Ciclul menstrual

Actiunea hormonilor ovarieni (estrogeni si progesteron) eliberati

sub stimulare adenohipofizara, cauzeaza modificari morfologice
ciclice ale endometrului, in timpul fiecarui ciclu menstrual.

Durata ciclului menstrual este, in medie, de 28 de zile;

incepe de la 12 ani si continua pana la 40-50 de ani.
Se descriu 3 faze: Faza menstruala: zilele 1-4
Faza proliferativa: zilele 4-14
Faza secretorie: zilele 14-28

I. Faza menstruala: zilele 1-4

Menstruatia incepe cu prima zi de sangerare, daca fertilizarea si

implantarea oului nu se produc. In aceste conditii, corpul galben
isi inceteaza functia dupa 14 zile. Nivelele de estrogeni si
progesteron scad rapid si dramatic.
In zilele dinaintea inceperii sangerarii, stratul functional al
endometrului sufera o ischemie marcata datorita contractiilor
intermitente ale arterelor spiralate. Dupa aproximativ doua zile,
arterele spiralate devin permanent contractate, ducand la
reducerea aportului de oxigen din stratul functional, cu distructii
ale glandelor, invazie de leucocite. Prin ruperea vaselor
sangvine datorita acestor evenimente, se declanseaza scurgerea
hemoragica (menstra)- care marcheaza prima zi a fazei
menstruale. In urma acestor procese de ischemie si necroza,
stratul functional al endometrului este eliminat parcelar, in
decurs de 3-4 zile. Intr-o faza menstruala obisnuita se elimina
cca. 35ml. sange.
 Inainte si in timpul fazei menstruale, stratul bazal al
endometrului (care contine partea profunda a glandelor)
continua sa fie vascularizat de arterele drepte, si se mentine
viabil. La sfarsitul fazei menstruale, proliferarea celulelor
epiteliale glandulare si celulelor conjunctive (din stratul bazal al
endometrului), precum si migrarea lor catre suprafata, initiaza
faza proliferariva.

II. Faza proliferativa: zilele 4-14

-este cunoscuta si ca faza foliculara, datorita faptului ca se

produce in acelasi timp cu dezvoltarea foliculilor ovarieni.
Ea incepe cand fluxul menstrual inceteaza, si tine din ziua a 4-a
pana in ziua a 14-a.
Se caracterizeaza prin: - reepitelizarea suprafetei mucoasei si
- reconstructia corionului
Epiteliul de suprafata si glandular are tendinta la
pseudostratificare, datorita numeroaselor mitoze din aceasta
perioada.
Initial:
- glandele uterine au lumen ingust, rectiliniu, fara produs de
secretie in lumen. Celulele secretorii din partea profunda a
glandelor isi cresc numarul de organite (RER, complex
Golgi, etc.), pregatindu-se pentru activitatea secretorie. In
celule se acumuleaza glicogen, dispus in vacuale
subnucleare.
- In stroma conjunctiva, care apare foarte densa, predomina
celulele de tip fibroblastic- celule cu aspect fusiform si
citoplasma bazofila, responsabile de formarea fibrelor de
reticulina subtiri, grupatr periglandular si perivascular.

In perioada medie si tarzie a fazei proliferative:

 - Cresterea glandelor si a vaselor este foarte accentuata, si
devanseaza cresterea stromei. Astfel va incepe spiralizarea
glandelor si a vaselor.
- Arterele avanseaza spre suprafata endometrului,
capilarizandu-se la acest nivel.
- Stroma apare densa: fibroblastele cresc in dimensiuni si se
dispun in vartejuri in jurul formatiunilor vasculare si
glandulare; numarul fibrelor de reticulina creste, acestea fiind
prezente si in srroma interglandulara.

In a 14-a zi a ciclului menstrual, endometrul este complet refacut,

si are o grosime de cca. 2-3mm.

III. Faza secretorie (luteala): zilele 14- 28

- incepe dupa ovulatie, si este controlata in special de

progesteronul secretat de corpul galben.
Epiteliul de suprafata si glandular isi pierd falsa stratificare, ca
urmare a incetarii mitozelor.
Actionand asupra glandelor (dezvoltate sub influenta
estrogenilor), progesteronul stimuleaza celulele glandulare sa
secrete glico-proteine, care vor fi sursa majora de nutritie a
embrionului pana la dezvoltarea placentei (in conditiile
producerii fertilizarii). La M.E. se observa celule cu mitocondrii
gigante, cu criste gigante, sistem canalicular nuclear, numerosi
tubi, ribozomi, formatiuni granulare.
In celulele glandulare, granulele de glicogen, localizate initial
subnuclear, migreaza supranuclear si sunt secretate in lumenul
glandular. Acesta se dilata foarte mult, si polul apical al
celulelor secretorii devine franjurat.
In stroma, inceteaza diviziunile mitotice. Fibroblastele vor
suferii fenomene de predecidualizare- decidualizare, devin mari,
rotund- ovalare, cu citoplasma acidofila, incarcate cu glicogen.
Acestea vor forma cuiburi in apropierea vaselor, fiind delimitate
de fibre de reticulina.
Arterele spiralate ating dezvoltarea maxima, devin inalt rasucite,
isi ingroase tunica musculara si avanseaza spre suprafata
endometrului pana in ziua 22.
In acest moment al fazei secretorii, endometru are o grosime de
cca. 5 mm.
Din ziua 22, stroma se ingroase foarte mult prin aparitia
edemului care va comprima peretele glandular.
Datorita compresiunii externe a corionului asupra glandelor,
lumenul apare stelat, cu “aspect de dinti de fierastrau”.
Fibrele de reticulina devin edematoase si se fragmenteaza.

In aceasta faza, endometrul ajunge la 7-8mm grosime, ca

rezultat al acumularii secretiilor si edemului din stroma
conjunctiva.