Legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea
copiilor cu acte originale, in conditiile legii;
 Coordoneaza si alte servicii ale aparatului propriu de specialitate, stabilite de primar.

Având în vedere observatiile si recomandarile controlorilor financiari ai Curtii de Conturi,


privind modul de organizare al decontarii sumelor prezentate de compartimentele de specialitate,
cât si delimitarea atributiilor între cele 3 servicii care asigura executia cheltuielilor: serviciul buget,
serviciul contabilitate si serviciul financiar.

Serviciul Financiar

Atributii:
- raspunde de legalitatea operatiunilor economice si respectarea disciplinei financiare;
- raspunde de deschiderea de conturi bugetare, extrabugetare si speciale;
- raspunde de decontarea sumelor prin banca si prin casierie, întocmind instrumentele de
plata, pentru platile pe care le efectueaza în cadrul serviciului, cu ordin de plata sau cu numerar
- raspunde de plata la timp a drepturilor de natura salariala, a viramentelor catre bugetul de
stat;

7
- raspunde de întocmirea declaratiei pentru eliberarea drepturilor salariale si de prezentarea
cu o zi înainte de data platii salariilor pentru efectuarea controlului salariilor;
- organizeaza si raspunde de evidenta cheltuieliloe de personal, pe structura clasificatiei
bugetare;
- raspunde de evidenta si de efectuarea platilor din donatii si sponsorizari, în conditiile legii,
în baza documentelor întocmite de compartimentele de specialitate cât si a disponibilitatilor în
valuta, a deplasarilor în strainatate;
- raspunde de remedierea eventualelor neconcordante existente în extrasele de cont, în
termen de 3 zile, pentru toate conturile a caror evidenta este asigurata la Serviciul Financiar, pentru
care efectueaza plata;
- raspunde de organizarea casieriei centrale în baza normelor si instructiunilor legale, prin
care se deruleaza operatiuni de încasari si plati în numerar;
- raspunde de controlul inopinat al casieriei centrale, întocmind procese verbale de
verificare în care sa fie prevazute eventualele diferente, masurile luate si sanctiunile aplicate;
- verifica întocmirea zilnica a registrului de casa si soldul casei, atât în lei cât si în valuta, în
baza registrului de casa întocmit zilnic de casieria centrala;
- raspunde de depunerea în termen a încasarilor în numerar zilnic, prin întocmirea la
casieria centrala a foilor de varsamânt, pe fiecare cont bancar;
- raspunde de ridicarea cu CEC a numerarului (lei si valuta) de la Trezoreria Municipiului
Botosani în vederea efectuarii de plati dispuse de ordonatorul principal de credite, conform
documentelor predate la casierie de compartimentele cu atributii financiar-contabile; reprezinta
institutia în relatiile de decontare cu Trezoreria si cu alte unitati bancare dupa caz, atât pentru plati
cu numerar cât si prin virament;
- raspunde de asigurarea casieriei centrale cu sistem de siguranta în ceea ce priveste
pastrarea, transportul si plata sumelor;
- aduce la cunostinta conducerii directiei si conducerii institutiei eventualele încalcari ale
disciplinei de casa, propunând masuri de remediere a acestora;
- raspunde de întocmirea corecta si la timp a declaratiilor lunare privind impozitul, CAS,
CASS, somaj, etc.;
- exercita control financiar preventiv pentru operatiunile prevazute în dispozitia interna
pentru sef serviciu financiar;
- raspunde de utilizarea creditelor bugetare în conformitate cu destinatia pentru care sunt
prevazute în buget;
- raspunde de ducerea la îndeplinire a masurilor din graficele de implementare ca urmare a
recomandarilor auditorilor interni cât si ai controlorilor financiari ai Curtii de Conturi, pentru
Serviciul Financiar;
- raspunde de întocmirea corecta si la timp a balantei de verificare, pâna la data de 25 a
fiecarei luni pentru luna precedenta (pentru conturile a caror evidenta este asigurata în cadrul
serviciului);
- raspunde de întocmirea anexelor la bilant, colaborând cu celelalte servicii din directie
pentru întocmirea lor;
- raspunde de evidenta debitorilor si creditorilor din relatii nefiscale (sintetic si analitic)
dând relatii tertilor (interni si externi) în legatura cu plata efectuata; se preocupa de recuperarea
debitorilor;

8
- raspunde de întocmirea documentelor necesare închiderii anului financiar contabil în baza
normelor de închidere emise de Ministerul Finantelor Publice;
- pastreaza secretul de serviciu si cofidentialitatea în legatura cu datele, informatiile
sau documentele de care ia cunostinta în executarea atributiilor ce-i revin;
- raspunde de legalitatea si realitatea datelor înscrise în documentele pe care le emite
si le semneaza;
- sesizeaza eventualele nereguli referitoare la buna gospodarire si utilizare a creditelor
bugetare;
- asigura pastrarea si arhivarea documentelor;

Biroul Buget

- asigura respectarea legalitatii tuturor operatiunilor economice ;


- acorda viza de control financiar preventiv pentru operatiunile mentionate in ROF pentru
Sef serviciul Buget.
- raspunde de urmarirea si intocmirea executiei bugetului local pe parcursul unui an bugetar
in conditiile de echilibru bugetar pe subdiviziunile clasificatiei bugetare ;
- asigura deschiderea si repartizarea de credite bugetare ;
- asigura modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, a
creditelor aprobate inclusiv prin virari de credite in conditiile legii ;
- asigurara evidenta creditelor pentru deschideri si finantari lucrari si obiective prevazute a
se suporta din fondurile de investitii ;
- verifica zilnic executia emisa de Trezoreria Municipiului Botosani si eventualele
neconcordante le rezolva in termen de 5 zile ;
- stabileste la finele anului sinteza incasarii veniturilor pe surse si a cheltuielilor pe
capitole ;
- asigura elaborarea si centralizarea proiectelor, bugetelor de venituri si cheltuieli ale
unitatilor din subordine precum si a bugetelor de venituri si cheltuieli pe activitati autofinantate ;
- participa la intocmirea raportului de analiza pe baza de bilant cu privire la executiile
bugetului local cu ocazia intocmirii Darii de seama trimestriale si anuale ;
- efectuarea modificarilor ce intervin in structura bugetului local ca urmare a aprobarii unor
acte normative in sfera finantelor publice ;
- participa la lucrarile de inchidere a anului financiar contabil in baza normelor emise de
Ministerul Finantelor Publice ;
- tine evidenta deschiderii de credite pe capitole, destinatii, cu respectarea bugetului aprobat
si a legislatiei in domeniu;
- prezinta conducerii directiei in vederea supunerii spre aprobare de catre ordonatorul
principal de credite a bugetului de venituri si cheltuieli pe total an, pe trimestre si pe capitole,
subcapitole, articole si aliniate cu incadrarea in sumele alocate. Dupa aprobarea de catre
ordonatorul de credite intocmeste proiectul de buget
care va fi supus aprobarii in CL.
- urmareste executia bugetului prin intocmirea de rapoarte zilnice, situatii, plati si estimari
ori de cite ori este necesar pentru informarea conducerii directiei si a Primarului;

9
- verifica intocmirea decadala sau ori de cate ori este necesara, situatia platilor efectuate pe
capitole si subcapitole fata de planul aprobat;
- verifica intocmirea bugetul de venituri si cheltuieli aprobat si repartizarea pe trimestre,
urmareste executarea lui pe parcursul anului bugetar;
- verifica intocmirea materialelor si anexelor pentru rectificarile de buget din cursul anului
si pentru aprobarea executarii bugetului de cheltuieli pentru anul precedent;
- solicita si centralizeaza proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli pentru unitiile
subordonate si finantate din bugetul local;
- asigura transmiterea bugetelor de venituri si cheltuieli unitatilor subordonate Primariei
Municipiului Botosani;
- furnizeaza datele necesare intocmirii balantelor lunare si bilantului contabil;
- verifica toate notele contabile si situatiile intocmite de salariatii Serviciului Buget;
- depune situatiile financiare centralizate, executia bugetului local si a bugetului din
activitati autofinantate, atat la partea de venituri cat si la partea de cheltuieli, cu viza Trezorerie, la
Directia Generala a Finantelor Publice;
- verifica dispozitiile bugetare intocmite de salariatii Serviciului Buget pentru finantarea
unitatilor din subordinea Primariei;
- asigura si verifica organizarea evidentei pe structura clasificatiei bugetare, pe capitole,
articole si aliniate pentru lucrarile serviciului buget;
- pastreaza secretul de serviciu si confidentialitate in legatura cu datele, informatiile sau
documentele de care sa ia cunostinta in executarea atributiilor ce-I revin ;
- raspunde de legalitatea si realitatea datelor inscrise in documentele pe care le emite si le
semneaza ;

Serviciul Contabilitate
-Raspunde de legalitatea tuturor operatiunilor contabile;
-Raspunde de intocmirea corecta si la timp a balantei de verificare pe total institutie (in
colaborare cu serviciul buget, financiar, contabilitatea veniturilor) si va fi inaintata serviciului
buget pentru intocmirea Situatiilor financiare si a Bilantului;
-Raspunde de inregistrarea in contabilitate a operatiunilor cronologic si sistematic potrivit
planului de conturi si Normelor emise de ministerul Finantelor folosind modelele registrelor si
formularelor comune privind activitatea contabila respectand normele metodologice privind
intocmirea si utilizarea acestora;
-Raspunde de inregistrarea contabila pe baza de documente justificative inaintate de
compartimentele de specialitate cu vizele si aprobarile persoanelor autorizate si cu respectarea
normelor interne privind angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor;
-Organizeaza si verifica contabilitatea patrimoniului public atat pentru domeniul de
proprietate privata cat si pentru domeniul de proprietate publica;
-Raspunde de calculul amortizarii, a planului de amortizare si reevaluarea bunurilor ori de
cate ori se impune prin acte normative;
-Asigura activitatea de verificare a legalitatii, regularitatii operatiunilor efectuate pe seama
fondurilor publice sau a patrimoniului public, inainte de aprobarea acestora de ordonatorul de
credite sau persoanele desemnate pentru operatiunile si documentele prevazute in dispozitia de
organizare a controlului financiar preventiv propriu pentru sef serviciu contabilitate;

10
-Asigura finalizarea operatiunilor de inventariere anuala a patrimoniului Primariei;
-Verificarea notelor contabile si asigura transpunerea datelor in calculator in vederea
preluarii automate;
-Asigura si raspunde de inregistrarea achizitiilor, consumului si stocului de materiale
necesar institutiei;
-Intocmeste documentele de inchidere a anului financiar in baza Normelor emise de
Ministerul Finantelor;
-Raspunde de organizarea si reorganizarea serviciului facand propuneri cu masurile ce se
impun pentru realizarea sarcinilor ce-i revin serviciului;
-Pastreaza secretul de serviciu si confidentialitate in legatura cu datele,informatiile sau
documentele de care sa ia cunostinta in executarea atributiilor ce-i revin;

Serviciul Control Financiar Intern de Gestiune

Serviciul Control Financiar Intern de Gestiune, îsi desfasoara activitatea în baza Ordinului
Ministerului Finantelor Publice nr.946/04.07.2005 coroborat cu art.19 lit.d) din Legea nr.500/2002
cu modificarile ulterioare, cu angajamentele asumate în cadrul cap.28 “Control financiar” de
negociere cu Uniunea Europeana, cap.12 al Programului de guvernare pe perioada 2005-2008,
aliniat la Standardele de management/control intern la entitatile publice.

Serviciul se implementeaza în managementul entitatii publice, care intentioneaza sa


furnizeze o asigurare rezonabila cu privire la atingerea obiectivelor, privind eficacitatea si eficienta
functionarii; fiabilitatea informatiilor financiare; respectarea legilor si regulamentelor.
În baza legislatiei de referinta, previne eventualele abateri care pot avea loc în domeniul
economic, financiar-contabil si gestionarea bunurilor.

Verifica post-factum, gestionarea si modul de utilizare a creditelor alocate de la bugetul


local, constata abaterile, aduce la cunostinta ordonatorului de credite masurile propuse pentru a
creste eficienta, în strânsa colaborare cu Auditul si celelalte compartimente implicate în derularea
întregii activitati a entitatii publice.

Serviciul Resurse Umane

Atributii:
- Elaboreaza proiectul de organigrama, statul de functii si regulamentul de organizare si
functionare si le supune spre aprobare consiliului local;
- Intocmeste si actualizeaza statele de functii pentru aparatul propriu al administratiei
publice locale ;
- Executa lucrari privind evidenta si miscarea personalului, intocmeste, completeaza si
pastreaza cartile de munca ale personalului din aparatul propriu din administratia publica locala
- Intocmeste documentele necesare la incadrarea in munca (contracte de munca, dispozitii
de angajare, adrese de transfer, etc.);
- Verifica si vizeaza pontajele primite in cadrul serviciului pentru acordarea salariului lunar;

11
- Organizeaza concursuri pentru posturile vacante, primeste si verifica dosarele de
prezentare la concurs si toate documentele necesare bunei desfasurari a concursurilor conform
H.G. nr.281/ 1993, Legea nr.188/1999 republicata si H.G. nr.1209/2003;
- Verifica si completeaza dosarele de personal pentru intreg personalul administratiei
publice;
- Intocmeste statul de functii pe grupe de functii si numar de posturi pentru personalul
aparatului propriu al administratiei publice si directiile subordonate;
- Intocmeste dispozitii privind incadrarea, detasarea, trasferarea, promovarea, sanctionarea,
pensionarea si definitivarea personalului din cadrul aparatului propriu al administratiei publice
locale si directiilor subordonate conform referatelor primite in cadrul serviciului precum si alte
dispozitii ale primarului;
- Intocmeste documentele legate de transferarea, detasarea, pensionarea sau incetarea
activitatii pentru personalul administratiei publice;
- Calculeaza drepturile privind premiile ce se acorda conform legii;
- Intocmeste programarea concediilor de odihna si tine evidenta efectuarii acestora;
- Tine evidenta concediilor medicale ale salariatilor Primariei;
- Asigura participarea salariatilor la cursuri de formare si perfectionare organizate de
institutii abilitate;
- Elaboreaza planual anual de ocupare a functiilor publice si il inainteaza Agentiei
Nationale a Functionarilor Publici ;
- Intocmeste si inainteaza lucrari statistice lunare, trimestriale, semestriale si anuale catre
Directia Judeteana de Statistica, Directia Generala a Finantelor Publice;
- Intocmeste lucrari/situatii cu privire la functionarii publici din cadrul aparatului propriu al
Primariei Municipiului Botosani;
- Tine evidenta functionarilor publici din cadrul aparatului propriu.

1.3. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)

Sistemul bugetar al României este definit ca fiind un sistem unitar de bugete care cuprinde:
bugetul de stat; bugetul asigurărilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele fondurilor speciale;
bugetul trezoreriei statului; bugetele instituţiilor publice autonome; bugetele instituţiilor şi serviciilor
publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
locale sau din bugetele fondurilor speciale, după caz; bugetele instituţiilor şi serviciilor publice
finanţate integral din venituri proprii; bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau
garantate de stat, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri se
asigură din fonduri publice; bugetul fondurilor externe nerambursabile.1

Resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind
finanţele publice şi de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.45/2003 privind finanţele
publice locale, în baza unor prevederi legale, poartă denumirea de venituri bugetare, iar sumele
aprobate prin bugetele respective reprezintă cheltuieli bugetare.

1
Scorţescu G., Scorţescu F., Mardiros D., Administraţie şi contabilitate publică, Ed. Junimea, Iaşi, 2004;

12
Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc veniturile
bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, evidenţiază dimensiunile
efortului financiar public pe anul respective, starea de echilibru sau de dezechilibru, după caz.2

Documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile


unităţilor administrativ-teritoriale poartă denumirea de buget local. Proiectul bugetului local
al Municipiului Iaşi se aprobă de Consiliul local.

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetul local, în cadrul căruia se angajează, se
ordonanţează şi se efectuează plăţi, se numesc credite bugetare. Acestea sunt nerambursabile,
nepurtătoare de dobândă şi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.3

Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei


publice, programelor, acţiunilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor
prevăzute în legi şi în alte reglementări. Angajarea şi folosirea creditelor bugetare se face în
strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare. Dreptul de a angaja şi de a
utiliza credite bugetare este acordat prin lege numai conducătorilor instituţiilor publice care, în
această calitate, poartă denumirea de ordonatori de credite.

Între departamentele Primăriei Municipiului Botoşani există raporturi de colaborare


ce conduc la buna funcţionare a activităţii şi au ca scop satisfacerea problemelor cetăţenilor în
condiţiile prevăzute de lege. Ţinând cont şi de structura organizatorică în continuare vor fi
evidenţiate cele mai reprezentative relaţii interne, axându-ne pe cele cu conţinut financiar.

Astfel, în cadrul Direcţiei Economice şi Finanţe publice locale prin Serviciul de


contabilitate se asigură întocmirea la timp a balanţei de verificare pe total instituţie în
colaborare cu Serviciul buget, financiar, contabilitatea veniturilor-buget care va fi
înaintată serviciului buget pentru întocmirea bilanţului.
Alte relatii :

 relatiile dintre agentul agricol si compartimentul impozite si taxe, ca urmare a datelor


care se furnizeaza din registrul agricol despre fiecare contribuabil si despre averea acestuia (cladiri,
terenuri) care constituie sursa de stabilire din oficiu a impozitelor si taxelor ;
 relatiile dintre compartimentul impozite si taxe si compartimentul cheltuieli, ca
urmare a datelor furnizate de primii necesare in fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli ;
 relatiile dintre compartimentul asistenta sociala si compartimentul cheltuieli, ca
urmare a datelor furnizate despre dosarele intocmite pentru ajutorul minim garantat, pentru
sustinerea persoanelor cu handicap si protectie a copilului ;
 relatiile dintre compartimentul urbanism si compartimentul impozite si taxe.

Figura nr.1: Relaţiile interne din cadrul Direcţiei Economice şi Finanţe publice
locale

2
Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, M.O. al României, nr.597/13.08.2002.
3
Scorţescu G., Scorţescu F., Mardiros D., Administraţie şi contabilitate publică, Ed. Junimea, Iaşi, 2004;

13
Serviciul
Serviciul
Resurse Serviciul
date drepturi salariale Informatizare
Umane Buget

Retineri salariale
-evidenta -prelucrare date
salariatilor
-intocmire stat plata angajament

mandate
borderou posta
state plata
-stabilire bugetar
drepturi
salariale

Serviciu Financiar State plata

-verificare state plata PRIMAR


State plata aprobate
-intocmire declaratie recapit.

-intocmire OP

-intocmire cec

1.5. Structura de personal

STRUCTURA DE PERSONAL A PRIMARIEI BOTOSANI

PERSONAL DE CONDUCERE
PRIMAR 1
VICEPRIMARI 2
SECRETAR 1
TOTAL PERSONAL 4
NR TOTAL POSTURI DIN APARATUL PROPRIU P.M.B.
FUNCTII PUBLICE 162
FUNCTII CONTRACTUALE 104
TOTAL PERSONAL 266

14
1.6. Relatii cu exteriorul

Relatiile dintre autoritatile publice centrale si autoritatile publice locale sunt extrem de
variate si complexe, ele manifestandu-se ca relatii de autoritate ierarhica cu institutiile superioare.

Relatiile dintre autoritatea de varf a administratiei publice si autoritatile locale ale


administratiei publice sunt de relatii de autoritate ierarhica, generate de competenta generala pe
care o are guvernul de a conduce administratia publica locala la nivel national. Expresia acestui tip
de relatii de autoritate este dreptul de control al legalitatii pe care il are prefectul, ca reprezentant al
Guvernului in teritoriu, precum si dreptul guvernului de a emite acte juridice obligatorii pentru
aceste autoritati locale. Autoritatea guvernului asupra consiliilor locale trebuie exercitata strict in
limitele legii si cu respectarea autonomiei functionale a acestora, principiul autonomiei
administrative si al descentralizarii serviciilor publice fiind inscrise in Constitutie.

Autoritatile administratiei publice locale au relatii externe cu urmatoarele institutii :

- cu Directia Generala a Finantelor Publice a judetului din care face parte institutia
respectiva, cu privire la darile de seama contabile (trimestriale si anuale), a contului de executie ;

- cu Consiliul Judetean, in legatura cu transferul si subventiile de credite bugetare de la


aceasta institutie catre administratiile publice locale ;

- cu Trezoreria Finantelor publice referitor la aprobarea de catre aceasta a deschiderii de


credite bugetate conform bugetului de venituri si cheltuieli, a efectuarii de plati conform
deschiderii facute, a efectuarii de incasari in contul institutiei publice locale de la diferite institutii
publice si de la contribuabili ;

- cu alte institutii publice (directia de sanatate publica, casa judeteana de pensii, bugetul de
stat) in calitate de contribuabil ;

- cu contribuabilii (agentii economici, institutii publice si persoane fizice) cu privire la


incasarea impozitelor, taxelor ,contributiilor la bugetul local

- cu furnizorii de bunuri si servicii.

De asemenea administratia publica locala are relatii externe si cu contribuabilii. Aceste


relatii pot fi :

- relatii de cooperare (colaborare), relatii de utilizare a serviciilor publice (servicii efectuate


de catre administratie pentru cetateni), relatii de subordonare a cetatenilor fata de organele
administratiei publice locale.

Relatiile de colaborare intre autoritatile administratiei publice locale si cetateni trebuie sa


ocupe rolul cel mai important, atat din punct de vedere al ponderii cat si al valorii continutului.
Relatiile de colaborare a administratiei publice locale cu cetatenii sunt o expresie al accesului
participativ al populatiei la realizarea treburilor publice. Aceste relatii subliniaza sprijinul acordat

15
de catre cetateni administratiei publice locale pentru indeplinirea misiunii acesteia. Aceste relatii
pot fi : relatii de colaborare directa sau indirecta si relatii de prestari servicii.

Relatiile de colaborare directa vizeaza actiunile cetatenilor, care participa la realizarea unui
interes general al comunitatii locale impreuna cu structurile administratiei publice locale.

Relatiile de colaborare indirecta apar in cazul in cetatenii sprijina actiunea autoritatilor


publice locale fara sa participe direct.

Relatiile de prestari servicii vizeaza organizarea de catre autoiritatile publice locale a unor
servicii publice care sa presteze activitati in beneficiul cetatenilor. Acest aspect de serviciilor de
servire a cetatenilor este mai evident la administratia publica locala dar si la serviciile
descentralizate ale administratiei publice locale. Serviciile aduse cetatenilor de catre administratia
publica locala au o specializare diferentiata, ceea ce determina o pregatire corespunzatoare a
personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestatiilor oferite de catre administratiile locale
cetatenilor lezeaza interesele acestor si ale statului.

Din punct de vedere juridic relatiile dintre administratia publica locala si cetateni poate fi :
relatii care au la baza normele de drept administrativ si relatiile care au la baza normele de drept
civil.

Relatiile de tip administrativ au la baza norma juridica sau actul normativ care stabileste
competentele autoritatilor administratiei publice locale. In aceasta situatie cetateanul are dretul, in
temeiul unui act normativ, sa se adreseze administratiei publice locale pentru a-si rezolva probleme
personale. Administratia publica locala va rezolva problema cetateanului numai daca solicitarea
acestuia indeplineste anumite conditii prevazute de actul normativ

Relatiile de tip civil au la baza normele de drept civil, si apa in situatia in care cetateanul
utilizeaza servicii publice precum transport in comun, telefon etc, in baza unor contracte incheiate
intre prestatorii acestor servicii si beneficiarii lor

Relatiile de autoritate, de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile administratiei publice


locale vizeaza hotarari luate in mod unilateral de care autoritati, pe care cetateanul este obigat sa le
respecte. Din punct de vedere juridic relatiile de autoritate pot fi stabilite prin legi sau prin decizii
administrative.

1. Primarul impreuna cu comparimentul buget contabilitate intocmeste darile de seama


contabile (trimestriale si anuale) si le depune la D.G.F.P.C.F.S. unde sunt verificate si centralizate la
nivelul intregului judet pentru a fi transmise Ministerului Finantelor Publice la termene stabilite de
acesta.

Autoritatile D.G.F.P.C.F.S. M.F.P.


publice locale

16
2. Compartimentul impozite si taxe efectueaza controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si
taxelor locale, dupa care se efectueaza confruntul cu compartimentul buget contabilitate pentru a se
intocmi contul de executie al bugetului de venituri si cheltuieli si pentru a-l depune la D.G.F.P.C.F.S.

La nivelul D.G.F.P.C.F.S. se efectueaza verificarea si controlul contului de executie al


bugetelor locale pe ansamblul judetului bacau pentru a fi depus la M.F.P.. La nivelul M.F.P. se
elaboreaza lucrarile privind contul general anual de executie a bugetului de stat si al bugetelor
locale pentru a fi inaintat Guvernului, care analizeaza executia bugetara si prezinta contul general
de executie al bugetului de stat Parlamentului, pana la 1 iunie. La nivelul Parlamentului se aproba
contul general de executie al bugetului de stat.

Parlament
Compartiment
impozite si taxe

D.G.F.P.C.F.S. Guvern

Compartiment
buget contabilitate
M.F.P.

3. Autoritatile administratiei publice locale inainteaza trezoreriei cererea de deschidere de


credite bugetare conform bugetului aprobat . Creditele se deschid pe capitole si destinatii. La nivel de
trezorerie se deschid credite pe baza cererii depuse, se efectueaza incasari si plati in functie de
deschiderea facuta si disponibilul in cont, si se transmite serviciului buget contabilitate situatia
conturilor la fiecare operatiune, adica credite utilizate si disponibil.

Autoritatile
administatiei publice
locale

Trezoreria
Serviciul buget
contabilitate

4. Autoritatile administratiei publice locale incaseaza prin caseria proprie venituri


provenind de la persoane juridice si persoane fizice sub forma de impozite si taxe locale. Casieria

17
depune la trezorerie incasarile in limita plafonului de casa stabilit si ridica cu cecnumerar pentru
efectuarea platilor.

Persoane fizice

Casierie Trezorerie

Persoane juridice

5. Repartizarea creditelor bugetare intre institutiile publice.


La nivelul ordonatorilor tertiari de credite se intocmesc pe baza de calcule si fundamentari,
bugete proprii de venituri si cheltuieli.
La nivelul institutiilor ierarhic superioare adica ordonatori secundari de credite se compara
calculele proprii cu cele ale institutiilor subordonate si se decide asupra datelor de inscris in
bugetul centralizator de venituri si cheltuieli.
La nivelul ordonatorilor principali de credite se intocmesc bugete centralizatoare de
venituri si cheltuieli prin compararea calculelor proprii cu cele ale ardonatorilor secundari si
tertiari.
La nivel de judete se iau in calcul in bugetele centralizatoare sumele defalcate pentru
echilibrarea bugetelor locale.
La nivelul consiliului judetean se intocmeste bugetul centralizator ca va fi inaintat
Ministerului Finantelor.
Pe baza acestor informatii Ministerul Finantelor se implica astfel :
- intocmeste lucrari pregatitoare privind bugetul de stat ;
- avizeaza metodologic lucrarile privind proiectele de buget pentru asigurarile sociale,
asigurarile de sanatate si fondurile speciale ;
- intocmeste lucrari pregatitoare privind contul de incheiere a exercitiului bugetar ;
- intocmeste proiectele de buget care sunt inaintate guvernului.

18
Ministerul finantelor publice

Trezorerie

Consiliul judetean

O.P.C.B

O.S.C.B

O.T.C.B

6. Directiile de transmitere a informatiilor pe baza carora se deruleaza operatiile de incasare


a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor bugetare

 Ministerul Finantelor preia in sarcina executarea prevederilor legi bugetare anuale.


 Deschiderea de credite bugetare si transmiterea repartizarilor pe categorii de
ordonatori de credite pana la institutiile publice
 Incasarea veniturilor proprii de catre institutiile publice
 Pastrarea disponibilitatilor banesti ale trazoreriei in contul corespondent la Banca
Nationala si utilizarea acestora
 Raporturile de corespondenta intre, Trezoreria Centrala, Trezoreriile judetene si
trezoreriile operative
 Circuitul documentelor privind incasarea veniturilor la buget de la agenti economici
prin intermediul contului corespondent la B.N. catre trezorerie

19
 Incasarea impozitelor si taxelor de la persoanele fizice

MINISTERUL FINANTELOR

DIRECTIA GENERALA A TREZORERIEI

SEDIILE GENERALE ALE FINANTLOR PUBLICE SI

CONTROLUL FINANCIAR DE STAT

DIRECTII JUDETENE DE TREZORERIE

ADMINISTRATII CIRCUMSCRIPTII FINANCIARE ALE


FINANCIARE ALE ORASELOR
MUNICIPIILOR TREZORERII
MUNICIPALE
SERVICII DE TREZORERIE

PERCEPTII FISCALE RURALE COMUNALE

BIROURI DE TREZORERIE

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Primaria Mun.


Botosani în perioada 2010-2012 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă

Prin Ordinul ministrului finanţelor nr.1394/01.08.1995 s-a aprobat clasificaţia indicatorilor


privind finanţele publice, care precizează denumirea fiecărui venit bugetar, destinaţia şi natura
cheltuielilor bugetare. Această clasificaţie este stabilită distinct pentru venituri bugetare şi pentru
cheltuieli bugetare; se adaptează şi se completează de către Ministerul Finanţelor Publice în
funcţie de apariţia şi modificarea legislaţiei. Fiind, de fapt, o schemă de grupare, numerotare şi
denumire legală a veniturilor şi cheltuielilor bugetare 4, clasificaţia indicatorilor privind finanţele
publice nu constituie temei legal pentru încasarea de venituri şi pentru efectuarea de cheltuieli. Ea

4
Ordinul ministrului finanţelor nr.1394/01.08.1995 pentru aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele
publice, Monitorul Oficial al României, nr. 300/28 decembrie 1995;

20
serveşte doar “necesităţilor de sistematizare şi de corelare unitară a indicatorilor bugetari şi a
fondurilor constitute în afara bugetului.”5

 Structurarea veniturilor în cadrul clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice

Veniturile sunt grupate, din punct de vedere al sursei, în părţi, capitole şi subcapitole. Fiecare
parte este reprezentată printr-o denumire, iar capitolele şi subcapitolele sunt redate atât prin denumire
corespunzătoare sursei, cât şi prin codificare cifrică, ambele fiind impuse de necesitatea
prelucrării automatizate a informaţiilor de felul acesta. Printr-un grup de patru cifre este evidenţiat
fiecare capitol, iar subcapitolele sunt codificate în cadrul capitolului prin şase cifre.
În cadrul clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, veniturile sunt grupate în opt părţi,
şi anume:
 VENITURI CURENTE (I);
 VENITURI DIN CAPITAL (II);
 PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT (III);
 SUME PRIMITE DE LA ALTE BUGETE (IV);
 SUBVENŢII (V);
 DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI (VI);
 ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE (VII);
 SUME DE LA FONDUL DE REDISTRIBUIRE (VIII).

Partea de venituri cuprinde unul sau mai multe capitole care, la rândul lor, se subdivid, în
subcapitole potrivit felului venitului bugetar.

Tabel nr.1: Situaţia încasărilor la data de 31.12.2010 comparativ cu prevederile bugetului pe anul 2010 la
Primăria Municipiului Botoşani
-RON-

ÎNCA-
ÎNCASĂRI SĂRI
BUGET
COD PERIOADA
DENUMIRE VENITURI COD VENITURI
RÂND 01.01.2009 –(%)
APROBAT 2010
31.12.2010

VENITURI – TOTAL 1 00 01 1.401.689.345 1.297.624.464 93

VENITURI PROPRII – TOTAL 2 48 02 375.122.618 372.550.250 99

I. VENITURI CURENTE 3 00 02 328.372.618 330.293.134 101

A. VENITURI FISCALE 4 00 03 185.832.118 188.410.447 101

A1. IMPOZITE DIRECTE 5 00 04 175.932.118 178.909.801 102

5
Scorţescu G, Mardiros D., Scorţescu F., Aspecte generale referitoare la clasificaţia indicatorilor privind finanţele
publice, Anuarul Universităţii “Petre Andrei” Iaşi, tomul VIII, secţiunea Economie, 1998, pag. 23.

21
Impozitul pe profit 6 01 02 10.000.000 8.408.713 84

Impozite şi taxe de la populaţie 7 03 02 76.432.108 76.612.366 100

Impozit pe venit liber-profesionişti 8 03 02 01 51.332 51.409 100

Impozit pe clădiri persoane fizice 9 03 02 02 56.500.000 57.157.592 101

Taxa asupra mijloacelor de transport persoane 10 03 02 03 7.600.000 7.393.848 97


fizice

Impozit venituri din închirieri, subînchirieri, 11 03 02 04 26.451 26.451 100


locaţii de gestiune

Impozitul pe veniturile obţinute din drepturi de 12 03 02 05 2.292 2.292 100


autor şi cele cuvenite inventatorilor şi
inovatorilor

Impozitul pe veniturile obţinute din premii şi 13 03 02 07 2.033 2.033 100


câştiguri în bani sau în natură

Impozitul pe venitul persoanelor fizice 14 03 02 08 1.800.000 1.681.872 93


nesalariate

Impozit pe terenuri persoane fizice 15 03 02 09 10.200.000 10.063.268 99

Alte impozite şi taxe de la populaţie 16 03 02 30 250.000 233.601 93

Taxa pentru folosire teren proprietate de 17 04 02 1.000.000 1.109.504 111


stat

Impozit clădiri şi terenuri persoane juridice 18 05 02 70.000.000 73.442.328 105

Impozit pe clădiri persoane juridice 19 05 02 01 55.500.000 58.291.564 105

Impozit pe terenuri persoane juridice 20 05 02 02 14.500.000 15.150.764 104

Alte impozite directe 21 08 02 18.500.010 19.336.890 105

Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute 22 08 02 05 14.500.000 15.384.534 106


de persoane juridice

Impozitul pe terenul agricol 23 08 02 06 10 10 100

Alte încasări din impozite directe 24 08 02 30 4.000.000 3.952.346 99

A2. IMPOZITE INDIRECTE 25 13 00 9.900.000 9.500.646 96

Impozit pe spectacole 26 15 02 800.000 727.339 91

Alte impozite indirecte 27 17 02 9.100.000 8.773.307 96

Taxe şi tarife pentru eliberare licenţe, 28 17 02 03 1.200.000 1.064.561 89


autorizaţii de funcţionare

Taxe judiciare de timbru 29 17 02 10 0 0 -

Taxe de timbru pentru contestaţiile şi plângerile


asupra sumelor constatate şi aplicate prin acte 30 17 02 11 0 0 -
de control sau de imponere

Taxe de timbru ptr. activitatea notarială 31 17 02 12 0 0 -

22
Taxe extrajudiciare de timbru 32 17 02 13 7.900.000 7.708.746 98

Alte încasări din impozite indirecte 33 17 02 30 0 0 -

B. VENITURI NEFISCALE 34 20 00 142.540.500 141.882.687 100

II. VENITURI DE CAPITAL 35 30 00 7.350.000 7.311.952 99

III. VENITURI CU DESTINAŢIE 36 31 00 39.400.000 34.945.164 87


SPECIALĂ

IV. PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT 37 32 00 1.026.566.727 925.074.214 90

V. SUBVENŢII 38 37 00 0 0 -

VII. ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA 39 42 00 0 0 -


ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE

VIII. ÎMPRUMUTURI 40 45 00 0 0 -

Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani

Tabel nr.2: Situaţia încasărilor la data de 31.12.2011 comparativ cu prevederile bugetului pe anul 2011 la
Primăria Municipiului Botoşani
-RON-

ÎNCA-
ÎNCASĂRI SĂRI
BUGET
COD PERIOADA
DENUMIRE VENITURI COD VENITURI
RÂND 01.01.2010 –(%)
APROBAT 2011
31.12.2011

VENITURI – TOTAL 1 00 01 2.174.962.480 1.854.844.960 85

VENITURI PROPRII – TOTAL 2 48 02 585.480.200 538.185.566 92

I. VENITURI CURENTE 3 00 02 507.160.200 472.901.504 93

A. VENITURI FISCALE 4 00 03 316.260.000 294.115.816 93

A1. IMPOZITE DIRECTE 5 00 04 208.260.000 194.177.116 93

Impozitul pe profit 6 01 02 7.000.000 6.382.648 91

Impozite şi taxe de la populaţie 7 03 02 101.760.000 90.517.402 89

Impozit pe venit liber-profesionişti 8 03 02 01 150.000 109.964 73

Impozit pe clădiri persoane fizice 9 03 02 02 77.000.000 68.603.999 89

23
Taxa asupra mijloacelor de transport persoane 10 03 02 03 9.000.000 8.160.342 91
fizice

Impozit venituri din închirieri, subînchirieri, 11 03 02 04 10.000 7.192 72


locaţii de gestiune

Impozitul pe venitul persoanelor fizice 12 03 02 08 1.200.000 910.392 76


nesalariate

Impozit pe terenuri persoane fizice 13 03 02 09 14.000.000 12.559.394 90

Alte impozite şi taxe de la populaţie 14 03 02 30 400.000 166.119 42

Taxa pentru folosire teren proprietate de 15 04 02 6.500.000 5.783.118 89


stat

Impozit clădiri şi terenuri persoane juridice 16 05 02 76.000.000 76.003.639 100

Impozit pe clădiri persoane juridice 17 05 02 01 60.000.000 58.587.434 98

Impozit pe terenuri persoane juridice 18 05 02 02 16.000.000 17.416.205 109

Alte impozite directe 19 08 02 17.000.000 15.490.309 91

Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute 20 08 02 05 14.000.000 12.979.177 93


de persoane juridice

Impozitul pe terenul agricol 21 08 02 06 500.000 427.925 86

Alte încasări din impozite directe 22 08 02 30 2.500.000 2.083.207 83

A2. IMPOZITE INDIRECTE 23 13 00 108.000.000 99.938.700 93

Impozit pe spectacole 24 15 02 1.300.000 1.197.829 92

Alte impozite indirecte 25 17 02 106.700.000 98.740.871 93

Taxe şi tarife pentru eliberare licenţe, 26 17 02 03 3.200.000 2.655.720 83


autorizaţii de funcţionare

Taxe judiciare de timbru 27 17 02 10 28.000.000 25.909.325 93

Taxe de timbru ptr. activitatea notarială 28 17 02 12 67.000.000 62.595.669 93

Taxe extrajudiciare de timbru 29 17 02 13 8.500 7.580.157 89

Alte încasări din impozite indirecte 30 17 02 30 0 0 -

B. VENITURI NEFISCALE 31 20 00 190.900.200 178.785.688 94

II. VENITURI DE CAPITAL 32 30 00 20.720.000 18.165.877 88

III. VENITURI CU DESTINAŢIE 33 31 00 57.600.000 47.118.185 82


SPECIALĂ

IV. PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT 34 32 00 1.541.482.280 1.285.177.666 82

V. SUBVENŢII 35 37 00 48.000.000 31.481.728 66

Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani

Tabel nr.3: Situaţia încasărilor la data de 31.12.2012 comparativ cu prevederile bugetului pe anul 2012 la
Primăria Municipiului Botoşani
-RON-

24
ÎNCA-
ÎNCASĂRI SĂRI
BUGET
COD PERIOADA
DENUMIRE VENITURI COD VENITURI
RÂND 01.01.2011 –(%)
APROBAT 2012
31.12.2012

VENITURI – TOTAL 1 00 01 2.703.268.046 2.165.806.324 80

VENITURI PROPRII – TOTAL 2 48 02 643.689.000 610.039.889 95

I. VENITURI CURENTE 3 00 02 581.589.000 546.809.338 94

A. VENITURI FISCALE 4 00 03 376.046.000 357.295.409 95

A1. IMPOZITE DIRECTE 5 00 04 246.246.000 235.265.436 96

Impozitul pe profit 6 01 02 9.000.000 8.331.464 93

Impozite şi taxe de la populaţie 7 03 02 105.546.000 100.690.612 95

Impozit pe venit liber-profesionişti 8 03 02 01 30.000 27.656 92

Impozit pe clădiri persoane fizice 9 03 02 02 80.000.000 77.768.010 97

Taxa asupra mijloacelor de transport persoane 10 03 02 03 10.000.000 9.069.841 91


fizice

Impozit venituri din închirieri, subînchirieri, 11 03 02 04 7.000 6.475 93


locaţii de gestiune

Impozitul pe veniturile obţinute din drepturi de 12 03 02 05 9.000 8.735 97


autor şi cele cuvenite inventatorilor şi
inovatorilor

Impozitul pe veniturile obţinute din premii şi 13 03 02 07 0 0 -


câştiguri în bani sau în natură

Impozitul pe venitul persoanelor fizice 14 03 02 08 500.000 490.238 98


nesalariate

Impozit pe terenuri persoane fizice 15 03 02 09 15.000.000 13.619.657 91

Alte impozite şi taxe de la populaţie 16 03 02 30 0 0 -

Taxa pentru folosire teren proprietate de 17 04 02 2.300.000 2.777.289 121


stat

Impozit clădiri şi terenuri persoane juridice 18 05 02 109.000.000 104.280.442 96

Impozit pe clădiri persoane juridice 19 05 02 01 82.000.000 77.305.589 94

Impozit pe terenuri persoane juridice 20 05 02 02 27.000.000 26.974.853 100

Alte impozite directe 21 08 02 20.400.000 19.185.629 94

Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute 22 08 02 05 17.000.000 15.965.775 94


de persoane juridice

Impozitul pe terenul agricol 23 08 02 06 600.000 554.371 92

Alte încasări din impozite directe 24 08 02 30 2.800.000 2.665.483 95

A2. IMPOZITE INDIRECTE 25 13 00 129.800.000 122.029.973 94

25
Impozit pe spectacole 26 15 02 1.300.000 1.054.622 81

Alte impozite indirecte 27 17 02 128.500.000 120.975.351 94

Taxe şi tarife pentru eliberare licenţe, 28 17 02 03 3.500.000 3.074.718 88


autorizaţii de funcţionare

Taxe judiciare de timbru 29 17 02 10 28.000.000 24.987.550 89

Taxe de timbru ptr. activitatea notarială 30 17 02 12 87.000.000 83.659.114 96

Taxe extrajudiciare de timbru 31 17 02 13 10.000.000 9.253.969 93

Alte încasări din impozite indirecte 32 17 02 30 0 0 -

B. VENITURI NEFISCALE 33 20 00 205.543.000 189.513.929 92

II. VENITURI DE CAPITAL 34 30 00 62.100.000 63.230.551 102

IV. PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT 35 31 00 2.032.382.519 1.534.695.109 76

V. SUBVENŢII 36 37 00 25.000.000 20.000.000 80

VI. DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI 37 40 00 2.196.527 1.071.326 49

VII. ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA 38 42 00 0 0 -


ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE

VIII. ÎMPRUMUTURI 39 45 00 0 0 -

Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani

Tabel nr.4: Structura veniturilor în perioada 2010 - 2012 la Primăria Municipiului Botoşani -RON-

Nr. 2006 2007 2008


Denumire
crt. Mărimi Mărimi Mărimi
venituri % % %
absolute absolute absolute
Venituri 330.293.134 472.901.504 546.809.338
1 25,45 25,50 25,25
curente
Venituri proprii

63.230.551
Venituri de 7.311.952 18.165.877
2 0,57 0,98 2,92
capital
Venituri cu
34.945.164 47.118.185
3 destinaţie 2,69 2,54 0 0
specială
Prelevări din 925.074.214 1.285.177.666 1.534.695.109
4 71,29 69,29 70,86
bugetul de stat
31.481.728 20.000.000
5 Subvenţii 0 0 1,70 0.92
Donaţii şi
6 0 0 0 0 1.071.326 0,05
sponsorizări
Încasări din
rambursarea
7 0 0 0 0 0 0
împrumuturilor
acordate
8 Împrumuturi 0 0 0 0 0 0
9 Venituri - total 1.297.624.464 100 1.854.844.960 100 2.165.806.324 100
Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani

26
Interpretarea rezultatelor: Gradul de autofinanţare, la nivelul municipiului Botoşani, în
perioada analizată (2010-2012), calculat ca un raport între veniturile proprii şi veniturile totale, a fost
în medie de 28.83%. Se observă că ponderile veniturilor proprii în total venituri se păstrează la
niveluri apropiate pe toţi cei 3 ani şi că ele acoperă într-un procent destul de scăzut cheltuielile
bugetului municipiului Botoşani, în timp ce 70% din total venituri reprezintă prelevări de la bugetul
de stat.

Tabel nr. 5: Situaţia încasărilor în perioada 2010/2012 comparativ cu prevederile bugetului la Primăria Municipiului
Botoşani -RON-

Nr. 2010 2011 2012


Denumire
crt. Mărimi absolute Mărimi absolute Mărimi absolute
venituri
Venituri proprii-
1 372.550.250 538.185.566 610.039.889
realizate
Venituri proprii- 375.122.618 585.480.200
2
prevăzute 643.689.000
3 Încasări (%) 99 92 95
Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani

 Gruparea cheltuielilor reglementată prin clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice


Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice prezintă cheltuielile în funcţie de destinaţia
acestora şi de felul (natura) lor. Tocmai de aceea putem vorbi de clasificaţia funcţională a cheltuielilor
publice şi de clasificaţia economică a cheltuielilor publice.

 Clasificaţia funcţională a cheltuielilor publice


Această clasificaţie are în vedere gruparea cheltuielilor după profilul activităţilor desfăşurate de multitudinea
serviciilor publice prin intermediul cărora se îndeplinesc funcţiile statului. O asemenea clasificaţie grupează
cheltuielile tot în părţi, capitole şi subcapitole. Fiecare parte este reprezentată printr-o denumire menită să
precizeze destinaţia categoriilor de cheltuieli publice. Capitolele indică împărţirea diferenţiată a
categoriilor de cheltuieli publice din părţile de cheltuieli, iar subcapitolele evidenţiază cum este divizat pe
cheltuieli respectivul capitol. Atât capitolele, cât şi subcapitolele de cheltuieli redate prin codificare
cifrică şi prin denumire. Printr-un grup de patru cifre este evidenţiat fiecare capitol, iar subcapitolele de
cheltuieli sunt codificate în cadrul capitolului prin şase cifre.

Conform clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, cheltuielile sunt structurate în 12 părţi, şi anume:

 SERVICII PUBLICE GENERALE (I);


 APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NAŢIONALĂ (II);
 CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE (III);
 SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ, LOCUINŢE, MEDIU ŞI APE (IV);
 ACŢIUNI ECONOMICE (V);
 ALTE ACŢIUNI (VI);

27
 FONDURI DE GARANTARE ŞI REDISTRIBUIRE (VII);
 TRANSFERURI (VIII);
 ÎMPRUMUTURl ACORDATE (IX);
 PLĂŢI DE DOBÂNZI ŞI ALTE CHELTUIELI (X);
 RAMBURSĂRI DE ÎMPRUMUTURl (XI);
 FONDURI DE REZERVĂ (XII).

Partea de cheltuieli cuprinde unul sau mai multe capitole care, la rândul lor, se subdivid, de regulă, în
subcapitole potrivit destinaţiei cheltuielii publice.

 Clasificaţia economică a cheltuielilor publice


În ceea ce priveşte cheltuielile publice, este necesară şi o grupare a acestora după natura (felul) lor, adică:
salarii, contribuţii pentru asigurări sociale de stat, contribuţii la bugetul asigurărilor pentru şomaj, contribuţii
pentru asigurările sociale de sănătate, deplasări, detaşări, transferări, hrană, medicamente şi materiale sanitare,
reparaţii curente etc. Gruparea cheltuielilor şi după felul lor este impusă de faptul că nu este suficient să se
cunoască doar cât s-a cheltuit pentru fiecare dintre destinaţiile principale (servicii publice generale, apărare,
ordine publică şi securitate naţională, învaţământ, sănătate, cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă
şi de tineret, asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii, acţiuni economice etc.). Este necesar să
se ştie şi care a fost structura cheltuielilor (natura acestora) pentru fiecare acţiune din cele menţionate. Această
grupare se realizează cu ajutorul clasificaţiei economice a cheltuielilor.

Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu ajutorul titlurilor, articolelor
şi alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt stabilite, de asemenea, prin clasificaţia indicatorilor privind
finanţele publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinaţii principale este divizată, din punct de vedere
al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum: cheltuieli curente; cheltuieli de capital; împrumuturi
acordate; rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite. Acest mod de evidenţiere permite
cunoaşterea cheltuielilor cuprinse în bugete şi din punct de vedere al naturii acestora.

Datorită grupării cheltuielilor şi după natura acestora, se poate cunoaşte detaliat cuprinsul fiecărui buget,
pe de o parte, şi se pot centraliza cheltuielile de acelaşi fel (salarii, contribuţii pentru asigurările sociale de
stat, hrană, burse, medicamente şi materiale sanitare, cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire etc.) pe
ordonatori de credite, pe de altă parte.

Natura cheltuielilor curente (A), cheltuielilor de capital (B) şi a cheltuielilor reprezentând operaţiuni
financiare (C) este specificată, în clasificaţia economică a cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, în cadrul cărora
cheltuielile se desfăşoară pe articole şi alineate. Această clasificaţie se aplică tuturor autorităţilor şi instituţiilor
publice, indiferent de importanţa lor şi de felul activităţii pe care o desfăşoară.

28
Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire şi printr-un cod format din două cifre; este divizat în
unul sau mai multe articole care, la rândul lor, se subdivid, de regulă, în alineate. Acestea sunt reprezentate prin
denumire şi codificate în cadrul articolelor prin patru cifre.

Tabel nr. 6: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Botoşani pe anul 2010 -
RON -
CHELTUIELI CHELTUIELI
BUGET
COD PERIOADA
DENUMIRE INDICATORI COD CHELTUIELI (%)
RÂND 01.01.2009 –
APROBAT 20
31.12.2010

CHELTUIELI 1 50.02 1,212,991,901 1,075,395,433 88.66

I.AUTORITĂŢI PUBLICE 2 51.02. 47,170,485 42,321,982 89.72

- Cheltuieli personal 3 51.02.02 33,452,000 30,372,425 90.79

- Cheltuieli materiale 4 51.02.20 10,767,000 9,149,402 84.98

- Cheltuieli capital 5 51.02.70 2,951,485 2,800,155 94.87

II. INVĂŢĂMÂNT 6 57.02. 524,696,271 522,255,578 99.53

- Cheltuieli personal 7 57.02.02 382,048,337 381,051,743 99.74

- Cheltuieli materiale 8 57.02.20 94,772,523 94,746,080 99.97

- Manuale 9 - 1,906,384 1,648,907 86.49

- Burse 10 57.02.38 1,999,027 1,960,440 98.07

- Cheltuieli capital 11 57.02.70 43,970,000 42,848,408 97.45

III. SĂNĂTATE 12 58.02 15,329,000 13,225,500 86.28

- Cheltuieli personal 13 58.02.02 7,119,000 7,119,000 100.00

- Cheltuieli materiale 14 58.02.20 8,210,000 6,106,500 74.38

IV. CULTURĂ 15 59.02 28,688,000 19,455,932 67.82

V. ASISTENŢĂ SOCIALĂ 16 60.02 51,268,174 44,941,904 87.66

VI. SERVICII ŞI DEZVOLTARE


17 374,205,780 327,309,567 87.47
PUBLICĂ

VII. AGRICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ 18 67.02 1,452,929 1,422,592 97.91

VIII. TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII 19 92,000,000 38,660,805 42.02

IX. ALTE ACŢIUNI ECONOMICE 20 72.02 0 0 0.00

29
X. ALTE ACŢIUNI - TOTAL 21 17,251,262 16,950,519 98.26

84.02
XI. TRANSFERURI PENTRU
22 9,350,000 3,000,000 32.09
SUSŢINEREA PROTEC.COPILULUI

XII. CHELTUIELI CU DEST. SPECIALĂ 23 96.02 51,580,000 45,851,054 88.89

Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani

Tabel nr. 7: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Botoşani pe anul 2011 - RON -

CHELTUIELI CHELTUIELI
BUGET
COD PERIOADA
DENUMIRE INDICATORI COD CHELTUIELI (%)
RÂND 01.01.2010 –
APROBAT 2011
31.12.2011

CHELTUIELI 1 50.02 1,401,689,345 1,297,228,366 92.55

I.AUTORITATI PUBLICE 2 51.02. 53,000,000 46,221,019 87.21

- Cheltuieli personal 3 51.02.02 40,000,000 34,929,462 87.32

- Cheltuieli materiale 4 51.02.20 10,000,000 9,518,515 95.19

- Cheltuieli capital 5 51.02.70 3,000,000 1,773,042 59.10

II. INVÂŢÂMÂNT 6 57.02. 653,275,546 632,522,923 96.82

- Cheltuieli personal 7 57.02.02 475,261,658 474,228,945 99.78

- Cheltuieli materiale 8 57.02.20 135,403,174 121,010,943 89.37

- Manuale 9 - 0 0 0.00

- Burse 10 57.02.38 2,586,522 2,442,632 94.44

- Cheltuieli capital 11 57.02.70 40,024,192 34,840,403 87.05

III. SĂNĂTATE 12 58.02 17,500,000 17,102,841 97.73

- Cheltuieli personal 13 58.02.02 10,500,000 10,332,666 98.41

- Cheltuieli materiale 14 58.02.20 7,000,000 6,770,175 96.72

IV. CULTURĂ 15 59.02 28,123,037 23,760,417 84.49

V. ASISTENŢĂ SOCIALĂ 16 60.02 140,476,282 111,518,835 79.39

VI. SERVICII ŞI DEZVOLTARE


17 397,298,130 363,940,341 91.60
PUBLICĂ

VII. AGRICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ 18 67.02 0 0 0.00

VIII. TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII 19 45,000,000 42,172,391 93.72

IX. ALTE ACŢIUNI ECONOMICE 20 72.02 0 0 0.00

30
X. ALTE ACŢIUNI – TOTAL 21 23,266,350 21,968,169 94.42

84.02
XI. TRANSFERURI PENTRU
22 4,350,000 2,800,000 64.37
SUSŢINEREA PROTEC.COPILULUI

XII. CHELTUIELI CU DEST. SPECIALĂ 23 96.02 39,400,000 35,221,430 89.39

Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani

Tabel nr. 8: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Botoşani pe anul 2012 -RON-

CHELTUIELI CHELTUIELI
BUGET
COD PERIOADA
DENUMIRE INDICATORI COD CHELTUIELI (%)
RÂND 01.01.2011 –
APROBAT 2012
31.12.2012

CHELTUIELI 1 50.02 2,174,962,480 1,851,622,381 85.13

I.AUTORITATI PUBLICE 2 51.02. 76,901,920 62,863,356 81.74

- Cheltuieli personal 3 51.02.02

- Cheltuieli materiale 4 51.02.20

- Cheltuieli capital 5 51.02.70

II. INVĂŢĂMÂNT 6 57.02. 826,526,770 768,147,659 92.94

- Cheltuieli personal 7 57.02.02

- Cheltuieli materiale 8 57.02.20

- Manuale 9 -

- Burse 10 57.02.38

- Cheltuieli capital 11 57.02.70

III. SĂNĂTATE 12 58.02 29,235,820 21,580,941 73.82

- Cheltuieli personal 13 58.02.02

- Cheltuieli materiale 14 58.02.20

IV. CULTURĂ 15 59.02 82,556,000 74,728,293 90.52

V. ASISTENŢĂ SOCIALĂ 16 60.02 254,736,537 196,432,592 77.11

VI. SERVICII ŞI DEZVOLTARE


17 63.02 735,214,353 609,632,474 82.92
PUBLICĂ

VII. AGRICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ 18 67.02 0 0

VIII. TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII 19 73,000,000 39,383,204 53.95

IX. ALTE ACŢIUNI ECONOMICE 20 72.02 0 0

X. ALTE ACŢIUNI – TOTAL 21 31,191,080 26,919,022 86.30

XI. TRANSFERURI PENTRU 22 84.02 8,000,000 8,000,000 100.00

31
SUSŢINEREA PROTEC.COPILULUI

XII. CHELTUIELI CU DEST. SPECIALĂ 23 96.02 57,600,000 43,934,840 76.28

Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani

Tabel nr. 9: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Botoşani în perioada 2010-2012 -RON-

2010 2011 2012


Denumire cheltuieli Mărimi Mărimi
% % Mărimi absolute %
absolute absolute
AUTORITĂŢI PUBLICE 42,321,982 3.94 46,221,019 3.56 62,863,356 3.40
ÎNVATAMÂNT 522,255,578 48.56 632,522,923 48.76 768,147,659 41.49
SĂNĂTATE 13,225,500 1.23 17,102,841 1.32 21,580,941 1.17
CULTURĂ 19,455,932 1.81 23,760,417 1.83 74,728,293 4.04
ASISTENŢĂ SOCIALĂ 44,941,904 4.18 111,518,835 8.60 196,432,592 10.61
SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ 327,309,567 30.44 363,940,341 28.06 609,632,474 32.92
AGRICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ 1,422,592 0.13 0 0 0 0
TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII 38,660,805 3.60 42,172,391 3.25 39,383,204 2.13
ALTE ACŢIUNI ECONOMICE 0 0 0 0 0 0
ALTE ACŢIUNI – TOTAL 16,950,519 1.58 21,968,169 1.69 26,919,022 1.45
TRANSFERURI PENTRU SUSŢINEREA
PROTEC.COPILULUI
3,000,000 0.28 2,800,000 0.22 8,000,000 0.43
CHELTUIELI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ 45,851,054 4.25 35,221,430 2.71 43,934,840 2.36
CHELTUIELI – TOTAL 1,075,395,433 100 1,297,228,366 100 1,851,622,381 100
Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani

Interpretarea rezultatelor: În perioada analizată ponderea cea mai mare în total cheltuieli a avut-o
învăţământul cu o pondere de 46% şi serviciile şi dezvoltarea publică cu o pondere de 30%.

Tabel nr. 10: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Botoşani în perioada 2010-2012 - RON -

Nr. 2010 2011 2012


crt. Denumire cheltuieli Mărimi absolute Mărimi absolute Mărimi absolute

1 Cheltuieli - realizate 1,075,395,433 1,297,228,366 1,851,622,381


Cheltuieli -prevăzute 1,212,991,901 1,401,689,345 2,174,962,480
2
3 Cheltuieli (%) 88.66 92.55 85.13
Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani

Tabel nr. 11: Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în perioada 2010-2012 la Primăria Municipiului Botoşani -RON-

Nr. 2010 2011 2012


crt. Denumire venituri Mărimi absolute Mărimi absolute Mărimi absolute

1 Venituri – realizate 1.064.850.887 1.297.624.464 1.854.844.960


2 Cheltuieli –realizate 1,075,395,433 1,297,228,366 1,851,622,381
Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani

32
În ceea ce priveşte Primăria municipiului Botoşani, dinamica situaţiei economico-financiară
înregistrată în perioada 2010- 2012 scoate în evidenţă faptul că instituţia studiată are un nivel al
cheltuielilor apropiat de cel al veniturilor pe cei 3 ani.

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elementele de calcul


prezente în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susţine elaborarea
proiectelor de bugete publice.
Fundamentarea indicatorilor de venituri bugetare are ca susţinere raportările
statistice ale contribuabililor către instituţiile de specialitate şi către cele ale finanţelor publice din
teritoriu, în care apar repere de calcul cu privire la obiectul impunerii şi baza de calcul.
Din punct de vedere juridic, aşezarea şi calculul obligaţiilor către bugetele publice
este susţinută de acte normative şi procedurale ce pot fi grupate în două categorii:
- acte normative institutoare sau de bază;
- acte normative completatoare ( complementare).
Actele normative institutoare de bază mai pot fi denumite şi principale, ele referindu-se la
legile fiscale specifice. Tot aici se încadrează şi codul fiscal de referinţă şi susţinere juridică pentru
mai multe categorii de venituri.
Actele normative completatoare ori susţinătoare se referă la normele metodologice ori
instrucţiunile de aplicare a celor dintâi, elaborate, de Ministerul Finanţelor Publice. La acestea se
mai pot adăuga şi soluţiile procedurale emise de acelaşi minister, pe parcursul execuţiei bugetare,
pentru care nu sunt prevederi exprese ori lămuritoare în cele două categorii de acte normative
enunţate.
Mai întâi, în principal, în prima categorie de acte normative şi apoi, metodologic sau
procedural, în a doua, sunt reflectate anumite noţiuni sau elemente care definesc, ceea ce înseamnă
aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare atât prin calcule previzionale, cât şi în execuţie.
Implicarea în procesul bugetar, cu responsabilităţi de informaţii, , calcule şi
fundamentări, are dimensiuni determinate de poziţia părţilor din relaţiile specifice, potrivit cu
apartenenţa şi încadrarea în: instituţii specializate şi direct angajate în administrarea bugetelor
publice ( pe plan central şi în profil teritorial) şi instituţii Şi unităţi consumatoare de fonduri
publice ( potrivit cu o structură ierarhică a ordonatorilor de credite bugetare ).
La baza calcularii indicatorilor de cheltuieli bugetare pentru toţi cei implicaţi în acţiune,
se aflâ fundamentarea proiectelor de bugete publice. La intervenţia Ministerului Finanţelor Publice,

33
potrivit cu normele metodologice elaborate pentru întreg sectorul bugetar, se adaugă alte prezenţe
procedurale după cum urmează:
-instrucţiuni şi precizări din partea principalilor responsabili cu gestiunea bugetelor publice
în care se insistă pe particularităţile cheltuielilor înscrise în respectivele balanţe financiare,
în sensul abordării comune a unor indicatori reprezentativi;
-instructiuni şi precizări la nivelul ordonatorilor principali de credite bugetare ( miniştri şi
conducători ai celorlalte instituţii centrale ) din care rezultă specificul ramurilor şi
domeniilor de activitate pe care le reprezintă ( la nivel de capitole şi subcapitole);
-precizări ale ordonatorilor secundari de credite bugetare ( cu unele detalii tehnice, inclusiv
de calcul pe fiecare categorie de cheltuieli) pentru acele destinaţii ale fondurilor publice de
cuprins în proiectele de bugete la nivel de articole I alinbeate de cheltuieli ( potrivit cu
încadrarea în clasificaţia economică a acestora).

La baza piramidei sistemului informaţional şi lucrativ, care are ca obiectiv proiectarea


cheltuielilor în bugetele publice, se găsesc mai întâi instituţiile publice ai căror conducători sunt
ordonatori terţiari de credite bugetare. Acestora li se solicită întocmirea bugetelor proprii de
venituri şi cheltuieli prin includerea tuturor destinaţiilor, mai întâi la nivel de alineate, apoi la nivel
de articole I chiar titluri de cheltuieli.
Relaţia de calcul principală în cuantificarea previzională a unei cheltuieli (Ch1)
presupune înmulţirea numărului de indicatori specifici prevăzuţi în anul de plan (Is1) cu cheltuiala
medie pe indicator din anul de bază (Chm 0).
Ch1 = Is1 x Chm0
Respectiva relaţie de calcul se poate folosi atât la nivel macroeconomic şi social (capitole
şi subcapitole de cheltuieli ), cât şi la nivel micro ( articole şi alineate de cheltuieli ), numai că
indicatorii specifici rezultă din destinaţia generală sau concretă a cheltuielii potrivit cu
subdiviziunea clasificaţiei bugetare la care se încadrează.

2.2. Fundamentarea indicatorilor financiari la Primaria Botosani


Din punct de vedere metodologic şi ca bază legală, fundamentarea cheltuielilor are ca
punct de pornire Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, M.O. al României,
nr.597/13.08.2002.
Cheltuielile din bugetele locale reflectă resursele financiare utilizate de organele
administraţiei publice locale pentru satisfacerea cerinţelor social-culturale, economice,

34
serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale locuitorilor din comune, oraşe şi
municipii.
Carta Europeană pentru autonomie locală cuprinde anumite principii în efectuarea
cheltuielilor din bugetele locale:
a) în măsura posibilităţilor, subvenţiile acordate unităţilor administrativ-teritoriale nu
trebuie să fie destinate finanţării de proiecte specifice. Acordarea de subvenţii nu trebuie să
aducă atingere libertaţii fundamentale a autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul
de competenţă;
b) pentru a finanţa cheltuielile de investiţii, colectivitaţile locale trebuie să aibă acces
la piaţa naţională de capitaluri;
c) colectivităţile locale trebuie să fie încurajate la asociere între ele, la cooperarea cu
sectorul privat pentru realizarea şi exploatarea anumitor servicii publice locale ce necesită
investiţii importante;
d) colectivităţile locale să fie sprijinite în realizarea unor investiţii publice care
vizează o dezvoltare durabilă.
Din punct de vedere al relaţiei autonomie locală şi responsabilitate în efectuarea
cheltuielilor din bugetele locate se pot desprinde următoarele:
 consiliile locale au o putere mai mare de decizie asupra modului de cheltuire a
fondurilor;
 autorităţile publice locale răspund de gestionarea eficientă şi corectă a cheltuielilor
din sfera lor de competenţă;
 consiliile locale stabilesc şi supraveghează modul de prestare a serviciilor publice
pentru asigurarea calităţii acestora;
 consiliile locale sunt competente să aprobe documentaţiile tehnico-economice în
limite mai mari faţă de perioadele trecute.
După clasificaţia economică, cheltuielile din bugetele locale se împart în cheltuieli
curente, cheltuieli de capital şi operaţiuni financiare.
În sfera cheltuielilor curente se încadrează:
 cheltuielile de personal;
 cheltuielile materiale şi servicii;
 subvenţii;
 transferuri;
 dobânzi;

35
 rezerve.
Cheltuielile de capital sunt reprezentate de resursele băneşti destinate investiţiilor
colectivităţilor locale. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinaţii principale are în
componenţă şi sume destinate cheltuielilor de capital. Din această categorie fac parte
cheltuielile care se materializează în: lucrări de investiţii începute în anii precedenţi şi
finalizate în anul curent; obiective a căror execuţie începe în anul de plan; activităţi de
proiectare; consolidări de imobile; dotări independente efectuate pentru sediile instituţiilor
publice; străzi, drumuri şi poduri; lucrări de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului;
stocuri constituite pentru rezerve materiale naţionale şi de mobilizare; achiziţii de bunuri
publice cu caracter durabil, cum ar fi: clădiri administrative,şcoli, spitale, baze militare etc.
Operaţiunile financiare cuprind împrumuturile acordate şi rambursările de credite,
plăţile de dobânzi şi comisioanele la credite garantate sau contractate de stat.
Practic, fundamentarea cheltuielilor se derulează în documente specifice la 4
nivele de referinţă:
 la nivel de bază – instituţii publice, agenţi economici, reprezentaţi prin
regii autonome şi societăţi comerciale, unde expresia este de ordonatori terţiari de credite,
nivel la care se întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli;
 instituţii intermediare conduse de ordonatori secundari de credite bugetar;
 ministerele sau instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de
credite bugetare;
 Ministerul de Finanţe, unde se întocmesc şi se avizează lucrările
pregătitoare privind documentaţia bugetară.
Fundamentarea cheltuielilor se face ţinând cont de cele trei surse de finanţare: bugetul
central şi bugetele local, alte surse de venituri (respectiv veniturile proprii).
Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele criterii:
 baza legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul
de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act
normativ;
 executia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o
anumită perioadă de timp plus execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată de eventuale
influenţe;
 analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe
structură şi în dinamică;

36
 preţurile şi tarifele diverselor servicii (cazare, masă, transport) care au
repercursiuni directe asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor;
 baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva
categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt
actualizate periodic în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.
Pentru fiecare instituţie publică sau serviciu public descentralizat finanţat din bugetul
local se preconizează, aprobă şi execută cheltuielile necesare în această structură

2.1.1.Fundamentarea cheltuielilor curente


2.1.1.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal
Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat
precum ale persoanelor ce desfăşoară activităţi pe bază de puncte, programe sau obiective a
obligaţiilor aferente fată de bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat,
asigurările de sănătate, fondul de şomaj. De asemenea se adaugă drepturile de delegare,
detaşare şi transfer în interesul serviciului.
Cheltuielile de personal se vor stabili ţinând seama de dimensionarea la strictul
necesar al personalului de specialitate, administrativ şi auxiliar finanţat de la buget în
concordanţă cu programele şi atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment
funcţional.
Cadrul juridic al fundamentării cheltuielilor de personal se regăseşte în:
 Legea nr.500/2002 privind finanţele publice;
 Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul
bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii cu demnitate publică;
 Ordonanţa de urgenţă privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru
personalul contractual din sectorul bugetar – Ordonanţa de Urgenţă nr. 24/2000.

Etapele efective în fundamentarea cheltuielilor cu salariile:


Cheltuielile cu salariile se realizează dintr-un total bănesc prestabilit, conform O.G.
24/2000 articolul 4. Astfel “Salariile de bază şi indemnizaţiile de conducere pentru personalul
contractual se stabilesc astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de
salarizare, să se încadreze în fondurile alocate de la bugetul de stat...”.

37
Modul de efectuare a acestor cheltuieli este reglementat în O.G. 24/2000 articolul 5,
astfel: “(1) În limita fondurilor bugetare aprobate prin bugetul de stat, ordonatorii principali
de credite defalchează pe luni cheltuielile cu salariile şi le comunică Ministerului Finanţelor,
în termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României a legii
bugetului de stat, atât pentru aparatul propriu, cât şi pentru unităţile subordonate. Defalcarea
pe luni se va realiza astfel încât să se asigure desfăşurarea în bune condiţii a activităţii până la
sfârşitul anului. (2) În termenul prevăzut la alineatul (1) sumele defalcate pe luni pentru
unităţile subordonate se comunică de către ordonatorii principali de credite, după caz,
ordonatorilor secundari, iar aceştia, ordonatorilor terţiari de credite bugetare. Deschiderile de
credite bugetare şi cheltuielile cu salariile, ce se pot efectua de fiecare ordonator principal de
credite, nu pot depăşi totalul sumelor defalcate, pe luni, cumulate de la începutul anului.”.

Principalele etape în activiatea de evaluare a performanţelor profesionale individuale


sunt:
 descrierea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale;
 procedura de măsurare şi de evaluare a performanţelor profesionale individuale;
 urmărirea şi controlul rezultatelor evaluării şi determinarea evoluţiei performanţelor
profesionale individuale în timp.
Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale sunt:
 gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă;
 asumarea responsabilităţii;
 adaptarea la complexitatea muncii;
 iniţiativa şi creativitatea.
Procedura de măsurare şi de evaluare a performanţelor profesionale individuale se
realizează pe baza unor norme de evaluare, care reprezintă un cumul de tehnici de măsurare a
performanţelor profesionale individuale, pe baza cărora să poată fi stabilit, ori de câte ori este
necesar, nivelul salariilor de bază individuale între limite, potrivit legii. Procedura se aplică
fiecărui angajat în raport cu cerinţele postului ocupat.
Evaluarea performanţelor profesionale individuale la perioadele stabilite de către
ordonatorul de credite bugetare se face sub îndrumarea compartimentului de gestiune a
resurselor umane, care are şi sarcina de a urmări şi de a controla rezultatele obţinute.
În stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informaţii referitoare
la resursele umane din instituţie. Astfel se întocmesc lunar fişe de pontaj pentru fiecare

38
salariat, cu prezenţă, zile libere, ore suplimentare. Acestea sunt transmise biroului
contabilitate pentru întocmirea statelor de plată. Statele de plată se întocmesc în două
exemplare, lunar, pe baza pontajelor şi a fişelor de evidenţă a retribuţiilor, a reţinerilor
legale, a indemnizaţiilor de conducere. Se mai ţine seama de concediile de odihnă, de
concediile medicale.
Lista de indemnizaţii de concediu de odihnă serveşte ca:
 document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizaţiile cuvenite salariaţilor
pe timpul efectuării concediului de odihnă;
 dispoziţie pentru casier pentru plata indemnizaţiilor cuvenite;
 document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare pe măsura plecării personalului în concediu de către
biroul secretariat. Acest document circulă la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii, la
compartimentul contabilitate pentru înregistrarea în evidenţele contabile şi pentru întocmirea
statelor de plată. Plăţile făcute în cursul lunii se cuprind în statele de plată pentru a cuprinde
astfel întreaga sumă a retribuţiilor calculate:
 prima parte cuprinde un total de drepturi sau salariul brut;
 a doua parte cuprinde reţineri;
 în final, rezultă totalul de plată, nominal, pentru fiecare salariat.
Totalul de plata reprezintă necesarul de fonduri pentru plata salariilor.
Statul de plata serveşte ca:
 document pentru plata salariilor, a indemnizaţiilor salariale şi materiale plătite în
contul asigurărilor sociale de stat;
 document pentru calculul contribuţiei unităţii la formarea fondului pentru asigurări
sociale de stat;
 document pentru efectuarea diverselor reţineri legale din retribuţii;
 dispoziţie către casierie pentru plata sumelor cuvenite;
 document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.
Lista de avans chenzinal serveşte ca:
 document justificativ pentru calculul şi plata avansurilor chenzinale;
 dispoziţie către casierie pentru plata sumelor cuvenite;
 document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.

39
Se întocmeşte în două exemplare pe baza documentelor de pontaj şi se semnează de
persoana care întocmeşte lista pentru a confirma exactitatea calculelor. Circula la casieria
unităţii, la serviciul financiar-contabil.
Pentru depunerea numerarului disponibil în casă la trezorerie, casierul întocmeşte
foaia de vărsământ în două exemplare. Ridicarea numerarului se face prin CEC care ajunge
la casierie de la compartimentul financiar-contabil. Foaia de vărsământ serveşte ca:
 document justificativ pentru depunerea numeralului în trezorerie;
 document justificativ de înregistrare în registrul de casă;
 document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Bonul de consum:
- este folosit pentru darea în folosinţă a materiilor prime, materialelor consumabile;
- se întocmeşte în 3 exemplare: unul la contabilitate, unul la serviciul urmărirea şi pregătirea
producţiei, unul rămâne la cotor.
 de cele mai multe ori de întocmeşte în 2 exemplare: unul la gestionar iar unul la
contabilitate;
 altfel spus cele 3 exemplare merg: unul la gestionar, unul la primitor, unul la primitor;
 odată semnat bonul de consum merge la serviciul analize economice, preţuri unde se
pune ştampila controlului financiar preventiv şi de aici merge la gestionar spre semnare.
Fişa limita de consum:
- se întocmeşte în 2 exemplare la sfârşitul lunii un exemplar se predă la contabilitate iar
unul merge la gestionar;
- trebuie să fie semnate de gestionar şi de primitor.
Nota de intrare recepţie:
- este întocmită de către gestionarul magaziei în baza facturării avizului de expediere,
chitanţei fiscale de la furnizor şi a procesului verbal de recepţie cantitativă şi calitativă;
- se întocmeşte în 3 exemplare: unul la contabilitate, unul rămâne la cotor, unul la avansuri
spre decontare însoţind factura;
- trebuie semnată de gestionar şi de Comisia de recepţie;
- se întocmeşte în 2 exemplare la sfârşitul lunii un exemplar se predă la contabilitate iar
unul merge la gestionar;
- trebuie să fie semnate de gestionar şi de primitor.

40
Procesul verbal de recepţie:
- se întocmeşte pentru utilajele de complexitate ridicată şi nu pentru mijloacele circulante,
aceasta fiind singura deosebire dintre procesul verbal de recepţie şi nota de intrare recepţie.
Conform reglementărilor, veniturile salariale se compun din salariul tarifar şi sporuri.
În vederea stabilirii cheltuielilor de personal trebuie să se ţină cont de:
1). Articolul 10 - Cheltuieli cu salariile cuprinde următoarele alineate:
 Alineatul 10.01 Salarii de bază (Sb) – reprezintă necesarul de fonduri pentru
salarizarea angajaţilor primăriei şi se determină pe baza următoarelor elemente :
- Numărul mediu de salariaţi (N);
- Salariul mediu din anul de bază modificat cu influenţa majorărilor de salarii
previzionate pentru anul de plan (Smb);
Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relaţiei:
Sb=N*Smb*12 luni
 Alineatul 10.02 Salarii de merit (SM) - Pentru rezultatele deosebite obţinute în
activitatea desfăşurată, ordonatorul de credite poate acorda, în limita a 20% din numărul total
al funcţionarilor publici prevăzut în statul de funcţii, un salariu de merit lunar de până la
15% din salariul de bază. Personalul care beneficiază de salariu de merit se stabileşte o data pe
an pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată în anul precedent.
 Alineatul 10.03 Indemnizaţii de conducere (IC) reprezintă drepturile băneşti
cuvenite persoanelor care îndeplinesc funcţii de conducere în cadrul primăriei şi se calculează
în funcţie de :
- numărul persoanelor cu funcţii de conducere (Nc);
- indemnizaţia medie de conducere realizată în anul de bază influenţată de eventualele
modificări prevăzute în anul în curs (Imc);
Relaţia de calcul: IC= Imc*Nc*12 luni
 Alineatul 10.04 Spor de vechime (Spv). Pentru vechimea în muncă salariaţii
beneficiază de un spor de vechime de până la 25%, calculat la salariul de bază. Cheltuielile
ocazionate de sporul de vechime sunt în funcţie de vechimea personalului angajat şi de
cuantumul sporului de vechime aferent acestuia .

Tabel nr. 12
Tranşe de vechime în muncă Cota din salariul de bază
Între 3 şi 5 ani 5%
De la 5 la 10 ani 10%
De la 10 la 15 ani 15%

41
De la 15 la 20 ani 20%
Peste 20 ani 25%
Sursa: O.U. nr.192 din 12.decembrie.2002

 Alineatul 10.05 Sporuri pentru condiţii de muncă


Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de funcţionarii publici
încadraţi în funcţii de execuţie se vor plăti cu un spor din salariul de bază, astfel:
a) 50% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de
lucru;
b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu spor de 100% se plătesc şi orele
lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu
reglementările în vigoare, nu se lucrează.
Munca prestată poate fi compensată cu timp liber corespunzător, la cererea
funcţionarului public, în condiţiile în care orele nu au fost plătite.
 Alineatul 10.06 Alte sporuri
Funcţionarii publici care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară
activitatea în timpul nopţii, între orele 22.00 şi 6.00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest
interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul
astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din programul normal lunar de lucru.
Funcţionarii publici care posedă titlul ştiinţific de “doctor” beneficiază de un spor
pentru titlul ştiinţific de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul
pentru care posedă titlul ştiinţific respectiv.
 Alineatul 10.07 Ore suplimentare
Codul muncii6 prevede că durata normală a timpului de muncă pentru salariaţii
angajaţi cu normă întreagă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Munca prestată în
afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară. Aceasta
se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia. Salariatul
beneficiază, în asemenea condiţii, de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul
normal de lucru.
În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în luna următoare, munca
suplimentară se va salariza cu un spor din salariul de bază corespunzător duratei acesteia. Sporul
pentru munca suplimentară se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau
a contractului individual de muncă, după caz, nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

6
Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, Monitorul Oficial al României, nr. 72/05.02.2003

42
 Alineatul 10.08 Fond de premiere (Fdp) cuprinde premiile cuvenite salariaţilor
sub formă de gratificaţii anuale, determinate în funcţie de:
-salariile tarifare aferente salariaţilor (Sb);
-cotele de acordare a gratificaţiilor (C%);
Relaţia de calcul este următoarea: Fdp= Sb* C%
Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu
salariile aferente funcţiilor publice, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu
această destinaţie. Premiile se pot acorda în cursul anului funcţionarilor publici care au
realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase.
Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.
În cazurile în care se realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile,
ordonatorii principali de credite pot aproba acordarea de premii în cursul anului din economiile
realizate, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile aferente funcţiilor publice prevăzute în
bugetul aprobat, pentru funcţionarii publici din aparatul propriu şi din unităţile subordonate,
fără a depăşi valoarea economiilor realizate.
 Alineatul 10.09 Prima de vacanţă : În structura economică a cheltuielilor publice
apare şi prima de vacanţă. Sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetele instituţiilor
publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv în bugetele activităţilor de pe
langă unele instituţii publice.
 Alineatul 10.10 Fonduri pentru posturi ocupate prin cumul
Pentru acoperirea unor posturi vacante pot fi angajate prin concurs, cu respectarea
prevederilor legale, persoane care au funcţia de bază în afara unităţii. Codul muncii prevede că
orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de
muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. De la această prevedere
fac excepţie situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor
funcţii.
 Alineatul 10.11 Fond aferent plăţii cu ora: Se pot întâlni, în anumite domenii de
activitate, situaţii în care atribuţiile ce revin unor posturi, ai căror titulari lipsesc temporar din
unitate, nu pot fi amânate şi nici redistribuite, în cadrul programului normal de lucru, între
ceilalţi salariaţi încadraţi pe funcţii similare. Pentru înfăptuirea acestora se pot folosi persoane
din aceeaşi instituţie publică sau din afara acesteia, care să realizeze sarcinile respective în afara
programului lor de lucru. Pe perioadele respective se va utiliza plata cu ora, în limita fondurilor
care se disponibilizează prin absenţa persoanelor titulare.
 Alineatul 10.13 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii
43
Pentru participarea la şedinţele ordinare sau extraordinare ale consiliilor judeţene sau
locale, precum şi ale comisiilor de specialitate sau ale delegaţilor permanenţi, consilierii primesc
o indemnizaţie. Aceasta se acordă proporţional cu numărul de şedinţe la care persoana a participat, din
numărul total al şedinţelor organizate.
Sumele acordate membrilor comisiilor de concurs organizate în vederea ocupării posturilor
vacante existente în statul de funcţii, drepturile cuvenite membrilor comisiei de evaluare a ofertelor
depuse de furnizori, executanţi sau prestatori pentru atribuirea contractului de achiziţie publică
etc. se evidenţiază, de asemenea, la acest alineat de cheltuieli.

 Alineatul 10.14 Alte drepturi salariale include:


- indemnizaţia de instalare de care beneficiază funcţionarii publici în cazul încadrării,
în primul an de activitate după absolvirea studiilor, într-o autoritate sau instituţie publică din
altă localitate decât cea de domiciliu;
- sumele acordate persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă şi
drepturile cuvenite funcţionarilor publici etc., în condiţiile legii, pentru 3-5 zile lucrătoare de
concediu plătit în cazul evenimentelor familiale deosebite (căsătoria salariatului, funcţionarului
public etc.; naşterea sau căsătoria unui copil; decesul soţului sau al unei rude ori unui afin până la
gradul III inclusiv al salariatului, funcţionarului public etc.);

2). Articolul 11- Contribuţii pentru asigurări sociale de stat (CAS) reprezintă contribuţia
instituţiei la constituirea fondului pentru asigurări sociale şi se determină în funcţie de:
- cheltuielile cu salariile (Chs);
-cota de CAS de 22%
Formula de calcul este: CAS = Chs*22%

3). Articolul 12- Contribuţii la bugetul asigurărilor pentru şomaj (CFS) reprezintă
contribuţia instituţiei la constituirea fondului de şomaj şi se calculează în funcţie de:
- cheltuieli cu salariile (Chs);
-cota de 3% reprezentând contribuţia angajatorilor la fondul de şomaj;
Se utilizează următoarea formulă de calcul: CFS = Chs*3%

44
Conform legii,7 fiecărei persoane îi sunt garantate în România dreptul de a-şi alege liber
profesia şi locul de muncă, precum şi dreptul la asigurările pentru şomaj. Ca să beneficieze de
indemnizaţie de şomaj, asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţiile de asigurări pentru şomaj.
Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii, pentru riscul pierderii locului de muncă,
plătesc o contribuţie individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj de 1%. În schimb,
angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la acest buget în cotă de 3% aplicată
asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi.

4). Articolul 13- Contribuţii pentru asigurări sociale de sănătate (CASS) se formează
din contribuţia datorată şi vărsată de către angajatori şi din contribuţia datorată şi suportată
de către asiguraţi .Angajatorii au obligaţia să participe la constituirea Fondului iniţial de
asigurări sociale de sănătate în cotă de 7% aplicată asupra fondului de salarii şi suportată din
cheltuieli.
Această contribuţie se calculează pe baza relaţiei: CASS = Sb*7%
Asiguraţii contribuie cu o cotă de 6,5% asupra veniturilor salariale brute realizate
lunar de angajaţii cu contract de muncă pe durată determinată. Această cotă se evaluează
potrivit relaţiei precedente şi se suportă de către asigurat din veniturile salariale.

5). Articolul 14- Deplasări, detaşări, transferări (D) cuprinde fondurile băneşti necesare
acoperirii cheltuielilor ocazionate de deplasările în ţară şi în străinătate în interesul serviciului
. Aceste fonduri se fundamentează în funcţie de :
- numărul de persoane care se deplasează (Nr);
- numărul de zile de deplasare (Nzi);
- costul transportului pe o persoană (Ktr);
- costul diurnei pe o persoană (Kd);
- costul cu cazarea pe o persoană (Kcaz);
Relaţia de calcul este următoarea: D = Nr*Nzi*(Kd+Kcaz+Ktr)

Exemplu de calcul pe salariul unui angajat al Primăriei Botoşani


1. Funcţionar public, cu salariul de bază conform gradului profesional.
Salariu de bază (luna februarie 2010): 884,9 RON

7
Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, M.O. al
României, nr. 103/06.02.2000

45
2. Funcţionarul ocupă o funcţie publică de conducere pentru care beneficiază de o
indemnizaţie de conducere de 30%.
Indemnizaţie de conducere - 30%: = 884,9*30% = 265,47 Ron
3. Salariul tarifar : ((1)+(2)/ nr. de zile lucrătoare)*nr de zile prestate
 Nr. zile lună = 20
 Nr. zile lucrate = 20
 Salariul tarifar = ((884,9+265,47)/20)*20 = 1150.37 RON
4. Vechime în câmpul muncii 21 ani  conform legii un spor vechime de 25%
Spor vechime : ((3)*25%) = 11.503.700*25% = 287.59RON
5. Total brut : (3)+(4) = 1150,37+287,59 = 1437,59RON
Reţineri din salariu:
a) Contribuţia la asigurările sociale de stat (CAS) - 9,5%
 (5)*9,5% = 1437,59*9,5% = 136,57 RON
b) Contribuţia la ajutorul de şomaj - 1% la salariul tarifar
 (3)*1% = 1150,37*1% = 11,50 RON
c) Contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) - 6,5%
 (5)*6,5% = 1437,59*6,5% = 93,46 RON
6. Deduceri pentru salariu:
 Deducere personală - 250 RON
 Nu are deduceri suplimentare
 Cheltuieli profesionale deductibile în mărime de 12% din deducere:
 250*12% = 30 RON
Total deducere: 250+30 = 280 RON
7. Calculul brut impozabil = Total brut-CAS-Şomaj-CASS-Deducere
Brut impozabil = 1437,59-136,60-11,50-93,46-280 = 916,03 RON

8. Calculul impozitului:
Impozit = (7)*16% = 916.03*16% = 146,56 RON
9. Salariul NET = Brut-CAS-Şomaj-CASS-Impozit
 Salariul NET = 1437,59-136,60-11,50-93.46-146,56 =1049 RON

46
2.2.1.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi servicii
Cheltuielile materiale şi de servicii sunt în principal cheltuieli de întreţinere şi
gospodărire a sediilor şi spaţiilor unde îşi desfăşoară activitatea primăria şi consiliul judeţean,
instituţiile publice subordonate şi alte instituţii ale căror cheltuieli de acest tip se finanţează
din bugetul local (iluminat, încălzire, apă canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de
birou, materiale de curăţenie, diverse prestări de servicii, obiecte de inventar, reparaţii
curente, cărţi, publicaţii), dar şi alte cheltuieli specifice (calificare-specializare personal,
protocol, protecţia muncii, alte cheltuieli autorizate de lege, hrană, reparaţii străzi, drumuri,
poduri).
Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face în raport cu indicatorii specifici
fiecărei acţiuni utilizându-se şi de această dată formulare întocmite de către Ministerul
Finanţelor, dar şi orice alte date din baza proprie de date.
1). Articolul 22 –Hrană este divizat în două alineate. Costul alimentelor, în limita
alocaţiilor zilnice de hrană, stabilit pentru oamenii internaţi în spitale şi sanatorii, pentru
copiii din creşe, ca şi pentru persoanele vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice ori
pentru alte categorii de beneficiari, cheltuielile cu analizele de laborator ale alimentelor,
valoarea animalelor cumpărate în vederea sacrificării pentru hrana oamenilor; costul
macinişului aferent pentru hrana oamenilor şi cheltuielile cu sacrificarea animalelor şi
prepararea cărnii; costurile ocazionate de achiziţionarea şi păstrarea gheţii artificiale sau
naturale; cheltuielile cu hrana sportivilor (alimentaţie de include) etc. se include la alineatul
de cheltuieli 22.02 Hrană pentru oameni.
La alineatul de cheltuieli 22.03 Hrană pentru animale se reflectă: furajele, grăunţele etc.
folosite pentru hrana animalelor de serviciu, tracţiune, experienţă şi de reproducţie prevăzute în
statele de organizare; cheltuielile pentru hrănirea animalelor din gospodăriile agrozootehnice ale
unor instituţii publice (furaje, ingrediente, concentrate etc.); costurile efectuate de gospodăriile
agrozootehnice pentru procurarea seminţelor, materialului de plantat, îngrăşămintelor chimice şi
organice, insecticidelor etc.; costul paielor pentru aşternut; cheltuielile cu conservarea, păstrarea
şi cu analizele de laborator ale alimentelor şi furajelor utilizate în hrana animalelor etc.
2). Articolul 23 –Medicamente şi materiale sanitare este divizat tot în două alineateşi
cuprinde costul medicamentelor acordate gratuit în tratamentul bolnavilor spitalizaţi şi în
ambulatoriu, cheltuielile pentru procurarea serurilor, vaccinurilor, substanţelor farmaceutice,
reactivilor de laborator, sângelui pentru transfuzii, izotopilor etc., precum şi costurile
specifice pentru transportul, ambalarea, conservarea şi depozitarea medicamentelor. Tot aici
47
se include şi costul materialelor sanitare pentru uz uman (materiale de fizioterapie şi de
laborator, filme radiologice, produse tehnico-medicale consumabile, cu excepţia celor de
natura obiectelor de inventar, truse sanitare şi materiale pentru pansament (vată, tifon, alcool,
leucoplast, pansamente sterile etc.), seringi de unică folosinţă, ace pentru seringi, atele, gips
utilizat în ortopedie, materiale stomatologice, inclusiv valoarea materialelor pentru
împachetat medicamente în farmacii.
3). Articolul 24 –Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărir cuprinde fondurile băneşti
necesare pentru buna funcţionare a consiliului local reprezentând plăţile pentru încălzit,
iluminat şi forţă motrică, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou,
materiale pentru curăţenie, alte materiale şi prestări de servicii necesare consiliului local.
 Alineatul 24.01- Încălzit cuprinde fondurile băneşti necesare achitării
furnizorilor de energie termică, gaze naturale şi combustibil, care se evaluează pe baza
devizului întocmit în preţuri curente.
 total suprafaţă radiantă;
 consumul de agent termic/m cub;
 număr ore încălzire;
 tariful pentru 1gigcal’

Tabel nr. 13
Nr.
Elemente de fundamentare
Crt.
1 Încălzire (mc×tarif/mc)× 6 luni
2 Apă rece (mc× tarif/mc)
3 Gaz metan industrial (mc× tarif/mc)

 Alineatul 24.02 – Iluminat şi forţă motrică cuprinde cheltuieli care se vor


efectua pentru plata energiei electrice, evaluate conform devizului:
 număr ore iluminat, aparatură;
 număr corpuri iluminat, aparatură;
 consum de energie electrică;
 tariful pentru 1kw.

Tabel nr.14
Nr. Crt. Elemente de fundamentare
Energie termică livrată
1
(22.500 kw × 0,25 bani/kw)
Materiale :
-tuburi neon
2 -becuri
-materiale electrice diferite
-cabluri , prize

48
Cheltuieli pentru iluminat = nr.ore iluminat şi funcţionare aparatură*nr. Corpuri
iluminat*consum energie electrică/corp/oră*tarif KW
 Alineatul 24.03 – Apă, canal, salubritate cuprinde fondurile băneşti
necesare pentru plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi
gunoi, evaluându-se potrivit devizului:
 consum apă;
 tariful pentru 1 litru apă potabilă ;
 tariful pentru servicii de canalizare ;
 tariful pentru servicii de salubritate.
Tabel nr.15
Nr. Elemente de
Crt. fundamentare
1 Apă rece menajeră
(mc×tarif/mc)
2 Gunoi (tone)
3 Canal (mc)

Cheltuieli cu apă, canal, salubritate = consum de apă*tarif/mc+tarif canalizare+tarif


salubritate
 Alineatul 24.04 – Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telex cuprinde
cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio, şi a cheltuielilor pentru
corespondenţi care se evaluează conform devizului:
 cheltuieli cu corespondenţa poştală internă şi externă ;
 număr minute convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice;
 tariful pentru abonament servicii telefonice, telex, fax, alte servicii;
 tariful pentru abonament radio şi TV.

Tabel nr. 16
Nr.
Crt Specificaţie
.
1 Număr posturi telefonice
2 Cheltuieli cu abonamentele telefonice
3 Cheltuieli aferente minutelor vorbite
4 Materiale pentru corespondenţă

 Alineatul 24.05 - Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti


necesare achiziţionării rechizitelor de birou şi se evaluează conform borderoului:

49
- se evaluează în funcţie de necesarul de rechizite de birou şi imprimante tipizate. Baza de
calcul o constituie execuţia anului precedent.
Tabel nr. 17
Nr.
Specificaţie
Crt.
1 Hârtie de scris
2 Dosare
3 Pixuri
4 Formulare tipizate
5 Alte materiale

 Alineatul 24.06 – Materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile


băneşti necesare achiziţionării de materiale pentru curăţenie, evaluate conform devizului:
 tipurile de materiale de curăţenie necesare (săpun, detergenţi, dezinfectanţi,
perii, găleţi) ;
 cantitatea (kg, l, buc.);
 preţul unitar.

Tabel nr. 17

Nr.
Preţ
Crt Specificaţie UM Cantitate Previzionat
unitar
.

1 Detergenţi (×12 Kg 17 1,45 295,80


luni)

2 Săpun (×12 luni) Buc 120 6,36 773,30

3 Clorură de var Kg 600 1,32 795

4 Mături Buc 50 10 500

5 Perii Buc 75 0.57 42.90

6 Tix (×12 luni) Cutii 25 9 225

7 Alte materiale 593.10

Total materiale de curăţenie 2765.00

50
Alineatul 24.07 – Alte materiale şi prestări de servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare
şi dezinsecţie, materiale pentru apărarea locală antiaeriană şi prevenirea incendiilor, materiale
şi plata lucrărilor pentru întreţinere şi amenajarea spaţiilor verzi, serviciile prestate de
gardienii publici şi alte cheltuieli de întreţinere a maşinilor de calcul de birou, de multiplicat,
a maşinilor de scris, care se evaluează conform devizului:
Tabel nr.18

Nr.
Specificaţie Previzionat
Crt.

Cost serviciu de deratizare şi 370


1
dezinsecţie

2 Soluţii pentru dezinsecţie 570

Plata lucrărilor de întreţinere spaţii 13850


3
verzi

4 Servicii prestate de gardienii publici 15320

Plata serviciilor de întreţinere maşini 1310


5
de calcul , multiplicat şi de scris

6 Componente electrice şi elctronice 1510

7 Dischete şi cartuşe de imprimantă 1670

Total cheltuileli 27960

Articolul 25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional cuprinde fondurile


băneşti necesare pentru achiziţionarea carburanţilor şi lubrefianţilor pentru autovehicule,
piese de schimb şi diverse alte materiale pentru întreţinerea mijloacelor de transport şi a
utilajelor, conform devizului:

Tabel nr. 19

51
Nr. Previziona
Specificaţie
Crt. t

Cheltuieli cu carburanţi şi 500


1 lubrefianţi

(30 l× 12 luni×1.4lei/l)

2 Cheltuieli cu piese de schimb 600

pentru autovehicule

Total cheltuieli 1100

Articolul 26 - Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament se


estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar şi echipament de lucru, de cantitatea
şi preţul unitar al acestora. Cuprind fondurile băneşti necesare pentru achiziţionarea de
obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz administrativ – gospodăresc, echipament,
scaune, mobilier birou, covoare, furtun PSI, extinctoare şi alte obiecte de inventar care sunt
fundamentate conform devizului.

Articolul 27 – Reparaţii curente cuprinde fondurile băneşti pentru efectuarea reparaţiilor


bunurilor fixe din patrimoniul primăriei conform devizului pentru reparaţii curente.

Tabel nr. 20

Denumire Destinaţie Anul Suprafaţ Descriere Valoarea


imobil spaţiu ultimei a
reparaţii Lucrare Reparaţiei
lucrării

Corp clădire Spaţiu 1992 35 m2 Reparaţie 1500


sediu administrativ tencuială,
instalaţie
primărie electrică
pardoseală

Total reparaţii curente 1500

Articolul 28 – Reparaţiile capitale se fundamentează pe baza devizelor pentru reparaţii


capitale la imobilele institutului, la perioadele stabilite prin actele normative.

52
Articolul 30 – Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfăşurării unor acţiuni pentru
calificarea perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor, cheltuielile de protocol,
cheltuielile ocazionate de protecţia muncii şi alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale:

Tabel nr. 21

Nr.

Crt Elemente de fundamentare Previzionat


.

Curs de specializare în administraţia 470


1 locală

(4 cursanţi ×1.175.000)

Curs de specializare în contabilitate 508


2 bancară

(5 cursanţi×1.016.000)

3 Cheltuieli de protocol 3500

Total cheltuieli 4478

2.2.2. Fundamentarea cheltuielilor de capital


Cheltuielile de capital reprezintă investiţii începute în anii anteriori sau investiţii noi.
Cheltuielile de capital (de investiţii) cuprind fondurile băneşte necesare obiectivelor de
investiţii noi şi dotărilor independente. La nivelul instituţiei, pe fiecare compartiment,
conducătorul acestuia trebuie să întocmească un deviz cu necesarul de investiţii. Pe baza
fondurilor primite de la bugetul local primăria va aproba lista veniturilor de la instituţie sau
nu.

Faţă de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizează prin


faptul că:

 sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate;


 conduc la creşterea patrimoniului public al colectivităţii;
 favorizează dezvoltarea locală;
 au ca rezultat realizări tehnico-edilitare fără constrângeri în ceea ce priveşte
rentabilitatea financiară;

53
 au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu
ponderi mari în buget;
 au efecte economice şi sociale propagate;
 implică financiar perioade ce depăşesc nu numai anul bugetar de debut dar
chiar mandatul electoral în care s-a luat decizia.
Cheltuielile pentru investiţii ale oraşului şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de
subordonare locală, care se finanţează din bugetele locale şi din împrumuturi, se înscriu în
programul de investiţii al primăriei care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul
local. Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se înscriu în
programul de investiţii, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice,
respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor
de investiţii, au fost elaborate şi aprobate conform dispoziţiilor legale.

Primăria stabileşte priorităţile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în


programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această
destinaţie, asigurând, totodată, utilizarea raţională şi eficientă a acestor fonduri, precum şi
realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate.

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Fluxurile informaţionale generate de întocmirea lucrărilor pregătitoare privind elaborarea


proiectelor de bugete publice pot fi structurate (aşezate) pe mai multe niveluri de acţiune
distincte care vizualizate iau forma unei piramide8. Nivelurile ori eşaloanele de referinţă au
următoarea configuraţie:

8
Ştefura Gabriel, Procesul bugetar în România, Ed. Junimea, Iaşi, 2004, pag.36.

54
M.F.P.

Ministere şi instituţii
centrale

Unităţi administrativ teritoriale


judeţene şi municipiul Bucureşti
Unităţi administrativ teritoriale

Figura nr. 12

1. La baza sistemului informaţional se situează instituţiile publice conduse de


ordonatorii terţiari de credite bugetare (atât cele specializate în materie bugetară, cât şi cele din
domenii de activitate diverse); agenţii economici cu dublă calitate (contribuabili şi eventual
beneficiari de fonduri publice); unităţile şi
instituţiile de subordonare locală; populaţia aflată într-o anumită situaţie socio-
demografică (salariaţi, pensionari, şomeri, preşcolari, elevi, studenţi, etc.);

2. La următorul nivel de implicare în realizarea lucrărilor pregătitoare se află instituţiile


publice conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare (faţă de care sunt subordonate cele
din nivelul 1); instituţiile finanţelor publice din teritoriu; unităţile administrativ-teritoriale de
bază (comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti);

3. La nivelul acesta se regăsesc în principal ministerele şi instituţiile centrale conduse


de ordonatori principali de credite bugetare şi unităţile administrativ-teritoriale de la judeţe
şi municipiul Bucureşti;

4. La ultimul nivel, privind realizarea şi avizarea de lucrări pregătitoare, se află


Ministerul Finanţelor Publice.

Toţi cei implicaţi în relaţiile bugetare consemnează prin calcule şi fundamentări,


indicatorii finanţelor publice prevăzuţi în raza lor de activitate prin diferite proiecte de

55
balanţe financiare (bugete de venituri şi cheltuieli ori alte documente care integral sau parţial
se regăsesc, în final în proiectele de bugete publice).

La nivelul 1, se întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli de către instituţiile


conduse de ordonatorii terţiari de credite bugetare. Tot la acest nivel, agenţii economici prin
raportări statistice periodice ori comunicări de indicatori transmit către instituţiile finanţelor
publice din teritoriu informaţii pe baza cărora pot fi apreciate obligaţiile bugetare din anul de
plan ori drepturile băneşti de înscris în bugetele publice. De asemenea, instituţiile şi unităţile
din subordinea primăriilor îşi fundamentează venirurile şi cheltuielile prin balanţe financiare
proprii. Populaţia, structurată pe categorii socio-demografice, oferă informaţii instituţiilor
finanţelor publice din teritoriu în legătură cu materia impozabilă deţinută, precum şi cu
drepturile băneşti cuvenite din bugetele publice. La nivelul 1, informaţiile cu efecte în lucrările
pregătitoare asupra proiectelor de bugete publice circulă şi pe orizontală către instituţiile
specializate în gestiunea bugetelor publice de la acest nivel (instituţii de asigurări sociale de
stat, instituţii ori compartimente organizatorice din subordinea primăriilor, etc.).

La nivelul următor (2), lucrările pregătitoare în elaborarea proiectelor de bugete


publice se realizează prin confruntarea (compararea) calculelor proprii ale instituţiilor ierarhic
superioare (conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare) cu datele transmise asupra
indicatorilor bugetari prin bugetele proprii de venituri şi cheltuieli de către ordonatorii terţiari
de credite bugetare.

În calculele proprii, ordonatorii secundari de credite bugetare folosesc indicatorii


reprezentativi la nivelul sectorului, domeniului ori ramurii în care se găsesc pentru a determina
venituri şi cheltuieli de înscris în proiectele de bugete publice. De fapt, se procedează la o
verificare a încadrării instituţiilor subordonate în limitele de cheltuieli (maxime) şi de venituri
(minime) transmise în momentul premergător declanşării întocmirii lucrărilor pregătitoare.
Consemnările informaţionale la nivelul 2 menţionat se fac prin intermediul proiectelor de
bugete de venituri şi cheltuieli care cuprind pe lângă indicatorii fmanciari privind instituţiile
subordonate şi pe cei care se referă la activitatea proprie a ordonatorilor secundari de credite
bugetare.

Unităţile administrativ-teritoriale, prin implicarea primăriilor de la localităţi îşi


proiectează şi aprobă într-o primă formă prin consiliile locale, bugetele localităţilor. În această
situaţie, folosirea expresiei de aprobare provizorie este determinată de diferenţa dintre

56
veniturile proprii (mai mici) şi cheltuielile (mai mari) înscrise în bugetele locale pentru care
veniturile de echilibrare se vor obţine în urma adoptării legii bugetului de stat.

La nivelul 3 al realizării lucrărilor pregătitoare privind proiectele de bugete publice,


respectiv la ministere şi instituţii centrale (ordonatori principali de credite bugetare) se
procedează într-un mod asemănător ca la nivelul 2 prin compararea calculelor proprii cu
informaţiile transmise de ordonatorii subordonaţi (ordonatorii secundari de credite bugetare şi
cei terţiari direct subordonaţi). Rezultatele comparării, cu respectarea încadrării în limitele de
venituri şi cheltuieli transmise, se consemnează împreună cu indicatorii financiari asupra
activităţii proprii a ministerelor şi instituţiilor centrale în bugete centralizatoare de venituri şi
cheltuieli care se referă la domeniul sau ramura social-economică pe care le reprezintă, în
concordanţă cu subdiviziunile cadralui general al clasificaţiei bugetare (capitole şi
subcapitole). La acelaşi nivel 3, însă, în profil teritorial, se procedează pe filiera bugetelor
locale la aprobarea provizorie a acestora prin centralizarea indicatorilor financiari proprii cu cei
transmişi de localităţile componente.

La nivelul 4, cu localizarea la Ministerul Finanţelor Publice, lucrările pregătitoare


privind proiectele de bugete publice intră în faza finală a recunoaşterii lor (metodologice, prin
avizare) sau întocmirii propriu-zise. În fapt, la acest nivel, Ministerul Finanţelor Publice
procedează la următoarele:

 întocmirea lucrărilor pregătitoare finale privind proiectul bugetului de stat prin


compararea calculelor proprii asupra indicatorilor financiari de cuprins în acest proiect de
buget referitoare la ramuri sau domenii de activitate cu datele transmise de ministere şi instituţii
centrale prin bugetele lor centralizatoare de venituri şi cheltuieli (urmându-se respectarea
limitelor de venituri şi cheltuieli transmise către acestea). În calculele proprii se mai iau în
considerare datele transmise (şi centralizate) de către direcţiile generale ale finanţelor publice
din teritoriu precum şi solicitările de sume băneşti suplimentare rezultate din bugetele
judeţelor şi municipiului Bucureşti cu privire la veniturile de echilibrare ale acestora;
 avizarea metodologică a lucrărilor pregătitoare privind proiectul bugetului
asigurărilor sociale de stat transmise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale;
 avizarea metodologică a bugetelor locale şi preluarea din acestea a veniturilor
de echilibrare solicitate în vederea întocmirii lucrărilor pregătitoare privind proiectul
bugetului de stat;

57
 întocmirea lucrărilor pregătitoare asupra contului general de încheiere a
exerciţiului bugetar pe perioada expirată pe baza datelor transmise de Trezoreria Finanţelor
Publice, reprezentând raportarea execuţiei de casă.
În acţiunea premergătoare elaborării propriu-zise a proiectelor de bugete publice se
înscriu ca lucrări pregătitoare şi documentele bugetare realizate de ministere şi instituţii
centrale cu privire la fondurile speciale . La acestea se adaugă proiecţiile de indicatori financiari
care privesc asigurările sociale de sănătate întocmite de către Casa Naţională a Asigurărilor de
Sănătate.

58
Figura nr. 13

GUVERN

Ministerul finantelor publice

Consiliul judetean

Consiliile locale

Ordonatorii tertiari
de credite
bugetare din

Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare

59
3.1. Surse de finanţare
Pentru a-şi desfăşura activitatea şi a servi cât mai bine interesele locale Primăria are
nevoie de fonduri pe care şi le procură din diverse surse de finanţare. Principala sursă de
finanţare a acestei instituţii o constituie veniturile proprii. În cazul primăriei Botoşani aceste
fonduri nu sunt suficiente, instituţia având nevoie şi de alte surse de finanţare.

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigură în felul


următor:

 integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale, după caz;
 din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
 integral din venituri proprii;
 integral din bugetul local;
 din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local;
 integral din venituri proprii;
 atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale, indiferent de subordonare, numai în
cazurile în care, prin legea bugetară anuală, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează prin
fiecare buget.
În cazul primărilor pot fi utilizate următoarele surse de finanţare:

a. venituri din impozite şi taxe locale colectate de la persoane fizice şi juridice;

b. venituri cu destinaţie specială, care cuprind:

1. venituri din taxe speciale:

Consiliile locale pot aproba înfiinţarea de activităţi şi servicii publice de interes local
finanţate din venituri extrabugetare, stabilind în acelaşi timp şi domeniul de activitate, categoriile
de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activităţi. Pentru
aceste activităţi şi servicii publice, Consiliile locale stabilesc taxe speciale, ce constituie venituri
cu destinaţie specială, fiind utilizate în aceleaşi scopuri pentru care au fost înfiinţate.

Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual şi trimestrial şi trebuie să acopere cel puţin
sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii.

60
2. donaţii şi sponsorizări de la persoanele fizice şi juridice:

Donaţiile şi sponsorizările de la persoanele juridice se găsesc sub forma mijloacelor


materiale şi băneşti care participă la finanţarea unor acţiuni de interes public. Aceste fonduri
reprezintă fonduri cu destinaţie specială şi vor fi utilizate prin respectarea strictă a destinaţiilor
stabilite de sponsor.

c. prelevări de la bugetul de stat, ce cuprind cote şi sume defalcate din impozitul pe venit
alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale;

d. fondul de rulment ce se constituie din excedentul bugetar (sumele încasate din venituri
proprii peste cele aprobate prin bugetele locale), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

 depăşirea încasărilor să fie realizată pe total venituri proprii aprobate prin bugetul
local respectiv şi să se menţină până la finele anului;
 bugetele respective să nu aibă împrumuturi restante, precum şi dobânzi şi
comisioane neachitate, aferente împrumuturilor şi datoriilor contractate;
El păstrează într-un cont distinct deschis de fiecare unitate la trezoreria statului şi poate fi
utilizat, temporar, pentru acoperirea golului de casă provenite din decalaje între veniturile şi
cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat la
sfârşitul anului. Fondul de rulment poate fi folosit şi pentru finanţarea unor investiţii din
competenţa autorităţilor publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în
interesul colectivităţii. Acest fond de rulment nu poate depăşi procentul de 5% din veniturile
proprii ale primăriei.

e. împrumuturi pe termen mediu şi lung, interne şi externe contractate de către bugetul


local pentru realizarea de investiţii publice de interes local şi pentru refinanţarea datoriei publice
locale, în condiţiile respectării prevederilor legale.

Datoria publică locală angajată reprezintă o obligaţie generală ce trebuie rambursată


conform acordurilor încheiate, din resursele aflate la dispoziţia primăriei, cu excepţia
transferurilor de la bugetul de stat cu destinaţie specială.

Consiliile locale pot angaja împrumuturi interne fără garanţia Guvernului, cu condiţia
informării prealabile a Ministerului Finanţelor.

61
Împrumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a
acestor împrumuturi, constituită din reprezentanţi ai Guvernului şi Băncii Naţionale precum şi ai
autorităţilor administraţiei publice locale, a cărei competenţă se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.

Ratele scadente aferente împrumuturilor contractate, dobânzile şi comisioanele datorate


de primărie se prevăd în bugetul local.

Primăriilor li se interzice accesul la orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale
reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate, dobânzile şi comisioanele aferente
acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie angajat în anul respectiv, depăşeşte limita
de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul
pe salarii.

În situaţia în care, pe parcursul execuţiei apar goluri temporare de casă, ca urmare a


decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin
împrumuturi fără dobândă, din disponibilităţile contului general al trezoreriei statului, numai
după utilizarea fondului de rulment.

Sursele de finanţare aprobate prin bugetul primăriei Botoşani în perioada 2010-2012 se


prezintă astfel:

Tabel nr. 22

Surse de finanţare 2009 2010 2011 2012


Venituri proprii 313.076.067 372.550.250 538.185.566 610.039.889
Prelevări de la bugetul de stat 729.174.576 925.074.214 1.285.177.666 1.534.695.109
Subvenţii 22.600.244 0 31.481.728 20.000.000
Împrumuturi 0 0 0 0
Donaţii şi sponsorizări 0 0 0 1.071.326
Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani

Pentru perioada analizată se observă că cea mai mare pondere în total surse de finanţare
au avut-o prelevările de la bugetul de stat. Din anul 2006 şi până în prezent valoarea lor s-a
dublat. Tot o sursă importantă de finanţare o reprezintă veniturile proprii, însă ele nu sunt
suficiente pentru a acoperi necesităţile primăriei.

În cazul instituţiilor publice, definite în sensul finanţelor publice, se va trage concluzia că


cea mai importantă sursă de finanţare o reprezintă bugetul statului, aceasta fiind singura sursă

62
sau cea care asigură finanţarea de bază. Finanţele moderne tind tot mai mult către diversificarea
resurselor de finanţare şi utilizarea unor noi criterii de dimensionare a nevoilor, bazate pe
eficienţă şi calitate. Analiza surselor de finanţare la nivelul fiecărei instituţii permite şi abordarea
aspectelor de gestionare a resurselor şi cele privind autonomia financiară a instituţiei.

Metodologia utilizată în finanţare


Finanţarea oricărei instituţii publice se realizează astfel:

 integral din bugetul local, în funcţie de subordonare;


 din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local;
 integral din venituri extrabugetare.
Din punct de vedere tehnic, finanţarea bugetară se derulează diferit la bugetele statului
faţă de bugetele locale. De aici, metode, proceduri şi operaţiuni care generează fluxuri
informaţionale diferite în sensul implicării de responsabilităţi, competenţe, documente, etc. În
plan procedural, finanţarea cheltuielilor bugetare are drept susţinere metodologică normele
Ministerului Finanţelor Publice privind organizarea şi funcţionarea trezoreriei.9

Din punct de vedere tematic în aceste norme este prezentată finanţarea cheltuielilor pe
categorii de bugete, pe bază de proceduri şi operaţiuni cu însoţirea de documente specifice. De
asemenea, sunt prezentate dispoziţiile generale şi cele speciale privind efectuarea plăţilor prin
trezorerie.

Instituţiile publice întocmesc anual un buget de venituri şi cheltuieli ca instrument de


lucru şi de conducere a întregii activităţi economico-financiare. Prin intermediul bugetului se
proiectează toate fluxurile în lei ce vor fi ocazionate în cursul anului în vederea cunoaşterii şi
ţinerii sub control a intrărilor şi ieşirilor de bani şi a realizării capacităţii de plată. Scopul
întocmirii acestui instrument financiar este de a reflecta toate veniturile şi cheltuielile prevăzute a
avea loc în vederea optimizării activităţilor propuse.

În cadrul bugetului se cuprind, în mod detaliat, toate resursele de care dispun instituţiile
publice, în cazul nostru Primăria Botoşani, pentru finanţarea acţiunilor propuse.

Luate în ansamblul lor, resursele financiare publice constituite la nivelul bugetului de stat
se repartizează pentru gestionare prin două categorii de unităţi:
9
Ştefura Gabriel, Procesul bugetar în România, Ed. Junimea, Iaşi, 2004, pag.116.

63
1. regii autonome sau societăţi comerciale, prin acordarea de subvenţii stabilite prin legea
anuală de aprobare a bugetului de stat cu destinaţie precisă şi limitată, în scopul dezvoltării şi
retehnologizării acestora, combaterii poluării, sau pentru asigurarea protecţiei sociale a
populaţiei. Aceste subvenţii se acordă în completarea resurselor proprii ale agenţilor economici
respectivi pentru acoperirea cheltuielilor necesare unor nevoi temporare în vederea realizării
scopului propus.

2. instituţiile publice, cărora li se pun la dispoziţie fondurile bugetare sub forma creditelor
nerambursabile acordate pentru acoperirea unor nevoi permanente, cu respectarea normelor
legale de cheltuieli. Potrivit procedurilor Legii finanţelor publice, veniturile încasate de
instituţiile publice se varsă integral la buget, dacă normele legale nu prevăd altfel.

3.2.1 Modalitatea tehnică de finanţare a primăriei de la bugetul de stat

Folosirea mijloacelor băneşti din buget după depersonalizarea veniturilor publice se


realizează prin intermediul ordonatorilor de credite bugetare.

Finanţarea instituţiilor publice are ca moment declanşator autorizaţia de deschidere a


creditelor bugetare, pe care o dă Ministerul Finanţelor prin ordonatorii săi principali în numele
instituţiilor centrale pe care le conduc. În activitatea lor, instituţiile publice consemnează
creditele bugetare ca limită de finanţare.

Solicitarea, primirea şi utilizarea mijloacelor financiare din buget cu titlu de credite


bugetare, de către ordonatorii de credite, se face cu respectarea şi îndeplinirea unor reguli:

 orice cheltuială poate fi înscrisă sau efectuată din buget numai dacă este prevăzută într-un
act normativ. Cuprinderea în buget a unei sume nu dă, în mod automat, dreptul de utilizare dacă
nu există o autoritate în acest sens;
 fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării utilizării sumei acordate;
 exercitarea unui control financiar preventiv, riguros, exigent, în legătură cu necesitatea şi
oportunitatea cheltuielilor şi aplicarea unui regim sever de economii în toate sectoarele de
activitate;
 finanţarea dintr-un singur buget.

64
Potrivit legii bugetare creditele bugetare se aprobă ca limită maximă pentru cheltuielile
prevăzute într-un exerciţiu bugetar potrivit principalelor destinaţii exprimate prin subdiviziunile
clasificaţiei bugetare (capitole).

Finanţarea de la bugetele statului (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,


bugetele fondurilor speciale şi bugetul asigurărilor de sănătate) se poate contura distinct prin
tehnica deschiderii şi repartizării de credite bugetare. În acest sens, în acţiune sunt implicaţi
următorii factori instituţionali: ordonatorii de credite bugetare, cei ce au responsabilitatea gestiunii
bugetelor publice şi Trezoreria Finanţelor Publice.

În ce-i priveşte pe ordonatorii de credite bugetare sunt importante raporturile lor ierarhice
din cadrul ramurii sau domeniului de activitate în care se găsesc.

Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza creditelor


bugetare deschise de Ministerul Finanţelor, la cererea ordonatorilor principali de credite.

Creditele bugetare reprezintă sumele aprobate în bugetele locale, în bugetele


instituţiilor publice de interes local, reprezentând limita maximă până la care se pot angaja
cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru altă destinaţie decât cea aprobată este interzisă
prin lege.

Creditele bugetare au ca sursă veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtătoare


de dobânzi, şi sunt utilizate în interesul general al statului sau al colectivităţii locale. Alocarea
fondurilor din bugetul de stat şi din bugetul local se face în limita creditelor bugetare, potrivit
destinaţiilor aprobate, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea
cheltuielilor respective.

Efectuarea cheltuielilor bugetare priveşte operaţiunile de angajare şi plăti de casă,


cuprinzând sumele pe care trezoreria teritorială le eliberează în numerar sau în contul unităţii
administrative pe baza ordinului de plată, a cecului, sau a altor documente legale.

Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, la rândul ei, ca tehnică bugetară poate


fi abordată în două momente distincte şi totodată succesive, ale finanţării: deschiderea de credite
bugetare şi repartizarea de credite bugetare.

Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o dă instituţia ce gestionează


bugetul public către unitatea operativă a Trezoreriei Finanţelor Publice din Bucureşti prin care se

65
dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă din contul bugetar în contul
ordonatorului principal de credite bugetare (la solicitarea acestuia). La unitatea operativă a
trezoreriei din Bucureşti sunt deschise conturi atât pe fiecare buget public al statului cât şi pentru
ordonatorii de credite bugetare cu sediul în localitate.

Pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite procedează astfel:

 întocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de


cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare);
 creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru;
 cererea se prezintă până pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă
de fundamentare către Direcţia Generală a Trezoreriei;
 Direcţia Generală a Trezoreriei după analiza şi verificarea cererii, aprobă
deschiderea creditelor, după care procedează astfel:
 exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică
deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite;
 exemplarul 2 rămâne la direcţia generală a trezoreriei;
 exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se
confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.
Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă
Ministerului Finanţelor o notă justificativă, precum şi Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea
creditelor pentru următoarele tipuri de cheltuieli:

 cheltuieli proprii;
 cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine;
 cheltuielile ordonatorilor de credite terţiari direct subordonaţi.
Principale elemente pe care trebuie să le conţină o cerere pentru deschiderea de credite
sunt:

 încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe


prima perioadă pentru care se solicită creditele respective;
 codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi
pentru activitatea Trezoreriei;

66
 corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli menţionate în
cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, în scopul stabilirii nivelului disponibilităţilor a
cheltuielilor preliminare şi pe această bază, a determinării mărimii creditelor ce pot fi deschise;
 încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în
totalul creditului bugetar cât şi pe subdiviziunile acestuia.
După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei înregistrează
în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanţului creditele repartizate de
către ordonatorii principali de credite, pe seama instituţiilor din subordine aflate în judeţe şi
municipiul Bucureşti.

Direcţia judeţeană de trezorerie procedează astfel:

 grupează dispoziţiile bugetare pe localităţi în care îşi au sediul instituţiile


respective;
 întocmesc un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente
fiecărei localităţi din judeţ;
 expediază trezoreriilor municipale, orăşeneşti dispoziţiile bugetare împreună cu
borderoul pentru instituţiile care au deschise conturi la acestea;
 reţine dispoziţiile bugetare ale instituţiilor publice care au deschise conturi la ea.
Trezoreria orăşenească verifică dacă datele din dispoziţiile bugetare corespund cu datele
din borderou după care exemplarul 2 se restituie Direcţiei judeţene a Trezoreriei pentru
confirmarea primirii dispoziţiei bugetare, iar borderoul se păstrează împreună cu exemplarul 1.

Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei la toate nivelurile pe baza


cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în contul în afara bilanţului 01
”credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi de la bugetul de stat”.

Primăria poate efectua plăţi de casă numai după primirea dispoziţiei bugetare de la
Ministerul Finanţelor privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli şi
clasificaţie economică, respectiv pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, prestări de
servicii, investiţii. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe bază de acte justificative,
întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale.

3.2.2. Modalitatea tehnică de finanţare a primăriei din bugetul local

67
Tehnica de finanţare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau mijloace băneşti.
În cazul bugetului local angajarea de plăţi se face numai în limita disponibilităţilor existente în
cont. Practic, atât pentru bugetul local cât şi pentru consumatorii de fonduri bugetare din bugetul
local sunt deschise conturi de disponibil în care se fac încasări şi din care sunt angajate plăţi în
limita încasărilor existente.

În cazul bugetului local finanţarea este iniţiată de către primar, care în calitatea de
ordonator principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar
local, prin care se solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea proprie a
consiliului local, dar şi a ordonatorilor bugetari finanţaţi din bugetul local.

În finanţare este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice, întrucât aici sunt deschise
conturi în legătură cu execuţia de casă a bugetului local finanţator atât pentru unitatea
administrativ teritorială, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite.

Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare


în gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific (dispoziţie bugetară ca o
anumită sumă de bani să treacă din contul bugetului local în contul OPCB. Acesta este informat
de alimentarea contului său şi poate angaja finanţarea. În acelaşi timp prin dispoziţie bugetară de
repartizare ordonatorul principal dispune către Trezorerie ca din contul său anumite sume să
treacă în conturile ordonatorilor subordonaţi. După alimentarea conturilor acestora ordonatorii
subordonaţi sunt informaţi de către Trezorerie, pentru a declanşa finanţarea proprie.

Acest proces de finanţare presupune anumite etape în desfăşurarea sa:

 Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite;


 Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare adresată către
organul financiar;
 Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de
venituri şi cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite, în strânsă legătură cu
subdiviziunile corespondente cu luarea în considerare a disponibilităţilor existente în bugetul
local şi a priorităţilor de finanţat din acesta;
 Întocmirea dispoziţiei bugetare (ordin de plată) către Trezoreria Finanţelor Publice cu
referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului local în contul ordonatorului
bugetar de credite;

68
 Virarea sumei dispusă de OPC din contul bugetului local în contul OPC;
 Informarea OPC de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanţelor Publice;
 Dispoziţia dată de OPC către Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta
contul de disponibil al ordonatorilor subordonaţi;
 Virarea sumelor din contul OPC către ordonatorilor subordonaţi;
 Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terţiari de credite (OTC);
 Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie;
 Finanţarea instituţiei publice e consemnată la acest nivel în evidenţa bugetară odată cu
comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale şi structurale
până la care se pot consuma mijloace băneşti. În evidenţa instituţiei, creditele bugetare aprobate
figurează în debitul unui cont în afara bilanţului cu aceeaşi denumire.

Particularităţi privind finanţarea cheltuielilor bugetare


Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale se efectuează pe baza unor principii:

 dimensionarea cheltuielilor şi repartizarea lor pe destinaţii se fundamentează pornind de


la obiectivele strategice de dezvoltare şi de la priorităţile locale. Autorităţile administraţiei
publice locale elaborează proiectul de buget anual ţinând seama de programul de investiţii
detaliat pe obiective şi ani de execuţie şi de prognoza bugetului pe următorii trei ani;

 cheltuielile nu se pot înscrie în bugetul anual şi nu se pot efectua dacă nu există o bază
legală în acest sens;

 cheltuielile se pot înscrie în bugetele locale şi se pot aproba în măsura în care se asigură
resursele financiare necesare. Dacă în cursul exerciţiului bugetar se propun acţiuni care
majorează cheltuielile din bugetele locale aceasta presupune asigurarea resurselor financiare
necesare acoperirii sporului de cheltuieli;

 cheltuielile prevăzute şi aprobate pe capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.


Prin bugetele locale se aprobă credite în limita cărora se pot angaja şi efectua cheltuieli care
reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăşite în cursul exerciţiului bugetar;

 alocaţiile pentru cheltuieli de personal aprobate prin buget nu pot fi majorate prin virări
de credite;

 cheltuielile din bugetul local se efectuează pe baza aprobării ordonatorului de credite şi


cu avizul persoanelor desemnate să exercite control financiar preventiv;

69
 cheltuielile din bugetele locale se realizează pe baza documentelor justificative care
reflectă angajamentele contractuale sau din convenţii, primirea bunurilor materiale, prestarea
serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor, plata obligaţiilor băneşti;

 cheltuielile pentru investiţiile judeţelor, municipiilor, oraşelor, comunelor, instituţiilor


publice judeţene şi locale care se finanţează din bugetele locale şi din împrumuturi se reflectă în
programul de investiţii al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale ce se aprobă ca anexă la
bugetul local de către consiliile judeţene sau locale;

 în efectuarea cheltuielilor din bugetele locale se urmăreşte criteriul eficienţei, respectiv


raportul dintre acţiunile realizate şi resursele utilizate.
Instituţia publică Primăria Botoşani alocă fondurile care ajung în contul bugetului local,
atât pentru cheltuielile pe care primăria le face pentru a asigura desfăşurarea în bune condiţii a
atribuţiilor pe care aceasta le are, cât şi pentru finanţarea unor acţiuni şi activităţi de interes local.

Din bugetele locale se finanţează acţiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale
cultelor, acţiuni de interes local în beneficiul colectivităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare
a administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli.
Principalele direcţii pe care sunt alocate fondurile primăriei sunt:

Tabel nr. 24

Direcţii Pentru:
Învăţământ: -preşcolar, primar şi gimnazial, liceal, - cheltuieli de personal
profesional, postliceal, special, internat, cămine şi - cheltuieli materiale
cantine pentru elevi şi studenţi - cheltuieli de capital
Unităţi sanitare –Creşă - cheltuieli materiale
Unităţi de asistenţă socială - Cămin spital - cheltuieli de personal
- Cantină ajutor - cheltuieli materiale
- Ajutoare sociale - cheltuieli de capital
Bibliotecă, religie, cultură, sport - cheltuieli de personal
- cheltuieli materiale
- cheltuieli de capital
Iluminat, seră, salubritate, întreţinere grădini publice, - cheltuieli de personal
parcuri, zone verzi şi de agrement, canalizare - cheltuieli materiale
- cheltuieli de capital
Străzi, transporturi, comunicaţii - cheltuieli de personal
- cheltuieli materiale
- cheltuieli de capital

70
Instituţiile publice subordonate primăriei pot face plăţi de casă numai în limita creditelor
deschise de către Consiliul Local, în limita bugetului aprobat anual şi pe trimestre, pentru fiecare
subdiviziune a clasificaţiei economice.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

Fluxurile informaţionale care se derulează în interiorul instituţiei au drept scop susţinerea


directă a obiectului de activitate prin implicări ale persoanelor fizice angajate în diferite funcţii
de răspundere.

Finanţarea instituţiei, acoperirea diferenţei dintre cheltuielile realizate şi veniturile


obţinute din activitatea proprie (extrabugetare) se face prin intermediul Trezoreriei Finanţelor
Publice. Concret, utilizarea alocaţiilor bugetare se realizează prin completarea unei dispoziţii de
plată (ordin de plată) de către Consiliul Local.

Trezoreria, al cărei rol în acest proces este similar rolului deţinut de o bancă, înregistrează
deschiderea lunară de cont. Contul deschis cuprinde veniturile bugetare şi extrabugetare ale
instituţiei. Alocaţiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe principalele articole de
cheltuieli, instituţia nefiind în măsură să modifice destinaţia acestor credite bugetare. În cazul în
care această modificare se impune totuşi a se realiza, primăria trebuie să obţină aprobarea
ordonatorului de credite bugetare ierahic superior.

Cheltuielile instituţiei sunt evidenţiate în funcţie de specificul lor, cheltuieli curente sau
de capital, iar în cadrul cheltuielilor curente, cheltuieli materiale sau salariale. Instituţia
completează un ordin de plată (în 3 exemplare), iar banca confirmă realizarea operaţiunii prin
extras de cont, mai exact a plăţilor către beneficiari:

 contribuţia la fondul de asigurări de sănătate – către Casa de Asigurări de


Sănătate;
 contribuţia la fondul de şomaj – AJOFP;
 contribuţia pentru pensie suplimentară (5%) – DGMPS;
 drepturi curente în cont curent personal – C.E.C.;
Veniturile obţinute prin credite bugetare sau din surse extrabugetare (plăţi efectuate în
contul instituţiei, compensarea unor datorii reciproce) apar în rulajul zilei respective (cont 61)
care redă valoarea creditului (rulaj cumulat). Veniturile înregistrate în contul Trezoreriei pot

71
proveni din sponsorizări, caz în care sumele obţinute trebuie utilizate special în scopul sau
scopurile menţionat/ menţionate în contract.

Pe baza sumelor aflate în cont se fac diferitele plăţi pentru furnizori. Înregistrarea în
contul trezoreriei sau obţinerea sumei se poate face şi prin borderou de cecuri depuse la
trezorerie.

Plăţile instituţiei se fac pe bază de ordin de plată atât pentru cheltuielile materiale cât şi în
ceea ce priveşte cheltuielile de personal. Sumele necesare plăţii salariilor se obţin pe baza
completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se în numerar.

Cheltuielile materiale trebuie justificate prin ataşarea alături de ordinul de plată a facturii
fiscale, notei de recepţie şi constatare de diferenţe, bonului de consum sau a altor documente
specifice anumitor tipuri de cheltuieli. Astfel, în cazul deplasărilor efectuate, dispoziţiei de plată
pentru deplasare i se ataşează ordinul de deplasare, chitanţele pentru cheltuielile suportate sau
facturile fiscale, după caz, sau alte documente care să justifice cheltuielile.

Flux informaţional privind finanţarea Primăriei Botoşani

Ministerul Finanţelor

Trezorerie

Ordonatori principali de

Credite bugetare

Bugetul propriu Ordonatorii secundari de


credite bugetare

72
Ordonatori terţiari de
Bugetul propriu credite bugetare

Bugetul propriu

Bibliografie:

1. Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Monitorul Oficial al României, nr.
204/23.04.2001.

2. Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, M.O. al României, nr.597/13.08.2002.

3. Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal din 22/12/2003 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 927 din 23/12/2003, art. 252.

4. Ştefura, Gabriel, Procesul bugetar în România, Ediţia a II – a, Editura Junimea, Iaşi, 2004

5. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Primăriei Municipiului Iaşi.

6. Scorţescu G, Mardiros D., Scorţescu F., Aspecte generale referitoare la clasificaţia indicatorilor
privind finanţele publice, Anuarul Universităţii “Petre Andrei” Iaşi, tomul VIII, secţiunea Economie,
1998.

7. Scorţescu G., Scorţescu F., Mardiros D., Administraţie şi contabilitate publică, Ed. Junimea,
Iaşi, 2004, pag.10.

8. Ordonanţa de urgenţă nr.45 din 05/06/2003 privind finanţele publice locale.

9. Voinea, Ghe M. Ştefura, Gabriel, Boariu, Angela, Soroceanu Mircea, Impozite, taxe şi
contribuţii, Ediţia a II-a, Editura Junimea, Iaşi, 2005.

73
74