Fractura Humerus

Şcoala Postliceală Sanitară Henri Coandă Brașov
Specializarea Asistent Medical Generalist
LUCRARE DE DIPLOMĂ
TEMA
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENȚILOR CU FRACTURĂ DIAFIZARĂ DE HUMERUS
Îndrumător: Absolvent:
As. med. principal Nistoroschi Mihaela Tonie Eva
ANUL
2017
0
CUPRINS
MOTTO:........................................................................................................2
MOTIVAREA LUCRĂRII............................................................................3
LISTA ABREVIERILOR...............................................................................4
CAP. I - PARTEA GENERALĂ....................................................................5
1. SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR............................................5
2. FRACTURA EXTREMITĂŢII SUPERIOARE A HUMERUSULUI....6
3. EPIDEMIOLOGIE.................................................................................7
4. CLASIFICAREA FRACTURILOR........................................................8
5. MECANISMUL DE PRODUCERE.......................................................8
6. SIMPTOMATOLOGIE...........................................................................9
7. INVESTIGAŢII PARACLINICE.........................................................10
8. EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC............................................................10
9. DIAGNOSTIC......................................................................................11
10. COMPLICAŢII...................................................................................11
11. TRATAMENT.....................................................................................11
CAP. II - PARTEA PERSONALĂ...............................................................14
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
FRACTURĂ DIAFIZARĂ A HUMERUSULUI.........................................14
CAZUL I...................................................................................................19
CAZUL II..................................................................................................32
CAZUL III................................................................................................44
CONCLUZII................................................................................................56
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................57
1
MOTTO:
« Ceea ce-l face pe om mai mare decât simpla lui viaţa,

este dragostea pentru viaţa celorlalţi »
L.F Celline
2
MOTIVAREA LUCRĂRII
Meseria de asistentă medicală este concentrată pe nevoile pacientului şi mai ales pe

măsurile de nursing, am considerat necesară o perfecţionare, motiv pentru care am urmat
cursurile acestei facultăţi.
Am ales această temă deoarece una din principalele cauze ale fracturilor sunt accidentele
de circulaţie dar şi cele casnice. În ultimul deceniu aceste accidente soldate cu fracturi sunt
din ce în ce mai frecvente la toate vârstele.
Acordarea primului ajutor la locul accidentului cât şi prevenirea completă a fracturilor
pentru a nu afecta funcţiile vitale este foarte importantă. Neglijenţa tratamentului şi a
îngrijirilor medicale de specialitate duc la pierderea complexităţii funcţionării braţului.
Din fericire evoluţia şi prognosticul fracturii extremităţii superioare a humerusului sunt
de obicei favorabile, aceste fracturi consolidându-se într-un timp relativ scurt.
3
LISTA ABREVIERILOR
TA tensiune arterială
h. oră
Min minut
i.m intramuscular
i.v intravenos
mg miligrame
EKG electrocardiografie
s.c. subcutanat
Kg. kilogram
i.d intradermic
g. gram
4
CAP. I - PARTEA GENERALĂ
1. SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR

Humerusul este un os lung, pereche. Se articulează cu scapula iar distial cu oasele
antebraţului.
Fig 1 scheletul membrului superior.

Corpul humerusului (diafiza) prezintă trei feţe şi trei margini. Faţa dorsală prezintă un
şanţ oblic, şanţul nervului radial şi al arterei humerale profunde. Faţa ventro-laterală prezintă
în partea superioară nişte rugozităţi în formă de V, tuberozitatea deltoidiană. Mai jos
observăm şanţul nervului radia, care se prelungeşte de pe faţa dorsală. Faţa ventriculo-
medială prezintă către mijloc rugozităţi pentru inserţia muşchiului coraco-brahial. Marginea
ventrală prezintă în partea de sus creasta tubercului mare, pe care se inseră muşchiul marele
pectoral.
Extremitatea superioară (epifiza proximală) prezintă un cap articular numit capul
umeral, care are o formă ovolară şi este orientat mediol şi posterior. Capul umeral este
mărginit de un şanţ circular, numit colul (gâtul) anatomic. În partea laterală a capului se află
două tuberozităţi : posterior, tuberculul mare şi anterior, tuberculul mic, pe care se inseră
muşchii. Între aceşti doi tuberculi găsim şanţul intertubercular (culisa bicepitală), prin care
lunecă tendonul porţiunii lungi a muşchiului biceps.
Extremitatea inferioară (epifiza distială) are o formă triunghiulară şi este turtită
anteroposterior. Privită din faţa, lateral prezintă o proeminenţă – epicondilul lateral, pe care
5
se inseră muşchi extensori ai antebraţului şi supinatori. Sub epicondilul lateral se află o
proeminenţă articulară, sferică, condilul umeral, care se articulează cu radiusul. Medial de
condil se găseşte o suprafţă articulară numită trohlee, care se articulează cu incizia trohleară a
ulmei. În partea medială a epifizei se află epicondilul medial, pe care se inseră muşchii flexori
ai antebraţului şi pronatori. Deasupra trohleii, anterior, se află o cavitate – fosa coronoidă – în
care pătrunde apofiza coronoidă a ulmei. Lateral de ea se află fosa radială. Posterior, epifiza
prezintă fosa olecraniană, pentru vârful apofizei olecraniene, în mişcările de extensie a
cotului.
2. FRACTURA EXTREMITĂŢII SUPERIOARE A HUMERUSULUI

Această extremitate este delimitată proximal de interliniul scapulo-humeral , iar în distial
de un plan contravenţional care trece orizontal la nivelul V-ului deltoidian.
Aceste fracturi sunt polimorfe şi survin în special la oamenii vârstnici şi cu precădere la
femei, acestea prezentând de obicei o marcantă osteoporoză.
6
3. EPIDEMIOLOGIE
Incidenţa fracturilor extremităţii superioare a humerusului, este în continuă creştere.

Fracturile extremităţii superioare a humerusului constituie aproximativ 50% din cazurile
fracturilor membrelor superioare. Aceste fracturi ocupă primul loc la fracturi în cazul
persoanelor în vârstă.
Statisticile arată că fracvenţa acestor fracturi creşte odată cu înaintarea în vârsta, peste
60% din fracturi survin după vârsta de 60 de ani. Rata crescută a acestora se datorează
vârstei inaintate (vârsta medie a pacienţilor este de 62 - 67 ani), datorită modificării
metabolismului osos.
Ca sex, în general bărbaţii sunt mai predispuşi la fracturi decât femeile, lucru care se
explică prin participare lor mai mare la munca fizică. Totuşi şi femeia are stări fiziologice (ca
de exemplu sarcina, perioada de laptare, menopauza, osteoporoza), în care ea este mai
susceptibilă de a face fracturi.
Există unele tulburări ale structurii osoase, indiferent dacă este vorba despre rarefiere
osoase.
7
4. CLASIFICAREA FRACTURILOR
Din punct de vedere anatomo-patologic, traiectul de fractură poate fi situat la înălţimi diferite,
astfel distingem:
 Fracturi ale colului anatomic sau în zona suprafeţei articulare
 Fracturi ale colului chirurgical, acestea survin uneori cu o pătrundere
simulară a fragmentului inferior în cel cefalic, proximal. Când această fractură este joasă, are
loc uneori o delăsare considerabilă a fragmentelor.
 Fracturi tuberozitare sau parcelare, aceste fracturi au un mecanism de
producere aparte şi anume cel prin smulgre.
Se ştie că pe tochiter se inseră rotatorii externi ai umărului: muşchii supraspinosului,
subspinosului şi micul rotund. O contracţie bruscă a acestor din urma muşchi, ca de exemplu
într-o mişcare de aruncare, poate cauza o fractură parcelară prin smulgere.
Fracturile parcelare se găsesc adeseori ca leziuni anexe ale unor luxatii de umăr.
5. MECANISMUL DE PRODUCERE
Fracturile la acest nivel pot fi produse :
 direct: prin lovituri primite pe faţa anterioară sau posterioară a umărului,
 indirect: prin căderi pe cot sau pe umăr cu bratul în special în abducţie, când
se produce o exagerare a curburilor normale a humerusului.
Fig. 2.
Fracturi diafizare a humerusului
Mecanismul de producere cel mai frecvent este prin cauză indirectă, prin cădere violentă pe
umăr, pe cot sau prin tracţiune fortată a braţului. La tineri , prevaliază fracturile
prin adducţie.
8
La fracturile prin abducţie, unghiul format pe fragmente este deschis în afară, la cele prin
adducţie, unghiul pe care îl formează fragmentele este deschis înăuntru. Adeseori însă,
unghiulaţia fragmentelor se face şi în plan sagital, unghiul fiind deschis înapoi.
Unele afecţiuni cum sunt: hemiplagia, Boala Parkinson, metastazele osoase, osteomalacia
pot favoriza producerea fracturilor.
6. SIMPTOMATOLOGIE
În afară de semnele comune tuturor fracturilor (durere şi impotenţă funcţională) la
inspecţie se constată un umăr căzut, tumefiat, cu şanţul delto-pactoral dispărut, capul fiind
înclinal înspre partea leziunii, iar cotul respectiv fiind susţinut de mâna opusă.
Echimozele apar tardiv şi progresiv pe o arie întinsă a braţului (faţa internă) şi a toracelui
(faţa antero-internă), coborând până la nivelul creşterilor iliace. Această echimoză este
caracteristică, cvasi patognomonică şi a fost descrisă de Hennequin.
Fig. 3 Teritoriul Echimozei lui Hennequin.
Acestă echimoză se explică prin aceea că sângele din hematomul fractural situat în acea
fractură deasupra nivelului de inserţie a tendonului marelui pectoral, este canalizat în teaca
acestui tendon a muşchiului şi se răspândeşte ulterior pe faţa antero-externă a hemitoracelui
respectiv.
La palparea prudentă şi blândă se constată durere într-un punct fix, care corespunde de
obicei focarului de fractură.
Din cauza unei ralative impotenţe funcţionale, survine un grad oarecare de atrofie a
deltoidului abducţia braţului fiind limitată.
9
În fracturile intraarticulare (fractura gâtului anatomic), nu survin echimoze, hematomul
fractural fiind menţinut în articulaţie.
7. INVESTIGAŢII PARACLINICE
Examenul paraclinic este reprezentat aproape în totalitate de examenul radiologic, în

cazul în care radiologia nu este relevată şi diagnosticul este incert se poate apela la alte
metode paraclinice:
 tomografia simplă sau computerizată CT
 scitografia osoasă
 radiografia simplă
 examenul de laborator:
 VSH
 nr. de leucocite
 calcemie
 hemoglobina
 hematocrit
 glicemie
 TS. TC
 examen sumar de urină
 investigaţii histopatologice în cazul osului patologic pentru a descoperii eventualele cauze
favorizante a fracturii, osteoporoza, osteomielita, etc.
8. EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC
Acestea sunt de obicei favorabile, aceste fracturi consolidându-se într-un timp relativ
scurt. Pseudartroza este rară .
Calusurile vicioase, când se produc, sunt cauzate de reducerile incomplete ale
fragmentelor. Ele duc la limitatrea mişcărilor de abducţie, ridicare şi rotaţie a braţului.
9. DIAGNOSTIC
 Diagnostic pozitiv: se pune pe baza semnelor şi a examenului radiologic, faţă
şi profil.
10
 Diagnostic diferenţial: se face în special cu luxaţia saculo-humerală. Această
fractură se deosebeşte de luxaţie prin păstrarea rotunjimii umărului sau prin lipsa umărului “în
epoletă ” şi prin apropierea cotului respectiv de torace.
În fracturile acromionului, în cele ale claviculei (1/3 externă) sau chiar în contuziile simple
ale umărului, toate simptomele sunt moderate.
În orice caz examenul radiologic este obligatoriu.
10. COMPLICAŢII
 Fracturi deschise
 Complicaţii vasculare
 Leziunea nervului circumflex, una din cele mai frecvente complicaţii, care atunci
când este ireversibilă, duce la paralizia şi atrofierea muşchiului deltoid.
 Leziunea tendonului lungii porţiuni a bicepsului şi interpoziţia acestuia între
fragmentele fracturii. Aceasta din urmă complicaţie este de obicei greu de diagnosticat
(imposibiliatea reducerii şi menţinerea acestei reduceri) şi obligă de obicei la un tratament
chirurgical.
Asocierea fracturii cu luxaţie scapulo-humerală, în acest caz capul fiind luxat, apare
umărul “în epoletă”, dar cotul este apropiat de torace, deoarece pârghia umerală fiind
fracturată, acest cot apare apropiat de torace.
La tinerii sub 20 de ani pot surveni şi dezlipiri la nivelul cartilajului de creştere.
11. TRATAMENT
Primul ajutor la locul accidentului

Fractura trebuie imediat imobilizată provizoriu la locul accidentului, la nevoie sedarea
durerii cu opiacee: Algocalmin, Mialgin, Romergan, etc.
Trebuie să se efectueze cât mai repede şi cât mai corect transportul pacientului la spital.
Se vor lua măsuri ca în timpul transportului la spital, oasele fracturate să nu se deplaseze mai
mult decât în momentul producerii fracturii.
Tratamentul de specialitate
Tratamentul fracturilor extremităţii proximale a humerusului este în general ortopedic şi
este numai în cazuri excepţionale chirurgical.
Tratamentul acestor fracturi urmează principiul simplu de e se axa fragmentul distial după
cel proximal. Printr-o abducţie a braţului, aceasta se poate realiza aproape în toate cazurile.
Dacă la tracţiunea braţului se adaugă şi o presiune pe locul fracturii, corectându-se
11
unghiulaţia, se poate preveni o dislocare mai mare. Poziţia de repaus survine într-un aparat
ghipsat în abducţie în care fragmentul distal este axat cât mai perfect după cel proximal.
Unele fracturi se lasă suficient imobilizate printr-un bandaj Desault cu o pelota groasă de
vată în axlă, cu cotul aplicat pe torace. Frica de acest bandaj, care ar limita în curând mişcările
umărului, este numai atunci justificată, când el este menţinut mai mult de 14 zile.
La pacienţii, care din cauza unor leziuni toracale nu pot suporta aplicarea jenantă a unui
aparat ghipsat toraco-brahial, punerea în repaos a fracturii se face cel mai bine tracţiune
palicată în pat. Tracţiunea se realizează printr-o broşă trecută prin olecran, antebraţul fiind
pus orizontal, braţul verical, iar potcoava de tracţiune fiind întinsă de o sârmă trecută peste
mai mulţi scripeţi.
La fracturile care sunt angrenate într-o mică unghiulaţie se poate renunţa la o repunere
exactă. La unii pacienţi foarte bătrâni trebuie să ne mulţumim şi cu o reducere relativă şi
începând de îndată cu o reeducare funcţională, se pot obţine rezultate relativ bune. Capul
humeral nu are cal femural sau ca gâtul femural funcţii statistice şi o discretă unghiulare sau o
limitare a mişcării umărului la aceaşti pacienţi bătrâni nu au o importanţă prea mare.
La tinerii cu epifiziolită (deslipire diafizo-epifiziară) se impune o reducere cât mai
perfectă, întrucât o reducere incompletă are ca urmare o tulburare de creştere în lungime a
osului.
Fracturile parcelare prin smulgere ale tuberozităţii se tratează cu punerea în repaos în
abducţie a braţului şi reluarea mişcărilor după 2 - 3 săptămâni.
Chirurgical se rezolvă numai cazurile în care reducerile imperfecte sunt incompatibile cu o
bună vindecare a leziunilor. Această osteosinteză se practică de obicei cu scoabe sau broţe
Kirsinchner.
Fracturile luxaţiei capului humeral, necesită fireşte o intervenţie chirurgicală care are ca
obiectiv repunerea capului şi fixarea focarului de fractură.
Dat fiind faptul că foarte multe din aceste fracturi survin la oamenii înaintaţi în vârstă, nu
este întotdeauna necesară o reducere ideală, unele dezaxări mici şi chiar scurtării fiind perfect
compatibile cu o bună funcţionalitate, mai ales dacă reducerea funcţională a fost începută de
timpuriu.
Tratamentul igieno-dietetic
Regimul alimentar: în primele zile după operaţie se instituie un regim lacto - fainos. Din
a treia zi (de la reluarea tranzitului intestinal) se trece la un regim comun.
Regimul de mobilizare: variază în funcţie de intervenţia chirurghicală efectuată şi de
sediul şi gravitatea fracturii. În timpul prezenţei aparatului ghipsat se va efectua mobilizarea
pasivă şi apoi activă treptat prin testarea şi stabilirea sensibilităţii la nivelul zonei operate.
12
După scoaterea aparatului gipsat se va trece la mobilizarea activă a membrului respectiv,
având grijă ca la cel mai mic semn de oboseală, durere, impotenţă funcţională să reducem
timpul de mobilizare. Ulterior este indicat a se evita eforturile fizice intense cu predilecţie pe
membrul operat.
13
CAP. II - PARTEA PERSONALĂ
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR

CU FRACTURĂ DIAFIZARĂ A HUMERUSULUI
În lucrarea aceasta s-au studiat trei cazuri ale fracturii diafizare a humerusului, arătându-
se nevoile de dependenţă medicale la acest tip de fractură.
În îngrijirea pacienţilor se ţine cont de “demersul ştiinţific”, respectând etapele
fundamentale ale acestui demers
Culegerea datelor
Analiza şi interpretarea datelor formulând diagnosticul de îngrijire.
Planificarea intervenţiilor, stabilind obiectivele în legătură cu pacientul (rezultatele
aşteptate)
Intervenţiile asistentei, delegate şi autonome.
Evaluarea rezultatelor.
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi
fundamentale, componentele bio-psihico-sociale, culturale şi spirituale ale individului.
Atingerea de către pacient în satisfacerea acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă
medicală. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie să ştie
că : o nevoie fundamentală este o necesitate vitală esenţială a fiinţei umane pentru a-şi
asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt :
1. a respira şi a avea o bună circulaţie
2. a bea şi a mânca
3. a elimina
4. a se mişca şi a avea o bună postură
5. a se odihni şi a dormi
6. a se îmbrăca a se dezbrăca
7. a-şi mentine temperatura corpului în limitele normale
8. de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
9. de a evita pericolele
10. a comunica
11. de a acţiona după propriile convingeri şi valori, de a practica religia
12. de a fi preocupat în vederea realizării
13. de a se recrea
14. de a învaţa cum să îţi păstrezi sănătatea
14
1. Culegerea datelor
Culegerea datelor ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind
pacientul în globalitatea sa.
Ne informează asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinţei, asupra obiciurilor sale de
viaţă şi asupra stării de satisfacere a nevoilor fundamentale.
2. Analiza şi interpretarea datelor
Pune în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a
generat, adică elaborarea « procesului de îngrijire «.
3. Planificarea intervenţiilor ne permite :
- determinarea obiectivelor de atins (rezultatul aşteptat)
- stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor
4. Intervenţia asistentei
Utilizarea planului de intervenţii elaborat, precizarea lor corectă.
5. Evaluarea rezultatelor
Constă în analiza rezultatului obţinut şi dacă au apărut noi date în evoluţia stării
pacientului şi eventual, dacăa este necesară reajustarea interveţiilor şi obiectivelor (procesul
clinic).
Asistenta medicală se implică activ în îngrijirile pacienţilor cu fractură diafizară a
humerusului, de la internare până la externare şi se asigură să aplice intervenţiile cu rol
propriu şi delegat în tratarea pacientului.
a) Intervenţiile proprii sunt concretizate de :
● Asigurarea unui microclimat corespunzător a igienei apoi o şedere odihnitoare şi
adecvată pe timpul spitalizării.
Se respectă normele de igienă a patului, lenjeriei, salonul curat și aerisit plus
regulile de dezinfecție și sterilizare a instrumentarului folosit.
Un microclimat corespunzător corect pentru ca schimbările bruşte şi mai ales
scăzute de temperatură şi umiditate crescută pot afecta starea de bine a pacientului
● Este foarte important ca asistenta medicală să asigure îngrijirile de bază a pacientului
imobilizat la pat dar şi pacienţilor cu mobilitate scăzută. Aici se poate specifica igiena
pacientului privind toaleta generală și parțială
● Regimul dietetic hiposodat, hipolipid, hipoproteic in concordanţă cu afecțiunea
pacientului și cu medicaţia prescrisă de medic. În acest regim va intra
o alimentaţie desodată din cauza antiinflamatoarelor nesteroidiene. Regim alimentar
hipolipidic şi hipoproteic prin menţinerea unei greutăţi corporale optime a pacientului.
Asistenta medicală trebuie să verifice modul în care se servește pacientul în cadrul secției
dar și eventualele alimente care pot fi introduse de către aparținătorii pacientului.
15
● Supravegherea generală a pacientului şi mobilizarea activă şi pasivă pentru a preveni
apariţia complicaţiilor invalidante
Prin supraveghere generală se înțelege măsurarea funcțiilor vitale (TA,
temperatură, puls, respirație, bilanțul igesta-excreta, aspectul scaunelor) și notarea lor în
foaia de observație FO.
La fel de importantă poate fi şi mobilitatea dificilă pe care o prezintă pacientul astfel
asistenta medicală va asigura un grad de autonomie maxim prin diminuarea durerii şi
transportul pacientului în funcţie de necesităţile lui.
Asistenta medicală va oferi şi un suport psihologic crescut şi încredere în echipa
medicală acestor pacienţi deoarece un anumit grad de imobilizare chiar şi provizoriu al
pacientului poate avea efecte negative pe plan psiho-emotional şi social.
● Pregatirea psihică a pacientului pentru tehnicile de imagistică şi tratament
specifice este deosebit de importantă în activitatea asistentei medicale în contactul cu
pacientul internat.
Pacientul are nevoie şi de o pregătire fizică adecvată la condiţiile de tratament
fizical-kinetic privind postura. Asistenta asigură o pregătire fizică a pacientului şi în cazul
investigaţiilor paraclinice specifice secţiilor de ortopedie.
● Educaţia pentru sănătate.

De obicei pacienţii sunt adulţi şi care au fost afectaţi din cauze traumatice şi
ajung în stări destul de avansate ale bolii la spital iar îngrijirile acordate de catre asistenta
medicală devin mai complexe.
Asistenta medicală se asigură că şi pacientul a înţeles mecanismul afecţiunii sale
şi că se va conforma regulilor de profilaxie secundară şi de continuare a tratamentului la
domiciliu şi a recomandărilor de externare.
Pentru recuperarea eficientă şi cât mai rapidă a pacientului, asistenta medicală se implică
foarte mult şi în informarea pacientului pentru a aborda un stil de viaţă sănătos şi de a-şi
menţine starea de sănătate.
Asistenta medicală va lămuri pacientul la externare asupra următoarelor aspecte :
- să nu ridice greutăţi;
- să practice în fiecare zi gimnastică medicală de 10-15 minute dimineaţa şi la sfârşitul
programului;
- să evite creşterea ponderală, respectând dieta conform sezonului şi efortului fizic pe
care-l practică;
- să se adreseze medicului la orice modificare a stării de sănătate;
16
Educarea pacientului privind un mod de viaţă sănătos , pentru a preveni complicaţiile
bolii,
Dacă pacientul a înţeles măsurile pe care trebuie să le execute şi după ce a fost externat
atunci prognosticul bolii este favorabil şi asistenta medicală şi-a îndeplinit cu succes unul
din obiectivele propuse pentru tratarea pacientului.
Asistenta medicală are în vedere mai multe obiective dar unul dintre cele mai
promte trebuie să fie ameliorarea durerii pacientului deoarece prima problemă de
dependenţă este durerea în aceste afecţiuni.
b) Intervenţii cu rol delegat.
Intervenţiile delegate constau în :
● Participarea la examenul clinic efectuat de către medic la internare și la vizita în salon.
Asigurarea condiţiilor optime de mediu în sala de tratament şi în salon pentru consultaţia
medicului. Întocmesc foaia de observatie şi pregatesc documenele medicale necesare
internării (consimţământ, retete, rezultatele analizelor, filme radiologice).
Menţinerea pacientul într-o poziţie specifică examinării de către medic pentru
evidenţierea anumitor cauze patologice în examenul obiectiv. În acelaşi timp se urmăreste
bolnavul pentru a observa anumite modificări de ritm respirator sau de coloraţie a
tegumentelor în cazul suprasolicitărilor fizice din timpul manipulării de către medic.
● Paraclinice:
- recoltarea de probe de laborator (probe de sânge/urină) VSH, hemoleucogramă,
biochimie, examen complet de urină, sediment + sumar;
- participarea la examenul radiologic și pregătirea pacientului, evidenţierea zonei
necesare de examinat, acomodarea pacientului cu camera de obscuritate în care se va
petrece examinarea radiologică.
● Administrarea medicamentelor şi pregatirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii
unde este cazul. În funcţie de starea pacientului asistenta medicală va administra
medicaţie antialgică şi antiinflamatorie nesteroidiană sub diferite forme
(injectabile/tablete, Algocalmin, Tramadol, Diclofenac, Ketonal) rolul delegat este
completat de supravegherea pacientului în vederea respectării programului recuperator
la sala de kineto-terapie şi la procedurile de fizioterapeutice (magnetodiaflux,
ultrasunete, bai galvanice, curenti diadinamici sau interferenţiali),
● Prevenirea complicațiilor prin efectuarea intervenţiilor specifice corecte, de către
asistenţii medicali pacienţilor cu fractură diafizară a humerusului, ajută în tratarea bolii şi
previne complicaţiile neurologice şi motorii, care de obicei au nevoie de intervenţii
chirurgicale şi astfel timpul de vindecare a pacientului se prelungeşte foarte mult iar
tratamentul devine invaziv şi dureros.
17
Urmând aceste tehnici specifice, asistenta medicala reuseste sa duca la indeplinire
sarcinile de ingrijire privind pacientii internati cu fractură diafizară a humerusului.
18
CAZUL I
PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTA P. V.
CULEGEREA DATELOR
A. Date relativ stabile:
 Nume : P.
 Prenume: V.
 Nationalitate: Română
 Data naşterii: 25.05.1976
 Religia: Ortodoxă
 Limba vorbită: Română
B. Date relativ variabile:
Informaţii generale:
 Vârsta: 31 ani
 Starea civilă: Căsătorită
 Domiciliul: Brașov, str. George Călinescu, nr. 25
Caracteristici generale:
 Ocupaţia: Profesoară
 Hoby: Gătitul
 Alimentaţia: Diversificată
 Consumul de cafea, tutun, alcool: 2 - 3 cafele pe zi, tutun 1 pachet de ţigări
pe zi, alcool ocazional.
Evenimente biologice legate de sănătate:
 Boli anterioare: amigdalită
 Sarcini: o sarcină fiziologică
 Intervenţii chirurgicale: amigdalectomie
 Accidente: nu a avut
Elemente fizice şi reacţionale:
 Grup sanguin: A II, Rh pozitiv
 Deficienţe senzoriale: nu prezintă
 Alergii: neagă
Reţeaua de susţinere a persoanei: pacienta este căsătorită, soţul este inginer,
cu o fetiţă de 5 ani, părinţii sunt pensionari. Au foarte mulţi prieteni.
Date variabile legate de starea fizică:
 Temperatura: 36.7 oC
19
 Puls: 80 pulsaţii/minut
 T.A: 120/80 mmHg
 Respiraţia: fiziologică
 Eliminare: micţiuni şi scaune normale
 Greutate: 67 Kg
 Inaltimea: 1.70 m
 Culoarea ochilor: negrii
 Organe de simţ: echilibrul, văzul, auzul, sunt normale
Date variate legate de condiţii psihosociale:
 Anxietate: moderată
 Stres: nu este stresată
 Confort: inconfort, se acomodează greu la mediul spitalicesc
 Stare depresivă: nu prezintă
 Stare de constienţă: OTS
 Capacitate de comunicare: este comunicativă
ECHIPA DE INTERVENŢIE
Dr. Sabău Florin
As. Tudor Alina
Elevă Tonie Eva
ISTORICUL BOLII
În dimineta zile de 23.01.2017 a ieşit în curtea casei şi alunecând a căzut. S-
a lovit la membrul superior stâng şi în urma lovituri nu şi-a mai putut mişca
braţul. Cu ajutorul soţului ei, aceasta reuşeşte să se ridice, soţul ei chemând
salvarea. La urgenţă este diagnosticată cu fractură diafizară a humerusului.
Pacienta este internată pe secţia Ortopedie-Traumatologie.
MOTIVELE INTERNĂRII ACTUALE
 Stare generală alterată
 Durere vie la nivelul brațului și al umărului
 Impotenţă funcţională
 Crepitaţii osoase
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE
Pacienta în vârstă de 31 de ani, echilibrată din punct de vedere fizic, se
internează în data de 23.01.2017 cu următoarele manifestări de dependenţă:
 Durere vie la nivelul brațului și al umărului
 T.A.: 120/80 mmHg
20
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA SURSE MANIFESTĂRI DIAGNOSTIC

DE DIFICULTATE DE DEPENDENŢĂ NURSING
1. de a respira - anxietate - posibil tahipnee - potenţial dificultatea
şi a avea o - durere de a respira
bună circulaţie
2. de a bea şi de a - constrângeri fizice - incapacitatea de a - dificultate în a

manca -anxietate, durere se hrăni fără ajutor se alimenta
şi hidrata
3. de a elimina - alimentaţie - absenţa scaunelor - constipaţie
insuficientă de mai multe zile
- lipsa exerciţiilor - dificultate de a
fizice defeca
4. de a se mişca - constrângeri fizice - incapacitatea de -imobilitate

şi de a menţine - anxietate a se mişca, ridica,
o postură - durere aşeza şi merge
corectă
5. de a dormi şi - mediu - astenie, oboseală - epuizare

de a se odihni necorespunzător - nelinişte
- evenimente - descurajare
ameninţătoare - dificultatea în a
- incomoditate dormi - insomnie
- durere - trezire frecventă
- anxietate - agitaţie
6. de a se -constrângeri fizice - dificultate în a se -stângăcie

îmbrăca - imobilitate şi îmbrăca şi dezbrăca
şi dezbrăca durere
7. de a-si - alterarea circulţiei - scăderea - extremităţi reci

menţine periferice temperaturii sub - hipotermie
temperatura limitele normale
corpului în limite
normale
8. de a fi curată, - constrângeri fizice - nu poate să-şi - dificultate în a-şi

îngrijită şi a - imobilitate acorde îngrijiri de acorda îngrijiri de
proteja - durere igienă igienă
mucoasele şi
tegumentele
curate
9. de a evita - durere la nivelul - agitaţie - anxietate

pericolele focarului de fractură - nelinişte
21
- neacceptarea bolii - insomnie
- mediu neadecvat
- constrângeri fizice - iritabilitate - durere la nivelul
- lipsa - plângeri, plâns focarului de fractură
autocontrolului
- traumatisme
- durere evenimente
ameninţătoare - temeri
- panică - frică, teamă
10. de a - spitalizare - expresia - singurătate

comunica - boală sentimentelor de
- mediu neadecvat singurătate şi
respingere
11. de a acţiona - neacceptarea bolii - incapacitate de a - dificultate de a

conform propriilor desfăşura practici participa la activităţi
convingeri şi valori, de religioase religioase
a practica religia
12. de a fi - anxietate - incapacitatea de a - devalorizare

preocupată în - epuizare şi stress răspunde aşteptărilor altora
vederea depresivă - sentimentul de
realizării - evenimente incompetenţă
ameninţătoare
13. de a se - anxietate - incapacitatea de a se recrea - dicicultatea de a
recrea - spitalizare îndeplini activităţi
-imobilitate recreative
14. de a învăţa - lipsa de infrmaţii - lipsa de cunoaştere - insuficientă

şi de cunoştiinţe a bolii, a măsurilor cunoaştere
necesare menţinerii de prevenire a
sănătăţii complicaţiilor
- teama de necunoscut
- anturaj şi mediu
necunoscut
DIAGNOSTICUL NURSING
Pacienta prezintă:
Durere de intensitate mare, Impotenţă funcţională
Stare generală uşor alterată (ameţeală, facies palid), Anxietate
Risc de complicaţii.
DIAGNOSTICUL MEDICAL
Fractură diafizară de humerus.
STABILIREA PRIORITĂŢILOR PREOPERATORII
22
Prevenirea morţii subite, Calmarea durerii, Prevenirea imobilităţii
Liniştirea cu privire la intervenţia chirurgicală
Crearea condiţiilor optime de odihnă
Menţinerea tegumentelor uscate şi curate
Prevenirea greţurilor şi vărsături
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPRATOR
PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNŢII INTERVENŢII EVALUARE

AUTONOME DELGATE
Durere la nivelul Să calmez Supraveghez Algocalmin fiole II După 30 minute
membrului durerea în cât funcţiile vitale. i.m. la nevoie scade durerea.
superior stâng. mai scurt timp Creez condiţii de
posibil. microclimat.
Asigur o poziţie
cât mai comodă
pacientei.
Mobilizez
frecvent pentru
prevenirea
escarelor.
Inspectez sediul
şi caracterul durerii.
Psihoterapie.
Aplic punga cu gheaţă.
Stare de imobilitate Să-i asigur toate Ii explic Atela provizorie. Pacienta
totală impusă de îngrijirile necesitatea imobilizării colaborează.
leziune. necesare. pentru a nu se Stă în poziţie
Să previn agrava boala. comodă şi se
imobilitatea pe Servesc pacienta mobilizează.
parcursul la pat cu cele necesare
celor 3 zile. atât pentru alimentaţie
cât şi pentru
eliminare.
Investighez
capaciatatea de
mobilizare.
Urmăresc punctele de
presiune.
Efectuez toaleta.
Previn
imobilitatea.
Frica, teama de Să o linistesc cu Încerc să o Fenobarbital Să o liniştesc în
intervenţia privire la liniştesc satisfăcându-i 2x1 tabletă / zi. privinţa
chirurgicală. intervenţia cererea de intervenţiei
chirurghicală. informaţii cu chirurghicale.
privire la
intervenţia
chirurghicală.
Încurajez, încerc
23
să o acomodez la
mediul de spital.
O aduc în contact
cu alţi pacienţi cu
evoluţie favorabilă.
Insomnie Să creez Aerisesc salonul şi Diazepan Prezintă perioade

condiţii optime port discuţii cu 10 mg/ zi. de somn liniştit.
de odihnă şi pacienta.
somn. Mă interescez de
programul ei de somn.
Îi explic
necesitatea
odihnei pentru
organism.
O educ să evite mesele
copioase.
Dificultate de a se Să fie O ajut să se Regim comun. Curba ponderală

alimenta. alimentată alimenteze. se menţine.
corespunzător. Investighez Aport caloric
obiceiurile şi calitativ
cunoştinţele corespunzător.
despre o
alimentaţie corectă.
O servesc la pat.
O ajut să efectueze
toaleta cavităţii
bucale.
Înlătur alimentaţia
ce predispune la
constipaţie.
Îi asigur un aport
de minim
2 L lichide.
Păstrarea curbei
ponderale.
Dificultate de a-şi Să-i asigur Efectuez toaleta parţială Este curată
menţine tegumentele igiena corporală. pe regiuni. şi îngrijită.
curate. Îi asigur lenjerie
de pat şi corp
curate.
Igiena corectă a regiunii
perianale
Constipaţia Eliminări Urmăresc un aport de 2 LPurgative : A 2-a zi are scaun.

fiziologice de lichide. Dulcolax
Elimin alimentele care 1 tableta / zi.
favorizează constipaţia.
Evitarea meselor
copioase seara.
Masajul abdominal
postprandial.
24
Respect intimitatea în
timpul eliminării.
Insuficientă Să o informez Informez pacienta Pacienta înţelege

cunoaştere a bolii despre starea sa despre cauzele., şi pune întrebări
actuală. factorii favorizanţi în legătură cu
ai bolii. starea sa actuală.
Îi solicit ajutorul
în toate
intervenţiile pe
care le fac.
Evaluez complianţa la
diferite manevre.
INTERVENŢII SPECIFICE PREOPERATORII

Pregătirea psihică:
Îi explic necesitatea intervenţiei chirurgicale.
O rog să aibă încredere în echipa de intrevenţie. O încurajez punăd-o în legătură
cu alţi pacienţi de pe secţie cu evoluţie favorabilă.
Îi explic pacientei câteva proceduri preoperatorii şi portoperatorii.
Îi explic posibilitatea apariţiei unor reacţii adverse ca : greţuri, vărsături.
Pregătirea fizică:
 La ora 930 se face testarea la Xilină: 0,1 ml i.d.
 La ora 10 se citeşte rezultatul testării la Xilină : acesta fiind negativ.
 La ora 1015 se efectuează tolaeta corporală a regiunii insistând asupra
membrului lezat, se rade pilozitatea.
 La ora 11 se măsoară şi se noteză funcţiile vitale : TA = 110/70 mmHg, Puls =
70 bătăi/minut, T= 36,6 oC.
 La ora 1130 se face EKG-ul.
 La ora 12 se fcae consultul presanestezic la pat.
 O informez că în dimineaţa zilei următoare nu are voie să mănânce şi să bea
nimic.
 O informez că în seara aceasta i se va face clisma evacuatorie.
 O informez să se odihnească, iar dacă nu poate, să ceară o tabletă de Diazepan.
ANALIZE DE LABORATOR
BIOCHIMIE VALORI NORMALE
 Creatinina : 1,08 mg % 0,6 -1,20 mg%
 T.S. : 3 minute 2-4 minute
 T.c. : 11 minute 8-12 minute
HEMATOLOGICE VALORI NORMALE
25
 Hemoglobina : 14,9 G/100ml 15= 2g/ 100ml
 Hematocrit : 45% 46 ± 6%
 Nr. leucocite : 9.600 mm 3
4.200 – 10. 000 mm3
 Nr. tromocite : 200. 000 mm3 150 – 400.000 mm3
 V.S.H. : 10 mm / h 1 – 10 mm/h
 Glicemie : 94 mg 0/00 80 – 120 mg 0/00
ZIUA INTERVEŢIEI
 La ora 8 se transportă pacienta în sala de operaţie.
 La ora 9 se efectuează osteosinteza cu scoabe Kirschner.
 Intevenţia decurge favorabil.
 În timpul intervenţiei pacienta prezintă : stare generală bună, T.A. stabilă,
pierdere minimă de sânge.
 La ora 11 este readusă pe secţie.
ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII IMEDIATE
 La ora 1130 pacienta este pusă în pat.
 Monitorizez funţiile vitale : - T.A. = 100/ 80mmHg
- Puls = 65 pulsaţii/ min
- Temperatura = 36,5 oC
 Supraveghez perfuzia.
 Supraveghez bolnava până la trezirea totală din anestezie.
 Îi explic că trebuie să-şi păstreze poziţia de decubit dorsal minim 5- 6 ore pentru
că i s-a făcut anestezie totală.
 Îi umezesc buzele cu comprese de ceai amar.
 La ora 1230 monitorizez funcţiile vitale :
- T.A. = 115/80mmHg
- Temperatura = 37 oC
- Respiraţia = fiziologică
 Administrez Algocalmin 1 x 1 fiole i.v. sau după caz Mabron 1 fiolă s.c.
 Pacienta acuză uscăciune cavităţii bucale : efecuez toaleta cavitaţii bucale cu
glicerină boraxată şi îi umezesc buzele cu ceai.
 La ora 13 pacienta are micţiune spontană.
26
 Ii explic pacientei să participe la ingrijirile postoperatorii, mobilizarea precoce
exercitii ale membrelor superioare si inferioare pentru prevenirea trombozei
venoase.
 La indicaţia medicului pacienta se poate transporta la salon
STABILIREA PRIRITĂŢILOR POSTOPERATORII
 Risc de complicaţii imediate (şoc hemoragic, embolie pulmonară,

tromboembolie).
 Calamarea durerii.
 Asigurarea condiţiilor optime de somn.
 Asigurarea unei poziţii corecte şi comode.
 Prevenirea complicaţiilor datorită imobilizări (escare de decubit sau atrofie
musculară)
27
PLAN DE ÎNGRIJIRE ÎN ZIUA INTERVENŢIEI ŞI POSTOPERATOR
25.01.2017
PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNTII INTERVENTII EVALUARE

AUTONOME DELGATE
Risc de apariţie a Pevenirea Monitorizarea funcţiilor Oxacilină 4x1 gr. i.m. TA=120/80 mmHg
complicaţiilor. complicaţiilor. vitale. Clivarin 0,3 ml / zi. Puls=60 pulsaţii/min.
Apariţia escarelorÎi expic să evite mişcările T=36,9oC
şi a atrofiei bruşte şi să semnaleze Respiraţia
musculare orice modificare în fiziologică.
starea sa generală.
Durere în urma Calmarea Să urmăresc Algocalmin 1 fiolă i.v. Durerea scade în

intervenţiei durerii. starea pacientei. intensitate.
chirurgicale . Creez condiţii optime
în salon.
Inspectez caracterul şi
sediul durerii.
Punga de gheaţă.
Psihoterapie.
Dificultate de a Să-i asigur Aerisesc salonul. Diazepam 10mg Pacienta are somnul
Dormi şi de a se condiţii optime deStau de vorbă cu pacienta. tb. I per os. liniştit.
odihnii somn şi odihnă. O educ să evite mesele
copioase
şi stările de
tensiune.
Dificultate de a se Să-i asigur o Aşez membrul operat pe o Starea de amorţeală

mişca si de a-şi poziţie cât pernă mai dură. se ameliorează.
menţine o mai corectă şi O ajut să-şi schimbe
postură cât mai poziţia.
corectă. comodă. Efectuez toaleta corporală
parţial ori de câte ori este
nevoie.
Iau măsuri necesare pentru
prevenirea escarelor de
decubit.
Servesc pacienta la pat.
Investighez capaciatatea
de mobilizare.
Uscăciune la Să prezinte Îi efectuez toaleta cavităţii Regim hidric. Cavitatea bucală şi

nivelul cavităţii mucoase bucale cu glicerină buzele sunt umede.
bucale şi a umede în boraxată şi ii umezesc
buzelor. permanenţă. buzele cu ceai amar ori
de câte ori este nevoie.
După 17 ore
28
încep să-i administrez
lichide per os.
26.01.2017 - 02.02.2017
AUTONOME DELEGATE
Risc de apariţie a Să îngrijesc Efectuez toaleta zilnică a Toaleta şi pansamentul Plaga evoluează
complicaţiilor. corect plaga şi plăgii cu alcool sanitar plăgii. normal.
să observ orice In jurul ei, pe urmă
modificare a ei. cu alcool iodat şi aplic
pansament cu Rivanol,
respectând regulile de
asepsie şi antisepsie.
Tulburări de Să-i creez Aerisesc salonul. Diazepan tb.10 mg / zi Pacienta prezintă

somn: insomnie. condiţii optime Îi explic necesitatea perioade de somn
de somn şi odihnei pentru liniştit.
odihnă. organism.
Îi spun să evite
consumul de cafea
înainte de culcare.
Dificultate de a se Să-i asigur o Aşez membrul Starea de

mişca şi de a-şi poziţie cât mai operat pe o pernă disconfort se
menţine o corectă şi cât mai dură. ameliorează.
postură corectă. mai comodă O ajut să-şi
schimbe poziţia.
Efectuez toaleta
partială ori de câte ori
este nevoie.
Iau măsuri necesare
pentru prevenirea
escarelor de decubit.
Servesc pacienta
la pat.
Investigehz capacitatea
de mobilizare.
Îi fac masaj usor la
mâna operată şi în
zonele predispuse
escarelor.
Riscul apariţiei Prevenirea Îi fac masaj uşor Starea de

escarelor. escarelor şi a şi o pudrez cu amorţeală se
pneumoniei de pudră de talc. ameliorează.
decubit. Protejez călcâiele,
cu colaci de vată.
Îi schimb poziţia
în pat cât mai des
din 30 în 30 de minute.
29
Întind cearceaful pt a
nu exista cute.
Respect măsurile pt
prevenirea infecţiilor
nosocomiale.
Senzaţie de Îi ofer Efectuez toaleta zilnică Evolutia plagii

mâncărime la informaţii a plăgii. este favorabila.
nivelul plăgii şi despre Îi explic că senzaţia de Pacienta a inteles
cunoştinţe comportamentul mâncărime pe care o cerintele pentru o
insuficiente în perioda de are este un semn al evolutie
despre boală. convaleşcentă. vindecării plăgii. favorabila.
Îi dau informaţii despre

regimul de cruţare şi cel
fizic.
O informez despre
pericolul recidivei in
cazul nerespectării
regimului.
O urmăresc dacă
întelege şi respectă cele
spuse.
Anxietate, Să-i înlătur Îi explic că scoaterea Scoaterea firelor Suportă bine

teama, frica de starea de frică. firelor nu este în data de scoaterea firelor.
scoaterea Încurajarea dureroasă şi depinde 02.02.2017
firelor. pacientei. de evoluţia plăgii.
Îi explic că poate fi
neplăcută dar nu
dureroasă.
EVALUARE FINALĂ
După o spitalizare de 11 zile, pacienta P.V. este externată în data de 02.02.2017 cu o stare
generală ameliorată, apetitul reluat, capacitate de mobilizare bună.
Capaciatea de odihnă satisfăcătoare şi necesităţile fiziologice corespunzătoare.
Este instruită în privinţa :
respectării regimului de cruţare fizică
continuarea tratamentului prescris de medic
revenirea la control periodic (primul peste 7 zile)
recunoşterea apariţiei eventualelor semne de complicaţie locală a plăgii şi prezentarea la
medic
familia este instruită să urmărească regimul de viaţă al pacientei
Tratamentul urmat:
30
Oxacilină 4x1 gr./zi
Algocalmin fiole la nevoie.
Piafen tablete, la nevoie.
Diazepan 1 tabletă seara, la nevoie.
Dulcolax 1 tabletă, la nevoie.
Clivarin 0,3 ml / zi s.c.
31
CAZUL II
PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL M.E.
CULEGEREA DATELOR
A. Date fixe:
 Nume : M.
 Prenume: E.
 Naţionalitate: Română
 Religia: Ortodoxă
 Limba vorbită: Română
 Vârsta: 70 ani
 Starea civilă: Căsătorit
 Domiciliul: Brașov, str. Înfrăţirii, nr. 112
 Ocupaţia: Pensionar
 Obiceiuri: Grădinăritul
 Alimentaţia: Diversificată
 Consumul de cafea, tutun, alcool: nu consumă cafea şi tutun, alcool
ocazional

 Boli anterioare: nu a avut
 Intervenţii chirurgicale: nu a avut
 Accidente: nu a avut

 Grup sanguin: A II, Rh pozitiv
 Deficienţe senzoriale: nu prezintă, OTS
 Alergii: neagă
Reţeaua de susţinere a persoanei: pacientul este căsătorit,se înţelege foarte bine cu soţia
lui. Au doi băieţi si patru nepoţi. Fiind foarte sociabili au foarte mulţi prieteni.

 T.A: 170/90 mmHg
 Eliminare: micţiuni şi scaune normale
 Greutate: 70 Kg
 Înălţimea: 1.70 m
 Culoarea ochilor: albaştri
 Organe de simţ: echilibrul, văzul, auzul, sunt în limitele vârstei
32
 Anxietate: moderată
 Stres: nu este stresat
 Confort: inconfort, se acomodează greu la mediul spitalicesc
 Stare depresivă: prezintă o uşoară stare depresivă
 Stare de constienţă: conştient, orientat
 Capaciate de comunicare: este comunicativ
Dr. Rautia Ion Calin

As. Lazar Anca
Elevă Tonie Eva
ISTORICUL BOLII
Pacientul ne prezintă că în data de 02.04.2017 în jurul orei 13 coborând treptele în casă a

suferit un accident prin cădre, nemaiputând să-şi mobilizeze membrul superior stâng.
În aceeaşi zi datorită durerii şi imobilizării mâinii este adus la Urgenţă.
După consult de specialitate se pune diagnosticul fractura diafizară a humerusului.

 Stare generală alterată
 Durere vie la nivelul brațului
 Impotenţa funcţională
 Crepitaţii osoase
Pacientul în vârstă de 70 de ani, echilibrat din punct de vedere psihic, se internează în data
de 02.04.2017 cu următoarele manifestări de dependenţă:
 Durere vie la nivelul brațului
 T.A: 170/90 mmHg
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
MANIFESTARI DE
NEVOIA SURSE DE DEPENDENTA DIAGNOSTIC NURSING
DIFICULTATE
1. de a respira - anxietate - voce răguşită - alterarea vocii
şi a avea o - durere
bună circulaţie - diminuarea
mobilităţii
2. de a bea şi de a -anxietate, durere, - nu vrea să mănânce - refuz de a se alimenta

manca slăbiciune, nimic şi hidrata
singurătate - nu vrea să bea deloc
- lipsa de cunoştere
a nevoilor în
hidratare şi
mineralizarea
33
organismului
3. de a elimina - anxietate - letargie - deshidratare

- lipsa hidratării şi (inactivitate totală)
mineralizării organismului- uscăciunea pielii şi
a mucoaselor
4. de a se mişca - anxietate - alinierea greşită a - postură neadecată
şi de a menţine o - durere membrelor - refuzul de a se mişca
postură corectă - constrângeri fizice - reticenţă în a
- lipsa interesului încerca să facă
mişcări
5. de a dormi şi - mediu necorespunzător - astenie, oboseală - epuizare

de a se odihni - incomoditate - nelinişte
- durere - descurajare
- anxietate - dificultatea în a
dormi - insomnie
- trezire frecventă
6. de a se - slăbiciune - refuzul de a se -dezinteres faţă de

îmbrăca şi - oboseală îmbrăca şi dezbrăca ţinuta vestimentară
dezbrăca - anxietate
7. de a-şi - alterarea circulţiei - scăderea - extremităţi reci

menţine periferice temperaturii sub - hipotermie
temperatura limitele normale
corpului în
limite normale
8. de a fi curat, - slăbiciune - neglijarea - dezinteres în a-şi
îngrijit şi a proteja - oboseală îndeplinirii îngrijirilor acorda îngrijiri de
mucoasele şi - perturbarea igienice igienă
tegumentele imaginii de sine
- anxietate
pericolele focarului de fractură - nelinişte - durere la nivelul
- neacceptarea bolii - insomnie focarului de fractură
- mediu neadecvat - iritabilitate - frică, teamă
- nelinişte - plângeri, plâns
- constrângeri fizice - temeri
- lipsa - panică
autocontrolului
10. de a - lipsa controlului - izolare de anturaj şi - singurătate
comunica anxietăţii de mediu - izolare socială
- neadapatare la - expresia
boală sentimentelor de
- mediu neadecvat singurătate şi
respingere
- lipsa de interes
34
11. de a acţiona - neacceptarea bolii - procupare faţă de - nelinişte faţă de
conform propriilor - frica de moarte semificaţia suferinţei semnificaţia propiei
convingeri şi valori, - neadaptare la mediul - grija faţă de sensul vieţii existenţe
de a practica religia spitalicesc şi a morţii - sentiment de culpatibilitate
- refuzul de a se conforma- autoacuzare
tratamentului - autopedepsire
- perceperea bolii ca o
pedeaasă
12. de a fi preocupat în- neadaptarea la realitate - incapaciatea de a lua - neputinţa
vederea - lipsa de cunoaştere a decizii
realizării stării sale de sănătate - incapaciatea de a rezolva
şi a tratamentelor problemele
13. de a se - anxietate - incapacitatea de a se - dicicultatea de a
recrea - spitalizare recrea îndeplini activităţi
14. de a învăţa - lipsa de informaţii şi - lipsa de cunoaştere - insuficientă cunoaştere
de cunoştiinţe a bolii, a măsurilor
necesare menţinerii de prevenire a
sănătăţii complicaţiilor
- teama de necunoscut
Pacientul prezintă:
 Durere de intensitate mare
 Tumefacţie locală
 Stare generală uşor alterată (senzaţie ameţeală, facies palid)
 Anxietate
 Risc de complicaţii
Fractura diafizară a humerusului.
Prevenirea morţii subite

Calmarea durerii
Prevenirea imobilităţii pe parcursul celor 3 zile
35
Liniştirea cu privire la intervenţia chirurgicală
Crearea condiţiilor optime de odihnă
Menţinerea tegumentelor uscate şi curate
Prevenirea greţurilor şi vărsăturilor
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR

AUTONOME DELGATE
Durere la niv Să calmez Supraveghez funcţiile Algocalmin fiole I După 30 minute
membrului sup durerea în cât vitale. i.v. la nevoie scade durerea.
stâng. mai scurt timp Creez condiţii de
Asigur o poziţie cât mai
comodă pacientului
pentru prevenirea
escarelor.
Inspectez sediul
şi caracterul durerii.
Psihoterapie.
Aplic punga cu gheaţă.
Stare de Să-i asigur Îi explic necesitatea Atela provizorie. Pacientul
imobilitate toate îngrijirile imobilizării pentru a colaborează.
totală impusă necesare. nu se agrava boala. Stă în poziţie
de leziune. Să previn Servesc pacientul la comodă şi se
imobilitatea pat cu cele necesare atât mobilizează.
pe parcursul pentru alimentaţie cât şi
celor 3 zile. pentru eliminare.
Investighez capaciatatea
de mobilizare.
Urmăresc punctele de
presiune.
Efectuez toaleta.
Previn imobilitatea.
Frica, teama de Să îl liniştesc Încerc să îl Fenobarbital Să îl liniştesc în
intervenţia cu privire la liniştesc satisfăcându-i 2x1 tablete / zi. privinţa
chirurgicală. intervenţia cererea de informaţii cu intervenţiei
chirurghicală. privire la intervenţia chirurghicale.
chirurghicală.
Încurajez, încerc să îl
acomodez la mediul
de spital.
Îl aduc în contact cu alţi
pacienţi cu evoluţie favorabilă.
Insomnie Să creez condiţii Aerisesc salonul şi port Diazepan 10 mg/ Prezintă perioade
optime de discuţii cu pacientul. 1 tb/zi. de somn liniştit.
odihnă şi somn. Mă interescez de
programul lui de somn.
36
Îi explic necesitatea
odihnei pentru organism.
Îl educ să evite mesele
copioase.
Dificultatea de Să fie alimentat Îl ajut să se alimenteze. Regim comun. Curba ponderală
a se alimenta. corespunzător. Investighez obiceiurile şi se menţine.
cunoştinţele despre o Aport caloric
alimentaţie corectă. calitativ
Îl servesc la pat. corespunzător.
Îl ajut să efectueze toaleta
cavităţii bucale.
Înlătur alimentaţia ce
predispune la constipaţie.
Îi asigur un aport de
minim 2 L lichide.
Păstrarea curbei ponderale.
Dificultate de Să-i asigur Efectuez toaleta parţial pe Este curat şi
a-şi menţine igiena regiuni. îngrijit.
tegumentele corporală. Îi asigur lenjerie
curate. de pat şi corp
curate.
Igiena corectă a regiunii
perianale.
Constipaţia Eliminări Urmăresc un aport de Purative : Dulcolax A 2-a zi are
fiziologice 2 L de lichide/ 24 ore. 1 tableta / zi. scaun.
Elimin alimentele care
favorizează constipaţia.
Evitarea meselor copiase
seara.
Masajul abdominal
postprandial.
Respect intimitatea
în timpul eliminării.
Insuficienta Să il informez Informez pacientul despre Pacientul înţelege
cunoaştere a despre starea cauzele, factorii favorizanţi si şi pune îmtrbări
bolii sa actuală. predispozanti ai bolii. în legătură cu
Îi solicit ajutorul în toate starea sa actuală.
intervenţiile pe care le fac.
Evaluez complianţa la
diferite manevre.
37
Pregatirea psihică:
Îi explic necesitatea intervenţiei chirurgicale.
Îl rog să aibă încredere în echipa de intrevenţie.
 Îl încurajez punâdu-l în legătură cu alţi pacienţi de pe secţie cu evoluţie favorabilă.
Îi explic pacientului câteva proceduri preoperatorii şi portoperatorii.
Îi explic posibilitatea apariţiei unor reacţii secundare ca : greţuri, vărsături.
 La ora 9 se recolteaza probele biologice pentru examneul de laborator
La ora 930 se face testarea la Xilină: 0,1 ml i.d.
La ora 10 se citeşte rezultatul testării la Xilină : acesta fiind negativ.
La ora 1015 se efectuează tolaeta corporală a regiunii insistând asupra membrului lezat, se
rade pilozitatea.
La ora 11 se măsoară şi se noteză funcţiile vitale : TA = 110/70 mmHg, Puls = 70
bătăi/minut, T= 36,4 oC.
La ora 1130 se face EKG-ul.
La ora 12 se face consultul preanestezic la pat.
Îl informez că în dimineaţa zilei următoare nu are voie să mănânce şi să bea nimic.
Îl informez că în seara aceasta i se va face clisma evacuatorie.
Îl informez să se odihnească, iar dacă nu poate, să ceară o tabletă de Diazepam
 Creatinina : 1,08 mg % 0,6 -1,20 mg%
 Hemoglobina : 14,9 G/100ml 15= 2g/ 100ml
 Hematocrit : 42,7% 46 ± 6%
 Nr. leucocite : 9.300 mm 3
4.200 – 10. 000 mm3
 V.S.H. : 14 mm / h 1 – 10 mm/h
 Glicemie : 98 mg 0/00 80 – 120 mg 0/00
ZIUA INTERVEŢIEI
38
La ora 8 se transportă pacientul în sala de operaţie.
La ora 830 se efectuează osteosinteza cu brose Kirschner.
Intevenţia decurge favorabil.
În timpul intervenţiei pacientul prezintă : stare generală bună, T.A. stabilă, pierdere minimă
de sânge.
La ora 11 este readus pe secţie.
La ora 1130 pacientul este pus în pat.
Monitorizez funţiile vitale :
- T.A.=130/ 90mmHg
- Puls = 75pulsaţii/min
- Temperatura = 37,0oC
Supraveghez perfuzia.
Supraveghez bolnavul până la trezirea totală din anestezie.
Îi explic că trebuie să-şi păstreze poziţia de decubit dorsal minim 5- 6 ore pentru că i s-a
făcut anestezie totală.
Îi umezesc buzele cu ceai.
La ora 12 monitorizez funcţiile vitale :
- T.A. = 130 / 90mmHg
- Temperatura = 36.9oC
Administrez Algocalmin 1 x 1 fiolă i.v.
Pacientul acuză uscăciunea cavităţii bucale : efecuez toaleta cavitaţii bucale cu glicerină
boraxată şi îi umezesc buzele cu ceai amar.
La ora 14 pacientul are micţiune spontană.
STABILIREA PRIORITĂŢILOR POSTOPERATORII

 Risc de complicaţii imediate (şoc hemoragic, embolie pulmonară,
tromboembolie).
 Calmarea durerii.
 Asigurarea condiţiilor optime de somn şi odihnă.
 Menţinerea curată a tegumentelor şi mucoaselor.
39
 Respectarea măsurilor de prevenire a infecţiilor nosocomiale.
04.04.2017
PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNŢII INTERVENŢII DELGATE
EVALUARE
AUTONOME
Risc de apariţie a Pevenirea Monitorizarea funcţiilor Oxacilină 4x1 gr. i.v. TA=130/85 mmHg
complicaţiilor complicaţiilor. vitale. Gentamicină Puls=80
imediate. Îi explic să evite 2x1fiola / zi i.v.. pulsaţii/minut
mişcările bruşte T=36,8oC
şi să semnaleze Respiraţia
orice modificare fiziologică.
în starea sa generală.
Durere în urma Calmarea Să urmăresc Algocalmin 1 fiolă i.v. Durerea scade în
intervenţiei durerii. starea pacientului. intensitate.
chirurgicale . Creez condiţii optime în
salon.
Inspectez caracterul şi
sediul durerii.
Punga de gheaţa.
Psihoterapie.
Insomie şi Să-i asigur Aerisesc salonul. Pacientul liniştit.
nelinişte. condiţii optime Stau de vorbă cu
de somn şi pacientul.
odihnă. Îl educ să evite stările de
tensiune.
Pihoterapie
Anxietate Să îl echilibrez Favorizez adaptarea la Pacientul se
moderată psihic. un mediu străin. acomodează
la mediul
spitalicesc.
Dificultate de a se Să-i asigur o Aşez membrul operat

mişca şi de poziţie cât mai pe o pernă mai dură.
a-şi menţine o corectă şi câtă Îl ajut să-şi schimbe
postură mai comodă. poziţia.
corectă. Efectuez toaleta partială
ori e câteori este nevoie.
Iau măsuri necesare
pentru prevenirea
escarelor de decubit.
Servesc pacientul la pat.
Investigehz capaciatatea
de mobilizare.
Uscăciune la Să prezinte Îi efectuez toaleta Regim hidric. Cavitatea bucală
nivelul cavităţii mucoase cavităţii bucale şi buzele sunt
bucale şi a buzelor. umede în cu glicerină boraxată şi îi umede.
permanenţă. umezesc buzele cu ceai
amar ori de câte ori este
nevoie.
După 17 ore
40
lichide per os.
05.04.2017 - 13.04.2017
AUTONOME DELGATE
Durere la Să calmez Efectuez toaleta Toaleta şi Durerea se reduce.
nivelul plăgii durerea în cât plăgii cu alcool pansamentul plăgii.
operatorii. mai scurt timp. sanitar în jurul Algocalmin 1 fiola
ei, pe urmă cu i.m.
alcool iodat şi aplic
pansament cu
Rivanol, respectând
regulile de asepsie
şi antisepsie.
Urmăresc eventualele
semne de
suprainfecţie.
Îi efectuez toaleta
corporală riguroasă.
Aplic punga cu
gheaţă.
Insomnie. Să-i creez Aerisesc salonul Diazepan tb.10 mg / zi Pacientul prezintă
condiţii optime şi dicut cu el. sau o fiolă / zi. perioade de
de somn şi odihnă. Îi explic somn liniştit.
necesitatea
odihnei pentru
organism.
Îi spun să evite
mesele copioase
seara.
Să evite stările
tensionate şi discuţiile
contradictorii.
Dificultate de a se Să-i asigur o poziţie Aşez membrul Starea de
mişca şi de a-şi cât operat pe o pernă disconfort se
menţine o mai corectă şi mai dură. ameliorează.
postură cât mai Îi fac masaj în
corectă. comodă zonele predispuse
escarelor.
Dificultatea de Să-i asigur Efectuez toaleta Pacientul este

a-şi acorda igiena parţială ori e câte curat şi îngrijit.
măsuri de corporală. ori este nevoie cu
igienă. apă şi săpun.
Îi asigur lenjerie
de pat şi corp
curate.
Îi explic
importanţa
menţinerii
igienei.
41
Jenă la nivelul Informaţii Efectuez toaleta După toaletă, jena de la
plăgii. despre zilnică a plăgii. nivelul plăgii dispare.
comportamentul Îi explic că senzația Evoluţia plăgii
în convalescenţă. este un semn al este favorabilă.
vindecării plăgii.
Îi dau informaţii
despre regimul
fizic de cruţare.
Îl informez despre
pericolul recidivei
în cazul
nerespectării
regimului
Dezinteres faţă Recăpătarea Îndemnarea Pacientul este mai
de activităţile unei stări de spre activităţti relaxat.
recreative bună dispoziţie. recreative.
Teama şi frica Încurajarea Îi explic că Scoaterea firelor Suportă echilibrat

de scoaterea pacientului. scoaterea firelor în data de 13.04.2017 scoaterea firelor.
firelor. nu este dureroasă şi
depinde de evoluţia
plăgii.
neplacută dar nu
dureroasă.
EVALUARE FINALĂ
După o spitalizare de 12 zile, pacientul M. E. este externat în data de 13.04.2004 cu o stare
generală ameliorată, apetitul reluat, capacitate de mobilizare bună.
Capacitatea de odihnă satisfăcătoare şi necesităţile fiziologice corespunzătoare.
Este instruit în privinţa :
respectarea regimului de cruţare fizică
recunoşterea apariţiei eventualelor semne de complicaţie locală a plăgii şi prezentarea la
medic
familia este instruită să urmărească regimul de viaţă al pacientului
Tratamentul urmat:
Oxacilină 4x1 gr./zi
Gentemicină 2x1 fiole/ zi
Algocalmin fiole la nevoie.
Piafen tablete, la nevoie.
Diazepan 1 tabletă seara, la nevoie.
42
Dulcolax 1 tabletă, la nevoie.
43
CAZUL III
PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTA K.M.
CULEGEREA DATELOR
A. Date fixe:
 Nume : K.
 Prenume: M.
 Naţionalitate: Maghiară
 Religia: Reformată
 Limba vorbită: Română şi Maghiară
 Vârsta: 56 ani
 Starea civilă: Căsătorită
 Domiciliul: Brașov, Str. Ana Ipătescu, nr.26
 Ocupaţia: Croitoreasă
 Obiceiuri: cusutul şi gătitul
 Alimentaţia: Diversificată, predominant vegetariană
 Consumul de cafea, tutun, alcool: 1-2 cafele pe zi, tutun şi alcool nu
consumă.
 Bo
li anterioare: nu a avut
 Sa
rcini: două sarcini fziologice
 In
tervenţii chirurgicale: nu a avut
 Ac
cidente: nu a avut

 Gr
up sanguin: O I, Rh pozitiv
 De
ficienţe senzoriale: nu prezintă, OTS
 Pr
oteze: nu are
 Al
ergii: neagă
44
Reţeaua de susţinere a persoanei: pacienta este casatorită. Are două fete căsătorie şi
două nepoate. Fiind foarte sociabilă, are foarte mulţi prieteni.

 Te
mperatura: 37.2 oC
 Pu
ls: 80 pulsaţii/minut
 T.
A: 140/90 mmHg
 Re
spiraţia: fiziologică
 Eli
minare: micţiuni şi scaune normale
 Gr
eutate: 76 Kg
 În
ălţimea: 1.67 m
 C
uloarea ochilor: albaştri
 Or
gane de simţ: echilibrul, văzul, auzul, sunt în limitele vârstei,

 A
nxietate: moderată
 St
res: este puţin stresată
 Co
nfort: inconfort, se acomodeaza greu la mediul spitalicesc
 St
are depresivă: nu prezintă
 St
are de constienţă: conştientă, orientată
 Ca
paciate de comunicare: este greu comunicativă
Dr. Bartha Dezideriu

As. Capac Florentina
Eleva Tonie Eva
RETORICUL BOLII
Din discuţiile purtate cu pacienta reiese că în seara zilei de 06.04.2006, la orele 18, dând
de mâncare la păsări, alunecă şi cade lovindu-se la umărul stâng. După cădere simpte o durere
de intensiate mare. Este adusă la Urgenţă, unde, după consultul de specialitate se pune
diagnosticul de fractură a extremităţii superioare a humerusului, şi este internată pe secţia de
Ortopedie – Traumatologie.
45
 Du
rere vie la nivelul umărului
 St
are generală alterată
 Im
potenţa funcţională
 Cr
epitaţii osoase
Pacienta în vârstă de 56 de ani, echilibrată din punct de vedere psihic, se internează în data de
06.04.2017 cu următoarele manifestări de dependenţă:
 Du
rere vie la nivelul umărului
 T.
A: 140/90 mmHg
 Pu
ls: 80 pulsaţii/minut
 Te
mperatura: 37.2 oC
 Re
spiraţia: fiziologică
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
MANIFESTĂRI DE
NEVOIA SURSE DE DEPENDENŢĂ DIAGNOSTIC NURSING
DIFICULTATE
1. de a respira - anxietate - posibil tahipnee - potenţiala dificultate
şi a avea o - durere de a respira
bună circulaţie
2. de a bea şi de a - anxietate, - nu vrea să mănânce - refuz de a se alimenta
manca - durere, nimic şi hidrata
- slăbiciune, - nu vrea să bea deloc
3. de a elimina - anxietate - letargie (inactivitate totală) - deshidratare
- lipsa hidratării şi - uscăciunea pielii şi a
mineralizării mucoaselor
organismului
4. de a se mişca şi - durere - incapacitatea de a se - postură neadecată
de a menţine o - anxietate mobiliza - imobilitate
postură corectă - constrângeri fizice - dificultate în a rămâne în - refuzul de a se mişca
- stare depresivă poziţia fundamentală
- reticienţa în a încerca să
facă mişcări
5. de a dormi şi - mediu necorespunzător - astenie, oboseală - epuizare
de a se odihni - anxietate, durere - nelinişte - insomnie
- incomoditate - descurajare
- durere - dificultatea în a
46
- anxietate dormi
- ore insufieciente de
somn
6. de a se îmbrăca - lipsa forţei - incapacitate de a se -dificultatea schimbării
şi dezbrăca musculare mobiliza lenjeriei intime
7. de a-şi menţine - anxietate - creşterea - subfebrilitate
temperatura - emoţii puternice temperaturii peste
corpului în limitele normale
limite normale
8. de a fi curată, - constrângeri fizice – - nu poate să-şi acorde - dificultate în a-şi
îngrijită şi a imobilitate îngrijiri de igienă acorda îngrijiri de
proteja mucoasele - durere igienă
şi tegumentele
pericolele focarului de fractură - nelinişte - frică, teamă
- neacceptarea bolii - insomnie - stare depresivă
- mediu neadecvat - temeri
- durere - panică
- evenimente - astenie,
ameninţătoare - slăbiciune
- nelinişte - plictiseală
- constrângeri fizice - inapetenţă
- lipsa
autocontrolului
- traumatisme
10. de a - lipsa controlului - izolare de anturaj şi - singurătate
comunica anxietăţii de mediu
- neadapatare la - expresia sentimentelor de
boală singurătate şi respingere
- mediu neadecvat - lipsa de interes
11. de a acţiona - neadapatrea la - autoacuzare - sentiment de
conform mediul spitalicesc - autopedepsire culpatibilitate
propriilor - neacceptarea bolii - perceperea bolii ca o
convingeri şi pedeapsă
valori, de a
practica religia
2. de a fi - neadaptarea la realitate - incapaciatea de a lua decizii - neputinţa

preocupată în - epuizare - incapaciatea de a
vederea - stare depresivă rezolva problemele
realizării
13. de a se - anxietate - incapacitatea de a se recrea - dicicultatea de a
recrea - spitalizare îndeplini activităţi
14. de a învăţa - anturaj şi mediu - lipsa de cunoaştere - insuficientă

necunoscut a bolii, a măsurilor de cunoaştere
- teama de prevenire a complicaţiilor
necunoscut
47
Pacientul prezintă:
 Durere de intensitate mare
 Reducerea mobilităţii
 Edeme
 Stare generală uşor alterată (senzatie de ameţeală, facies palid)
 Anxietate
 Risc de complicaţi
Fractură diafizară a humerusului.
Prevenirea morţii subite

Calmarea durerii
Prevenirea imobilităţii pe parcursul celor 3 zile
Liniştirea cu privire la intervenţia chirurgicală
Crearea condiţiilor optime de odihnă
Menţinerea tegumentelor uscate şi curate
nformarea pacientei despre starea sa actuală
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR

AUTONOME DELGATE
Durere la nivelul Să calmez Supraveghez Algocalmin fiole II După 30 minute
membrului durerea în cel funcţiile vitale. i.v. la nevoie scade durerea în
superior stâng. mai scurt timp Creez condiţii de intensitate.
Asigur o poziţie
cât mai comodă
pacientei.
Il imobilizez
frecvent pentru
prevenirea
escarelor.
Inspectez sediul
şi caracterul
durerii.
Psihoterapie.
Aplic punga cu
gheata.
Stare de Să-i asigur Îi explic necesitatea Atelă provizorie. Pacienta colaborează.
imobilitate totală toate îngrijirile imobilizării pentru Stă în poziţie
impusă de necesare. a nu se agrava boala. comodă şi se
48
leziune. Să previn Servesc pacienta mobilizează.
imobilitatea la pat cu cele
pe parcursul necesare atât
celor 3 zile. pentru alimentaţie
cât şi pentru
eliminare.
Investighez
capaciatatea de
mobilizare.
Urmăresc
punctele de
presiune.
Efectuez toaleta.
Previn
imobilitatea.
Frica, teama de Să o linistesc Încerc să o liniştesc Fenobarbital 2x1 Se linişteşte în
intervenţia cu privire la satisfăcându-i tablete / zi. privinţa intervenţiei
chirurgicală. intervenţia cererea de informaţii chirurghicale.
chirurghicală. cu privire la
intervenţia
chirurghicală.
O încurajez, încerc să o
acomodez la mediul
de spital.
O aduc în contact
cu alţi pacienţi cu
evoluţie favorabilă.
Insomnie Să creez Aerisesc salonul Diazepam 10 mg
conditii optime de si port discutii cu 1 tb/ zi. Prezinta perioade de
odihnă și somn. pacienta. somn linistit.
Ma interesez de
programul ei de
somn.
Ii explic necesitatea
odihnei pentru
organism.
O educ sa evite
mesele copioase.
Dificultate de Să-i asigur Efectuez toaleta Este curată şi
a-si mentine igiena corporală îngrijită.
tegumentele corporală. parţial pe regiuni.
curate. Ii asigur lenjerie
de pat si corp
curate.
Igiena corectă a
regiunii perianale.
După toaleta
efectuez masaj
cu alcool mentolat
insistând în zonele
predispuse la escare.
Evit umezirea
atelei gipsate.
49
O ajut la efectuarea
toaletei cavităţii
bucale.
Constipaţia Eliminări Urmăresc un aport Laxative : A 2-a zi are
fiziologice de 2 L de lichide/24h Dulcolax 1 tb / zi. scaun.
Elimin alimentele
care favorizează
constipaţia.
Evitarea meselor
copiase seara.
Masajul abdominal
postprandial.
Respect intimitatea
în timpul eliminării.
Insuficienta Să o informez Informez pacienta Pacienta înţelege
cunoaştere a despre starea despre cauzele, şi pune întrebări
bolii sa actuală. factorii favorizanţi si în legătură cu
predispozanti ai bolii. starea sa actuală.
Îi solicit ajutorul
în toate intervenţiile
pe care le fac.
Evaluez complianţa
la diferite manevre.
Pregatirea psihică:
Îi explic necesitatea intervenţiei chirurgicale.
 rog să aibă încredere în echipa de intrevenţie.
O încurajez punădu-o în legătură cu alţi pacienţi de pe secţie cu evoluţie
favorabilă.
Îi explic pacientei câteva proceduri preoperatorii şi portoperatorii.
Îi explic posibilitatea apariţiei unor reacţii secundare ca: greţuri, vărsături.
 La ora 9 se recoltează probele biologice pentru examenul de laborator
 La ora 930 se face testarea la Xilină: 0,1 ml i.d.
 La ora 10 se citeşte rezultatul testării la Xilină : acesta fiind negativ.
 La ora 1015 se efectuează toaleta corporală pe regiunii insistând asupra
membrului lezat, se rade pilozitatea.
 La ora 11 se măsoară şi se noteză funcţiile vitale : TA = 110/70 mmHg, Puls =
70 bătăi/minut, T= 36,4 oC.
 La ora 1130 se face EKG-ul.
 La ora 12 se face consultul preanestezic la pat.
 O informez că în dimineaţa zilei următoare nu are voie să mănânce şi să bea
nimic şi că în seara aceasta i se va face clisma evacuatorie.
 sfătuiesc să se odihnească, iar dacă nu poate, să ceară o tabletă de Diazepam.
 Creatinina : 1,86 mg % 0,6 -1,20 mg%
50
 Hemoglobina : 14 G/100ml 15= 2g/ 100ml
 Hematocrit : 45% 46 ± 6%
 Nr. leucocite : 7.400 mm3 4.200 – 10. 000 mm3
 V.S.H. : 13 mm / h 1 – 10 mm/h
 Glicemie : 86 mg 0/00 80 – 120 mg 0/00
ZIUA INTERVEŢIEI
La ora 8 se transportă pacienta în sala de operaţie.

La ora 830 se efectuează rahianestezia
La oar 930 se efectuează osteosinteza cu broşe Kirschner.
Intevenţia decurge favorabil.
În timpul intervenţiei pacientul prezintă : stare generală bună, T.A. stabilă, pierdere minimă
de sânge.
La ora 11 este readus pe secţie.
La ora 1130 pacienta este pusă în pat.

La ora 12 monitorizez funţiile vitale :
- T.A. = 115/ 75mmHg
- Puls = 70 pulsaţii/min
- Temperatura = 37,0oC
- Respiratia fiziologică
Supraveghez perfuzia.
Supraveghez bolnava până la trezirea totală din anestezie.
Îi explic că trebuie să-şi păstreze poziţia de decubit dorsal minim 5- 6 ore pentru
că i s-a făcut anestezie totală.
Îi umezesc buzele cu comprese de ceai.
La ora 12 monitorizez funcţiile vitale :
- T.A. = 130 / 90mmHg
- Temperatura = 36.9oC
Administrez Algocalmin 1 x 1 fiole i.m.
Pacienta acuză uscăciunea cavităţii bucale : efecuez toaleta cavitaţii bucale cu
glicerină boraxată şi îi umezesc buzele cu ceai amar.
La ora 14 pacienta are micţiune spontană.
Se suprimă perfuzia.
Îi explic pacientei să participe la îmgrijirile postoperatorii, mobilizarea precoce,
exerciţii ale membrelor superioare şi inferioare pentru prevenirea trombozei.
STABILIREA PRIRITĂŢILOR POSTOPERATORII
51
 Prevenirea complicaţiilor imediate (şoc hemoragic, embolie pulmonară,
tromboembolie).
 Calmarea durerii.
 Asigurarea condiţiilor optime de somn şi odihnă.
 Menţinerea curată a tegumentelor şi mucoaselor pentru prevenirea escarelor.
 Respectarea măsurilor de prevenire a infecţiilor nosocomiale
08.04.2017
AUTONOME DELGATE
Risc de apariţie a Pevenirea Monitorizarea TA=130/85 mmHg
complicaţiilor complicaţiilor. funcţiilor vitale. Puls=85 pulsaţi/min
imediate. Îi explic să evite T=36,0oC
mişcările bruşte Respiraţia
şi să semnaleze fiziologică.
orice modificare Pacienta nu
în starea sa prezintă
generală. complicaţii.
Previn infecţiile
nosocomiale
Durere în urma Calmarea Să urmăresc Ketonal fiolă I i.v. Durerea scade în
intervenţiei durerii. starea pacientei. intensitate.
chirurgicale. Creez condiţii
Cefalee. optime în salon.
Inspectez
caracterul şi
sediul durerii.
Punga de gheaţă.
Psihoterapie.
O ajut la mobilizare
cât mai frecvent
pentru a preveni
escarele şi
pneumonia de
decubit.
Insomie şi Să-i asigur Aerisesc salonul. Diazepam 10mg Pacienta se
nelinişte. condiţii optime de Stau de vorbă cu 1 tabletă. odihneşte şi este
somn şi odihnă. pacienta. liniştită.
O educ să evite
stările de tensiune.
O aşez în poziţie
confortabilă şi iî
explic necesitatea
odihnei pentru
organism.
Anxietate Să o echilibrez Favorizez adaptarea Pacienta se a
52
moderată psihic. la un mediu străin. comodează la
O ajut să-şi mediul spitalicesc.
recapete o
stare de bună
dispoziţie.
Dificultate de a se Să-i asigur o Aşez membrul operat pe Starea de amorţeală se
mişcă şi de a-şi poziţie cât mai o pernă mai dură. amelioreză.
menţine o corectă şi cât O ajut să-şi
postură mai comodă. schimbe poziţia.
corectă. Iau măsuri
necesare pentru
prevenirea
escarelor de
decubit.
Investighez
capaciatatea de
mobilizare.
Uscăciune la Să prezinte Îi efectuez toaleta Regim hidric. Cavitatea bucală şi
nivelul cavităţii mucoase cavităţii bucale buzele sunt umede.
bucale şi a umede în cu glicerină boraxată şi îi
buzelor. permanentă. umezesc buzele cu
comprese îmbibate în
ceai amar ori de câte
ori este nevoie.
După 17 ore
lichide per os.
09.04.2017 - 14.04.2017
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELGATE
Psibilitatea Prevenirea escarelor şi

Pentru prevenire Pacienta nu
apariţiei a penuminiei de escarelor îi fac masaj în prezintă
complicaţiilor decubit. regiunile predispuse şi o complicaţii.
tardive şi pudrez, îi protejez călcâii
imobilizare. cu colaci.
Îi întind bine cearceaful.
Îi schimb poziţia din
decubit dorsal în
decubit lateral drept din
2 în 2 ore pentru
prevenirea penumoniei
de decubit.
Durere la Să calmez Efectuez toaleta plăgii Toaleta şi Durerea se
nivelul plăgii durerea în cu alcool sanitar în jurul pansamentul reduce.
operatorii. cât mai scurt ei, pe urmă cu alcool plăgii.
timp. iodat şi aplic pansament
cu Rivanol, respectând Algocalmin
regulile de asepsie şi 1 fiola i.m.
antisepsie.
Urmăresc eventualele
53
semne de suprainfectie.
Îi efectuez
toaleta corporală
riguroasă.
Insomnie. Să-i creez Aerisesc salonul Diazepam tb. Pacienta prezintă
condiţii optime şi dicut cu ea. 10mg / zi . perioade de somn
de somn şi Îi explic necesitatea liniştit.
odihnă. odihnei pentru organism.
Îi spun sa evite mesele
copioase seara.
Să evite stările
tensionate şi discuţiile
contradictorii
Dificultate de a se Să-i asigur o poziţie Aşez membrul operat pe o Starea de
mişca şi de a-şi cât mai corectă şi cât perna mai dură. disconfort se
menţine o mai comoda Îi fac masaj în zonele ameliorează.
postură predispuse
corectă. escarelor.
Ajut pacienta
să-şi schimbe poziţia.
Dificultatea de Să-i asigur Efectuez toaleta Pacienta este
a-şi acorda igiena pe regiuni cu apă şi curată şi îngrijită.
măsuri de corporală şi săpun. Îi asigur
igiena. toalata corectă lenjerie de pat şi corp
a plăgii. curate.
Îi explic importanţa
menţinerii igienei.
Jena la nivelul Informarea Efectuez toaleta zilnică a După toaleta, jena
plagii şi despre plăgii. de la nivelul plăgii
cunoştiinţe comportamentul în Îi explic că senzaţia este dispare.
insuficiente perioada de un semn al vindecării Evoluţia plăgii
despre boală. convalescenţă. plăgii. este favorabilă.
Îi dau informaţii despre
regimul
fizic de cruţare.
O informez despre
pericolul recidivei în
cazul nerespectării
regimului
Teama şi frica Încurajarea Îi explic că scoaterea Scoaterea firelor Suportă echilibrat

de scoaterea pacientei. firelor nu este în data de scoaterea firelor.
firelor. dureroasă şi depinde de 14.04.2017
evoluţia plăgii.
neplăcută dar nu
dureroasă.
Sentiment de Recăpătarea Ajut bolnava să Pacienta a depăsit

culpabilitate încrederii în identifice cauza frustrării. sentimetul de
sine. O încurajez frustrare.
să-şi exprime frustrările.
54
EVALUARE FINALĂ
După o spitalizare de 12 zile, pacienta K. M. este externată în data de 14.04.2004 cu o

stare generală ameliorată, apetitul reluat, capacitate de mobilizare bună.
Capacitatea de odihnă satisfăcătoare şi necesitătile fiziologice corespunzătoare.
Este instruită în privinţa :
respectarea regimului de cruţare fizică
recunoşterea apariţiei eventualelor semne de complicaţie locală plăgii şi prezentarea la medic
familia este instruită să urmarească regimul de viaţa al pacientei.
Tratamentul urmat:
- Oxacilina 4x1 gr./zi
- Gentemicina 2x1 fiole/ zi
- Algocalmin fiole la nevoie.
- Ketonal 3x1 fiolă i.m.
- Diazepam 1 tabletă seara, la nevoie.
- Dulcolax 1 tabletă, la nevoie.
55
CONCLUZII
Una din principalele cauze ale fracturilor sunt accidentele de circulaţie dar şi cele casnice. În
ultimul deceniu aceste accidente soldate cu fracturi sunt frecvente la toate vârstele.
Incidenţa fracturilor diafizare a humerusului este în continuă creştere.
Fracturile humerusului constituie aproximativ 50% din cazurile fracturilor membrelor
superioare.
Ca sex, în general bărbaţii sunt mai predispuşi la fracturi decât femeile, lucru care este
explicat prin participarea lor mai mare la muncă fizică.
Femeia are stări fiziologice, că de exemplu sarcina, perioada de laptare, menopauza,
osteoporoza, în care ea este mai susceptibilă de a face fracturi.
Mecanismul producerii acestor fracturi este prin cădere violentă pe braț sau umăr, pe cot sau
prin tracţiune forţată a braţului.
Primul ajutor trebuie să se efectueze cât mai repede şi cât mai corect transportul pacientului
la spital. Trebuie luate măsuri ca în timpul transportului la spital, oasele fracturate să nu se
deplaseze mai mult decât în momentul producerii fracturii.
Examenul radiologic este obligatoriu în cazul fracturilor.
Fracturile necesită mobilizări în aparat gipsat, atele sau intevenţii chirurgicale pentru fixarea
fragmentelor osoase.
Tratamentul medicamentos-chirurgical şi otopedic urmărteşte reducerea cât mai precoce a
fracturii, imobilizarea strictă şi continuă pană la consolidarea ei perfectă.
Evoluţia şi prognosticul fracturii diafizare a humerusului sunt de obicei favorabile, aceste
fracturi consolidându-se într-un timp relativ scurt.
Complicaţiile se datorează de cele mai multe ori unui tratament incorect. Aceste complicaţii
pot duce la paralizii, alterarea muşchiului deltoid, dezlipiri la nivelul carilajului de creştere.
Pseudartoza în aceste cazuri este rară.
Unele afecţiuni ca de exemplu hemiplegia, metastazele oaselor, osteomalacia, osteoporoza,
poliomilita, pot favoriza producerea fracturilor.

56
BIBLIOGRAFIE
1. D.M. Antonescu. “Patologia aparatului locomotor”Ed. Medicală, 2005

2. D.M. Antonescu. “Patologia aparatului locomotor”Ed. Corint, 2006
3. G.A. Baltă. “Tehnica îngrijirii bolnavului”
4. E.Braunwald – Herrison. “Manual de medicină”, Ediţia a XV a,
5. I. Bukner. “Medicină internă”, vol. I şi II, Ediţia a II revizuită Ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1967
6. N. M. Constantinescu. “Atlas de anatomie la patul bolnavului”. Ed. All
7. Prof. Dr. A. Denischi“Tratat de patologie chirurgicală”, vol. III, Ed. Medicală. 1988
8. I. Filipaş, G. Ardelean“Fiziologie generală”. Ed. Bion, Satu Mare, 2004
9. K.H. Kristel. “Îngrijirea bolnavului”. Ed. All
10. M. Mihăilescu“Chirurgia pentru cadre medii”.
11. C. Mozes“Cartea asistentului medical (tehnici de îngrijirie a bolnavului)”, Ediţia a VII
a,.Ed. Medicală, 2006
12. C. Mozes, L. Crainic, S. Motiu, P.Szinay, V. Kende“Îngrijirea generală a
bolnavului”Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1976
13. Alex. Nedelcu, I. Danciu, I. San- Marina. “Anatomia şi fiziologia omului”. Ed.
idactică şi pedagogică, Bucureşti, 1974
14. Gh. Nicolea, M. Timofte, V. Gherghina, L. Iordache. “Ghid de nursing” Ordinul
asistenţilor medicali şi a moaselor din Romania
15. Th. Niculescu, C. Ciornei, C. Sălăvescu, B. Voiculescu, “Anatomia şi fiziologia
omului compendiu”
16. V. Papilian. “Anatomia omului - aparatul locomotor”, vol.I, Ed. All
17. P.R.Şerban. “Manual de chirurgie generală”, vol. I, Ed. All
18. L. Tititcă“Urgenţe medico-chirurgicale - Sinteze pentru asitenţi medicali ”, Ediţia a
III a
Ed. Medicală, 2005
19. L. Tititcă.“Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de asitenţii medicali”
20. F. Udma, A.R. Penciu. “Îngrijirea specială a bonavului”. Ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1978
21. *****. “Atlas de anatomie”. Ed. Steaua Nordului, 2006
www-sănătatea.com/doctor.info.ro/html/fracturi.html
www-ştiri.rol.ro/fracturile.html
57

Fractura Humerus

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fractura Humerus

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Şcoala Postliceală Sanitară Henri Coandă Brașov

Specializarea Asistent Medical Generalist

« Ceea ce-l face pe om mai mare decât simpla lui viaţa,

Meseria de asistentă medicală este concentrată pe nevoile pacientului şi mai ales pe

1. SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR

Fig 1 scheletul membrului superior.

2. FRACTURA EXTREMITĂŢII SUPERIOARE A HUMERUSULUI

Incidenţa fracturilor extremităţii superioare a humerusului, este în continuă creştere.

Fig. 3 Teritoriul Echimozei lui Hennequin.

Examenul paraclinic este reprezentat aproape în totalitate de examenul radiologic, în

Primul ajutor la locul accidentului

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR

● Educaţia pentru sănătate.

PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTA P. V.

NEVOIA SURSE MANIFESTĂRI DIAGNOSTIC

2. de a bea şi de a - constrângeri fizice - incapacitatea de a - dificultate în a

4. de a se mişca - constrângeri fizice - incapacitatea de -imobilitate

5. de a dormi şi - mediu - astenie, oboseală - epuizare

6. de a se -constrângeri fizice - dificultate în a se -stângăcie

7. de a-si - alterarea circulţiei - scăderea - extremităţi reci

8. de a fi curată, - constrângeri fizice - nu poate să-şi - dificultate în a-şi

9. de a evita - durere la nivelul - agitaţie - anxietate

10. de a - spitalizare - expresia - singurătate

11. de a acţiona - neacceptarea bolii - incapacitate de a - dificultate de a

12. de a fi - anxietate - incapacitatea de a - devalorizare

14. de a învăţa - lipsa de infrmaţii - lipsa de cunoaştere - insuficientă

PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPRATOR

PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNŢII INTERVENŢII EVALUARE

Insomnie Să creez Aerisesc salonul şi Diazepan Prezintă perioade

Dificultate de a se Să fie O ajut să se Regim comun. Curba ponderală

Constipaţia Eliminări Urmăresc un aport de 2 LPurgative : A 2-a zi are scaun.

Insuficientă Să o informez Informez pacienta Pacienta înţelege

INTERVENŢII SPECIFICE PREOPERATORII

STABILIREA PRIRITĂŢILOR POSTOPERATORII

 Risc de complicaţii imediate (şoc hemoragic, embolie pulmonară,

PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNTII INTERVENTII EVALUARE

Durere în urma Calmarea Să urmăresc Algocalmin 1 fiolă i.v. Durerea scade în

Dificultate de a se Să-i asigur o Aşez membrul operat pe o Starea de amorţeală

Uscăciune la Să prezinte Îi efectuez toaleta cavităţii Regim hidric. Cavitatea bucală şi

Tulburări de Să-i creez Aerisesc salonul. Diazepan tb.10 mg / zi Pacienta prezintă

Dificultate de a se Să-i asigur o Aşez membrul Starea de

Riscul apariţiei Prevenirea Îi fac masaj uşor Starea de

Senzaţie de Îi ofer Efectuez toaleta zilnică Evolutia plagii

Îi dau informaţii despre

Anxietate, Să-i înlătur Îi explic că scoaterea Scoaterea firelor Suportă bine

B. Date relativ variabile:

Evenimente biologice legate de sănătate:

Elemente fizice şi reacţionale:

Date variabile legate de starea fizică:

Dr. Rautia Ion Calin

Pacientul ne prezintă că în data de 02.04.2017 în jurul orei 13 coborând treptele în casă a

MOTIVELE INTERNĂRII ACTUALE

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

2. de a bea şi de a -anxietate, durere, - nu vrea să mănânce - refuz de a se alimenta

3. de a elimina - anxietate - letargie - deshidratare

5. de a dormi şi - mediu necorespunzător - astenie, oboseală - epuizare

6. de a se - slăbiciune - refuzul de a se -dezinteres faţă de

7. de a-şi - alterarea circulţiei - scăderea - extremităţi reci

Fractura diafizară a humerusului.

STABILIREA PRIORITĂŢILOR PREOPERATORII

Prevenirea morţii subite

PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR