Sunteți pe pagina 1din 5

Reprezentativitatea femeilor in viața politică

Unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene se referă la egalitatea de șanse
între bărbați și femei. Putem spune că acesta este un obiectiv atât politic cât și economic întrucât
egalitatea între cele două sexe este necesară și pentru creșterea economică, pentru ocuparea forței
de muncă dar și pentru creșterea solidarității sociale.
" Prin egalitate de șanse și de tratament între femei și bărbați se înțelege luarea în
considerare a capacităților, nevoilor și aspirațiilor diferite ale persoanelor de sex masculin și,
respectiv, feminin și tratamentul egal al acestora. Egalitatea între femei și bărbați reprezintă un
drept fundamental, o valoare comună a Uniunii Europene și o condiție necesară pentru
îndeplinirea obiectivelor de creștere, ocuparea forței de muncă și coeziune socială la nivelul
Uniunii Europene."1
Egalitatea de șanse face referire la faptul că fiecare persoană poate participa în mod liber
și egal în domenii ale vieții publice cum ar fi la locul de muncă, în educație sau în accesarea
bunurilor și serviciilor.
Posibilitatea tuturor cetățenilor de a participa la viața politică este un fapt ce ține de
democrație. Cu toate aceastea în majoritatea țărilor de pe glob acest domeniu este dominat în
mare parte de bărbați iar în unele țări politica înseamnă exclusiv numai bărbați.
Un rol deosebit de important în ceea ce privește implicarea femeilor în viața politică face
referire la imaginile promovate de mass-media referitoare la femeile politiciene ce sunt percepute
ca fiind mai puțin competitive în ceea ce privește jocul politic.
Presa, ca mijloc de informare, deține un rol major în crearea unor imagini referitoare la
realitatea ce ne înconjoară, în promovarea unor modele atât publice cât și politice sau în
transmiterea unor mesaje de interes public, prin urmare, mass-media contribuie major la
evidențierea stereotipurilor de gen mai ales datorită faptului că trăim într-o lume a comunicării și
a tehnologiei.

1
Silvia Popescu, Comunicare interculturală.Paradigma pentru managementul diversității, Editura Institutul
European, Iași, 2013, p. 159.
Studiile au arătat că "bărbații tind să aibă mai multe viziuni stereotipe cu privire la gen
decât femeile, și persoanele cu un nivel mai înalt de instruire formală tind să utilizeze mai puține
stereotipuri în exprimarea genului decât cei cu un nivel mai redus de școlarizare."2
Cu toate acestea există bărbați politicieni care susțin ca implicarea femeilor în viața
politică este un beneficiu, nu un dezavantaj și mai ales consideră că femeile trădează mai puțin
decât bărbații, sunt mai civilizate și mai puțin înclinate către corupție.

Implicarea femeilor în viața politică la nivel național și internațional. Considerații


istorice cu privire la dreptul la vot și participarea la alegeri a femeilor.
Participarea la viața politică a femeilor a fost un drum nu la fel de lung în cazul tuturor
statelor astfel că acest fapt s-a petrecut mai ales la începutul secolului XX și după primul razboi
mondial. Indiferent de țară, femeile au început să-și ceară drepturile în ceea ce privește
participarea la viața politică și implicit dreptul la vot atunci când au considerat că există o șansă
să îl poată obține. De-a lungul timpului, motivul pentru care femeile nu au fost incluse în viața
politcă face referire în primul rând la normele și principiile impuse de o veche tradiție iar cu
trecerea timpului, excluderea lor s-a accentuat cu cât pretențiile lor erau mai concrete și
perceptibile.
" Ideea emanicipării femeii au pătruns treptat în curentul de gândire deschis de revoluția
franceză din 1789, în cadrul căreia s-a încercat egalizarea civilă și politică dintre femei și
bărbați."3
Începutul mișcării sufragetelor în America a avut loc în același timp în care au fost
inițiate și organizațiile voluntare pentru femei.
Pe continentul european, în Anglia, în anul 1820, a fost pentru prima dată în lume când s-
a discutat problema dreptului la vot al mamelor care aveau mai mult de șase copii, însă această
solicitare nu a fost acceptată.
Până la sfărșitul anului 1919, majoritatea țărilor vest-europene au introdus dreptul
electoral al femeilor.

2
Agenţia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Prevenirea stereotipurilor despre femei și bărbați la vârsta
copilăriei, p. 10.
3
Paraschiva Câncea, Mișcarea pentru emanciparea femeii în România, Editura Politică, București, 1976, p. 7
În prezent, România, spre deosebire de alte țări membre UE are o pondere a femeilor în
viața politică foarte scăzută, încalcând din acest punct de vedere unul dintre principiile Uniunii
Europene, cel referitor la egalitatea de șanse între bărbați și femei.
Prin urmare, la nivel internațional, România se situează pe locul 91 din 136 de țări
analizate, tinzând spre capătul opus al egalității de gen în viața politică conform Raportului
Global al Echilibrului de Gen 2013.
De asemenea, dintre cei 583 de parlamentari, doar 68 sunt femei iar dintre cei 25 de
miniștrii, femeile ocupă doar trei locuri.
Țara noastră ocupă locul 60 ca prezență a femeilor în fotolii de ministru și pe locul 95 în
privința numărului de femei prezente în Parlament.
Nu este surprinzător faptul că dintre țările europene, doar Cipru și Ungaria au o pondere a
femeilor în Parlament mai scăzută decât a României având în vedere că în Parlamentul României
doar 11,7% sunt femei.
La polul opus se află însă țări unde reprezentativitatea femeii în sfera politica este foarte
mare astfel că procentul cel mai mare de femei în Parlament este deținut de Rwanda(51,9%),
urmată de Andonna( 50%) și Cuba( 48,9%).

Cele mai importante figuri feminine din viața politică


- Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a fost desemnată cea mai puternică femeie din
lume.
- Hillary Clinton, secretarul de stat al S.U.A.
- Dilma Rousseff, președinta Braziliei.
- Margaret Thatcher, fost prim-ministru al Regatului Unit.
- Helen Clark care a reușit să aducă țării sale 10 ani de creștere economică.
-Theresa May, ministru britanic de externe.
-Julia Gillard, prim-ministru al Australiei.

Domenii "masculine" și "feminine"


Sexul și genul sunt două elemente ce influențează percepția celorlalți despre noi și mai
ales condiționează modul în care ne comportăm și ne organizăm propria viața pentru a putea
satisface așteptările celorlalți.
Diferențele de gen au avut loc o lungă perioadă de timp iar cercetările trecute au subliniat
ca aceste diferențe se întalnesc în mod proeminent pe piața forței de muncă însă, cu toate acestea
mișcările feministe, interzicerea discriminării prin adoptarea unor legi, diminuarea stereotipurilor
de gen, accesul femeilor la educație sau posibilitatea acestora de a se putea angaja au fost factori
care au dus la diminuarea respectivelor diferențe.
Gradul în care atât femeile cât și bărbații ocupă un anumit loc de muncă diferă în funcție
de anumiți factori printre care: 4specializarea acestora într-un anumit domeniu și specificul școlii
absolvite, tipurile de locuri de muncă care au scăzut sau s-au extins, preferințele personale,
atitudinile sociale asupra stereotipurilor de gen care pot afecta activitatea profesională a celor
două sexe.
Secolul XX indică, în ciuda tuturor schimbărilor care s-au produs legate de acest subiect,
faptul că atât femeile cât și bărbații tind să se focuseze pe aceleași tipuri de muncă, femeile fiind
puternic reprezentate în domenii precum curățenia și menajul iar bărbații sunt angajați
disproporțional în ambarcațiune, ca operatori sau muncitori.
În perioada 1975-1995 a avut loc o creștere globală rapidă a locurilor de muncă în rândul
managerilor și una mai lentă în domenii precum cel agricol. Tot în această perioadă
reprezentativitatea femeilor în ocupații de specialitate și în domeniul managerial a înregistrat o
creștere semnificativă.
Diferențele între sexe apar în funcție de anumite criterii precum nivelul de educație,
vârsta, rasa și etnia sau schimbările ce avut loc de-a lungul timpului. 5 Prin urmare diferențele în
ocuparea forței de muncă în funcție de gen se pot întâlni și astăzi iar acestea variază în funcție de
mai mulți factori.

Factori ai implicării femeilor în viața politică


- cunoașterea drepturilor și revendicarea lor
- accesul la informații privind legile, politicile, structurile care le conduc viața
- încrederea în sine, stima de sine înaltă
- capacitatea de a provoca și confrunta structurile de stat
- cunoașterea instituțiilor care să le acorde suport și modele de rol pozitive
- dependența economică și lipsa resurselor financiare adecvate
4
Barbara H. Wootton, Gender differences in occupational employment , p. 15.
5
Ibidem, p. 18.
- oportunități diferite de angajare în câmpul muncii
- suprasolicitarea cu activități casnice
- intimidarea

Concluzii
În ceea ce privește valorile pe care le posedă, femeile în funcții de conducere sunt
motivate să-i ajute și să-i sprijine pe ceilalți, se implică în acțiuni care îmbunătățesc societatea,
păstrează valorile familiale și au principii etice solide.
În anul 2012 Uniunea Europeană și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și
Abilitarea Femeilor își propuneau să extindă participarea femeilor în viața politică mai ales că în
urma unui sondaj Eurobarometru s-a descoperit că cetățenii europeni consideră că mărirea
numărului de femei în politică ar avea un efect pozitiv în ceea ce privește țările în curs de
dezvoltare.

Bibliografie

1. Agenţia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Prevenirea stereotipurilor despre femei
și bărbați la vârsta copilăriei.

2. Câncea, Paraschiva , Mișcarea pentru emanciparea femeii în România, Editura Politică,


București, 1976.

3. Popescu, Silvia, Comunicare interculturală.Paradigma pentru managementul diversității,


Editura Institutul European, Iași, 2013.

4. Wootton, Barbara H. , Gender differences in occupational employment.

S-ar putea să vă placă și