INSTRUIREA ASISTATĂ DE

CALCULATOR.
(IAC)
1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE. AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE ALE UTILIZĂRII
TEHNOLOGIEI ÎN EDUCAŢIE.
2. INTERNETUL. SURSĂ EDUCAŢIONALĂ ŞI FACILITATOR AL ÎNVĂŢĂRII
COLABORATIVE.
 INTRODUCERE
În epoca modernă, tehnologia are un rol major în viaţa oamenilor. Aceasta a devenit
indispensabilă vieţii cotidiene, fiind utilizată atât în confortul propriei case, cât şi la locul de
muncă sau în mediul şcolar. Oamenii ultilizează computerul fie ca o sursă de informare,
fie ca o sursă de amuzament, în funţie de necesităţile imediate ale fiecăruia.
În mediul şcolar, utilizarea tehnologiei a devenit extrem de importantă pentru
educaţie, deoarece poate crea programe de învăţare diferenţiate pentru fiecare elev sau
student în parte. Astfel, cei care au acces la educaţie, mai ales în învăţămantul de masa,
pot aprofunda anumite informaţii în funcţie de ritmul lor de învăţare şi înţelegere,
indiferent de domeniul abordat sau materia predată.
Conceptul de asistare a procesului de învăţământ cu computerul include:
- predarea unor lecţii;
- aplicarea, consolidarea, sistematizarea cunoştiinţelor predate;
- evaluarea cu ajutorul computerului a unei lecţii sau a unui grup de lecţii.
 Numită de unii ca “inovaţia tehnologică cea mai importantă a pedagogiei
moderne”, instruirea asistată de computer (IAC) contribuie la introducerea
(adaptarea) treptată a mijloacelor moderne de comunicare (în principal a
computerului) în învăţământ.
Interacţiunea elev-computer permite diversificarea strategiei didactice,
facilitând accesul elevului la informaţii mai ample, mai logic organizate, structurate
variat, prezentate în modalităţi diferite de vizualizare. Nu doar computerul în sine
ca obiect fizic, înglobând configuraţie multimedia, produce efecte pedagogice
imediate, ci şi calitatea programelor create şi vehiculate corespunzător, a
produselor informatice, integrate după criterii de eficienţă metodică în activităţile de
instruire.
Modernizarea predării implică deci, existenţa echipamentelor hardware
(computer), a software-ului (programelor) şi a capacităţii de adaptare a lor, de
receptare şi valorificare în mediul instrucţional.
 SCURT ISTORIC
➢ 1943-1945: dezvoltarea primului sistem de calcul- ENIAC („Electronic Numerical Integrator and Computer”).
Asistăm, astfel, la apariţia unei relaţii strâns legate dintre învătământ şi tehnologia calculatoarelor.
➢ 1950: asistăm la apariţia unei prime aplicaţii informatice, educaţionale dezvoltată de către cercetătorii Institutului de
Tehnologie din Massachusetts care a constat în dezvoltarea unui simulator de zbor pentru antrenarea piloţilor.
➢ 1959-1963 IBM dezvoltă primul program informatic utilizat în predarea informaticii iar în colaborare cu
Universitatea Stanford (1963) lansează primul limbaj de programare (COURSEWRITER) specific instruirii asistate
de calculator.
➢ Anii ’70: . Apariţia sistemului PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations), care a dus la
dezvoltarea unui sistem de instruire asistată, sistem proiectat de tip mainframe datorită programelor mari şi
conţinutului considerabil de materiale pentru uzul studenţilor. Acesta permitea accesul simultan mai multor
utilizatori ai sistemului memorând pentru fiecare student în parte progresul de învăţare.
➢ Anii ’80: asistăm la apariţia calculatoarelor personale ce includ posibilitatea de prezentare a informaţiilor vizuale. În
această perioadă suntem martorii unui real progres legat de instruirea asistată de calculator dată fiind proiectarea
interactivităţii şi controlul elevului.
➢ Din anii ‘80 până în prezent: au fost create calculatoare universale, care sunt programabile liber și pot, cel puțin în
principiu, prelucra orice fel de date sau informații .Calculatoarele actuale nu sunt doar mașini de prelucrat
informații, ci și dispozitive care facilitează comunicația între doi sau mai mulți utilizatori, de exemplu sub formă de
numere, text, imagini, sunet sau video sau chiar toate deodată (multimedia).

➢
 DELIMITĂRI CONCEPTUALE
Impactul tehnologiei informaționale și comunicaționale asupra educației școlare este remarcabil și se pare că
această dezvoltare va duce la efecte pozitive, dar și la probleme suplimentare. Procesul de înlocuire a vieții reale
cu componentele/ aspectele aduse de mijloacele computer-media poate fi numit virtualizare” (Cucoș, 2006, p.26).
Cuvântul virtual își are originea în latinescul virtus, care înseamnă ”putere”, ”forță” (Cucoș, 2006, p. 13).
➢ Virtualizarea, ca procesualitate, înseamnă o mişcare inversă actualizării, de mutare a unui lucru sau activităţi
în sfera posibilului, a evoluţiilor şi capriciilor ulterioare, a indeterminării spaţiale şi temporale. Ea nu are nimic
negativ în sine, ci ţine de acea putere a omului de a se proiecta, de a ieşi de sub constrângerile imediatului,
prezentului.
➢ În educație, acest fenomen se manifestă când computerele sunt folosite pentru a substitui experiențele de
învățare ce se realizau anterior în contact cu profesorul sau pentru a da șansa de a învăța ceea ce în trecut nu
ar fi fost disponibil, la îndemâna oricui” (Cucoș, 2006, p. 26).
➢ Tehnologia vizează procesul de aplicare a cunoştinţelor prin intermediul unor instrumente metode , mijloace ,
norme , etc. , utilizate în domeniul producţiei.
➢ Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare–dezvoltare a personalităţii umane proiectată şi
realizată prin aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice din diferite domenii, dobândite la diferite niveluri , în
viaţa socială şi în viaţa economică.
➢ Instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de învăţământ conform
obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem, în termeni de politică a educaţiei .
Instructorul proiectează o acţiune bazată pe patru operaţii concrete :
• definirea obiectivelor pedagogice
• stabilirea conţinutului • aplicarea metodologiei
• asigurarea evaluării activităţii didactice / educative respective.
➢ Conţinutul conceptului de instruire are o sferă mai restrânsă în raport cu educaţia (care se
referă la formarea-dezvoltarea permanentă a personalităţii umane), dar mai largă decât învăţarea,
deoarece include mai multe forme de muncă intelectuală (forme extradidactice şi extraşcolare, cu
resurse substanţiale, directe şi indirecte; de natură morală, tehnologică, estetică, psiho-fizică).
➢ Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică sau o metodă de
învăţământ , care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în
contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii , caracteristice societăţii contemporane.
➢ Sistemul IAC (Instruire Asistată de Computer) este un mediu integrat
hardware-software destinat interacţiunii dintre posesorii unui sistem de
cunoştinţe şi destinatarii acestuia, în vederea asimilării active de informaţie
însoţită de achiziţionarea de noi operaţii şi deprinderi.
➢ Prin software se înțelege un sistem
de programe pentru calculatoare, incluzând procedurile lor de aplicare, sistem
furnizat odată cu calculatorul respectiv sau creat ulterior de către utilizator sau
și cumpărat din comerț de-a gata. Componenta software poate include toată
gama de produse de programare, uzual formată din sistem de
operare, drivere și programe de aplicație.
➢ Hardware desemnează partea fizică a calculatorului sau a sistemului
informatic respectiv.
➢ Softul educational(SE) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat in
procesul de invatare.
➢ Courseware este un pachet care cuprinde un soft educational, documentatia necesara
(indicatii metodice si descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) si eventual
alte resurse materiale (fise de lucru, exercitii propuse, etc).
➢ Trasaturile generale ale softului educational:
-este conceput pentru a invata
-trebuie sa asigure interactiunea flexibila elev
-computer sau computer-profesor -se adapteaza in functie de caracteristicile
individuale ale utilizatorului.
➢ Softul educaţional poate fi considerat şi forma electronică a unui manual, dar nu sub
forma unui simplu document de forma *.doc sau *.pdf, ci cu
o interfaţă care să permită o modalitate de lucru
interactivă (bazată pe meniuri, butoane ş.a.).
➢ Metoda IAC valorifică următoarele operaţii didactice integrate la
nivelul unei acţiuni de dirijarare euristică şi individualizată a activităţilor
de predare–învăţare–evaluare:
- organizarea informaţiei conform cerinţelor programei adaptabile la capacităţile
fiecărui student ;
- provocarea cognitivă a studentului prin secvenţe didactice şi întrebări care vizează
depistarea unor lacune, probleme, situaţii problemă ;
- rezolvarea sarcinilor didactice prezentate anterior prin reactivarea sau obţinerea
informaţiilor necesare de la resursele informatice apelate prin intermediul
calculatorului ;
- realizarea unor sinteze recapitulative după parcurgerea unor teme , module de
studiu; lecţii, grupuri de lecţii, subcapitole, capitole, discipline şcolare ;
- asigurarea unor exerciţii suplimentare de stimulare a creativităţii studentului .
 INTEGRAREA OPTIMĂ A IAC ÎN CADRUL PROCESULUI
DE ÎNVĂŢĂMÂNT ESTE CONDIŢIONATĂ DE:
➢ Asigurarea resurselor hardware (aparatură tehnică), dotarea cu
calculatoare, instalare de soft, gestionare, întreţinere, asistenţă tehnică, ceea ce
presupune anumite competenţe în folosirea calculatorului (abilităţi tehnice
adecvate);
➢ Asigurarea resurselor (componentelor) orgware (adică adoptarea unor
norme organizatorice şi metodologice vizând un modus operandi integrator şi
eficient).
➢ Asigurarea resurselor software (adică programe educaţionale distribuite pe
CD-ROM şi dischete; înregistrări multimedia destinate învăţării diferitelor
conţinuturi (discipline) şi instalarea de softuri educaţionale specifice,” (Cerghit,
2006, p. 297).
•
 FORMAREA ELEVILOR/STUDENŢILOR
PRIN IAC
Acomodarea încă din şcoală cu folosirea computerului ca instrument de însuşire a unor noi cunoştinţe influenţează
elevilor, prin:
- Stimularea interesului faţă de nou. Legea de bază ce guvernează educaţia asistată de computer o reprezintă implicarea
interactivă a elevului în acţiunea de prezentare de cunoştinţe, captându-i atenţia subiectului şi eliminând riscul plictiselii
sau rutinei.
- Stimularea imaginaţiei. De la jocurile pe computer care dezvoltă abilităţi de utilizare, imaginaţie şi viteza de reacţie într-o
prezentare grafică atractivă, maturizându-se elevul, studentul începe să folosească computerul să creeze propriile
produse soft.
- Dezvoltarea unei gândiri logice. Descompunerea unei teme în etape de elaborare organizate secvenţial, organizarea
logică a raţionamentului reprezintă demersuri cognitive ce aduc câştig în profunzimea şi rapiditatea judecării unei
probleme.
- Simularea pe ecran a unor fenomene şi procese, altfel costisitor de reprodus în laborator, ajută la înţelegerea acestora.
- Optimizarea randamentului predării prin exemplificări multiple
- Formarea intelectuală a tinerei generaţii prin autoeducaţie
- Elevul învăţa în ritm propriu, fără emoţii şi stres care să-i modifice comportamentul
- Aprecierea obiectivă a rezultatelor şi progreselor obţinute
 AVANTAJELE UTILIZĂRII TEHNOLOGIEI
ÎN EDUCAŢIE
• 1. Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare
socială rapidă;
• 2. Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată
a răspunsurilor elevilor;
• 3. Întarirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
• 4. Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
• 5. Dezvoltarea culturii vizuale;
• 6. Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
• 7. Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a
rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele;
• 8. Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă;
• 9. Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii;
• 10. Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a
reproiecta activitatea în funcţie de secvenţa anterioara;
• 11. Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei
probleme elevul îşi găseşte singur răspunsul pentru o problemă concretă;
• 12. Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
• 13. Metode pedagogice diverse;
• 14. Perspectiva relaţională este îmbunătăţită prin stabilirea unei relaţii umane şi sociale între
educat şi educator.
• 15. IAC se dovedeşte a fi o metodologie ideală de prezentare a noilor cunoştinţe într-o
manieră interactivă, care lansează diverse tipuri de întrebări celor care învaţă;
• 16. Programele folosite în cadrul IAC favorizează administrarea unor forme noi de evaluare şi
de urmărire a progreselor înregistrate de elevi, cu accent pe aplicaţii tip problemă şi teste de
progres;
•
•
•
•
• 17. Programele folosite pot asigura o analiză zilnică a randamentului învăţării, în condiţii de mai mare
obiectivitate a aprecierii, diminuându-se intervenţia factorilor perturbatori de natură subiectivă;
• 18. IAC creează un mod conversativ de lucru, reuşind să întreţină un dialog intens calculator-elev,
elev-calculator, încât achiziţia unor noţiuni noi să apară ca un produs interactiv bine încheiat;
• 19. IAC reprezintă una dintre metodologiile cele mai eficiente în antrenarea subiecţilor în jocuri
pedagogice, stimulând inteligenţa, creativitatea din partea elevilor, perspicacitatea şi atenţia
distributivă;
• 20. IAC încorporează în structura prezentării materiei o excelentă bază de demonstraţii, de
exemplificare şi concretizare a cunoştinţelor fundamentale. În acest sens fie preia sarcini de laborator,
reproduce anumite experienţe sau completează demonstraţii de laborator. De mare efect se dovedeşte
simularea unor procese, fenomene naturale, fizice şi sociale cu evoluţii complexe;
• 21. Instruirea asistată de calculator poate aduce o contribuţie notabilă la pregătirea individului pentru
acest nou stil de viaţă – pentru învăţarea continuă;
• 22. Concluzionând, IAC vine în sprijinul predării, al profesorului, nu în înlocuirea sau diminuarea
importanţei acestuia” (Cerghit, 2006, pp. 299-303).
 DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII TEHNOLOGIE
I
ÎN EDUCAŢIE
• 1. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul si de
investigare a realităţii;
• 2. Individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului profesor – elev;
• 3. Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop precis în timpul orelor poate provoca plictiseala,
monotonie;
• 4. Costurile ridicate ale tehnologiei de ultimă oră ceea ce constituie un impediment pentru o bună parte a
populaţiei României şi este accesibilă persoanelor cu o situaţie financiară bună.
• 5. Componenta hardware este foarte costisitoare;
•
•
•
• 6.Componenta software este şi ea costisitoare şi nu poate fi întotdeauna testată înainte deachiziţionare;
• 7. Insuficienta instruire a resursei umane, fie profesori, fie elevi;
• 8. Programa şcolară este foarte strictă şi nu permite alocarea de timp suficient instruirii asistate de
calculator;
• 9. Comunicarea elevilor are de suferit: se pierde obişnuinţa discuţiilor, capacitatea de a argumenta un
subiect, se reduce capacitatea de exprimare verbală;
• 10. Apare o izolare a elevului faţă de profesor şi colegii săi;
• 11. Nu toţi elevii agreează o astfel de instruire, dacă se au în vedere stilurile de învăţare (cei cu stil
practic preferă această metodă).
 INTERNETUL. SURSĂ EDUCAŢIONALĂ ŞI
FACILITATOR AL ÎNVĂŢĂRII COLABORATIVE.
➢ Pe langa hardware si software, tehnologia inseamna si alte resurse de informare, inafara de
profesor ca furnizor de cunostiinte. Comunicarea cu specialisti, acces la biblioteci virtuale, articole
stiintifice sunt posibilitati ce se ofera celui ce vrea sa se informeze, prin utilizarea facilitatilor oferite
de legatura la reteaua globala, “INTERNET” si a aplicatiilor specifice acesteia.
➢ Internetul reprezintă, o legatura de reţele de calculatoare la care se poate conecta orice utilizator
care posedă o legătură cu un nod al reţelei.
➢ Internetul oferă o serie de servicii ca:
- navigarea pe Internet: constă în conectarea la alte sisteme de calcul şi folosirea resursele gazdelor
aflate la distanţă: universităţi, agenţii guvernamentale etc.;
- poşta electronică: este cel mai răspândit şi popular serviciu Internet, poate fi folosită pentru a
transmite mesaje şi fişiere între diferite persoane;
- căutarea de informaţii: prin utilizarea motoarelor de căutare utilizatorii pot avea acces la informaţii
din aproape toate domeniile. Cele mai cunoscute motoare de căutare sunt: www.google.com,
www.altavista.com, www.excite.com; www.yahoo.com, www.netscape.com, - grupurile de discuţii:
utilizatorii au posibilitatea de a comunica între ei pentru a-şi împărtăşi propriile idei şi interese.
➢
➢ În conformitate cu necesitățile elevilor și cu posibilitățile instituției de
învățământ, instruirea poate fi realizată luând în considerare diferitele
tipuri de relații ce intervin între ,,actorii” din sistem și diversele contexte de
studiu care se pot crea.
- studiu individualstudiu individual asistat
- studiu într-o clasă virtuală
- studiu în colaborare.
➢ Învăţarea colaborativă sprijinită de calculator („Computer-supported
collaborative learning”, în engleză – CSCL) este o ramură apărută în
ştiinţa învăţării, preocupată cu studierea modului în care oamenii pot să
înveţe împreună cu ajutorul calculatoarelor.
➢ Trebuie făcuă distincţia dintre învăţarea cooperativă şi cea colaborativă.
➢ - În cooperare, partenerii îşi împart munca, rezolvă sub-sarcinile individual şi
apoi asamblează rezultatele parţiale pentru a forma rezultatul final.
- În colaborare, partenerii chiar lucrează 'împreună.
➢ Așa dar, colaborarea este un proces prin care indivizii negociază şi
împărtăşesc înţelesuri relevante pentru sarcina rezolvării problemei aflate în
discuţie. Colaborarea este o activitate coordonată şi sincronă, ce este rezultatul
unei încercări continue de a construi şi menţine o concepţie împărtăşită a
problemei.
➢ Învățarea colaborativă face legătura dintre demersurile singular ale educatului
cu cele ale grupului din care face parte. Se creează un mediu prin care fiecare în
parte își modelează edificiul cognitiv și își construiește cunoașterea pornind și de
la expeiențele sau informațiile altora. Tutorele are menirea de a stimula grupul,
de a activa legăturile, de a consilia indivizi sau grupuri, de a valida, consacra și
evalua cunoștințe sau căi de aflare a acestora.
 Internetul constituie un dispozitiv ce favorizează și întreține gustul pentru învățarea prin colaborare.
Ușurința de comunicare, de consultare sau de valoficare creează dorința de edificare a unui produs
comun (un site educative, de pildă) , ce funcționează ca un referențial comun de învățare.
Activitatea colaborativă presupune activități precum:
• Schimbul de informații sau puncte de vedere între parteneri;
• Delimitarea unor obiective comune;
• Planificarea și gestionarea în comun a timpului de învățare;
• Organizarea efectivă a muncii prin detalierea și convenirea asupra unor etape;
• Împărtășirea unor experiențe, competențe, cunoștințe validate personal;
• Validarea împreună a unor ipoteze, sugestii, informații;
• Dimensionarea în comun a unor dispozitive de accesare a cunoașterii;
• Structurarea și definitivarea unor competențe ale grupului respectiv de învățare.
• Desigur, colaborarea virtuală poate și trebuie completată cu întâlnirile fizice, ce desăvârșesc și
încununează ceea ce s-a început virtual.
 BIBLIOGRAFIE
Adăscăliței, A. (2007). Instruirea asistată de calculator. Didactica informatică. Ed. Polirom. Iași
Brut, M. (2006). Instrumente pentru e-learning. Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi
Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, 2006, Editura Polirom;
Cucoș, A. (2006). Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării. Ed. Polirom. Iași
C. Oprişor, Instruirea asistată de calculator-definiţie şi caracteristici.
http://www.elearning.ro/adrian-adscliei-instruire-asistat-de-calculator-didactic-informatic
http://cis01.central.ucv.ro/iac/suport_curs.php
http://www.elearning.ro/promovarea-tic-in-educatie
http://spiruharet.ucoz.com/_fr/0/Instruire_Asist.pdf
http://iota.ee.tuiasi.ro/~aadascal/curs_iac/IAC_Manual_Draft.pdf
http://descoperainformatiipeblogulcristinei.blogspot.ro/2017/01/utilizarea-tehnologiei-in-educatie.html
http://andabciubotariu.blogspot.ro/2015/03/instruirea-asistata-de-calculator-iac.html
http://gerrystahl.net/cscl/CSCL_Romanian.pdf
Valorificarea reţelei Internet ca resursă educaţională în învăţământul primar :

Exemple de activităţi care se pot realiza în învăţământul primar prin intermediul Internetului:

- Concursuri online şi la distanţă;

- Cursuri online - învăţare la distanţă;
- Activităţi în grup realizate prin intermediul Internetului: Acest tip de activităţi se pot realiza între şcoli partenere. Echipele de lucru comunică şi
realizează produsul final prin intermediul Internetului, urmând ca fiecare elev din grup să prezinte produsul final în şcoala sa, să adune impresii şi
sugestii pe care apoi să le împărtăşească cu partenerii de lucru. O variantă este ca grupurile de lucru să prezinte produsul final în cadrul unor
activităţi desfăşurate în comun de şcolile partenere;
- Activităţi de căutare pe Internet: Profesorul dă un cuvânt cheie pentru căutare pe Internet, elevii lecturează independent paginile care li se par a fi
relevante, după care se organizează o activitate bazată pe discuţii şi se formulează concluzii;
- Realizarea de referate, proiecte, eseuri utilizând informaţii de pe Internet: Profesorul dă o adresă a unei pagini de Internet şi solicită elevilor
elaborarea unui referat pe baza materialului citit. O variantă este aceea de a da o temă, elevii caută pe Internet informaţii cu privire la tema dată şi
apoi elaborează un referat, proiect sau eseu.

Site-urile utile în învăţământul primar am selectat următoarele:

-www.academicleagues.com – concurs internaţional online (cu taxă) de matematică (clasele a II-a - XII-a),
-www.sheppardsoftware.com – jocuri matematice online pentru clasele I-a - V-a;
- www.cut-the-knot.org – site de matematică
-www.aplusmath.com – site cu jocuri matematice până la clasa a V-a - VI-a;
- www.geonext.de – program pentru matematică dinamică
-www.pro-didactica.ro – site-ul conţine: forum, probleme propuse spre rezolvare şi la care pot fi vizualizate rezolvările etc.