Picos Volumu II Normarea Tehnica Pentru Prelucrari Prin Aschiere PDF

~.
~
j,./.! I!I'~:,-;)/ /- ? er;'-; ..~. ·..,rf~f
"
Normarea tehnica c. Pico~

Gh. Coman
peptru D~elucrari N.Oobre

O. Pruteanu
prm aschtere C. Rusu

$t. Rusu
· 2 . Trufinescu
Sf.
¥
Prof. dr. ing. Constantin Pico~, prof. dr. ing. Gheorghe Coman
ing. Nicolae Dobre, conf. dr. ing. Octavian Pruteanu
conf. dr. ing. Costache Rusu, conf. dr. ing. ~tefan Rusu, ~tefan Trufinescu
NOJ'maJ'ea tebHjca
JOeHtJ'U fDJ'eBucJ'dJ'j
fOriH aqc&iere 2
~
j\! ;1
~; i t3 ~< ,<:: }~J
Editura t e h n I c a
Bucuresti-1982
, .
...
Lucrarea "Normarea tehnica pcntru prelucrari prin aschiere" este pu-
bllcata in dou a volume. In volumul 1, aparut in anul 1979, au fost cuprinse
capitolele :
1. Structura proceselor de productie din intreprinderile constructoarc de
masini; 2. Normele de munca : 3. Procedeele de masurarr, si determinare a
tin~pului de munca ~i a timpului de folosire a utilajulul In i~dustria construe-
toare de masini ; 4. Calculul eticientei ceonomice a normarli muncii; 5. Nor-
marea lucrarilor de strunjire pc strunguri normale, caruscl ~i revolver; 6. Nor-
marea lucrartlor de rabotare ~i mortczare; 7. Normarea lucrarilor de filetare;
8. Norrnarea lucrarilor de frezare.
Volumul 2 al lucraril prezinta calculul normei tehnice la urrnatoarele
prelucrari : gaurirca, Iargirea, alezarea, adincirea si lamarea gaurilor ; prelucrarca
danturii ro tilcr dint ate ; prelucrarea prin brosare : prelucrarca pe masinl de
rectificat rotund exterior, interior, pe masini de rectificat plan, pe masini de
rectificat fara centre; prelucrarea prin rectificare a rotilor dinta te ~i a canelurilor;
prelucrarea de netezire prin honuire, prin supranctezire, prin lepuire ~i prin rod are
manuala ~i semlmccaniza ta : prelucrarea mccanlca en mai multe scule simultan.
Pentru toate prelucrarllc tratate sint prezentate exernple de calcul care
constituic 0 modalitate eficientii de introducere in mctodica de lucru.
Lucrarea este adresata muncirnrllor de tnalt a calificare, maistrilor, sub-
inginerilor tchnologi ~i economtstilor din Intrcprinderile constructoare de masini.
Este de asemenea foarte utila ~i studentilor de la facultatile de tehnolog!a construe-
tiilor de rnaslni ~i de mccanica.
Redactor: ing. V ASII.E nUZATU

Tehnoredactor I V ALERIU MORARESCU
Coperta : Sll\IONA NICULESCU
Bun de t.ipar t 10.05.1982. Format 16170 X 100.

Coli de tipar 13. C. Z. 62i.91.658.54
C. 315 - 1. P. "INFOR.MA TIA"

Str. Brezoianu Nr. 23-25
Bucurestl
~WiU,~_;;';_i-:· ,'- ..c,,<.._'-.;C'J_, "';""',c c;;;s:

CUPRINS
11.2.6. Determinarea timpului de odihnti

CAPITOLUL 9 ~i nccesitati fiziologiec 77
11.3. Exemplu de calcul al normci tell-
l\'ormarca lutriirilor de ganl"ire
nice de timp la brosare 78
9.1. Generali tiit.i 7
9.2. Gaurirea si Iargirea cu burghiul 7
9.2.1. Dctr-rminarca timpului de prcga-
CAPITOLUL 12
tire-incheierc. . . . . . 7
Normarea lucriirilor de reetiflenre
9.2.2. Determinarca timpului de baza 8
9.3. Liirglrca gaurilor ... 19 12.l. 81
Introducere
9.3.l. Dcterminarea timpulul de baza 19 12.1.1. 81
Heetificarea rotunda exterioara
9.4. Alczarca gaurrlor ... 22 12.1.2. F\cctificarea rotunda mtenoara 83
9.4.l. Dcterminarea t.impulni de bad 22 12.1.3. Hectifiearea plana 84
9.5. Adincirea Iroutala ~i conica a gau- 12.2. Norma tchnica de timp la prelu-
rilor ~i lamarca . . . . . . . . 28 crarea pe masini de rcctificat ro-
9.6. llcterminarea limpului ajutator 29 tund exterior 85
9.7. Determniarea timpului de dcservire 12.2.1. Determinarca timpului de pregd-
~i de odihna 32 tire- tncheiere . . . . . . . . . 85
9.8. Exemplu de calcul a normei tch- 12.2.2. Determinarea timpului de bazii 85
nice de timp la gaurire 36 Elemcnte ale reglmului de aschlcre 86
12.2.3.
12.2.4. Dcterminarea timpilor ajutiitori 91
12.2.5. Determniarea timpilor de descrvire 95
CAPITOLUL 10 Dcterminarea t.impului de odihna
12.2.6.
~i necesitatl fizlologice 95
Normarea tehnlea la pretuernrea
12.2.7. Exemplu de calcul al normei teh-
dantnrll rotllor dlntate
nice de timp la rectificarea rotunda
10.l. Introducere 39 exterioarii 95
10;2. Norma tehnica de timp la prelu- 12.3. Norma tehnicii de timp la prelucra-
crarea danturii rot ilor dint ate 45 rea pe masini de rectificat interior 98
10.2.1. Dcterminarea timpului de pregu- 12.3.1. Determinarea timpului de prcga-
tire-Incheierc . . . . . . . . 45 tire-lncheicrc .. . . . . . . 98
10.2.2. Dcterminarea timpului de baza 45 12.3.2. Dcterminarea timpului de bazii 98
10.2.3. Elemente ale regimului de aschiere 48 12.3.3. Elemente ale regimului de aschiere 98
10.2.4. Detenninarea timpilor ajutatori 55 12.3.4. Determinarea timpilor ajutiitori 100
10.2.5. Dcterminarea timpilor de des en-ire 12.3.5. Determinarea timpilor de deservire 101
5i de odihnii si necesitiit.i fiziologice 65 12.3.6. Dcterminarea timpilor pentru 0-
10.3. Exempln de calcul al normei teh- dthna si neccsitatl fiziologiee 101
nice de timp la prelucrarca dan- 12.3.7. Exemplu de calcul al normei teh-
turi i rotilor dint.ate 65 nice de timp la rectificarca rotunda
interioara 101
12.4. Norma tehnica la timp la prelucra-
CAPlTOLUL 11 rea pe masini de rcctificat plan 107
NOI'marea Iuerartlor de hrosare 12.4.1. Determinarea timpului de prega-
tire-incheiere . 107
11.l. Introducere 68 12.4.2. Determinarea tlmpului de bazii 107
11.2. Norma tchnicii de timp la prelu-
12.4.3. Elemente ale regimului de aschiere 107
r.r'ar'en prin brosarc ..... 70
11.2.1. Dcterminarea timpului de prcgri- 12.4.4. Determinarea timpilor ajutatori 115
tire-incheiere. . . . . . . . . 70 12.4.5. Determinarea timpilor de dcservire 116
11.2.2. De tcrminarea timpului de b aza 71
12.4.6. Determinarea t impului de odihna
11.2.3. Elcmente ale regimului de aschlere 71 s l necesltiiti fiziologicc .. 116
11.2.4. Dcterminarca timpilor ajutatcri 73 12.4.7. Exernplu. de calcul al normei teh-
11.2.5. Dctermtnarca timpului de dcscrvire 77 nice de timp la rcctificarea plana 116
~----"--
6 Cuprins
12.5. Norma tchnica de timp la prelu, 14.2.1. Principii ~i notiuni de bazii 156
crarea pe masini de rcctificat fara 14.2.2. Detcrminarea normei tehnice de
centre. . . . . . . . . . . • . 120 timp .
12.5.1. 158
Determinarea tlmpulul de prega. 14.2.3. Exemplu de calcuI al normci teh-
tlre-tncheiere . . . . . . . . 120 nice de timp la honuirc
12.5.2. 164
Determinarea timpulul de baza 121 14.3. Supranetcztren
12.5.3. 165
Elemente ale regirnulul de aschlere 121 14.3.1. Principii ~i notiurn de baza ,
12.5.4. 165
Dcterminarea timpilor ajutator! 12,1 14.3.2. Determinarea normci tchnlcc de
12.5.5. Dctermlnarca timpilor de deservire 125 timp
12.5.6. 166
Dctermtnarea timpului de odihna ~i 14.4. Lepuirea 168
nccesitat! Iiztologice ...•.. 125 14.4.1. Principii ~i notiuni de baza
12.5.7. 168
Exemplu de calcul al normei teh- 14.4.2. Determinarca normei tehnice de
nice de timp la rcctificarea fara timp •............
centre
169
125 14.4.3. Exemplu de calcul al normei teh-
nice de timp la lepuire 172
14.5. Hodarca manuala ~i semimecanizata ~·>
1'.J
CAPITOLUL 13 14.6. Slef'ulrea si lustruirea 175
14.6.1. Principii ~i notiun! de baza 175
Normaren telmica la preluerarile
14.6.2. Determlnarca normci tehnice de
de rectificat roli dintate sl cane-
Iuri timp . 176
14.6.3. Exemple de calcul at normei teh-
13.1. In troducere 128 nice de timp la slef'uir'e ~i lustruirc 184
13.2. Determinaren normei tehnice de
timp 132
13.2.1. Determinarea timpului de haza 132 CAPITOLUL 15
13.2.2. Deterrninarca timpilor ajutatorr 140
13.2.3. Determinarea timpilor de deservtrc 145 NOrmHl'ea tehnlea la preluerarea
13.2.4. Determinarea timpilor de odihna ~i prln asehiere cu mai mutte seule
necesitatt fiziologice . . . . . . 146
slmultnn
13.2.5. Determinarea timpilor de prega- 15.1. Introducere 188
tire-lnchcicre. . . . . . . . . . 147 15.2. Determinarea normei telmice de
13.3. Exernple de calcul al normei teh-
timp 193
nice de timp la rcctificarea dan- 15.2.1. Dctcrminarea timpului de prcga.
turii rot.ilor dintate si canelurilor H9 tire-lllcheicre. . . . . . . . . . 194
15.2.2. Detcrminarea timpului de baza 194
15.2.3. Elerncntc ale rcgimului de aschlere 197
CAPITOLUL 14 15.2.4. Determinarca timpulul ajutiitor 198
15.3. Exernplu de calcul al norrnei teh-
Normarea tehnlea la preluerarlte
nice de timp la prclucrurca eu mal
de netezire
multe scule simultan 20&
14.1. Introducere 155
14.2. Honuirea 156 IJibliografie 208
~,
Capitolul
NORMAREA LUCRARILOR DE GAURIRE
9.1. Generolitoti
Preluerarea gaurilor se executa prin urmatoarele procedee de lueru :

gaurirea prin burghiere ;
largirea prin burghiere;
largirea en largitorul;
alezarea ;
adineirea cilindrica ~i conica ;
Iamarea.
9.2. Gourirec si largirea cu burghiul

Gaurirea ~i largirea en burghiul se folosesc ea opera.tii prealabile, in cazul
eind sint urmate de alezare, sau ea operatii finale, cind conditiile tehnice de
exeeu tie prevad 0 precizie redusa, in cadrul treptelor de precizie9-12 ~i o
rugozitate de suprafate, pina la Ra = 12,5 [.Lm.
Burghiele utilizate pentru operatia de gaurire ~i largire sint din otel
rapid, pentru prelucrarea otelurilor, sau sint prevazute en placate din carburi
metalice, pentru prelucrarea fontei ~i pieselor din otel calit.
Parametrii principali ai geometriei partii asehietoare a, burghiului
elicoidal sint mentionati in luerari de specialitate ~i normative.
Determinarea normei tehnice pe bucata ~i operatie se obtine folosindu-se
relatia de calcul mentionata in capitolele anterioare:
Ntb = T pi!n + (tb + ta) + tat + tao + ton' (1)
9.2.1. Determinarea timpului de preqotlre-inchelere Tp,

Timpul de pregatire- incheiere la masinile de gaurit este acelasi pentru
toate procedeele de prelncrare. Timpul de pregatire-Incheiere poate fi pentru
operatii curente sau pentru operatii suplimentare.
Valoarea timpului de pregatire- incheiere la masinile de gaurit, in cazul
operatiilor curente, depinde de mo dul de prindere ~i fixare a picsei, pe masa
masinii sau in dispozitiv, de marimea piesei, de diametrul gaurilor, de numarul
sculelor de Iucru ~i de modul de primire ~i predare a cornenzii.
In tabelul 9.1 sint trecut e valorile timpilor de pregatire-incheiere la ope-
ratiile diferitelor procedce ce se executa pe masinile de gaurit.
8 Normarea lucrarilor de gaurire
T'abelul 9.1. Tlmp psntru pregiitire-incheiel'e Tpi la rnaslnlle de !li'iurit
A. Pentru operatlt enrente
Modul de prindere a piesei

I Numarul
burghielor
necesare la
.; 15
Diametral
i
maxim
16-25
I
al gaurii
26-35
D, mm
I
I > 35
I 0 opera tie
1 Timpul Tp;' min
~5 2.00 3.00 3.00 4.00

Pc masa Fara fixare 6-10 - 4.00 4.00 6,00
!> 10 - - 6.00 7.00
~5 3,00 4.00 4.00 5(00

Cu Iixare 6-10 - 5.00 6.00 6.00
to> 10 - - 7.00 8,00
Fiirii fixarea ~5 4.00 4.00 5.00 6,00

dispozi tivului 6-10 - 6.00 6.00 7.00
!> 10 - - 8.00 R.OO
< 25 ------ -----
I
Cu Iixarea ~5 G,OO 6,00 7,00 8,00
dispozitivului 6-10 - 8,00 8,00 9.00
In dispozitiv
avlnd masa, I e- 10 - - 10.00 11.00
Fiirii fixarea ~5 - 7.00 8.00 8.00

ko- dispozitivului 6-10 - 8,00 9.00 10.00
" s- 10 - - 11,00 11.00
> 25 ------ ----- -----
Cu fixarca ~5 - 9.00 10,00 11,00
dlspozitivului 6-10 - 11,00 ir.o 12.00
s- 10 - - 13,00 13,00
I
Alatun de mas a, pe un suport, sau

I 11.00 12,00 15,00
~5 -
suspcndat 6-10 - 12,00 12,00 16,00
!> 10 - - 14,00 17.00
Prirnirea si predarca doeumentelor ~5 - - - 4.00

comcnzii t> 5 - - - 6,00
.',~ B. Pentru nperattl supllmentnre

Diarnetrul maxim al gaurii D, mm
Modul de prindere a piesei "' 15

16-25 26-35 >' 35
Timpul Tpt. min
Asezarca unci rnese suplimerrtare 2,80
Rotirea mesei 2.10
Montarea unui opritor 1.00 1.40
l\1ontarea Ilecarui surub eu brida suplimentara 0,50
9.2.2. Determinarea timpului de bczo tb

'I'impul de baza, in"cazul burghierii in plin sau al largirii prin burghiere,
se determina pe baza unor rela.tii de calcul prevazute in tabelul 9.2, relatii in
care parametrii de baza sinb cursa de lucru a burghiului ~i viteza de avans.
%:;'
r~
'loOrSi'*i#"· ••.•• ,~""',';i~llf.~~~~~~~j~~"'J
~
Giiurirea fi liirgirea tu burghiul 9
Tubelul 9.2. DetCl'lllinarca tlmpulul de baza tb la burghiere
Gaurire in plin Gaurire de largire
Caur i ell fund G:,l.lJri pa trunse

Largtrea -gaurilor eu fund
sau prag
I .Largirea gaurilor patruose
d "s Iji
~t
i ' I T
~-i
-.Jr~i
Li I
"'i
.... . ..:;r\1
~;'j<'
it) = l.lu, c= (I + 11 + 12)i/v. [rnin ]
La hurghie en ascutirc simplii

11 = dj2 ctgx + (0,5 ... :,) mm 11= (d - do) ctgx/2 + (0,5 ... 3) mm
La burghie cu ascutire duhla

11= dj2 ctgx + (1 ... 6) IIUll
12 = 0 12 = (1 ... 4) mm
12 = 0 12 = (0,5 ... 4) mm
Lunqimea eursei de lueru est.e fermata din lungimea axiala a gaurii de pre-
luerat L, distanta de patrundere II ~i distanta de depasire l21aorifieiile strapunse.
ExpI'esiile de calcul pentru distantele de patrundere ~i de depasir« precum
9i valnrile acestora, obtinute in eazuri determinate, sint cuprinss in tabelul 9.3.
Valorile avansnrilor p entru gaurire in plin, cu burghin din otel rapid sau
en placute' dure sirit cuprin se in tabelele 9.4 ~i 9.5.
La prclucrarca gaurilor cu diametre sub 1 mm, pentru gaurirea In plin a
gaurilor strapunse pina la 0 ad}ncime de 2,5 D sau a orifieiilor nestrapunse
pina la 0 adincime de 4 D, la otel ~i ronta, avansurile sint date in tabelul 9..
La largirea en burgh iul din otel rapid sau cu placute dure, pentru otel
~i tonta, valorile avansurilor recornandate sint date in tabelul 9.7 ~i 9.8.
Viteza de asehiere 1.'p se calculeaza eu urmatoarele relatii :
- pentru burghiere: Ov' De. K~fJ [mjmn}: (9.2)

Vp = Tm. 8"
DZe
- pentru largire : O~' KVfJ [m/min]. (9.3)
'('p - Tm.("e·8fl•
Valorile coeficientilor 0,. ~i ale exponentilor din rela.tiile (9.2) ~i (9.3) sint
date in tabelul 9.9, pentru burghie din otel rapid, ~i in tabelul 9.10, pentru
burghie cu placute dure.
~------------~
Tobelul 9.3. Dlstanje de piitl'Ulldel'e ~i dejJii~ire
Gaurire in plin Gaurire de largire
Unghiul la v irf 2X I Unghiul la virf 2x
Diame- 900
I 1200
I 125 0
I 130 0
I 140'
Dista n t a
de depa-
Adin- \90
0
i 120 0
I 1250
I 130 0
I 140' Di'.3tanta
de depa-
tr-ul sire la sire la
burghi- Distan ta de patrundere lv mm g{wri cimea de gau!i
l1 = (d - do) ctgx [nun]
ului 11~ dctgxf2 = t.ctgx [mm] patruusc P at r unse
d, mm 12' mm ascbierc 11,ot l2' nun
0,500 d I~ I 0,260 d I 0,233 d I 0,182 d I 0,578t I 0,520t l 0,466t I 0,3641

i
0,23 0,18 1 1 0,58 o ,0.')•..• 0,,17 I

0,5 0,29 0,26 0,361
1,0 0,58 0,52 0,47 0,36 '~:: I1 2 2 1,15 1,04 0,93 o.vs
1,5 0,87 0,78 0,70 0,55 0,5 3 "
c 1,73 1,56 1,40 1,09
2,0 1,15 1,04 0,93 0,73 1,0 ·1 4 2,31 2,08 1,86 1,46
2,5 1,45 1,30 1,16 0,91 1,0 5 5 2,901 2,60 2, :3:, 1,82
3,0 1,74 1,56 1,:10 1,0a 1,0 6 6 3,48 3,12 2,80 2,58
•• ....0)
4,0 2,31 2,08 1,86 1.45 1,0 8 8 4,62 4,16 o , la 3,921
5,0 2,89 2,60 2,30 1,82 1,5 10 10 5,80 5,20 4,66 3,641
6,0 3,46 3,12 2,78 2,18 I 1,5 12 12 6,9'1 6,23 5,GO 4,:361
7,0 4,05 3,64 :3,26 2,55 1,5 I 14 14 8,10 7,28 6 t.J'-')
...• 5,10
I 8,0 4,62 4,16 3,7·,1 2,91 1,5 16 16 8,30 7,45 5,8,1
9,25
I 9,0 5,20 4,68 4,18 3,28 1,5 18 18 10,401 9,351 8,,10 6,56
10,0 5,78 5,20 4,70 3,G4 2,0 @ 20 61,50110,40 9,3'1 7,28 (
11.0 1,.35 o- , 1""")
i .•.• 5,13 4,00 I 2,0 25 25 ~~-:-;()1~'00111, 60 9,10'
12,0 6,95 6,25 5,58 4,38 2,0 :30 30 11,30 b,6 11,00 10,90
13.07.50 6,75 6,05 ,1, 7,1 2,0 I 35 35 20,20 18,20 IG,:10 12,70
14,0 18.lO
15,0 8,66
7,28
7,80
6,52
7,00
5,10
5,46
2,0
2,5
'~.:' 40 12:1,00,20,80 18,60 14,60
Obsernaiii, 1. La gauril'ea in plin, la valo 1

16,0 9,25 8,32 7,45 5,89 2,5 se adauga (0,5...3) mm clnd In 1
2,5 este ell ascutire simpl a 9i (1... ID
17,0 9,82 8,84 7,92 6,18
ctnd burghiul este cu ascutire
18,0 10,40 9,35 8,38 6,55 2.5 2. La gaurirea de Iargtrc, la valo 1
2,5 se adauga (0,5..,3) mm pentn e

19.0 11,00 9,86 8,85 6,92
asigura accesul libel' burghiului
( 20.0 11,50 10,40 9,30 7,26 3,0 pratata de prelucrat.
22,5 13.00 11,70 1Q,50 8,20 3,0
25,0 14,50 13,00 11,65 a,10 3,0
27,5 15,90 14,30 12,80 10,00 3,0
30,0 17,40
15,60 14,00 10,90 3,0
32.5 18,70
16,90 15,20 11,80 3,0
35,0 20,20
18,20 16,30 12,70 4,0
37,5 21,70
19,50 17,50 13,60 4,0
40,0 23,10
20,80 18,70 14,50 4,0
42.5 24,00
22.10 19,80
21,00
15,50
16,40
I 4,0
4,0
45.0 \26,00 23,40
47,5 27,40 24,70
50,0 128.90 26,00
22,20
23,30
17,30
18,20
I 4,0
4.0
\MWirew·::·i'.
~
a·
Tubel itl 9.1. AWUlSuri pentI'll giiurirea in pliu a o!elurilor ~i Iontelor ell hurqhie din o!el rapid 5.
;;;
Cl
-"----
AV<-lHSl1ri Cocficien]i de corectie ai avansul ui ~.
f{S = Ki31'!('i2,J{sa,Ks4 c.
Gaurire 'ill plin
--1- Funte
~.
Burghiu Ojclur! Matcria lul de preh-crat ;;;
din ot cl a
Grupa de avausuri
rapid, ...c
ell J[ III
I II Ilf 0-
d, nun Ojelur i Or" da;..l/mm2 Fou tc H B, da;\!mm2
C
ID
~
[
170i171--1\1O 1>190
2 ----~--------~--------~
3 1(\'1
4
5
6
7
]{S2
8
9
10
11-15
•• ,..,./1 rt t . •••• _11 LL'iI 11. /.11_11 .. '}(II 30° 45' 60' 90'
16-20
]{S"
21-25
26-30
31-35
36-40
0,38-0,46 0,30-0,38 0':~2 __0'3.01()'70-0'83Io'56-'0'7()1 0,"11-0,5611 ]{".j (se aplicii la giiurirca tevilor)
41-45
° 40-0 49 0 "')-0 40 0 ')3- 0 320 74,-{l ""
n" '"
n ,'"
en _ ,,_
""1A ,-" '"
{l IU
A'> -- v.
f\ ~
r;!l
u" ~ 3 mm > 3 mm
46-50
0: 43-0: 52 0: ~:-O: 40 0: ;5-0: 34 0: 80-~:~; 741 0,46_0,63 1,00
I~:~~-~: 11-------------------0,80
50 1
Obseruafii. Grupa 1. Giiurlre in plese rigide. Grupa 11. Gaurire in piese rigide, clasa 7-a de precizic, fiira prelucrarI ultc r ioare.
Grupa I H. Ganrire in piese nerlgide, eu precizie ridicata, pentru alezare sau Ii letare. ......
1.2 Normarea lucrarilor degiiurire
Tobelul 9.5. Avansurl pentru giiuril'ea in plin ell scule din earhuri melaiice
Fonte
Otcluri calite en duritate HRC HB 200

I HB 200
Gru pe de avansur-i
Diarnetrul
burghiului
d, mm,
pina la:
35 ... 45 I 45 . 56
I
57 ... 60 I
I
1I
I I
I II
Avansul SJ mm/rot
6 0,040 0,025 0,020 0,16-0,24 0,12-0,16 0,12-0,16 0,10-0,14

8 0,045 0,030 0,025 0,24-0,28 0,16-0,20 0,16-0,20 0,13-0,16
10 0,050 0,035 0,030 0,28-0,36 0,20-0,24 0,20-0,24 0,16-0,20
13 0,060 0,042 0,037 0,32-0,LlO 0,2·1-0,28 0,24-0,28 0,16-0,20
16 0,070 0,055 0,045 0,40-0,48 0,28-0,32 0,28-0,32 0,20-0,24
20 0,085 0,065 0,050 0,44-0,52 0,32-0,36 0,32-0,36 0,24-0,28
25 0,100 0,075 0,060 0,48-0,56 0,36-0,40 0,36-0,40 0,28-0,32
30 0,120 0,090 0,070 0,56- 0, 64 0,40-0,48 0,40-0,48 0,32-0,36
Coeficien t de corectie
de lungimca ganrii
K LS in Iunctie I Lungimca
alezajului L
! 3D I 5D I 7D
l{LS ! 1,00 i 0,90 I 0,80
Obseroatii. Grupa I. Piese rigide, pin a la clasa I-a de precizie, iar gaurirea este urmata de pre-
lucrarca ell mai multe scule. Grupa H. Piese nerigide, iar gaurirea este urmata de pre-
lucrarca cu ° singuri; scula,
Tobelul 9.6. Viteze ~i avansurl de asehiere pentru yaurirea in plln a o!eluri!or ~i Iontelor, en bUI'gWa
din otel rapid ell 0.::; 1 mm
I1
Fclr{t raclre
1'r r ce racirc
Diarnet rul burghiului d, mm
0,20
1
0,30
I
0,40
1
0,50
1
0,60 ,0,70,0,80
I 1
I ! !
0,9°11,00 1'1 O,2010,30I0,40jO,50I0,600,7010,8010,9o.1,OO
I I I \ I I
Viteza de aschicre u, mjrnln
5,718,5\11.3114,1117 119,8122,6125,4128,2117,5111,3 15118,8122,6126,313~ 134137,6
Avansul s, mm/rot
0,001 0.0015 0,0020 11 0,002 I 0.004 0.007 10,01
..~
~'·~~~~~:ii::><tii~40;))i'i~1~~~:.j!fl~~!~~~~~~~~~~~~~~~"ii4I
,
'---,/
G')
Tabelul D.7. Avansurl pentru !Janrirea de liil'!Jirtl a o!elul'lIor ~I a Iontelor, ell hUl'!Jhie:tUn orel rnpld c.
§.
Gi11Jrire du l;lrgirt~ (udiciculi de corctiu 0;
Q
Burghiu
dill ojel Diamc-I .__ Oteluri
..:.. L Foute _ 11 ]{s = }\Sl'}{S2']{S3,A·s.1
rapid cu .truJ Inl- Grupa de avansuri Q.

diarne- [ial .1 --,.- -r-' '_~~--,-_:_::-:---
trul g'.urii I I II III I I II III
.e.
cl,mm Ojeluri, or, cl:tN/mm2 Fonte lW, daN/mm' 0;
Q
Avansu1 s (mm/rot) n
C
C"
20 I G 0.3;'-0.431°, ~~-0.32IO.15- 0, 2310'57- 0, 6810'43-0. 591°,;8-0. 4311 ~50 151-70171- 801 81-110 I> 1101171-2001>200 C
10 0,3<>-0.45 0,20-0,350,15-0,250,65-0,830,46-0,650,_8-0,46 cC
1(SI
~
5..
21-251 10 0,36-0,451°.26-0,35/°.17-0,26/°,67-0,83/°,48-0,65/°,31-0,48 I-~---~
I-~-~
__ .__15 .0,41-0,52 0,29-0.400,17-0,290,76-0,960,54-0,7'10,31-0,54 1,15 1.00 0,90
10,85 10,80 I 1.00 10,78
11
10 1°,41-0,56 1°,27-0,411°.20-0.271°.76-1,0°1°,50-0, 761°,37-0,5°11 Lungimca burghiului
26-301 15 0,47-0,60 0.35-0,470,22-0,350,87-1,100,65-0,87 0,41-0,65 ---:---;I--'[---'I--'r----;I--
__ .~ 0,50-0,63 0,36-0,500,22-0,360,93-1,200,67-0,930. '11-0,67 ~3d I 4d sa 6d 7d 8d 10d
15 1°,53-0.691°.38-0.531°.23- 0, 381°,98-1.271°,70- 0, 9810''13- 0, 7011 J(S2

31-351 20 0,57-0,72 0,40-0,560,25-0,401,10-1,280,74-1,000,46-0, 74 ----;-------,--------,-------
__ ~ 0,58-0,73 0,41-0,570,26-0,411,07-1,350,76-1,100,46-0.76 1,00 0,90 I I 0.80 I 0,75
15 1°,59-0.751°,43-0,590,27-0,431,09-1,390,80-1, 1010,50-0, 80 Unghiul dintre axa sculei sl supralata de prelucrat

36-401 20 0,61-0,77 0,44-0,600,27-0,441,13-1,420,8 [-1, 121U,
- 5U-U, 11111
__ .~ 0,61-0,77 0,44-0,610,27-0,441,13-1.420. 81-1.1'l,IO.
-I - fiO-D.
~ R1 30° r 45° 60° 90°
11 I I
15 1°,62-0,80 0.45-0.621°.28-0,451,15-1,4810,83-1,1110,52-0.83 l{s3
41-451 20 0,64-0,81 0,46-0,640,29-0,461,18- 1,5010,115-1,IIlIU.54-0, 11511
30 10,64-0,81 0,46-0,641°.29-0,461,18-1,5°1°,85-1.181°,54-0,85 0,70 0,80 0,90 1 1,00 I I
20 1°,65-0,841°,47-0,651°,29-0.471,20-1,55 0,87-1,2010,54-0,87 Grosimea
peretelui tevii de giimit
46-501 30 0,66-0,85 0,48-0,67 0,29-0,481,22-1,57 U,/5\.1-1'24IU'04-U,/5\/II --,-- _
40 0,67-0,85 0,48- 0, 670,29-0,481,24-1,590,89-1,240,54-0,89 ~ 3 mm 3 mm
30 /0,68-0,88/0,49-0,68/0,30-0,49/1,26-1,63/0,91-1,26/0,56-0,9111 1(84 (se apllca la giiuril'ca tcvilor)

50 40 0,70-0,90 0,50-0,700,32-0,501,30-1,670,93-1,300,59_0,93
50 0,70-0,90 0,51-0,710,32-0,511,30-1,670,94-1,31 0,59-0,9!J 0,80 1,00
Obseroaiii. Grupa I. Sistcm rigid dc lucru plna la clasa a 7-a de precizle, eu prelucrarl ulterioare cu rnai multe scule. Grupa I I. Sistem
insuficient de rigid plna la clasa a 7-a de preczle, picse Cll perett subtlri ~i forme complicate, prclucrare ulterlonrn cu mal multc
scule, Grupa ill. Largtrea precisii pentru prclucrarea cu l1irgitor sau alezor, ....
~
~-- ¥
14 Normarea lucrorilor de gCiurire
Tabelul 9.8. Avansurl pentru gi'iul'irea de li'irgire a fontelor si a otelurllor, ell seule din carburl nu-tallce
Material de prelucrat Fonta
I 01e1
Grupa de avansur-i
Diametrul final Diarnetr ul initial 1
D mm
1 Do, mm
1
I II I I
1
11
Avansul s, mm/rot
I
'r
_0 10 0,5~0, 7 0,3~0,4 0,4~0,6 O,3~O,4
15 O,6~0,8 O,3~0, 5 0,5~0,8 O,3~O,4
30 10 0,5~O,8 0,3~0,4 O,4~O,6 0.30.4
15 O,6~0,9 O,3~O,4 0,4~0,6 O,:3~(), 4
20 0,6~1,0 0,4~0,5 O,5~O,8 O,4~0,'15
15 0,5~0,9 0,3~0,1 ~ ~
40 20 0,6~1,0 0,4~0,5 0,5~O,7 0,:3-0,7
I 30 0.7~1,1 0,5~0,6 0,5~0,8 1 n. 4~O,,~
20 O,G~l,O 0,4~0,5 ~ ~
50 30 0,8~1,1 0,5~0,6 0,6~0.8 0,:3~0,1
I ,10 I 0, 8~ 1, 1 0,5~0,6 I 0,8~1,0 I 0, ·i~0,5
Coeficienji de corecjie ai avansului KS = Kx·Kg pontru gaurire de largire, s~uEi din carburi metalice
Unghiul X sau Xt In grade Grosimea peretel.ui, rr.m
30° 45° 60° 90° ~3 > :l

Coeficicntn! Kx Coeficientul Kg
0,7 0,8 0,9 i 1,0 0,80 I 1,0
Obseruatii, Grupa I. Sistem rigid, precizie clasa a 7-a, prcluerare ulterloara eu mai multo scule-
Grupa 11. Sistern rigid, prelucrare ulterioara eu 0 singura scul a.
Tabelul 9.9. "alOl'He coeficientlllni Cv ~i ale cXjlonenli!or zv, m, xv, !lv. pentI'll JJUrghie din D!el rapid
Gaurire Largire cu burgbiul
Avansul]
I
11
Materialul prelucrat s,
mm/rot I Cv ZV
1n Yv Cv 111 .t'
t- Yv
Burghie cu ascutire simple
?L,~,
err = 70 daN/mm"
0 I ~O, 2
> 0,2
~,O
1,0
0,4
o,t
O,~
0,2
O,?
0,0
111,13 o,~~ 0,2 .11 0,5
atel aliat
ar=75daNfmm2
en Ni, Cl' ~ 0,2
>0,2
~M-~~~
5,2 ..~0,1 1°,2
0,7~
0,5
-8,5--(;~~1·~
1
o.5-1-~-
I
-_. -~ ---.--~ --1-- - ~~-~ ~-~. --.-
atel ~'Cfract'~r 10TNC180 --=-; _~
2, ~ 0, G~ ..!!, 4~ cl 0, ~911~ 0, 5~ L~,-~ 0, 0.3 I_~'~~.
Fonl.a ccnustc, I~O,v 10,0 0,20 0,1200,05 ,.16,13 0,20 I 0,1250,.1 I 0,4
HB=190 1>0,312,20,250,12510,41 I
Bronz, I~ 0,3 --;3,4 0,25-- 0.1251
1
0,55 1137'2~ 0,25 '-;'-;~1-0,~~1~
HB = 100 .. ,1-10 > 0,3 27,2 I 0,25 0,125 0,4 I
Burghic cu ascutire dubla
I
atel carbon $i aliat,
ar = 75daN /mm2
~ 0,2
> 0,2
8,9
12,4
0,4
0, ,1
0,2
0,2
0,7
0,5
20,7/0,4 0,2 °,-') I 0,5
--- --- --- --- --I--~

Fonta ccnusie, ~ 0,3 17,6 0,25 0,125 0,55 28,0 0,25 0.125 0,1 I 0, ,1
HB= 90 > 0,3 20,5 0,25 0,125 0,4
-~"-r--~
Fonta maleablla, ~ 0.3 26,2 0,25 0.125 0,55 41.6 0.25 0.125 0.1 0.4
HB = 150 > 0.3 30.3 0,25 0.125 0,4 I
'i-'
t
-c
",'
; .
'""~
__ re __ • ~••••.,',,.._ ••. _. """'_'-~ __
GCiurirea~i largirea tu burghiul 15
Tabelul 9.10. Valorile eoeficlentului C; ~i ale cxponentilor Zv, m, xv, lh» pentru burqhie en pli\eu!8
din earburl metallce
Giiuriro 11 Largire eu brughiul

).Iatcriaiul prelucrat
Cv I Zv I m I :Vv I Cv I 'v I m I Xv I :v"
Otcl de constructle sau turnat cui 1

(Jr = 75 da::\'/mm", eu racire -- - - 10.8 0.6 0.25 0.2 0.3
Fonta cenusic,
JIB = 190
fiirii racire, 1------
43,6 0,5 0,4 0,5 I 56,9 0,5 0,40 0,15 0,45
iFontii mnleabila, fiirii racire,

HB = 19D 59,3 0.5 0.4 0.5 177.4 0.5 0,40 0,15 0,45
Valorile durabilitatilor eeonomiee la gaurirea in plin eu burghie din otel

rapid, la preluerarea otelurilor ~i fontelor, sint trecute in tabelul 9.11, iar eele
pentru gaurirea In plin a fontelor eu burghie cu placute dure sint cuprinse in
tabelul 9.12.
Tubelul 9.11. Dnrabilitatea ecouomica Tee la gaurirea in plin a otelurllor ~i fontelor en burghie
din olel rapid
Diametrul biu-ghlulul D, mm
:\{atl2rialul
de prclucrat
I ~5 6-10 11-20 I 21-30 I 31-40 I 41-50 I 51-60 I 61-70
Durabilitatea econornica Tee' mm
Otcluri . 10 16 31 51 71 91 111 131

t. -
Fonle 15 24 45 75 106 135 165 195
T'abelni .1.12. Durahilltatea economlea Tec la gHurirea in pUn a Inntelor ~i a ojeturllor en burghie
ell pliicllle din earburi metalice
Diarnetrul burghiului d (ram) 10-20 21-30 31-40
Durabilitatea econorrnca Tec (min) 25 42 60
Coefieientul de corectie Kvp este produsul unor coeficienti ee tin seama de

tactorii ce influenteaza procesul de burghiere ~i se calculeaza astfel:
"~' - - pentru burghie din otel rapid: Kvp = KM"' KTV' Klv' K.v; (9.4)
- pentru burghie cu placnte dure : ]{vp = KMV . KTV • Klv . Ksv • Krv' (9.5)
I.': .• "11;, '_
";,}~,,,:,:
'-:'~:' .
Valorile coeficientilor eomuni utilizarii burghielor din otel rapid sau cu
.:~.
;- - ~. ~.. placute dure sint cuprinse in tabelul 9.13, iar valorile eoefieientului Krv' care
tine seama de racire, sint trecute in tabelul 9.14.
In cazul burghielor cu diametrul pina la 1 mm, vitezele de aschiere re-
comandate, pentru conditiile de aschiere en racire ~i fara racire, sint date in
tabelul 9.15.
Durabilitatile eeonomiee la gaurirea in plina otelurilor ~i fontelor, en
-, burghie din otel rapid, pentru gauri ell diametrul pina la 1 mm, sint date in
tabelul 9.16.
, '
'.;:,. ~.:.
~;,
:~j~
16 Normarea lucrdrllcr de gaurire
Tabelul 9.13. Yalorile eoellelentulul [{M,,, [{Tv, KLt" [{sv peutru hurqhle din orel rapid
Matertalul
I Ojel pentru I Ojel carbon ell I Ojel carbon cu
or = 75 da:\'!mln2
Fonta
de prelucrat automate 0r= i5daNimn12
ojel alia! I Cenus ie I :'fak'.:lbiii
(:: ros I (::rO,9 I (75 f9

I
I (~r3
il) KM" ( 150 ) 1,3
0'.,- HB I HB
2) Raportul durabtlltatilor
reala ~i recomandata TT! T 0,25 0,5 I 1,0 2,0 I 4,0 16,0 18,0 1
12
,0
Otel 11,32 ~ 1, ° __~ ~ __~.:! ~_~~

__
~
KTv
Fonta ~~~I~_ 0,91 0,84 1_°,79--' 0,76 0,73
3) Lungimca gauri! Iunctle

de diametru
3d I 4d I 5d I 6d I 8d /10d
KLV
~I 0,85 0,75 0,70 -o~- 0,5~-
4) Starca otclului Tras la rece I Laminat la I Normalizat Recopt Imbuuatattt

cald (amellornt)
Ksv 1,1 I 1,0 I 0,95 0,90 0,80
Tobclul 9.1-1. Yalorlle eoei"icientului l{rv peutru preluerarea fonlei
Felul prelucrfiri i Burgbtere Largire
Fara racire 1,0 1.0
Cu racire 1,2-1,3 1,1-1,15
Tobelnl 9.15. Vnlorlle vltezelor de asehlerc, in mjmln, pentru burqhle en D <1 mm
Diarnet rul D, mm 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 I 0,7 I 0,8 0,9 1,0
Condi tii de aschiere Vitcze de aschlere In m/rnln
Fara racire 5,7

--
8,5
--
11, 3
--
14,1 17.0 19.8 22.6 25.4 I 28.2
Cu racire 7.5 11,3 15,0 18,8 22.6 26,4 30,0 34,0 I 37,6
Tabelul 9.16. Durabllltatea eeouomlca T pcntru burghle eu dlametrul D ~ 1 mm
~';
Diametrul ds, mm I 0,2 I 0,3 I 0,4 I 0,5 I 0,6 I 0,7 0,8 I 0,9 I 1,0
I
T, min I 0,5 I 1.0 1
I 2.0
r 3,0
~Amr""'i"i'¥""~''''i¥;i:'~i;l;'mi~ •••. ~~J

';' ,!),
Gaurireo ~i largireo cu burghiul 17
Vitezele de asehiere la burghierea otelurilor calite cu duritatea HRO

= 35 ... 6;;, en burghie cu placute dure, se calculeaza cu relatia
O DO,2
ET'
v» = --:;0.5
v· __ (9.6)
.,
in care cocficientii C, ~i E1' au valorile euprinse in tabelul 9.17.
Tobelul 9.17. Vnlol'lle coe llelentltor ]{T ~i C,.
Durabilitatea T, min [I Durabili tatca otelul.ui , 1-1RC
1 15 1
18
1 21 I 24 I 30 I 36 I 40 I 45 11 131-45146-561 57-65
KT \ 1,19 I 1,13 I 1,09 \1,06 11,00 I 0,96 I 0,93 I 0,90 11 c, I 7,9 I 4,2 \ 2,7
Valorile vitezelor de asehiere la burghierea aluminiului ~i a aliajelor aces-

tuia in functie de diametrul gaurii ~i de avans, la prelucrarea cu burghie
elicoidale din otel rapid, sint cuprinse in tabelul 9.18.
Tubelul 9.18. Viteze reeornandate pen tru gaurirea aluminiului ,i al lajelor de alumlulu,
eu burghie cllcoldale din otel rapid
Diarnetrul burguiuhu, mm
Avansul s mm/rot
5 8 JCl
I 15 20 I 26 30
I
I
I I I I I
0,06
0,08
150
133
-
-
-
- I -
-
-
-
-
-
-
-
0,10 116 - - - - - -
0,12 102 lH - - - - -
0,15 87 98 105 - - -
0,18 77 85 9(\ 98 - - -
0,20 71 80 89 94 95 100 104
0,25 -- 72 80 87 88 94 98
0,30
0,40 -
- 66
57
73
63
80
69 I 85
74
90
78
94
81
0,50 - - 57 62 67 70 74
0,60 - - - 56 60 63 66
0,80 - - - - 50 52 57
1,00 - I - - - - I - 46
Viteza de aschiere a aluminiului se corecteaza cu coeficientii EMv (tabeluI

9.19), «;
(tabelul 9.20), u; (tabelul 9.21), KTv (tabelnl 9.22), care depind de
materialul piesei, de lungimea gaurii, de materialu l sculei ~i de durabilitatea
aeesteia.
Durabilitatile recomandate la burghiele din otel rapid la prelucrarea alu-
miniului §i aliajelor lui, in functie de diametrul burghiului, sint date in
tabelul 9.23.
2 - c. 315
j
Tabelul .9.1.9. Valorile coeiicientului1[{J/v
Silumin si aliaje t urna tc cu HB = 651 \Silumin ~i aliaje turnate ar~ 10 ... 20 daN/mm' Dura.lurniniu, ar = 20-30 daN/mm~
Duralurniniu cu HE = 100, cali te Duralurniniu, C5 = 30-40 daNfrnm2 Aluminiu , Cif = 7 -16 da:Jjmrn2
Alurniniu, or = 17-28 da~/mm2 Aliaje de magnez.iu
1,0 I 1,25 I 1,50
Tabelul D.?!}. Valorile eoetlclen tului Kz V
Adincimea
functie
de burghiere
de diamet ru
I 3D I 4D I 5D I 6D I 8D I 10D
--
Kzv I 1,0 I 0,8.5 I 0,75 I 0,70 I
J 0,60 I 0,50
Tabelul .9.21 Valorile eoellelentulul KSv
Mater ia lul sculei Rp3; Ep4 90e 180 05(10 ; OSC12
Ksv 1.0 0,6 0,5
Tubelul 9.22. Valorile eoei'icientului [{TV
Raportul durabi litfi'[ilor reala
I
0,2 0,3 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0 8,0
I
~i recomandat.a, r.n:
I I I 1 I I I I
i i i i i I
KT" I 1,38 I 1,27 i 1,15 I 1,06 I 1,0 I 0.92 [ 0.87 I 0,8 1_0,72 I 0,66
Tobelul 9.23. DurabiIitatea reeomandata a burghielor din otel rapid la preluerarea

aluminiului sl a aliajelor lul
Diametrul burghiului, mm 6-14 115-19120'-.24125-29130-341 :35-39140-44145-50
T 12 18 I 24 I 30 I 36 I 42 I 55 I 80 I 95
La preluerarea maselor plastice prin burghier e, vitezele de aschiere re-

comandate, in functie de diametrul burghiului ~i de ava ns, sint trecute in ta-
belele 9.24, 9.25, 9.26.
Tobelul 9.24. Viteze de asehlere la gallrirea textolltulul eu seule din otel rapid, m/mtn
Avansul s, mm/rot
Diametru l D, mm
0,06 0,1 0,15 0,2 0,3 0,4 0,5
, I , , , ,
I
4
6
I 60,5
66,0
55,3
60,0
51,3
55,8
48,6
52,9 49,8
- -
-
-
-
10 77,0 70,2 65,2 61,7 58,3 54,5 -
15 88,0 73,1 68,0 64,3 60,0 58,8 54,7
20 - 76,0 70,7 67,0 62,3 59,1 57,0
..:..:
\trnrFif"';~~"z';d:;;·~'W~¥i)-::fP¥,-~~10~JE;';
">:/;;';;'4':/{ ;:;;i1¥#/-/;;~;':~~~ baadc£~"~:f~;.d~t$~:#n~4t@t"g;;:~·E;-:''']ii#ijj-¥t~#~'',-''
-'t~~~~~;&t-~
r-'
largirea 9aurilor 19
------------------------------------------------------------------------------
Tabelul. 9.23. VHeza de asehiere la !l3nrirea pcrtlnaxulul en scule din otel rapid, m/mill
Avansul S mm/rot
Diametr ul DJ min
0,06 0.13 0,30
4 39,5 32,0
6 41,3 34,4 29,9
10 48,1 '10,2 34,9
20 39,8 33,9
25 36,2 31,3
Tabelul 9.20. Vitezele de asehlere reeomaudate la g3urirea diferitelor

materiale nemetallee, m/rnln
Matcrialnl de prclucra t Scule din old

rapid
\SCUIC ell placu [e
di-re
I Matcrialul de prclucra t I Scule din otel
rapid II
Scule cu placu te
durc
Cauciuc dur I 15-30 - St icla organica 15-30 I -
Materiale
I Dure I - 10-20 :tIlaterialc presate 10-15 -
\
sint.et icc
I :\Ioi 20-35
I - Marrnura, roci - 6,0
Ccluloid I 40 I - Grafit 6,0 -
9.3. L6rgirea gaurilor

Largirea gaurilor eu largitorul este mai productiva deeit eu alte seule
deoareee largitorul este prevazut eu trei sau patru dinti aschietori.
Pentru prelucrarea otelului necalit ~i a aliajelor neferoase se folosesc
largitoare din otel rapid.
La prelucrarea otelului calit se folosese largitoare eu placute PlO' iar
pentru prelucrarea fontei, largitoare eu placute J{40'
9.3.1. Determinarea tirnpului de bozo to

Timpul de baza la largire9<igaurilor eu largitorul se determina folosindu-se
relatiile de ealeul prevazute in tabelul 9.27, care au ea elemente de baza lun-
gimea eursei de lucru, avansul ~i viteza de aschiere.
Lungimea cursei de lucru este sum a lungimii ga,urii 7, a distantei depa-
trundere 71 ~i a distantei l2 de depasire a orificiilor strapunse.
Determinarea lungimilor 11 ~i 12 se ef'ectueaza conform indicatiilor cores-
punzatoare din tabelul 9.27.
Tobelul 9.27. Determinarea tlmpulul de baztt la lurf/ire ell laI'gitor
~t 1 tb = (I + 11 + 12) / (n s) [min]; tb = (I + 11 + 12) I D [min]
11 = (d - do) ctg '/../2 + (0,3....2) [mm]
11 = (1. ... 4) [mm]

~
20 Normarea Iucrdrilor de gaurire
Valorile avansurilor in cazul largirii cu Iargitorul depind de materialul

de prelucrat, de materialul sculei de lucru, de adineimea de lucru ~i de carac-
teristicile procesului tehnologic ~i sint prezentate in tabelele 9.28 si 9.29.
Tabelul 9.28. Avansurl pentru liirgirea ell liirgitoare diu otel rapid a otelurllor ~i Ion telor
LArgire ell largitorul
tLargitor
. din otel rapid ell I
d, .t, mm pin:;' !
I °lel
1 Fonta
mm, ptnala la: Crupa de avansur r
I I II
! III
I I
I JI i
I
III
Ava ns s, mm/rot
15 0,55 0,45 0,35 0,25 0,75 0,55 0,35

20 0,50 0,40 0,30 0,80 0,60 0,40
25 0,55 0,45 0,35 0,85 0,65 0,45
30 0,80 0,60 0,50 0,40 0,90 0,70 0,50
35 0,65 0,55 0,45 0,95 0,75 0,55
(40 1,05 0,75 0,60 0,50 1,05 0,80 0,60
'4-iJ 0,85 0,65 0,55 1, 15 0,85 0,65
50 1,30 0,95 0,70 0,60 1,25 0,90 0,70
60 1,35 1,05 0,80 0,65 1,35 1,00 0,75
70 1,15 0,90 0,70 1,45 1,10 0,80
80 I 1,25 1,00 0,75 1,55 1,20 0,85
Obsertraiii, Grupa I. Piese riglde, largirea ea operatic Iinala, la alezaje fara tclerants sau ca operatic
ce precede finisarea sau filetarea (Rz = 160 ... 180 fLm). Grupa 11. Piese rigide, largire
pentru prelucrarea ulterloara sau filetare (Rz = 40 fLm); piese nerigide pentru largirea
finala a alezajelor (Rz = 80 fLm). Grupa Ill. Piese rlgide-liirgtre la cota Iina la (Rz =
= 20 fLm; Ra = 2,5 (.tm) piese nerigide, larglrca Iinala (R; = 40 (.tm) si p entru piese
cc se fin iscaza prin alezare.
Tabelul 9.29. Avansnri pentrn liirgirea giiurilor in otelurl ~i Ionte eu

liirgitoare dill, earburi metaIice
Largire eu largitor din carburi metalice
Fonte, duritatea :
Ojeluri
HB~ 200 HB> 200
Diametrul bur-I ~ ~;:::;:;~~::::=:;_--.J..---------------
ghiului d, mm Grupa de avansuri
I If I II I II
Avansul s, mm/rot
15 0,40-0,50 0,30-0,35 0,60-0,70 0,45-0,50 0,40-0,55 0,30-0,35

20 0,50-0,60 0,35-0,40 0,70- 0, 90 0,50-0,60 0,50-0,65 0,40-0,45
25 0,60-0,70 0,40-0,50 0,85-1,00 0,65-0,70 0,60-0,65 0,45-0,50
30 0,65-0,80 0,50-0,60 0,90-1,10 0,65-0,75 0,65-0,70 0,50-0,60
35 0,70-0,90 0,55-0,60 1,00-1,20 0,75-0,90 0,70-0,80 0,55-0,65
40 0,70-1,00 0,60-0,65 1,15-1,40 0,85-0,90 0,80-1,00 0,60-0,65
50 0,90-1,10 0,65-0,70 1,30-1,60 0,90-1,10 1,00-1,15 0,70-0,80
0,95-1,10 0,75-0,80 1,45-1,75 1,00-1,20 1,10-1,20 0,70-0,90
,- 60
1,15-1,40
1,00-1,20 0.80-0,90 1,60-1,90 1,15-1,30 0,80-1.00
fY 80
i;
Gbsetuaiii. Grupa I. Largirea alezajelor pentru prelucrarea cu mal multe scule ~i pentru tarodare.
Grupa Il. Larglrea alezajelor pentru prelucrarea cu 0 singura scula in vederea ridicari!
preciziei ~i a calitatii supraletei prelucrate.
1'::
i
J"'G'~iri'<~ci+~i:,,·;~~t-·:;{fif~'iitf&s4~~j;~i8~i¥
''f ..~cj;r,~.~~;~;1~·g;~~~~C.ltortjj.-'-:;~,'~t.kt~¥i:~'i~1¥2~~~~4f-&Nitt_;
' ..~ Uirgirea 9aurilor 21
Viteza de asehiere 'vp la prelucrar ea gaurilor eu largitoare din otel rapid

~-~,. . se ealculeaza en relatia
Cv -ir- [m/min]. (9.7)

vp = Tm -r- .sJ'v
,--ii-';':"--···
Valorile coeficientilor ~i exponentilor relatiei vitezei de aschiere sint

date in tabelnl 9.30.
Tabelu! 0.30. VuloriIe coeficientului C; sl ale exponeutllor m, z" Yv, xv, pentru caleulut vitezelor
de tarr,ire, cu liirgitoure din olel rapid
Materialu l prelucra t I Fclel liirgitorului l:c~ m Zv Yv z.
Otel carbon,
vr = 75 daN/mm2
I Cn coada
Cn alezaj
16,3
14.6
I
I 0,3
_.
0,3 I 0,5 I 0,2
Fon t.i cenusie, Cn eoadi\ 18,8 0,125 0,2 0.4 0,1

ill B = 190 Cu alezaj 16.9
1-
I I
'.r,' Pont;'! maleabila, Cu eoadii I 27,9 0,125 0.2 I 0.4 0.1
BB = 150 Cu alezaj 25.1
I I I
I I
I
Bronz, ClI coada 41,8 0.125 0.2 I 0.4 0,1
.'-IE = 1000 ...140 Cn alezaj I 37,5 I I i I
In eazul prelucrarii gaurrlor cu largitorul prevazut eu placute din ear-
buri metalice, viteza de aschiere, in functie de eonditiile de lucru, se caleuleaza
cu relatiile cuprinse in tabelul 9.31.
Tabelul 9.31. Caleulul vitezelor la largirea cu largitoare cu ptaeute din carburi metaIice
:'fJteri31ul de prelucrat I Materialul placujci I Conditii de aschiere Viteza vp, m/ruin
Otel necallt
Ot el crom Racire ell cmnlsie 8T ;) Do,6/ TO,25 <S
0,3 •
/0,2 0.1l
• Cir
PlO
Otel er-Ni
Otel ciilit de
constructre cu Racire ell emulsic 10 DO•6 / TO,45 'sO,6 • /0.3
( .. ,-.;
a- = 160-180 daN/mm2
PlO
;onUi cenusie
.•-, ~1I:
'F- i maleabila K~o Fiirii raclre 96500 Do,4 / To,4 'sO,45 .to ,15 .H B1,3
"
c
Durabilitatile economice ale largitoarelor din otel rapid, la prelucrarea

c -, otelurilor ~i fontelor, sint cuprinse in tabelul 9.32, iar ale largitoarelor eu pla-
cute dure - in tabelul 9.33.
~ -~
_--_
r . ~.-,t,,-~.;;.;--;'
22 Normarea lucrdrilor de gourire
Tabelul 9.3,2. Durabltltatea eeouomiea Tee la lar!)irea In otelur! ~i Ionte , en liir!Jitoare din o!el ral':~
Diamctru l nominal d, mm
~,,; .
Materialul
prelucrat
.;; 10 I 10-20 21-30
i 31-40 !i 41-50
I 51-EO , 61·-j(; I IU
Durabilitatea econornicfi Tee. mill
Ot eluri 15 , 22 37 52 68 82 ! 103 115

Fonte 20 I 30 50 70 90 I 100 ; 130 ; 150
Tobelul .9.33. Durabllltatea economicii Tee la largirea guuritor ell liirgitoarc din carburi metutice
Diamctrul nominal d, mm
Materialul .; 20 21-30 31-40 41-50 51-60 .)1-80
prelucrat
I Durabilitatea economica Tee. min
;
O~cl 25 [ 42 58 75 92 116
Fonta I
I
25 I 42 58 75 I 92 186
9.4. Alezarea 9aurilor

Alezarea gaurilor se Ioloseste la prelucrarea fina a gaUl'ilor precise (treapta
de precizie 5 ... 8, rugozitatea supratetei R, = 0,4 ... 3,2 [.Lm).
Alegerea alezorului ~i a regimului de aschiero se efectueaza tinind sea ma
de conditiile de lueru. Alezoarele pot fi exeeutate din otel rapid sau pot fi pre-
vazute cu placate din carburi metalice.
9.4.1. Determinarea timpului de bozc tb
Determinarea timpului de baza la alezarea cilindrica ~i cornea pentru

alezaje patrunse sau infundate, se ob tine utilizind relatiile de calcul din ta-
belul 9.34, in care ea elemente de baza sint lungimea cursei de lucru, viteza ~i
avansul de aschiere.
Lungimea eursei de lueru, prin elementele ei componente, se deterrnina
cunoscindu-se lungimea gaurii L, distanta de patrundere 11 ~i distanta de
depasire lz, care se calculeaza cu relatiile din tabelul 9.34, sau se folosesc datele
valorice continute in tabelul 9.35.
Valorile avansurilor reeomandate in cazul alezari! cilindrice sint date in
tabelul 9.36, pentru alezoare din otel rapid ~i in tabelul 9.37, pentru alezoare
prevazute ell placute din carburi metalice.
In cazul aleza{'ii eonice cu alezoare din otel rapid, avansurile recomandate
sint trecute in tabelul 9.38.
La alezarea aluminiului ~i aliajelor acestuia, avansurile admisibile sint
date in tabelul 9.39.
Viteza de asehiere u, se determina in cazul alezarii de degrosare en ale-
zoare din otel rapid, eu relatia
Cv ·Dz" [mjmin], (9.8)

-, vp = T"> t"v -sr-
,
;
'\'
"'-'"1-rfYV"jf§ et· S;:iS&iiil!:*¥Wi\·t:h'J.\&\l.i",:.£:'{(i#;;~j* •••@w~r_.i-·"~~+¥~~ttlj§#W@¥%N4r_i~

. ~,;l~~ Alezarea sauriJor 23
Tubelul 9.34. Determlnarea timpulul de bnzii la ulezare, adinelre, lama re
Alezare cilindrica
Alezare cornea
Alezaj pat runs Alezaj Infunda t sau cu prag
!~
Ib = (I + 11 + Iz)!ns [mm] =(1 + 11 + 12)lv [mm]
1= lurigimea gauri], mm 1= (d - dz)/(2tgx) [mm]
11 = (d - do)!2 ctg·x + (0,5 ... 2) mm 11 = 0+ (0,5 ... 2) mm
12 = (0,2 ... 0,5) le 12 = °

Adlncire fronta la Adlncire conica Lamare cu adincitor
ib = (I + 11 + Iz)/(ns) = (I + 11 + Iz)/(ns) [mm]
I = lungimea giiurii, mm I = l![mm]
11 = °+ (0,5 ... 2) mm
~:;:
<,
/
l2 = °
24 Normarea lucrarilor de giiurire
Tabel 9.3:3. Dlstante de piitrundcre ~i depii5il'e la atlhwire ~i la aleznre
Adincimea de
I UnghiLiI principal ele atae ! Diarne- \ La prt".hi(Tan:-c1
aschiere
=:1-do/2, mm
p i na la;
t- I
10 30
'I
I' 45
.
50
I 60
'I
I 70
t
1 80 I 8~
'SCUlt"l
I
1
t I
(11. I
[cu adln-,'
citorul cc: ."Lcorlll
':;:':':':::':"',!-_-,--:--,-_,,-
d, mm Distunj a de (itp:"t::-it"I:", I .•,
•
Distunta
w
de patrundcrc, 11 mm I
,
I mm -
0,05
0.10
0.125
0.2810.09
0,57
0.71
0,17
0,22
0.0510.01
0,10
0.]3
0,08
10.11
0.03
0,06
0.07
0,02
O,(H
0,05
O,Ol
0,02
0,02
0,01
0,01
0,01
4
6
8
I 1,0
1,0
1,0
0,15 0,85 0,25 0,15 0.13 0.09 0,06 0.03 0,01 10 1.5
0.20 1, 13 0.36 0,20 0,17 0,12 0,07 0,04 0,02 12 1,5
(J,25 1,42 0,43 0,25 0,21 0,15 0.09 0.05 0.02 1-1 1,5
0,30 - - 0.30 - 0,17 - - - 16 1,5
0,40 - - 0,40 - 0.23 - - - 18 2,0
0,50 - - 0,50 - 0,29 - - - 20 2,0
0,60 - - 0,60 - 0, :35 - - - 25 2,0
0,70 - - 0,70 - 0,41 - - - 30 2,5
-
0,80
0,90
-
-
-
-
0,80
0,90
-
-
I 0, ,16
0,52
I -
-
-
-
- 35 ')
-,;)
3,0
- 40 (0,2., ,0,5)/"
.-
1,0
i,;)
-
-
-
-
1,00
1.50
-
-
0,62
0,87
-
-
-
-
-
-
'15
50
;3,0
3,0
2,0 - - 2,00 - 1,16 - - - 5.5 3,0
2,5
3,0 I -
-
-
-
2,50
3,00
-
-
1, 45
1,7·1
-
-
-
-
-
-
60
65
3,0
4,0
,1,0
4,0 - - 4,00 -
,
2,32 - - -
1 ;g
90
4,0
4,0
100 4,0
Obseroatii, 1. La valoarea 11 din tabel se adauga 0,5 ... 2 mm, pentru a permitc accesul Iibcr al scule.i
la supraf'ata de preluerat. 2. In cazul prclucraru gaurilor ell t:und sal! eu prag, = O. '2
Tabelul 9.36. Avansur! pentru alczaren Cililldril'ii en alezoare din ofel rapid
Alezare ci lindrica, alezor 01<:1 rapid
Old
, Font a
Diaruet rul alezo-

ru lu! D, mm
I
I J[
i III
I
Urupc de avansurj
I 1 , II I
I
/If
5
t
I 0,031
!
i s
0,60
i
I 0,021
t i
0,40
s
Adincimea
i
0,015\
t
I. mm,
I
0,20
s
~i avansul
I
!
I
t
0.041
I
s, mm/rot
0.70
s I
I
I
0.03
f I
0.55
s I
I 0.02
f !
~
s
10 0,051 0,80 ~I 0,60 0,021~~~~ 0.80 0,03 ~

]5 0,071~1 0,051 0,80 . 0,025! 0,50 ~ll,30 ~~ O,O~ 0,75
-"""'-1-"'-"'- I'-""'-I °.°,
1;"
20
30
-"""'-
0,11
_t,.'<>"
1,40
I 0.07
10,09
-"- ""-
1,20 0,035 0,70
0, 10
0,12 1,90
0. 0 8 '-""'-
0,10 1,55 0,06
n~
1,(15
40 ---1------------·-1--
0,13 ],60 0.11 1,400.040,800,1.52,20 0,1:{ 1,80 (J,07 1,:20
50 0,15 1,80 0.1:1 1,60 0.0451 a,90 0.17 2.50 0,15 2,05 O,OS -1,30_
GO
70
SO
WO
I~
I..Q~
0,21
-0~23
2,00
2,20
2,40
0,1~,~
~12,00_
0,19
2,601---0:2112,40
2,20
0,051~L!~:_~1
0.0551~'
0,06 1,20
O,065jl,30
0,2213,1°_1
10,24 3,40
I 0,27-j3,70
~,80 0,17
0,20
0,22
0.24
2,3~1
2,5;)
2,80
3,0.5
I~I~
~I
0,12
0,131-1.95;
~,5~
1.80
Obseroaiii, Grupa I. Pentru alezarc prcalabila in vederca finisiirii (cl. 4 de prcclzie). Grupa II. Pen-
tru alezarea de Iinisare, Ra = 1,25 ... 2,5 urn (cl. 2- 3, dc precizie). Grpua 1II. Pentru
alezare fina, Ra = 0,G3 fJ.m(cl. 2 de precizle),
)
!.
'.'Z- "ttW¥''''ff11'n.rm-'''c-'''';m~*_#rri''Tt'N" .·.·,•• t"3!@i'tt""'MfMW6'#t niWF4i:f~_@,j

Alezoreo gQurilor 25
Tubelul 9.37. Ava nsur] la prelurrarea ('11 alezoare eu pliicll!C dure

diu earburl metnllee
I Fonta ClI cturitate H B

Olel I
II
'C
Diamct.rul ajc-o-
rului D, mm
I .;;;200 > 200
Grt.pn de avansr ri
-
I
I
! rt I [[I i I i II j III I I
!
I
[[
i
i III
I I I
10 0,5 0,4 10,3 1,31 1,0 1 0,8 1,0 0,8 0,6
15 0,55 0,45
---'-1--
0,35 ~I-;;I~-;;~~-;-
20 0,6 ~O'401~1~,~~~~_
'r
-;) 0.65 0.5 0,45 I 1, 611. :3 1.1 1.3 1.1 0,9
30 I O.70 ~ ~I--;:;·~::;-
--;:;-
~ 1.1 0.'
0.'
~I~~I~~~~
35 . 0.75 0.0 0'''1''91 1.5 1.2 1.5 1.2
40
50
60
0,8
0.' ~I~I
1.0,0.90.812.52.011.72.0
2.21-"-'-~~
..
1.3
1.0
1.1
80 ~i peste 1.~ 1,0 0.9 3.0 _.4 I .0 2, ..•• 1.8 I 1,;:J
Gbsc.ooiii, Grupa I. Alezarca de dcgrosare pentru finisare ultcrioara. Crupa If. Alezare de Iinisare
la 0 singul'>l treccre CLl clasa de precizic 3 sau Ha = 3,2 ... 1,6 fl.m; alczare pcntru Ius-
truirc sau hnnuire. Grupa I If. Alczare de Iin isare, dupa alezarca de degrosare ell elasa
de precizic 2 sau R" = 0,8 !L1Il.
T'abelul 9.33. Avnnsurl la alezarea ('onica en alczoure diu 0tel rap id
Ob-Juri Foute
,Diam.etn:l.
aiczor-ului D, mm,
I I
Hug07itatea 5l'prafeleL
I
jJ.tn
I
pina la: R:: =20 R:: =-0,63 R: = 20 Ra = 0,63
~ Avansul s. mm/rot
10 0,08 0,06 0,13 0.09

~;; 15 0,1:3 0,09 0.1'7 0.13
20
30
0,17
0.25
I 0.11
0,16
0.21
0,30
0.17
0,25
40 0,30 I 0.19 0,:'35 0.30
~!:;.I
50 0,34 0,21 0,42 0,34
'i: ".'~' .
,'",.:.c 60 0,42 I 0,25 0,51 0, ,12

.; ,~.
:~, 70 0,52 0,27 0.55 0.52
80 0,55 0.30 0,63 0.55
')
1(;0 0,60 I 0,3'1 I 0,75 0.60
26 Normarea lucrfirilor de gaurire
Tcbelul 9.39. Avansurl la alezarea alumlniulul ~i a allajclor aeestula
~I'
Diametr ul
ale zorului Djmtn
5 10 20 30 40 50 60 80 I 100 I 120
Grupa I Avansul s, mm/rot
Grupa I 0,45 0,6 0,9 1,05 1,3 1,5 1,6 1,8 2,1 2,4
.-'-- --
Grupa II 0,3 0,4 0,6 0,7 0,9 1.0 1,1 1,2 1,4 1,6
'--- -- -- -- -- ---- -- ---
Grupa III 0,15 0,2 0,8 0,35 0,4 0,5 0,5 0,6 0,7 1,8
Obsernaiii, Gru pa I. Alezare prealabila, du pa gilurirc sa u largire, inaintea alczarii de

finisare. Grupa I I. Alezare de finisare cl. a 2-a de prccizie si Ra "" :3.2 ...
1,6 IJ-m, dilpa ale zare de dcgrosare, Alezarea dupa gaurire sau l argire
pina la cl. 8-a de precizie sl Ra = 3,2 ... 1,6 IJ-m. Grupa Ill. Alcznrca
fina (dupa alczarca de dcgr osare) in cl.a 2-fl de precizie si R,,= 1,6 ... 0,8 r..ll11.
Tube/uI9.40. Yalorlle coefici('ntlllui Cv ~i ale expone n-

rilor m, =v, Xv, Yv pcntru alezonrcle cllludrlee din
otel rapid
Xlatcrialul prelucrat Cv =v Xv l'v
O~el
~,-,
carbon, Cll
= 75
'1
Ga
ClaN/111m2 I 10,5 I 0,4 I 0,3 I 0,2 I 0,05
Fonta
'.
cenusie,
FIB = 190 115,6 I 0,3 I 0,2 I 0,1 I 0,5
Fonta
il ~
maleabila,
FIB = 150
Bronz, 1
28
,2 I 0,3 I 0,2 1 ° 1 1 0,5
I~
FIB100 ... 140 84,8 I 0,3 0,2 0,1 0,5
":~
I
i
Tabelul 9.'11. Durahilitatea
CIl alezoare
economica
din otcl rapid
Te,' la alczarca
i Diamet.ru l nominal D, mm
I > 70
; (,<.:
,,;;;,::;"
i Materialul
de pre lucrat
, i
<; 10 111-20121-30,31-40141-50151-60,61--70
Durablltatea
I
eccuomica,
'
,.
I
Tee, mill
";';"\,:,:,:,,:-1 -~.!
O~cluri 115 /' 2,1 ~157 ~ ~II061122
ii:·;:~;;~
._,,~;_;;
..
'-'- ...'1-' •. " .:-
C
--.:,,",~ .. -.:>. •
''-:i:-':-''-'''':,',
Fonte n 32 58 1 75 97 1171138 160
~l:;:_C~
,3+i~
';:-'~-rl~j
Valorile coeficientului C,. ~i ale exponcntilor se detormina in functie de
materia.Iul prelucrat ~i sint prezentate in tabelul 9.40.
-: -~ ;:'-':
Durabilitatea economica <1, alezoarelor din otel rapid ia valorile date in
tabelul 9.41.
....rf:,,:;~'~ . .""."n'it~
'11; '
·Il.
~ ,_ _
~- . '~''-' --"i"- '§jjgljlgi!i:M!lii'ilir+,' .,.•~,,;;;; . .' -.,
@W$~,rit@ri:!7'"11t •• ~ti_
''&TTtTz'§'®l!®f ,:.;)iAAljr~\l
Alezarea gaurilor 27
La alezarea de finisare, pentru a se asigura 0 calitate corespunzatoare

suprafetei prelucrate, vitezele de aschiere nu trebuie sa depaseasca anumite
valori lirnita. La alezarea de finisare a gaunlor in piesele de otel, fonta 9i bronz,
vitcza de aschiere nu trebuie sa depaseasca valorile prescrise in tabelul 9.42.
Yiteza de aschiere la alezarea otelului carbon de constructie, a otelurilor
en Cr 9i Cr=-Ni necalite, uti1izind a1ezoare cu placute PlO, se calculeaza cu
relatia
4900 'Do,3 [m/min], (9.9)
")
Lp
-
- 1'0,3 'so, 05 • IJ 0,9
r
in care IJ,. este limita de rezistenta la rupere a otelului, in daN /mm2.

La a1ezarea otelului dilit cn alezoare cu placute dure, viteza de aschiere
se derermina en relatia
vp = c. 'DSv [mjrnin] (9.10)

Tm -t/» ·sYv
La prelucrarea fontei cu alezoarc cu placute dure, viteza se calculeaza

eu relatia
100 000 'I!~ [mjmin]. (9.11)

".t jJ -- To,45 'so, 5 . HBl,~l
_
Durabi1itatea alezoarelor cuplacute dure, la prelucrarea otelurilor calite,

pentru D = 10 ... 50 mm, este de T = 30 minute .
'Tobelul 9.12. Yalol'ile limitil ale vlt ezol de as- TubelLll9A3.

.
Durahllltatea alezoarelor en pIa-
t hiere la alezarea de Hnisnre cHle dure la prelucrarea Io ntel ell durltatca
HB=190
Rngoaftatea suprefetei,
Ha, p..m
:'L:(":r:_,lt:l de prcluorat Diamct rul D, mm I 10 15 20 I 30 40
l,G 0,8 I I
!
Durubilitute a T, mini 30 45 60 ! 90 120
O!el en C. < 90da"-'/mm" 12 6
Ot cl cu er> DOcb"-'/mm" 8 4
FonEi, Lroriz 15 8
Durabilitatea alezoarelor en placute dure, la prelucrar ea fontelor en

duritat e HB = 190, are valorile treeute in tabelul 9.43.
Valorile eoeficientilor ~i ale exponentilor relatiei pentru caleulul vitezei
la prelucraroa otelurilor calite, en alezoare cu placute dure, sint date in ta-
belul 9.H.
Vitezele de asehiere la alezarea eoniea se dotermina in aceleasi conditii
ea la alezarea eilin'driea. ' ,
Dnrabilitntea economica Tee a alezoarelor conics din otel rapid este data
in tabelul 9.43.
23 Normarea lucrcrilor de gourire
Tobelul 9.44. Valorile eoeftclentulul Cv ~i ale exponentllor xv, Vv' Zv
~i m, la alezarea otelului caIit en alezor en placu!e dure
Materialul de
prclucret Gr, da:N/mm2 Cv Xv Yv s» In
115 53 0,33 0,43 0,26 0,4

125 41 0,37 0, ,19 0,27 0,45
Cromansil 135 33 0,43 0,56 0,29 0,52
145 22 0,53 0,74 0,32 0,60
155 19 0,52 0,85 0,3,1 0,70
1.0·1
30 HGSNA
I 170
I 14 0,75
I
0,39 0,85
Tobclul 9.45. Durnhllltnt ea eeo nomleu Tee la ul ezmea eonieii CII alezor din orel rallid
Diametr ul nominal, a, mm
Ma teria lu l de .;; 10 11-20 21-30 31··40 41-50 51-60 01-70 ::> 70

prelur-ra t
Durabilitn tr-a cconomica T fc, mill
O\eluri 15 2·1
l 41 57 73 90 106 122
I
1·--
Fonte 23 32
I 53 75
I
95
I 117 138 loO
9.5. Adincirea frontala ~iconicc a gaurilor ~ilamarea

t Prelucrarea partii superioare a gaurilor se realizeaza cu adincitoare cilin-
I
)J
drice, care au un eep. de ghidare, sau eu adincitoare conice (tesitoare). 'I'impul
de baza se determina cu relatia din tabelul 9.34.
Avansurile recomandate pentru adincirea cilindrica (frontala) ?i conica
I
I
a gaurilor sint prezentate in tabelul 9.46, iar vitezele de aschiere sint cuprinse
in tabelul 9.4 7.
Lamarea gaurilor constituie 0 adincire exterioara a partii superioare
a gaurilor, cind diametrul acestora depaseste 35 mm, ~i se foloseste, mai ales,
1I
la preluerarea supratetelor plane, perpendiculare pe axa gaurii.
Tubelnl u .46. Avausurt recomandate la adlnclrea ~i Iamareu

eu seule din o! cl rapid ~i din earbur] metalice
Materialul de pr clucrat
1f Diametrul de
prelucra t , mm
Or
01cl CH
..;;:
cupru
60 daN/mm2
, a larna
j
or >
Otel
60
cu
da1\jnlm2
Fonta, bronz ::.i
aliajc de alumil~iu
,i;:~ 15 0,08-0,12 0,05-0,08 0,10-0,15

•
Ji 20 0,08-0,15 0,05-0,10 0.10-0,15
30 0,10-0,15 0,06-0,10 0,12-0,20
40 0,12-0,20 0,08-0,12 0,15-0,25
50 0,12-0,20 0,08-0.15 0,15-0,25
60 0,15-0,25 0,10-1,18 0,20-0,30·
70 0,15-0,25 0.10-0,20 0,20-0,;)5
80 0,20-0,30 0,12-0,25 0.25-0,40
90 0,20-0,30 0,12--0,25 0,25-·0,40
100 (),20 -0, 30 0.15-0,30 0,25-0,50
I
i
Mz'"iHiiit·- ;--yzie'ti.!ee'itai"f '"k';@~;,;,;;iWrt(";"t"r - <fij;;i •• " - ¥#$t; rttr? rMt" rr miW t\H1jtM~. •
Determinarea timpului ajutator ta 291
Tabelul 9.47. Vlteze reeomaudate la prelucrarea eu adlncltonre ~i scule de Iarnat diu otel rapid,
Dp, m/mill
Matcrlalul prclucrat
ojet, Or~
cupru,
60da~/mrn2
alama
I Old, Or> 60daN/mm2 Aliaje de aluminiu Fonta ~i bronz
Cu racire Fara racire
rip, mjmin 10-18 7-12 40-60 12-25
Tobelul 9.48. Durabilitii!i economlce Tee la adtncire ~i Iamarc
Diarnetr ul sculei d, mm
Mat erialul Sucla
I ~2ol 21~30 I 31~40 I 41--.'0 51~60 I > 60
Oteluri I ate! rapid ~I 2t I 56 I 60 1_~_L~3'<~_
Fonte
I I~I--
I
42__ 1 85 I 150 I__
I
~I 280_.
, Oteluri ~i fonte Carburi metalice 30 40 50 60 80 100
Tubelul 9.49. Avansurtle ~i vltezele recomu ndate pentru adlueire ~i lamare la prclucrarea aluml-
nlului ~i a aliajelor acestuia
..
Viteza "» m/ruin
~;t'.::I Avansu l pc dinte Starca ma tertalelor
~·t· Operatia Sd, mm/dinte Materialul sculei
~. i.i.,
C'-tlite Recoapte
~: :,"' "~-,
Tesirc 0.02-0,04 Rp3, Rp4 80-100 120-140
Larnare 0,04-0.06 Rp3, Rp4 60-80 80-·100

Pliicute dure 120-160 160-120
'",;".:.,;
Timpul de baza se calculeaza cu relatia din tabelul 9.34.

la operatia de lamare sint aceleasi ca i}i pentru
~L\.vansurile recomandate
adincirea gaurilor i}i sint date in tabelul 9.36, iar vit.ezele recomandate pentru
lamare sint indicate in tabelul 9.48.
La prelucrarea aluminiului 9i aliajelor acestuia, avansurile 9i vitezele
recornandate la adincirea conics 9i la lamare sint cuprinse in tabelul 9.49.
9.6. Determinarea timpului cjutctor ta

Timpul ajutator in eazul prelucrarii prin gaurire are urmatoarele corn-
ponente: .
ta" - pentru prinderea ~i desprinderea piesei ;
ta, pentru comanda masin ii-unelte;
~-~;;'
ta3 pentru evacuarea aschiilor ;
~I ..,
i: specific fazei de lucru.
Timpul ajutator t., se determina in Iunctie de sistemul de asezare 9i
tixare a piesei in dispozitiv sau pe masa masinii iar valorile sale sint prezentate
in tabelul 9.50.
\"~""~~Wt:~i"~'iIi·".",~,,,_ ••• __ !I
'~
~
Tobelul 9,50 Thupul njll/MOl' 1(1l pentru prlnderea ~i desprhlllel'ea p iesel
=
:K i
,', Manipularea pieselor

Modul de Starca ~~ Manua lii Cu rnijloace de ridicat
pr'indere :;.i Schi ta slstemului suprafejei JVIoclul
fi xarc a cl:; priudcre de ba zare ceutriiri i
:J
-8 ~x Masa picsei , kg, pin;'i la:
t/, •.•....•
picsei a picsei
I I ~ ~ I a,5 1 I 3 5 I 8 12 I 20 I 30 r 50 I 80 I 120
I 1 1-
,,'
'i 0,95 I 1,05 1,20 I 2,27 I 2,45
L'~ 2 I -- 1 0, G:3 I 0,7:31 0,8,1
~\_:; Bc> siSurubur
H
bride i
.
I~~~' ,
P"nT Fiira V
.1:
l.'; ::l pe un) ,- I N.p. 1-----1 2_~
=~~=~,_:?~- l_t,j~J_~,~J =~~~_~_;,98J_~1_~J~' 22 2,_~~_, , _
'Ill d snport E ' ~
~/ ',," ) _. _ P sau L 2 (J,80 10,98 11,20 I 1,3G 11,57 I 1,82 I ,LOO I 3,30
,ri Cn V
.,.I'
~y
Q
~- ' IN. __ I I__ ;~I-·~··--1-~~~-1<:_~;~1~;~~~1~~~_;-'~-'~5--'~~~-.'-~-~~1_.'1, G2 .,-~- ,--
~ Suruburi _, _p P sau L
~ ,i l:'id" (- ~~ 2 1,/10 1 1.,57 I 1,82 I 2,lO
'" fara I N./). :::~:;~:~-I<-~;-~-I~:~~I--;:
~~I-~~~
~ suport, , D=
~ suspeudat -J Obseroalii; 1. In ca zul
prinderii picsei ClI un
c, numar mai marc de su-
P..
r: 1_ 1"------ --·----·'1 I-~-I---·---'--~--I-----'---~-I-.----'~-----'.---. rnburi decit eel provazut
In normattv, pentrn fie-
mccanlcri P sau L I_!':.iirii_ V 0,24 10,25 10,28 10,31 10,35 10,38 10,45
care surub in plus se a-
daugii. 0,3 mill. 2. Le-
0, 42 1 (J, 4.5 I 0, 50 I 0, 56 I 0, 62 I 0, 71 I 0, 87
t;1 1------ I Cu V gen da : P - prclucrata : z
N.p. - lleprelucratii.;L - o
.8lpnclImatieii N r. O,GG 10,73 10,80 10,8711,0011,1711,40 3
- Iamtnatii : V - verificare
H Q
... ii)
'" ]"iirii V 0,15 1 O,lG 10,18 10,21 10,24 I 0,29 10,35 Q
;:l P sau L
u
C
)~"' (J,:1(j I (J,ll 10,45 10,52 10,59 I O,G7 10,77 n
--- Cn V
.5 g:
fn _~.l! . L ~_I---1-9-,-52J-Q.,!~JO,GG I 0,7c1 10,8'1 I 0,97 I 1,12
511-----------1 ~
Q.
E lmecauir.a en exccntric P sau L 1 Fiir!} V 1~
I 1~'~--1-~,-1-8--1..0-~0-1~24 I~'2~ I 0,34 I 0,41 ID
..s I IQ
Q<
Cu V 0,:17 10,41 I O,,1G 10,52 I 0,57 I O,GG 10,80 c:
iD
Tubelul 9.50 (cont inuare). Timp ajutiitor lal pcntru priuderea ~i dcsprinticrt,a p iesei o
RI
iii
ill dispo zi t ive specialc ell uu singur lac de pr-inderc C'urajirca dispozitivuhli de ascbii
Ivloc1ul de curajiro
~.
:I
Cu manipular a mauuala
~ C
c
iD
Moclul de ba zurc Modu l de ] I Masa PiCSCi,. kg, plllala leu acr corn- jell poria sau C
Schi ta dispoz.i tiv nlu i de ro I Curactcrist ici ale dispoz it ivului
~iprindcrc a »rindcrc fixare a pri IBa t tcx tile ...
picsci ptcsci 1;' 0,251 0,50 1 1 1 3 I 5 1 8 I 12 I 20
3'
~ "0
7i "limpul, mill 'Limpul, min
=
[
F.f. - 0,050,060,080,090, 10jO,1310,14 0,18.1
-
Pc prism.i --.----"--~--- -- -- -- - --- -,- --~- -- -- ...s 0,05 0,06 C
",-0 100 x 100
dupii supra- .. Cll$(1I1), 1 O'lOO'110'130'~70'190'200'?20'271 or .;1 200 x 300 0,06 0,07 5:
+' c>
rata ciliu- --I
o:l 'o:l C<
sau en I 2 O,lGO,170,200,240,27IO,28IO"l20,36 ...-- +' •..
1
-~~----- --- ~- -~- -- - -. -- -- ---- .o:l ;:i
300 x 500 0,07 0,09 0-
drica sau .~ ~
... / Z'" 0,08 0,10
~:.. Cu P 1 - 0,190,220,310,340,370,390,46
...;:i '-' 500 x 1000
dupii douii ////
~ " ' """
sau,5(C) 2 - 0,280,320,430,480,520,570,66 a;) >500 x 1000 0,10 0,12
planuri '" -- -0 •. '"
<l) o:l
______ I. I . I__ I__ I I__ ~' __ .I __ -1---1---1-- ....,. ,
Cl)
';j)~
'" 00 100 x 100 0,07 0,08
"-<
o:l o~
l~r =- 0_,_0_8
0_,_0_9
0_,_1_11~~ 0_,_1_51~1~_0_,2_119~~! •.• 200 x 300 0,08 0,09
r;J..00 '""'
c: ~)Clj .:
o:l .-
...r;J..
111 ulcza] sa 11 _C~ly~_1I1_a __ =__-_ 0_,1_80_,_2_2
0_,_2_5
(_l,_2_8
0_,3_1~ 37 o. 3? ;:i
~r;J.. 300 x 500 0,09 0,11
v; ;:i~ 0,1;3
in locas dupii c3"§ 500=1000 0,10
-~ . ".,--- -----
CuP 1 - 0,150,170,200,240,270,28:0,37 '" 2 >500 x 1000 0,1;,) 0,15
suprarat a .S::
r, 77;7: ~ S
clllndrlca ~ _S~ll_1:.~1~_~__ =_ 0_,_2_0
0_,_2_3 ~~2 0_,_3_10_,_3_4~~~I~_~ c:
.-•.. .-~
;:i
c:
CUP 1 - 0,220,270,3'10,380,410,450,43 ~ ;:i 100 x 10O 0,08 0,09
"oD
;;:: .:
'" 'in 200 x 30() 0,10 0,13
___ 1__ l~a~I_~(C) 2 __ 0,36 ~~
=- ~--'-~~ 0,51 °,57 ~~4'O, 7~ .: 0
1 0 sa "
S soo x 500 0,12 0,14
F.f. - 0,060,070,080,100.120,140,160,19 c>
--------- -- --- ._- -- ---- ------- .-~ -- ~---
u i5 500 x 1000 0,1,3 0,17
t5 >500 x 1O0O 0,17 0,20
Cu un ~urt Cu P 10,12,0,130,150,170,200,210,240,27
dupii alczaj sau 8(M) 2 o, 180,180,200,240,270,280.32 °,36
7/~77 c;;--p--I--i- --- ()~20 310-,-35 1-0-,3-6-o,-4i -o,-4-5
0,24 0, Obscrootii, 1. La timpnl din tabel se insumcaza
1 ~i Limpul pentru curatirca dispozi-
___ . I.-:~~ 8(_C_) __ 2__ 0_,2_9~,_3.!l_0_4~~_,4-5. (_l
_'5_0
-=_ l 4 ~:'~I~~. tivului cle aschii. 2. Timpul pcntru
F.{. -- 0,100,110,1:30,140,1(;0,18 °,2° °,22 curiitirca dispozf tivului de aschri se
C ]. v------·- --- ------ ---- ---- --- -- --- ----
1 11 aclaugii la timpul cle priudcre si des-
'tfl«~~la ~~' ,'. CuP, 10,160,170,180,200,2:2 0,250,27(l.;l2
1 prindcre a picsci cln d se consldera
\ 1;11\". I~ 1 sau ,5(M) 2 0,210,220,230,270,;)°1°,330,35.1°,42
( llpd a czuj //,~77 ------ -- --')- ----- -- -- ----- -- -- ncccsar, in Iunct ie de condltfile teh-
Cn P 1 O,A 0,25 0,27 0,34,0,381°,410,431°,53 nologice concrete ale prclucriirit. 3.
sau $(C) 2 0,330,340, se 0,470,5210,570,621°,70 Lcgenda : F.], - fara fixarc; .5-
75.-f-. -- =: 0,12 0;13 o;-T510~ (C:f61-=-- -- -- - surub : I' - plullta : M - ma-
IlI.cue,". 10,140,150,do,180,210,2310,2510,28 nual; C - en cheie; C. de f. -
In dlspozi- clanl a de fixare; 111. cu ma-
e,". _.
liv cu capac P sau
nivclii en exceu trlc.
rnbatabil en ; _$(M)_ 1 2
0, °1°, 21jO' 2210' ~~IO'2~1'0' 3~110'~4
P. sau
~
·5(C) 1 I -- 10,2810,310,3410,380,400,4/0,::>2
~T' ~
•••
~2 Normarea lucrarilor de gaurire
Tubelul 9.50 (eontinuare). Timpul ajutiitor tal
Manipularea
Nr.
orga- Manuala
Modu! de pr-indere ~i Iixare Schita ststemului de nelor 1------------------
a piesci sau a sablonulu! prindere de Masa piesei, in
fi xareI---c---;---cc---:---,---:---:---
0,25 , 0,5 1 I 3 I5 , 8 I 12' 20 i
,~'~ Filril Iixarc ~ 0,0610,0710,08!0,0910, 1010,1210,1510,17
~~ ~S~.~
'0.,5 ~f] ~
~~ ------1
e.- 1 1---1--1--1---1--1---'1--'--
i~.
is 'e:;
~u ~:ll'Uburi
~lbndc
.• '..
~
~& /1 ..••.•..
'. I 1 0,3°1°,330,3611°,4°1°,410,491°,561'°,66
_,_< ~ I;! ." _~ 0'430"150'5010'5r~620'700'7r'8~
Fara fix~rp. 1
_____ . 1_-_--=-0,06,~~O,10i~J~/~-'~0,241~~
.~ I
"',
<J>
c.>
CU st if'uri
dupa
1 - 10,110,120,13/0,lGO,200,250,33
'5.. -~'
I_~--=-1'140'150'17Io'21
I
I oriIieiu :_~ ~ 0.2~0.30(.38
c>
"",:;
::; ~
I cu surub ~i ~I _ I 1 - - _ - 0,150,200,250,29,0,36
pillJi~ii
-=
2 ~
o'C
c.>
Ill1a~"~1 2
:0 ,= CU surub ~i 1 - ,0,2510,3010,3610,43!0,52
w "-
uz-: Co
'" I piulitii
r
'" <.>
f:'C ell chcic -~ --=--=-I-=- O,3610,4310.5110,GOIO,70
c,
eo surub
it 1 - - - 0,4°1°,490,59 0,G9 0,80
H I si bridii ~ 2 - - - 0,570,700.800,951.08
~ Cn clcrne
eu surub
---I-
2
--=- --=- --=- --=-I--=- ~.
- - - - -
82 0,86 0, 95
1, 10 1, 15 1,27
'I'impul ajutator i., depinde de caracteristicile

' masinii de gaurit ~i de felul
minuirilor ~i miscarilor de comanda, Valorile timpului ta, sint cuprinse in ta-
belul 9 ..51.
Timpul ajutator t-; pentru evacuarea asehiilor depinde de caracteristicile
dimensionale ale sculelor aschietoare ~i de natura materialului de prelucrat,
Valorile timpului ta" in functie de parametrii tehnologici, sint prezentate in
tabelul 9.52.
'I'impul ajutator t«, specific Iazei de lueru, are valorile mentionate In
tabelul 9.53.
9.7. Determinarea timpului de deservire si de odihnc
'I'impul de deservire tehnica tdO timpul de deservire organizatorica tdO

si timpul de odihna 9i necesitati fiziologice ton se calculeaza in tunctie de timpul
de buza, respectiv timpul operativ, luindu-se in considerare masa piesei ~i dia-
metrul maxim al giinrii .
:;}~,;~~:~"::"",:;.,.:,".:;.;o':::';,,";:;;;:"- .".t.::~Z;~~!i:Z:~:i;""""-·
--- '~~.'.';;.±_;;i,,:;;';':'.'~;.,
Determinarea timpului de deservire ,i de odihna 33
pentru prinderea ~i desprlnderea piesei

pieselor
Palan electric sau pneumatic Pod rulant
kg. pinil. la:
;0 I 50 I ~;;-I I
120 200 I 300 I 500 I 800 11200 I 30 I; I SO I 120 I 200 I 300 I 500 I SOO 11200
2,62 3,0 3.50
--'--'--'--'--1---1--1--1 __ 1--1--1--_1---1----1---1---1--_'-- _
_ 1-'-1_1_1_1_1_1_1_1_1_'-
2.1012.1712.3412.5512.8°13.1513.3+.8514.4°12.65/2. 7312.9513.22 13.50 13•90 4.05 4.6 5.25
1. 14!11.
2311.33
Obseroatii, 1. In cazul prinderii piesei sau a sablonului supra pus cu
1.23 - - mai mult de douii organe de fixare, pentru fiecare organ
de fixare in plus se adauga 0,3 min. 2. In cazul prelucrarii
1-=-1-=-
piesei eu sahlon, la timpul de prindere si desprindere a
1.40 piesei se insumeaza timpul necesar prinderii ~i 'desprin-
1.23 - - derii sablonului.
1.33, - . -
1.40, -
1. 6011.7812.10
1.5°1 - I -
1.96 2, 1712,38
1.4811,9612,17
2.172,34i2.66
Tabelul 9.51. TimpuI ajutator taa pentru eomanda maslnll-unelte

Diametrul maxim al gaurii '~'~
Felul minuirilor !}i miscarllor de comanda <;15 116-25126-351 > 35\ .;;30 '13\-50'151-75 ! >75
Timp (min)
Cuplarea ~i deeuplarea mis- buton 0.02

ciirii de rotatte a arborelui
principal cu maneta 0.03
i
,-Scltimbarea turatiel sau a buton 0.02, 10•02\ 0.03 1: 0.04\ 0,02\ 0.031 0.041 0.04
avansului maneta 1 0,03 0,04 0,04 0,05 0,04 10,04 0,05 0,05
Pornirea sau oprirea siste-

mului de racire \ 0,02 i 0,02\ 0,031 0.03 ! 0.021 0,03\ 0,03\ 0.03
Montarea sl demontarea
12,5 I 0,05
bucsel de ghidare eu dia- 20.0 - 0,06 0.06 0.06 0,06 0,06 0,06 0.06
metrul interior d, mm, 31,5 - /),07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0.07
p!nii la: 50,0 - - 0,08 0.08 - 0,08 0,08 0,08
80,0 - - - 0,09 - - •. 0.09 0,09
3-c.315
''-:'"''
'\
"',-._---.-.---------- .----,--.----_~-
Tabel 9.51 (continuare)
Diametrul maxim al g~urii
Felul mlnuirilor ~i miscarilor de cornanda .; 15 !16-25126-35 ! > 35! .;30 ]31-50 !51-75! >75
Timp (min)
Rotirea dis- Dimensiunea 1300 X 500 0,07

pozitivului dispozitivului 500 X 1000 0,09
pe ax;
cu fixare >500x
X 1000 0,11
Deplasarea Masa 5 0,02

piesei, eu .::;200 piesei, en 15 0,04
sau farii 30 0,05
dispozitiv, pe
-- sau fiirii
dispozltiv, 5 0,03
Iungimea, >200 kg, 15 0,04
mm plna la: 30 0,06
Rabaterea dispozitivului 5 0,04

avind masa, kg, plna la : 15 0,05
, ,
In mandrina \ 0,09 \0,12 10,15\ 0,181 0,121 0,151 0,18! 0,20
Montarea ~i !n dispozttiv eu 25 0,05 •
demontarea sehimbarea
burghiulni, rapida pentru
adincitorului, un diametru al
alezorului saibei d, mm >25 0,06
1 ~i 2 0,06 - - - 0,06 - - -
3 - 0,09 0,09 - - 0,09 0,09 -
In eon morse 4 - - 0,12 - - - 0,12 -
5 - - - 0,16 - - - 0,16
6 - - - 0,21 - - - 0,21
Tabelul 9.~. Timpul ajutato» tas pentru evaeuarea asehlilor la maslna de g8urit
.. aIel
.!l!
""
.9
ar < 45 daNfmm2
I or ~ 45 daN/mm'
I Fonta
'" Raportul lld, pina la:
~
..;
3 I 4 6 8 11 14 17 21 I 5 I 6 8 11 14 17 21 I 7 8 11 14 17 21
Numarul de retrageri, pina la :
:;
:a 1 I 2 4 6 9 12 15 19 I 1 I 4 7 10 12 17 I 1 2 5 8 11 15
•..
CD 2
~" Timpul, min
·'.. '£
J'~
3 0,050,100,180,310,470,660,98 0,04 0,060,100,210,360,560,88 0,040,060,140,280,440,78
-5- 0,060,080,190,360,61 -
~. 0,03 0,060,11 0,20 0,36 0,55 0,78 - 0,070,130,270,440,68 -
-8- 0,06
:1-
- 0,130,240,410,62 - - 0,080,160,330,53 - - 0,080,100,240,46 - -
12 0,070,150,280,47 - - - 0,100,200,39 - - - 0,090,130,31 - - -
i 20 0,04 0,080,180,32- - - -
0,08
0,130,26 - - - - 0,11 0,18 - - - -
':~j 30 0,090,21 - - - - - 0,10 0,17 - - - - - 0,13 - - - - -
·-,:-F~ 0.06
50 0,10 - - - - - - 0,13 - - - - - - - - - - - -
,,_~ -
80 0.07 - - - - - - - 0,16 - - - - - - - - - - -
'r' :t4
;)t-
tt
:";;' :;g~
- .'1",' _~;~
I
i
',~, ;"']i.;J... I
....m-it ~7i±-,...:erWi::ftRif' iiike,;jidWW;'fifftf'iEWt-1ll!III1I?WC?Ji:'>fttfitlffMittf:'fhfWf'tftff±f'ttiikiff-.=J
;-;;1'!! Determinarea timpului de deservire ~i de odihnii 35
T'abelul 9.53. Timpul ajutiitor ta4 legat de Iaza

Diametrul maxim al gaurii, (mm)
I Pe lungime, I I I I
I
0
Caracterul lucrarii
mm pina la: I 15-30 31-SO 51-75 > 75
Timpul, min
,I-
50 0.12 0.13 0.15 0.16

Gaurlre dupa trasaj 150 0.14 0.15 0.17 0.18
250 0.15 0.16 0.18 0.19
500 - - 0.19 0.20
Gaurlre eu bucse de \ 50 0.08 0.09 0.11 0.12
ghidare, Iarglre eu liirgitor, 150 0,10 0,11 0.14 0.15
alezare 250 0.11 0,12 0.15 0,16
500 - - 0,17 0,18
r:..
50 0,06 0,06 0,09 0,10
150 0,08 0,09 0,12 0.13
250 0,10 0,10 0,13 0,14
500 - - 0,15 0,16
La masinile de gaurit radiale se va adauga la timpul indicat in tabelul de mai inainte si timpul
pentru deplasarea capului portcutit in plan orizontal, dat In tabelul urrnator :
Deplasarea eapului portcutit, 500 0,4 0.5 0,6

in plan orlzontal, la masi- 1000 0,6 0,7 0,8
nile de giiurit radiale 1500 0.8 0,9 1,0
>1500 1,0 1.2 1,4
Valorile procentuale din timpul de baza sau din timpul operativ, pentru
caleulul timpilor tat, ton, tao sint trecute in tabelele 9.54 ~i 9.55.
Tabelul 9.54. Timpul de deservire a loeuluide munca pentru masinl de gaurit
Diametrul maxim al gaurii
Caracterul timpului de deservire •• 15 I 16-25 I 26-35 I > 35
I •• 30 1 31-50 I 51-75 I > 75
Timpul de deservire tehnicii A 2,0 2,5 3,0 3.5

in % din timpul de baza B 5.0 5,5 6.0 6.5
Timpul de deservire organizatorie1l 1.0 1,3 1,5 1.7

in % din timpul operativ
Obseroaiii, A se acorda cind ascutirea burghtului se face eentralizat. B se acorda clnd ascutirea
burghiului se face de muncitor.
Tobelul 9.55. Timpul de odihna ~l neeesltatl fire~ti ion pentru maslnl de gaurit
Masa piesei, in kg, pina la:
Timp operativ
Timp ajutator mecanic ~i
manual in ~fo din
timpul operutiv
0,5 1,0 3,0 I 5,0 I 8,0 I 12,0 I 20,0 I >20
, Timp tnnl in % din timpul operativ

<1,00 50
50
3,0
3.0
I
3,5 4.0
3.5
4.5
4,0
I 5.0
4.5
I I 5,5
5,0
6.0
5.5
I- -
1,01-2,50 50 3.0 3:-54':"0 4.5 5.0-=-
50 3,0 I 3,5 4,0 4,5 -
2,51-5,00 50 3,0 3,5 4,0
--
-
50 3.0 3.5 4,0
"~~ ~<:=
>5,00 - 3.0
,-- i\'
9.8. Exemplu de colcul 01 normei tehnice de timp la gaurire-

Sa se prelucreze semifabricatul din fig. 9.1, prin urmatoarele operatii :
- gaurire de ambele par~i;
- Iargire eu largitor, la 21 mm;
- alezare eu alezor, la 21,2 mm;
- adincire de ambele pa~i.
Material OL 60, cu a; = 70 kgf/mm2. Se prelucreaza 10 bucatd.
1. Burghierea
Se burghiaza in plin la
~ 8 mm ~ila ~ 20 mm, cu•.bur-
ghiu Rp, x = 45°.
a. Timpul de baza (tabel
.:tl
'Go
~ ~ ~,
9.2 ~i 9.3) va fi dat de relatia
~I ~.
t/)-- l1 + l2 + l [mm. ] .
'V,
Pentru burghierea la ~ 8
mm, l.= 14,5 mm, l1 = 4 mm,
Fig. 9.1. Piesa tip bucsa prelucrata prin gaurlre, l2 = 1 mm, iar pentru burghi-
erea la ~ 20 mm, L = 35,8 mm,
l1 =10 mm, Z2 = 2 mm.
Viteza de aschiere se calculeazii ell expresia (9.2)
v» =
o,Tms'Y.
-ir- K"p[m/min].
Se iau urmatoarele valori pentru avansurile de burghiere (tabel 9.9): s = 0,07

mm/rot in cazul «P 8mm ~i s = 0,13 mm/rot in cazul «P 20 mm. Valorile
coeficientilor ~i ale exponentilor, cuprinse in tabelul 9.9, sint urmatoarele :
O; = 7 ; Zv = 0,4; m = 0,2; Yv = 0,7.
Durabilitatea burghiului (tabel 9.11):
- pentru «P 8 mm, T = 16 min;
- pentru «P 20 mm, T = 31 min.
Coeficientii de corectie Kpv = K''VltKT"KLvKsv au urmatoarele valori:
:,;,11:':'<":,
KMv = 1,86; KTv = 1,32; KL" = 1; Ksv = 1, pentru «P 8 mm;
. !;I;-;~~::t-;,:-:,~:"!,:!;~~~-;",,
KMv = 1,86; KTv = 1,14; KLv = 1; Ksv = 1, pentru «P 20 mm.
Bezulta urmatoarele valori pentru vitezele de aschiere :

= 59 mjmin, pentru «P 8 mm; '011 = 34 mjmin, pentru ~ 20 mm.
'Op
~,-
'I'uratiile respective, calculate corespunzator acestor viteze de aschiere
vor fi:
n = 2360 rotjmin, pentru «P 8 mm ; n = 541 rotjmin, pentru «P 20 mm.
Utilizind masina de gaurit G40 se adopt a turatiile :
n = 1400 rot/mm, pentru «P 8 mm; n=450 rotjmin pentru 20mm.
,
_i
..::-
,
15" ER' , ..~kE_'Tfflts7 '~~:-·-··"'::r-'~~'·::'~W:-,,:,:,"""'Bli58fi''!.:W'-ff·:c:::eefJ;Eil __ itT"F'W¥'lt:! ."".J
Exemplu de calcul la gaurire 37'
Vitezele de avans in cazul noilor turatii vor fi :

V8 = 98 m/min, pentru 8 mm; V8 = 58,5 mjmin, pentru 20 mm.
Conform datelor obtinute, rezulta urmatoarele valori pentru timpii de
baza :
tb = 0,2 rnin, pentru <P8 mm; tb = 0,81 min, pentru '20 mm.
b. Determinarea timpului de pregiitire-Inoheiere (tabel 9.1).
Tpi = 0,3 min, pentru 8 mm ~i pentru 20 mm.
e. Determinarea timpului ajutator,
Timpul ajntator' tal' pentru prinderea §i desprinderea piesei (tabelul 9.53) ;
tal = 0,14 min pentru 8 mm §i pentru 20 mm.
Timpul ajutator ta2, pentru comanda masinii (tabel 9.51);
ta2 = 0,14 min, pentru , 8 mm;
ta2 = 0,18 min, pentru 20 mm.
Timpul ajutator tU3 pentru evacuarea aschiilor (tabel 9.52) :
tus = 0,03 min, pentru 8 mm;
tus = 0,04 min, pentru 20 mm.
d. Determinarea timpului de deservire a locului de munca (tabel 9.54).
Timpul operativ (tb +tal :
tb + ta = 0,51 min, pentru 8 mm; tb + ta = 1,17 min, pentru 
20 mm.
Timp total operativ : Top = 1,68 min.
Timp de deservire tennica : tat = 0,05 min.
Timp de deservire organizatorica : tao = 0,02 min.
Se neglijeaza timpul de odihna,
2. Largirea ell Hirgitor Rp
Se executa Iargirea de la 20 mm la '<1> 21 mm pe adincime l =
= 35,8 mm.
a. Timpul de baza (tabelul 9.27)) :
L = 35,8 mm; II = 11 mm; l2 = 2 mm.
Determinarea vitezei de aschiere v se etectueaza cu relatia (9.7), iar
datele necesare se iau din tabelele 9.30, 9.32 §i 9.28 :
Ov = 16,3 ;1n = 0,3; Zv = 0,3; Yv = 0,5; Xv = 0,2, T = 37 min ; 8 =
= 0,40 mm/rot.
Pe baza datelor mentionate mai inainte se determina :
v = 25 m/min ~i n ' 379 rot/min.
Se adopta masina de gaurit G40 §i din gama de turatii se ia n = 355 rotj
/min, rezultind viteza de aschiere
vp = 22,5 mjmin, iar viteza de avans Vs = 142 mm/min.
Timpul de baza va fi tb = 0,34 min.
Considerind acelasi timp auxiliar de la burghiere, pentru 21 mm,
timpul operativ va fi tb +
ta = 0,70 min.
b. Timpul de pregatire-incheiere ; Tpi= 0,3 min (tabel 9.1).
c. Timpul de deservire a locului de munca (tabel 9.57) va fi:
- timpnl de deservire tehnica : tat= 0,017 min;
- timpul de deservire organizatorica : tao= 0,007 min.
Se neglijeaza timpul pentru odihna,
TbUC = 1,02 min.
3. Alezarea eilindrlea pe lungimea de 35,8 mm la cD 21,2 mm, alezaj

en prag
a. Timpul de baza (tabel (9.34».
Lungimea de lucru : Z = 35,8; Zj = 2 mm; l2 = 0.
Determinarea vitezei de aschiere, la alezarea eu alezor Rp (tabe19,40) :
C; -Ds- .
vll = [m/mm].
T":> t"v • 8Yv
O; = 10,5; m = '0,4; Zv = 0,3; Xv = 0,2; Jjv - 0,05.

Durabilitatea economica T = 41 min (tabel 9,41).
.Adineimea de asehiere t = 0,1 mm .
Avansul admis la alezarea cu alezor Rp: 8 = 1,2 mm/rot (tabel 9.36).
Din datele de mai sus rezulta urmatoarele :
vp = 9,30 mjmin ; n = 140 rot/min.
Viteza de avans va fi: Vs = 160 mm/min.
Pe baza datelor obtinute rezulta to = 0,23 min.
h. Timpul de pregatire-incheiere: Tpi= 0,3 min (tabel (9.1».
e. Oonsiderind timpii ajutatori de la burghiere, ta = 0,36 min, timpul
iperativ va fi: to +
ta = 0,59 min.
d. Timpii de deservire la locul de munca (tabel 9,54» :
- timpul de deservire tehnica : tat= 0,011 min.
- timpul de deservire organizatorica : tao = 0,006 min.
Se neglijeaza timpul de odihna,
Tbuc = 0,90 min.
4. Adineire Irontala eonlea, de ambele parti, ell adtneitor Rp

a. Timpul de baza (tabel 9.24): to = l + Zl + Z2 [min].
V
Viteza de asehiere vll = 12 m/ruin (tabel 9.47).
Avansul 8 = 0,1 mm/rot pentru cD21,2 mm ~i 8 = 0,08 mm/rot pentru
<It 8 mm (tabel 9.46).
Turatiile corespunzatoare vitezelor sint :
n = 477 rot/min la cD 8 mm ~i n = 180 rotjmin la cD 21,2 mm.
Vitezele de avans Vs corespunzatoaro sint:
Vs = 38 mm/min la cD 8 mm ~i Vs = 18 mm/mtn la cD 21,2 mm.
'I'impul de baza : tb = 0,19 min pentru cD 8 mm, ~i tb = 039 min pentru
cD 21,2 mm.
b. Timpul de pregatire-incheiere Tpi =0,6 min (se adopta timpul de pre-
gatire-ineheiere de la gaurire) .
e. Considerlndu-se timpii ajutatori de la burghiere, ta = 0,67 min, timpul
operativ va fi: tb +
ta = 1,25 min.
d. Timpii de pregatire tehnica ~i organizatorica iau urmatoarele valori
(tabel 9.54): tat= 0,03 min ~i tao= 0,01 min.
Se neglijeaza timpul de odihna.
TbUC = 1,89 min.
""""'\i.)I~;';;':;:;;'~::, """~,~,~:,-~,,,"- ~ '~~"

--- --~-~
" .,
--- .
Capitolul
1111
NORMAREA TEHNICA LA PRELUCRAREA

DANTURII ROTllOR DINTATE
10.1. Introducere
In industria constructoare de masini se folosesc roti dintate eilindriee

salt eoniee, eu dantura dreapta, inclinata sau curba.
a. Hotile dintate eilindriee en dantura dreapta sau Inelinata se executa
eu qeneratoarea materializata pe much ill,aschietoare a sculei (metode de eopiere)
sau eu qeneraioarea cinemaiic« (metode de rulare-rostogolire). Preluerarea eu
generatoare materializata se realizeaza prin frezare, mortezare ~i brosare, eel
mai raspindit proeedeu fiind frezarea prin copiere eu freze disc modul sau eu
freze deget rnodul. Ultimele sint recomandate la preluerarea rot.ilor dintate
cu modul mare (m >20 mm), la prelucrarea danturilor in V sau W sau acolo
unde, din motive de gabarit, nu este posibila _utilizarea frezelor disc modul.
Pentru prelucrarea danturii drepte (fig. 10.1) freza modul se regleaza
la 0 cota corespunzatoare inaltimii dintelui si executa miscarea principal a de
rotatie in timp ce piesa, fixaMJ pe masa masinii, realizeaza misearea de avans
longitudina.la, pentru preluerarea intregii latimi a danturii. Danturarea efec-
tuindu-se gol eu gol, dupa preluera-
rea tiecarui. gol este necesara 0 mis-
care de divizare, prin rotirea piesei
cu unghiul 2rr:fz, unde z este numarul
de dinti a.i rot.ii de preluerat. La
frezarea danturrlor cilindriee inelinate
este necesara ~i 0 rotatie sincronizata
a piesei, pentru generarea elieei din-
tilor.
Prelucrarea eu generatoarea ci-
nematica se realizeaza pr in frezare
eu freza-melc sau prin mortezare eu
cutit-roata sau eutit cremaliera, ~ig, ,10,1. ,Prelnc:area danturii ,rotil?r dint ate ci-
, '. Imdnce prm copiere en freze dISC SI freze degct
Frezarea danturii eilindrice prin modnl.'
rulare eu Ireza-melc (fig. 10.2) este 0
metoda de danturare eu divizare continua, eu generate indirecta, dupa prin-
eipiul dreptei mobile. Ca urmare, cinematica procedeului simuleaza angrenarea
dintre cremaliera generatoare (materializata de prof'ilul normal al frezei-mele)
~i roata dintata de preluerat. Freza-melc executa miscarea principala de 1'0-
tatie, iar piesa realizeaza miscarea de avans circular, ea 0 component a a mi~earii
40 Normarea tehnica la prelucrarea rotilcr dlntote
de rulare. Deoarece contactul dintre tlancul rnelcului seulei si eel al dintelui

rotii este teoretic punctiform, este necesara 0 miscars de avans, realizata de
scula sau piesa ~i dirjiata in directia flancului dintilor. Notind cu ~as unghiul
de inclinare al elicei sculei, pentru obtinerea danturii drepte este necesara
0:, ~ .
........rt- rrezo ell ~lJc~
\!
Sl~t.p:~.'~.
~drMf'ta
t~ ,~srl
mrrnm Sv 'n
~
Fig, 10,2 Prelucrarea danturii rotilor dintate cilindrice eu dlnti dreptt
eu freza melc.
inclinarea saniei portscula cu unghiul (- ~a.). Prelucrarea se realizeaza in una

sau mai multe treeeri, in ultimul caz fiind necesara ~i 0 miscare de reglare a
pozitiei scula~piesa pe dircctie radiala.
Frezarea prin rulare a danturii inclinate are, in principiu, aceeasi schema
cinernatioa. Este necesara insa inclinarea axului sculei cu unghiul
~ = ~dp ::b ~ds,
unde ~dP este unghiul de inelinare a elicei danturii de preluerat, iar semnul
(+) coincide cazului cind elicea sculei ~i cea a dintilor de prelucrat au sen~
suri contrare, in timp ce
semnul ( - ) corespunde ea-
cc
I I , zului cind cele doua sensuri
fl /
sint identice (fig. 10.3).

Mortezarea danturi-
101' cilindrice prin rulare
cu cutit-roata (fig. 10.4)
este un proeedeu de dantu-
rare cu divizare continua,
f ~d I
bazat pe rnetoda de gene-
~~:; (X. +.fJ rare direeta a profilului
(J dintilor. Scula aschietoare
~ ~ este 0 roata dintata cu
~ 2 ~ J profil evolventic ~orectat
Fig, 10,3. Sensul de inelinare al frezei rnelc. ~i detalonat, iar principiul
de lucrn se bazeaza pe
reproducer ea conditiilor de angrenare dintre roata-scula ~i roata dintata de
prelucrat. Misearea principals de aschiere este translatia rectilinie alternativa
a cut-itnlui-roata, deosebindu-se 0 cursa aetiva (vertical descendenta) ~i 0 cursa
pasiva (vertical aseendenta). Simularea angrenarii mentionate se realizeazf
pr in miscacile sincronizate de avans circular ale sculei, respectiv piesei.
Pentru asohierea intregii ini1ltimii a dintelui este neeesara ~imiscarea de avans de
.-,,,,O;~:";;:{;::~~';'<' ""':,,';""',C'
;i'.~if~,~,,:~~~;j:.J.,~~
Introducere 41
patrundere (pc directic radiala) executc.ta de scula. La prelucrarea danturilor

drepte inclinate este necesara ~i 0 rota tie suplimentara a sculei, care, combinata
ell translatia acesteia, determina traiectoria elieoidala a dintilor robii de prelucrat •.
Mortezarea danturii cilindrice prin rulare cu cutitul cremaliera este un
procedeu de danturare en divizare discontinua cn gonerare indirecta aplicin-
~.
-+----r-- jt\tl
\--4--/' rr
' I
~:~JU+
IIL-__
-m-
"'-
Fig. 10.4. Prelucrarea dantur.t rot ilor din- Fig. 10.5. Succesiunca Irazclor pentru prelucrarea
tate cilindrice cu dmti drepti sau tnclinatl danturii rotitor di nla l.e cilindricc ell dint.i drcpti
en cutit-roatii de mortezat. en cutlt-cremalicr a pe maslni tip Sunderland.
du-se aUt in var-ianta cu dreapta fixa (procedeul Maag) cit si in aceea en dreapta
mobila (procedeul SUllderla,nd). In principiu, schema cinernatica a mortezarit
cu cntit cremaliera consts din miscarea prineipala de translatie alternativa
a sculei pieptene, avansul circular 311 piesei ~i avansul tangential executat fie
de piesa, fie de scula, Este necesara ~i 0 miscare de avans de patrundere, reali-
zata de scula sau piesa, cu scopul indepartarti intregului strat de asehiere.
La prelucrarea pe masini tip Sunderland (fig. 10.5) sint necesare urma-
toarele faze:
- apropierea sculei de semifabricat (a);
- aschierea prin deplasarea sculei cu unul sau doi pasi (b);
- retragerea sculei in directio radical a (c);
- deplasarea sculei in sena invers aschierii cn unul sau doi paai la care
se adaoga ~i jocul (j) din lantul cinematic (d);
- de la faza (d) pina la urmatoarea (e), scula se deplaseaza invers sen-
sului de la faza (d) eu marunea jocului ;
- apropierea sculei de piesa ~i reluarea ciclului (e).
Succesiunea Iazelor in cazul prelucra1'ii pe masini tip Maag este prezenta.ta,
in fig. 10.6 ~i se compune din:
- aschiere (a);
- deplasare inapoi eu unul, doi sau trei pasi, fura rotire, a piesei (b);
- rotirea in sens invers sensului de Iueru ~i deplasarea pe distanta
egala en jocnl lantului cinematic (c);
- reinceperea proccsului de aschiere (cl).
Rotilo dintate eu dinti inclinati se executa prin lnclinarea sanioi portscula.
b. Hotile dintate eoniee eu dinti dreptl sau Inelinati se prclucreaza pr in
eopiere sau rulare,
42 Normarea lehnica la prelucrarea rotilor dlntote
,.-
Prin copiere danturile conice se prelucreaza eu ajutorul frezei-disc

modul prin pozitionarea piesei ea in fig. 10.7, astfel incit fundul golului dintre
dinti sa se afle in poziti« or izorrtal a.
o metoda de prelucrare pr in eopiere este ~i brosaroa pr in procedeul
Revacycle, la care scula, un disc cu diametrul foarte mare, este a~ezata or i-
zontal ~i are fixate cutite pentru degrosaro ~i finisare (fig. 10.8).
Fig. 10.6. Succesiunea fazelor pentru prelucraraa danturii rotilor
e dintate cilindrice ell dinti drepti ell eutit-eremaliera pc masini
<9
tip Maag.
~-+-
~',
R. -L
!I.+c=h ....!!.!...-.,.C
I :2 Rot'
Fig. 10.7. Preluerarea prin eopiere ell freze disc modul

a rotilor dintate conice cu dintl dreptl sau inclinati.
Alta metoda este prelucrarea dupa sablon (fig. 10.9), prin rabotare. In
fig. 10.10 se prezinta rabotarea dupa sablon cu doua cutite.
Dantura rotilor dintate eoniee eu dinti drepti sau inclinati se executa
prin rulare cu ajutorul urmatoarelor proeedee:
a) proeedeul Bilgram (fig. 10.11) - rabotare eu un singur eutit ;
b) proeedeul Gleason (fig. 10.12 a ~i b) - rabotare cu doua cutite ;
. c) procedeul Beale (fig. 10.13) - frezare cu doua freze disc .
.~~~':' "".··,.·••.f.i.; . c. Rotile dintate ~oniee eu dantura eurba se 'prelucreasa cu metode care
. "'''11 depind de forma curbei.
' .. -.: .."'.; .....~;.'f;.-.. Danturarea in arc de:cerc se poate executa prin copiere dupa procedeul
\,.'~;A\i Formate-Gleason (fig. 10.14).
";:'l~ .Danturarea. in arc de evolv.enta (paloi?-a) se executa ?-upa .procedeul
';,
:::,,\~i Khngelnberg, prm generare cu ajutorul unei freze-melc COUlee (fig. 10.15).
!?~Jll
'"",.,
'" ,., ,. '-'.
. "
.. t ·""~~j~.7&ab~f":·-;;:<j~;·';:'if<fittfihil
. . .. .. -,.. _i#'*i~·'·1"."~t!¥,
>
_. m. ..•t'.tit'
' '-r'
iM'fm~',-
". .,.,
... ___
7tt?nX"rr'ttiWffl\'"'iIr"''',rwr Trr-_nmtr-tt rc.J I
Introducere 43
A - Axa sCl/le/si j'flCfpulul orCfflSU/U/ Wrll/l conulill

.AB - AY(JIls de degrosore
BC -AYGns de semlj'-nisl7le
CD - AV(Jns de (in/sQre la 1't'lenire
IJA - Divizare
tJll/;77t// cult! tit finisore

jJor/lilneClpentrl/ d/vizoFe rtiFd dil7{t soma de ru/are
Pr/mul cup' de dtyro,sQre
lroQ/a de don/UFO! Fig. 10.9. Rabotarea dupa sahlon cu un
Fig. 10.8. Brosarca prin procerlcul Revacycle a danturii cuttt a rotilor dintate coniee ell dinti
rotllor dinta te coniec ell dintl drepti sau Inclinatt. drepti sau Inclinati.
Con de ros/o!lO/ire
"
Pion de <, Piesd
pos/ogo/ire
\
K IJ) H .ffi-=¥{.~~
Fig. 10.10. Rabotarca dupa sahlon eu don a Fig. 10.11. Rabotarea rottlor dintate
eutite a rotilor dintate conice en dinti eoniee cu un cutlt prin proccdeul Bil-
. dreptf ~i'incllnati. . gram.
.Con de rostogolire
\y.I
Fig. 10.12. Rabotarea rotllor dintate coulee cu dou a cutite Fig. 10.13. Frezarea rotilor
prin proeedeul Gleason: a - dantura dreapta : b - dantura dintate conice eu doua freze
Inclinata. disc prin procedeul Beale-
i~
'~~itmiL~O~~fE'i~~'j'rlifll"'tl~i,j1fIlU_ll.It_11 r I••• ' 7 -t' 11 U! m 111.111II.' "m
I i)
,t..,-
JJon/tI/T) 1'0./;/,o/u178 ..,.
- ~~<9et7e/'oloort!
?f~':<.-~'\
~ <V-'_">.'
,,\\ . ,k' ,J.·J,I'

" -,
1irOlec,l}/'/q et/oil/Ill/
"//l mjJort Cl!'piesa
!
. __LI ~ .'
i';f;l Ce/'co'e~ CQ'jJjJOl'tCl/jit

'}l'J
If) re/ore
'.,~
Fig, 10.16. Prelucrarca danturii rol.ilor din-
Fig, 10,14, Prelucrarca dauturl! eonice
t tato coniee epicicloide eu cap portcutite.
in arc de cere prin procedeul Formate-
Gleason.
o
z
3a
;
a
;-
::r
.~ [ullYexterior ,,':::l
Q.
(ultt iiltet'iordefinjs(l/7! de/inistJN!
~~QQ~QfQ~ a
"0
C;;ri;;kc-;;&eJ''1I--cume:r~ iii
C
ckjlUJt!le su,k- ~lrulloflc
fore n
, I/!{'flla- Culile extedor Cui:!l! Q
re;.m- inhn: er'(£:-
trtlfhl£ OO~ rJlK1~
~
inftniJr decrJ: deco~ .g..
ree/le reefl!
[
Fig. 10.17. Prelucrarea danturil 11.
Fig. 10.18. Prel ucrarea danturii rotilor din-
rotllor dlntate conice cielopaloide :i"
tate coniee clclopaloide prin procedeul Fiat- 'c
prin procedeul Klingelnberg, Mammano. iD
Norma "tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintate 45
Dantura epicieloida (eloida) se executa prin mai multe metode: Spiro-

rnanic, prin generare cu ajutorul unui cap porteutite grupate cite doua sau
trei, asezate peispirale diferite (fig. 10.16), procedeul ciclopaloid (Klingelnberg),
la care golul dintre dinti se ob tine cu doua capete portcutite (fig', 10.17) ~i
procedeul Fiat-Mammano, care ut.ilizeaza un cap portcutite frontal (fig. 10.18).
10.2. Norma tehnica de timp la prelucrarea danturii rojilor

dintate
Norma de t.imp pe bucata se ealculeaza cu relatia

N, = Tpt/n+ to + to, + tdt + tdo + ton [min ], (10.1)
in care definirea elementelor eomponente s-a facut in cap. 3 (Vol. I).
10.2.1. Determinarea timpului de preqdtlre-Incrieiere
Timpul de pregatire-incheiere depinde de tipul masinii folosite, de

natura operatiei, de gradul de organizare a productiei etc. Pentru preIucrarea
danturii rotilor dintate cilindrice cu dinti dropti sau inclinati prin frezare cu
freze-disc sau deget modul ~i prin mortezare eu eutit-roata sau cutit-cremaliera,
sint da~i timpii de pregatire-incheiere in tabelul 10.I.
Pentru prelucrarea danturii rotilor dintate conice cu dinti drepti, timpii
de pregatire-incheiere sint dat] in tabelul 10.2, iar pentru dantura cornea en
dint! curbi - in tabelul 10.3.
10.2.2. Determinarea timpului de bozc
Timpul (le baza (tehnologic), indiferent de masina ~i seula cu care se

executa danturarea, se calculeaza cu relatia
tb = (l + ll)i/(s·n) [min], in care: (10.2)
l este lungimea dintelui, mm;
II - Iungimea de patrundere ~i iesire a sculei, mm;
8 - avansul sculei in lungul flancului dintelui, mmjrotatie a seulei ;
n - turatia sculei, rotjmin ;
i - numarul de treceri.
tu tunctie de felul preluctarilor, timpul de baza se calouleaea cu relapiile
specifice, astfel:
- frezarea danturii rouilor dintate cilindrice ell freze-mele modul
t/} = (l + ll) . zl(s . nt . k) ; (10.3)
- frezarea danturii rotilor melcate cu freze-rnelc modul, pr in metoda
avansului radial
(h + 0,8 ·m)·z 3·z
tjJ=
1tt . s, .k
+--;
n,.
k
(lOA)
i__
j
46 Normarea tehnica la preluercrec retilor dintate
Tabelul 10.1. Timpii pentru pregatire-incheiere, T 1Jh mln, la maslul de danturat
Procedeul de danturare, eu
Cu[it-cremaliera sau
Freza-melc moduI
cutit-rotaa
I _
Modul de prindere a rotii
Pozijia , Diamterul rotU, mm
350 351-
1000
I>
1 1000
I
I .••350 351-1
1000 I> 1000
A. Pentru operalii curente Timpul Tp;. min
In tre
virfurl 1 26 32
Pe dorn sau pe dorn $i In consola
Pe suporti (eu sau fara dorn sau in dispozitiv)
2
3
19
38
24
50 ~~ 1 20 18 1 22.51 27,5
31
1 60 25 J
Primirea ~i predarea doeumentelor, eomenzii

eu Indlcatia SDV-urilor etc. 4 7,0-10,0
B. Pentru operatii suplimen!are Timpul T pI. min
Reglarea pentru tiiierea

danturii tnclinate leu diferen tial
Fiirii diferentlal ,
5
6- ,
5,0
4.0
-,- I
6,0
4.5
I 7.51
5,0 6.5 , 8.0 I 10.5
Reglarea rnaslnll pentru tiiierea danturil

drepte 7 4,0 4.5 5,5 - - -
Montarea 9i demontarea dornului portfreza 8 2,5 4,0 5,0 - - -
Montarea 9i demontarea sculei aschletoare 9 7.5 12,5 18,6 5,5 . 7.5 13,0
Schimbarea lungimii cursei berbeeului 10 - - - 5,5 7.5 10,0
Schimbarea bucsel de ghidare 11 - - - 5.0 6.0 7.5
Schimbarea camel
,
12 - - - 4,0 5,0 6,0
Tabelul 10.2. Timpii de pregiitire-inehciere T1J1> min. pentru preluerarea ro!i1or dlntate coniee eu
dinti drepfi pe maslnl de rabotat
Modulul maxim, m, [mm] pina la :
Metoda de asezare a piesei Pozitia 6

I 12
Timpul Tp;, min
;~
cu regla rea calelor pentru cutlte 1 22 30
Pe dorn sau en
mandrinii cu huc$ii
elastica eu asezarea unor adaosurt calibrate
pentru cutlte 2 20 28
Tobelul 10.3. Tlmp de prgatire-inehetere Tpb mln, pentru prelucrarea rotlloe dlntate eonlee en
dinti eorbl pe maslnl de trezat
~:.
~;- ; .:... i
. ,', I~' ':. ~I'
!
I Metoda de asezare a piesei Poz itia Timpui Tpt, min
~",.,:.:.'
.;:. 'i'!~" l'·I<
·····:t.'"'
i:,.F<t
.: ~. Pe dorn In mandrlna eu bucsa elastica 1 30
, " '," .:'-;:- ..~~
',' 'I ill" I

, >
• I' J, t
. ,
j
c ~. {. }
j, •., ~!!~ '""I :,t;
':"':"(I::',.,.~- f'Mf1"".,....t5t~E." stir' C "j""'j'!""Fctft'ISvi?mi""'-rlfie I !i'!Miltw_merl"YWr

Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintate 47
- frezarea danturii rotilor melcate cu freze-melc modul, prin metoda

avansului tangential, intr-o singura treeere
tb =
[(0, llz + 7,6) m + 5Jz ; (10.5)
nj'8t·k
• prima treeere la frezarea rotii din doua treeeri
tb =
[(O,l1z + 6)m + 5]z ; (10.6)
nf· 81' le
• "a doua treeere la frezarea rotii
....:,; , din doua treceri
tb = [(0,11 z + 4,4) m + 5J z ; (10.7)

nf·8t·le
- prelucrarea rotilor dintate eilindriee ~i eoniee cu freze-dise modul,

pe masini de frezat longitudinal (orizontal)
tIJ = (1 ~ lSz ; (10.8)

n-s
- prelucrarea rotilor dintate eilindriee ~i eoniee cu freze modul pe
masini semiautomate de frezat roti dintate
1
tb = [ + 11 + 1 + 11 + 't'J ~1n ;
8M 81
(10.9)
- prelucrarea rotilor dintate eilindriee prin mortezare cu eutit-roata

_ z·m.+ h .
t b---1, --, (10.10)
n '8c n -s;
- prolucrarea rotilor dintate eoniee cu dantura dreapta sau curba, prin
rabotare ~i cu capete port-cutit
Ta ·z
t~ = 60' (10.11)
In aeeste relatii s-au folosit notatiile:

1 - lungimea dintelui, mm; ,
11 - lungimea de patrundere ~i de iesire a sculei, mm;
z - numarul de dirrti ai rot.ii dintate care se prelucreaza ;
8 - avansul sculei, mm/rot;
nf - numarul de rotatdi jale frezei, rotjmin ;
le - numarul de inceputur! ale frezei-mele modul ;
h - inaltimea dintelui, mm;
m modulul, mm;
8r avansul radial la 0 rotatie a piesei, mm/rot;
8t avansul tangential la 0 rotatie a piesei, mm/rot;
8M = 8•. Z • n - avansul pe minut, mmjmin ;
s, - avansul pe dinte al frezei mm;
~
~ c>""*"',-,;';ji".-,
'{8 Normarea tehnica la prelucrarea rotller dlntote
avansul pe minut in eursa de lucru, mm;

81 -
avansul circular;
8c -
-r - timpul de revenire a frezei in pozrtie de lucru, min ;
Ta - timpul de preluerare a unui dinte, secunde.
Lungimea lu in cazul prelucrarii rotilor dintate cilindrice cu dint.i drepti,
cu freze-melc modul ~i cu freze-disc modul ~i a rotilor dintate conice cu dinti,
dreptd, cu ajutorul frezelor-disc modul, se determina cu rela.tia
l1 = Vh(D - h) +3 [mm]. (10.12)
In cazul prelucrar'ii rot.ilor dintate cu dinti inclinati cu freze-mele modul,
Iungimea l1 se calculeaza eu relatia
l1 = (Re + R) sin atg cp+ m' ctg a sin cp + 3 [mm] (10.13)
unde R = D.
4 . sin e
(1-.sin- e + -.sin1)- cp - 1 , cu e = arc tg sm.")cp ;
a = arc cos (1_ Re +R

l )
In relatiile anterioare au fost folosite urmatoarele notatii:

D ~ diametrul sculei, mm; ,
h - inaItimea dintelui de prelucrat ;
R. - raza exterioara a piesei, mm;
e, a, R - valori intermediate pentru determinarea lungimii l1;
m - modulul, mm;
cp - unghiul de asezare a frezei pe masina, grade;
a - unghiul de presiune a profillului dintelui frezei melc.
Atunci cind precizia de prelucrare ceruta nu este mare (in eazul prelucra-
rilor de degrosare), se poate folosi 0 relatie simplificata (in locul relatiei 10.13)
i, = (Re + R) sin a tg cp +3 [mm]. (10.14)
10.2.3. Elemente ale regimului de cschlere
In relatiile de calcul pentru timpul de baza intervin, ea parametri ai re-

gimului de aschiere, avansuri, turatii, numar de treceri, numar de curse duble,
etc. pentru care se dau in continuare citeva date.
Preluerarea rotilor dint ate eilindriee prin copiere se face cu ajutorul
frezelor-disc ~i deget modul folosind parametri ai regimului de aschiere con-
form tabelelor 10.4, 10.5 ~i 10.6.
Grupama~inilor se alege astfel:
- grupa I pentru modul m = 6 ~i putere N = 2,5 kW;
- rgupa Il pentru modul m = 5 8 ~i putere' N = 3,5 kW;
- grupa III pentru modul m = 6 10 ~i put ere N = 6,0 kW;
- grnpa IV pentru modul m. = 10 ~i putero N = 6,0 kW.
:j In cazul prelucrarii prin generare, cu freza-mele avansul se alege din
tabelele 10.7 ~i 10.8.
!:a
I
i
I
i:l~··· i
~~.
1:;.
,
"~,
~,
pr'-jf'r-'···~::5'Yffitl=5f!F?5=!·:y"y·:-,c;1li-.7'ii1i;a15:l:-~at;-;:?fwj~i::;~'~'M - - -- ~ ~ . ~ .
,:-- '" . """ . ~ ~ ~
:..l
iil'
Norma tehnica de timp la prelucrarea ro\ilor dintate 49
Tabelul. 10.4. Regimuri de asehlere pentru preluerarea rotllor dlutate ciIindriee din OLe, eu Ireze-
disc modul din otel rapid
Rezistenta la rupere pentru otelul care se prelucreaza, ay J daN;mm2
Nu-
Dia·
metrnl
Mo·
dulul marul 50-60 60-70 70-S0 I_ 80-90
Irezei,
mm
rotii,
mm
de
treceri t'p
I
I HIs
I
Vp I " I
s vp I " I s I "p I " I 5
m/min lrot/minlmm/min m/min rot/minlmm/min m/min Irot/rninlmm/min m/min jrot/min. mm/rnin
I I
70 3 1 29,4 134 147,0 25,61116 128 16,G 75 83,2112,0 54 GO,6

80 4 1 28,1 111 119,6 24,5 97 104 15,9 G3 67,.5 11,5 46 49,0
90 5 1 27,1 95 193,0 23,8 83 90 15,3 54 58,0 11,7 39 42,6
100 6 1 26,2 83 92,0 22,8 72 80 14,8 47 52,0 10,7 34 37,6
110 8 2 25,2 72 76,0 21,2 63 66 14,2 41 43,0 10,2 30 31,0
120 10 2 24,1 64 65,5 21,0 56 57 13,6 :16 37,0 9,9 26 26,8
145 12 2 I 23,2 51 57,5 20,3 44 50 13,1
12,\1
29 32,5 9,5 21 23,5
IGO 14 2 22,8 45 51,7 19,8 39 45 25 29,2 9,3 18 21,2
170 16 3 22,3 41 47,1 19,4 36 41 12,G 23 26,6 9,1 17 19,3
190 18 3 22,0 37 43,6 19,1 32 38 12,4 21 24,7 9,0 15 117.9
12,2 22,8
200
220
20
22
I 3
3
21.6
21,2
35 40,3
31 38,0
18.8
18,5
30
27
35
33 12,0
19
18 21,4
8.8
8,7
14 16,5
13 15,5
240 24 3 20,9 28 35,6 18,2 24 31 11 ,8 16 20,2 8,5 11 14,6
260 26 3 20,6 25 34,5 17,9 22 30 11 ,6 14 19,5 8,4 10 14,1
280 28 3 20,1 23 32,0 17,6 20 28 11,4 13 18,2 8,3 9 13,2
300 30 3 20,1 I 21 31,0 17,5 I
18 27 11,4 12 17,6 8,2 8 12,7
Obseruaiii. 1. La preiuerarea rotilor dintate pe maslni orizonlale de frezat, daca rigldttatea prinderii
~i eea a maslnit nu sint sufieiente, mar lmea s se va Inrnultl en le = 0,8' 2. La pre-
lucrarea rotilor dlntate eu dintt lnclfna ti , miirimca s se va In multi eu urmiitorii coeflclentl :
pentru ~ = 35 ... 50°, eu k = 0,8, iar pcntru ~ = 50 ... 60°, eu k = 0,67.
T'abelul 10.5. RegimUl'i pe asehiere la preluerarea rotilor dlntate cilindrice din fonta, en Ireze-
dlse modul din ote) rapid
-
Duritatea materialului de prelucrat, H.B
Diame-
trul de Modulul INumarUI 160-180 IS0-200 200-220
prelucrat
""I I
D,mm rojii
mm de .
treceri
mm/min
vp I n
rot/rnin
s
!mm/min m/min
vp
I =v=»]
" I
S,,,,
mm/ruin
I
m/min
vp
I .z: I 5f"
mm/min
70 3 1 22,5 102 215 20,1 91 192,0 18,3 83 175,0

80 4 1 22,0 87 180 19,6 78 161,0 17,8 71 146,5
90 5 1 21,8 77 160 19,5 69 143,0 17,7 63 130,0
100 6 1 21,6 68 142 19,3 61 126,8 17,6 55 115,5
110 8 2 21,1 60 120 18,8 54 107.0 17,1 49 85,5
120 10 2 20,8 55 105 18,6 49 94,0 16,0 45 84,5
145 12 2 20,5 45 94 18,3 40 84,0 16,6 36 76,5
160 14 2 20,2 40 85 18,0 36 76,8 16,4 33 80,0
170 16 3 20,1 37 80 17,9 33 71,5 16,3 30 65,0
190 18 3 20,0 34 75 17,0 30 67,0 16,2 27 61,0
200 20 3 19,9 31 70 17,8 28 62,5 16,2 25 57,0
220 22 3 19,7 28 66 17,6 25 58,9 16,0 23 53,6
240 24 3 19,6 26 62 17,5 23 55,4 15,9 21 53,4
260 26 3 19,5 24 60 17,4 21 53,6 15,8 19 52,8
280 28 3 19,4 22 57 17,3 20 50,9 15,7 18 46,3
300 30 3 19,3 20 55 17,2 18 49,2 15,6 16 44,8
Obseruatii. 1. La prelucrarea rotllor dintate pe rnasini orizontale de frezat, daca rigiditatea prln-
derii si rigiditatea rnaslnii nu stnt sufieinte, martmea 517• se va inrmrtltt eu k = 0,8. 2. La
prelucrarea rotilor dinta te ell dlnt i Inclinatt, marlmea 5m se va tnmultt eu urmiitorii
coeficien \i : pcntru ~ = 35 ... 50°. ell k = 0,8. iar pentru ~ = 50 ... 60°, k = 0,67.
4 - c. 315
.!--
50 Normarea tehnica la prelucrarea rotilor dintcte
Ttibelul 10.6. Regimurl de asehlere pentru danturarea rotllor dln~te elltndrlee dill, OLC ell Ireze-
deqet din 01e1 rapid
Grupa masinilor-uuelte
Il III
A. Avansul s, mm/rot
Modulul [olii'
11~, mm
Felul prelucrarii
Degrosare I Semifinis , I Finisare I Degrosare I Seminfinis. I Einisare

I Degrosare ISemitinis. !Finisare
AvasuI s, mm/rot
I I
6 0,105 - 0,23
10 0,120 0,21 0,26
15 0,135 0,24 0,30 0,150 0,28 0,33 0,165 0,34 0,43
20 0,150 0,26 0,34 0,165 0,35 0,37 0,180 0,38 0,53
25 0,160 0,28 0,37 0,175 0,36 0,41 0,195 0,42 0.58
30 0.165 0,30 0.39 0,185 0,38 0,46 0.205 0.44 0.63
40 0,180 0.33 0,42 0,200 0.41 0.50 0.220 0,47 0.68
50 - - - 0.220 0.45 0,55 0,235 0.50 0,72
50 - - - 0.230 I 0.47 0,58 0.245 0.53 0,75
~,
'
B. Viteza de ~chiere! v p!. m/min
Rezistenja la rupere a materialului de prelucrat, a, , daNfmm.2
Modulul
50-60 60-70 70-80 50-60 60-70 70-80 50-60 I 60-70 170-80
rojii, mmm
Viteza de ascniere, m/min

l
6-10 20,5 18 14,5 18,0 16,0 13,0 16.0 14,0 12,0
15-20 20.5 18 14.5 18,0 16;0 13,0 16,0 14.5 12,0
25-40 19,5 17 13.5 17,0 15,0 12,0 15.0 13.5 11.0
40 16.0 14 11.0 14.5 12,5 10.0 13.0 11.5 9.0
C. Numarul de treceri
Denumirea trecerilor
Modulul rotii, 1nJ

mm De degrosare De semifinisare De finisare
Numarul de treceri,
Plna la 45 1 1 1
.~' Peste 45 .\ 2 1 1
Obseroaiie. Pentru preluerarea de dcgrosare, a dintelui in doua treceri, la prima trecere se ascluaza
o adincime egaJa eu 1,6 din modul.
~;;'~';"?l:;;:-~~~,::::,7""~~,,"
Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilcr dintate 51
In tabelele 10.9 si 10.10 sint dati coeficientf de corectie pentru avans

atunci cind se prelucreaza roti dintate cu dantura inclinata si, respectiv, in
functie de proprietatile materialului.
In tabelul 10.11 se dau valorile avansului pentru danturarea de degro-
sare a rotilor dintate cilindrice prin mortezare cu cutit-roate din otel rapid,
Tabelul 10.7..Avansul la Irezarea de deqrosare a rotllor dlntate elllndrlee, eu Ireza-mele din otel rapid
Modulul rojii rn, mm
Materialul care se
prelucreaza 9i Grupa I
3-4 5-6 7-8
proprietatilo lui
mecanice
masinilor
de frezat
I 1 1
10-12
1
14-16
I 18-22
1
24-30
Avansul SI mm/rot
Otel carbon de I 2,0-2,4 1,7-2,2 1,3-1,5 - - I - -

calita te (jr .:;; 70 If 2,5----:3,0 2,0-2,5 1,8-2,0 - - - -
da Njrnm- If I - 2,5-2,8 2,0-2,5 1,9-2,0 1,8-2,0 1,3-1,8 -
IV - - - 2,0-2,8 1,8-2,5 1,6-2,3 1,2-1.8
----
Otel aliat cu I 1.6-1,9 1.4-1,8 1,1-1,3 - - - -
(jr .:;; 70 If 2,0-2,4 1.5-2,0 1,4-1,6 - - - -
da Njrnm- If I - 2,O~2,3 1,6-2,0 1,5-1.8 1.3-1.6 1,0-1,4 -
IV - - - 1,6-2,2 1,4-2,0 1,3-1,8 1,0-1.4
Fonta cenusle cu I 2,5-2,7 2.3-2.7 1,8-2,0 - - - -

HB = 18O... If 2,7-3,0 2,6-2.8 2.0-2.4 - - - -
... 200 If I - 2.8-3.0 2,7-3,0 2.4-2,7 2,2-2,6 1,7-2.2 -
IV - - - 3,0-3,2 2,'1-3,0 2,4-2,6 1,7-2,0
, 1
Modulul rot ii 11Z, mm
Rugozitatea suprafejei
prelucrate, Ra; urn
I 2-4 I 5-6 I 7-8 I 10-12 I 14-16 I 18-22 I 24-30
Avansul piesei, S, mm/rot
12,5-6,3
3,2 1 1,4 -1,6/1,3
0,85-1,0
-1,611,2
0,7-0,85
-1,511,2
0,65-0,8 0,65-0,8
--~~I-;'o -1,41°,9-1,2 -1°,8-1,0
0,65-0,80,65-0,750,65-0,75
Tabelul 10.9. Coeflelentl pentru eoreejla avansulul la Irezarea rottlor dlntate elllndrlee eu din]]
Inellnatt
Unghiul de Inclinare a dintilor in grade 15° 30· 45° 60·
C!nd dtrectla dintelui ~ia elicei frezei sint identice 0,87 0,78 0,63 0,54
Clnd dlrectfa dintelui ~i a elicei Irezei slut diferite 0,72 0,65 0,50 0,45
Tabelul 10.10 Coeilcient1de eoreetle pentru avans, in eazul proprietatilor meeanlee diierite ale
materialului de prelucrat
1Iaterialul de prelucra t
OLe
I Ojel aliat pentru con-
structii de masini Fonta cenusie
Rezistenja la rupere a ojelului 0" daN/mm2 Duritatea HB
50-60 60-70 70-80 80-90 peste 90 140-160 160-180 1180-20°1200-220

1 1 1 1 1
Coeficlent 1,1 1,0 0,9 0,8 0,7 1,1 1,0 1,0 I 0,9
52 Normarea tehnica la prelucrarea rotilor dintate
Tabelul 10.11 Avansul la daaturarea de degro~are a rotllor dlntate elllndrlee, en eufit-roatii de

mortezat din otel rapid
Modulul rojii, tn, mm
:~. J E:; 2 2,5 3 4 6 8 ••• 10
Materialul '"El Numar de treceri, i
~I I I 2 I 3
1
o Avansul de rulare pentru 0 cursa dubla a rotii de mortezat sr. mm/cursa dublii
OLC 45
·ClI CIr
pina la 75III -
daN/mm2 IV -
Otelur!
I
11°,350,50,45-0,5%,20-0,400,15-0,250,10-0,15
- -
-
-
Il -
-
-
00,40-0,500,30-0,500,20-0,400,15-0,20
-
-
-
-
0,30-0,500,20-0,500,15-0,5010,15-0,25
- - 0,45-0,500,25-0,50
10,300,50,40-0,450,15-0,350,13-0,200,08-0,13 - - -
l i
.alia te
pentru
construe-
Il
III -
-
-
-
-
0,35-0,450,25-0,450,15-0,350,13-0,15
- -
- -
0,25-0,450,15-0,450,13-0,450,13-0,20 j
tla de IV, - 0,40-0.4510,20-0,25
masini
Fonta 10,400,5 0,50 0,50 0,15-0,350,15-0,20 - - I - I
cenusle eu I I -
HB = III -
-
-
0,50 0,35-0,500,25-0,450,15-0,30 -
0,40-0,500,30-0,500,25-0,500,15-0,35
-
-
j
100...200 IV - - - - - 0,500,40-0,50
'in tabelul10.12 se da avansul pentru danturarea de finisare, in aceleasi conditii,

'. iar in tabelul 10.13 sint dati coeficientii de corectie pentru prelucrarea dan-
turii inclinate.
La prelucrarea danturii rotilor dintate ciIindrice eu dintii drepti sau in-
tnclinati, tmatia axului principal, a sculei, se determina cu relatia
1000· vp /.
nf = [rot mm], (10.15)
it ·D
In care vp este viteza periferica a piesei, mnnin, pentru care sint stabilite valori
~i relatii de ealcul in literatura de specialitate, iar D - diametrul frezei, mm.
Tobelul 10.12. Avansul la mortezarea de flnlsare a rotllor dl ntate cillndrlee (en orlee modul]; en
eutlt-reata de mortezat din otel rapid
Materialul Adaosul de prelucrare, mm !Avansul de rulare s, mmjcursa dUblal Nr. de treceri
Otel 0,5-0,8 0,25-0,30 I 1
';".'
Fonta 0,5-0,8 I 0,35 i 1
Tabelul 10.13 Coeilelen!.i de eoreetle ai avansului, pentru preluerarea rotllor din~te eu dinti Inellnat!
Unghiul de inclinare
a dintilor, grade
I
O'
I
10'
I
20'
I 30'
I
45'
Coeficient J{, I 1,0 I 1,0 I 0,99 I 0,1l8 I 0,96
De regula, in cartea masinii, avansurile sint date in mm/min. Pentru

a verifiea ~i alege un avans existent in gama masinii-unelte trebuie siL se faea.
transferarea avansurilor date in tabelele 10.7 ~i 10.8 pe baza relatiei
8M --' 8' nf• k/z [mm/min], (10.16)
~ 5 7 -rrrrmtfttr - J
:;
,It Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintate 53
in care 8 este avansul piesei, mm/rot (dat in tabelele indicate mai inainte),
k - numarul de inceputuri ale frezei si z - numarul de dinti ai piesei.
Preluerarea danturii rotilor dintate eoniee eu dinti drepti sau inelinatl
se face eu treza-diac modul, prin brosare, sau prin rabotare, toate dupa princi-
piul copierii, sau prin generare eu unul sau doua cutite (rabotare) sau prin
frezare.
In tabelul 10.14 se prezinta regimul de asehiere pentru preluerarea roti-
101'dintate conice din OLC45 si fonta cu froze-disc modul din otel rapid, iar in
tabelele 10.15, 10.16, ~i 10.17 sint da~i coefieienti de corectie pentru avans atunci
cind se schimba conditiile de lucru.
Tubelul 10.14 Regimnrl de asehlere pentru preluerarea rotflor dintate conice din OLC 45 ~i ion ta,
en Ireze-dlse modnl din otel rapid
Prelucrarea pe masini orizontale de frezat cu cap divizor

Diame-
tru! Ire- Modulul
zei ro t ii
fniU!imea
dintelui
h, mm
Trecerea 1; ITrece:ea ITrece~ea
t, mm 2,
t,mm -t, mm
3,
I
vp s
mmjmin mm/min
ITreeerea Trecerea
1;
t, mm t, mm
2 ;
I I
Treeerea
I,
3;
mm
I ,.m/~in
s,
m/min
D,mm mm
OLe 45 Fonta eu lU! = 180-200
60 2 4,4 4,4 - - 28 152 4,4 - - 23 228

7D 3 6,5 6,5 - - 28 128 6,5 - - 23 192
80 4 8,7 8,7 - - 28 107 8,7 - - 23 161
90 5 10,9 10,9 - - 28 95 10,9 - - 23 143
100 6 13,0 13,0 - - 28 80 13,0 - - 23 120
110 8 17,6 13,0 4,6 - 28 72 13,0 4,6 - 20 108
120 10 22,0 13,0 9,0 - 22 60 13,0 9,0 - 20 96
145 12 26,0 13,0 13,0 - 22 50 13,0 13,0 - 20 85
160 14 30,8 13,0 13,0 4,8 22 45 13,0 13,0 4,8 20 78
170 16 35,2 13,0 13,0 9,2 22 41 13,0 13,0 9,2 20 72
Tubelu l 10.15 Coeficienfi de eorec!ie pentrn ava ns, in fnnctie de unghinl de inclinare al dinlilor
Unghiul de inclinare al dinjilor I 15" I 20° I 25° I 30° I 40° I 45° I 50· I 60°
Coeficient pentru otel ~i font1i. I 0,96 I 0, 94 to, 90 I 0,86 I 0,77 I 0, 70 I 0, 64 I 0, 60

Tabelul 10.18 Coeilclentl de eoreetle pentrn avans, in eazul modiiiciirii dnritiitil materlalului care
se prelucreazil.
Duritatea fontei, RB 140-160 160-180 180-200 200-220
Coeficient de corectle 1,25 1,10 1,0 0,90
Tabelul 10.17 CoeIlcienti de eerectle pentru avans, la prelucrarea otelurllor de diferite calitall
Rezistenta !a rupere Or. daN/mm' 60-70 70-80 75-95 Peste 95
Coeficient de corectie 1,0 0,90 0,75 0,55
,;A •••••••.
j
-:J
54 , Normarea tehnica la prelucrarea ro\ilor dintate
Tabelui 10.18. Avansurl de rulare pentru danturarea rotiIor din!ate conlce en dln,!i dreptl ~l
Incllnat!
Numarul de dinji ai rotii dictate de prelucrat

I
Grupa
masinii
Modulul rotiil
m mm' I Malerialul
10-20 I 21-30 I 31-40 I 41-50 [ 51-60 I 61-70 f 71-80 [81-90 I 91-100
, I
Avansul de rulare pe cursa dubla a cujitelor 5, nun/cursa dubld
I
!
2 Fontii 0.30 0,36 0,42 0,45 0.48 0.48 0.48 0,48 0.48
otci 0,18 0.20 0.23 0,25 0,27 0.28 0.30 0,31 0.32
- --- --- ---
3 Fonta 0,28 0.31 0,36 0.39 0.,12 0.42 0,42 0,42 -
O~eJ 0,17 0,18 0,20 0.23 0,25 0,26 0,30
,:.'. ---- ------ 0~~1~~9
I 4 Fonta" 0.25 0,29 0,33 - 0,36 0,40 0,40
otei 0;15 0,16 0,18 0,20 0.23 0,24 - - -
6 Fonti'i 0,22 0,25 0,28 0.28 - - - - -

O~e! 0,13 0.14 0,16 0,18 0,20 - - - -
3 Fonts 0,3,1 0,38 0.44 0,50 0.50 0,50 0.50 0.50 0.50
Otel 0.18 0,20 0,23 0,25 0.27 0,28 0.29 0.29 0.29
--- --- --- --
4 Fonti'i 0,31 0.36 0.41 0.46 0.48 0.48 0.48 0.48 0,48
Ote! 0.16 0.19 0,21 0,23 0,25 0.26 0.27 0,27 0.27
--- --- ---
11 6 FOllta 0.25 0,32 0.37 0.40 0,4·1 0.44 0.44 O,H -
Ote! 0.15 0.17 0.19 0.21 0.23 0,24 0.25 0.26 -
."j.
..,
--- --- ---
8 Fonta 0.25 0.29 0.34 0.37 0.41 0.41 - - -
.; ::1". r , Ote! 0.13
---
0.15 0.17 0.17 0.21 0.22 - - -
..,~-+; 1O Fonta 0.24 0.27 0.31 0.35 0.37 - - - -

,' ..:~:.
OW 0.12
---
0.13 0.15 0.17 0,18 - - - -
6 Fonta 0.27 0.38 0.43 0.47 0.46 0.46 0.46 0.46 0.46 I
Ote! 0.17 0.19 0.21 0.23 0,25 0.27 0.28 0.29 0.29
----
!
8 Fonti'i 0.26 0.37 0.39 0.42 0,42 0.42 0.42 0.42 0.42
°te] 0.15
--- 0.17 0.19 0.21 0,23 0.25 0.26 0.27
----0.27
10 Fonta 0.25 0.33 0,36 0.39 0.40 0.40 0,40 - -

Ote! 0.14 0,15 0.17 0,19 0,20 0,21 0,23 - -
~;:~
III 12 Fonta
Otel
---
0.24
0,13
---
0.30
0.14
0.16
---
0.35 0.38
0.18
0,30
0.19
-
-
-
-
-
-
-
-
~
~i
IV
--- ---
14 FOllti'i
Ote!
0,22
0,12
0.28
0.13
0.32
0,15
0.35
0.17
0,37
0.18
-
-
-
-
-
-
-
-
I
---
16
Fontii
Otel
0,21
0.11 0.12
---
0.25
---
0.29
0,14
0.29
0,16 -
---
-
-
---
-
-
--, --
-
-
--
-
- 1
18 Fontii 0.20 0,25 0.27 - - - - - - j
s
Ote! 0,10 0.11
--- --- 0,13 -
--- --- - -
--- --
- -
--- ---
-
20 I otei I
Fonta 0,19
0.10
0,22
0.11
0,25
0.13
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
.-
....
~•••~}:~:~~ .fl.'~
c_~
".!~
55
,~ Norma tehnica de timp la prelucrarea rotller dintate
In tabelul 10.18 se dau avansurile de rulare in cazul danturarii rotilor

dintatc conice cu din-Vidrepti sau inolina.ti prin metoda rularii, in tabelul 10.19
avansul de spargere pentru danturarea acelorasi roti dintate, iar in tabelul
10.20 sint dati coeficienti de coroctie.
Tabeiul 10.19. Avansurl de spargere peutru danturarea rotltor dlntate coulee cu dinti dreptl ~i
Ineltnatl
Modulul rotii de prelucrat m, mm 1 4-7 I 8-9 i 10-17 I 18-20
Avansul de spargere, mmfc.d.l 0,10 I 0,12 I 0,13 I 0,145
40-50 1 51-60 I
Tube/ut
Rezistenla
61-70 I
10.20. CoeHcien!.ide eoreetle a avansulnl
la ["upere,
il-80
(1r
1
, daN/mml
81-S0 191-100
I <>:160 1181-200
Duritatea
I
fontei, HB
201-220 1 > 220
Coeficient de corectie
1,35 I 1,15 I 1,0 0,85 0,72 I 0,55 1, 1 I 1,0 0,1)0 I 0,70

Prelucrarea danturii rotilor dintate conice cu dantura cm b a se face dups
o metodologie speeiala descrisa, de regula, in earWe tehnice ale masinilor de
danturat.
10.2.4. Determinareo timpilor ojutotorl
Timpul ajutator ta este format din mai multi timpi, in funeti« de actiunile
muncitorului efectuate in vederea executarii timpului de baza.
tn tabelul 10.21 se prezinta timpul ajutator pentru prinderea ~i desprin-
derea piesei, la prelucrarea en freze modul (melc, disc sau deget), pe masini
de danturat, iar in tabelul 10.22 se da timpul ajutator pentru prinderea-des-
prinderea piesei la prelucrarea cu Ireze-disc modul pe masini de frezat.
tn tabelul 10.23 se prezinta timpul ajutator pentru prinderea ~i desprin-
derea piesei, la prelucrarea piesei cu cutdt-roata de mortezat ~i in tabelul 10.24
se da timpul ajutator pentru prinderea ~i desprinderea pieselor, la prelucrarea
danturii en cutit-cremaliera.
tn tabelul10.25 se da timpnl ajutator pentru comanda masinii, la prelu-
crarea danturii cu freza-mele modul sau prin mortezare cu cutit-roata sau cutit-
cremaliera,
In tabelul 10.26 se preainta timpii ajutatori la prelucrarea pe masini de
frezat, indiferent de tipul rotii dintate.
In tabelul10.27 se dau timpii ajutatori pentru preluerarea rotilor din1;iate
oonice cu dinti drepti prin rabotare.
In tabelul 10.28 sint da1;iitimpii ajutatori pentru preluerarea danturii
rotilor dintate conice en dinti curbi, prin frezare.
>':.........
56 Normarea tehnic:a la preluc:rarea retiler dintate
Tabelul 10"21" TimpuI ajutator pentru prinderea-desprinderea plesel, la preluerarea eu Ireze modnI
[mele, disc sau degct) pe maslni de danturat
Masa piesei si a dorm.h.i, kg, ptna la :

Numarul
pieselor
Modul de asezare a piesei prinsc
Pozitia
3 5 10 20
impreuna
Timpd, min
A. en manipulare manuala
cP-
~
In universal sl virful papusil mobile
jl 1 1 3,25 14,70 16,20 18,00
-------------1 1- 1--'--'--'--
In universal sl console 1 2 4,10 I 5,00 I 7,20 110,00
-------------1 1 1--'--
p, dorn, In universal sl 'M"" g ~"--

1
2
3
4
1,65
1,25
2,00
1,50
2,40
2,00
2,80
2,40
--------------1 1---,--,--,--,--
Pe suporti ~i dorn ./J 11J;~II~ .•. I 1 5 - 4,50 G,OO

2 6 - - 3,50 4,50
-- -1-
I 1
A
,/.:-1· .
Pe supor]! I . , 1 , 7 , , , 7,60 I 9,00

2 8 - - 6,50 7,50
.:·r~!
Norma tehnica de timp la prelucrarea ro\ilor din\ate 57
.:.I;j:
Tabelul 10.21 (contin uare]
Nr. de Masa piesei l?i a dornul ui, kg, pina la:
Modul:de asezare a piesei

piese
preJu- Poai'[ia 30 I 50 I SO 11201200 1300 1500 IBOO 1100011200115001200013000150001BOOOI 1‫סס‬00
crate
impreuna Timp, min
1 2 3 41 51 61 7 I 81 9 110 111 112113114 115 116117 1181 19
B. Cu palan electric sau pneumatic
In unl versa I ~i
virful papusli
mobile 1 9 12 15 20 24 29 33 38 44 49 56 64 - - - - -
(v. fig. tab. 10.21, a)
-- - - - - - - - - - - - - - - - --
In universal sl
consola 1 10 10 14 19 25 30 3u 42 49 56 65 77 92 - - - -
(v, fig. tab. 10.21,b)
-- - - - - - - - - - - - - - - - --
Pe dorn, in univer-
sal sl consola 1 11 3,4 5 6 7 - - 8 10 11 14 15 - - - - -
(v. fig. tab.l0.21,c) 2 12 3 4 5 6 - - - 7 8 9 10 12 - - - -
-- - - - - - - - - - - - - - - - --
Pe suportt ~j dorn 1 13 8 10 13 15 18 21 25 29 33 36 39 43 50 - - -
(v. fig. tab. 10.21,d) 2 14 6 9 10 12 14 17 20 23 26 28 31 34 39 - - -
~
-- - - - - - - - - - - - - - - - --
Pe suportt 1 15 11 14 16 20 23 27 32 38 42 46 50 56 64 76 81 100
(v. fig. tab. 10.21,e), 2 16 9. 11 14 16 20 23 27 32. 36 42 43 48 55 63 74 90
C. Cu pod rulant electric
In universal ~i vir-
ful papusii mobile
(v. fig. tab. 10.21,a)
1 17 16 20126 32 3) 42 48 54 60 67 76 - - - - -
-- - - - - - - - - -- - - - - - - --
In universal st
consola 1 18 20 25 33 39 46 53 60 68 77 oo 106 - - - - -
(v. fig. tab. 10.21b)
-- '- - - - - -- - - - - - - --
Pe dorn , in univer-
sal ~i consola 1 19 5 -:112
6 8 9 14 171 18
(v. fig. tab. 10.21c) 2 20 4 5 6 7 8; 10 11 12 14
-- '- - - - - - - - - - - - - - - --
Pe suportt sl
dorn
I 1 21 10 14 16 19 23 26 31 35 39 42 45 49 56 - - -
(v. fig. tab. 10.21d) 2 22 8 11 13 15 18 21 25 28 31 33 36 38 43 - - -
Pe suportl
(v. fig. tab. 10.21e),
_________
1
2
23
24
15 19
121 15
21126
19 21
1 _____
301 35 41
26\ 30, 35
48
41
53158
4uI 40
---1--
62 69
55,. 59
79
67
93110
76 89
--
120
106
Obseroaiie. In valorile date in tabclul 10.21 este incJus ~i timpui pcntrn verificarea eentriirii piesel
eu comparatorul ell preclzla de 0,05 mm.
:i";j·
Tubelui 10,22. Timpul ajutator pentru prtnderea-desprlnderea plesel la preluerarea ell Ireze-dlse modul pe maslnl de frezat (eu manlpulare I~
manuala]
Masa p icsci, kg, pba la :
Modu I de prindere a piesei

Po zitia I 0,5 1 1 I 3 1 5 I 8 I 12 I 20
Timpul , rnin
In universal ~i virful papusll mobile Prln dere 0,40 0,43/ 0,4!l/ 0,54/ 0,60/ 0,66/ 0,80
Dcsprindere
.- 00 0
----------I---,----I---·~·-·-I--~I--·----I---, ,_1-----
_
o o· . . -
Ficcare
c:::_
~ lntoarcere 2 0,40 / 0,4:3/ 0,49/ 0,54/ (),60/ (),GG/ 0,80
1 I /---1---1----1---'-----,---,-----,---
In unl versa] ~i sprijini la in crie Prindere
D esprin d ere 8 0,75
~-t"-~_",_9 .as 0,40/ (),44/ 0,48/ 0,581 0,591
°
1~6><):#~ ~ __ 1----1----1---'--1----'----,---,---,----
~~~11: tftl:-=f']-- Fiecare
c_-._::.b in toarcere 4 0,35 0,40/ 0,441 0,,18/ 0,58/ 0,591 0,75
----------------/ , 1---1---1-----1---'---,---,----,---
z
o
In universal, vlrtul papusll mobile ~i Prindere
sprijinita In cric 5 0,50 0,521 O,GOI 0,64/ 0,71/ G,iil 0,93 3
Desprindcre Q
;;;
Q
o ·-----I----,----'---I---·-I---'---I~~-
CIa of,) . ~ .'
c,o .• ~ ~ •. __ . CD
::r
Fiecare :-:J
~ G 0,50 0,52/ G,501 G,641 G,n/ 0,771 0,9:3
in toarcere n'
Q.
/ ,- I ------,----,----,---,----,----,---, _ Q
Prin dere "Cl
Fara 1 Desprindcre '_~1~)8 0,441 0,56/ 0,581 G,721 0,i9 iD
Intre virfuri '-'?..0_~1 C
montarea n
antr-enornlu l Flecare a
ln toa rcere Il ;;;
c
o-
c 00 Prinderc
-'~o-R ~-. - ~~
eu Desprindere ' 9 0,45 1 0,48
r:..:......:._.~~H:::J . -~--------I---'----'--- 0,591~~1~~~1~_~'~1_~
~ montarea !f
Fiecare c,
an trenorului
in toareere 10 5'
0,46 1 0,48 0,591 0,"1 0,071 1,13
0,,,1 '0
CD
ji
,
z
o
Prtndere
Fiirii Desprlndere 11 0,43 0,46 0,57 0,72 0,78 0,98 1,11 El
In tre virfur-i ~i sprIjin itfi in cric montarea --- a
antrcnorulul Fiecal'c ;-
intoarccre 12 0,43 0,46 0,57 0,72 0,78 0,98 1,11 ::r
---- ----
:J
• 0 --- ---- --- --- ---
0°' _ . _ " -
n'
ae
Prindcre
~ Cll Desprlnderc 13 0,56 O,HO 0,7:) O,~)O 0,98 1,23 1,45 go
montm-ea ---
antrenorului Fiecare 3'
-
intoarcere 14 0,56 0,60 0,73 0,90 0,98 1,22 1,45 'C
----
Q
Prindere 'C
Desprindere 15 0,4.3 0,49 0,57 0,H5 0,75 n,86 0.9P. ~
Pe dorn neted sau canelat, Intre vlrfurl, --- ---- --- --- --- --- ---
Manual S"
ClI mon tarea piesel : n
Flecare
mtoarcere 11, 0.43 0,49 0,57 0,65 0.75 n.86 0.9B a
--- --- --- --- --- --- --- --- ~
a
Prindere
e .&
0° ._ Cu presa Desprlnderc 17 0.5:~ 0,63 0.73 0,85 1.00 1,20 1,45
--- --- --- --- --- ---- ---
~ mecanica 0"
..
Fiecare a..
intoarccre 1H 0,53 0,63 0,73 0,85 1,00 1,20 1,45
--- -.- --- ---- --- -- --- --- --- S'
Prtndere a
0,96
iD
ClI ~aibii Desprindere HI O,HO O,HH 0,7H 0,8H 1.07 1,1E
Pc dorn neted, Intre vtrtnrt, cu piulita : -.--- ---- --- --- --- -._--
potcoava
Fiecare
in toarccre 20 O,GO 0,68 0,76 0,86 0,96 1,07 1,H
"DOl
--- --- --- --- --- --_. ---
,,0 ~ .. .-
Prindere
C--'--.:-.J :!:::. Desprln dere 21 0,83 0,88 0,95 1,05 1.16 1,27 1.4(
~.-.--. Cu ~aibii ---- ---- --- -- --- --- ---
normala
Ficcare
in toarcere 22 0,83 0,88 0,95 1,05 1,16 1,27 1,4C
--- ---- --- --- --- --- ---
Prlndere
Desprindere 23 0,42 O,:H 0,44 0,56 0.62 0,72 0, 7~
Pe dorn lntre virfuri , flira montarea sl demontarca piesei --- --- --- --- --- --- ---
Ftecare
Intoarcere 24 0,34 0,34 0.44 0.56 0.62 0.72 0.78
---- --- ---- --- --- --- ---
Pentru fiecare prindere ~i dcsprlndere pe dron. tntre vrrfurl, a flccal'el piesc
25 0,10 0,11 0.12 0.13 - - -
urmatoare, peste una, se adaugd :
Obseroaiie Clnd montarca pieselor se face pe un dorn de rezerva In timpul de ba~ii, se la In considerare numai timpul nccesar pentru
prlnderea ~I desprinderea dornului tntre virfuri. I~
•..• "'1 f> . it ;j:,i,t{",~_;; _ct, "i~ '.~:";: :;;\: ',,\~::',~:,;;\:\!: :8'",';:>' i<",~
60 Normarea tehnica la preluereree rotilor dintah;i
Tabelul 10.23. Timpi ajutiitori pentru prlnderea-desprlnderea piesei, la prelucrarea danturlt eu eujlt-
roatii de mortezat
A. Cu manipulare manuala
I I Masa piesei, kg, pina la:
•
Numarul
pieselor
prinse I Pozijia I 3 I 5 I 10 I 20
imprc-
una
Timpul, rnin
Asezarea piesei pe man
I I
I
1 1 1,50 1,70 2,10 2,60
Centrare dupa periferia 2 2 1,15 1.30 1.60 2,00
rotll I--- 3 3 1,00 1,15 I 1,40 1,75
1 4 1,90 2.10 2,50 3,00

Centra re dupa dinte I 2 4 1.35 1.50 1,75 2,10
3 6 1,15 1,25 1,50 1.80
B. Cu ajutoruJ masinilcr de rfdicat
Masa piesei, kg, pina la

NumarUll
Asezarea piesei pe dorn
(v. fig. de la poz. A)
pieseIor Po-
prinse z.ifia
30 i 50 I 8lJ i 120 1200 I 300 I wo; EGO1100011200! 1500 12000
lmpre-
una
I' Timpul, min
Centrare dupa 1 7 3.414,0 4,9 5,5 6.5 7.218,5 9,5 11 12 14 16

Palan perif'eria rotii 2 8 2.4 2.8 3,3 3,9 4.5 5.2 6.0 7.6
electric 3 !l 2.0, 2.4 2.8 3,3 4.0 4,5 5,1
sau
Centra re dupa 1 10
---- 17 19
4,2 5.5 7.0 8.6 10 12 14 22 25
pneu- 30
matic
dinte 2 11 3,0 4.0 5.0 6.2 7 9 10 12 - - - -
3 12 2.6 3.5 4.0 5.0 6.0 7.5 8.7 - - - - -
Centrare dupa 1 13 4.6 5,3 6,4 7,1 8.2 9.0 10 1113 15 17 19
Pod
pcriferia 2 14 3,23.74,3,5,0 5,7 6.5 7,4 8.1 - - - -
rulant
rotii 3 15 2,713,2 3.714,2 5.0 5.5 6,2 - - - -
16 13 16 ~:n-
~I~I~ 34
electric Centrare 1 5.7i 7,3' 9.2 ~
dupa dinte 2 17 4,°15,31 6,5 8.0 8,9 11 13 15
I 3 118 3,5, 4,6, 5,2 6.4 7,6 8,4 11 1-
Tabelul 10.24. Ttmpt ajutiitori pentru prinderea-desprinderea pleselor, la prelucrarea danturii eu ell!it
erernallera
A. Cu manipulare manual a
"a:,
Pe dorn
Numart!J Masa piesei, kg, ptna la;
pieselor
prinse Pozi!ia
Impre-
una 3
1
5 I
I
10
1
20
Timpu l, min.
---
Centrare dupa 1 1 1,70 2,00 2.50 3.00
periferia rotti 2 2 1,25 1,50 1,90 2.25
3 3 1.1" 1,30 1.65 2,00
..>.
f,.
Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintate - f',,- I c ~t- 61
Tabelul 10.24 (continuare) /
Centrare dupa 1 4 2.10 2.40 2.90 3.40

dintc 2 5 1.45 1.65 2.00 2.40
3 6 1.25 1.40 1.65 2.00
Masa piesci, kg, ptna la:

Pa platou
Numarul
pieselor
Poeiria 3 1 5 10 20
. . prinse
I
~ -, ,
irnpre-
una
~ ,
I
".~.
! I
1 I
Tirnp, min
--- ---
Centrare dupa 1 7 2,50 3.00 3.90 5.00
periteria rotii 2 8 1.85 2.20 2.85 3,75
Centrare dupa 1 9 2.90 3.50 4.60 5,90

dinte 2 10 2,00 2.50 3,35 4,50
B, Cu ajutorul masinilor de ridicat
I Masa piesei, kg, plna la:

Numarull
Pe darn
(v. fig. de la pea A)
pieselor .
imprc_!1 1a
.
prinse 1 PO~I- 30 1 50 \ 80 \120 I 200 1 300 I 500 I 800 11000 11200 11500 12000 12500
una
1 I 2 1-3-1-4-1 5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10T;m:: n;in:2 I 13 I 14 \15 llG 117
I 1 11 3.8 4.014.5 5,5\6,5 7,5 9,0110 112 113 115 I 17 I 20

A. 1 2 12 2,2 2'5 3'0 3,7j 4,3 5,2 6,5 7,2, - , - ,- - -
Palan 3_ ~
1 ~ 2,3 2,7 ~14,0 5,0 5,51-=-1-=-1-=-'-=-' - -
electric
sau
pneumatic il, 14
1
4.6 4.91 6.3 8.0[to 12 15 17 20 23 I 27 1 31 1 36
I BI !
1
2153,13,5 5.67,1,8.5,10
i
-,-.-.-.-.-.-
I ! 3 16 2,8 3,0 3,4 4,215.6 7,0 8,3 - - - -
1 --
1
-;- -;;- 5.1 5.315.9 7.1' 8.2 9. 4 ~ 112
111 ~ ~ -;;-1 1 19 22
1
A I 2 18 3,0 3,914,6 5.5 6.5 8.0 8,7 - - I- 1- • - , -
Pod I \ 3 19 2,8 3,1 3,5 4,0 5,1 6.2 6,8 - - -1-
rulant
electric
-1- --
,e 1--11--1--;- 6,3 ~ 8.2 ~-;;-15 ~ 20 -;- -;;-1--;-145140
I B 2 21 4.2 4,6 5,6 7.2\9,0 11 13 16 -

I 13223,84,04,515,47,1118,7110 1
- -,- -,-.-
----_
1 U~·(--
..-- .-
< :"~,.: '

..
7.t~ _ ~~__~_- ---,-",4
;:J~ ••...
62 Normarea tehnica la prelucrarea rotilor dintate
Tabelul 10.24 (continuare)
Masa piesei, kg, ptua la

Numarul
Pe platou
(v. fig. de la
pOZ. A) r;:l~~
una
IPj~~-130 I 50 80 1 120 1 200 I 300 1 500 I 800 1100011200115001200012500
Timp, min
Palan
electric
sau
I '
!_A_I__
I, 1
2_1~14.0 ~~1~~-=--=--=
12315.517.018.610
5.0 6.51~~,~~~~1
113 16
__
18 22 ,125129 32 36/40
~~~II~~~~~~~'~_~-=-'-=-
pneumatic 1 25 6.810 13 117 21 24 27 31 33 36 38 41 42
I 1
B 1_2
"ci I 1 27 7.4 9.311 13 16 20 23 27 130 34 36140 43

Pod 2 28 5.4 6.6 8.510 12 14 16 119 121 25 - - -
T111ant
electric
~'-II--l-Il-;.:
2 30 I 6.9 10
~1117
13
- ~I~;-;-1 11~~I~~~-
16 19 22 25
137
27 30 32 - -,-
Obseroatie. A este pcntru centrare dupa periferia rotil, iar B - pentru centrare dupa dinte.
Tabelul 10.25. Thnpul ajutator pentru eomanda ma~inii, la preluerarea danturii eu freza-mele, eu
eu!it-roata sau eutlt-eremallera
Procedeul de danturare, cu :
Freza-rnelc modul I Cutit-roata sau cutit-cremaliera
F elul minuirilor ~i miscarilor de comende Poz itia Diametrul rotii, mm
~350 I 351-1000 I> I

1000 ,,350 1 351-1000 1 > 1000
Timp, min
Cuplarea sau decuplarea miscarii prlncl-

pale
I 1 0.04 0.06 0.08 0.04 0.05 0.06
Cuplarea sau decnplarea avansului de
lucru sau a avansulul aecelerat 2 0.04 0.07 0.10 0.04 0.06 0.08
Schirnbarea marimii I tnlocuirea rotllor
avansului sau a I de schirnb 3 2.50 4.00 6.00 0.50 0.70 0.90
vi tezei prin : manete 4 0.20 0.35 0.50 0.50 0.70 0.90
Deplasarca manuala a mesei masinli 5 0.20 0.30 0.40 0.15 0.25 0.35
Fixarca sau slablrea saniei 6 0.20 0.30 0.40 I - -
Montarea si demontarea sculel
nschletoare 7 3.00 4.50 6.00 4.00 6.00 10.00
Fixarea sau slablrea mesei maslnli 8 0.05 0.07 0.10 0.06 0.07 0,09
Rcglarea fata de dinte a pozrtiel
sculei aschietoare dupa inloeuire 9 1,80 2,50 3,60 2,00 3,00 4,00
Pornirea sau oprirea sistemului de
racirc I 10 I 0,04 0,05
Obseroatie. Timpul pentru miisurari se snprapune cu timpul de masina.

Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintete 63
Tabelul 10,26, Thnpl aj utatori la preluerarea pe maslnl de frezat lndiferent de tipul rotll dlntate ~i a
danturii
A. Prelucrarca cu deplasarea manuala a capului de frezat
Mesa piesei, kg, plna la :
Nr. Lun- Manual

Metoda de Avansul Po- tre- gi-
I I
30DiSIO:~iV dee:idiiarel20
asezare frezei zitia ceri mea,
mm
0,5 I 1 I 3 I 5 I 8 I 12 I 20
Timpul, min
-
0 I 2 3 4 5 [ 6[ 7 1 8 I 9 I 10 I 11
I 12
I 13
I 14 [ 15
- -
1
2 1
3
50 0,72 0,80 0,88 1,00
100 0,84 0,92 1,02 1,13
200 - - 1,24 1,35
1,00 -
1,23 1,33 1,45 3,50
1,45 1,55 1,67 3,80
=[- -
I
- -
-
-
Pe dorn In lungnl 4 300 - - 1,53 1,65 1,75 1,85 1,07 4,10 - - -
eu pill- axei roW - - -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --
lita de 5 100 - - - 1,84 1,95 2,05 2,16 4,30 - - -
fixare 6 2 200 - - - 2,26 .'2,372,47 2,60 4,70 - - -
7 300 - - - 2,85 2,96 3,06 3,20 5,30 - - -
- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --
Radial 1 8 1 0,87 0,95 1,05 1,15 1,25 1,35 1,47 3,60
Tangnetial 9 1 - - - 1,1711,27 1,37 1,46 1,59 3,70 - - --
(in lungul
axei frezei) 10 2 -
--.
1,76 1,86 0,96 2,07 4,20
-- -=-- -=--I--=-
11 50 4,40 5,90 7,40 9,7012,40114,90
12 1 100 4,50 6,00 7,50 9,8012,5015,00
Pe dorn In lungul 13 200 4,72 6,22 7,70110,20(2,7015,20
in con- axei rotii 141 300 5,02 6,52 8,0010,50 13,00115,50
sola ---- --------
1-1 100 5,22 6,72 8,2010,7013,2015,70
1~ 2 200 5,62 8,14 8,6011,1013,4016,10
17 300 - - - - 6,22 8,74 9,20 11,70 14,00 16,70
- -
Radial 18 1 - - - - - - 4,53 6,03 7,53 9,83 12,50 15,00
Tangential 19 1 - - - - - - 4,65 6,15 7,65 9,95112,1015,10
20 2 5,15 6,65 8,15 10,5012,6015,60
---- ------
21 50 6,90 8,90 10,90
12,90(5,9018,90
22 100 7,00 9,00 11,00
13,0016,0019,00
23 1 200 7,22 9,22 11,20
13,20j16, 2019,20
in lungul 24 300 7,52 9,52 11,52
In consola 13,50116,5019,50
axei rotil ---- ------
25 100 12,00 14,00 16,00 18,0021,0024,00
26 2 200 12,40 14,40 16,40 18,4021,4024,40
!:.r.
Radial
27
28 1
300
1
-----
13,00 15,00 17,00
7,03 9,03 1,00 13,0016,0019,00
19,001'" 001'" 00
------
In con- ---- --1----
sola Tangential 29 1 7,15 9,15 11,20 13,2016,2019,20
30 2
- -
-- -
--
-
--
-
--
-
-- --
- 7,65 9,65 11,70 13,70 16,70 19,70
-- -- -- -- --
31 100 0,66 0,73 0,79 0,85 0,88 0,95 - - - - -
,'321 200 - - 1,00 1,07 1,10 1,17 - - - - -
Intre In lungul 33 300 - - - 1,27 1,37 1,47 - - - - -
virfuri axei rotii
- - ------ -- -- -- -- -- -- --------
34 100 0,95 1,02 1,10 1,20 1,26 1,35 - - -
35 2
36
200 1,37 1,44 1,52 1,62 1,68 1,77
300 - - - 2,21 2,27 2,37
-
-
-
-
=1
-I =1
-
-
G4 Normarea tehnica la prelucrarea ro\ilor dintate
B. Prelucrarea eu deptasarea automata a capului de frezat
o I 2 1 3 I 4 I 5 I 6 I 7 1 8 I 9 I 10 I 11 I 12 l 13 T 14 I 15
Pe dorn
I In lungul
I axei rotii
37 1
38 2
-
-
0,6.10,721°,8010,921,02
- - - 1,381,48
1,12
1,58
1,24
1,78
3,30
3,80
-,
-
-, -
cu piulitii
xle Iixare I 1
Tangential
• -
39 1,1-
-- --
0,901,001,061,151,19
40.~~1,301.401.501,601,65
-- -- -- -- --
1,23
1,70
--
1,27
1,80
--
3,70
4,20
--,
-
- _
In lungul 41 1 - - - - 4,30 5,80 7,30 9,6012,3014,80
Pe dorn I axei rOfii 42 ~ ~ ~ __ .~ ...:=_-=- 4,76 6,26 7,7010,2012,70 15,20
. r Radial 43 - - - - - - 4,00 5,50 7,00 9,3012 0014,50
an conso a
____
I Tangential 44 -1-
45 2
-=- -=- --=--=- --=--=-
- - - _ - -
4,60
5,00
6,00
6,50
7,50 9,8012: 0015,00
8,0010,4012,5015,50
- -----1--------- - - -- -- -- -- -- -- --
In lungul 46 1 - - - - 6,80 8,8010,8012,8015,80 18,80
tn consola axei rotii . 47 ~ -=- ~ __ ~ ~ _-=- 11,50 13,50 15,5017,5020,5023,50
I
~:~:~tial :: -~- = . = = = = -= ~:~ci:: ~~~~:~~:~:~oH:~~~::~~
Intl'e
virturi
II _____
In lungul
1__ 5_° 2
51 1 -=- - -
0,460.530,59
- - -
0,650,68
- 7,509,5011,5013,5016,5019,50
0. 75 -~ ~ ~
"
. .'~I
I axei rotii 52 2 - - - 10,750,81 0,90 - - -
Tabelul 10:27. Timpi aJutatori pentru preluerarea rotllor dint-ate eoniee eu dln]! drepti prin rahotare
Masa piesei, kg, pina la:
Metoda de asezare a piesei

Po. Nr.
zitia trc-
cen
1
I 3
I 5
I 8
I 12 I 20
TimpuI, min
I 0,70 0,78 0,88 8

1 1 0,581 0,64
Piulila cu Rapid SChimba-! 0,70 0,76 0,82 0,90 1.00
saiba bila
2 2
----
0,92 1,00 1,10 °
Sirnpla La alegere
3
4 2
- -
1 0,80
0,92
-- --- --- --
0,85
0,95 1,04 1,12 1.22
--- °
•..Cl'" Hidroplast cu ajutorul 5 1 0,60 0,82
0,66 0,73 0,94 6
surubului 6 ~2 0,72 0,78 0,85 0,94 1,06 8
x
~ -- -- ---
Rapid schimba- 7 1 0,90 1,00 1,10 1,24 1,38 2
E Piulita en bila
•..
;:: saiha Cu suprapune-
rea profilului
- - ---
1, 12
-- --- --1,46 ---
1,60 4
Simpla 1,21 1,32
0
'0 -- -- piesei ~i sculei -8 -1 --- --- --- -- ---
1,44
Hidroplast cu ajutorul 9 1,28 1,13
'"
0.. surubului
1
- ---
0,92 1,02
--- -- -- ---
°
In mandrina
elastica
ell bucsa
La alegere
Cu suprapune-
rea profilului
piesei ~i sculei
10
11
\----1--'
1
1
0,52
0,82
0,58
0,92
0,68
1,06
1 -
-
-
I -
"~lilil
,',;..",
,X.
;;.iin
,
F
sz.
_
J
1'lIii
'~
.•... Exemplu de calcul al normei tehnice de timp 65
;..:J~I
I
Tobelul 10.28. Timpi ajutator! pentru preluerarea danturii rotllor dlntate eonice en dinli eurbi, prin
Irezare
I ~' Masa piesei, kg, pinii la:
Metoda de asezare
r Po·
IZilia
1
I 3
I
I 5 1
,I 8 I 12 I 20
Tirnpul, min ~
c.;
•...
C"l
~
;::.
p
I Ph,lit.
~alba
cu I
.
rapid schimbablla
simpla La alegere
_1_ 0, 58 0,65 0, 701~~ 0,88'0,98
2 0,800,850,921.001.101,20
<.i
Hidroplast cu aju torul surubului :30,60 0,66 0,730,820,941,06
;::
El
';;;J
I Piulitii
. .'
cu I rapid schlmbalnla
.•
I Cu. suprapunerea
4 0,901.001,101,241,381,52
pro· -.- --- -- -- -- -- --
I saiba simpla nI u I'UI preset
.... SI o 1,121,211,321.461.601,74
seu I'el _____________
c,c
1 Hidroplast eu ajutorul surubului '6 0,921.021.131,281,441,60
La alegere 7 0'520'58Io'68~~~
------------
In rnandrina cu bucsa elastica Cu suprapunerea pro-
Iilului picsei ~i sculei 8 0,830.921,061 - - -
10.2..J. Determinareo timpilor de deservire si de odihno ~i

necesitoti fiziologice
In tabelul 10.29 sint prezentati timpii de deservire tehnica, deservire

organizatorica si de odihna ~inecesitati fiziologiee psntru prelueararea danturii
en freza-melc modul, en cutit-roata de mortezat sau en cutit-cremaliera.
';;{,ilj
Tobelul 10.29. Timpi de deservlre tehnicii, orqunlzatortea, de odihnii sl necesltatl fiziologice la prelu-
crarea danturii en frezii·melc, cu!it·roatii sau cutlt-crernaltera de mortezat, pentru oricare dlametru a l
rotii dintate preluerate
Procedeul de danturare eu:
Caractcrul t impului I
1
I
Po·
Zi ia I'
l i
Freza-melc
modul
I Cutit-roata sau
cujft-cremaliera
Timp de dcservirc tehnica, in % din tlmpul de baza 1 2,5 2,5

Tirnp de dcservire organizatortca, in % din timpul efectiv 2 1,0 0,7
Timp de odlhn a si necesitati fiziologice, in % din timpul efectiv 3 3,0 3,0
Exista ~i indicatia generala ea timpii de deservire tehnica ~i organizato-

rica, precum ~i timpul de odihna ~inecesitatd fiziologice, sa se ia 8,0 % din timpul
efeetiv, inditerent de tipul masinii de danturat sau de metoda de danturare.
10.3. Exemplu de calcul al normei tehnice de timp

la prelucruren danturii rotilor dintote
Sa se determine norma tehnica de timp pentru frezarea en freza-melc

modul a unei roti din~ate cilindrice en dinti drepti, din OLe 45, en ni = 3 mm,
z = 45 dint! si latimea de 50 mm.
Norma de timp se determina eu relatia (10.1).
12
66 Normarea tehnka la prelucrarea rotilor din!ate
Din tabelul 10.1 timpul de pregatire-incheiere, in functie de eonditiile

prelucrarii, va fi:
- prinderea piesei pe dron §i in consola . . . . . . . 19 min
- primirea ~i predarea documenta.tisi tehnice . . . . " 10 min
- reglarea masinii pentru taieI'ea danturii drepto 4 min
- montarea ~i demontarea dornului portfreza 2,5 min
- montarea ~i demontarea seulei . . . . . . . . . . 7,5 min
Tp; = 43,0 min
Se presupune ca se Iuereaza un lot de 100 bucati.
'I'impul de baza se determina cu relatda (10.3), in care:
l = 50 mm; z = 45; i = 1. Lungimea II se calculeaza cu relatia (10.11),
II = Vh(D - h) + 3 in care: D = Dp 2m = mz 2m = 141 mm; h = + +
=m + 1,2 m = 6,6 mm. Rezulta II = V6,6(141-6,6) 3 = 32,79 mm. +
Din tabelul 10.7 se alege avansul pentru frezarea de degrosare, care,
pentru OLe 45 §ipsntru masini de grupa I (modul < 6 mm), va fi 8 = 2 mm/rot.
Tura~ia frezei se calculeaza cu relatia (10.15) in, care viteza periterica
a piesei se determina cu relatia
~~~ 312 _ 312 = 36 m/min.

'vp = TO,S3. 80,5 - 6,1' 1,41
Din STAS 3092-57 se alege freza melc cu De = 90 mm.

In aceste conditi! rezulta ea
1000· vp _ 1000· 36 = 127 rot/min.

n, = _.D
" e
- 7t . 90
Timpul de baza pentru degrosare va fi
tbd =
(50 + 32,79).45
127n
= 14,66 min.
.<J.
Pentru frezarea de finisare se foloseste aceeasi I'ela~ie pentru timpul de

baza in care avansul, din tabelul 10.8, se alege 8 = 1 mm/rot.
Viteza piesei va fi
560. mO,s 560. 30,5

v1' = TO,S. 80,85
- 2400,5. 10,85 = 62 m/min.
Turatia frezei este
n, = 1000' 'L\ l' = 1000·62

= 218 rot/min.
7t·D. 7t·90
&7
Exemplu de calcul al normei tehnice de timp
'I'impul de baza psntru tinisare va fi
(50+32,79)' 45 = 17,04 min.

tbJ 218
'I'impul de baza total va fi
tb = tbd + tbJ = 14,66 + 17,04 = 31,7 min.
Din tabelul 10.21 se determine timpul ajutator psntru prinderea ~i des-

prinderea piesei eorespunzator pozitdei 3 pentru piese ~i dorn cu masa pina la
10 kg, tal = 2,4 minute.
Din tabelul 10.25 se stabileste timpul pentru comanda masinii, eorespun-
zi1tor rubricii "a", astfel :
_ ouplarea sau dacuplarea mi~earii prineipale . .... 0,04
_ schimbarea avansului prin tnloeuirea rotilor . . . . . . 2,50
_ deplasarea manuala a mesei masinii , 0,20
_ montarea si dsmontarea sculei 3,00
_ reglarea fa~a de dinte a pozttiei sculei dupa inloeuire. . 1,80
ta2 = 7,54 min.
'I'impul ajutator va fi
ta = tal + ta2 = 2,4 7,54 = 9,94 ;::;10 min.
Din tabelul 10.29 se stabilese eoefieien~ii psntru timpii de deservire ~i

odihna" astfel:
_ timpu! pentru deservire tehnica:
25.31,7 _ 08
t'lI = ' 100 -, mini
_ timpul pentru deservire organizatoriea:
tao = (31,7 + 10)/100 = 0,42 min;
_ t.impul de odihna ~i neceaitati fiziologiee:
ton = 3(31,7 + 10)/100 = 1,25 min.

Aplicind relatia (10.1) se datermina norma de timp pe bucata
NI =~ + 31,7 + 10 + 0,8 + 0,42 + 1,24~ 44,6 min.

100
Pentru preluerarea intregului lot (100 bucati}:

N10t = 100.N, = 100'44,60 = 4460 min.
~
L
Cap t 0 I u I
'111'll~
NORMAREA lUCRARllOR DE BROSARE .
1T.1. Intrcdueere
Brosarea reprezinta prelucrarea mecanica prin aschiere, exeeutata cu

brose care efeetueaza, in cite 0 singura trecere, 0 mi~care rectilinie, eirculara
sau elicoidala, piesa raminjnd in general imobila (STAS 5456-60).
Brosarea se poate aplica ca procedeu de Iucru la prelucrarea supratctolor
interioare (fig. 11.1) sau la prelucrarea supraf'etelor exterioare (fig. 11.2).
Brosarea se poate executa prin tragere (brosare normala), cind brosa
este solicitata la intindere, sau prin impingere (presare), cind brosa este soliei-
tata la compresiune.
il9 v
I :9 ~v
I'
i
r-
a
vr-
o
8
Jf-rl
tr~Lf ,
r,3l \! IlL
c,·~.it4F
,-.r",~~~
1'1,-:·]1 i
i~~.,4.~1
q'9iPl
.\.;
-I
~!, ==>::
FFl
8-
'±
I
1'.'!11.
~L
b 111
c f
Fig. 11.1. Brosaroa supratetelor interioare filii! fixarea semifabricatului:
1- semifabricat ; 2 - brosa ; 3 - adaos de prelucrare; H -lungimea curse! de lucru executata de brosa sau semifabr-inat r
v- vitezei de lucru ; Vg - directia vitezei cursei in g')l; a - brosarea orizcntala prln tragere ; b - bro~,area vertica la pr.in
tragere sus in jos; c - brosarea vert icala prin tragere de jos in sus; d - brosare orizcntala ell brosa elicoidal<1; e _ brosare
verticala prin tmpingere ; f - calibrare '
,
r
[
v . . --- -::-:'.~::ii'---:
I[ I o
0.
I:
n
""-:':':::C:'Y'hJ-'-" '.' :l... I:. . .J::'f:~11 (1)
'I
..,-r -,"
1 '~'::'T"l' , iD
2/~:,]F' ~z.· ---1
,1[J
':?i?~1lI~3 ,-"'..'...------If'h--'----'·-
f
~~---l ~
t';\J, '\I V,
f.:l I:J
~:a::-~:"~:-~-:
~/ /,.; 2
/ i /> ,~ :
(' I
L
'L .. __
3.~ s:
il . /.
'/'
I;:' a 'l~n
1 ..... ~~~~
-:::<,'.' .;-. _." ." ..
;;l
,'/'/
~ /"///'/' <tt~ W, f"! '"
. l' ::==:::..:.:v;~:'-~~) 2/
···, //n'
/
/ '
"
..•. ~";;
r/ ',/
/ .....+".':: ·ill"
-> -: .»
,/ J/
2ItD
'.' £;
,/ .. /~;
/' /.7/
W '//1/ ~
. '~'. ,1- . .» .'.
m /~/m
.
:
,/,/;'
~
/
. ' .'". ,/.
:
'~
' /
//,
/;
->
,-+~ ,.;.
r r • /
. /%
-.
/ //:
a
~
vI
~~\~ ~,~;~
~t!) ~~ Vq\
~~~ ~3 g
=>,
Fig. 11.2. Brosarca supratctelor exterloal'c ell fixarca scmifabl'icatului
Fig. 11.3. Forme ale supralctelor obtinutc prin bro-
sare : a - intcrloare : b - cxterioare. 1 _ semifabricat : 2 _ brosa ; 3 _ adaos de prelucrare ; H - lungimea cursei. de Iucr u executat i de bro~a sau scmifa-
bricat ; v _ dir'ecfia vitczei de l11c1'1.1; v«: direct ia vitezcl cursci 'Ill go}; a -- brosare plana verticala; b - bro~arc
plana orizoutala ; c _ brosare plana continua; d - brosarea rojilor dintate conice; e - brosare frontala ; f - 'hrosar ea
vcrticalu a suprafetelor cilindrlce : ({- brosare orizontala a suprafetelor cilindricc ; h - brosarea darrtur ii ro filor ~
dmjatc cilindrice. ~
70 Normarea lucrorilor de brosare
Dupa felul preluerarii, brosarea poate fi de degrosare, finisare sau calibrare.

Suprafetele obtinute prin brosare pot avea sectiuni transversale de dife-
rite forme (fig. 11.3).
Ca metoda de prelucrare meeanica, brosarea este in continua extindere,
-'-1 datorita avantajelor pe care le prezinta in comparatie en alte metode de pre-
lucrare mecaniea :
- productivitate ridicata, de 3 ... 12 ori rnai mare decit prelucrarea
meeanica prin irezare, rabotare, mortezare etc.;
- precizie de preluerare ridicata, care depinde in special de preeizia de
executie a brosei ;
- calitate buna a supratetelor preluerate, care poate ajunge, la brosarea
de calibrare, pina. la Ra = 0,1 ... 0,2 [Lm;
- simplitate a procesului tehnologie de prelucraro mecanioa ;
- durabilitate ridicata a sculelor aschietoare, ea urmare a timpului
redus de contact a tai~ului sculei aschietoare eu materialul de prelucrat ~i a
vitezei de asehiere mici;
- lipsa avansului de lucru ea miseare separata in procesul de generare
a supratetelor prelncrate.
11.2. Norma tehnicd de timp la prelucrarec prin brosnre

Norma tehnica de timp pe bucata, in eazul brosarii, se determina ell
relatia
Nt = Tpi/n + to + to + td + to••, (11.1)
in care definirea elementelor componente s-a facut in cap. 3.
11.2.1. Determinarea timpului de pregatire-incheiere

Timpul de pregatire-incheiere se determina in functie de tipul maainii
~i de masa pieselor de brosat, conform datelor din tabelul 11.1.
Tobelul 11.1. Timpul de pregiitire--ineheiere, T pi, mln, la brosarea pe ma~ni veetteate ~l ortzontale
de bro~.at
I
Timpul de pregatire-lncheiere T pi, min Masini verticals s.i orizontale de brosat
Conjinutul Jucrariii 3 ! 10 I 25 I 80 I> 80
Tfmpul, T , min
Prlmlrea comenzii, a documentatiei tehnice si a SDV-urilor.

Pregatirea locului de munca. Inst~larea ~ireglarea SDV-urilor
la conditiile de lucru. Reglarea parametrilor rcgimului de
lucru. Demontarea si curtlrea SDV-urilor la sttrsitul pre-
Iueraril mecanice a lotului de semifabricate. Predarea docu-
mentatiei tehnicc ~i a SDV-urilor la sttrsttul prclucrurti
mecanicc 9.0 111.0 14.0 19,0 24.0
____ .__.__ .____ J

',~I- -Norma tehnica de limp la bresere 71
, i'':~',
11.2.2. Determinarea timpului de bozo
'I'impul de baza la brosare se determlna en relatia

,:}, .....
"·'~~h,
tb = H·k [mi
rmnj,] In care :
A
(11.2)
;! '~!" . 1000· V· q
:;,~: t- H este lungimea cursei de lucru, mm (fig. 11.1 ~i 11.2);

k - eoefieient dependent de raportul dintre viteza eursei de lucru ~i
;,~t;-, viteza cursei de mers in gol;
'v - viteza cursei de lueru, m/min ;
q - numarul de piese brosate simultan.
;1~ Lungimea eursei de Iueru H este data de relatia
;:n:;nt.
H = lb + Ip + la. [mm], in care: (11.3)
Ib este lungirnea utila a brosei, mm;

111 - lungima suprafetei de brosat, mm;
Id = 30 ... 50 mm - lungimea de depasire a seulei asehietoare.
Coefieientul k este dat de relatda
k =1 + v/Vg, (11.4)
in care: V este viteza eursei de lueru, mjrnin, iar Vg - viteza eursei de mers
in gol, m/min.
Pentru masini de brosat cu un singur plunjer, fara viteza rapida a eursei
de intoarcere, k = 2 1}ipentru masini de brosat eu doua plunjere, cu aepiune
continua, k = 1.
11.2.3. Elemente ale regimului de oschiere
'. Determinarea regimului de aschiere la brosare, presupune stabilirea avan-

sului pe dinte ~i a vitezei de aschiere. De asemenea, pentru caleulul puterii
necesare la brosare, se determina ~i forta de aschiere.
a. .Avansul pe dinte Sa. reprezinta grosimea stratului de metal indeparta1J
de un dinte si este determinat de diferenta in inaItime a doi dint] succesivi ai
brosei. Valoarea avansului pe dinte se stabileste anterior proieetarii brosei ~
depinde de procesul de brosare ~i de proprietatile fizico-meeanice ale materia-
'i~
lului de prelucrat (tabelele 11.2 ... 11.4).
b. Viteza de asehiere la brosare depinde de proprietatile fizieo-meeanice
ale materialului de preluerat, materialul dintilor brosei, profilul supratetei
preluerate, precizia dimensiunilor supratetei preluerate ~i calitatea prescrisa
suprafetelor prelucrate.
Viteza de asehiere la brosare se alege din tabelul 11.5, eorespunzator
grupelor de viteze stabiIite (In functie de materialul de prelucrat) date in
tabelul 11.6.
.. ~
72 Normarea lucrarilor de broscre
Tabelul 11.2. Avansul pe dinte, sa' mID, pentrn din!ii de degro~are ai brosel, la bro5area exterloaru
Materialul prelucrat
i
\
II
Tipul brosei Schema -- Orel ell j ojet cu I[ Fonta cenusie,
de ascruere \ or < 50~i I or~50_,.90 fonta, maleabila Aluminiu
dN I daN/mm2 ~l bronz
or> 90-- I
mm2 I
I I
Dnpa profil <0,10 <0,12 0,05-0,20 0,03-0,20

Plana, unghiulara, Prin gel] erare 0,10-0,20 0,15-0,50 0,30-0,80 <0,30
sau pentru canale Progresiva 0,20-0,30 0,20-0,60 0,40-0,80 <0,80
Dupa profil <0,08 <0,10 0,05-0,15 0,03-0,10

Cillndrlca sau prof ilata Prin generare 0,05-0,10 0,10-0,20 0,15-0,30 I <0,15
Progresiva 0,10-0,15 0,15-0,30 0,20-0,40 I <0,30
Obseroa]ie. Avansul pentru dintti de f'inisa re se ia de pin a la 60% din valorile rccomandate pentru
dintii de degrosare
Tabelul 11.3. Avansul pe dlute, sa, mm, pentru brose care asehiaza dUlla prom sau prln generare
Materialul prelucrat
Tip;J1 suprafejelor brosate
atel ! Fonta Aluminiu I Bcouz ~i <llama
Giiuri rotunde 0,015-0,04 0,03-0,10 0,02-0,05 0,05-0,12

Giiuri patrate si hexagonale 0,015-0,08 0,08-0,15 0,02-0,10 0,05-0,20
Caneluri dreptunghiulare 0,05 -0,08 0,04-0,10 0,02-0,10 0,05-0,120
Caneluri in ovolventa si trlunghiulare 0,03 -0,10 0,04-0,08 - -
Canale de pana 10,05 -0,20 0,06-0,20 0,05-0,08 0,08-0,20
Obsernatie. Valorile mal mici ale avansurilor se folosesc in cazul uno]' conditii mal rldicate privitoare
la calitatea supratetci ~i pre cizia dimensiuniior si pentru piese ell rigiditatc mica.
Tabeiul 11.4. Avansul pe dlnte , Sa, mm, pentru brosarea aliajelor retraetare ~i aliajelor de titan
I Felul brosarfi
Materialul prelucrat Materialul pariii aschietoare
Prealabl la Finala
Aliaj refractar i Otel rapid 0,03-0,03 0,04-0,08
Aliaje de titan I Otel rapid 0,06-0,10 0,02-0,06

Aliaj dur K 40 0,07-0,12 0,03-0,07
Obseroatie. Avansurile pe dinte recomandate asigura rugozitatca supraretet Ra = 1,6 ... 0,8 fLm
Viteza de aschiere aleasa din tabelulll.5 se compara eu viteza de aschiere

admisa de puterea motorului masinii-unelt.e, determinata cu relatia
Vu = 6120 . (N / Pz) • -I), in care (11.5 )
N este puterea motorului, kvV;

P z - for~a de aschiere la brosare, claN;
"I) - randamentul masinii-unelte.
De asemenea, viteza de asehiere se compara en vitezele limita ale same!
in eursa de lucru, ale caror valori sint date in eartea masinii-unelte, In final,
;'
Norma tehnica de timp la bresere 73
.'I;:~
Tubelul 11.5. Vitez3 de asehlere la brosare, v, mjmln

'q:~
Goiuri cilindrice Gauri canelate \ Suprafe'[e exterloare si ea nale Toate tipurile

de pana de brosare
Grupa de
viteze .~
Ra =. .:>;2 eau
1
I
Ra = 6,3
-12,5 sau s« ~ 3,2 sau
tr"apta. 6 de
II R - 6'~
"":f2-:5;~u
treapta 9
Ra ~ 3,2 ~i
toleranta 0,03
I
I Ra ~ 6,3-12,5
sau toler~nla Ra ~ 1,6-0,8
treapt~, ~ de \treapta 9 de
precrzre preci zie prectaie de precizie -0,00 mm peste 0,00 mm
I
'1"1_
I 6-4 8-5 5-4 8-5 7-4 10-5 I 4-2,5
II
I1
III
5-3,5
4-3
7-5
6-4
I
4,5-3,5
3,5-3 I 7-5
6-4
I
6-4
5-3,5
8-6
7-5
I
3-2
2,5-2
IV 3-2,5 I 4-·:> I
2,5-2 I 4 I
3,5-2 4 I 2
Dbsenratii. 1. Grupa de viteze la brosare se stabilesto tn Iuncti« de materialul de prelucrat, dupa

tabclul 11.6. 2. Valorile mari ale vitezclor de aschiere se vor Iua pentru brosarea eu
brose din ote! rapid, iar valorilc mici pentru hrosc din otel MC\V 14, STAS
:3611-66. Otelul MeW 14 se recomanda pentru brosele destinate hrosaril pieselor din
ali ajc nefcroase. 3. Miirirea prcciz!cl de prclucrare ~i Imbunatattrca cali tatii supraf'etel
pot fi obtinutc prin micsorarea vitezci de aschicre pinii la 1,5 m/min. 4. Rugozitatea
Ra = 1,6 ~i R~ = O,S se obtine la vitczelc recomandate din tabel eu conditia ea brosa sa
aibii dinti: de finisarc ~i dint.ii de calibrarc ascutitt dcosebit de !ngrijit. 5. La hrosa-
::~~!IItiO rea aliajelor usoare se poatc lua v = 4 ... 14 m/min.
Tabclui 11.6 Grupele de vlteze la hrosare
'laterialul prelucrat
Otelur i carbon si otelur'i aliate Fonta

Duri tatea
HE
Old'
I i i
I
i i
!
I
I I .I ! I oja ]
I
I
'~I
carbon .! I Ojet I Otel
~i oj el 01e1. aiel I O,el Cr-Si: oiei 01el"ol Olea! Ojel cr"':MJ 0lel cr-, Otel cenu~iel'M~l~-
Mu Cr"':'Ni
pen tr ••1 C,,"In cram 'lcr-"-101 si ICr-Mn Cr-_'I eu I
Cr-Ni! -~lo INi-MO
J! ~i~:
auto-I r-V I Si--~,.rn, I -Mlli nichcl I' 'I
_ TI -Mo abila
mate I I I I
I
'l,jill1ll,
< 156
156... 187
187 ... 197
i
IV
III
11
I
I -
III
Il
-
Il
I
I
-
Il
Il -
Il
-
II
1
I
-
-
-
-
-
IV
III
-
III
Il
Il
~I-
I
III
III
- -
-
-
-
1
I1
1
I
I
"Ir~
197 ... 229 I Il Il 11 Il 11 -
229 ... 269 I Il Il III III Il 11 Il Il Il Il Il III Il -
269 ... 321 Il III III III IV III III - III III III - IV - -
se a1ege ea viteza de aschiere valoarea minima a ce101'trei viteze : dupa tabel

dupa putere ~i dupa viteza saniei.
c. Forta de aschiere la brosare se poate determina pe baza datelor din
tabelul 11.7.
Viteza de aschiere stabilita pe baza metodologiei preeentata mai inainte
Se va lua in eonsiderare la determinarea timpului de baza en relatia (11.2).
11.2.4, Determinarea timpilor ojutotorl
La determinarea normei tehniee de timp pentru brosare intervin ur-

matorii timpi ajutatori : timpul tal de prindere-desprindere a sculoi, in cazul
brosarii fara fixarea semifabrieatului; timpul tal de prindere-desprindere a piesei
~i sculei, in cazul brosarii cu fixarea semifabrieatului; timpul t,,2 de comanda
a masinii-unelte ~i timpul ta5 pentru masurar! de control. In cazul brosarii,
timpnl ta3 pentru luarea asehiilor de proba nu intervine, deoarece brosarea se
face fie cu brose dimensionale, fie en reglarea prealabila a broselor la dimen-
];'
~m•••••.....
74 Norma lucrdriler de broscre
Tabelul 11.7. Forta de asehlere pe 1 mm lunqlme a tlii~ului dintelui brosel F, dai'-i/mm
I Materialul de prelucrat
Avansul pe I'
dintre sd,
Otel carbon
'
![ .-- __
O!el aliat
•__ ----,
I -;-
Fonts
-,- _
mm I
1
HB •• 197 I
1
HB
198-229 I>! HB
229
I HB.;;
197!
I HB
198-229
1 HB> 2291
I cenusie
: HB.;; 180
1,
1
cenusie
HB> 180
I maleabila
i I i I i I
0,01
0,02
6,5
9,5
7,1
10,5
I 8,5
12,5 12,6
7,61 8,5
13.6
'I 9,1
15,8
I 5,5
8,1
7,5
8,9
6,3
7,3
0,03 12,3 13,6 16,115,7 16,9 18,6 10,4 11,6 9,4
0,04 14.3 15,8 18,7 18,4 19,8 21,8 12,1 13,4 10,9
0,06 17.7 19.5 23,2 23,8 25,5 28.2 15,1 16,6 13,4
0,08 21,3 23,5 i 28,0 28,0 30,2 33,5 18,0 20,0 16,4
0.10 24,7 27,3 32,5 32,8 35,4 39,0 20,7 23,6 19,2
0,12 28,5 31,5 37,537,8 40,7 45,0 24,3 26,8 22,0
0,14 32,4 35,7 42,5 42,3 45,7 50,5 27.3 30,3 25,0
0,16 36,0 39,8 47,2 47,1 51,0 56,0 30.5 33,6 27,6
0,18 39,5 43,6 52,0 52,5 56,5 62,5 33,4 37,0 30,2
0,20 42,7 47,3 56,2 57,6 62,0 68,5 36,0 40,2 32,6
0,22 45,6 50,3 60,0 62,0 66,7 73,8 38,5 42,7 34,9
0.25 49,5 54,5 65,0 68.0 73,0 81,0 42.1 46,5 37,6
0,30 56,4 61,5 73,0 78,5 84,5 93,3 47,6 52,2 43,1
Observatie. Pentru determinarea fortei de aschiere din acest tabel, grupa de duritate a materlalului
de prelucrat se alege pentru limita superloara a durttatii date pentru piesa consideratii.
siunea de lucru, De asernenea, timpul ta4 pentru evacuarea asehiilor nu inter-

vine la brosare.
La insumarea. timpilor ajutatori, pentru determinarea normei tehnice de
timp pe bucata, se va avea in vedere faptul ca unele elemente ale acestora se
suprapun eu timpul de baza, cum ar fi timpul consumat pentru curatirea brose-
101'de aschii, timpul psntru deschiderea ~i inehiderea sistemului de ungere-
racire, timpul de control etc.
in tabelul 11.8 se prezinta timpul ajutator tal pentru prinderea t;\i des-
prinderea brosei la brosarea alezajelor pe masini orizontale de brosat, fa1'a Iixa-
rea semifabricatelor.
Tabelul 11.8. 'I'lmpul, tal' de prlndere-desprlndere a brosel la brosarea alezajelor rara Ilxarea semi-
fabricatului pe maslni orfzontale de brosat
Masa semifabricatului, kg, pin3 la:
D 0,5 1 1 I 3 i 5 8 i 15 1 25 I 40 i > 40
bro~a· Modul de fixare a l brosei
Poz.!~' ,
1"~ni' 11 I P i 11[ I p I M i p I M ! P I ~1 I p I AI I p I 1\1 I p I M I p I M P
i Timpul, min
! ! I, ---I --- -- .!
11·10 jO,09iO,10',),100,110,120,130,l:Jlo,100,18 O,19
2 160 iO,10!O,11IO,110,120,130,150,160,170,190,200,240,2:J
-
r
-. -
- - 1- I
---T - -- --- ----
-1-
3180 iO'l1l:0'1210'12!O'130.1~O'1510'170'180'2010'210'~70'280,320,331 -
4 I 80 1- - i- 1 - 10,1;):0,1710,18,0,2°1°,21,0,240,.:>°1°,310,350,36,0,40, 0,40
Otnerotut«. Valorile timpilor din tabel presupun cfeetuarea nrrnatoarelor mlnuiri de catre lucrator I
a) luarea sernifabricatului din stelaj sa u transporter, de la 0 distanta sub 1,5 m;
b) fixarea brosei in mandrina (fit) sau eu pana (P) ; c) depunerea piesei In stelaj san pe
t ransportor ; d) desprinderea brosel,
--------- -----'
'~
Norma tehnica de limp la brescre 75
In tabelul 11.9 se prezinta timpul ajutator tal pentru prinderea ~i des-

prinderea pieselor ~i broselor in cazul brosarii interioare si exterioare pe masini
verticale de brosat, iar in tabelul 11.10 se prezinta timpul ajutator tal pentru
prinderea ~i desprinderea pieselor ~i broselor in eazul bro~arii interioare pe ma-
sini orizontale de brosat, cind brosarea se face cu fixarea semifabricatelor.
Tabelul li.9. Timpul t"" de prlndere-desprlndere a brosel 5i semllabrleatulul la brosarea interloara

;;i exterioara ell Ilxarea semifabri eatului pe rnaslnl vertieale de brosat
! l\1a5a piesci, kg, prn~ la:
~,Iodl11de a~ezarel Modul 0.5

" la semllabricatulllljde fixare _--.:..'__
10
'--...:.' __
:
.1.I
3,0
-'
5,0
L
8,0 I
.L,
15
-'-
25
-'
I 40 I > 40
'- _
§:.! Timpu l, min
1 I supratata
Pe 0
plana
21 Pe ~rismii
.~:a.-....:_
J.~t..... _I sau III
mandrinii
;,,-:- 31 Pe 0
supratata
I plana ~i
bolturi
.';~ .- -
::~j-~ 4 I Pe 0
suprafata
plana si
prisma'
'.:!":j~-
Obsercatii, 1. Valorilc timpilor din tabel presupun efectuarca urrnatoarelor minuiri de catre lucra-
tori : a) luarea semifabricatuJui din stelaj sau transportor ~i asezarea lui in dispozittv ;
b) fixarea semifabricatului ; c) dcsprindcrea picsei; d) dcpunerea piesei in stelaj sau pe
;:!i,jle··
transportor. 2. Mo dul de fixare (co]oana 3) se refera la: 1 - en pirghie eu exeentric;
2 - cu pirghie basculanta si excentric; 3 - cu pirghie actionata pneumatic; 4 - cu
pirghie actionata hiraulic.
Tabelul 11.10. Thnpul, ta'I' de prludere-desprlndere a semtrabrleatulul la bro~arca Interloarii a ea-

nalelor ~i canelurilor pe masiui orizontale de brosa t
Masa piesei, kg, plna la:
Poz,
~letoda de instalare a
semifabricatului
0,5 ! 1,0 3,0 5,0 I 8,0 ! 15 25 40 \ > 40
Timpul, tal' min
1 I ' I
0.0751 0.090 0.10 110•11 10.135110.20 10.25
-~
1 Pe un bolt 0.0611 0.32
..-~~:- 2 Pe doua bolturt 0.10 0.11 0.12 0.13 0.14 0.17 0.25 0,30 0,38
3 Pe un bolt st prism a 0.09 0.10 10.11 0.12 0.13 0.15 0.225,0.27 0.35
Obseruaiie. Timpul de curattre de aschli a brosei '1i dispozitivulul se snprapune eu timpul de baza
'''~
76 Norma lucrarilor de broscre
In tabelul 11.11 se prezinta timpul ajutator ta2 de comanda a masinii-

unelte,
In tabelul 11.12 se prezinta timpul ajutator ta5 pentru controlul calita~ii
prelucrarii mecanice.
Tabelul 11.11. Timpul, la2' peutru eomauda mtsearllor de Iueru la masintle de brosat orizontal
~i vertieale
Poz , Denumirea comenzii Metoda de cuplare a comenzii t.,

I
ta-v min
1 Cuplarea si deeuplarea miscarti de

lucru a pistonului glisierei
2 Cuplarea ~i decuplarea miscarlt mesei
3 Fixarea adaosului plan sub brosa
Obseroatie, Timpul de la poz. 7 nu se include in norma tehnicii de timp pe bucata, deoareec se supra-
pune pe timpul de bazii,
Tubelul 11.12. TUnllUI la;' pentru masuratorl de control dupa brosare , pe mastni de brosat
I Metode de masurare
.
Dl~metrul de
I
ell
Cu calibre cilindrice duble, .!
precizie de rnasurarc, mm. ClI calibre dt~blCI Cu calibre
I Cu sablou, ~In
~ II Calibre tampon
netede pentru
POl~ nlas~r~t ~mJ pentru. aleza~e tampon plate If ll~ul sat! il~! alezaje
pma la. eu caneluri I prirnul punct cu canelur i
.:; 0,05
!.
I > 0,00
I
I I
1
Timpul tas min
1 10
II 0,09 0,07
1
0,18 0,125
I 0,06 -
I
2 I 25 i 0,11 0,08 0,20 0,15 0,06 0,05
--3-' 5C 1--0,13 0,09 0,25 0,18 0,062 0,06

------I i---------I,-----------I------------I·------------·I------------I------------
__ 4_1 100 ! 0,165\ 0.11 I 0,31 0,24 0.065 0,08
5 I 150 I 0,20 i 0.13 0,38 0,27 0,075 -
--6-1 >150 I 0.22 I 0,15 I 0,45 I 0,30 - J -
Obseroaiii, 1. La controlul ell sabloane in mai multe puncte, pentru fie care punet de masurare in
afar a de primul, se adauga 0,035 min. 2. Intructt eontrolul se face prin sondaj, la
stabilirea norrnci tehnicc de timp pe bucata, timpul normat in tabel se va tnmultt
eu eoefieientul 0,1. 3. Daca timpul de masurare se suprapune pc timpul de baza, se va
neglija complct la determinarea normei tehnice de timp pe bucata,
j
";"'~:
:;1~. Norma tehniea de tirnp la brescre 77

j~JI-
. ~~r~~ Intrucit brosarea se face cu scule dimensionale sau cu reglarea prealabila

a sculelor la dimensiunea de lucru, la determinarea timpului ta;" pentru norma
tehnica de timp, se are in vedere faptul ca controlul pieselor se face prin sondaj
de 1 : 10 ... 1 : 25. De aceea, timpul de masurare luat din tabelul 11.12 se in-
..~!:,;":I:,,:
multeste eu un eoefieient Km = 0,1.
11.2.5. Determinarea timpului de deservire
In cazul brosarii, se determina suma timpilor de deservire tehnica a utila-

jului cu timpul de deservire organizatorica a locului de munca, proeentual din
timpul efectiv, conform relatiei
ta = (tb + ta)lea/100 [min]. (11.6)
in care eoeficientul lea se alege valeric din tabelul 11.13.
Tubelul 11.13. Timpul de deservlre teuntea ~i organizatoricii, proeentual din timpul electlvc la brosa-
rea pe maslnl orlzontale sl verticale de brosa t
)'lasa piesei, kg, pina la:
Grupa utilajului 25 >25

Poz,
Valoarea coeficientului, kd,
1 '1 Masini de brosat cu 0 pozitie de lucru 3 3.5

2 Masiui de brosat Cll doua pozttii de lucru 4 4.5
11.2.6. Determinareo timpului de odihno ~i necesitoti fiziologice

Timpul de odihna ~i necesitati fiziologice se determina procentual din
t.impul efectiv, en relatia
ton = (tb + ta) lean/lOO [min] , (11.7)
in care kon se alege valeric din tabelul 11.14, in functde de eoeficientul de ocu-
pare a lucratorului ko ~i masa semifabricatului.
'Tobelui 11.14. Timpul de odlhnii. ~i necesltatl iiziologiee, in procente dIn timpul eieetlv, la brosa-
rea pe masint orizontale ;;i vertieale de brosat
Masa piesei, kg, pin a la :
Poz. i Cocficicntul de ocupare a

lucrdtorului i
!
3
! 8
I 15 i 25
I
!
i Valoarea coeficientului son.
i
I I
I
1 ",,"0,25 4 4 4 4
2 0,26-0,50 4 I 4 4 I 5
I,
.3
4 I
0,51-0,75
0,76-1,00
5
6 I 5
7 I 5
8
I 8
78 Normarea lucrarilor de bresere
Ooeficientul de ocupare a lueratorului se determina cu relatia
k _
0-
tan + tas , (11.S)
tb + tan
in care tan este suma timpilor ajutatori care nu se suprapun pe timpul de baza
iar ta. este suma timpilor ajutatori care Se suprapun pe timpul de baza.
11.3. Exemplu de calcul 01 normei tehnice de timp la brosore

Se supune prelucrarii mecanice de finisare prin brosare cilindriea alezajul
roW dintate din fig. 11.4, a, dupa schema din fig. 11.4, b. Roata din~ata este
realizata din otel Or-Ni eu duritate HB 156 ... 187 ~i a; = 52 ... 60 daN /mm2.
Masa piesei este 0,5 kg. Prelucrarea mecanica se face pe 0 ma~ina de brosat
orizontal model 7510, iar brosarea se face fara folosirea liehidului de ungere-
ra.cire. Sa se determine norma tehnica de timp.
Rezolvare. Determinarea parametrilor l'egimului de aschiere. Din 'tabelul
11.3, pentru brosarea gaurilor rotunde, se adopta avansul sa = 0,025 mmjdinte,
~'~l~
'"
I~
1:.:::."
~~.:va
.lli~
.)1). i
i
11
~~~I~~~
I
------.-t
I
II
~~}~I 1
~!~w..J?/
L'
t,
,.~., I ,
Fig. 11.4. Semis Fig. 11.5. Brosarca

fabrieatul cu unei gauri
supratata de
hrosat.
Din tabelul 11.6, pentru otel Or-Ni cu duritatea HB 156 ... 187, se
. ~!
stabileste grupa In-a de viteze de brosare. In continuare, pe baza tabelului

11.5, considerind ca brosa se confectioneaza din otel MOW 14 :(STAS 3611-66),
se alege viteza de aschiere v = 3 m/min.
in tabelul 11.15 se prezinta datele din cartea masinii de brosat model
7510, de unde se observa ca viteza respectiva se gase~te in gama eursei de lucru
a eilindrului hidraulie.
Parametrii constructivi ai brosei sint : unghiul de degajare y = 12° ;
unghiul de asezare 0: = 4°; pasul dintre dint! t = 7 mm. :tn aceste conditii re-
zulta pentru lungimea utila a brosei, lb = 140 mm.
I
I
I.
!,:.
Norma tehnica de limp la bresere 79
Tabelui 11.15. Datele din cartea maslnll de brosat orlzontal, model 7510
Viteza, m/min
Lungirnea cursei cilindrului
'I>: For ta de
tragere a
brose-i, tone
hidraulic, mm Pentru cursa de
lucru
Pentru cursa de
Intoarcer~
I Puterea
electromotorului
de actionare, kW
i-----:--:-~-I I
maxima minima maxima minima maxima minima
~~;~,
10 1400 120 35
J 0.5 19 9.5 7,5
Pentru determinarea tortei de brosare se procedeaza in telul urmator :

prin interpolare, din tabelul 11.7, se stabileste ca, pentru avansul pe dinte
sa = 0,025 mm, Iorta specifiea de aschiere este de 14,15 daN /mm.
--It
Se determina numarul de dinti ai brosei existenti simultan in lucru, cu
1'~J
relatia Zl = lp t + 1 =30/7 + 1 = 5,3, rotunjindu-se la Zt = 5.
Se determina lungimea totala a tai~urilor care se gasese in lucru simultan,
cu relatia ~b = 7t.d.z! = 3,14 ·23 ·5 = 361 mm.
Forja total a de brosare v a fi P; = F.~b = 14,15 ·361 = 5100 daN =
= 5,1 tone, mai mica decit forta de tragere a masinii de brosat prezentata in
tabelul 11.15.
i:..t.
Se procedeaza la verificarea vitezei de aschiere din punctul de vedere al

ma~inii de brosat cu relatia (11.5) v = 6120·N·Y'J!Pz = 6120'7.5.0,9/5100 =
= 8,1 m/min, deci superioara vitezei de aschiere adoptate.
Determinarea timpului de baza, se face cu rela.tia (11.2).
Se considera H = Zb lp + +
la = 140 30 +
30 = 200 mm ~i, de ase- +
menea,
k =1 + v/Vg = 1 + 3/19 = 1,158.
Introducind valorile obtinute in relatia (11.2) rezulta
H.k 200 '1,58 = 0,078 min.

t, = 100.v.q 1000.3.1
Determinarea timpuZui ajtttator. Din tabelul11.8 se stabileste timpul aju-

tator tal de prindere-desprindere a semifabricatulni. Oonsiderind ca fixarea
brosei se face in mandrina si, intrucit masa piesei este de 0,5 kg, masa semi-
fabricatului in aceasta faza a prelucrarii va fi intre 0,5 ~i 1,0 kg, din tabelul
11.8 rezulta valoarea tal = 0,10 min.
Din tabelul 11.11 se stabileste timpul ajutator ta2 de comanda a mi~carii
de lucru a masinii de brosat. Comanda miscarii de lucru a pistonului glisierei
la masina de brosat orizontal model 7510 se face eu pedala. Din tabelul 11.11,
de la poz. 1, se adopta taz = 0,18.2 = 0,036 min (se adopta dublu, deoarece
se comanda atit cursa activa cit ~i curs a de intoarcere).
:iI....-
30 Norma luercrllor de bresere
Din tabelul 11.12 se stabileste timpul ajutator tas pentru masurari de

control. Oonsiderind ca masurarea se face cu calibru cilindric dublu, conform
poz. 2, tas = km ·0,11 = 0,011 min.
In continuare se determina suma timpilor ajutatori care se suprapun cu
timpul de baza.
Astfel, se poate eonsidera ca controlul preluerarii mecanice se face in
timp ce se a~chiaza piesa urmatoare ~i ea atare, timpul tas pentru masurari de
control se suprapune cu timpul de baza. De asemenea, se poate considera ca
in timpul bro~arii unei piese, se pregateste de prindere semifabricatul urmator
si , ca atare, se suprapune pe timpul de baza jumatate din timpul tal de prin-
dere-desprindere a semifabricatului.
Rezulta deci ca suma timpilor ajutator! care se suprapuno pe timpul
de baza va fi tas = 0,011 +
0,10/2 = 0,061 min.
Intrucit tas < tb' se poate considera posibila suprapunerea timpilor ajuta-
tori respectivi cu timpul de baza,
Se poate determina acum suma timpilor ajutatori care nu se suprapun
pe timpul de baza:
tan = 0,10 + 0,036 + 0,011 - 0,061 = 0,086 min.
Determinarea timpului de deseroire a locului de munoa se face cu relatia,

(11.6).
Din tabelul 11.13 rezulta 71,a= 3 ~i, ea atare,
ta = (tb + ta) 71,a/100= (0,078 + 0,086) 3/100 = 0,005 min.
Deierminarea timpultti de odihna?i neoesitati jiziologioe se face cu re-

latia (11.7).
Se deterrnina la inceput coeficientul de oeupare a lucratorului cu relatia,
(11.8) :
71,0 = tan + tas = 0,086 + 0,061 = 0,896.

tb + tan 0,078 + 0,086
Din tabelull1.14, in functie de valoarea coeficientului de ocupare a Iucra-
torului k; = 0,896, se alege valoarea kan = 6.
Introducind valoarea kon = 6 in relatia (11.7) rezulta
ton = (tb + ta) • kon/l00 = (0,078 + 0,086) ·6/100 = 0,01 min
Deierminarea normei tehnice de timp se face cu relatia (11.1) :
NT=Tp;/n :+tb+t,,+ta+ton=Tp;/n+0,078+0,086+0,005+0,01=Tp;/n+
+
0,179min. -
Daca se cunoaste lotul de fabricatie n ~i se stabileste din tabelul 11.1
timpul de pregatire-Incheiere, se poate determina complet norma tehnica de
timp pe bucata.
',~I
AW'I
11'<:1!
Im
Capitolul
NORMA REA LUCRARILOR DE RECTIFICARE.
12.1. Introducere
Rectificarea se foloseste in scopul eresterii preciziei dimensionale, de forma

si de pozitie reeiproca a supratetelor pieselor, s.iin special pentru obtinerea unei
mai bune calita~i a supratetelor. Prin rectiricare se pot prelucra supratete ci-
lindriee, conice sau profilate de revolutie, exterioare s.i interioare, precum s.i
supratete plane.
12.1.1. Rectificarea rotunda exteriooro
Se face pe masini de rectificat rotund exterior, pe masini de rectificat

universale s.ipe masini de rectificat fara centre. Pe masinile de rectificat rotund
exterior s.ipe masinile de rectificat universale piesa se prelucreaza cu prinderea
intre virfuri, scula abraziva lucrind, de regula, cu partea sa periferica,
12.1.1.1. Ileetifiearea lntre virfuri se poate face:

a) on aoan« lonqiuuiina; realizat de pieSrLsau de discul abraziv (fig. 12.1).
Miscarile necesare prelucrarii sint : miscarea principala de rotatie a discului
abraz.iv I, miscarea de rotatie a piesei 11,miscarea de avans de patrundero la
o cursa sirnpla sau dubla III s.i miscarea de avans longitudinal IV, realizata,
de piesa sau scula.
:J i I1~1~
--------,
.,
~
JI\ L ------,.
~I:_J
( ____---~--_..Jr
.• •. 1Y
Sf
Fig, 12.1. RectiHcarea inLre virfuri en avans longitudinal.
b) rectificorea cu aoan» de patrnndere conform fig. 12.2. Psntru prelucrare,

discul abraziv are la~imea mai mare decit lungimea shpraretei care se prelu-
creaza, fiind necesare miscarile : miscarea principala de rotatie a discului abra-
6-c. 315
32 Normarea lucrdriior de rectiflccre
ziv I, miscarea de rotatie ~1piesei 11 9i miscarea de avans de patrunders la 0

rotatie a piesei Ill. Pe masinile de rectificat rotund exterior se pot prelucra
9i arbori in trepte, rectificindu-se suprafata cilindrica cu periferia disculni
abraziv 9i supratata frontala :JJ piesei cu partea frontala a diseului abraziv
(fig. 12.3).
W~1tI
~.R'!
.> fi1·)i.,.'''"'':ilS48'·
nrl
L -,L--rtcI
1--'
, ,I
~t·;·~)1_4.-:_,
I
t·;·,1'.': . ·7T771J.71JJill...
I I 8(1 u/ua: ......:..~
I
j
I. I ]I
\
)
--I\
- +'-+---:1-~-;::"rr77!T';7i
f'-·-·''''' . ;7]7! t /i ! I' ' /I /, L
! '<..::i.!i / 11" I ,
) I
Fig. 12.3. Reclificarea intre virfuri a arho-

rilor in trepte :
'Fig. 12.2. Rcetificarea intre virf'uri ell avans Lrniscarea de patrundere a diseului abraziv :
de patrundere. H-mlscarea de avans longitudinal.
12.1.1.2. Ileetifiearea 13.1'3.vlrfuri se poate realiza prin urmatoarele

metode:
a) rectificorea C'/I avans lonqiuuiino: (fig. 12.4). Discul abraziv asehietor
2 asigura miscarea prineipala de rotatie, iar discul abraziv eonducator 1, care
se roteste in acelasi sens cu discul asehietor, asigura misearea de avans a piesei.
lVIi9careade avans longitudinal a piesei ,3in lungul Iinealului 4 are loc ea urmare
a inclinarii axei discului conducator cu un unghi IX, care are valorile de 5°... 6°
pentru rectificarea de degrosare.
;'
.:J
J![
Fig. 12.5. Heetifiearea fara virfuri eu

avans longitudinal plna la opritor :
I - rniscarea de rotatie a discului abraziv
aschietor ; II - miscarca de rota tie a piesci ; III - mi-
scarea de rota tie a discului abraz iv conducator ; {V-
Fig. 12.'1. Hcctificarea fara vlr- - miscarea de avans longitudinal plna la oprftor J V -
furi ell avans longitudinal. miscarea de retragere a discului abraz.iv conducator,
b) reetificarea cu avans longit1!;dinalpina la opritor (fig. 12.5). Pe linga

misearile de rotatie ale discurilor abrazive este necesara 9i 0 miscare de avans
a piesei pina la opritorul 1. Avansul se realizeaza prin inclinarea axei discului
conducator cu un unghi de circa 0,5°.... 1°. Cind piesa ajunge la opritor, diseul
eonducator se retrage in directia sage~ii V pentru scoaterea piesei.
Introducere 33
c) reotificorea cu avans transversal (de patrundeJ'e) (fig. 12.6). Avarisul

transversal este realizat de discul abraziv conducator. manual sau mecanic.
Pentru asigurarea contactului permanent al piesei cu opritorul, discul abraziv
conducator are 0 inclinare a axei cu un unghi de 0,5° ... 1°.
,.
Prin a.ceaeta metoda se pot prelucra supraf'ete exterioare cilindrice, eo-
nice sau profilate, in care caz diseurile abrasive au profilul piesei.
12.1.2. Rectificarea rotunda interloord
Se poate efectua prin urmatoarele procedee :
a) rectijicarea c'u rotirea piesei (fig. 12.7). Piesa de prelucrat 1 se fixeaza
in mandrina masinii de rectificat ~i se realizeaza miscarea de rota tie 11, iar
discul abraziv 2 executa miscarea principala de rota.tie I, misearea de avans
b,df=
nt::-----!lf!If V//:;;r
!
L.
-F
Ec~';2',~
Fig. 12.G. Rectificarea fiil'ii vir-
-rn
:)~t=++'
'7»' ::::;:If[' \r
s{
Iuri eu avans transversal: Fig, 12.7. Reetificarca intcrioaru eu rotirea piesei.

1- miscarea de rota tie a discului
abraziv ascoietor ; [1 - miscarea de ro-
tatie a piesei ; III - miscarea de rota tie
a discului abraziv conducator : IV - mis-
carea de oiltrundcre si retragere a discului
+ conducator.
longitudinal III ~i miscarea de avans de patrundere IV, la 0 cursa simpla sau
dubla a discului abraziv. Prin aceasta metoda se pot prelucra supratete inte-
rioare cilindrice sau eonice.
'J b) rectijicarea cu p iesa fixa pe ma$ini de rectificat interior cu miscare
planetara (fig. 12.8). Metoda se foloseste la rectificarea unor gauri cu diametru
mare in piese care nu pot fi antrenate
in miscare de rotatie. Piesa este fixata
pe masa masinii, discul abraziv execu- ":):' .. I.
tind miscarea principal a de rotatie I,
miscarea planetara pe circumferinta su- t:~ __ ,'
prafetei interioare 11, miscarea de avans
~
-11 iT .
longitudinal III ~i miscarea de avans ILY .~ I
transversal IV. Miscarea de avans lon- WPZl ;t.l..~c-,:r
gitudinal III se poate executa ~i de 1 ;
I ! !
masa masinii de rectificat. ! i
I
c) rectificarea pe maeini. de recti- r---.:r..-~
i: !
I i \
[ica: interior fa1'avirfw'i, care se poate :L
face pe masini speciale de rectificat cu
.JI
asezarea piesei pe reazeme fixe (fig. Fig. 12,8, He ctlfi carea intcrloara ell picsa fixii.
LP
12.9), sau pe masini de rectifieat cu
asezarea piesei pe trei role (fig. 12.10). La prelucrarea dupa schema, din fig.
·,A ••••.__
:fH Normarea lucrorilor de redincore
12.9, piesa 1 este a~ezata pe platoul magnetic 3 ~i pe reazemele fixe 2 ~i este

antrenata in rnisearea de rotatie. Discul abraz iv 4 executa misoaroa principala
de rotatie, miscarea de avans longitudinal :;;i de avans de patrundere. La sche-
ma din fig. 12.10, piesa 1se a~aza pe
J. doua role 2 ~i 4, prima fiind rola
/ conducatoare, iar a doua rola de spri-
jin. Pentru men~inerea pozi~iei do-
rite, piesa este apasata de rola 3.
Discul abraziv 5 executa miscarea
principala de rotatie, misearea de
avans longitudinal ~i de avans de
patrundere.
'j2.1.3. Rectificarea plana

In tunctie de suprafata cu care
aschiaza discul abraziv ~i de tipul
masinii de rectificat poate fi :
a) en perijeria discnlui abraziv:
Fig. 12.9. Rectificarea Interioara pe mastni .- ~e r::la~ini CU InaSa drep-
de rcctificat Hira virf'url. tunghiulara (fig. 12.11, a) i
- pe masini cu masa rotunda (fig. 12.11, b);
b) cu. partec jrontalii a discutu; abraeio :
- pe masini cu masa dreptunghiulara (fig. 12.12, a);
te __
JY
1tpr
I /' ~ --
~ff;~ ~ -][
a
Fig. 12.11. Reetiiiearea plana eu periferia
Fig. 12.10. Hectifiearea Interloaru pc masmi de disculul abraziv :
rectificat fari! virturi a picsclor eu pcrcti subttri. a - pe masini cu masa dreptunghiu lara , b-pe ma-
sini eu masa rota ti va .
- pe masini eu masa rotunda (fig. 12.12, b).

In toate situatiile, diseul abraziv are miscaroa principala de rotati« I
iar piesa executa miscarea de avans longitudinal sau circular 11. Miscarea de
avans de patrundere III este realizata de diseul abraziv, Le prelucrarea cu
periferia discului abraziv este necesara ~i miscarea de avans transversal IV,
pentru preluerarea piesei pe toata la~imea.
Rectificarea supraf'etelor frontale plane la piese cilindrice se reahzeaza
fie pe masini de rectificat rotund exterior (fig. 12.13, a), fie pe rnasini de recti-
ficat interior (fig. 12.13, b).
Norma tehnica le rectificct rotund exterior 35
Norma tehnica de timp se va determina la prelucrarea 1)8 masini de reo-

tificat rotund exterior, pe masini de rectificat rotund interior, pe masini de
rectificat plan ~i pe masini de rectificat fad virfuri.
I [',-",J i«:-
,L
~r---r-].( "- \
I ~r ,- .-r-•....
.,
]y t lllili i-T:~~ITfqYill~
~T/~~~~?' ~~~<~~~~~~~~~
, // /
I -
//~( ///:1
JI
?--t--",,1
, ~ ri .
,........-~ ,t
7"-..<' l"",,,
\\~][/
T I
/
/--r--."J
!
I"\,
-::.~>~
..\~~_~~_~.t
I )'. \', f' /' ....""
-t-.
,
.- -'-<:';' \ \J1.<'0:19 /J
a ~,V b
/0~
({t 1-'1\
Fig. 12.12. Rectifiearea plana ell partca
a-pe
a discului abraziv:
masini ell masa dreptunghiulara
f'rontala
; b - pe masi ni cu masa rotunda.
\~\-:..
I It0\'17-
,. \__1E{~/ ,/
Jt;'r~
!
l
(\ I 'S:";) I
~''''''.,.
) .7'_"T.----~.'
·-ryi_,----~
r~>r'f
d~]
I
--
{---~ 1 -
I [ :.'r~..\~
Ll -\ ,-
j
- r
,
n~~-T;:;;+ i--'pJ
I
b 1I U-I--_..J 1I ~
'J
Fig. 12.13. Rcctificarca suprarctclor plane:

a _ pe masini de rectificat rotund exterior; b - pe masini de tee-
tificat iuter ior ; I - mi scarca de rot atie a disculul abraziv ; II-mi~ca-
rea de rotati e a pi esei,
12.2. Norma tehnice de timp la prelucroreo pe mosini

de rectificot rotund exterior
Norma de timp pe bueata se caleuleaza eu relatia :
NT = Tpj n + + ta
tb tat + iao + ton [min J, (12.1)
in care definirea elementelor componente s-a facnt in cap. 3.
12.2.1. Determinarea timpului de preqotire-incheiere
TimpuI de pregatire-incheiere, Tpi, este stabilit in funcvie de tipul masinii-

unelt.e, de tipul Iabricatiei ~i opera.tiei ~i este dat in tabelul 12.1.
'12.2.2. Determinarea timpului de bczo
'I'impul de baza se poate determina prin calcul analitie cu ajutorul unor

relatii care tin seama de Iungimea suprafetei de prelucrat, de parametrii regi-
86 Normarea lucrarilor de rectificare
mului de aschiere ~i de adaosul de prelucrare, eu ajutorul normativelor pe

baza unor valori stabilite prin ob servati! , sau eu ajutor ul nomogramelor.
Tabeltil 12.1. Timpul de pre!Jii.tlI·e-inchciere, Tp,' mill, pentru mastnt de reetificat exterior
Distanja intre vlrturi, mm

Poz , Modul de prindere a piesei .;; 1000 I > iooo
Timp I'pf) min
.-\. Uperafii curente
1 Intre vtrfuri sau Intrc virfur! pe darn 7,0 8.0

2 in universal sau in mandrlnii 10.0 11.0
'if 3 In universal ~i luneta 12.0 14.0
4 In platou 14,0 16.0
i.~.
1
l
5 In platou ~i luneta 16.0 18.0
'~~
6 Primirea si predarea documentat iei, corneuztl ell indicatille
necesare, a sculelor, dispozltlvelor ~i aparatelor de masura etc. 8.0 - 10.0
B. Operattt suplimentare
i
7
8
Rectificarea
trul de, mm
bacurilor universalulul eu dia me- i
I
<:;250
>250
I
I
8,0
10,0
10,0
13.0
I,
9 Schimbarea unui bac 0,70 I,D
10 Montarca ~i reglarea unet lunete suplimentare tnchis 2,6 3.6
,,)i
11 de tip: I deschis
I 3.3 3,9
r~ 12 Rotirea la un unghi oarecare a mesei masini i, papu~ii fixe sau
!;,
a piipu~ii mobile portpiatrii 1.3 2,0
13 I Inlocuirca discului ahraziv

I
8,0 10,0
14 Rectificarea pictrei cilindrice dupa inlocuire periterica 1.3 2.0

_~I pe partea : I front alii
I
I 2,0 2.G
16 I Raionarea (lndreptarea) discului abraziv 0,7
In tabelul 12.2 sint date relati! psntru ealculul timpului de baza la reo-
tificarea cilindrica exterioara en avans longitudinal si cu avan s de patrundere,
12.2.3. Elemente ale regimului de cschiere

In relatiile de caleul al timpului de baza intervin, ea parametri ai regimu-
lui de aschiere, avansul longitudinal SI, avansul de patrundere St, turatia piesei
np, la rectificarea eu avans longitudinal, ~i avansul de patrundere s, l?i turatia
piesei np la rectificarea eu avans de patrundere,
Avansul longitudinal SI, (mm/rot) se caleuleaza eu relatia
S! = f3 • B (mm/rot), (12.2)
in care [3 este avansul, in fractiuni din latimea diseului abraziv, ~i B -latimea

discului abraziv, mm.
Norma te!mica la rectificat rotund exterior 87
Pentru avansul in fractiuni din latimea discului abraziv. se recomanda

urmatoarele valor i ale unghiului ~: ' ,
- Ia rectificarea de degrosare, psntru diametrul piesei :
~
i1 ..;; 20 mm, 13 = 0,50; cl> 20 mm, ~ = 0,63 ... 0,80;
- la reetificarea de finisare, pentru rugozitatea suprafetei :
Ro,= 2,5 ... 1,25 !J..m, ~ = 0,50 ... 0,75; Ro,= 0,63 [Lm,
~= 0,25 .... 0,50.
Tabelul 12.2. Timpul de baza, tb' mln, pentru masini de reetltleat rotund exterior
A. Cu avans longitudinal
L·Ac·k L·Ac·k
Pentru fiecare cursa simplii a mesei, tb=--- [min]
(SI ·np• SI) (~. B ·np 'St)
2L ·Ac·k 2L ·Aa ·k
Pentru fie care cursii dubla a mesei, tb= . [min]
(SI ·np 'St) «(3'B ·np '5/)
La rectificarea cu iestrea Iibera a discului abrazin, L = 1- (0,2 ... 0,4) B [mm]
La - rcctificarea plnii la un prag, L = 1- (0,4 .. 0,6) B [mm)
Coetlcientul "k" pentru degrosare k = 1,2 ... 1,4; pentru Iinisarc k = 1,25 ... 1,7
B. Cu avans de patrundere
••.••
, I
.~>19;~"~
.J
r~,
-,-,-,
,y'
~~ .. /.--; •.•/
I
I • ,-littl
"'.7/p.:
; '.)\ iJ I
~n,
iTI r)~'L
d~1
.'
-'-
-:~-\.;
I
-,
:
__ ,-
-- -
-)'1:;
r < '<,
,
Aa -k:
tb= [min]
(St·np)
Coeflcicntul i.L" pentru degrosare ~i pentru finisare k = 1,2 ... 1,3
,;!.
;·;:.;h,;~
83 Normoreo lucrarilor de rectificare
Psntru avansul de patrundere e, (mm/cursa sau mm/cd), la rectificarea,

cu avans longitudinal se reeomanda valorile date in tabeluI12.3, la rectificarea
de degro sare, ~i in tabelul 12.4, la rectificarea de finisare.
Tobclul 12.3 .• Avansul de patrundere (transversal] , mm/cursu, la rectltlcarea de defJro~~ue ell avans
longitudinal, pe maslni de rectilicat rotund exterior
Avans in fractiuni
din, Iatiumea discului Vitcza de avans 'fa, m/min, plna la :
abraziv, S
0,50 1O,O~12 5
~ I 10;0 I 20
I
I
I 25 i
I
32
I - I
I
-
0,63 , 10,5-12,5 I
16 20 25 32 -
!
I
O,SO - ~ I 10,5-12,5 16 I 20 I 25 I 32
Diametrul piesei, d, Avansul de pfit rundere {transversal}, mm/cursa

mm plna la
16-25 II 0,022 0,017 I o ,OH 0,011 0.009 0,007 0.005

.-~ 40 I 0.025 0.020 I 0.015 0.012 0,010 0.008 0,006
63 0.030 0,02-1 , 0,020 0,015 0,012 0,010 0,007
.,'
100 0,Oil4 0,027 (},021 0,017 0.013 0,010 0,008
160
250
I 0,040
0,046
0,032
0,037
I 0,025
0,029
0,020
0.023
0.016
0,018
0,012
0,014
0,010
0,011
400 I
I 0,054 I 0,042 I
I (},034 I 0,026 0.021 0,016 0.013
Obsernatie, La prelucrarea cu a vans de patrundere la 0 cursa dubla, rnmjcd, valorile avansnlui din
tabcl se dubleaza.
In cazul rectificarii dupa metoda avansului de patrundere se recornanda

urmatoarele valori pentru avansul de patrundere (transversal) in mm/rot:
- pentru rectificarea de degrosare, s, = 0,0025 0,075 mm/rot;
- pentru rectificarea de finisare, s, = 0,0010 0,005 mm/rot.
Pentru viteza avansului principal Va, m/min, slnt date valori recoman-
date in tabelul 12.5.
Daca se modifica condrtiile de lucru, avansul de patrundere se corecteaza
cu coeficientii din tabelul 12.6.
Turati;t pieeei np (rotjrnin) se deterrnina cu relatia
10ao·vp
[rotjmin], (12.3)
oVp= To·d
in care vp este viteza piesei, m/min, ~i d - diametrul piesei, mm.

Viteza piesei vp (mjmin), la rectificarea cu periferia discului abraziv,
se calculeaza cu relatiile :
- rectificare cu avans longitudinal:
,
017 ·dO'3
[m/min] ; (12.4)
vp= TO,5. ~ -s,
- rectificare prin patrundere:
0,165 'dO,3 K • K2 (.2.5 )

I [m/min],
vp = TO,5. 8,
''1
Tubrlttl 1.?.,1. A vansul de p:itrundere (transversal), mmjeursn, la rcetltlcnrcn de Ilnlsare eu a vans lonqltudlnal, la preluerarea lie maslnt de 2
reetlrleut rotund exterior o
-----_ .._-------_._--_._- 3
a
Vitcz.,a (h~nvans I
principal, t'n' Avuusul longitudjnnl , Sz = 13.Tt, rnm/rot, ])111,1 la: ~
::l
lIl/rUill •••...
__ . __ . . -:-~
g;
12---Ui ' 8--10 12,5 16,0 25,0 25,0 32,0
- 40,0 50,0 63,7
, I - - - c
20 8-10 12,5 16,0 25,0 25,0 :l2.0 40,0 50,0 63,0
25
;p
8-10 12,5 16,0 20,0 25,0 :12,0 110,0 50,0 63,0
32 8--10 12,5 Hi,O 20,0 25,0 32,0 10,0 50,0 63,0 ~
'10 8··-10 12,5 16,0 20,0 25,0 :32,0
n'
40,0 50,0 6:3,0 e.
GO -- 8--- JO 12,5 16,0 20,0 25,0 32,0 40,0
('"
l,.
50,0 I 6:-),0
8 --10 12,G 16,0 20,0 25,0 32,0 40,0 50,0 I 63,0 ~
gO I --,- !::
- 8--10 12,5 16,0 20,0 25,0 32,0 40,0 50,0 ::s
a,
I'D
Diarnetrul piosci, I ~
a, mm Avausul de pritrundcre (transversa 1), mrn/cllrSrt ~
2'
Hi 25 0,019 0,015 0,012 0,0096 0,0075 0,0050 O,OO,!7 0,0037 0,0030
10 0,02:1 0,019 O,015 0,0120 0,0096 0,0075 0,005G 0,00,17 0,0037 0,00:30
6:l 0,031 0,02,1 0,010 0,0150 0,0120 0,0095 0,0075 O,OOGO 0,0044 0,0037 0,00:10
1 :l() (),03\) 0,0:31 0,02:1 0,0190 0,()150 0,0120 o ,OO\l6 0,0075 O,OOGO 0,0047 0,0037 0,00:10
1~O O,O4\) 0,()30 O,O:H 0,02·JO 0,0100 0,0150 0,0120 0,000G 0,007;)
O,O();) O,OOGO 0,0017 O,0037jO,0030 - I ---
2 50 0,(Jl0 0,039 0,O:-l1O 0,0210 0,0100 o.orso o.otzo (),OO\l6 0,007:') O,OOGO 0,00470,00370,0030 __
4 :)0 0.070 0,OG:3 O,019~ O,O:HJO O,O:-llO 0.O2,lO 0,0100 O,OlGO O,()l20 O,O()\l6 0,0075 (),OOGOiO,OO'170,00:37
1 0,0030
Obsernatic : La preluc rarea ell avans de p:ltrllndcre In 0 cmsi! duhlil, mm/c.), vnlorile avansulu i din label se dllhleazl1.
Tobclui 12.5. Viteze reeomnrulnte pentru mlsearea principalii pe ma sln! de redilieat rotund exterior
Dfamct rul pjesci, d, mm, pILd la:

Nlctoda de rectificare
==~'~=--L
__-~~=- I __ -- 6~ __ \__ ~o __ I l~j 2:.:~ L__ J~I(]
Vitcza uvansll]ui_.prindpal, o«. m/min
I{ceti l'lcarcn de dcgrosare 10--24 10--251 11--28 12-28 13-30 15-- :32 16-:i1
---- .._--
Otel neciilit ~j f'ontii 14-:12 15-3\) 16-46 17-53 18-55
H ectltearcn de 21-75 32- 85
---
Ilnisare Otel ciilit, Inoxldabil 2'!-32 26-39 28-40 30--53 38-- 55 ;)9-75 ,J3- 85
si rerractar ee
~
90 Normarea lucrarilor de rectificcre
Tabelul 12.6
CoefieieD}i de eoreetie a avunsulul de patrunderc, pentrn ma~lni de reetlricat
rotund exterior
A. in functie de durabilltatca discului abraziv
Diametrul discului abra ziv, D, mm pina la:
Durabilita tea, T, mm i
,
i
400 500
! 600
i
750
Coeficient de corectie, KT
I i
6
9
I
I
1,23
1,00 II
1,40
1,12
I 1,50
l 25
1,80
1,40
I! I t
15
24
0,80
0.63 I
0,90
0.71 I
1,00
0,80 I 1.12
0,90
E. In functie cc matertalul de prelucrat
Materialul de prelucrat Cccficient de corecjie, K iU
'.
Otel inoxidabil si retractar 0,85
Otel ca lit 0,95
Otel neciilit 1.00
Fonta 1,05
c. !n fcnctte de precizie
Adaosul de prelucrarc, 2Acl mm, pina la;

Trepte de preciaie
1.C:.G
•• 0,70 I
ISO 0,15 0,20 0,30 0,50
/"
!
Coeficient de corectie 1{p
cs- ".,- 6 0.40 0,50 0.63 0,80 1.00 1,25

7 0.50 0.63 O,SO 1,00 1.25 1,00
..
", ..
•• S
9
0.63
0,80
0,80
1.00
D. In functie de materlalul
1.00
1.25
de prelucrat ~ide diametrul

;1,25
1,50
discuIui abraziv
1,60
2.00
2.00
2.50
Diarnetrul discului abar ziv, D1 mm, pina la!
Matcrialul de prelucrat 400 500

! 600
f' 750 901)
Coeficient de corectie KM D
I
Otel inoxidabil si refractar
Otel cwit
Otel necalit
I
I
0.55
0,80
0.95
0,60
0,90
1,10
0,70
1.00
1.20
0,80
1,10
1,30
0.85
1.12
1, 45
Fonta ,I 1,30 1,45 1,60 1.75 1,gO
in care Teste durabilitatea discului abraziv, min, iar K1- coeficient care tine
seama de natura materialului care se prelucreaza, psntru care se recomanda
valorile :
- prelucrarea otelului necalit, KI = 1,00;
- prelucrarea otelului calit, KI = 0,95;
- prelucrarea fontei, KI = 1,05.
,.
Norma teh nica la rectificat rotund exterior 91
Prin coeficientul I{2 se tine seama de dimensiunile diseului abraziv,

pentru care se recomanda valorile :
- diametrul discului abraziv 400 mm, J{2 = 0,82 ;
- diamerrul discului abraziv 500 mm, I{Q = 0.91 ;
- diametrul discului abraziv 600 mm, J{; = 1;00 ;
- diametrul diseului abraziv 700 mm, K2 = 1,12.
In tabelul 12.7 se dau valori pentru durabilitatea economics T, min.
Tabelul 12.7 DuraJJilitatea discurltor abraztve, T, min, pentru maslni de rectWeat rotund exterior
A. Rectiffcarea de degrosarc a suprafetclor cilindrice
Diametrul discului abraaiv, D, mm

La!imt'a discului E,
mID, pina la: 350 4';0
! 500
I 600
I 750 900
Derabilitatca, T, min
40 5 5 6 I 7 8 11
40-63
>63
6 7 I 8 I 10
12
12
15 I 15
20
B. Recttficarea de finisare a suprafetelor ctllndrlce rala racordare
Treapta de precizie ISO 6 7-8 9

Durabilitatea T, mill 40 33 25
C. Rectificarea de finisare a supratetelor ciHndrice cu racordare

~~"
Suprafcre cilindrice ale discului Suprafete fronta le ale discului
Raza de racordare, Treapta de precizie ISO

k, mm i
6 i
I
7-8
! 9
I 6
I
7-8
I 9
Durabilitatea, TI rnin
~0.5
0.5-1.0
I 15 10 6 5 4 3
20 14 10 8 6 5
1.0-2.0 25 20 15 10 8 I)
2.0-3.0 30 25 20 12 10 8
>3.0 40 33 25 15 I 12 10
!
I I I
D _ Rectificarea suprafetelor Irontale
'~"'.~1< s
Precizia la Iungimea de prelucrat, mm 0.03 0.05 0.08

"-'-,
Durabilitatea suprafetei frontale, T, min 10 7 5
12.~.4. lJeterminarea timpilor cjutotori
La rectificarea rotunda exterioara s-au stabilit normative pentru timpi

ajutatoI'i; pentru prinderea ~i desprinderea piesei tall pentru comanda masinii
ta2, pentru masuratori de control tar,. In tabelul 12.8 sint consemnati timpii
ajutator! tal pentru prinderea ~i desprinderea piesei.
~ ..-'::-,; -;:-
92 Normarea lucrdrilor de rectlficore
Tabelul 12.8 Timpii alutiitori pentru prlndcrea-dcsprlndcrea piesei, tal. mln, la preluerarea pe masln
de reetlflcat rotund exterior
Masa picsei , kg, pln~i la:
Poz. 11001-;1de prindere a piesei o.s 1,0 3,0 5,0 8,0 12,0 20,0
Timpul tal min
A. Cu manipulare manuala
I ' I ,-
1
I 1n universal
1
!
I·
1°,21 10,23 10,25 , 0,291 0,33
1
i 0,381
,----.
0,53
i
2i In un~versal 5~ ll:neta,.. i<lOool 0,38 I 0,40 1°,431°,48 0,57 110,5S i G,92
31 III universal ~I vtrtul papusn I I I I I 1 I
I mobile 1000 i 0,36
'1:0:; I 0,38 to, 41 I 0,45 0, 19 'I o. 54 I G, 64
41 In universal, luneta ~i virIul 1 I : I
1 papu~ii mobile ,:0:;20001 - ! - 10,63 1°,72 0,81 10,96 11,07
--'51t11 platou cu falci

,
I Verifiearcn Cell-
!-I---l---~-I---I----l-~I--
I I - I - 13,10 3,50 3,90 14,40 I 4,90
61 In platou
! si luneta
en fiilci
fixa
I' trari! en cornpa-
ra torut
I.
I
11. ! - ' - I - 5,10 I' 5,70 II 6,40
71' ",
Intre vtrrurl
I.~~~fl~t
! Fara montarea
I-~
I
JI 0,~~rO,3'1
I !
0,37-1-~~-43 _I
I
o,~~J I
0,5;j
I
O,7~_
I
9
10
8
Intre vil!uri i
I
I Cu
antrenorulni
montarea
antrenorulni
,-
1"(; 1000 I--=--
11>1000~_---=-
0,18 0,20
~--I'0,63'~
i 0,22
-
10,25
-__
0,291°,34
0,80 (),
~~I
82
0,91J
i
0,39
1,00-
1,07
11i en Inn eta I Fara montarea :0:;10001' - 11 - 0,48 0,51 0,5'1.1°,57 0,65
I
'I'
12 ' antrenorulut 1>1000,_-:-_ -=-_!-=- __ -_ . 0,60 __0,66 I O,_~
131 ~ Pe ~orn neted

,
I Cu
~aib~
:
I
I
I
I'
I " I i
I ~
I
! ,
<::: en fix are I potcoava 1 - 10,4910,52 0,61 0,;)6! 0,66 0, /2 ! 0,80
I
I.
14:;> prin piulita Cu saiba I I 11 I

"I' ~ Inormala i----, 0,70 . 0,75_Jl,80,Jl:.85 Jl-,~~! 1,08
10 -= ICu mOI1- I:\falln- i I I I I'
<~ I Pe dorn Ita~.ea Pie-I al I - I 1°,'15 0,51 1°,59 0,69 I - , -
"" canclat sei Presarei I I
"I_1i~i: I
1
.g
1
Pe don,
extensibil
I
I F"" piulil'
I Cu pinlitii
leoniea
!1_--__ -
~---=-_'-0,63
-=-_...<~,57
I 0,48
0,70_
0,53
0,74
0, 77 Jl....~I~}J~2~
0,58
~~
0,64 0,69
0,97_
0,75
1,05
19 Dorn ncted I Cn ~aib{t I 1
en piulitri I potcoava I' - 1°,30 0,32 0,35 0,38 0,41 1°,45

20 I , Cu saiba 'I
'5
1
I ! normalii ,----I~1 0,6~1Jl:.62-'~~1 0,75
1
~~
211 '8
8
I 1 Cu tampon
permanent
I' I I1 'I I I 1 I
I~
co
I IIsi stril:gere
eu chew
11 - I -
I
i
I
0,2:) I 0,261
I
0,28 0, 34
I
0, 38 I
8 I I! I
')')
221
-- g , -"
Dorn
lextenslbll ,
Cu piulitii ~i
[ strl~gere cu
'I
! I
!
I I I' ~ .
I
I
I."
')01 _ I I cheie ! I 1°,29 0,32 0,3/ 0,41 0,48 l o.sr
i I
_0
2"1
,.g
;:; Fixare cu
i.v.olanprinax
I F' I'
, - rxare en (IS-
1-
I
I
I
1
1°,140,1610,180,200,2411°,27
I
I
I
1 I
1
~ 1
I "'"
~'"
I pozitiv en ! I
I
! 0,26 1°,29 0,33 0,37 1°,41
I
I
i strlngere I , I I I I'
J!1 1 pncumatica j I ) J I
Norma tehenico la rectificot rotund exterior 93
Tabelul 12.8. (continuare)
Lung i- Masa p iesei , kg, pina la:
Modul de prindere a piesei

mea
p iese i, I
1
0,5 1,0 3,0 ~,5 ,,8 12,0 20,0
rnm
\ Timpul, tab min
, I'
251 Punerea ~i scoatere,a aparatorii ___ 1°,25 ' 0,25J 0,25 0,25 II 0,30I~, I 'I
0,35
1
261 Prindcrca
I prinderea
si des-
fiecarei
'
1 Pe darn nete d
I sau cxtensibil
10,09
,
0,11 0,13 - I iI
I piese urmatoare, ' I I I
271 se adauga : ! Pc dorncanclatl 10,11 10,12 10,15 0,18 I i
B. Cu ajutorul masinilor de ridicat
s ::'Iasa picsci, kg, pin a la:

" c
Q.) ~
POL:. Xlodul de prmdere a picsei

El •
"b.o'0 so 50 so 120 200 I 300
§.S
...:IP< Timpul tal rein
28:
i In universal
'1 (A)
.
'1- [2,80[3,00'13,201
----\.--_-\---_-
-! - 1-
--::-1.--1-----
:~'
291 (B)
'---1--
- 3,2D 3,00
--
3,70!
"-".--,--------
- I - -
~~ (:1) I ~ 1000 3, 40 3 , 6~ 3 , ~O - , ,-:: -
.J1 In universal 5i I > 1000 I 3, 8~ .i-..~~_4, 00 , .i-..~-l~ ~
v~1
')') lunet a
33
'I
I'
'
(B) "
i >1000
""
..- 1000
I~
1 3 ' 90 '10
'Je,
4 ,"Je,
4,8~y,2~U
'0 -
5,eO .,. 6,30
I -
i
-
7,00
31 In universal ~i vir- I (A) I :<1000 I 3,25 3,50 3,i51 - - I

35 fulpapu~iil11obiIe,
-~ In. uniyc~sal, .~ullet~ si

3, virf'ul papu~ll mobIle
(B)
(A)
(B)
I'"
\ ~2000
13,SO
1
4,10 4,35
---;,-:7:-;, 90T~~~i-I-"':-
14,20 4,50! 4, ro - I -
--
i -
-=- - I -
-=-
-
3S!lnplatoucufalei
391 I~I
1 (A). [Verificarca
ceutrar ii
'I
i -
1'7,20
8,30
i,iO
8,90
18,4~T---=---=---=-
I 9,65 I -
1-
- -
401nplatoucufalci
41 .)i luneLl! fixa )' (E)
(A) cu.c~n:-l
l"" CC" 1_-__ 17,7019,50111,001
1~1"1,0~ .!_~..2~1-:._
-
-=---. - '_,--
4~
43
44i
I Intre
.'
vtrfur i 1---,
(~l)
(B) I
(C)
(D)
(C) I -
,---
-
-
13,10
12,iO
I
---
3,90
---1---
3,4013,90
2,85
4,25
3,10
4,90
4,/010,30
3,80
--~I--
5,90
,1,20
I 6,65
0,80
4,60
--~
i,30
I~~I
1\
4511 1 __ 1 (D) I - I 3,40 4,i5 5,25 Y-,i5_

46 I I C ~1000 3,40' 3,80 - - - -
471 I (A) i ( ) 1 >1000 3',~,'1,30 ",0 1_",0 I G,60
1 7'40,
4St (D) ~1000 3,00 3,25 - - - -
49j Intrevir~uri 1__ 1 1>1000 3,60 ~_~i..<1.'20 1 1_5,15 I 5,5_'?..1 6,2c:..,
~O I eu luneta
v I I I .
(C) /---1000
::::::::::. 4 , '),
.•...
;), 4~"iD I - I.
I .-. I - -
:J.'11 . (B) ,>1000 1 4,90 1~.2c?'_ 6.,i5 I i,6.5 I 8,25_~9,25
~I
~~I :
J
I
1
(D) 11~1000
>1000
3'i5114'~~ ,-,I-_li~-
1~1~~_0,2~_:~_/,OO
~--:,
. i,oO
5:d Punerca ~i scoaterea aparat.ori! i I 0,35 I 0,35 I 0,35 I 0,35 I 0,35 I 0,:35
Obseroatii; A - en palan electric sau pneumatic: B - cu pod rulant electric; C - ell moritarea
antrcnorului ; D - fiirii montarea antrenorului.
~4 Normarea tehnica la preluerarl prin a~chiere
In tabelul 12.9 sint dati timpii ajutatori ta2, pentru eomanda masmu,
iar in tabelul 12.10 - t.irnpii ajutatori ta5, pentru masuratori de control.
'Tobelul 12.9. Timpii ajutatorl Iega!i de comanda maslnll, la2 mln, pentru maslnl de reethlcat
exterior
Lungimca prelucrata,
Poz , Felul minuir'ilor 9i miscarilor de cornanda
~ 1000 > 1000
1 I Apropierea sau retragerea :

piesei de piatra 0,06 I 0,12
2 I p ietrei de pie sa 0,04 0,06
I
~ I-C-u-p-la-r-e-a~a-,-'a-n-s-u-l-u-i-d-e-tr-e-e-e--r-e------'-------------1 0,03 I 0,04
4 Cuplarea sau deeuplarea vitezei de avans 0,03 0,04
5 I Sehimbarea vitezei de avans sau a avansului de treeere 0,07 0,09
6 Sehimbarea lungimii eursei de apropiere a suportului pietrei, a papusli
mobile portpiatra sau portpiesa,a axului portplatra 0,08 0,09
7 I Pornirea ~i oprirea slsternulul de raclre 0,04
Obsernatii, 1. Deeuplarea avansului de treeere se suprapune ell t.impul de haza. 2. Cuplarea ?i
decuplarea avansului de patrundere se suprapune en timpul de baza
Tubelul 12.10. Tlmpil ajut:ltori pentru miisuriiri de control, tu., mln, pentru maslnl de reetltleat
exterior
Diametrul Lungimea prelucrata, mm, pina la:

masurat
Poz , Instrumentul de masurat mm, 50 100 250 500 1000
r-1nA la:
.
Timpul tara min
1 50 0,29 0,31 0,37 0,46 1°,63

2 100 0,31 0,33 0,39 0,48 0,67
3 Mlcrornetru 250 0,38 0,40 0,46 0,56 0,75
4 500 0,63 0,66 0,71 0,80 1,00
I
I
5 50 10,23 0,26 0.31 0,40 0,56
6 Micrometru eu plrghie . 0,26 0,29 0,35 0,45 0,61
1100
7 250 0.34 0,36 0,42 0,53 0,74
8 500 0,47 0,50 0,57 0,70 0,86
-_.
9 50 0,18 0.20 0,25 0,33 0,50
10 Pasarnetru 100 0,22 0,24 0,31 0,46 0,56
11 150 0,26 0,29 0,37 0,61 0,79
1
12 Calibru Iurca dublu I 50 0,14 I 0,15 0,20 1°,26 0,41
1__ - --- I
13 Calibru turca I 50 0,13 0,14
100,19
,17
0,22
1°,32
14 simplu en 1100 0,15 0,16 0,24 0,34
15 potcoava I250 1°,20 10,21 0,24 0,30 0,42
'I'impul ajutator ta, pentru 0 faza sau 0 operatie, se determina ea suma

a timpilor ajutatori Iegati de minuirile executate (ta = t"1 taz ta5)' + +
Norma tehnicc la rectificct rotund exterior 95
12.2.5. Oeterminarea timpilor de deservire
Pentru operatia de rectiticare sint dati timpii tall pentru deservirea teh-
nica, in procente din timpul de baza, ~i timpii tao, pentru deservirea organiza-
torica, in procente din timpul operativ (to +
tal. Timpul pentru deservirea
tehnica este eonsumat in special pentru indreptarea discului abraziv. :tn ta-
belul 12.11 sint dati timpii pentru 0 indreptare a discului abraziv in minute.
Pentru determinarea 'timpului de deservire tehnica se foloseste relatta
, -
11·t.
'··-.!:tu
c(1t - T [min ], (12.6)
in care ti este timpul de indreptare, min, dat in tabelul 12.11; T - durabilitatea

discului abraziv, min; to - timpul de baza, min.
In tabelul12.12 este dat timpul tdo, de deservire organizatorica, in procente
din timpul operativ.
12.2.6. Determinarea timpuiui de odlhno ~i necesitcf Itzloloqlcs
In tabelul 12.13 sint dati timpii ton, de odihna ~i necesitati fiziologice,

in procente din timpul operativ.
12.2.7. Exemplu de calcul cl normei tehnice de timp

la rectificarea rotunda exterlocrc
Sa se calculeze norma tehniea de timp pentru reetificarea rotunda ex-

terioara a unei piese din OLO 45, tratata termie, eu diametrul de 80 mm pe
lungimea de 500 mm. Prelucrarea se face eu asezarea piesei intre virfuri pe 0'
ma~ma de reetifieat tip RU 250. Masina, are discul abraziv cu dimensiunile
400 X 50 X 205 mm eu caracteristicile E50KO. Adasoul de preluerare 2,Ac =
= 0,5 mm.
Norma tehnica de timp se calculeaza cu relatia (12.1) in care 110 se consi-
dera 50 bucati.
Timpul de pregatire-tncheiere din tabelul 12.1 se stabileste pentru dis-
tanta intre viriuri de 1000 mm, format din timpii dat! la pozrtiile 1, 6 ~i 16 ~
Tpi = 7 + 10 +
0,7 = 17,7 min.
Timpul de baza se caleuleaza eu relatia (tabelul 12.2)
2·L·,A .K
to = [min] ,
SI 'np 'St
in care L = 500 mm, ..de = 0,25 mm, K = 1,5 (tabelul 12.2).

Avansul longitudinal se calculeaza cu relatia SI = ~·B [mm/rot],
in care ~ = 0,3 pentru rectiticarea de finisare pentru R; = 0,63 (J.m ~i B =
= 50 mm, rezultind SI = 0,3· 50 = 15 [mm/rot].
Avansul de patrundere 8/ se alege din tabelul 12.4 pentru viteza de avans,
de 40jmin (tabelul 12.5 pentru (l :;:;;;100 mm ~i rectificarea de finisarea oteluri-
101' calite) ~i avansul SI pina la, 16 mm/rot, s, = 0,0096 mmjcursa, Se lucreaza
~
Tabelul 12.11. 'I'lmpul pentru indreJltarea discurilor abrazive, ti' min, pentru maslnl de reetlfleat
exterior
Schija supratejclcr cc se lndreapta
2~~~~~~~23
3 ! "
I
! 8 !
,
A. Indreptarea suprafetelor cilindrice ~i Irontale
[ Inaltimea virfurilor, mm~ pina la
"'1!i:"
Poz.
I Scula de iudreptat
I
I Suprafafa
Latunea
pietrei
150
R
!I
R
250
" I
't .. ( t'
. B, mm UgOZl a~ea supra.e.CI. i a, ~m
+ il: II pina la
3,2
'
! 0,8
I
OA
,"
i J:2
i
I (1,8
I,
I O,~
;, ! I I I 11ITIrUI\ ,tmm I
1 ! 20 1, 3 1, 4 1, 5 1, 4 1, 5 1, 6
2 I I 1 I 40 1, 6 1, 7 1, 8 , 1, 7 1, 8 1, 9
3
4 I D'
I~man
mal multe
t ( .
umc sau cu
granule)
II I,60 80
1, 8
') 3
-,
2,0
2 4
,
2,2 I 2,0
2 5
,
I
2,5
2; 1
2,6
2,3
2,7
I 1---- --------
--,-I I ' I - I~ 1.' -"~!_'.' I 1.3 I >.3
6
7
II 1
20
40
I
I
1,2
1,5
1,3
1,6
2,0
2,6
11,3
1,6
1,4
1,7
2,2
2,8
8 Role din carburi 60 1,8 2,1 3,3 1,9 2,2 3,4
," ,_ 9 m~talicecarelllcreaza I 80 12,1 2,4 3,9 2,2 2,5 4,0
';J_
"'c ,t,',...
",
_'~J
11
12 I
prm rulare
I'
I
,
"20
- 1
I 1.1
1,7 1,9
---
. '''-...':.
2,9
--- ---
..':.
1,8
---
-'-"--'-"-
2,0
---
3,0
13 1 40 2,02,23,52,12,33,6
14 Piatra di:l carb?run- I 60 2,3 2,5 4.1 2,4 2,6 4,~
dum lucrmd prm I 80 2,6 2,8 4,4 2,7 I 2,9 4,;:;
rutare I
15 I 2 I - \1.5 1,6 ~I~--
B. 1ndreptarca suprafetelor frontale ;:;i a razelcr
fn~11imea virfurilor, mm ptna la

I
Raza R, I
150 I 250
Poz. I Scula indrep ta t I I
de Suprafata mm ,
pina la: I 0,2 i
Adaosul pe raza, mm
I
1,0 ! (\2 ! 0,5 ! 0,1
0:5 i
Timpul t min
16 2 I 1 0,49 0,45 - 0,5310,49 -

17
18
19 I
Bare de carborun dum
I I
~i
3
I
2
5
10
0,61
0,76
,0,79\0,61
0,47
0,59
0.29
0,46
0,48
0,6510,51
0,80
10,83
0,62
0,6·1
0,33
0,50
0,52
Norma tehenice la rectilicat rotund exterior 97
",1
Tubelul 12.12. Timpul de deservire organizatol'icii, 1,10' min, pentru maslnl de reetifieat exterior
In5.1iimea virfurilor, mm, plna la
Poz. I :\Ietorltl. de rcctlficarc 150 \ 250
Timpul tdo. in ~~ din Top
1 I Cu rikire 1,5 2.0

2 I Fara racire 1,2 1.5
Tubelul 12.1·'";. TiJTIjl!l1 tie "tllllll't ~i neeesitjitl iiziolo!Jice. Ion. min, llentl'll maslnl de l'ectif1cat
e xtertor
Masa piesei, kg. pina la

'limp opcrativ, 'I 'Limp ajutator . i i . ; ,
PUi.
Top, min > In ~~, diu Top 0,5 I,O! 3,0 i 5,0 I S,O I 12 I 30 I > 20
I
, I Ttmpul, ton» in ~~ din Top
2
--,
1 1
I
I
:::::;
1.0 1
I
1
>50
:::::;50
I~~I~I~I~I~
3.0 3.0 3.5 4.0 I 4.5 5,0 -
----
-=-I-=- -
3 I,, >50 I 3.0 I 3.5 14•0 4.5 ----

5.0 -
_41 1.01-2,50
I
I :::::;50 3.0 3,5 4.0
.., "
----
4,5 -
_61 1
5 >50 3.0 ,).;) 4,0 4,5
2.51-5.00 i
-- --
:::::;50 3,0 3,5 4,0
i ! >5.0 - I 3,0
en avans de patrundero pe cursa dubla ~i conform observatiilor de la tabelul

12.4: St = 2 '0,0096 = 0,0182 [mmjcd].
Din tabelul 12.6 se adopta urmatorii ceoficienti de corectie ai avansului
de patrunderc : KT = 0,63; KM = 0,95; KJ[D = 0,80.
In aeeste conditii 8/ = 0,0182 '0,63 '0,95 '0,80 = 0,004 [mm/cd].
Turatia piesei se determina en relatia (12.3), in :eare vp se stabileste
cu relatia (12.4).
Fata de datele problemei: d = 80 mm, ~ = 0,3, 81 = 0,004 mmjcd,
'1' = 33 min, din tabelul 12.7, pentru rectificarea suprafetelor cilindrice far3.
racordare, in clasa de precizie 2 ... 3 ISO, se ia KI = 0,95; K2 = O,82.Re-
zu It,a ca vp =
V 0,17
~
_ '80°,3 0 ,95 .0 ,ts~ = 7,...
'),-
D
[m/mln
, . ] ~l. t-lira,la
t' . .
plesel
c>o
33°,0'0,3 'O,OO,!,
n = 1000 '7,25 = 28 [rot/m in].
p 'It·80
2 ·500 ·0 25 .. , .
In aceste conditii to ='1,5= 23 mm.
15 ·28 '0,004
'I'impul ajutator tal' pentru prinderea ~i desprin derea piesei, din tabelul
12.8, pentru piesa cu greutatea de 20 kg, la, asezarea intre virfnri en antrenor,
poz. 7, (1 = 0,73 min.
7 - c. 315
;i~
93 Normarea lucrdrilcr de rectificare
Timpul ajutator ta2, pentru comanda masinii, se ia din tabelul 12.9, pen-
tru lungimea < 1000 mm, de la pozttiile 2,3, 4 ~i 7: ta2 = 0,04 +
0,03 0,03 + +
+ 0,04 = 0,14 min.
Timpul ajutator' tu5, pentru masuratori de control, se ia din tabelul 12.10
(pozitia 2): ta5 = 0,48 min.
Rezulta t; = 0,73 + 0,14 +
0,48 = 1,35 min.
Timpul tdt, pentru deservirea tehnica, se deterrnina cu relatia (12.6), in
care t. = 2,1 minute (din tabelul 12.11 pozitia 3), va fi
1,1 '!i t = ~ '2,1 .23 = 1,6 min.

tdt =T a 33
Timpul tdo, pentru deservirea organizatorica, din tabelul 12.12 (pozitia

1), va fi tao = (23 + 1,35)·2,0/100 = 0,49 min.
Timpul tOM de odihna ~i necesitati fiziologiee, din tabelul 12.13. (pozitia
7), va fi ton = (23 + 1,35)·3,0/100 = 0,73 min.
Norma tehnica de timp pe bueata va fi NT = Tpdn + +
tb ta+ t,u+ tde +
+ ton= 17,7/50 + 23 + 1,35 + 1,6 +
0,49 + 0,73 = 27,52 min.
12.3. Norma tehnico de timp la prelucrarea pe mosini

de rectificot interior
Norma de timp pe bucata se calculeaza cu relatia (12.1).
12.3.1. Determlnorea timpului de preqotire-incheiere
Timpul Tp;, de pregatire-incheiere, este dat in tabelul 12.14.
12.3.2. Determinarea timpului de bozfi
Timpul de baza se poate determina prin calcul eu ajutorul unor relatii

care ~in seama de lungimea supratetei de prelucrat, de parametrii regimului
de aschiere ~i de adaosul de preluerare, eu ajutorul normativelor stabilite pe
baza de observatii sau prin caleule, eu ajutorul nomogramelor.
in tabelul 12.15 sint date relatii pentru calculul timpului de baza la
rectifiearea interioara.
12.3.3. Elemente ale regimului de oschiere
Pentru calculul timpului de baza eu relatiile date in tabelul 12.15, trebuie

sa se determine avansul longitudinal 81, mm/rot, avansul de patrundere 80
mm/cd si turatia piesei np, rot/min.
W"Avan8ul longit'ildinal 8z se determina eu relatia (12.2), in care valorilo
avansului longitudinal ~, in fractiuni din H1timea discului abraziv, sint date in
tabelul 12.16, iar B este lay:imea discului abraziv, in mm.
Avans~tl de patrundere 8t se da in tabelul 12.16.
Norma tehnicf la rectificat interior 99
Tubelul 12.14. Timpul dc IJl'cgiitire-incheiere, Tp'j, mtn, pentru masini de rectiHcat interior
A. Operatll curente
I DiametruI, mm
Poz: Modui de priudere a piesei

I ~60 I ~ 60
1 In universal sau in mandrina 9,0 14,0
2 In universal si luneta 11,0 17,0
..,., In platou . 20,0 25,0
4 In platou ~i luncta 22,0 28,0
5 In dispozitiv special pentru rectifiearea alezajului la rot: dintate 21,0 30,0
6 Primirca si predarca documentatlei, a comenzii eu indicatllle neccsare,

a sculelor, dlspozitivclor ~i aparatelor de masura 8-10
B. Operatii suplimentare
•.. : 7 Hectificarea faleiloI' univcrsalului eu diarnetrul, mm: ! <250 10,0 16,0

8 I >250 12,0
---
19,0
9 Schirnbarea unei fiUei 0,7 1,0

10 Rottrea eu un unghi oarccare a mesei masinlt, papusn fixe, papusil
portpiatra 1,3 2,0
11 Inlocuirea pietrci 2,3 3,2
12 Rectificarea piesel eilinclriee perif'erica 1,0 2,6

13
- dupii lnlocuirea, pe partea : ! trontala 0,7 1,2
14 Indrcptarea pietrei 0,7
Tabelul 12.15. Tlrupul de haza, tb_ min, pentru maslnl ""de reetitleat interior
I
I
I
I11
1I
!f
Pentru Iiecare cursa simpla a rnesel :
tb = L ·.4.c ·k/(St ·np 'St) = L '.4.. ·k/(~B ·np 'St) [min ],
Pentru Itecare cursa dnblii a mesei :
to = 2L ·Ac ·k/(st ·np 'St) = 2L '.4.. ·k/(~·B ·np ·s/) [rnin].

La rectincarea en Iesirea llbera a discului
L = 1- (0,2 ... 0,4) B [mm].

La reetificarea pina la un prag,
L = 1- (0,4 ... 0,6) B [mm]
Cocficlcntul k: - pentrn degrosare : l: = 1,2 ... 1,5; - pcntru finisare: I: = 1,3 ... 1,6.,
12
I
i
I
100 Normarea lucrdrllor de rectificare
Tobelul 12.16. Avansut longitudinal, In Irnetlunl din la!imea dlseului aurazlv ~i avansul de piHrun.
dere, la reerltlearea rotunda Interloara
A. Avansul longitudinal in fractluni din Iatimea discului abraaiv, [j
Materialul de Raportul dintre diametrul gallrii ~1 lungimea aces.teia

prelucrat Felul rectificarii
I 1:4 t 2: 1 1:1
1 : -2 , .3
Degrosare 10,6?-0,75 0,60-0,70 0,50-0,60 0,45-0,50 0,40-0,45

Otel
Finisare 0,2;)-0,40 0,25-0,40 0,20--0,30 0,20-0,30 0,20-0,30
Fonta ~i Degrosare 10,07-0,80 0,65-0,70 0,50-0,60 I 0,50-0,55 0,45-0,50

bronz Finisare I0,30-0,45 0,30-0,45 0,30-0,40 0,30-0,40 0,30-0,40
B. AvansuI de patrundere, StJ mmjcursa dubla
Otel diEt I OteI neciilit ~i fonta
Diametrul gaurli, mm Rectificare de degro~are! Rectificare de finisare Rectificare de degro~are I Rectificare dC'finisare
Avansul de patrundere, St' mmycursa dubla
20-40 0,0025-0,0030 0,0015-0,0020 0,0025-0,0030 0,(}015-0,0020

41~70 0,0025-0,0035 0,0015-0,0020 0,0025-0,0040 0,0015-0,0020
71-100 0,0025-0,0040 0,0015-0,0020 0,0025-0,0050 0,0015-0,0020
Obsertiatie, Valorile din tabel sint date pentru prelucrarea pe masinl de rcctificat interior ell ciclu
semiautomat. La prelucrare pe masini de rectificat interior unlversale, avansul de pa-
trundere St se mareste de doua ori, iar avansul longitudinal, In fractiunl din latimea discu-
Iui ahraziv, ~ rarntne neschimbat.
Tumtia piesei 11p: se ealculeazi; en relatda
lOOOvp
np [rot/min], (12.7)
Tt·d
in care cl este diametrul gaurii, mm, ~i vp - viteza piesei, care se determina cu

relatia
vp
c, ·d Q
[mjrnin], (12.8,)
Tm 'SX
t.
.5, 11
in care Teste durabilitatea discului abraziv, minute, data in tabclul 12.18

iar Cv, p, In, x, y sint coeficient ~i exponenti dat,i in tabelul 12.17.
12.3.4. Determinorea tirnpilor cjutdtori
Ca ~i 13J rectificarea rotunda exterioara s-au stabilit normative de timp i

ajutatori t"H lega~i de prinderea si desprinderea piesei, ta2, de comanda masinii,
ta5, de masnrari de control.
r
Norma tehnica la rectificat interior 101
Tabelul 12.17. Vnlol'ile coeficicntului Cv ~i a e xponentilor p, m, x ~i y din relatia vitezel de

asehlere la reeuttearea rotunda tntertoara
.
xfaterialul de
prelucrat I Caracterist icilc discului abraziv
I Cv
I p
I m
I x I :v
Electrocorindon, liant ceramic, 0,054

Ote] necalit I granulatie 50
Electrocorindon nobil, granulatie 25 I II 0,5 0,6 J 0,9 I 0,9
0,054
I I
-----1-----.----_
II Electrocorindon, liant ceramic, 0,050
Otel calit granulatie 50
I Electrocorindon nobil, granulatie 40
Electrocorirrdon nobil, granulatie :!5
0,058
0,054
I 0,5 I 0,6 I 0,9 I 0,9
In tabelul 12.19 sint prezentati timpii tal pentru prinderea ~i desprin-

derea piesei,
In tabelul 12.20 sint da~i timpii ta2, pentru comanda masinii, iar in tabelul
12.21 sint da~i timpii ta5 pentru masurar! de control.
12.3.5. Determinarea timpilor de deservire
Timpul de deservire tehnica tat' in procente din timpul de baza, se da in

functie de timpul pentru indreptarea discnlui abraziv tt, prezentat in tabelul
12.22.
Pentru determinarea timpului de deservire tehnica se Ioloseste relatia
tat =
1,15
T
·tt .. tb [min] , (12.9)
in care Teste durabilitatea diseului abraziv, min.

Timpul pentru deservirea organizatorica trio, in procente din timpul
operativ, este dat in tabelul 12.23.
12.3.6. Determinarea timpului pentru odihno

~i necesitof fiziologice
In tabelul 12.24 este dat timpul ton, de odihna §i necesitati fiziologice, in

proeente din timpul operativ.
12.3.7. Exernplu de calcul al normei tehnice de timp

ia rectificarea rotunda interioorc
Sa se calculeze normat tehnica de tirop pentru reetificarea interioara a

unei piese din otel ealit ell diametrul interior de 70 mm ~i lungimea rectificata
de 140 mm. Reetifiearea se executa cu disc abraziv En24JO cu diametrul de
50 mm ~i latimea de 20 mm. Se prelucreaza 50 bucati, avind fiecare adaosul de
prelucrare 2Ac = 0,4 mm.
'""- ~
---_ .. -
:-5
Tabelul 12,18, Durabllltatea economten a discurilor abraztve, T.· min, la mastnl de reetlficar rotund
interior
Diametrul piesei, dp,

mm, pina la: La1'imea discului abraz.iv E, mm, plna la:
i
16
50
25 -
25
32
-
-
32
40
-
-
40
SO
I -
50
63
-
-
63
80
-
-
80
I -
-
-
-
160 25 - 32 - - 50 - 63 - 80 -
320 1
I
25 - 32
I ~ I 40 - 50 - 63
I - 80
Adaosul do,1 1
prelucrare Clasa de precizie i Durabilltatea economic; T ec' min
,
' I
0,15 \1 si ~ 5.0 \6,3 8,0 110,0 12,5\16,020,0 20,0 20.0 120,0 20.0 20,0 20,0 20,0
3,2 4,0 5,0 6,3 8,0 10,012,5 16,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20.0 20.0
4.0 6.3 8,0 10,0 12.5 16.0 20.0 20,0 20,0 20,0
'1 2,512•5 3.2 4.0
---- ------ ---- -_._----
1 ~i 2 3.214•0 5.0 6.3 8,0 10,012,5 16,0 20.0 20,0 20,0 20.0 20,0 20.0
0,20 3 2,5 2,5 3,2 4.0 5.0 6.318,0 10.0 12.5 16,0 20.0 20,0 20,0 20.0
4 2~ 5 2,5 2,5 2,5 4.2 4.0 5.0 6,3 8,0 10.0 12.5 15.0 20,0 20.0
---- ------ ---- ------
1 si 2 2,5 2.5 3.2 4,0 5,0 6,3 8,0 10.0 12,5 16.0 20.0 20.0 20,0 20.0
0.30 3 2,5 2.5 2.5 2.5 3.2 4.0 5,0 6,3 8,0 10.0 12.5 16,0 20,0 20.0
:1 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 3,2 4,0 5,0 6,3 8.0 10,0 12,5 16,0
-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --
1 si 2 2,5 2,5 2,5 2.5 3,2 4.0 5,0 6,3 8,0 10,0 12,5 16,0 20,0 20,0
0.50 3 2,5 2,5 2.5 2.5 2,5 2,5 3,2 4.0 5,0 6.3 8.0 10,0 12,5 16,0
4 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3,2 4,0 5,0 6,3 8,0 10.0
_. -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --
1 ~i 2 2.5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3.2 4,0 5,0 6,3 8.0 10.0 12,5 16,0
0.70 3 2,5 2,5 2,5 2.5 2,5 2,5 2.5 2,5 3,2 4.0 5,0 6.3 8,0 10.0
4 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2.5 2,5 2,5 3.2 4,0 5,0 6.3
-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --
1,00
1 si 2
3
2,5 2,5 2,5 r5
2,5 2,5 2,5 2,5
2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,512, 5/ 2,5
3.2
2,5
4.0
2,5
5,0
3,2
6.3
4,0
8,0 10.0
5,0 6,3
4 2,512,5 12,5 2,5 2,5 2.5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3,2 4,0
Co.ficimN de coreciie ai d"rabilitd!ii pentru. raportu! dia~'etrelor disc aorazio] gaurii, Dldl}
Raportul diametrelor 0,4 0,5 0,63 1,8

Ccefic ient de corectie 0,5 0,63 0,8 1,0
Rcctif icarea stcprafeielor [ronlale pentrw raza de racordare a pM/itor ciiindrice $; [rontal«, R..,l """
Dfametrul discului abraziv,

Durabilitatea T, min
D, mm
1
10 0.8 115 1,2. I 20
1,7
I
I
30
2,5
I 40
3,3
I 50
4,2
I 60
5.
\100 8
\ 11510
Obseroaiie. La rectif icarea suprafetclor frontale cu R> I mm, durab ilitatea se ia T = 5 min.
-------~-------.------ ~-- ---
Norm(l tehnico !a rectificat interior 103
Tobclul 12.19. Timpii aj~ltittOl'i pentru prlnderea-desprtrulerea plesel, tal min, la maslni de recti-
Iieat rotund interior
A. Cu manipulate manuals
Mesa piesei, kg, ptna la:
Poz. Modul de prindere a piesei 0,5 I 1,0 I

I 3,0
! 5,0
I 8,0 I 12,0 I 20,0
Timpul tal min,
1 In universale cu doua \ Fixare cu cheie

sau trei falci
1°,21 1 0,231°,26 0,29 0,331 0,38 I 0,53
Fixarea mecanica
2
sau pneumatrca O,151~1~ 0,21 0,24 I 0,27 I
~~----- ° 28
verificareacentrariil 0,36 10,40 I 0,43 10,48 I 0,57 I 0,68 1 0,92

Cllcomparatorul I
'-1
4 I In platou cu falci Verificarea centriiriil----i--~I~I~I~, 90 14, 40 I~
cu comparatorul
5 11In platou cu fiilci 5,10 5,70 6,40
~i luneta
6 I In mandrinii cu Fixare Cll cheie I 0,24 1-0,26 I~I-;';-I~I-;;~;'-

bucsa extensihlla
7
8
B. Cu ajutorul masinilor de ridicat
i Masa piesei, kg, pin'" la
Poz. Modul de prindere a piesei 30 50 80
TimpuJ ta, min,
13 I In universal ~i luneta fixa IPlatou e~ectric sau

pneumatic
I 3,40 3,60 I 3,90
14 , Pod rulant electric I 3,90 4,10 4,40
~II
16
In platou cu falci Palan electric sau pneumatic/ Verificarea
Pod rulant electric centriirii
i ------~-
7,20
8,80
7,70
8,90
I, 8,40
9,65
--17 I In platou cu fiilci ~i Iuneta
"
[Palan electric sau
cu compa-
rator
I
7.70 9,50 111,00
I
11
Ipneumatic
18 ,Pod rulant electric I 8,50 11,00 12,70
19 lnchtderea si deschiderea aparatorit 0,08

Tobelul 12.20. 'I'impil ajlltMori pentru eomanda masinll, ta2, min, pentI'll masl ni de rc{,tiiicnt interior
Poz. Felul miuuirilor ~i miscarilor de cornanda

I Di';::Ul ';'0Xi:, 6:m
I Timpul la, min
I
1 Aproplerea sau retragerea : I Picsei de piatra 0.08 I 0.10
2 i Pietrei de piesa 0.04 0.05
~~--
3 Cuplarea avansului longitudinal 0,03 0,04
----- ----
4 Cuplarea sau decuplarca vitezei de avans 0,03 0.04
--- ---~~
5 Schimbarea marlrnti vitezei de a vans sau a avansului longitudinal 0.05 i 0.08
6 Schimbarea miirimii cursei de apropiere a suportului pietrei, a papusii

0,051-::-
mobile portpiatra sau portplesa, a axului portpiatra
--~
~.. 7 Pornirea ~i oprirca sistemului de racire I 0.04
Obseroatii, 1. Decuplarea a vansului longitudinal se suprapunc en tirnpul de masina. 2- Cuplarca ~i
deeuplarea avansului de patrundere ~i schimbarea marirnii lui se suprapune ell timpul
de baza.
Tabeiul 12.21. Timpii ajutator! penrru mrlSlU'al'i de eontrol, la;,' min, peutru mnslnl (le
rectHicat interior
t
'~
~.
I.
Dimensiunea
. I Ltmgimea prelncrata: mmJ pina la:
Poz. Aparatul de m?Lsura

I ffias~r~ta 50 j 100 I 250 I 500 1000
ImmJ ptua la :j
Timpul taG 11110,
I I I
1 100 0,40 0.42 0.51 - -

2 250 0,42 0,45 0.55 0,70 -
3 Micrornetru de interior 500 0,52 0.56 0.77 0.98 1,05
4 1000 _ ....__0,85
.. 0.94 1.17 1.56 2,36
----- -----
5 Micrometru de adincirne - 0.30
--_.-
0.33 - - -
6 100 0,31 0.37 0,39 - -

7 Comparator en cadran 200 0.36 0,38 0.44 - --
8 peritru alezaje 500 0,59 0,61 0,69 0.78 -
--- - . -----
<;.
9 25 0,25 0,3:3 0,38 - -
10 I Pasimetru 50 0.29 0,37 0,47 - -
11 -_ 100
.. _-- -----
{),37
----
0,37 0,45
------ -_ -
.. _-,.
--
12 25 0,18 0,24 0.34 - -
13 50 0.23 0,30 0,44 - -
14 Calibru tampon 75 0,26 0,34 n,51 - -
15 i 100 0.30 --
0,39
-- ------0.57 -- -
--_._-
--I ---- ----- ..... ------
16 25 0,16 0,18 0,23 - .-
17 Calrhru tampon
o.:n
18
-.~--
pentru verlflcarca
coaxialita ~ii
50
75
-_._-- _J:~~_I I
0,22
0.26 0, :31
----------
-
0,36 --
-----
-
19 100 a,30 0,34 0,·l5 - -

20 I Calibru tampon plat 150 0, :13 0,'10 I 0,54 - --
21 I sau incomple t 250 0,33 0,·1u
I
a.oz - -
22 i 350 I 0,52 0.63 I 0,90 I - I -
..
~~..
,
Norma tehnica la rectificat interior f05
Tubelui 12.22. TiIllI}\I\ llentrll Indreptarea lliscurilOl' abrazlve, I., min, la preluerarea
pe ma~ini de J'cctifie-:lI rotund interior
~
;~ ,--_8_'_J
-
.,. [ndreptarea suprafetei cillndrice, 1
,.~ Diarnetrul maxim 31 galirii prelncrate, mm, piJla la:

3 'E
i
ScuJa de Indreptat ,
~
""
'"
.~
130
!
260
I .000
~5
Pox. discul abraziv !1
~
0
Rugozitatca Ra,fJ,.m
'"
e .§
:3~ 3,2-1,6/ 0,8
I 0,4 \3,2-1.6 ! 0,8
I 0,4 I
! 3,2-1,6! ' O,H
I 0.4
c,
if; Timpul de Indreptare, 1.£ mill
,
1 20 1.9 1.9 2.0 2.1 2.2 2.2 2.4 2.4 2.&
2 DiamanL unic J ;,0 2.1 2,1 2, 1
< 2.:~ 2,3 2,8 2.6 2.6 2.&
3 ·10 2,1 2.1 2.1 2. ·t 2.·1 2.4 2.8 2.8 2.8
4 GO 2,5 2,5 2,5 2.8 2,8 2.8 3.0 3.0 3.0
--- ~---
5
--
--;;;-1 2.6- 2.6 3.2
----
2.8
---
2.8
---- ---
3.4 3.1
---
3.2
---
3.8
6 Hole din placutc 1 30 2,9 2,9 3.G 3.1 :3,1 3,8 3.4 3.4 4.2
7 dure -to 3,1 3.1. 4.0 3,4 3. cl 4,2 3.6 3,7 4.6
8 ---
60 3.7
---
:3.7 .1. 8
---
3.9
---
3,9 _._-
5.0
---
4.1
---
4.2
--.
5.4
9 Bara de carbo- 20 0,38 ~-::;TO.G2 0,44 0.53 0.68 0.48 0.56 0.73
10 rundum san :30 0.51 0.62 0.82 0.57 0.68 0.88 0.60 0.71 0.93
11 SlI port CIl gra- 1 40 0.77 1.00 0.70
0,90 1.10 1.40
I 0.83
0.96
1.10
1,10
0.73
1.50
0.73
1,00
0.86
1,20
1.11
1,50
12 nu le de diamant GO
B. Indreptarea suprafete! Irontalc, 2 $i a razei 3
s Diarnctrul maxim al geurfi. mm, pinil la :

i
SC1.11a de indreptnt
~
.s
-
~~
iao i 260
i 500
Poz.. discul nbraziv

Adaosul Pe raza, nun
;J
~'" I
0,2
! 0,5 1
1,0 I 0,2 i
I
0,5 I
I
1,0
I 0,2
I
I 0,5
I 1,0
~
:ii I - Timpul de indrep tare, t , min
13
14
15
Barii de carbo-I
rundum sau
suport cu gra-
sau
2
I
I 2
0
1
0.20
0.49
0.61
-
0.45
I -
0.47 0.29
-
0.26
0.55
0.67
-
0.53
0.51
-
-
0.35
0.37
0.57
0.69
-
0.55
0.55
-
-
0.37
IG
17
nule de diamant I
I
.3 I
I
5
10
0.76
I 0.79
0.59 0.4610.82
0.611 0,48 0.85
0.65
0.67
0.52
0.54 i
0.84
0.87
0.67
0,69 I
0.54
0.56
Tobclul 1.?,.~3. Tlmpul lie deserYire orgnnizutorleri, frlo. min. in proceute din timpul operutlv, la
reetiliearea intel'ioara
Diametrul maxim a l g~urji, mm, pin[l la:
Poz , Mctorla de r ect ificare J30 260 soo

Tirnpul ttl o. in proecnte, din T (JP
1 Cu rucrre 1,7 2'.0 2,3

3 Fara racire 1, cl 1 ,6 1.8
106 Normarea 'Iticrarilor de rectificare
Tubelul 12.24. Timpul de odilma ~i necesitiiji iiziologicc, ion, in proecnte diu tlmpul operativ, la
reetlflearea intel'ioHI'a
Poz.
Timpul operativ
Top, min
I "'Will a jut ator
ta, in pro cente
din Top
I 0,5
I 1,0
i
~•.•.
3,0
a."a.
I 5,0
.
F~""'''''''~
I
k
8,0
I 12,0
I 20,0 I> 20,0
Timpul ton, in procente din Top

\
I I .
~I
[ I 4,5 I
5,0 5,5 - -
1
I >50
I
3,0 3,51~
2
~1,0
I ~50 3,0 I 3,4 4,5 _.. ;;--=-- -
3
1,01-2,5
>50
I
I
3,0 3,5 4,0
~~-
4,5
._-
5,0 -
~~-
-
4 ~50 ! 3,0 3,5 4,0 4,5 -
.~~-
5 >50 3,0 3,51 4,0_ 4,5

2,51-5,00 ,
6 ~50 I 3,0 I 3,5 4,0
7 >5 I - I 3,0
Norma de timp se calculeaza cu relatia (12.1).

Timpul de pregatire-tnchedere, din tabelul 12.14, pozitiile 1, 6, 7, 14,
va fi TPI = 9 10 +
10 +
0,7 = 29,7 min. +
'I'impul de baza se ealeuleaza en relatia data in tabelul 12.15
<> 2 ·L ·Ac .K [mi "].

c.
"tb~=" 8 l'
t • "»
-s,
Avansul longitudinal se calculeaza en relatia (12.2), in care ~ = 0,3,

luat din tabelul 12.16, pentru reetificarea de finisare cu raportul L/cl = 2 : 1.
Bezulta 81 = 0,3 ·20 = 6 [mm/rot].
Avansul de patrundere 80 in mm/cd, din tabelul 12.16, pentru reetifi-
carea de finisare a otelului calit, are valoarea s, = 0,002 mm/cd,
'I'uratia piesei se caleuleaza en relatia (12.7), iar viteza piesei en relatia
(12.8), in care, din tab elul 12.17, Ov = 0,054, p = 0,5; OJ = 0,9; Y = 0,9.
Durabilitatea discului abraziv, T = 2,5 minute, se ia din tabelnl12.18. Bezulta
0,054 .705
vp = 2,506'0,00209.0 309 = 32 [m/min].
,
t"
Turaua ..
piesei va fi1 np 1000
"
. 32 145 [ro t/ mm.
. ]
~Tc ·70
Ooeficientul K, din tabelul 12.15, pentru rectifiearea de finisare, are va-

loarea K = 1,5.
T·rmpu 1 d e b aza~ va f·i t;
2'140'0,2. '1,5 = 47,4 mm.
=
6 ·145 '0,002 ..
'I'impul ajutator psntru prinderea ~i desprinderea piesei, din tabelul
12.19~ poaitia 1, pentru piesa cu masa de 3 kg, va fi tal = 0,26 min.
-~"
~.
Norma tehnica la rectificat plan 107
Timpul ajutator pentru comanda masinii, din tabelul 12.20, pozitiile

2, 3, 7, va fi ta2 = 0,04 + 0,03 + 0,04 = 0,11 min.
Timpul ajutator pentru masmari de control, din tabelul 12.21, pozitia
2, va fi ta5 = 0,55 min.
Timpul ajutator, ta = tal + ta2 + ta5 = 0,26 + 0,11 + 0,55 = 0,92 min.
Timpul telt pentru deservirea tehnica se ealeuleaza cu relatia (12.9), in
care tl = 1,9 rnin (din tabelul 12.22 poz. 1):
115 ·1,9_. 4'"I,D~ -- 4142 min.

t,u -'- C) 5
,
"",
Timpul ajutator pentru deservirea organizatorica, din tabelul 12.23,
pozitia 1, se caleuleaza astfel:
telo = (47,51+(0,92) 1,7/100i=(0,82Jmin.
Timpul de odihna ~i necesitat! fiziologice, din tabelul 12.24, pozitfa 7,

va fi ton = (47,5 + 0,92) 3,0/100 = 1,45 min.
Norma tehnic2v de timp pe bucata va fi:
NT = Tp;/n + tb + i; + tell. + telo + ton = 29,7/50 + 47,5 + 0,92 + 41,42 +

+ 0,82 + 1,45 = 92,7 minute; N T = 92,7 minute.
12.4. Norma tehnicd de timp la prelucroreo pe mosini

de rectificat plan
N orma tehnica de timp pe bueata se calculeaza cu relatia (12.1).
12.4.1. Determinarea timpului de preqotire-incheiere

Timpii de pregatire-incheiere pentru prelucrarea pe masini de rectiticat
plan sint dati in tabelul 12.25, pentru rectiticarea suprafetelor plane pe masinf
de rectificat cu masa dreptunghiulara, ~i in tabelul 12.26, pentru reetificarea
supratetelor plane pe masini eu masa rotativa.
12.4.2. Determinarea timpului de bczo
Relatiile pentru calculul timpului de baza si lungimilor de patrundere ~i

iesire, pentru rectifiearea plana eu periferia diseului abraziv ~i eu partea fron-
tala a discului abraziv, sint date in tabelul 12.27.

!
Pentru determinarea timpului de baza este necesar sa se calculeze viteza,
de avans a mesei (piesei), sa se stabileaaea avansul de treeere s, ~i avansul de
patrundere sp.
108 Normarea lucrdrilor de rectificare
Tobelul 12.25. Timpul de pregatire-incheiere, Tpl, min, pentru rectiiicarea plana,

pe masinl en masa dreptunqhlulara
A. Operati! curente
Lungimea maxima a su-

prafctci de lucru a mesei,
mm, pina la:
Poz. 11-'lodulde aseaarc a piesei
1000
I 2000
Timpul T frZ, min
1 Pe masa magnetica 3,0 4.0
2 In dlspozitive sau menghine asezate pe masa rnagnettcaIara fixare 4.5 6,0
3 In dispozitive sau menghine asezate pe Manual 7.0 8,0

4 masa magnctica eu fixare prin suruburi Cu dispozitiv de
sau placi : ridieare 10.0 11,0
.-
5 Pe masa magnetica prln fixare eu suruburt si placl 6.0 7.0
---
6 Primirea sl predarea documentatiel eu lndtcatlile necesare, a sculelor,
dispozitivelor si aparatelor de masura 8,0-10.0
I
B. Operatii suplimentarc
~~
7 Montarea si de moatar ea mcsei rnagnetice 4,0 5.0
~ 8
9
Inlocuirea discului abraziv pe masini cu : I Ax orizontal
Ax vertical
6.5
7.5
8.5
9.5
1:
10 Rectifiearea mesei magnetice 21.0 26,0
---I
~!
11 I Reetificarea pietrei eilindriee dupa I Frontala
Periferiea 3.0 4,0
I
inloeuirc, pe partea :
I 1.3 2,0
13 ! Indreptarca disculul abraziv 0.7
a. Reetifiearea plana en periferia diseului abraziv. Avansul de trecere

8(, in milimetri pe 0 rotatie a mesei sau la 0 cursa dubla, se determina en
relatia
8, = ~t -BD [mm/rot S!1JU mm/cd], (12.10)
in care (3t este avansul de trecere in fractiuni din latimea discului abraziv BD,
mm. Valorile avansului de trecere in fraetiuni din latimea discului abraziv
sint date in tabelul 12.28. ' ,
.Avat1sul de patr1£1Ulere Sp, mID, s-a stabilit, pentru operatia de rectifieare
de degrosare, in tabelul 12.29 ~i, pentru operatia de reetifieare de finisare, in
tabelul 12.30.
Gradul de acoperire a mesei, pentru care sint dati coeficientii de corectie
in tabelul 12.29, se calculeaza cu relatiile :
- pentru masini eu masa rotunda,
~~.
b Ap I (12.11)
Am = B D! .1t ·D", ..
J
------~.-----------
Norma tehnicd la recitfica! plan 109
Tobelul 12.26. Tlmput de pl'egatire-incheiere, Tpt, mln, pentru rectificarea plana pe maslni
en masa rotativa
A. Operatli curente
IDiametrul maxim al mesei

mm, pina la:
POZ. Modul de asezare a piesei 900 I 1500
I Tirnpul Tpi. min
2
Pe masa magnetlca
In dlspozitlve sau mandrine autocentrante asezate pe masa magnetica

4,0
r 5,0
fara fixare 5,0 I 7,0
3 In dlspozitive speciale asezate pe masa masinii prin fixare cu suruburt
--
si placi 7,5 I 9,0
4 Primirea Id prcdarea documentattei, a comenzilor cu tndicatlile nece-

sare, a sculelor, dlspozitlvelor si aparatelor de masura 8,0-10,0
B. Opcretil suplimentare
i
__ 5_1 Montarea sl dernontarea mesei magnetice 3,5 5,0
6 I Schimharea discului abraziv eu forma: Disc 6,0 10,0

7 Segment! 7,0 12,0
._-- 8 Oala I 7,0 10,0
9 r Pe diametru 2,5 4,0

10 Indreptarea dlscului abraziv dupa I Disc Pe 0 parte Iron-
tala
I 1,5 2,2
11 schimbare o raza 0,5 0,5
12
I Seg-
menti 1,5 2.0
13 Oala 2,5 3,0
--
14 Rectificarea mesei magnetice 20,0 25,0
15 Indreptarea discului abraziv 0,7
- pentru masini cu maea dreptunghiulara,
~Ap , (12.12)
Am
BM·LM
in care, asa cum se prezinta in fig. 12.14, 2:Ap este suprafata efectiva de recti-
fieat, mm-, BM - li;l,~imeade umplere a masei, mm, Dm - diametrul mediu al
zonei de umplere a mesei, mm, ~i LM -lungimea de umplere a mesei, mm.
Suprafa~a efectiva se determina cu relatia,
2:Ap = A'n [mm"] , (12.13}
in care ~ci este suprafata unei piese, mm2, n-numarul de piese care se rectifiea
simultan.
,.'''''''''''':''iI!JI>''''~'l''i~'''~',~'''''14-t~:~,~~~e''~~~\.t<w..,..,,~~i~:'~'i;i\~,:,~~~~~~ •. ,..~~:ilUi,,~;»_~~~J...i,~~_Ai~I1.~'itiit,~,~"~
~ p'",l.iir~,:"~" -".';o"r~,,::-::,,;.,
~
1‫ס‬0O
Tubelul 12.27. nelafii pentru eulculul thnpulul lIe baz1i, Ib' mln, ~i a Iuuqhnllor de inf:rarc ~i ie~ire, la maslul de rectilicat plnn
=
v v
s ~,Isp,~t
~ f I'
"~" ~.1. r{:i~~l~
-tT1 /1 ..c:::
80<B~~
~!.i~!i~~\:y t:::~':l+t,
Fl !.~'~~, I ." '~
v-« " ~'-'- L '-j Vb~ it=f~
Pentru fiecare cursa st-upl.i a mcsei , Pcntru ficcarc cursu simpla de trccerc,
1+/,-1-/, ill' -I- liD -I- 5 I+l~_ Ac 1

l.~ .. ll+_l'}._~ ~ ~ -- k, -_ .. k; Ra = 1,2 ... 2,0;
!;; ha =::: 1,15 ... 1)35; tb =
f() ~'.~ -··I~U-.~.~~~ to= WoO~~;;'- [It,BD -100'0, v,,, 11
t "
" ha = 1,15 ",1,35;
1, = 0,5 (D D2 -
-1/ B~); /'f = I,~ ,.' 1,5
It -I- /2 ':':'-: (10 ... 15) uun ; "f.: 1,25" ,1,50 il, + I, = (10",15) 111111; "f .~ 1,25, ,1,50
I. _ (5 ' " 10) mm;
- ci' ~l
La1imc.-1. suprafcjci de rectificat Bp, 111m
,!j ...•'
" 20 25 30 40 50 GO 80 \ lOO 120 140 160 180 ~OO 250 \ 300 350
~
".
E~ 1 1 1 1 1 I I 1 I I 1 225-1 I 400 I 450 I 500 I 600
ee c ~ t;s
"
A~§ Distan ta de patmuderc, I" m", [I, = 0,5 (D - V i» - B; ) ) i5s
100 1,0 1,6 3,0

4,5 7,511,525,0 -- 5
110 1,5 2,0
~4,0 6,0 9,017,032,0
124 - 1,3 1,7
3.4 5,3 7.814.525,035,0
130 -- 1.1 1,7
3,2 5,0 7,313.523,5'10,0
--f5'o- -=- W 1;5 2,8 W 6,8 U,5 19.5 30,0 5-6'~O---=:-'--'------- 7
160 - 1.01,42.54,05.910.717,527,041.050,0- z
175 --- 1,0 1.2 2.2 3,5 5,5 9.515,523.735,051,0 - o
-'200-- --=----:=- 1,2 2.0 3,(i 4,8 8.213,220,028,540,05'6-:0 100.0 --=--'-'----'----'--,'--'-----'---'---'---- 3
Cl
225 - - - - 2,5 4.0 7.511.517.024,533.544,5 60,5 112.5 ;;
Cl
~50,_-= ., ~-=-- 6.5 ~~~ 15.~~~:~ 20~ 38.,~_~Q.:g ~~_
-=---=--_~.:~_ ~25,0 J--=_ -= --=_I_~_I-=--I_-=---I-,-~---
300 -- - - -- - - 5.5 8.512,51'7.523.030.0 33,0 52,0 67,0 150.0 - - - - - C
n
350 - - - - - -. -- 7,010.515,019,525.0 31,0 46,0 52,5 85,0 175.0 - - - -- 9
400 - - - - ---- -- 6.0 9,012.516,021,0 27.0 35,0 44.0 67,5 104.0 200.0 g:
450 -- - -- --- - ---,-- -- -, 15,018.0 23.0 30.0 37.6 57,0 84,0 116.0 225,0 [
Q..
Cl)
~gg = = = =r. -:=-- --=- --:=- l~~:g-}ci~:rl~~~:g
=-----=- --:=- -= -- ~ff;~:g-~:g---~g:r~~:f I~~~;I~--
750 - - - - - - - - -- -, - - -- 18,0 22,0 32.0 43,0 58.0 75.0 96.0 150,0
~
O/lseruafii. 1. S-a notat : ka-coelicielllul k pentru Iaza de degro~are; kf-coclicientul le pentru faza de Iinisare. 2. Cu n s-a notat numa- n'
Cl
rill de piese prelucrat e simultan, 3, Drstanta lz se ia indiferent de liitimea Bp. iD
___ ~WdH~~~ __ ~~~~ ~~ ~ _
__________
Norma tehnka la rectificat· plan 111
Tabelul 12.28. Valort pentru avansul de Daca pe masini de rectificat eu masa

treeere, in fraenunt din la!imea dlseului,
la rnaslnl de rectificat plan en perllerla
dreptunghiulara se rectifica scule, se re-
dlsculul abrazlv eomanda urmatoarele valori pentru avan-
sul de trecere s, ~i avansul de patrundere
8p:
Natura
operafiei
i
I
Rugozitatea suprafejei
prelucrate Ra urn 1 I !'t pentru avansul de trecere:
I -- degrosare, 1. .. 2 mm/cd ; .
I -- finisare, 1. .. 1,5 mmjcd ;
6,3--3,2 0,80
Degrosare 3,2--1,6 0,63
pentru avansul de patrundere :
-- degrosare, 0,05 ... 0,150 mm.
1,6--0,8 0,50 Viteza de avan8 a mesei (pie8ei) Vm se
Finisare 0,8--0,4 0,25 determina, in functie de masina de recti-
ficat, astfel :
----;--"'-
/~~,
I
/~"'1.,/-{--~)?f \
",'1/.5.) \
-t-ty;~,1f1~'~~~~-r-
\ ~
\1
f <,;
\ ,..... \
1
Fig. 12.14. Gradul de a-
coperire a mesei: a -- ro-
tative; b-- dreptunglnulare.
" \L.. :'-
I "~L--
'~ I~~ ~LM
a b
Tabelul 12.29. ~Avansll.l de piitrundere sP' mm, pentru operatla de degro~are, pentru maslnt
de rectificat plan en pel'iferia discului abraziv
Pt I m/ruin, pin a la:
0,63 8,0 10.0

Viteza de avans a mesei
12.5 16,0
,----~~--~----~-----
t'1n1
20,0 25,0 32,0

0,80 6,3 8.0 10.0 12.5 16,0 20.0 25,0 32,0
Durabilitatea
Avansul de patrundcre, sp, mm
Iie , TJ min
-
4,0
6,3
I 0,040
0,030
i
I
0,030
0,025
I 0,025
0,020
0,020
0.016
0,016
0,013
0,013
0,010
0,010
0.008
0,008
0,006
10.0
12,0 I, 0,025
0,020
0,020
0016
I 0,016
0,013
0,013
0,010
0,018
0,008
0,008
0,006
0,006
0,005
0,005
0,004
I
Coeficienlii-de-corecl'ie (i,-Cavan-sului de piUr'u,nde,e
A. In functie de natura -materialului de prelucrat
Diametrul discului abraziv DJ mIDI pina la:
Natura materialului
250 320 400 500
Otel necalit 0.82 0,91 LOO 1, 12

aiel caltt cu H RC 35 ... 40 0.78 0,87 0.95 1,06
Otel cillit cu H RC > 40 0,70 0,78 0.85 0,96
Fontii 0,86 0,96 1,05 1,17
B. In functte degradUldeacoper1re -a mesei

-i - ---1-- I
Gra dul de acoperire, Am
0,25
1,40
I
.
0,32
1,25
I 0,40 I
1.12:
0,50
1.00
0,63
0.90
0,80
0.80
1,00
0,71
112 Normarea lucrdrilcr de rectificore
Tobelul 12.30. j\nmslIl de piitrundCl'e pentru rectlllearea de Ilnisare, pe maslnl de rectifieat plan ell
periferia dlseulul abrazlv
I Avansul de trecerc, SI, mm/rot, pina la:
Viteza ~,c5ei, Vm
m-rum
I 63
f
I
f
8,0 ;
j
10,0 I 12,5 I 16,0 I 20,0 I 2;;,0 I 32,0
,I Avansul de patrundcrc, sp, mm
10,0 0,045 0,036 0,029 0,022 0,018 0,015 0,012 0,009

12,5
16.0
0,036
0.029
0,029
0,022
0.022
0.018
0,018
0,015
0.015
0,012
0,012
0.009
I 0.009
0,007
0.007
0,005
20,0 0.022 0.018 0015 0,012 0,009 0.007 0,005 0,00'1
25,0 0,018 0.015 0.012 0,009 0,007 0,005 0.()()4 0.003
32,0 0.015 0.012 0.009 0.007 0.005 0,004 0,003 0,002
I,
,j:
40,0 0,012
I
0.009
Coejicienf.i
_~. Functie de precizia dimensiunii

0,007 0,005
de corectie ai avansluui
de prelucrat
0.00,1
~i
de patrundr-rl!
0,003
de adaosul de prelucrare
0,002 0,001
,~ Adaosu! total de prelucrare, A C,pill;:i 13.:

P:-e::izia dirncnsiuriii, mm,
pma la: 0,15 0,20 0,25 \ 0,32 I 0,45 0,55 0,65
::,,1
u.....
Coeficien 1i de corect ic
.;:
i 0,02 I 0.32 0,40 I 0.50 0.63 0,80 I 1,00 1,25

"
0,03 I 0,40 0,50 0,63 0,80 1,00 1,25 1,60
0,05 0,50 0.63 0,80 1,00 1,25 1,GO 2,00
0,08
I 0,63 0,80 1,00 1,25 1,60 2,00 2,50
I
B. In functic de natura materialului de prelucrat

-
Diametrul discului abra ziv, D, mm, ptna la :
Natura materialului 250 320 400 500
I
Coeficienti de corcc'[ie
Ote 1 necali t 0,96 1.10 I 1,20 1.30

Otel ealit ell H RC 35 .., 40 0,80 0,90 1,00 1.10
J
Otel callt ell H RC > 40
FOllta
0,56
1.28
0,63
1,45 I 0,70
1.60
0,80
1,75
c. in functie de gradul de acoper ire a mesei
'I·I~i
it.: Gradul de acoperire
'f a mesel, Am 1°,25 1°,32 0,40 10,50
1,00
1 0,63 1 0,80 11,00
·'·k
Coefieient de corectle I 1.40 1,25 1,12 0.90 O,SO 0,75
- pentru masini en masa dreptunghiulara :
Ova
·Vm = ---=--- [mjmin] ; (12.14)
~ TO,7 . ~I • to,iS
i~~
,
i
1
i
1 ...J
~ '$. u_ i
Norma tehnica la reclificat plan 113
- pentru masini eu masa rotativa :
c; [m/min], (12.15)
'D", = TO.35. ~I .t
in eare GUI iji C sint coeficienti care depind de natura materialului de pre-
tr
luerat pe masini de rectifieat cu masa dreptunghiulara, respectiv rotativa,

pentru care se recomanda valorile : - pentru otel calit, Gnl = 2,25; G,., = 0,48 ;
- pentru otel necalit, Crel = 2,50; Grr = 0,53 - pentru Ionta, G"'l = 2,90 ;
Grr = 0,62.
Pentru durabilitatea discurilor abrazive T se recomanda valoarea de
15 minute. Daea se alege alta valoare, din tabelul 12.31, se vor folosi coeficienti
de corectie pentru viteza dat.i in tabelul 12.32.
Tabelul 12.31. Durahllltatea medie a diseurilor abrazlve, T, min, la rnll~illi de reetlfleat plau
Natura opera tiei
Degrcsarc ! Finisare
Felul prelucrarii
Cu partea trontala
Cu perifcria discului abraz.iv a discului abra z.iv
" Diametrul discul ui abra ziv J), nun j Prccixia dimensiuni i de prelucra t , mm
I ,
L.'i.!.imeadisci.lui nbruziv
B~mm
250 I 320 I.,' 400 I 500 ; 0,02 I 0,03 ! 0,05 i
.
O,OH j 0,05 ! 0,08 I 0,12
Durabilita tea medic, T. min
~40 ·LO 5.0 6.3 I 7.0 40 32 25 30 :5 G ,

>40 6.3 7.0 8.0 10.0
Tobelul 12.32. Coerlelentl de cOl'ec!ie a dlel.ei mesei ill Iunetle tic uUl"abilitatea discului ahraziv, la
prsluerarea pe ruaslnl de reetltlcat plan
Durabilit atea d isoului abraziv T ming 10 15 20 30 40
Coerlclent i de corcctie 1.3 1.0 O.S O.G 0.5
b. Beetifiearea eu partea frontala a diseulu iabraziv, LR rectificarea eu

partea frontala a discului abraziv, indiferent de tipul masinii de rectificat,
exista numai avans de patrundere 8p, in mm/rot sau mm/cd.
Valorile avansului de patrundere sint date in tabelul 12.33, pentru rec-
tifiearea de degrosare, ~i in tabelul 12.34, pentru rectificarea de Iinisare.
Latimea de aschiere raportata Bn mm, fata de care se dau valorile avan-
sului de patrundere se calculeaza ell relatiile :
- pentru masini ell masa rotativa,
~Ap
Br [mm] ; (12.26)
1C 'D",
8-c.S15
... _-- .. -------_ ... _-----
114 Normarea Iucrdrilor de rectificare
Tubelul 12.33. Avansul de patrundere pentru reettflcarea de degro~are, la maslnl de rectificat

plan en partea Irontala a dlseulul abrazlv
Latunea de aschiere raportata, Er, mm pina la:

Viteza mesei
i
I
I
Vm, m/min 20
! 32
I 50 80
I 125
I
200
I 320
Avansul de patrundere, sp, Dun/rot sau mm/c.ds

'-
10,0
I 0,065 0,048 0,033 0,023 0,017 0,012 0,009
12,5 0,054 0,040 0,027 0,019 0,014 0,010 0,007
16,0 0,044 0.032 0,022 0,015 0.011 0.008 0,006
20.0 0.033 0,024 0,016 0,012 0,009 0.006 0,005
25,0 0,026 0,019 0.013 0,009 0.007 0.005 0,004
32.0 0.022 0.016 0.011 0,008 0.006 0.004 0,003
I, 40.0
Materialul
0,016
Coeficienji
0.012
de coreciie func;ie
Coeficient de corectfe
0,008 0.006
de natura mater!al'ului
I Materialul
0,004
de prelucTal
0.003 0.002
Otel calit en H RC o tel calit en El RC > 40 0,85

! 30 ... 40 O. 95 I OW necalit 1.00
Fonta 1,05
Pentru viteza mesei se recomanda : Dm = 10 ...

1......
....• Obseroaiie,
Dm = 20 ... 40 m/min pentru otel calit.
20 m/min pentru otel necalit ~i fonta ;
~
1
. .
I
- pentru masini en masa dreptunghiulara,
~Am [mm], (12.17)

Br= LM
in care D". ~i LlYI au semnificatiile din fig. 12.14, iar ~Ap se caleuleaza eu rolat.ia
(12.13).
Viteza mesei Vm, m/min, la preluerarea pe masini cu mass rotativa, se
I determina cu relatiile :
- pentru prelucrarea otelului neealit,
Gv
V-m = TO.85 . B~·9 ·t
[m/min] ; (12.18)
- pentru prelucrarea otelului calit,

.
~ Gv
~ vm-- [m/min] ; (12.19)
i~ TO.65 . B~·7 .t
I~
"
'I - pentru prelucrarea fontei,

;~
1 Gv
;i 'VJn = T ·Br• to,75
[mjmin], (12.20)
~
r
;t
~i
'~
It
~
Tabelnl 12.34. Avansnl de patrundere la reetirlearea de Iinisare, pe maslnl de reetlflcat plan en

partea frontnlii a discnlui abraziv
Latimea de aschiere raportata, Br, mm, plna la:
I
Viteza mesei 'Cm. ,m/min 20
I 32
I 50
I
80
I 125
I 200
I 320
A vansul de patrundere, sp, mm/rot sau mm/cod.
10 0,024 0,020 0,016 0,013 0,010 0,008 0,007

12,5 0,020 0,016 0,013 0,010 0,008 0,007 0,006
16 0,016 0,013 0,010 0,008 0,007 0,006 0,005
20 0,013 0,010 0,008 0,007 0,006 0,005 0,004
25 0,010 0,008 0,007 0,006 0,005 0,004 0.003
32 0,008 0.007 0,006 0.005 0,004 0,003 0.002
40 0,007 0,006 0,005 0,004 0,003 0,002 0,001
Coeficie.nti de corectie ai avansultd de p4trunder&
A. in funct ie de precizia dimensiunii ~i de adaosul de prelucrare
.Adaosul de prclucrarc, A Cl mm, pl1l3 la:

Prcciz.ia dimensiunii, rum,
pina la 0.15 0.20 0.25 0,35 0,45 0,55 0,65
Coeficienti de corecj ie
I
0,03 0,40 0,50 0,63 i 0,80
1,00
1,00 1,25 1,60
0,05 1 0,50 0,63 0.80 1,25 1,60 2,00
0,07
,I
0,63 0,80 1,00
I 1,25 1, 60 2,00 2,25
B. fn Funct ie de natura materfalului de prelucrat
Diametrul discului abraziv, DJ mm,

pina la:
Natura materialului 320 500 800
Coeficienji de corec [ie
Otel ne calit 1,00 1,20 1,60

Otel calit cu H RC 35 ... 40 0,80 1,00 1,20
Ote! calit cu H RC > 40 0,55 0,70 0,88
Fonta 1,20 1, 60 2,00
Obserua]ie, Pcntru viteza rnesei se recoman da : n = 10 ... 25 rn/min pentru of cl necalit : Om =

= 16 ... 40 m/min pentru otel cali t 5i Ionta.
Coeficientul Cv, care ~ine seama de natura materialului care se prelucreaza,

este dat in tabelul 12.35.
12.4.4. Determinarea timpilor ojutotori
Pentru rectificarea suprafetelor plane pe masini de rectificat plan cu masa

rotativa sau drsptunghiulara se considera ea timpi ajutaton, timpul tau pentru
prinderea ~i desprinderea piesei, timpul ta2 pentru comanda maeinii, ~i timpul
ta5 pentru masurar! de control.
Timpul pentru prinderea ~i desprinderea piesei este dat in tabelul 12.36
iar timpul pentI'll comanda masinii este dat in tabelul 12.37. '
116 Normarea lucrarilor de rectificere
Tabelul 12.33. Valorlle eoellcleutulul Cv din relarille vuezel mesel, la

prelucl"lrea pe maslnl de rectiiicat plan cu partea rrontaln a dlscului abrazlv
:\Iateriahl1 de prelucrat Caracteristicile discului abrazi y c
Elcctrocorindon, liant ceramic, circular, 80; K - L 90

Otcl ncdiJit Electrocorlndon, Jiant ceramic, circular, 50; K - L 92
Electrocorinclon, liant ceramic, segmentl, 50; K - L 106
Electrocorindon, liant ceramic, circular, 50; K - L 15

ot-i calit Elcctrocorindon, liant ceramic, circular, 80; K - L 17
Electrocortndon, liant ceramic, segmenti 80; K - L 21
Carburii sillclu, Iiant ceramic, segmenti, 50; L - M 570

Font a Carbura siliciu, liant ceramic, circular, 80; L - 1\1 594
f
.'f Carbura siliciu, Jiant ceramic, segmenti, 80; K - L 912
~
'11
~
.i Timpul pentru masuran de control se va lua din tabelele 12.10 sau 12.21,
1 in functie de instrumentnl de masura folosit.
!
~i
12.4.5. Determinarea timpi!or de deservire
1
;t
-!.r:.
Timpul de deservire tehnica tat se determina cu relatia
I
~
~ tdt = 1,1 ·t, . toj T [min], (12.21)
~.
.'
,
">-
.~ in care t, este timpul pentru indreptarea discului abraziv dat in tabelul 12.38,
i T - durabilitatea diseului abraziv, min, tb - timpul de baza, min.
t Timpul de deservire organizatorica, tdo se da in tabelul 12.39 in procente
din timpul operativ.
'J~"-,
, 12.4.6. Determinarea timpului de odihno si necesitcti fiziologice
i
1
, Timpul de odihna ~i necesitati fiziologice to", pentru prelucrarea pe masini
de reetifieat plan se va lua din tabelul 12.24.
tI 12.4.7. Exemplu de calcul
sa, se determine norm}' tehnic1 de timp pentru rectificarea de finisare a

unei piese din otel, tratata termic, cu dimensiunile ~i amplasarea pe masa mag-
~
netiea rotativa a masinii de rectificat plan ell perlteria discului abraziv conform
~ fig. 12.15. Se Ioloseste disc abraziv E40KC - 400 XI50 ~ 205. Se prelucreaza
~
>1 un lot de 100 bucati. Adaosul de prelucrare Aa = 0,5 mm.
t-
lI;: Timpul de pregatire-incheiere din tabelul 12.26, poz. 1, 4, 9 ~i 15, va fi
Tp; = 4 +- 10 +- 2,5 +- 0,7 = 17,2 min.
Timpul de baza se determina cu relatia (tabelul 12.27)
,t
-j to = l +- ~ +- l2. Bp +- BD +- 5 . A =, ~J[,
,}
;~ 10 0O-v". ~t ·BD t n
~
,J.
!!
~
~
1
•• ' ••• ""'-.4 • '?aii'"'
T'abelnl 12.36. Timpi ajutatori pentru prtnderea-desprlnderea plesel, tuz min. In maslnl de reethieat
plan
A. Manipulare manuala
Poz.
i
I Modul de prindere a piesei
I
I centraru
Numar de
I Verificarea piese
I
prelucrate 0,25 1 0,50
Masa piesei, kg, plna la :
I 1,00! 3,001 5,001 8,00112,001 20,0

\ , simultan
! Timpul de bucata, tal: miu
Pe masa maguetica 1 0,42 0,46 10,500,540,6010,64'0,7°1°,86

~1 3 0,190,24 0,240,280,320,360,400,44
2 5 0,130,16 0,200,220,260,280,30,0,32
-1- -
4 •• 1? 0,080,110,13 °,150,160,180,200,22
.5 Fara 2:> 0,060,07 0,08 - - I- - -
'Q verificare 50 0,050,06 0,07 - -
7 1
75 0,040,05 0,05\ - - -
S 100 0,038 0,046 - - - - -
9 150 0,036 0,040 - \ - - 1 1-
10 200 0,034 - - - - - - -
-- ----- ---- -- -- -- -- --- ----
11 In menghinii cu strtngcre 1 0,32 0.340,370,410,460,580.69
1? I mecanica cu ~urub, 2 - 0,21 0,240.271°.31 0,37 -
131 3 - 0,16 0.180.220.270.32 - -
14 Fiirii 4 0,14 0.160,20,0.24 - -
~5 I r----l vcrificare 6 0,12 0,140.1;.1 - - - -
16
17
~
- if; -
.,
10
8 0,11 0,120,1,,1 -
0,1040,11 0,141 -
-
-
~- -
-
I1 " '%?/' / ----I 1-- -- -- --.--.--.--
18 II ~ , ' 'Cu veri-I

ficare I 1 - .0.57 10.6210,6810.7510,8310.9411,19
B. Manipulare eu ajutorul masinilor de ridicat
----I --------------------------------------------------~----------------------
Masa piesei, kg, pin a la:
'i'oz, 30 I 50 I 80 1120 I 200 1 300

) I ,
Timpul , lal min
~
19 1 Palan electric sau pneumatic Fiirii verificarca centriirii 2,9°13, oof3, 3°13, 6°13, 9°14, 30
20 i Cu verificarea centrarii 3.703,90/4. 304.705,205,70
--I 1 I
21 Pod ! ruJant electric j Fiirii verificarea centriirii 3,4013.5013.8°14,2°14.5°/5,00
22 i Cu verificarca ccntriirii ,4, 30j1, 505,005,40. 6,006,50
Obsetvuiii. 1. Valorilc date slnt pcntru prinderea farii aparatoare. La pririderca aparatorll se adauga
0,4 minute pentru fiecare set de piesc prinse impreuna. 2. In cazul prlnderii pieselor eu
mai mult de doua suruburi, pentru fiecare surub in plus se va a da uga cite 0,4 minute.
3. Pentru curatlrea mesel de aschii se adaoga 0,16 minute la fiee are set de piese prinse
tmpreuna.
118 Normarea lucrcirilor de rectificare
Tabelul 12.37. Timpi ajutator! penu-u comanda maslnit, ta'2' min, la maslnl (le rcctificat plan
I Dirnensiunea prelucrata, mm
!_----,---
Poz. Felul mfnuirflor !?i miscarilor de comanda I .• \500 I >1500
I Timpul ttl,~, mill
!
1 I Apropicre a san retragerea : picsoi de piatra I 0,06 -,
0,17
2 pietrei de piesa 0,10 0,20

----
"'"
Pornirea avansului de trecerc 0,03 0,04
----
4 CupJarea sau decuplarea vitezci mesei 0,03 o.or
!:
5 Schimbarea marimli vitezei de avans san a marirnii
~;
J,
~
avansului de treccre I 0,05 0,07
II
1,t
~
--I
6
I
Schirnharea
Pornirea
Iungimii cursei de apropiere a suportului
papusii mobile portpiatra
si onrirea
pictrci,
sau portptcss, sau a axului portpiatra
lichidului de riicire
0,08
0,04
0,09
7
~,
~1 Obseroaiii. 1. Decuplarca
decuplarca
avansului
avansului
de trccerc se suprapunc
de patrun dcrc ~i schimbarea
eu tirnpul de baza, 2. Cuplare a sl
marimii lui se suprapune cu tirnpul de
!~ baza.
In care l = Drn = 328 mm (fig. 12.15), II l2 = 15 mm (tabel 12.27), n= +

= 10 bucatd (fig. 12.15), Bp = cl = 30 mm, BD = 50 mm, Ac = 0,5 111m,
K = 1,5 (tabelul 12.27).
Tobelul. 12.38. Timpul de Indreptare a discului abraziv, ii. mln, la maslnl de rectiiicat plan
I
cl
Poz.
Scula de indreptat
W'~
-1_8 1 I
.3
E.~·
~-c
r:~
c,
~.g
I
,?~-,.••,
~ S
]~
-cq
~.~
~~
~~
~~
I
I
3,2,-1,6
(400)
Lungimea
I 0,8 I 0,4 I
I
Timpul
(diametral]
Rugozitatea
3,2-1,6
mesei, mm, pina
1000(900)
suprafetei,
I 0,8 I 0,4 I
de indreptare,
I
Raj
ti'
!
urn
la:
3,2-1,6
min
2000(1500)
I 0,8 I 0,4
1 I 20 1,2 1,3 1,4 it 1,4 1 1,6 1,6 1,

J
I 1, 8
2 1 40 1,5 1,6 1,7 1,7 1 ,5
1,8 1,9 1,8 1,9 2,
3 Diamant 60 1,8 1,9 2,0 1,9 2,0 2,2 2,1 2,2 2,
- -- I- ---- ----
4
5
I 2 10
10
1,3
1,1
1,4 1,6
1,2 1,3
1,4
1,2
I
1,5
1,3
1,7
1,4
1,6
1,4
1,/ 1,8
1,5 1,
- -- --- --
6 Role cu placute 20 1,2 1,3 2,1 1,4 1,5 2,3 1,5 1,7 2,
~ 7 dure sau pietre 1 40 1,4 1,5 2,7 1,6 1,7 2,8 1,7 1,9 3,o
" 8 ahrazive 60 1,6 1,7 3,3 1,8 1,9 3,5 1,9 2,1 3,
!\'.
it. --- -
I!. 9 20 1,4 - - 1,5 - - 1,6 - -
'~ 10
n
Disc metalic 1 40 1.6
1.8
-
---- ---
- 1,7
1,9
-
-
-
-
1.9
2,1
-1-
- 1-=
I--~I ----- ---
1 II 20 I 0,4 0,5 0,6 0,4 0,5 0,7 0,5 0,61 O.

"
!r ;; I Bare de 1 40 0,6 0,8 1,°1 0.7 0,8 1,1 0,7 0,911,
i
~
'i,
i<c
14
15
carborundum
I 2 I ~~ I 0.9
0.2
0,1 -
1°,2 1 -
1,0
0,3
1,1
0.3
-
-
1,0
0.4
1,2 -
0,4 -
,
~
~t
j
\
IiIIiiIfi
Norma tehnicfi la rectlflcatplcn
Tobelul 12.39. 'I'impl de deservire orqanlzaterlea, iao,

in procente din tlmpul opemtiv, la masinl de recti-
lieat plan
!Lungimea (diametrul) mesei, mm, pina la:
Poz ,
Metoda de
rectiticare (400) i 1000(900) I 2000(1500)
Timpul tao. tn- % din Top
1 Cu racire 1,5 1,8 2.1

2 Fara r acire 1,1 1.3 \ 1,6
Fig. 12.15. Asezarca pleselor pe masa masinii.
Avansul de trecere, in fractiuni din lai;;imea dfscului abraziv, ~t = 0,25

[tabel 12.28 pentru finisare).
Avansul de trecere longitudinal, se d etermina eu relatia (12.10)
s, = ~t ·BD = 0,25 ·50 = 12,5 [mm/rot].

Avansul de patrundere, din tahelul 12.30, 8p = 0,015 mm.
Viteza periferiea a mesei se determina cu relatia (12.15)
Cvr 0,48
v - - 37 [m/m in],
rn - TO,35. ~t.t - 32°,35'0,25 '0,015
in care Our = 0,48 ~i T = 32 minute ('Gabelul 12.31).
T·Impu 1 d e b aza~ va fi1 tb = .328 -$- 15 ...

·30 +f50 5 15 ,llnm [mi J
, = 3"8 +
1000 ·37 12,5
Timpul a jutator pentru priuderea ~i desprinderea piese i (tabelul 12.36,
poz. 4), tal = 0,08 [rnin],
'I'impul ajutator p ontru comanda masinii (tabelul 12.37, poz. 2, 3, 7
este ta2 = 0,1 0,03 + +
0,04 = 0,17 [min].
'I'impul pentru masurari de control (tabelul 12, 10, poz. 1) este ta5 =
= 0,29 [min].
'I'impul ajutator ta = tal +
ta2 + ta5 = 0,08 + 0,17 + 0,29 = 0,54 [min].
Timpul pentru deservirea tehnica se detennina cu relatia tat =
1,1.2.3,18/32 = 0,22 [min], in care tj = 2,0 min (tabelul 12.38, poz 3).
Timpul psntru doservirea organizatorica (tabelul 12.39, poz. 1) tao =
+
1,8(;3~18 0,54)/100 = 0,07 min.
Timpul de odihna ~i necesitai;;ifiziologice (tabelul 12,24, poz, 6) va fi
toa = (3,18 +
0,54) 3,0/100 = 0,11 minute.
- --------------._-------------------------:
120 Normarea lucrarilor de rectilicare
Norma tehnica de timp pe bueata va fi 1VT = TJii/n+ tb ta + + tdt +

J... t - 17,2
100 T'3 ,18 j 0 'v' 9'>. T, 0 07 J... 0 11 - 4 29 min :
"4' j 0 ,•.••.• ';\~-,
+t do i un -
I I I
I , - ,. ,"':'1 T -,
= 4,29 minute
12.5. Norma tehnica de timp la prelucrarea pe mcsini

de rectificat fora centre
12.5.1. Determinarea timpului de preqctire-incheiere
Timpul de pregatire-ineheiere T pi esto dat in tabelul 12.40.
Tabelul 12.40. Tlmp] de pregiitire-fnclleiel'e, Tp;, min, la mnslnl de reetifieat 1111'8centre
A. Opc~ratii curentc
Adaosul de prelucrarc,
mm
Modul de
Poz. asezare C3
piesei
Metoda de rectiflcare ~ 0,03 I > o.oa
, Tlmpul, Tp., miu
1
I
I
i Hcctlf'icare longitudinal!i
sau de patrundere
opritor longitudinal
fara
I Cllschimbarca
de sustmcre
Fara schirnbarca
Ilncalului
Iinca-
17,0
L~-~,
2 Pe lineal lului de sust.inerc 11,0 D,O
--- de susttnere
Cu schirnbarca liriealuhri
3 Rectiflcarca de patrulldere de sustlncrc 20,0 18,0 'l
cu opri tori longitudinali 'I
I Fiira schimbarca Iinca-
I
---,
4 Iului de sustincrc
I
1:3,0 I 11,0
Prirniren si prcdarca documcn tatiei sau a comcnzii, cu indicut.lilc

5 nccesarc, a sculelor, dispoztttvclor ~i aparatetor de masura S,O .,.10,0
B. Operatti supJi.mcntare
,,~
6 :\Ionlarea si demontarca jghe aburilor 2,0
7 :\lontarea Implngatorului hidrauli c 8,5
8 Montarea si dernontarea opritorului Jongilndinal (fara impingiitor) 1,5
!J Schimbarra disellllli abraziv a5chi c tor sau conduciltor S,O I
Il
10
11
12
Indrcptarca
(de dcgrosarc)
discn lui abrazi v
pe diamctru
pc diametrul
(eilindrie)
(profilat)
frontal sau pc razii
3,0
4,0
0,5,
~~
13 i Fara rcglarca unghlului de Inclinarc "~
1 a axei discului conducator o.o
~
I
14 lndreptarea discului conducator Cu rcglarea Inclinarll axei discului
15 Prelucrarea din ctteva treceri - la Iiecare

I trecere
conducator
se schimba una din condit ll
9,0
7,0
~
I
~
I'
i
t..-
- ------~,I
Norma tehnica la rectificat fara centre 121
12.5.2. Determinarea timpului de bozo
'I'impul de baza la rectiticarea pe masini de rectiticat fil..ra centre se

determina en relatia :
_ l + II + l2i = l'n + B.i.k [min], (12.22)

4 - s 'n])
S 'n
",'p
in care: L esto lungimea piesei, mm; II +
12 = B, eu B notindu-se h\i:imea
discului abrazrv, mm;
8 - avansul in mm/rot;
np turatia piesei rot/min ;
i - numarul de treceri :
k - coeficient care depinde de natura operatiei ;
sm - viteza de avans longitudinal, mm/min ;
n - numarul de piese din 10tuI care se prelucreaza.
Pentru k se recomanda Y810ri1e:
a) rectificarea cu avans longitudinal:
- de degrosare, k. = 1,05 ... 1,2; - de tinisare, k = 1,05 ... 1,2 ;
b) rectificarca ell avans de patrundere,
- de degrosare, le = 1,05 ... 1,1; - de finisare, k = 1,10 ... 1,2.
Auansul 7ongit'lJelinal al piesei, la rectiticarea prin metoda avansului 10n-

gitudinal, se calculeaza ou relatia
SI = it 'clp ·tga [mm/rot], (12.23)
in care ell' este diametral piesei, mm, iar Cl.. - unghiul de inclinare a axei dis-
cului conducator, grade.
V itee« cle aram» longitttcHnal se calculeaza cu relatia
Sm =n ~D(/c -nc/c -sin« "1) [mm/min], (12.24)
in car e Dac este diametrul discului conducator, mm; ?ldc - turatta discului
COlHl'U eator, rotjmin, iar 'r, = 0,9 ... 0,95 este un coeficient de alunecare a
piesci p e discul conducator,
I.Ja rectificarea prin metoda avansului de patrundere, pentru avansul de
patrund.erc se recomanda:
- la rectificarea de degrosare, 0,002 0,010 mm/rot.
- la rectificarea de Iinisare, 0,002 0,005 mm/rot.
Pentru operatia de rect ificare de Iinisare numarul de treceri care se exe-
cuta este in functie de diamctrul piesei, latimea discului abraziv ~i clasa de
precizie (tabelul ]2.41).
Unghiul de inclinare a axei discului conducator ~i avansul de patrundere
la. rectificarea prin metoda avansului longitudinal sint date in rabelul 12.42.
122 Normarea lucrariJor de. rectificare
'I'urat.ia piesei se calculeaza eu relatia
1000 'Up {
[rot/min], (12.25) I~
np = 'it .cl )
I1
J
!j
Tabelul 12.41. Xwniirul de treceri la Tabelal 12.42. Avansul de patruudere
rectificarea de finisal'e prin metoda avan- ~i unqhiul de lnelinare la rectiiicarea
sului longitudinal, la masinl (le reetllt- cu avans lougitudinal, pe mastnl de ~
cat filra centre rectltleat f~lrii centre
.g
et I!.l"
I Dia met rul picsei
mm, pina la:
«». ~
}]
+' 'N Latimea discului Diametru! \ Avansul de Unghiul de
~'g 0 abraziv, B, mm 16 40 100 piesei dp; mm patrundere lnclinare a:
fj
1 I
, •..•• 1-<(...') St' mm
r o.~ \ Numar de treceri,i
I
~5 0,04-0,05 3,0-4,0
5
~100
101-250
3 I1
2
,1
3
I 5
4 6-10 0,05-0,06 3,0-4,0
~
>250 123 ~
---- 11-20 0,06-0,10 2,5-3,5 ~1
'1
~100 3 4 5 I
6-7 I 101-250 2 3 4 21~45
__ I :>250 1 2 3
46-70
0,10-0,20
0,15-0,30
2,5-3,5
2,0-3,0
13
I I , ~100 '3 4
-I 8
9
,
101-250
:>250
~ 100
101-250
11
,2
11
---
2 I,
I
I'
2
1
3
2
3
2
3
2
71-120
121-180 i
0,20-0,35
0,25-0,40 I
1,5-2,5
1,5-2,0
I :> 250 I 1 1
in care vp este viteza piesei care se determina eu relatiile :

liI!.
- la prelucrarea prin metoda avansului longitudinal,
lEI, C" ·d~,3

.vp = -T-O-,::-5 -'2-t-.-s! [m/min], (12.26)
- la rectificarea prin patrundere,
= C" ·d~3 ~
V [m/ruin] ; (12.27)
P TD,5 . (2t)O,65
In care: ctp este diarnetrul

piesei, mm;
T -
durabilitatea discului abraziv, min ;
t -
avansul de patrundere (adincimea de rectificare) in
mmjtrecere ;
-f 8 avansul longitudinal in mm/rot;
.~
Cv un coeficient de corectie care tine seama de natura materialu-
lui de preluerat pentru care' se recomanda valorile :
«) la rectificarea cu avans longitudinal,
- pentru otel necalit, C; = 28; - pentru otel calit, C; = 23 ;
,~
It
i~
I
~
't J
Norma tehnica la rectificat faro centre 123
b) la rectificarea prin patrundere,

- pentru otel necalit, Cl' = 0,90 ... 1,0; - pentru otel ealit, C; =
0,85 ... 0,90.
Durabilitatea economica a discurilor abrasive se recomanda T = 15 min.
Pentru rectificarea prin metoda avansului de patrundere, in tabelul 12.43
se recomanda valori pentru viteza de rotatie a diseului conducator vdc, m.min,
§i pentru viteza avansului de patrundere Vt, mmjmin, pentru rectiticarea de
degrosare, ~i in tabelul12.44 valori pontru viteza de rotatie a discului conduca-
tor ~i viteza avansului de patrundere la rectiticarea de finisare.
Tobelul 12.43. yiteza dlsaulu] enndueato« ~i vlteza avansutul de ldtnmllere la l'ectifle:ll'ea de l1e(l1'o-
sare, pe masini de reetlficat fal'a centre
Diametr ul piesei, dp, mm
Durar-ilitatca
6,3 10 16 25 40 63 100
I 160
discu.lui abraaiv Vitezu avansul ui principal, rdc, m/min

T, min
10-20 12-22 12-~5 14-28 16-32 16-32 18-35 I
I
20-40
Vi teza avansului de patrundere, vtr, mm/ruin
6 8,0 5,6 4,0 2,8 2,0 1,4 1,0 0,71

10 G, :1 4,5 3,15 2,28 1,5 1,12 0,8 0,56
16 5,0 3,55 2,5 1,8 1,25 0,9 0,63 0,45
25 4,0 2,8 2,0 1,4 1,00 0,71 0,5 I 0,36
Coelicienii de coreclie ai oilezei ouonsului de piiirundere [unclic de starea maierialului
Diametrul discului aschietor D, ruin, pioa la:

Matct ialul de prelucrat
250 400 630
Otc! neciilit 0,91 1,00 1,12

HRG 35-40 0,87 0,95 1,06
Otel callt { IlRG> 50 0,78 0,85 0,95
Fontii 0,96 1,05 1,17
Tobelul 12.44. Yiteza avunsutul principal (diseul eunduciitor) ~i vlteza avansulul de lliitl'un£lere la
rectificarea de Ilnlsare, pe mastnl de rectificat f.lnl centre
Viteza a vansul ui principal Lungimea de rect ificat., L, mm, pina la:

Diamctrul piesei, ~'dcJ mi min
111111, 25 40 63 100 160
la: Oj el necalit ,
font.a Olel calit Viteza avansului de pat.rundere vtr. mm/rnin
6,3 12-20 18-22 5,00 4,50 3,55 2,80 2,2'1

10,0 13-22 20-25 4,00 3,55 2,80 2,24 1,80
16,0 14-25 22-28 3,15 2,80 2,24 1,80 1,40
25,0 15-28 25-32 2,50 2,24 1,80 "
1,40 1,12
40,0
53,0
17-35
18-40
I
I
28-40 2,00 1,80 1,40 ! 1,12 0,90
32-45 I 1,60 1,40 1,12 0,90 0,71
100,0
160,0
I 20-50
22-56
3.5-56
40-63
1,25
1,00 I
1,12
0,90
0,90
0,71
0,71
0,56
0,56
0,45
I \ \ I I
___
.__ .__ ~__
. -----.I
124 Normarea lucrcriler de rectificnre
TabeZ'ul 12,44 (continuare)

Cocfjcienli de corectie ai avans,,!u; de pit/fund.,.
A. Fuuctie de Ireapta de preczie ~i de adaosul total de prelucrare
Adaosul total de prelucrare, 2A c. mm, pina la:

Treapta de pr ecizie, I
ISO I1 ,
0,20
I 0,25
I 0,30
I 0,40
I 0,50 0,65
I
6-7
5
8
II 0,40
0,50
0,63
0,;)0
0,63
0,80
0,63
0,80
l,()[)
0,80
1,00
1,25
1,00
1,25
1,60
1,25
1,60
2,00
9 I 0,80 1,00 I 1, 25 ! 1, 60 2,00 2,25
,
~
t• B_ in functle de natura materialului
I
I Diametrul discului abraziv a~chietor D, mm, pina la:
j Matcrialul de prelucrat
200
I 400
! 630
,
~
~
~
Otel necalit
Otel eu H RC 35 .. .40
1,ilO
0,90
I 1,20
1,00
I
1,30
1,10
l~ Ote! calit eu H RC > ,50 (),60 0,70 0,30
~I Ponta I 1,45 I 1,60 I 1,75
J Obseruatie. Se recomanda ea marimea vitezei avansului de piitrundere la finisare sa nu dcpaseasca

'~ pc cea folosi ta la operatia de degrosare.
~~
I
I 12.5.4, Determinarea tirnpilor ojutotori
II
ta2
In cazul rectificarii fara centre, timpul ajutator este format din t.impul
legat de trecere (tabelul 12.45), ~i timpul ta5, pentru masuratori de control
(tabelul 12.10).
1 Tabelul 12.45. Timpi ajuliitori legali de trecere, ta2• min, la maslnl de recthtcat Iiml eentre
I
II
Diametru! piesei , dp, mm
f Metoda de
~,[etoda de asezare a picse i
?';etocla de
scoarere a piesei : 10 ! 20 30 ~ 50;;
1 rectificnre
~
i
""'I
1
1
Prin
· Pc lineal --I ~ranua~ . ----"';.-0-,-0-,1"""'1,.-0-,-05""""-0-,
Timpul, ta2 min
0-6-"'-0-'-0--;"""""1'-0-'-1-0-
i~ 2 patrundere
I
.
D1SPOZltlV
i automat 0,03 0,03 0,0-1 0.05 0,07
1---' I ,-----I----~:--~·
3 I Longitu- I Pe jgheab sau in dispoz i-
. tiv de atimentare
i.
I Cad in bazin
/' 0,02 0,02/ 0,025 0,03 0,04
4 I dina! I Pe lineal i I 0,025 0,03 0,035 0,04 0,05
Controlul pieselor se face periodic, in functie de metoda de prelucrare,

de adaosul de prelucrare ~i de diametrul piesei, Numarul de piese prelucrate
dupa care se face controlul este dat in tabelul 12.46.
' .•... -
).
------------~-----~--
Norma tehnica la rectifica! faro cent le 125
Tobclul 12.46. Xum,lr de Illese nupa care se face m.lsuratoare de control, la prelucrare:,
pe masml de rectificat fiirii centre
II,Jetode de rectificarc
Prl]) patr-undere Longitudinal

:~'t03.0Sul de
prel11?~re Diametrul piesei , dp, mm
mm, plna la:
5 10 20 30 50 ! SO 5 10 20 30 so I 80
Xumar de piese
I
I I
0,01
I 2
II
2 I 1 I ~
< 1 1 30 22 I 15 10 7 6
0,02 .:1.
;3
I
2 I 2 1
I, 1 40 30
I
'v
-0 22 20 18
0,03
~0,O5 I 6
8
I
I
5
7 i
3
6
I
I
3
5 I
2
4 I
2
o
,)
60
70 I
I
50
60 I
I
35
40
30
35
27
30
25
27
'I'impul de deservire tehnica tdt se calculeaza eu relatia
1,1·i!·tb [min], (12.28)

tdt = T
in care Teste durabilitatea discului abraziv, min, tu - timpul de baza, min,

t, - timpul de indreptare a, discului abraz iv, rnin, dat in tabelul 12.47.
Timpul de descrvire organizatonca tela este dat in tabelul 12.48, in pro-
cente din timpul operativ.
12.5.6. Determinarea timpului de odihno ~i necesitoti fiziologice
Timpul de odihna si necesitati fiziologice, este dat in tabelul 12.49, in

procente din timpul operativ,
12.5.7. Exemplu de colcul 01 normei teHnice de timp

la rectificarea fora centre
Sa se determine norma tehnictl de timp pentru rectifiearea de finisare ,

pe masini de rectiticat faxa centre, a unui bolt eu dimensiunile clp = 45 mm ~i
lungimea 1 ,= 75 mm, din 01-,045 tratat terrnic. Masa piesei este de 0,86 kg.
Adaosul de prelucrars 2.Ac = 0,5 mm. Se preluereaza un lot de 100 bucati en
disc abraziv E400C - 500 x 150 x 305.
'I'impul de pregatire-incheiero (tabelul 12.40, poz. 2, 5,6,10,14) va fi
T~'i = 9 10+ 2 3 + + +
9 = 33 minute.
'I'impul de baza se calculeaza ell relatia (12.22) in care L = 75 mm, n =
= 100 bucati, B = 150 mm,i = 1 degrosaro si i = 4 finisare (din tabelul12.41
pentru clasa 2-21, B = 150 mm ~i d., = 45 mm), k = 1,2 pentru degrosare ~i
Iinisa.re.
Adaosul de prelucrarc pentru finisare, penru 0 treeere, este 0,04 mm, deci
adaosul de prelucraI'e pentru toato cele patru treceri va fi 2t = 2 '0,4 '4 =
---- ------------ ----- -~------.
126 Normarea Iuerarllor de reciificare
Tubelul 1.2.47. 'I'lmpnl de Indreptare a dlscului abrazlv, i., min la ruaslnl de rcctilicat fal'a centre
1. Indreptarea supraf'etelor cilindrice drepte sau prof'Ilate
Scula de indreptat
I Diamctrul maxim de rectificat , mm
Latimea
Suprafaja discului , :::z;tatoa sUp~afejei' Ra.,>v_n:O
Poz. tndrcptata abrazlv, I
E, mm
13,2-1,6/0,8 1°,4 13,2-1,610,8 0,4
i Tirnpul de indreptare, tt, rnin
1 r--l0-o---/3,71
150 . 4,4
:3,7:,5'
4,'1 5,7 I
3,8
4,5
3,8
'1,5
/1 '1, G
5,3
2
3 ~~a~:~tal~l~liC sal! err-ion I, I
I_"::~~_ 5,5 5,~_7,0 II~~~
Q I 1~0 :' 3 ~, ~ 4, ~ ~, 41 ~,6 4, ~
I
: 'I
I ~ 100 1 ;:,,6 ~,6 I ~,~ I ;),7 ~,7 ~'"

i~~~_I~_;)'9_~I_~..!.I~I~
Ci
__ 6_ I
7
8
1
"
1!
I 100
150
I 3,0
3"
3,2
4,0
5,51
7,3
3,1
3,8
3,3
ki,l
5,6
7,4
9 , Role din aliaje durc sau I 200 ,1, '1 ,j, 7 8,7 '1,5 '1,8 8,8
disc de carborundurn -------, I ---- ----I -- --- ---
10
11 .,
I
I
100
150
I 4,1
5':-)1
4,4
5,7
5,8
8.9
4,2
5,4
4,5
5,8
5,9
9,0
12 I 200 G, 5, 6, 9 I 1~~1 6, G 7, 0 11, 2
'I:
2. [ndreptarea suprafctclor frontale si a razelor
Diametrul maxim de rectificat, nun

!.
<60 > 60
Suprafaja
Poz: 5Cl:iJ de indrcpta t Indrepta tii IH.:lza R, llunl Adaosul pe [aza, mm
0,2 0,5 1,0 0,2 i 0.5 \ 1,0
Tirnpul de tndreptare, t.£, rnin

.' I
,.,
~. i.J Bare de carborundum 0 I 0,24 0,24 0,24
I
i 0,40
I O,;~
0,40 0,40
14
15
sau crcioane
diamant
de 3 I?i 4 1
2
I 0,68
0,84
0,54
0, ~6 I
0,31
0, ~3
0,70 0,61
0,63
0.40
0,40
16 I I 5 ~i 1,10 0, ,4 I 0,~1 1,_3 0,86 0,58
= 0,32 mm. Pentru degrosare se calculeaza 2t = 0,50 - 0,32 = 0,18 mm.

i- Avansul longitudinal se calculeaza eu rclatia (12.23) 81 = ~·45 -tg 3 =
= re '45 '0,0524 = 7,4 [mm/rot], in care ctp = 45 mm ~i Cl. = 3° (tab el 12.42).
i~ Viteza perife-rid a piesei se" calculeaza en relatia (12.26)
:
.~
~ at. ·a~·3 3
1. t'p = 23 .45°. =~21,62 [m/mill J.
.1
:; TO.5 -u -s, 15°·3 '0,2 '7,4
,
!
t t.i diiscu lui d 1000't,p = 1000 '21,62 = :c.~,.95 [1'0tj mm

. ]i.
I T uratia UI con neater
v 0)"
?lrlc =
'It·300 ~·Ddc
I Din cartes masinii de rectificat £UTa centre tip 3180 se alege ndc = 22 rot/min.
Il
-..~'
Norma tehnico !a rectificct fara centre 127
-------------
~-,-~----.
Viteza de avans se deter- 'lc l clt.l 12 . .;.~8. 1;rr]TI j e r.nu {c~('I\iJe C!££~I:i::n::'{(Hitt1.,
mina eu relayia (12.24) tdo' la masini de reetifieat Hira centre
Diametrul maxim al piesei, d , mm, pina la:

Sm = 'It ·Ddc ·'fl.dc 'SIn IX •• ~
Metoda de
rect.ificare 60 150 > 150
= 'It ·300 ·22 '0,523 '0,95 = T'impul , t , in ~'; (KL din timpul operativ T
1 Cu racire 1,5 1,8 2,8

= 1030 [mm/m in] 2 Para l'acire 1,2 1,4 1,6
Timpul de baza tb = tdo = Top· [(/100
75 +
150 .5.15 = 006
Tnbeinl 12.49. Timpnl de odihna ~i neeesltatl fiziologice, ton
1030 ·22 ' ,
la= maslnl de rectificat fal'a centre
minute.
De precizat ca t.impul de i 'Limpul operat iv, min
baza s-a determinat global, !
pentru treeerile de degrosare Poz'11Iasa picsei, kg ~O,l > 0,1
~i tinisare; eonsiderind ace- I Ttmpul ton' in ':;, din T
easi viteza de avans srn' Daca

se schimba viteza de avans 1 «0,5 6,0 5,0
2 «1,0 7,0 6,0
prin schimbarea unghiului de 3 >1,0 8,0 7,0
inelinare a axei discului eon-
ducator la finisare faya de degrosare, bimpul de baza se va caleula separat.
Din tabelul 12.45 poz. 3 se ia ta2 = 0,04 min, iar din tabelnl 12.10, poz. 1
se ia ta.5 = 0,31 min.
Timpul ajutator va fi, ta = ta2 ta5 = 0,04 +
0,31 = 0,35 min. +
Timpul de deservire tehnica se determina en relatia (12.18) tat
1,1'4,4
'0,06 = 0,02 mill, in care tt = 4,4 minute (tabelul 12.48 poz. 2).
r
~D
'I'impul de deservire organizatorica (tabelnl 12.48 pot. 1) va fi tao =
+
= (0,06 0,35) 1,5/100 = 0,006 min.
'I'impul de odihna ~i necesitati fiziologice (tabelul 12,49, poz. 2) va fi
ton= (0,06 +
0,35) 6,0/100 = 0,025 minute.
Norma de timp pentru prelucrarea unei piese va fi KT = Tptfn +t"
~ .. +
't Ifit
""-'''I-dtl
,.
doTton=
0D!
100 I
0 ,or:.V ...L 1),o0
()"~
i
n r\')
V,c-, i ~u = 07q1
0 ,clnOnQ T, 0 ,o')~
I
,
+
. IT-
mIn/,JUC. 'J~.
<11"'\~'%
'~.iij ~ •.
i111 ~
Cap t 0 u I !!III""~
NORMAREA TEHNICA LA PRELUCRARILE DE

RECTIFICAT ROTI DINTATE $1 CANELURI
13.1. Introducere
Rectificarea rotilor dintate este 0 operatic cc se aplica frecvent numai

pentru finisarea rotilor dintate care lucreaza cu turatii inalte ~i suporta etorturi
ridicate. Sint rnai raspindite masinile-unelte de rectifieat rotile dintate eilin-
drice cu dantura dreapta sau inclinata, prin rulare, masini ce functioneaza dupa
principiul cremalierei generatoare. Met.odele de reetifieat prin rulare dantura
cilindrica pot sa fie cu divizare periodica (Niles, Maag, Less-Bradncr etc.) ~i
prin rulare continua (Reishauer). La primele metode, generarea profilului in
evolventa se realizeaza dupa schema eu dreapta fixt'1 iar divizarea , necesara
rectificarii tuturor flancurilor dintilor, se efectueaza in mod discontinuu, in
Limp cc la ultimele, obt inerea profilului evolventic se face dupa schema dreptei
mobile, iar divizarea este continua, dupa nn principiu analog generan; en
freze melc.
La proeedeul Niles, roata dintata ruleaza alternativ, fara alunecare, pe
ambele flancuri active ale unui disc abraziv biconic. Acesta materializeaza un
dinte al unei crcmaliere generatoare cu grosimea ceva mai mica decit cea
teoretica a danturii de reetificat (procedeul de rectificare flanc eu flanc) sau
egala eu aceasta (procedoul de rectificare simultana a doua flaneuri vecine),
Cinematica procodeului este asigurata de urmatoarele miscari (fig. 13.1) : mis-
earea principal a de rotarie a diacului abrazrv I; miscarea de avans rapid, rec-
tiliniu alternativ, in lungul dintelui 11; miscarea de rotatie Ienta, in ambele
sensuri, a piesei Ill; misearea de deplasare transversals lenta, rectilinie
alternatrva, a pieeei I V; rniscarea de divizare periodica Y, executata dupa
rcctifiearea flancurilor unui got
Suceesiunea fazelor, la rectificarea flanc cu flane (fig. ];3.2) este urma-
toarea : reetificarea flaneului drept al golului 1, cu miscarea de rulare spre
stinga ; inversarea sensului miscarii de rulare ~i cornpensarea diferentei dintre
grosimea pietrei ~i latimea golului dintelui, printr-o deplasare suplimentara a
piesei ; rectificarea flancului sting al golului 1, en rniscarea de rulare spre
dreapta ; retragerea radiala a discului abraziv, efeetuarea divizarii pentru golul B,
revenirea discului in pozitie de lucru ; rectificarea flaneului drept al golului 2,
en miscarea de rulare epre stinga etc.
Succesiunea fazelor la rectificarea simultana a doua flancuri este urma-
toarea (fig. 13.3) : rcctificarea flancurilor drept :)i sting ale golului 1, cu mis-
carea de rnlare spre dreapta ; retragerea radiala a pietrei, inversarea senaului
mi~earii de rrilare ; c1eph1sarca suplimentara a piesei cu divizarea la golul 2,
~
~
I
l
•••.• t'"rl± Y
- - - 129
Introducere
Il Js='R:;~r.
\
o.'i
1"-''-
::.")
11
111
I.
IV L,
Fig. 13.2. Rectificarea simultana a ambelor

flancuri prin procedeul Niles.
i 'j?¥
::~Y'" VV
Fig. 13.1. Succesiunea fazelor de lueru la reetifi-
earea flane cu flanc a danturii cillndrlce prin
procedeul Niles.
9 - c. 315
130 Normarea la rectificat roii dinfate ~i caneluri
revenirea pietrei in pozitia de lucru ; rectificarea flancurilor drept ~i sting ale

golului 2, cu miscarea de rulare spre dreapta etc.
Productivitatea rectificarit simultane a doua flancuri este de 1,25 ... 1,66
ori mai mare decit productivitatea rectificarii prin procedeul flanc cu flanc.
Deplasarile de avans care conditioneaza marimea normei tehnice de timp
la rectificarea rotilor dintate cilindriee prin procedeul Niles sint : avansul de
trecere 80 mm/c.d., (avansul transversal al rotii de prelucrat la 0 cursa dubla
a capului portpiatra), deplasare in cursul careia se genereaza profilul dintelui;
avansul de patrundere 8P1 mmrtrecere, care corespunde unei miscar! de reglare
pentru indepartarea intregului adaos de prelucrare de pe flaneurile dintilor,
-+-fj--ff
:':::.:::
;;:/ 00
rt\.
1"""1
]J
T
i
I~
-.-&--
::/ff! 00
I ][
~
Fig. 13.3. Rectificarea dantu- Fig. 13.4. Rectificarea danturii cilindrice prin .procedeul
rii cilindrice prin procedeul Maag : J, 11; 11J, J V, V - mlscari le de lucru.
Niles :
1 - disc abraz.iv; 2 - cremaliera de
referinta ; 3 - roata dintata ; I,ll,
Ill, IV, V - miscarile de lucru.
prin treceri succesive de xiegroeare, semifinisare ~i finisare. Instalarea rotii

dintate de prelucrat, la procedeul Niles, se face cu axa rotii verticala, pe un
dorn centrat pe masa rotativa portpiesa.
La procedeul J\lIaag cremaliera generatoare este materlalizata cu ajutorul
suprafetelor frontale a doua pietre-taler, care pot rectifica fie flancurile ace-
luiasi gol (fig. 13.4), fie alte doua flancuri neomoloage ale danturii. Oinematica
procedeului este asigurata de miscar! similare eelor de la metoda Niles, cu urma-
toarele observatii : miscarea II de avans rectiliniu alternativ, in lungul dintelui
este executata de catre piesa de prelucrat ; miscarea de rulare circulara, III ~iIV,
este alternativa in cursul rectificarii flancurilor aceluiasi gol al danturii ; miscarea
de rulare, prin componentele sale In ~i IV, este 0 miscare rapida, in timp ee
l avansul longitudinal II este 0 deplasare lenta.
! Unghiul er. (fig. 13.4) al axelor pietrelor-taler, in raport eu un plan orizon-
~ tal, are valori de 15° sau 0° ~i difera de valoarea standardizata de 20° a un-
ghiului de angrenare. Ca atare, la procedeul Maag, cereul de rulare difera,
in timpul prelucrarii, de cercul de divizare de la angrenarea cu eremaliera
generatoare standardizata, fiind necesara 0 reglare corespunzatoare a masinilor-
unelte de rectificat dantura. Deplasarile de avans care conditioneaza valoarea
1...•...
Introduce re 131
normei tehnice de timp la procedeullVIaag, sint : avansul de trecere, 80 mmjrulare,

adica avansul longitudinal la 0 rulare si avansul de patrundere 8p
mmjtrecere. Instalarea piesei de prelucrat, la procedeul Maag, se realizeaza
cu axa rotii dintate orizontala pe un dorn fixat pe sania transversala portpiesa.
Procedeul Lees- Bradner
°
este varianta a procedeului
lVIaag,la care datorita contac-
tului Iiniar dintre suprafetele
frontale ale pietrelor taler ~i
flancurile dintilor de rectifi-
cat, nu mai' este necesara
miscarea de avans longitudi-
nal. tn acest caz, tnsa, nu pot '
fi rectificate danturi a CarOl'
la~ime depaseste 0 anum ita
valoare, functie de diametral
pietrelor-taler (spre exemplu,
pentru diametre ale pietrelor-
1-- ~...... _ taler de 500 mm, la~imea maxi-
ma a danturii rectificate este
Fig. 13.5. Rectificarea danturii cilindrice prin procedeul de 40 mm).
Reihauser. La toate procedeele de
rectificat dantura cilindrica, prezentate mai Inainte, productivitatea operatiei
tehnologice este limitata, in special, de operatia de divizare ~i de necesitatea
unor misear! suplimentare asociate acesteia (retragerea sculei, inversarea sen-
sului mi~carii de generare etc.),
Proeedeul Reihauser de rectificare a rotilor dintate cilindrice, prin rulare
continua, Ioloseste drept scula abraaiva un melc arhimedic cu 1-:-2 inceputuri,
avind un profil cu flancuri rectilinii in sectiunea axiala, Cinematica pro.cedeului
este asigurata de urmatoarele miscari (fig. 13.5): misearea principals de
rotatie a melcului abraziv I; miscarea de avans rectiliniu, executata de catre
piesa, pentru rectificarea dintilor in lungul flancurilor Il; miscarea de divi-
zarea rotii dintate III ; miscarea de avans radial IV, stabilita la inceputul prelu-
crarii, ea 0 miscare de reglare.
Piatra-mele cu un singur inceput se foloseste la rectificarea rotilor dintat
cilindrice, cu dantura dreapta sau inclinata, avind clasa de precizie 6, iar cea cu
doua ineeputuri, pentru rectificarea rotilor dintate din clasa de precizie 7.
Datorita dimensiunii mari a scnlei, orice dezechilibrare dinamica a aces-
teia, ea ~i orice eroare data de lantul cinematic al miscari! prineipale se reper-
cuteaza asupra preeiziei danturii rectificate. De aceea, este necesara dotarea
masinii-unelte cu dispositive pentru eehilibrarea dinamica a sculei, iar lantu
cinematic de antrenare are 0 eonstructie deosebit de simpla, permitind lueI'ull
cu 0 singura turatie a meleului abraziv. Productivitatea procedeului este afecta-
ta de timpul destul de mare consumat cu profilarea repetata a sculei. Unele
masini-unelte moderne sint prevazute atit cu dispozitive pentru compensarea
uzurii sculei, cit ~i pentru realizarea automata a profilarii sculei in timpul lucru-
lui, Roata din~ata de prelucrat se monteaza eu axa verticala, pe un darn fixat
pe sania portpiesa.
Reetifiearea eanelurilor exterioare (arbori canelati) se realizeaza in mai
multe variante (fig. 13.6), in functie de forma discului abraziv, schema de
39
.----~
~----
...
_.• .''' _' ._ .. ,,_ •.. ---.~ ·"',,C-:-O-;-=~----=C-'- -,----~-
132 Normarea la rectificat roti dintote ~i caneluri
reglare a acestuia ~ide numarul de operatii necesare. Daca se utilizeaza un disc

abraziv profilat, rectificarea unei caneluri se poate executa intr-o singura ope-
ratio (fig. 13.6, a). Rectifiearea unei caneluri poate avea loc ~i in doua operatii :
in prima, eu ajutorul unor discuri abrasive simple, se rectifica flancurile cane-
lurii (fig. 13.6, b), iar intr-o a doua operatic se rectifica fundul cilindric al aces-
teia (tigura 13.6, c).
:,
a c
Fig. 13.6. Proccdee de rectificare a canelurilor : I, ll, Ill, IV - miscarile de lucru.
Cinematica rectificarii eanelurilor este realizata prin urmatoarele mis-

cari : miscarea principala de rotatie a pietrei abrasive I; miscarea de avans
rectiliniu, in lungul eanelurii 11 ; miscarea de divizare, intermitenta, executata
r-- la sfirsitul prelucrarii unui flanc sau unui gol al canelurii Ill; miscarea de avans
de patrundere pentru indepartarea intregului adaos de preluerare IV, inter-
mitenta, efectuata la sfirsitul fiecarei curse duble a diseului abraziv. In Iunctie
de schema de reglare a discurilor abrazive, poate avea loc 0 rectiticare simul-
tana a mai multor flancuri ale canelurii exterioare.
13.2. Determinarea normei tehnice de timp

:Ir Norma tehnica de timp la rectificarea rotilor dintate ~i a canelurilor, se
poate determina cu relatia
t-' ~NT = Tpdn +~tb + ta + tdt + tdo + t OJl' [(13.1)
in care semnificatia notatiilor folosite s-a prezentat in cap. 3.
13.2.1. Determinarea timpului de bczd

La rectifiearea rotilor dintate cilindrice, prin proeedeul Niles, timpul de
baza se determina cu ajutorul relatiei
'~
I t, = 2z [Lr ( id
Std 'na
+ is
Sts ' n.
+ if
Stf' nf
) + 'r' (id + is +i,)], in care: (13.2)
z este numarul de dinti ai rotii dintate :

L, - lungimea eursei de lueru in directia miscarii de rulare, mm
(tabelul 13.1);
ia, i., if - numarul de treceri pentru rectificarea de degrosare, semifini-
sare si, respect iv, finisare ;
l
Determinarea normei tehnice de timp 133
Tobelui 13.1 Lungimea eursel de lucm in direcJia mi~cii.rii de rulare, la procedeul Niles
Modulul normal mn, mm

Numarul de -------,-------,-------,------,-------,------,-------,------,-------,-------
I
dinti, Z,
plna la: I3 3,5 4 4,5 5 6 7 8 9 10
I. Lungimea curse! de lucru in directia mircarii de rulare, Lr, mm
I I
I
1".) 32 38 43 49 54 65
se I 76 86 97 108
16
20
33
33
38
39
44
,14
50
50
55
55 66
77
78 I 88
89
99
100
110
111
25
32
34
34
40
4-1
45
46
51
52
56
58
68
68
79
Rl I 90
93
102
104
113
116
40 35 '11 47 53 58 70 82 94 105 117
50 36 41 47 53 59 71 83 95 106 118
60 36 42 48 54 60 71 84 96 107 119
80 36 43 48 55 60 72 95 97 109 121
100 37 . 43 50 55 61 73 86 98 I 110 123
Tobelul 13.3. Avansul de patrundere la reetltlea-

rea rottlor din, ate ciIindrice, prln procedeul NiJes
Tabelul 13.2. Adaosul de prelucrare la rectlfi-
earea rotllor dlntate cilindrice, prln proeedeul
Niles Adaosul de I !
prelucrare, Numar 1\ Avansul de patrun-
Ac. mm, Natura trecerti de treceri dere, sp, mmftrecere
I Diametrul de divizare Dd., mm, ptna la : ptna la:
i
Mod"lul '\---'I;-----.,-i
i 200
---,·----'1----
300 I 000
I
I
normal 100 I 100
tnn pina la r]
I Degrosara
.. 0,070-0.080
I
0,20 I Semifinisare 1 0.030
2
0,10
0.12
0,12
9.16
0.16
0.18 0.20
I Finisare 1 I 0,020
0.080-0.090
3 .. .4 O.lu 0,18 0,20 0.25 0.30
1 Degrosare I *
5 8 0.20 0.25 0,30 0.35
0,25 I S~n:inifisare
Finisare
I. 1
1
0.0'15
0.015
9 12 0,30 0.35 0.40 \
13 15
0.35
I Degrosare
Sernifinisare
I *'
1 I
0.080-0.110
0.050
Finisare I 1 I 0,015
*) A se vedea relatia (13.3)
Tabetul 13.4a. Avansul de trecere la rectiiicarea rolilor dintate cillndrice, prln procedeul Niles
Adaosul de 1 Di ametrul de di vizare Dd,mm, pin a la:

prelucrare, ACI !
mm pina la:
i
Natura trecerii
I < 40 I 40-80 I SO-160 I 160-250 I > 250
I De grosare ~i semifinisare 1,7 2.1 2,7 3.3

,, 4.6
0.20 I Finisare I 0.7 I 0.9 I 1.1 I 1. ·1 I 1.8
I Degrosare ~i semifinisare i 2.3 2.9 3.7 4.6 5.3
0.25
I
Finisare
Degrosare ~i semifinisare
1 0.5
2.0
I 0.65
2.5
I 0.8
3.2
I 1.0
3,9
I 1.4
4.6
0.35 I Flnisare I 0.5 0.65 I 0.8 I 1.0 I 1.4
Obseroatie. La reetifiearea rotilor dintate cementate ~i calite eu HRCi> 56. rnarimea avansului de
trecere va fi corectata eu coeficientul kst= 0,8.
Std, 8e., StIavansul de trecere la rectificarea de degrosare, semifintsare si,

-
respectiv, finisare, mmjc.d, (tabelul 13.4, a §i tabelul 13.4, b).
nd, n" nf -- numarul de curse duble pe minut la degrosare, semifinisare ~i
, finisare, e.d.jmin ; ,
! 't' - timpul de comutare - divizare, min (tabelul 13.5).
i
l
--------
-----<'----
134 Normarea la rectifica! rOfi dlntcte ~i conelurl
Numarul de treceri pentru rectificarea de semifinisare si finisare, is =

= if
1. Pentru rectificarea de degrosare, numarul de treceri id se determina
=
eu ajutorul relatiei
.
1'a =
A" - (Spf 8ps)
, (13.3)
+
Spa
unde Ac este adaosul de preluerare pe un flanc al dintelui, mm (tabelul 13.2);

spa, SPSl Spf- avansul de patrundere la rectificarea de degrosare, semifinisare
~i, respectiv, finisare, rnm/trecere (tabelul 13.3). Dad roata dintata este rea-
lizata in clasa de precizie IIl, sau superioara acesteia., atunci se va efectua 0
treeere suplimentara fara avans de patrundere,
Numarul de curse duble pe minut njU = d, 8,1) se determina eu relatfa
nJ =1000 vj/(2L) [c.d.jmin], U = d, s,1), (13.4)
unde », este viteza de avans longitudinal la reetificarea de degrosare, sernifini-
sare ~i finisare (in directia mi~earii 11, fig. 13.1), m/min ; pentru rectiticarea de
degrosare, va = 13 ... 18 mjmin, pentru reo-
Tabelul 13,4b, Avansul de treeere la rectifiearea de sernifinisare, Vs = 9 ... 13 mnnin
tificarea rotllor dlntate elllndrlee, prin iar pentru rectifioarsa de finisare, vf = 7 ... 9
proeedeul Niles, pentru treeerea de fini-
sare, in eazul unel rugozi~iHi a supra- mjmin ; L - lungimea eursei, mm, determi-
ietei prelucrate Ra<!O,8 [1.ffi nata cu relatia
Numarul de dinti, z, ai rotii, ptua la :
MOdUIUl!
normal, 15
I
! 211 1 35 I 50 I> 50
L =-!!-. +(5 ... 10) mm, (1.35)
mn. mm cos ~o .
Avansul de trecere la Iinisare St mm/c.d.
11 in care B este latimea rotii dintate de recti-

1 0,40 0,45 0,5J 'O,551 0,60
2 0,45 0,50 0,55 0,60 U,65
ficat, mm, iar ~o 'este unghiul 'de inclinars
3 0,50 0,55 0,601 0,651 0,70 de rererinta al danturii, grade.
1
4 0,55 0,60 0,651 0,7°1 0,75 La rectificarea rotilor dintate cilindrico
> 4 0,6U 0,65 0,70 0,75 0,80 prin proeedeul lVi:aag, timpul de' baza se de-
termina cu relatia
tb = Z -- L ( -- ia if ) + (
+ -'- Ta' la "+ Tf' ')'
if , In care: (13.6)
[
nr Sta Stf
Z este numarul de dinti ai rotii de prelucrat ;

n; - numarul de rulari simple ale piesei, rularijmin (t.abelul 13.6);
ia,£f - numarul de treeere pentru rectificaroa de degr osare, res pectiv de
tinisare ;
Tobelul 13,-5. Tlrnpul de eomutare ~i dlviznrn, pantru n tree ere, la l'ectificnl'ea ro!ilol' alnlate
elllndrlce pe maslnl de l'ecHficat..!'''~1 dln!ate de tip Nile_s _
Diaraeirul de divieare al ro tii, Dd, m:n, pina la;
Modulul r:or~mal 1nn,
mm, pma la:
150 200 250 > 250
'Tirnpul de comutare ~i divizare, pentru 0 t.recere, 7, min
:2
3
0,035
0,0,40
0,040
O,Ole5
0,045
0,050
0,055
0,060
'- I I 0,060
0,065
4 0,040 0,045 0,055 0,065 i 0,070
5 0,040 0,050 O.OGO 0,070 0,075
i3 0,040 0,050 0,060 0,075 0,080
7 0,040, 0,050 0,065 0,030 0,085
>7 0,045 0,055 0,070 0,085 0,090
I
I
l
".~
Tabelul I3.G. Iliumarul de rnl:ki pe mlnut ale plesal, la rectlfiearea rorilor dintate
elliudriee, prin proe edenl llIang
l-lodulul normal, 11ln,

mm, plna la :
I Unghiul
inc linar e de
I refer-in'[a,
de
13: ..
1'------, 40 63
Dlametru! de divi zarc Dd, mm, ptna la :
100 160 250 > 250
I pin" la: I Numarul de rulari simple pe minut., 1lr,

'
0 150 160
I 170 190 200 200
2,5 15
30
100
75
110
85
120
90
130
100
I 140
110
150
115
45
0
60
145
65
150
70
155
75
180
I 80
190 190
85
I I
4,0 15 95 105 115 125 135 145
30 70 80 85 95 105 110
45
I
55 I 60
140
65 I 70 75 80
0 - 145 I 160 170 180
6,5 15 - 100 110 120 130 140
30 - 75 80 90 100 105
45 I - 55 60 I 65 70 75
I 0 - j
- 130 135 140 145
15 - - \l0 \l5 100 105
10,0
I 30
45
-
- I
-
- I,, 70
50
75
60
80
65
85
70
Tabelul 13.7. Adaosul de preluerare pe un fl-lnc Tabelul 13.8. Avansul de patrunder e la rectiii-
111 dintelui, la reetiflearea rotllor dintate cilimll ice, car ea rotnor dlntate cilindrlce prin proeedeul
prtn proeedeul Maay Jliaag
1 Diametrul de divizare Del. mm, plna la:

, .
MOdU.IUInormal I 100 1 200 300 I
1 500 ! 1200 Natura trecerii I
\ Numar de
treceri
Avansul de patrundere,
sp mmftrecere
1nn, mm I I!
I Adaosu! de prelucrare A c. mm
Finisare if 0,005-0,015
:;;;2 0,10 0,12 0,16 -. - Dcgrosare id 0,030-0,075
3-4 0,12 0,16 0,18 0,20 -
5-8 0.16 0.18 0,20 0,25 0,30
!)·-12 - 0,20 0,25 0,30 0,35 T'abelul 13.10. Ttmpul
divlzare la reetlflearea
de eomutare
rotllor dlntate
sl
13-15 - 0,30 O,35 0,40
eilindrle« pe maslnl de rectifieat rotl
Tabelul 13.9. Avunsnl de treeer e la diu late de tip JHaag
reetillearea rotilor dlntare eillndrlce
prln procedeul Maag Natura trecerii
. Lungimea dill~telull l, mm
Dlametrul
pietrei
-taler, D., mml I Degro~re I Finisare
Natura 'r/. m in
\ .; 20 : > 20 1
treceri i
1--------_· ------
\Avansul de trevere s t, IDn1frulare 220 I O,O?O I 0,015
----I ~'
:~)--
J).'·u:rO~[lre
3, ;~ I' ~' 70-2, 9~ 2S0 1 0,030
----;-';-·'--0,035
I 0.020
1--0-,025
Finisare 12,c.U-l,OD 1,45-0,8D.
Std, Stf - avansul de trecere In, rcc+ihcarea (io U(';':IO~are, respectiv de f'inisar e,
mm/rulare (tabslul 1:3.9);
Ta, ':f - timpul de eomutare ~i divizare psntru 0 trecere de degrosare, res-
pectiv finisare, rnin (tabelul 13.10);
L
136 Normarea la rectificat roti dlntote ~i caneluri
L - lungimea totala a cursei de rectificare pe directia dintelui, mm,

rezultata din relatia
B L 2 Vh iD, - h)
= + 20 [mm], in care: +
(13.7)
cos ~o
B este latimea rotii dintate, mm ;
f30 - unghiul de inelinare de ref erinva al danturii;
h - inaltimea dintelui, mm (h = 2,25 mn; mn - modulul normal, mm);
D. - diametrul exterior al pietrei-taler, mm.
Diametrul exterior al pietrei-taler DB are valori uzuale de 220,280,340 mm.
Numarul de treeeri pentru re etificarea de degrosare 1:d se determina cu
relatia
Ac - (8pf' if)
id (13.8)
8pd
in care este adaosul de preluerar e pe un flanc al dintelui, mm (tabel ul 13.7);
Ac
8pa, 8pf - avansul de patrundere la rectifiearea de degrosare, respectiv de fini-
sare, mmjtrecere (tabelul 13.7).
Intrucit if = ifp ifu, +
(13.9)
unde ifp este numarul de treeeri la rectificarea de finis are in plin (eu avans de
patrundere 8pf); ifg - numarul de treceri la reetificarea de finisare in gol (Hka
avans de patrundsre 8py) ~i ifp = ffg = 1, rezulta, if = 2.
La rectificarea rotilor dintat e cilindrice, prin .rulare continua, eu piatra-
melc [masini Reihauser), timpul de baza se determina cu relatia
tbS • L . Z • kz [ . ] • •
to = min , In care. (13.10)
60
tb• este timpul de baza specific, sec/l mm ~i 1 dinte ; valorile acestu ia sint date
in pasaportul masinii-unelte ; in tabelul 13.11 sint mention ate valorile
timpului de baza specific corespunsatoare masinilor-unelte tip N.Z.A.-
Reihauser, pentru reetifiearea rotilor din~ate din otel e alit ;
Tabelul 13.11. Timpul de baza specific la rectilicarea rotllor' dlntate ciIindriee eu piatrii meie,
pe maslnl de raetlfieat rotl dlntate de tip Helsha uer
Modulu l normal, mn, mm
Adaosul de prelucrare,
Ac] mm
1,0
I 1,5
I 2,0
I 2,5
I 3,0 I 3,5
I 4,0
Timpul de baza specific tbe, sec/! mm ~i 1 dinte
0,16 0,340 0,385 0,435 0,470 0,495 0,535 0,560
0,20 0,430 0,465 0,505 0.540 0,580 0.610 0,650
1 0.25 0.500 0,535 0,575 0,600 0.640 0.690 0.735
I 0,30 0,560 0,610 0,635 0,685 0.725 0.780 0,820
I
0,35 0,630 0,680 0.720 0.770 0.815 0.865 0,910
0.40 0,715 0.765 0.815 0.860 0,925 0.980 1,030
0.50 0,810 0.875 0.950 0,995 1,060 1,120 1,180
~ 0,60 0,960 1,030 1,100 1,170 1,250 1,310 1.360

~
I
'I
l...••..-
'
Determinarea normei tehnice de limp 137
L - Iungimea totala a cursei de rectifieare pe directia dintelui, mm, deter-

minata cu relatia
B
L =
cos . ~o
+ 2.m", (13.11)
B Iiind latimea rotii dintate, mm, iar ~o - unghiul de inclinare (de re-
ferinta al dintelui) ;
mll - modulul normal, mm;
z - numarul de dinti ai rotii de prelucrat;
k., - coeficient de corectie in tunctie de numarul de dinti ai rotii de pre-
lucrat (tabelul 13.12).
Tabelul 13.12. Ccefielentl de coreetie a tlmpulul de baza in Iunetle de numarul de dlntl,

la rectificarea rotllor dlntate cilimlrice ell ptatra mele
Numarul de din] i ai rofii de prelucrat , I
12 I 14 I 16 I 18
I 20
I 22
i 24
I 26
I 28
I 30 I 30
Coeficientul de corectie, kz
1.50 I
I 1.45 1 1.40
,
1 1.35
!
I 1,30 II 1.25 11.2011.1511,1011.0511.00
La rectificarea arborilor eanelati, determinarea timpului de baza se face

cu rela tia
2.L.z.i
tb ·K [min ], in care: (13.12)
1000.vs
Vs este viteza avansului principal, mjmin, pe directia miseari! de avans 11

(fig. 13.6, a) ~i are valorile date in tabelul 13.13 in tunctie de lungi-
mea canelurii de rectificat lp, mm ~i de timpul de comutare ~i divizare,
T, sec, caracteristic fieearei masini-unelte ;
Tebelul 13.13. Viteza avansulul prinelpal la rectlfiearea eanelurllor exterioare
Lungimea canelurii lie rectificat, lp, mm, pma la:

Timpul de
comutare ~i
divizare, 't sec
55 1
I
70
! 90
I Ilf)
I HO
I ISO
I 220 I 280
I 350
I 440
I HO. !
Viteza avansului principal, v" m/min, pin~ la:
0.40 6.3 8.0 10.0 12.5

---
16,0 - - - - - -
0.65 5.0 6.3 8.0 10.0 12.5 16,0 - - - - -

0,80 - 5,0 6,3 8,0 10,0 12,5
---
16,0
---
- - - -
1,00 - - 5,0 6,3

---
8,0 10,0 12,5
---
16,0 - - -
1,25 - - I
- 5,fl 6,3 8,0 10.0 12,5 16,0 - -
1,60 - - - - 5.0 6,3 6.0 10.0 12,5 16.0 -
2.50 - - - - - 5.0 6,3 8.0 10,0 12.5 16.0
..
138 Normllrea la rectificat roti diniate ~i caneluri
L - lungimea cursei de rectificat, perlireetia eanelurii, mm,

L = lp + II (13.13)
(ll Hind lungimea de depasire, mm, cu valorile date in tabelul 13.14:
in tunctie de viteza adoptata a avansului principal in m/min, ~i 'v.,
de tirnpul de comutare ~i divizare -r, in sec);
z - numarul de caneluri ;
I{ - coeficient de corectie in Iunctie de natura fazei de rectificare; pen-
tru rectificarea de degrosare, J{ = 1,25, iar pentru rectificarea de
sernifinisare ~i tinisare a canelurii, K = 1,50 ;
numarul total de treceri pentru reetificarea canelurii, dat de relatia
i = ·id + is + if' (13.14)
un de id, is, if sint numarul de treceri pentru rectificarea de degrosare, semi-
tinisare ~i respectiv finisare. Valorile is (pentru Ra = 3,2 ... 1,6 fJ.m):;;i if (pen-
tru R; = 1,6 ... 0,8 f1.m) sint date in tabelul 13.15 in functie de raportul dintre
Tabelu! 13.14. Lungimea de depii~ ire la reetlflearea eanelurilor sxtertoare
Vitera avansului principal t'8, m/min, pina la:

Tirnpul de comutare ~i 5,0 6,3 8,0 10,0 12,5 16,0 > 16,0
divizare, "C', sec
Lungimea de depasire, lv- mn
:
0,40 31 40 50 I 55 70 88 111
0,65 40 50 62 70 88 111 142
0,80 50 62 80 88 111 142 178
---- -uJii-
1,00 62 80 111 142 178 222
1,25 80 100 I 125 142 178 222 278
1,60
I 100
1'Y
~;)
12"
160
I
!
160
178
I 178
222
222
278 I
278
356 I
356
445
2.50 I
Tabelul 13.15. Numiirul de treceri la rectlflearea caneturllor exterloare
Raport ul lplD
Rugoaitatea supr-afe-
i.o 2,5 4,0
I 6,3 10,0 ... 16 > 16,0
Viteza avansului principal, l'S, m/ruin

[ei prelucrate,
Ra, urn 6,3 8,0 10,0 12,5 ... 16 > 16,0
5,0
, Avan.5i.il de patrundere, 5p. mrn/c.d.
3,2-1,6 10,021-0,011 0,019-0,010[0,017-0,00910, 015-0, 0~:-0-'0-1-3---0-'-0-0-7'-10-'-00-9---0-'0-05

_~~.:, 8 10, 005- ~, 0040,006- 0, 004~ 005-0,00310,005- 0,0031°,004-0,002,0, 003-0! 001
Numarul de treceri , ,
3,2-1,6 3 3 4 ,1 5 6
1,6-0,8 2 2 3 3 4 5
f
"I,
Obseruaiii. 1. in cazu! in care Ra < 0,8 urn ~i abate rea pasului circular este < 0,01 mm se vor
efectua dou a treceri supllmentare, farii avans de patrunderc, indiferent de valoarea
I!
1I
raportului Ip rID. 2. In cazul rcctiricarii senarate a flaneurilor canelur ilor eu doua diseuri
I'j.' abrazive (figura 13.6). numarul de treceri din tabel se va micsora ell 0 trecere.
!"
11'·
l-...
..
e
f!)
Tabelul lS.16. Adnosurl lIe preluerare unilaterale la reclificarea cune lurllor exterioare ;'
3
Matcriulul de prclucra t
:i"
Cl
Olel cementat-calit Ojcl Imbuniitajit (indinte de cauelare]

iD
Cl
Lungimea canelurii ::J

Diarnetrul exterior al cauel uri lor D, mm o
de rectificat lpl mm
..; 25 26-40 41--63 > 63 <; 25 26--40 41--63 > 63 3
~"
Adaosul de prclucr -ire unilateral, A Cl mm tii

:T
------;----.....,------;.----."---~-. ----- .--- ::J
0,20-0,25
n"
m
";;160 0,10-0,15 0,15-0,20 0,20--0,25 0,2;i-O,30 0,05- 0,10 0,10-- 0,15 0,15-0,20
161-400 0,15-0,20 0,20-0,25 0,25-0,30 0,:30-0,:i5 0,10-0,15 0,15--0,20 0,15-0,25 0,25-0,30 c.
III
401-1000 0,25-0,30 0,30-- 0, :)5 0,35-0,40 0,20--0,25 0,25-0,30 0,30-0,35
>1000 0,35-0,40 0,45-0,50 0,30-0,35 0,40- 0, 45
.,-3"
Tobelul 13.17. Avansul de patrundere de dC!lfOprc la reetltlearea ennelurllor e sterloare
------------------------~-,- -~~~
Raport ul lp/D
I
1,0 2}5 4,0 G,3 10,0 16,0 > 16,0
I I I l ! I
Adaosul de prelucrarc
unilateral, A c mm, Viteza avansului principal, 'vs' m/min,
pina la:
4,0 5,0 6,3 8,0 10,0 12,5 16,0
I I I \ I \
Avansul de patrundcrc, spa, mm/c.el.

--
0,16 0,045- 0, 055 0,040- 0, 050 O,03[)-0,045 I 0,030-- 0, (1'10 0,025-0,035 0,020-0,030 0,015-0,025
0,20 0,050-- 0, 060 0,045-0,055 0,040-0,050 0,035- 0, 045 0,030-0,040 0,025- 0, 035 0,020- 0,030
... _-
0,25 0,055- 0, 065 0,050-0,060 0,045--0,0[)5 0,040-0,050 I 0,035-0,045 0,030-0,040 0,025- 0, 030
0,40 0,060-0,070 0,055- 0,065 0,050- 0, 060 I 0,045--0,055 0,040--0,050 0,035-0,045 0,030-0,040
- -
0,40 0,065- 0,075 0,060-0,070 0,055--0,065 0,050-0,060 0,045- 0, 055 0,040-0,050 0,035-0,045
0,50 I 0,070- 0, 080 0,065-0,075 [ 0,060-0,070 0,055--0,065 0,050-0,070 0,045- 0,055 0,040- 0, 050
Obsernaiie. Valorllc mai mici ale avansului de patrundere spa se u tilizeaz a la rcctlficarea otelurilor tmbunatiititc, iar vaJorile
mai rnarl, la rcctlf'icarea otclurilor cementa te $i callte
•••
~
l
--I
140 Normarea la rectificat ro;i dintnte ~i canelmi
lungimea canelurii lp ~i diametrul exterior D al acesteia, de viteza avansului

principal Vs ~i de avansul de patrundere Bp (pe directia miscari! IV, fig. 13.6, a).
Numarul de treceri pontru rectificarea de degrosare se determina eu relatia
id
Ac - (if • Bpf + is • Bps)
, in care (13.15)
8pd
Ac este adaosul de prelucrare unilateral, mm (tabelul 13.16), iar 8pd, Bp81 B111
sint avansul de patrundere la rectificarea de degrosare, semifinisare ~i respectiv
finisare, mm/c.d. Valorile Bps ~i Bp! stnt date in tabelul 13.15, iar valorile BpI/,
sint cuprinse in tabelul 13.17.
La rectificarea canelurilor interioare, relatia de calcul a bimpului de haza
este analoaga rela.tiei (13.12), notatiile fiind similare. In tabelul 13.18 sint date
valorile vitezei aavnsului principal vs, m/min ~i ale avansului de patrundere,
81" 10-3.mm/c.d., la rectificarea canelmilor interioare, in func~ie de adaosul
de prelucrare unilateral Ac mm, de raportul dintre lungimea canelurii lp ~i
diarnetrul interior d al canelurilor ~i de natura materialului de prelucrat,
Numarul de treceri pentru semifinisare ~i finisare se determina prin ana-
logie eu rectificarea canelurilor exterioare, iar numarul de treceri pentru degro-
sare se calculeaza cu relatia (13.15).
Coeficientul de corectie K are valorile K = 1,45, pentru rectificarea de
degrosare, ~i K = 1,60 pcntru rectiricarea de semifinisare §i finisare a canelurii
interi oare.
13.2.2. Determinarea timpilor cjutdtori
Timpul ajutator ta la rectificarea rotilor dintate ~i a canelurilor se corn-

pune din suma timpilor ajutatori partiali : timpul ajutator pentru prinderea ~i
desprinderea piesei tal' timpul ajutator legat de faza ta2 §i timpul ajutator pentru
masurari de control ta3'
Obsetuaiie. Prin natura sa, timpul pentru cornu tare ~i divizare la rectificarea rotilor dint ate
cllindrlce prin rulare eu divizarea periodica (proeedeele Niles, Maag etc.) este, de asemenea, un timp
ajutator. El a fost insa inclus in relatla tirnpulul de baza, pentru a veni in intirnpinarea unci prac-
tiel uzuale in norrnarea tehnica a acestor lucrari.
Pentru rectificarea rotilor dintate cilindrice, prin procedeul Niles, timpii

ajutatori (tal +
ta2) sint dati in tabelul 13.19, iar timpul ta3 - in tabelul 13.21.
Pentru rectificarea rotilor dintate eilindrice prin procedeul Maag, timpii
ajutatori (tal +
ta2) sint dati in taheluI13.20, iar timpul ajutator pentru masurari
de control ta3, in tabelul 13.21.
Timpul ajutator ta' prin componentele sale tall ta2, ta3 (cu menpionarea
mtnuirilor curprinse), pentru rectificarea rotdlor dintato cilindrice prin rulare
continua (pe masini Reishauser), este dat in tabelul 13.22.
Pentru rectiticarea canelurilor exterioare, timpii ajutatori sint mentionati
in tabelul 13.23.
Pentru rectificarea canelurilor interioare, timpii ajutatori tal ~i ta3 sint
dati in tabelul 13.24, iar timpii ajntatori lega~i de faza ta2 pot fi luati similar
cu cei de la rectificarea canelurilor exterioare (tabelul 13.23 - sectiunea B).
1,;
,
·l'.i.•
...•.. -
Tabelul 13.18. Valorile avansulul principal sl avansulul de piHrnndel'e la rectificarea canelnrilor

interioare
A. Rectificarea de degrcsare
I Oteluri imbunatatite Oteluri cementate-calite
RaportuI lp/D, pina la:

Adaosul
teral d
Ull!Ia- ~
I 0,2 I 0,5 I 1,0 I 2,0 i 4,0 I >4,0 I 0,2 0,5 1,0 I 2,0 I 4,0 I >4,0
crare, Ac,- mm,
Viteza avansului principal, vs, m/ruin,
ptna la:
0,3
I 0,5
I 0,7
I 0,9
I 1,2
I 1,5
I 0,5
I 0,7
I 0,9
I 1,2
I 1,5
I 2,0
Avansul de patrundere, sp .10-3 mm/c.d

I
0,10
I 9 8 7 6 5 1 4 11 10 I 9 8 I 7 6
0.15 10 9 -1-1-
8 7 61=-~ __ 12 10 9 8 7
0,20 11 10 9 8 __ 7_1__ 6_- 13 12 11 10 9 8
I-~
0.25 12 11 19 9 14 13 12 11 10 9
0,30 13 12 11----10 15
------
14 13 ~- 11 -----ro
0,35 14 I~
------
12 11 ~ 1~ 16 15----:u- 13 12 -11
B. Rectificarea de finisare
Ojeluri Imbunat atite Ojelur-i cementate-calite

Raportul lp/D, ptna la:
AdaosuI unilate-I 0,2 I 0,5 I i,c 2,0
I 4,0
I >4,0
I 0,2
I
ral ~c;r:;,~are'l Viteza avansului principal, 'Vs,
plna la: 0,6 I 0,7 I 0,9 I - ,2
I 1,5 1
I
2,0
! 0,7
I
Avansul de oatrundere, 51h 10-3 mm/c.d
0,03 6 _5 ____ 4_ 3 __ 2_--1_'_-_8_1 __ 7___ 6_1__ 5___ 4_--3-

0,06 7 6 5 --4- 3 2 9 8 7 6 5 4
0,10 8-1--7 - ---6 --5 - --4 - --3- -1-0- -9- ---8 -1--7- --6- --5-
0,15 9 - --8 -1--7 - --6 - --5 - --411- -----ro
--9- --8-- --7 - --6-
Tabelul 13.19. Timpi ajutator! Ieqatl de fazii [Ineluslv pentru prtnderea-desprtnderea piesei)
la rectificarea rotllor dlntate ciIindrice pe maslnl de rectificat rotl dlntate tip Niles
Masa piesei, impreuna cu dornul, kg, pina la:
Modul de ba zare a piesei Numar de

treceri
2
I 6
I 13 I> 13
Tirnp ajutator, min
Pe dorn cu axa Cu asezarea din- 1 1,0 1,1 1,2 1,3

verticala, intre telui dupii discul
virfuri abraziv 2 1,3 1,4 1,5 1,6
3 1,6 1,7 1,8 1,9

I
1--2,-0-
j 4 I 1,9 2,1 2,2
Observatii. 1. Pentru fie care treeerc, urmiitoare treeerii 4, se va adauga 0,1 min. 2. Minuirilecare
sint cuprinss in timpul ajutiitor, dat mai sus, sirrt : a - stergcrea virfurilor masinll ;
b - prinderea piesei eu dorn, intre virfurile masinii ; c - rcglarea adincimii de rectifieat
(avans de patrundere sp); d - reglarea rniscarli de rotatte a discului abraziv; e - cu-
plarea rntscarii de rulare; f - reglarea pozltiei rotii dintate in Iunctle de neuniformitatea
adaosului de prelucrare; g - aducerea conturului in pozit.ie lnitf ala ; h - comutarea me-
canismulut de divizare; i - cuplarea avansului longitudinal al caputui portpiatrii;
j- decuplarea miscarit de rctatie a discului abraziv; k - desprinderea piesei, impreuna
eu dornut, de pe masina-unealta.
142 Normarea la rectlficct roti dintcte i'i coneluri
Tabelul 13.20. Timpi ujuhitori Ieqatl de faza (Inelusiv pentru prlnderea-desprlnderea piesei)
la reetlflearea rotilor dlnjate eiltndriee pe maslnl de rectifieat roti dlntate de tip Maag
Masa piesei, tmpreuna ell dorrrul, kg, pina la:
Modul de ba zare a piesei Numar de 2 6 13 13

treceri
Timp ajutator, min
I
Cu asezarea din-
tclui dupa piatra
1
2
2,0
2,3
2,1
2,4
2,2
2,5
I 2,:1
2,6
Pe dorn eu axa abraziva 3 2,6 2,7 2,8 2,9
orizontalii, intre 4 2,9 3,0 3,1 3,2
----
virfuri
1 1,7 1.8 1,9 2,0
Fara asezarea din- 2 1,9 2.0 2,1 2,2
tclui dup a piatra 3 2,2 2,3 2,4 2,5
abraziva 4 2,5 2.6 2,7 2,8
Obseroaiii, 1. Pentru fie care trccerc, urmatoare dupa a -l-a, se va adauga 0,1 min. 2. Minuiri le care
sint cuprinse In timpul ajutator, dat mai sus sint: a - stergerca virfurilor masinii-
nnelte; b - prinderea piesei, eu dorn, Intre virfuri; c - reglarea adincimii de rectificat
(avansnl de patrundere sp); d - cuplarea miscarti de rotatie a pietrelor-taler; e - cu-
plarea mlscarn de rulare : r-
reglarea pozl tiei rotli dintate in nmcttc de unirormitaten
adaosului de prelucrare; g - aduccrea conturnlui in pozitiu initial a ; h - comutarea me-
canismulul de divizare; i - euplarea avansului de trecere St ; j - decuplarea miscarii de
rotatie a discurilor abrazive; le - desprinderea piesei cu dorn, de pe masina-unealta.
Tobelul 13.21. Timpul ajutator pentru masnrarl de control, la reetlflcacea rotllor mntate
cilindrice pe maslnl de rectlfieat rotl dmtate tip :lIaag sl NiIes
A. Numarul considerat de masurar! pentru 0 singura piesa
Clasa de precizie a danturii Numarul de dinti z ai ro tii de rect iticat, pina la:
(STAS 6273-60)
10 1 30 1 50 65 I 80 i 100 I> 100
Numarul de masuratori pentru 0 singura piesa
I
;:;;6 3 4
---
5 6
-------
7 8 I 9
>6 2 3 4 5 6 7 8
B. Timpul pentru masurari de control

Dimensiunea de masura t, mm, pfna la;
Mijlocul de
masurat
Tipul sau parametrul
masurarii w I ~
Timpul
= I=
pentru masurati,
I ~
rnin/ I masurare
1 >~
Mierometru pentru
roti dint ate
Cu asczare prealabila
la cot a
Cu asezare la cot a in
0,15 0,171 0,20 I 0,22 0,25 0,30
timpnl masurfirii 0,23 0,27 0,32 0,36 0,40 0,43

Subler pentru
roti dintate
I m<5= 5 ... 10
m
mm
mm
0,60
0,75
0,60
0,75
O,GO
0,75
-
-
-
-
-
-
m> 10 mm 1,00 1,00 1,00 - - -
---
Subler optic pen- I mm =< 55 ...
mm
10
0,80
1,00
0,80
1,00
0,80
1,00
-
-
-
-
-
-
I
'tru roti dintate mm
I'
It m> 10 mm 1,30 1,30 1,30 - I - -
Pentru prima masurare 0,10
il:
In ce P'"'' "t",," Pentru fie care masurare
11
i~
III
CaIibru potcoava
bilateral limitativ I Masurare cornpleta j
urmatoare
Pentru prima masurarc
Pentru fie care masurare
urrnatoare
0,07
0,14
0,10
1I
!It
11
!i
I~
I~
III
l
Tabelul 13.22. Timpi ajutiitori la rectifiearea rotllor :dintate eilindriee en piatra mele
Musa piesei , kg, ptna la:

Mlnuirile cuprinse in tirnpul 0,5 1,0 3,0 5,0 8,0
Poz.
ajutator
i
, Timp- aju tator , min
1 Prius, dcsprins piesa 0,29 0,32 0,42 0,51 0.65

2 Reglat masina-unealta 0,10 0.20 0,20 0,30 0,30
3 Prins piese lntre virfuri 0,16 0,16 0,16 0,25 0,40
4 Inchis eeran de protcctle 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10
5 Pornit sistem ungere 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05
6 Heglat pozit.ia pietrei ~ ~ 0,50 0,50 0,60
7 Pornit, oprtt maslna-uncalta 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05
8 Introdus In span 0,20 0,20 0,20 0,20 0,25
9 Reglat perpcndicularitatea ~ 0,10 0,30 0,40 0,40
10 Reglat adincimea de reetificat 0,20 0,30 0,30 0,40 0,50
11 Seas din span 0,10 0,10 0,10 0,20 0,30
12 Seos piesa dintre virfuri 0,16 0,16 0,20 0,30 0,50
13 Spiilat piesa 0,10 0,20 0,20 0,40 0,50
14 Masuratori de control 0,80 0,80 0,80 0,80 0,80
I Total I 2,31 2,74 3,58 4,46 5,45
Tobelul 13.23. Timpi ajutiitori la rectiiicarea eanelurllor exterloare pe maslni de r ectlfleat eanelurl
A. Timpul ajutator pentru prlnderea-desprinderea picselor

Modul de prlndere a Lungimea Fe!u! 3
a piesei piesei, mm manipularii I 5
I 8
I 12
I 20
Timp ajutator, min
Intre virfuri ~ Manual 0,52 0,62 0,69 0,80 0,85

Intre virfuri en <::;1000 Manual 0,73 0,83 0,90 1,01 1,05
Iuneta Hxii >1000 Manual ~ ~ 0,96 1.09 1,15
In mandrina ~i virf ~ Manual 0,75 0,85 0,96 1,05 1,23
In mandrina si vlrf <::;1000 Manual 0,96 1,07 1,17 1,27 1,44
en Iunet a fixii >1000 Manual ~ ~ 1,23 1,34 1,53
Modu! de prindere a Felul
piesei manipular ii
30 50
I 80
I >80
I I
1n tre vlrfuri Mecanic 2,65 2,8'0 I 2,95 3,20
Intre vlrturi en lunet a fixii Meeanic 3,90 4,10 4,50 4,90
In mandrina ~i virf Mecanic 4,15 4,45 4,70 5,00
In rnandrin a si virf cu luneta fixil. Mecanic 4,55 4,85 I 5,10 5,45
B. Timpi ajutiitcri Iegati de faza
ICursa longitudinala maxima a masinii, mm
Denumirea minuirilor componente ale tirnpilor ajutatori grupa t i j ::::;; 1500 > 1500
I Timp ajutator-, min
Apropierea accelerata a piesci prin deplasarca rnesei masinii

sau a capului portpiatra 0,04 0,05
Reglarea pozttici canelurii in vederca rectificiirli 0,40 0,50
144 Normarea la rectificat roti dintate ~i cane!uri
Taaelul 13.23 (conttnuare)

Cursa longitudinala maxima a ~inii, mm
Denumirea minuirjJor componente ale timpilor aiutatori grupali < 1500

I > 1500
Timp ajutator, min
Retragerea accelerata a piesei prin deplasarea mesei masinil

sau a capului portpiatra 0.04 0.05
Reglarea cursei prin montarea opritorilor 0.24 0.30
Cuplarea miscarli de deplasare alternativa a mesei masinii sau
capului portpiatrii 0.02 0,03
Cuplarea sistemului de racire 0,03 0,035
Decuplarea miscarli de deplasare alternativa a mesei masinil
sau capului portpiatra 0,02 0,03
Decuplarea ststemulut de riicire 0,03 0,035
Total timpi ajutatori grupati 0.82 1,03
Apropierea sau retragerea semirabrlcatulul prin 200 mm 0,08 0,10

deplasarea mesei sau capului portpiatra,
pe Iungimea de : 500 mm 0,16 0,18
Deplasarea manuala a mesei masinii sau a capului 50 mm 0,06 0,08

portpiatrii, pe Iungimea de : 100 m 0,12 0,16
Schimbarea numarului de curse duhle 0.04 0.05

Coborirea sau ridicarea ecranului de protectle 0.15 0,20
C. Timpul ajutator pentru masuratorl de control
Lungimea de rect ificat, mm, pina. la:

Dimensiunea
Mijlocul de masurat masurata, mm,
pina la:
50
I 100 1
I
250
I 500
! 1000
I > 1000
Timp ajutator, min

50 0.29 0.31 0,37 0,46 0,63 0,75
100 0,31 0,33 0,39 0,48 0,65 0,78
Micrometru ~100 0,38 0,40 0,46 0,55 0.75 0,85
Calibru limitativ 50 0,14 0,15 0,20 0,26 0,41 0,54
Comparator eu eadran - 0.21 0.23 0,28 0.36 0,53 0,65
Tabelul 13.24. Tlmpi ajutatori pentru prinderea-desprinderea plesei ~i pentru masurater! de

control la reetltlearea eanelurllor interioare
Masa piesei, kc, pin!> la:
Lungimea piesei, 1,0 3,0 5,0 10,0 20,0
Modul de prindere a piesei mm
Timp ajutator pentru prinderea-desprinderea piesei, min
I
In universal sau
mandrinii
~100
>100 I
0,46
0.55 I
0,52
0,65
Luagimea
I de
0.59
0,75 I
rectificat,
0,76
0,90
mm
I
1,00
1,50
Lungimea masura-I 25 50 100 I 200 1 200

~ A a atul de mlsurat ta, mm
1 1
I!I
Timp ajutator pentru masuratori de control; mia
I
I
I
11
l4icrometru de interior
I
~100
1>100
0,90
1.20
I 1,55
1,70
2.40
2,80
3,26
3.80
4.,00
4.,60
Comparator eu cadran
pentru alezaje 1
~100
1>100
0.70
1.00
I 1.35
1,60
2,20
2.60
3.00
3.60
3.80
4.49
l ~--
r
j
Timpii de deservire tehnica, la rectificarea rotilor dintate eilindrice prin

procedeele Niles ~i Maag sint da~i in tabelul 13.25 si, respectiv, tabelul 13.26.
Tobelul 13.:25. Tlmpul de deservlre tehnlea, la reetlflcarea rotllor dlntate cillndrlce

pe maslnl de reetltleat rotl dintate de tip Niles
""I Timp de baza t tit" . -I

Modulul normal Calitatea
pratetelcr 50 I 100 200 300 500 700 900
al danturii recti-
ficate, mu mm
prel ucra te 1 I ! I I I 1
Ra, urn
Timpul de desrevire tehnica, ta«, in ~~ din t b
3,2 3.8 2,5 1,9 1

>,;)"
1,0 0,8 0,7
3 1,6 5,0 3,7 3,1 2,7 2,2 2,0 1,9
0,8 7,5 5,0 3,7 3,0 2,5 2,3 2.1
3,2 4,5 3,0 2,0 1,5 1,0 0,8 0,7

4 1,6 5,8 4,2 3,3 2,7 2,3 2,1 2,0
0,8 9,0 6,0 4.0 3,0 2,6 2,3 2,2
. -_.
3,2 6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,4 1,3
5 1,6 7,2 6,2 5,3 4 .~
, v 3.3 2,7 2,4
0,8 12,0 10,0 8,0 6,0 4.0 3,0 2,5
- ------
3,2 7,0 6,0 5,0 4,0 3,0 2,2 2,0
6 1,6 8,3 7.3 6,2 5,3 4,2 3,4 3,1
0,8 14,0 12,0 10,0 8,0 6,0 4,5 4,0
3,2 - - 6,5 5.5 4,5 3,5 3,0

7 1,6 - - 8,5 7,5 6,5 5,5 4.5
0,8 - - 13,0 11,0 9,0 7,0 6.0
3,2 - - 7,5 6,5 5,5 4,5 3,5

8 1,6 - - 10,0 9,0 8,0 7,0 6,0
0,8 - - 15,0 13,0 11.0 9,0 7.0
3,2 - - 10,0 9,0 8,0 7,0 6,0

9 1,6 - - 15,0 13,0 11,0 9,0 8,0
0,8 - - 20,0 18,0 16,0 14,0 12,0
Tabelul 13.26. TimpuI de deservire 'tehnlea la rectificarea 1'011101' dlntate cillndJ'ice

pe masint de rectiiicat roll din late tip lIaag
Diametral
[tal«, D. mm
=r
or al pietrelor- 50
I 100
1
200
Timpul
1
de baza
300
tb, min, plna
500
1
la:
700 1 BOO
I 1200 -I> 1200
Timpul de deservire tehnica, uu, In % din Ib
I!
I
I
::;;220 6,5 6,0 I
5,5 5,0 4,5 I 4,5 4,0 4,0 i 3,5
~220 I 7,0 I 6,5
I
! 6,0 I 5,5 I 5.0 I 5,0 \ 4,5 4,5 I 4,0
In cazul rectificaril rotilor dintate eilindrice pe masini Reishauer, timpul

de deservire tehnica se determina eu relatia
tdt = 0,024 to , (13.16)
in care tb este timpul de baza determinat cu relatia (13.10).
11 - e. 315
146 Normarea la rectificat roti dintote ~i caneluri
La rectificarea oanelurilor exterioare, timpul de deservire tehnica se

detel'mina cu relatia
tan ·tb ,
tat -
=- T (13.17)
Tabell1/ 13.27. Timpul de deservire telmicii a locului de mune:!. tat la l'ectificarea eanelurilor
Cursa longitudinala maxima a

masinii, mm
Opera [ia de rectificare
~1500 > 1500
Timpul tdtl1 min
perifericii ~i piirtile frontale 2,3 3,2

Rectificare perlterica cilindrlca 1,0 1,6
pe partea : perifericii conica 1,0 1,6
perlferlca ralonat a 1,4 2,0
n care tan este timpul specific de deservire tehnica, min (tabelul 13.27), to-
- timpul de baza obtinut eu rela.tia (13.12) ~i T - valoare conventionala,
egala cu 15 min.
La rectificarea canelurilor Interioare, timpul de deservire tehnica se
determina cu relatia
tat = 0,03 to, (13.81)
pentru cursa Iongitudinala maxima a masinfi-unelte de 1000 mm, ~i cu relatia
0
tat= 0,035 tb' (13.18')
pentru 0 eursa Iongitudinala maxima a masinii-unelte peste 1000 mm.
Timpii de deservire organizatorica se determina pe baza unor cote pro-
centuale din timpul operativ, dupa cum urmeaza :
a) la rectificarea rotilor dintate cilindrico prin procedeul Niles
tao = 0,025 top; (13.19
b) la rectificarea rotilor din~ate cilindrice prin procedeul Maag
i: = 0,030 top; (13.20)
c) la rectificarea rotilor din~ate cilindrice prin procedeul Reishauer
tdO = 0,016 top; (13.21)
d) la rectiticarea canelurilor,
tao = 0,015 top, (13.22)
I
pentru valoarea maxima a cursei Iongitudinale de 1000 mm, ~i
!I'
tao = 0,021 top, (13.22)'
I! pentru 0 eursa longitudinala maxima a masinii-unelte peste 1000 mm.
:1
it
13.2.4. Deterrninoreo timpilor de odihno ?i necesitoti fiziologice
:1
it La rectificarea rotilor dintate cilindrice prin rulare eu divizare periodica

(procedeele Niles, Maag), timpul de odihna ~i necesitatf fiziologice se determina
!I cu relatia
J ton = 0,04 top. (13.23)
'1
,
i!
,I
l,.,.,..".
J
Determinarec normei tehnice de timp ]47
~~
Tabelul 13..28. Tlrnpul de odihnii ~i necesitii!i Ilzloloqice, la reetiflcarea eanelurtlor
.}
Timpul operativ, I Timpul ajutator, manual
min I sau mecano-manua l, In %

din t.impul operat iv
3,0 5,0 8,0 ;2,0
Timpul ton. in ~.~)din t impul operativ :

20,0 > 20,0
>50 3.0 3,0 3,0 3,5 4,0 3,5

') -
_'~'':'
>:J
-
.0, 0 I :(50 3.0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3.0
3,0
3,5
3.0
3.0
3,0
In eazul procedeului Reishauer , :i
ton = 0,03 top (13.24) "
'I'impul de odihna ~i necesitati fiziologice la rectificarea canelurilor este

prezentat in tabelul 13.28.
13.2.5. Determinarea timpilor de preqotlre ..incheiere
Pentru procedeele Niles si Maag, de rectificare a rotilor din~ate cilin

drice, timpii de pregatire-incheiere sint da~i in tabelul 13.29, iar pentru recti-
ficarea canelurilor - in tabelul 13.30.
Tobelul 13.29. Tlmpul de p!'cgiitil'e-incheiere In rectlflearea rotllor dlntate cilindrice,

pe maslnl de reetltloat rotl dlntate tip Ni/cs ~i Maag
Tipul mas.inii de rectificat

,
I eo un disc a-
i
I Cu doua pietre
braziv (Niles) I taler (Maag)
Foz. Metoda de pr indere a semifabrica tului
Tlmpul de pregatire-incheiereg
Tp1, min
I
1 Pe dorn conic si hucsa elastica 50 80

2 Pe dorn cillndric intre virful antrenor
Denumirea Iazelor suplimentare
~i luncta - I
I
85
I
3 Montarea sau demontarea : I

I
papusii mobile - I 3
4
5 Inclinarea pictrelor abrazive ell unghi
lunetei
de 0°, 15°, 20° -
2
II 2
4
6 Rotirea suportulul si glisierei la unghiul de incfinare a danturii
130 = 0° ... 45° 11 15
7 Inloculrea pietrei abrazive 15
I 7
8
9
Corectarea
supratata
pietrei ahrazive pe I radiala
frontal a
4
0,4
3
0,8
10 Primlrea ~i predarea documentatlei, sculelor ~i dispozitivelor,
11
I aparatclor
Primirea
de miisurare etc.
lndicatiilor tehnice de la maistru
4
2
4
2
Obseruaiie. In cazul corectarii pietrelor abrazive in timpul lucrului, fara inlocuirea acestora, timpil
de prcgatire-tnchelerc de la pozitiile 8 ~i 9 se vor core eta eu coeficientul K = 0,50.
••
148 Normarea la rectificat ro~i dintcte ~i cane!uri
In cazul rectificarii rotilor dintate cilindrice prin procedeul Beishauer,

timpii de pregatire-incheiere se determina astfel:
- pentru roti dintate cilindrice eu dantura dreapta, Tpi = 25 min ;
- pentru roti dintate cilindriee en dantura inclinata, Tpi = 35 min.
Tabelul 13.30. Timpi de pregiilile-inclleiere la reetlflearea eauelurllor pe maslni de rectificat eanelurl
Cursa longitudinala maxima a

masinii-unelte, mm, ptna la:
Metoda de ., •• 1500 > 1500

Poz. dere a semifa-I
br'icat ului
Procedeul de rectificare I
, Tirnp de pregjitire-Incheiere,
Tpil min
\ I
1 Re ctittcarea fundului eanelurii eu 0 piatrii
raionata 9.0 12.0
2 Rectifiearea eanelurii eu 0 piatrii profilatji 11.0 14.0
---
3
4
In universal
sau con de
antrenare
Rectificarea suprafetelor
laterale eu doua pietre
I eiJi~driee
comce I
13.0
15.0
16.0
18.0
---
5 Rectifiearea suprafetelor Iatcrale prin pen dUIare 17.0 20.0
~
jt- I I
Den umirea fazelor suplimentare
I
6 Capului de reetificat cancluri exterioare 14.0 16.0
---
7 interioare I 16.0 18.0
8 Dispozitivului de centra re a profilului cancluril

Montarca in raport eu axa pietrei abrazlve 2.0 2.5
9 Dispozl tivului de eorectare a pietrei abrazive 2.0 2.5
10 sau de- Automatului de pcndulare a brosei pietrei de
montarea 1 reetifieat 1,6 2.0
11 Universalului 1,8 2.,0
12 Conului de autrenare 1.0 1.2
13 Lunetei 0.6 0.8
14 Piipusll mobile 2.4 3.0
15 Inlocuirea pietrei abrazi ve 5.0 6.0
I: 16 radial a 1.5 2.0

I' 17 Corectarea pietrei abrazive pe suprarata Irontala 2.0
11 2.5
11 18 profilata 3.0 3.5
I.~
.
19 Primirea ~i predarea docurnentatici, sculelor si dispczi tivelcr,

:1 aparatelor de m asurat etc. 4.0 4.0
I 20 Primirea indicatii lor tehnice de la maistru 2.0 2.0
II
~
Obseruaiie. In cazul corectarii
de preg attre-tncheiree
pietrelor abrazive In tirnpul lucrului, fara inlocuirea acestora,
de la poz. 16, 17 si 18 se vor multiplica en eoeficientul K
timpii
= 0,50.
!i~
~
l ,~-
i:xempJe de calcul a roti dintete ~i caneluri 149
13.3. Exernple de colcul 01 normei tehnice de timp

la rectificorea danturii rotilor dintcte ~i conelurilor
13.3.1. Rectificarea rotilor dintote cilindrice prin procedeul Niles
Se considera urmatoarele date ale problemei :

3. Denumirea piesei : roata dintata cilindrica cu dinti drepti.
b. Elementele de definire a danturii :
- numarul de dinti, z = 64 dintl ;
- unghiul profilului de referinta, CZo = 20° ;
- coeficientul inaltdmii capului de referinta, fo = 1 ;
- coeficientul jocului de referinta, Wo = 0,25 ;
- deplasarea specitica, ~ = °;
- modului, m = 7 mm.
c. Materialul rotii : 15 C 08 (STAS 791-80), cementat-calit ; dupa tra-
tament duritatea flaneurilor dintilor este 58 ... 60 ERC.
d. Olasa de precizie 6 (STAS 6273-81), rugozitatea supratetelor flancu-
J
rilor dintilor Ra = 0,8 [J..m. ~
e. Serie de Iabricatie, 120 buo. ;1
f. Masa piesei = 60 kg. .~
g. Caracteristicile pietrei abrazive, piatrs; conica plana HI, (STAS 603-76),

structura En, 25 ... 16 R.C., diametrul pietrei 210 mm. ~
h. Verificator: micrometru pentru roti dintate.
i. Masina-unealta : masina de rectificat roti din~ate cilindrice, tip Niles,
WIVfvV 600 Xl0.
Sa se determine norma tehnica de timp.
Reeoloare. Din tabelul 13.1 rezulta L, = 85 mm, iar din tabelul 13.2,
pentr u Dd = m.z = 7 ·64 = 448 mm, se obtine Ac = 0,25 mm.
Din datele problemei i, = 1, if = 1, 8p = 0,09 mm/trecere, Spd =
= 0,045 mm/trecere, 8pf = 0,015 mm/treeere (tabelul 13.3) ~i deci,
id =
Ac-(8pf + d.d) _ 0,25 - (0,015 - 0,045) = 2 treceri.
spa - 0,09
Din tabelul 13.4, a ~i 13.4, b rezulta, Std = St.= 5,3 '0,8 = 4,2 mmjc.d.
,~i stf = 0,80 mmje.d.
Numarul de curse duble pe minut va fi:
pentru degrosare
• , n d---~
_ 1000.vd 1000.15 _
--- - 94 c ..d / min
. ;.
2L 2.80
- pentru sem ifllllsare,

. n.= 1000.v. = 1000.10 = 63 c..d /mm;
.
2L 2.80
~
!~
150 Ncrmcreo la rectificat ro~i dintate ~i ccnelurl
- pen t.I'Tl f··mUiare, 100

nf 1000.8 =50c.d.(min, undeL=B+(5
= ~-- ... 10)
2L 2.80
mm = 70 +
(5 ... 10) = 80 mm.
Din cartea tehnica a masinii-unelto WMW 600 X 10 se adopta, na =
= 100 c.d.zmin, 118 = 71 c.d.(min ~i nf = 50 c.d.(min.
Din ta,beIul13.5, pentru Dd = 448mm~i1n = 7mm,seobtine timpul de eo-
mutaro ~i divizare, T = 0,085 min(trecere.
Conform relatiei (13.2) rezulta timpul de baza
tb=2.z [ L; (id ~-+----+--

is id) J (. .
+T·td+tS''/,f
I .)
=
8 'n
td 8d ·d
18 • n8 8tf f J
1 , '1
1
I ') 1
= 2.63 [ 85( 4,2 ~100 T 4.2 .71 -t-. 0 8 .50 ) J + 0,085(2+1+1)=

r , /
4265
' min
" .
Din tabelul 1.3.19, tal + ta2 = 3.2,2 rnin = 6,6 min, iar din tabelul 13.21,
ta3 = 7.0,42 = 3,01 min, deci t-= tal + ta2 + ta3 = 9,61 min ~i top = tb + ta =
= 426,5 +
9,61 = 436,11 min,
Din tabelul 13.25, timpul de deservire tehniea va fi tat = 0,09 tb = 0,09'
'426,5 = 38,4 min, iar din relatia (13.19) rezulta timpul de deservire organiza-
torica t{!o= 0,025.top= 0.025 '436,11 = 10,9 min ~i ton = O,04.top= 0,04' 436,11 =
= 17,45 min. Din tabelul13.29, pozitiile 1, 6, 7, 10, 11, rezulta Tpl = 50 + 11 +
+ 15 + ,1 + 2 = 82 min.
tn fina! rezulta norma tehnica de timp
NT = Tpl!n + tb + ta + tdt + tao + ton = 81/120 + 426,5 + 9,61 + 38,4 +

+ 10,9 + 17,45 = 503,6 min.
13.3.2. Rectificarea rotilor dintcte cilindrice prin procedeu!

Maag

a. Denumirea piesei: roata dintata cilindrica cu dint! tncunati.
b. Elementele de definite ale danturii :
- numarul de din~i, z = 45 din~i;
- unghiul profilului de referin~a, 0:0 = 20° ;
- coefieientul inaltimii eapului de referin~a, fo = 1 ;
- coeficientul jocului de referinta, 'Wo = 0,25 ;
unghiul de mclinare de referinta, ~o = 1.5 0
;
deplasarea specifica normala, ~n = 0 ;

modulul normal, m.; = 4 mm.
11
1
Exemple de calcul a roti dlntote ~i caneluri 151
c. Materialul rotii, 13 ON 35 (STAB 791-80), cementat-calit, dupa trata-

ment, duritatea flancurilor dintilor fiind de 60 ... 62 HRO.
d. Olasa de precizie 6 (STAB 6273-81), rugozitatea supratetelor flancurilor
dintilo r , Ra = 0,8 [Lm.
e. Serie de fabricatie, 100 buc.
t Masa piesei, 3,2 kg.
g. Oaracteristicile pietrei abrazive : piatra taler tip H, STAS 603-76,
structura En, 25 ... 16 K.O., diametrul pietrei D. = 220 mm.
h. Verificator : mierometru pentru roti dintate.
i. Masina-unealta : ma~ina de rectificat roti dintate cilindrice tip Maag.
Sa se determine norma tenhica de timp.
Resotoare. Pentru m; = 4 mm si Da = mf•
Z = m,. . z = 4 . 45 =
. cos~o cos 15°
= 186,345 mm, din tabelul 13.6 ~i tabelul 13.7 rezulta n; = 135 rularijmin
si Ac = 0,16 mm.
Din cartea tehnica a masinii-unelte se adopta n, = 136 rularijmin, fnal-
~imea dintelui este h = 2,25 fin = 2.25 ·4 = 9 mm ~i, cum latimea danturii
este B = 24' mm, rezulta L = B/cos~o 2 n(Ds - h) + Y
20 = 24/cos 15° + +
+ 2Y9(220 - 9) +
20 = 132 mm.
Din tabelul13.8 se adopta if = 2, Spf = 0,01 mmrtrecere, spa = 0,35 mm/
trecere si, deci,
. Ac - (Spf' if) 0,16 - (0,01.2) At.
'/,a = =' = ~ reCerl.
Spa 0,035
Din tabelul 13.9 se adopt a Sta = 3,6 mm/rulare ~i Stf = 1,35 mmfrulare.
Din tabelul 13.10 se adopts va = 0,02 min ~i "r = 0,015 min.
Bezulta timpul de baza
to=z L ( ia
[ -'YI -+-
Sta
if )
St!
+ ('a''/, . + .
Tt''/,f),
J =45-- r 4
132 ( --+--
L 136 3,6 1,35
2) +(0,02-4+
r
+ 0,015 . 2) 1
.J
= 118,4 min .
Din tabelul 13.19, tal +

tU2 = 2.3,2 min = 6,4 min, iar din tabeluI13.21,
ta3 = 5·0,32 = 1,60 min ~i, deci, ta = tal ta2 + +
ta3 = 8,00 min. 'I'impul ope-
rativ va fi top = to +
ta = 118,4 8,0 = 126,4 min. +
Din taoelul13.26, timpul de deservire tehnica va fi tat = 0,055 tb = 0,055 .
. 118,4 = 6,51 min, iar t.impul de deservire organizatorica tao = 0,03 top = 0,03'
·126,4=3,8 min (relatia 13.20).
De asemenea, ton = O,04top = 0,04 '126,4 = 5,06 mm ~i din tabelul13.29
pozitlile 2, 5, 6, 7, 10,11, rezulta Tp! = 85 4 15 7 -+- 4 + +
2 = 117 min. + +
152 Normarea la rectificat roti dintate ~i caneluri
tn final, norma tehnica de timp va fi
NT = Pp1/n + tb + ta + tdt + tdo + ton = 117/100 + 118,4 + 8 + 6,51 + 3,8 + 5,06

: = 142,94 rnin ~ 143 min.
13.3.3. Rectificarea rotilor dintote cilindrice prin procedeul
Reishauer
a. Denumirea piesei : roata dintata cilindrica cu dinti drepti ;
b. Elementele de definire ale danturii :
- numarul de dinti, z = 63 dinti ;
- unghiul prof ilului de referinta, ~o = 20° ;
- coeficientul inaltimii capului de reterinta, io = 1 ;
- eoefieientul joeului de referinta, 'leo = 0,25 ;
- deplasarea specitica, ~ = 0 ;
li
:1. i
[~; - modulul, m = 3 mm.
c. Materialul rotii : 36 MoO 10 (STAS 791-80), eMit la 50 ... 60 HRO.
i: d. Olasa de preeizie 7 (STAS 6273-81), rugozitatea suprafetelor flancurilor
1 dint ilor , R; = 1,6 fLm.

e. Seria de fabricatie : 300 buc.
f. Masa piesei: 2,7 kg.
g. Oaracteristieile pietrei abrazrve : mele abraziv eu diametrul exterior
11'. 350 mm ~i grosimea 62 mm.
i~
h. Verifieator: micrometru pentru roti dintate.
i. Masina-unealta : ma~ina de rectificat roti dintate tip N.Z.A.-111
Reishauer.
Sa se determine norma tehnica de timp.
l, Reeoioare. Lungimea totala a eursei de rectifieare pe direetia dintelui,
relatia (13.11), pentru 0 latime a danturii B = 20 mm. va fi L = B 2m = +
= 20 +2 ·3 = 26 mm. Pentru Ac = 0,25 mm ~i m = 3 mm, din tabelul 13.11
rezulta tb• = 0,630 min, iar din tabelul 13.12, k, = 1,00.
Timpul de baza se determina ell relatia (13.10):
tb =t6s·L·z·k.!60 =0,640.26.63·1/60 =17,47 min.

t Din tabelul 13.22, ta = 3,58 min; din relatia (13.16), tdt = 0,024 ·tb =
~ = 0,024 '17,47 =0,42 min ; din relatia (13.21), tdO = 0,016' top = 0,016 (17,47 +
:1
:t + 3,58) = 0,34 min; din relatia (13.24), ton = 0,030 ·top= 0,03 (17,47 + 3,58) =
= 0,63 min ~i din § 13.2.5, Tpi = 25 min.
1
11
.~
in final, norma tehniea de timp va fi
~
HT = Tp1/n + t; + ta + tdt + tao + ton = 25/300 + 17,47 + 3,58 + 0,42 +
+ 0,34 + 0,63 = 22,52 min.
It
l
--~-~~~~ •.j
Exemple de calcul a roV dintate ~i caneluri 153
13.3.4. Rectificarea conelurilor
Se considera urmatoarele date ale pro blemei :

a. Denumirea piesei: arbore canelat.
b. ElementeIe canelurii:
- caneluri dreptunghiulare, seria mijlocie, STAS 1769-68;
- numarul canelurilor, z = 6;
- diametrul exterior 301 canelurilor, D = 52 mm;
- lungimea canelurii, L = 200 mm.
c. Material: 13 ON 20 (STAS 791-80), cementat, calit la HRO 50.
d. Bugozitatea suprafctelor rectificate, R; = 0,8 [Lm.
e. Masa piesei: 4 kg.
f. Seria de fabricatie 100 buc.
g. Scula abraziva . piatra cilindrica plana (STAB 601-75), structura
En 25 ... 16 L.
h. Fixarea piesei: intre virfuri ell antrenor.
i. Verifieator: mierometrn.
j. Masina-unealta : maaina universala de rectificat eaneluri.
Reeotoore. Din tabelul13.16, pentru l1' = 200 mm, D = 52 mm ~i material
cementat ~i calit, se obtine Ac = 0,28 mm.
Din tabelul 13.15, numarul de treceri pentru fazele de semifinisare ~i
finisare sint, is = 4 treceri cu 1's = 8 mjmin, if = 3 treceri eu Vs = 8 m/min ~i
e», = 0,015 mmjc.d., Spf = 0,005 mm/c.d.
!" ••
R ezuIt.a : l
_
a -
At - (if'8pf + is'8ps)
--=---'--'---~--'---"--
0,28 - (3 '0,005 + 0,015)
8pa 0,055
= 4 treceri,
In care spa, mm/c.d., s-a adoptat din tabelul 13.17 pentru .Ae = 0,28 mm, ~i
lp/D = 4.
Din tabelul 13.13, viteza avansului principal la degrosare este, Vs =
= 6,3 m/min.
Timpul de baza se determina cu relatie, (13.12).
t - 2L·z·i 2.z Ld ·id k L, (.' , .) k _ 2.6 240·4 125

b-
7. _
'I~---'--' a+- Is,l/ f--- ., +
100· Vs 1000 1.'sa 1.18f 1000 6,3
+ 250 (4+3) .1,50 = 6,225 min,

8
in care, din tabelul 13.14, La = lp + lld = 200 + 40 = 240 mm ~i L, = 1p +

+ llf = 200 +
50 = 250 mm.
Din tabelul13.23, tal = 0,62 min, ta2 = 0,82'3 0,04 +
0,15 = 2,65 min. +
Timpul ajutator pentru masurari de control se suprapune pe timpul de baza
154 Normarea la rectificat ro~i din\ate ~i conelurl
si deci, ta = tal + ta2 = 3,27 min, iar timpul operativ va fi top = tb + ta =

+
= 6,225 3,27 = 9,495 min. Oonform relatiai (13.17) si tabelului 13.27 :
t(lt = tan ·tb/ T = 2,3 ·6,225/15 = 0,955 min.
De asemenea, pe baza relatiei (13.22) ~i a tabelului 13.28, t(lo = 0,015 top =

= 0,015 ·9,495 = 0,145 min, ton = O,03.top = 0,03 ·9,495 = 0,285 min ~i Tp! =
= 11 min.
Prin urrnare, norma tehnica de timp va fi
Np = Tpi/n + tb + ta + + tdo + ton = 11/100 + 6,225 + 3,27 + 0,955 +

tdt
+ 0,145 + 0,285 = 10,99 min ~ 11 min.

4llilll
Cap t 0 I u I III
NORMAREA TEHNICA LA PRELUCRARllE

DE ~jETEZIRE
'J 4.1. lntroducere
Operatiile de netezire reprezinta acele prelucrari finale ale pieselor prin

care se urmareste obtinerea unci ealita,~i Ioarte ridicate a suprafetelor. Unele
procedee de netezire asigura ?i cresterea preciziei dimcnsionale ?i a preciziei
formei geometrice, ?i corectarea pozitiei reciproce a elementelor geometrice
ale piesetox, precum ~i maril'ea eriei de contact la, piesele conjugate.
Adaosul de prelucrare la opratitle de netezire este, in general, foarte
mic ~i de multe ori este cuprins in cimpul de toleranta a] dimensiunii respective.
De aceea este foarte important ea operatia tehnologica anterioara netezirii sa
asigure 0 preeizie de prclucrare eorespunzatoare.
N etesirea suprafetelor se poate realiza prin urrnatoarele metode:
a) aschicre mecanica, utiliztndu-se un abraziv dur (electrocorindon, car-
bura de siliciu, borazon, diamant etc.) , metoda folosita la honuire, suprane-
tezire, Iepuire ;
b) aschiere mecano-chimica, cind are lac ~i 0 actiune chimiea a mediului
abraziv, ell influenta asupra inmuierii stratului superficial de oxizi ai metalu-
lui, Iavorizind indepartarca lui usoara eu ajutorul unor abrazivi mai putin
duri - metoda utiliztndu-se la Iepuire, rodare ?i slefuire cu paste abrazive ;
c) aschiere mecano-tcrmica, la care, datorita temperaturii ridicate in
zona de contact scula-piesa, are lac 0 curgere plastica superficiala a materia-
lului - metoda utilizindu-se la ~lefuirea cu granule abraz.ive pe discuri din
Ietru , pisla, bumbac.
Producrivitatea prelucrarilor de netezire este esential conditionata de
calitatea impusa suprafetei netezite ~i de diferenta dintre calitatea' suprafetei
rezultata la operatia tehnologica anterioara ~i cea de dupa netezire. Cu cit
calitatea supratetci preserisa pentru neteziro este 11:1a1 rtdicats., en atit se im-
pune utilizarca un 01' particule abrasive de granulatie mai HIla" ceea ce conduce
la, cresterea t.impului de baza al prelucrarii. Pe de l11ti'u parte, daca operatia
tehnologica anterioara a, condns la 0 calitate mai redusa a supraf'etei, este nece- r
sal'a realizarea mai multor faze de netezire, en micsorarea consecutiva a granu-
Iatiei abrazrvului tolosit.
, Datorita difienltatii de evaluare exacta a avansului transversal, relatiile
de calcul al timpului de baza sau timpului operativ 18Jprelucrarile de netezire
sint stabilite ne baza oxnresiei emnirice a volumnlui de metal detasat in uni-
tatea de timp. In plus, c~ urmarc ::L~complexiUi,i)ii ~i varietatii cinemat.ice a pro-
II
I
-ann =_ 'T Sl "H '{AA_ ~
156 Nomarea tehnica la netezire
cedeelor de netezire, nu sint determinate relatii de calcul al timpului de baza.

pentru toate aceste procedee. In aceste cazuri sint indicate in tabele valori de-
terminate statistic pentru timpul de baza, in conditii de prelucrare specificate.
Toate valorile timpilor de baza ~i ajutatori, indicate in acest capitol,
corespund productiei de serie mijlocie. In cazul productiei de serie mare, la
prelucrarile prin honuire, supranetezire, lepuire ~i rodare, valorile timpului
de baza se micsoreaza, fata de cele date in tabele, cu 35 ... 40 %, iar la slefuire
~ilustruire - cu 20 %. De asemenea la productia de serie mare, se reduc valorile
timpilor ajutatori, pentru toate procedeele de netezire, en 20 ... 40 %. In con-
ditiile productiei de masa la honuire ~i supranetezire, timpul de baza se mic-
~oreaza cu aproximativ 5) %, iar timpii ajutatori - cu 30 ... 50 %. Norma teh-
nica de timp la prelcurarile de netezire, executate pe masini-unelte specializate,
)
I
automate sau semiautomate, intr-o productie de masa, Se va stabili prin experi-
mentdri directe, in functie de conditiile concrete de prelucrar e.
I 14.2. Honuirea
~
I 14.2.1. Princioii si
. notiuni de bozc
•
~
I
,
Honuirea reprezinta un procedeu de prelucrare final a a suprafetelor er-
lindrice interioare si, mai rar, exterioare, prin care se asigura 0 precizie dimen-
I sionala ridicata (treptele 4 ... 6 de prcciz ie) ~i 0 calitate foarte buna a, supra-
1
~
i tetei (pina la Ra = 0,025 p.m ). Procedeul se aplica pentru un domeniu foarte
• larg de dimensiuni ale supratetei de prelucrat. Frecvent se prolucreaza supra-
••
~
fete avind diarnetrul Dp :;;;;750 mm ~i caracterizate prin rapoarte lpjDp =
= 1 ... 50.2 unde lp este lungimca generatoarei supraf'etei ~i D p - diametrul
"
~
I acesteia. In cazul suprafetelor interioare, pe masura cresterii raportului lpjDp,
I
,
finisarea prin honuire se realizeaza in conditii mai avantajoaso fata de finisarea
prin rectificare interioara.
!~
I
Si H r+,
I
i.;
I ~
lJ,
ji =arc
C
f" ~~
'.·'!v
P
It; > IQ lb <~

I
l/; =la
Ip'" la
a b
Fig. 14.1. Cinematica procesului
lucru la honuire.
de
I
Oinematica honuirii rezulta din figura 14.1. Atit miscarea principala de I
rotatie 1L, cit l}imiscarea de avans 8!, rectilinie-alternativa in Iungul axei s u,
1\
I
I
,~ I
Honuirea 157
prafetei de prelucrat, sint efectuate de catre capul de honuit. Pentru eliminarea

intregului adaos de prelucrare este necesara ~i miscarea de avans transversal
8t a barelor abrasive.
Productivitatea preluerarilor prin honuire este influentata in principal
de caracteristicile fizico-meeaniee ale materialului de preluerat, earacteristicile
abrazivului folosit, marimea unghiului ~ de inclinare a traiectoriei miscaa-ii
efective (fig. 14.1), valorile parametrilor regimului de aschiere, montajul si-
metric sau asimetrie al barelor abrazive (fig. 14.2) ~i de tipul masinii-unelte,
Pentru honuire se utilizeaza bare abra-
zive cu liant ceramic. tn ultimul t.imp au
""-t .---+--- .-." -l .....1._ -- -.
inceput sa se foloseasca ~i bare abrazive din
granule de diamant incorporate in liant me-
talic (bronz). Oaracteristicile recomandate ale
abrazrvului, in functie de rnaterialul de pre-
IT! £'=2
'r -t •.•
1'--:·/
I
!,~~-~I
"- /
[ I
'<-U
l \
\.
n't:~~
'.' .c /
Iucrat, sint date in tabelul 14.1.

Unghiul de inelinare ~ are valori eu-
~~~~
~~
~.M ~;~7J~
prinse intre 15° ~i 50°. Pe masura cresterii
unghiului ~, se marest« produetivitatea pre- Fig. 14.2. Mont~re~ barelo.r abrazive in
luerarii prin honuire, dar se inrautate~te caput ne honmt.
calitatea suprafetei.
Montajul asimetric al barelor abrazive eonduce la 0 productivitate mal.
ridicata a prelucrarii, intrucit tavorizeaza autoascutirea, barelor abrazive.
Tobelnl 14.1. Caraeterlstlelle reeomandate ale ahrazlvulul la honulre
I I
Materialul de prelucrat Calitatea suprafetei I Natura abra.z.ivului 111 Grunulajia Duritatea
prelucra te, I :3 3
Ra,lJ..m
H-
I 0,8 E,CB 0-5 K

Otel calit, I 0,4 E,CB 5-4 I I-K
HRC> 60 0,2 E,CB 4-1\128 I-J
I 0,1 , E,CB M28-1vr20
I. I
Otel imbunatatlt, O,F; E o-G L
HB = 320 ... 363 0,4 E 5-4 K
I o ~) E M28-M20 I-K
I 0,8 E I 6-5 L-M
Otel necalit 0,4 E I 5-4 L
I 0,2 E 4-M28 K
0,8 Cn 6-5 1-K
Otel ni trura t, 0,4 Cn 5-4 I-K
I
HRB 80 I 0,2 I Cn 4-M28 1-J
0,4 E,CB 5-4 L
Otel cromat °,-.)
0,1
E,CB
E.CB
4-l\I28
:\128-1"\120
L
K
Fonta
0,8
0,4
I Cn
Cn
8-6
5-4
P
O-p
0,2 Cn 4-M40 N
0,8 Cn 6-5 Q-R
Aliaje neferoase 0,4 Cn 5-4 P
I
I 0,2 i Cn 4-M28 O-P
•
Obseroatii. 1. Simbolurile utilizate pentru natura abrazivului sin t : E - electrocorindon; CB - car-
hura de bor (borazon, elbor); Cn - carbur a de slliclu : 2. Granulatin pietrci abrazive
este cxprimata prin nu mere granujornetrice conform STAS 1753-76.3. Duritatea pletrelor
abrazive este data conform STAS 1469-68.
~
~}~
...•'n .rWjR?fj~'r'ffW'e6iijjH:Z-fF~i~:w""i4ff"~ jf;~frri;tKif'tie.
._---------_. --~---------------- .._--------------
153 Normarea tehnicc la netezire
'14.2.2. Determinorea normei tehnice de timp
Norma tehniea de timp, la prelucrarea prin honuire, se determina cu aju-

torul relatiei
NT = TPi
n
+ + la, + tat + tao + ton,
tb (14.1)
in care apeciticatia notatiilor folosite s-a prezentat la cap. 3.

14.2.2.1. Determinarea timpului de baza. Luind in considerare volumul
de material indepartat in unitatea de t.imp, t.impul de baza la prelucrarile prin
honuire, se poate determina cu relatia
'1t • D » ' lp' Ac [ . ]
tb = mIn, (14.2)
2Vm
in care Dp, lp sint diametral, respectiv lungimea generatoarei supratetei cilin-

drice prelucrate, mm, Ac - adaosul de prelucrare simetric, mm (tabelul
14.2), 'Fm - volumul de material indepartat in unitatea de timp, mm3Jmin.
Tobelui 14.2. Adaosnri de prelucrare slmetrlce la honuire

----------.-.,: Adaosul de prelucrare, A e. mm
~;.~~~~;:~~
~~~~a!~i
I Caracterul prelucraru
0iel I Font"
(
• r r-
'~'0
i Intr-o
I Ftnisarc
singura trcccre sau degrosare 0,020-0,040
0,008-0,010
I 0,020-0,100
0,008-0,012
130- :)00
!
1
Intr-o singura
Finisare
treccre sau degrosare 0,030-0,050
0,010-0,015
I 0,080-0,160
0,012-0,020
Intr-o singurii trecere sau dcgrosare 0,040-0,0751 0,120-0,200

> ~1QO Finisare 0,01'1-0,020 0,081-0,025
Volumul de material indepartat in unitatea de timp Vm depinde de

dimensiunile suprafetei prelucrate prin honuire, dimensiunile ~i numarul ba-
1'e10l'abrasive ale capului de honuit, de precizia preluorarii. Se poate determina
ell relatia
V·'in = o.: 3
v D p . EX.a TO,4. l a [mn1 Jmin] , (14.3)
in care:
11 Cv este un coeficient a carui valoare depinde de materialul de prelucrat ~i
~ de calita tea supraretei honuite (tabelul 14.3);
I,
R; - rugozitatea suprafetei rozultata la operatia tehnologica anterioara,
[lID ;
T - tolerant?" dimensionala de la prelucrarea anterioara, mm;

i~-
~ to - exponent a carui valoare depinde de proprtetatile materialului
:t de prelucrat ~i de calitatea suprafetei : pentru otel, valorile
t
.11
J
:f
t
Honuirea 159
exponentului x sint: x = 0,4 daca R; = 1,5 ... 0,4 [lID si X = 0,6

daca R; < 0,4 [Lm; pentru fonta : X = 0,5 daca R; = 1,6 ... 0,4 [Lm
~i X = 0,7 daca 'I'; < 0,4 [Lm;
la lungimea suprafetei active a barelor abrazive, masurata in directia
axei supratetei prelucrate, mm.
Conform fig. 14.1, a ~i b se poa- Tobelul. 14.3. Valorile eoetlclentllor, Cv ~i CT
te scrie Calitatea Valorile
Materialul de prelucrat suprafetei coeficien1ilor
la = min {lp, lb}, (14.4) prelucrate
Cv CT
f Ra, fl.I11
,
unde lb este lungimea barelor abra-
zive ale capului de honuit. Otel necalit I_ >0,2 1 0,441
0,58
3,54
2,70
~0,2
Pentru a tine seama ~i de conditiile I
diferite de prelucrare, in relatia (14.2) a Otcl imbnnatatit, >0.2 ' 0,58 2.70
timpului de baza la honuire se introduc HB 320 ... 363
I ~0,2 0.78 2.02
coeficientii de corectie KI in functie de --
gradul de acoperire ~i K2 in functie Otel calit, >0,2 0,71 2.22
\ 0,93 1.68
l~
HRC> 60 ~0,2
de natura materialului de prelucrat,
coef'icienti dati in tabelul 14.4.
>0.2 1.62
Marimea gradului de acoperire Ga Fontii I ~O,2 1.25 1.26
se determina cu relatia
Bb . Zb
Ga (14.5)
1t.Dp
Tobelul 14.4. Coerieleut! de coreetle ai timpulul de baza la bonuire
A. Coef icientul de corecpe K 1) in functe de gradul de acopcrire
Gradul daacoperire
Coeficientul de corectie,
Ga
Ell,
I
0,10
71
0,11
1,57
0,12
1.46
~IO'16
1.36 11.26
0.18
1.17
----1--
0,20
1,08
I 0,22
1,00
I 0.25
0,93
0 , 30 -
1°.84
B! Coeficientul de corectie l{2' in functie de matcrlalul prelucrat
Materi alul Oteluri aliate superioare Cr-Si-Mn Oteluri aliate superioare ell Cr sau
de prelucrat (tipuri 31 CMS 10; 30 SMCN 16) Cr·Mo·AI (tip 38 MoCA 09)
Coeficientul de corectie Kz 1,2 1,5
Obseruaiie, Pentru ce!elalte materiale de prclucrat, Ez = 1.0.
C. Coeficientul de corectic KaJ in functie de adaosui de prelucrare
Ad"", d, P:""""" mmlo .01010':'~'~I'~'+:~01!0'0401~~~~IO'050[1080!~'

100,12+ 18li~. 20
Coeficientul ue corectie E3iO.2<:> :0• .:>0 0.00 10, I;) 1,00 11,25 !1.;)0 2,00 b.50 3,00 i4.OO 0.00
_re",'
7'" _~'. e ~
mrrWd? 6;'1' Wit ., -Mw. J
-I
160 Normarea tehnica la netezire
in care B; este H1-vimeabarelor abrazive ale capului de honnit, mm, iar Zb

- numarul barelor abrasive.
Cu aceste precizari, relatia de ealcul a timpului de baza la prelucrarile
prin honuire ia forma:
a. daca lb;;;' lp, rezulta la = lp ~i deci
tb =
o-. Ac TT
..H·l·
K
2 [min], unde (14.6)
R";, . TO,4
te
aT=---·
2Cv '
b. daca lb < lp, rezulta la = lb si deci
tb = aT' Ac . (~) . KI· K2 [min]. (14.7)

R~' TO,4 lb
I Faptul ca diametrul D p 311 suprafetei de prelucrat nu influenteaza direct

marimea timpului de baza la honuire se explica prin aceea ca la cresterea dia-
metrului D p se mareste numarul ~i la-vimea barelor abrasive l;\i deei ereste l;\i
numarul ngS de granule abrasive care prelucreaza simultan 0 arie unitara a
I.~.:..·
supraretei de prelucrat. In aceste conditii se poate considera ca raportul Bp/nur
~t este practic constant, pentru 0 aceeasi lungime activa la, indiferent de valoarea
!~
diametrului Dp, ceea ce explica fizic absenta parametrului Dp ca factor de in-
Jluenta in relatiile (14.6) ~i (14.7).
Tobelul 14.5. Ttrnpul de lJazii la honuirea alezajelor (pentru I .,,;;500 mm), pe masinl de honuit
Materialul de prelucrat
Toleran
1;- di"
I O,el nedilit
I Otel irnbunatatlt ,
HB ~ 320 . _,360
'I '
Olel ciillt, HRC 60 I
I Fonta
rneli~~o- Abaterea medie aritmetica Cl rugozitatii suprafetei prelucrate Ra, um

M~ •
T, !-lIT
1,6 I 0,8 I 0,-1 I 0,2 I 0,8 I 0,4 I 0,2 I 0,4 I 0,2 I 0,1 I 1,6 I 0,8 I 0,4 I 0,2
I" Timpul de baza, tb, rnin
10 0 ,83 1,10 1,43 2,12 0,84 1,09 1,59 0,90 1.32 2,00 0,37 0,53 0,74 1,19
15 0 ,72 0,95 1,25 1.85 0,73 0,95 1,38 0,78 1.15 1,75 0.32 0.46 0,65 1,03
20 0 ,G3 0,84 1,09 1,62 0,64 0,83 1,21 0,69 1,00 1,53 0,28 0,40 0,57 0,90
30 0,54 0,71 0,93 1,37 0,64 0,71 1,05 0,58 1,86 1,30 0,24 0,34 0,48 0,77
40 0 ,48 0,63 0,83 1,23 0,48 0,63 0,93 0.52 0,77 1,16 0,21 0,30 0,43 0.68
50 0.44 0.58 0.76/1,12 0,44 0,58 0.84 0.48 0,70 1,06 0.19 0,28 0,39 0,63
60 0 41 0,54 0,70 0,04 0,41 0,53 0,78 0,44 0,64 0,99 0,18 0.26 0,36 0,58
80 0 .36 0,48 0,63 0,93 0,37 0,48 0,70 0,49 0,58 0,88 0,16 0,23 0,32 0,52
100 0 ,33 0,44 0,57 1 0,85 0,34 0,43 0,64 ,0.36 0.53 10,81 0,15 0,21 0,30 0,47-
It
If
I1
In tabelul 14.5 sint date valorile nominale ale timpului de baza la ho-
ii nuire, calculate pe baza relatiei (14.6), in functie de natura materialului de
'I prelucrat, de calitatea supraretei ~i de toleranta dimensionala, pentru Kl =
= Kz = 1. Valorile timpului de baza din tabelul 14.5 sint calculate in ipoteza
I~' in care adaosul de prelucrare simetric la honuire este Ac = 0,04 mm. Daca
Ac #- 0,04 mm, atunci valorile timpului de baza tb din tabelul 14.5 se mul-
~ tiplica cu coeficientul Kg dat in tabelul 14.4 (aectiunea C). Pentru lp »u, ace-
I
~
I·
,~
"
"
39
J
.." ..-.------~--.--.-.~-~ -~~.
Honuirea 161
Ieasi valori ale timpului de baza din tabelul 14.5 se vor inmulti eu raportul
lp/lb' conform relatiei (14.7).
j
Obseruaiie. ValoriIe coeticientilor Cv si cT (tabelul 14.3) ~i ale t impului de baza tb (tabelul j
14.5) slnt determinate In ipoteza in care operatia anterioara honuirii (alezare, brosare etc.) conduce !
la 0 calitate a supratetei inler ioara de 2 ... 3 clase celei ohtinute dupa honutre.
14.2.2.2. Determinarea timpiIor ajutatori. Timpul ajutator tal pentru

prinderea-desprinderea pieselor la honuire ~i timpii ajutatori legati de faza
sint prezentati in tabelul 14.6. De asemenea, timpul ajutator ta3 pentru masurari
de control este dat in tabelul 14.7. in cadrul t.impulul ajutator legat de faz3.
ta2 au fost considerate urmatoarele minuiri : cuplarea mi~carii de avans, apro-
pierea axului portscula ~i introducerea capului de honuit in alezajul de pre-
lucrat, centrarea diametrului exterior al piesei in raport cu axul, reglarea ~i
stringerea eapului de honuit pe diametrul interior al alezajului de prelucran,
cuplarea miscarii de rotatie ~i de avans a sculei, cuplarea ~i decuplarea pompei
pentru lichidul de ungere-racire, decuplarea miscarii de rotatie a axului prin-
cipal, decuplarea mi~carii de deplasare in directie verticala a axului principal,
desfacerea capului de honuit.
Tabelul 14.6. Timpul ajutiitor pentru prinderea-desprinderea pieselor la houulre pe maslnl de honuit
II Manipularea I
INumilrul
Masa piesei, kg. plna la:
:I{odul de bazare
a piesei de masa masinii piesei
pieselor
asezate
simultan
0,25
I 0,50
I 1
I 3
I 5
I 8 [ 12
l 20
Timpul ajutator, tol• min

I
1 0.59 0,62 0.72 0.83 0.97 1.14 1.42 1.67
Manuala 2 1.07 1.18 1,34 1.51 1.82 2.02 2.62 3.14
3 1.48 1,64 1,86 2,06 2,44 2,87 3,56 4,38
Strlngerea prin 4 - - 2,46 2.76 3,20 3,76 4,72 5,65
bride (1- 2 suru- Masa piesei, kg, pina la:
buri), asezarea pe I
suprafata prelu- ! 30 I 50
I 80
t
120
I 160 Ii 200
I 250
I 300
cratii, centrarea
Pr in I Timpul ajutator, ta.l' min
dupa alezaj !
mijloaee
meeanicc
1 3.1 3,3 3,6 4,0 4.2 4,4 4.6 4,9
2 5,3 5.8 6,3 7,0 7,4 7,8 8.1 8,5
3 7,2 8.1 8,9 10.7 10,9 11,1 11.8 12,5
4 9,8 10.5 11,4 13.1 13.7 14.4 - -
Obseroaiii, 1. In timpii ajutiitori din tabelii au fost grupate urmatoarele mlnuiri: luarea piesei
de la 0 distanta de eel mult 10 m si asezarea ei pe masa masinii-unelte, centrarea piesei
C;ifix area ei pe masa, desprinderea piesei de pe masa masinll ~i deplasarea ei la 0 distanta
de eel mult 10 m, curatirea mesei de aschii , 2. In cazul fixiirii pieselor prin bride cu
mai mult de doua suruburi, timpii ajutiitori de mai sus se majoreazii pentru fiecare
surub in plus cu 0,4 minute, pentru piese a caror masa este plnii la 80 kg, ~i cu 0,5
minute, pentru piesc peste 80 kg.
'I'impul ajutator total la prelncrarile prin honuire rezulta din relatia
ta = tal + t"2 + ta3 [min]. (14.8)
11 - c. us .r-~~
'" .:-,
-..~
',.r: .
·~~·1 ,
j
- --~~o;--,- .
1
.......-
•• 'n .:·TFt~·5Wj.~'1wtWfbt~:y¥~:;;,~i7f:/tir,"~&ffii"'jfP'~ii ~
-~
Tabelul 14.7. Timpi ajutator! legali de faza ~i pentru miisnriiri de control la honuire
Mijlccul de
masurat
Xumarul
de'
masurator!
D"_'
alezajului
de honuit,
mm
I 50
I 100
Lungimea
I
de honuit , mm, plna la:
200
-Timpul ajutator
I 300
(la2 -i- la:J.

I
min
500
I 750
50 0.60 0.62 0.64 - - -

100 0.62 0.65 0.67 0.69 0.72 -
11. 200 - 0.68 0.70 0.72 0.75 -
300 - 0.70 0.73 0.75 0.78 0.85
500 - - 0.80 0.83 0,85 0.92
-
50 1.07 1.08 1.12 - - -
100 1.10 1;12 1,14 1.16 1.20 -
Comparator 2 _ 200 - 1.15 1.17 1.19 1.22 -
de interior, 300 - 1.18 1,20 1.22 1.24 1~32
clasa de 500 - - 1.28 1.30 1.32 1,40
preeizie
2_ .. 3 50 1.54 1.56 1.58 - - -
100 - 1.59 1.61 1.63 1.66 -
3 200 - 1.62 1.64 1.66 1.70 -
300 - - 1.66 1.68 1.72 1,80
~ 500
----
- - 1.74 1. 76 1,80 1,88
I
i 50 2,00 2.03 2,05 - - -
-j - 2,08 2.14 -
100 2.06 2.10
i 4
200
300
-
-
2,10
-
2,12
2.14
2.14
2,16
2,18
2.20
-
2.28
~:.'l. .500 - - 2.24 2,26 2.30 2.40
f
~j 50 0.66 0.70 0,75 - - --
J WO 0.75 0.80 0,85 0.90 0.95 -
,1
1 200 - 0.90 0,96 1.00 1.05 -
[t 300 -
-
1,00
-
1,05
1.15
1.10
1.20
1.15.
1,25
-
-
iiJl 500
-
i~ ,
I~ 50 1.16 1,20 1.26 - I - -
-
i~
'1"
'asametru
entru masu-
2
100
200
1,25
-
-
1.30
1.40
1. 36
1,45
1,44
1.54 I 1.52
1.64
1.75
-
-
300 1.50 1.55 1.64
r iri interi-
---_. 500 - - 1.65 1,75 1.85 -
are. eu
p recizia de
50 1.66 1;72 1.78 - - -
o ,002 mm 100 - 1,82 1.88 1. 96 2.04 -
, 3 I 260 - 1, 92 1,98 2.06 2.14 -
300 - - 2.10 2. t o 2.25 -
500 - - 2,20 2.25 2.35 -
I
, 50
I
2.18 ') ')-
-.-<>
II
2,35 - - -
-
I
4 II 100
200
-
-
2,35
2.47 I 2,42
2,55
2,50
2.62
2;60
2.70 -
-
I /
300
500 ,,
-
-
-
- I
2.70
2.82
2.75
2,88 I
2.82
2,95 -
Obseroatii.: 1. Numarul de masuratori variaza, de regula, in intervalul 2 ... 4, in tunctie de precizia

impusa a piesei, 2. Daca la 0 anum ita piesa existii n alezaje care se prelucreazii prir»
honuire, valorile timpului ajutiitor (ta2 + (a3)' date mai sus, se multtplica de n ori. ~•.
Valortle timpulut ajutator sint determinate astfcl tnctt sa includa ~i verificarea abaten-
Ior de forma (ovalitate etc.) la alezajul prelucrat prin honuire.
:..
ooiiIo...-.
Honuirea 163
14.2.2.3. Elemente ale regimului de asehiere la honuire. Viteza prinei-

palii, de rotatie vp f}i viteza de avans rectiliniu-alternativ Vs a capului de honuib
se aleg din tabelul 14.8, in funetie de natura materialului de preluerat ~i de cali-
Tabclul 14.8. \,iteza prtnelpaln de rotatle ~i vlteza de nYaDS rectiliniu-alternntiv

la prelucl'ariJe prln bonuire
T'
Viteza de ro~a!le
••' i Viteza de avans rectiliniu-c altemativ a capului va, mlmin,
pentru 0 calitate a suprafetei, Ra, J.,Lm, pina la:
I
Materialul de prelucrat a capului
Vp, m/min I 1,6 I o,s I 0,4 I 0,2 I 0,1
Otel ciilit eu H RC> 60 ~i

otel nitrurat cu If RB> 80 12-30 5-10 4- 8 1 3-6
Otel trnbunatattt Cll

HB = 320... 363 20-30 10-18 -' 8-15 ,I 6-12 1 _
0te} neeiilit I 30-35 I 20-::-28_110-18 110-18 I 9-14 1----

Fontii 40-50 13-20 I 10-16 8-12 6-10
tatea suprafetei. Pentru obtinerea unei caHtati foarte bune a suprafetei pre-
luerate exista recomandarea ea turatie, capului de honuit sa fie un multiplu
al numarului de bare abrasive ~i sa nu coincida cu numarul de curse duble pe
minut ale acestuia, in deplasarea sa in Iungul axei suprafetei,
Avansul transversal se determina cu ajutorul volumului de material in-
departat in unit,atea de timp, din relatia
8t = Vm ' [mm/rot]. (14.9)

8j' Vp' 103 '
'in care Vm este volumul de material indepartat in unitatea de timp, mm3/min,

iar 8/ - avansul longitudinal al capului de honuit, mm/rot, determinat eu
relatia .
1000 . Vs
8l == .----- , (14.10)
n
in care n, este turatia capului de lucru, rot/min:,
Lungimea cursei longitudinalea capului de honuit se alege astfel incit
la capetele eursei, barele abrasive sa depaeeasca lungimea generatoarei su-
pratetei prelucrate eu aproximativ 25. mm.
Presiunea de lucru a barelor abrazive se recomanda sa fie del ... 4 daN!
jcm2 la honuirea de degrosare si de 0,5 ... 2,0 daN /cm2 la cea de finisare.
14.2.2.4. Determinarea timpilor de
deservire, de odihna ~i neeesitati
fiziologice ~i a timpului de preqatire-lneheiere. Suma .timpilor de deservire
tehnica ~i organizatorica a Iocului de munca ~i a timpului de odihna ~i necesi-
tat·i fiziologiee la prelucrarile prin honuire se determina cu relatia
tat -+- tdo + ton = O,l(tb + ta)' (14.11)
Timpul de pregatire-incheiere la honuire, pentru un lot de piese, se consi-
del'a a fi de 5 min. .
~
-:--.:..~
.:&3 Wf EM ne'r4# -'n-g''Z :§h-" h'.!(we
-~
164 Normarea tehnico la netezire
14.2.3. Exernplu de cclcul 01 normei tehnice de timp la pornire

Se supune operatiei tehnologiee finale de netezire prin honuire un ci-
linm:u de eompresor (fig. 14.3), avind diametrul interior Dp = 65t&:g~g mm,
lungimea lp = 96,25tO,1 mm ~i masa 8 kg. Cilindrul respeetiv se confectioneaza
din fonta Fe 25 (STAS 568-75) cu duritatea HB = 200 ... 240. Se considera
ca honuirea se face in doua trepte, una de degro-
sare ~i una de finisare. La honuirea de degrosare
se indeparteaza un adaos de prelucrare simetric
Ac = 0,060 mm ~i rezulta 0 rugozitate R; = 0,8 um ,
iar la honuirea de finisare se indeparteaza un adaos
de prelucrare Ac = 0,010 mm ~i rezulta 0 rugozitate
R; = 0,3 um, Capul de honuit folosit are 4 bare a-
brazive cu latimea B; = 10 mm. Honuirea se face pe
o ma~ma verticala de honuit eu un singur ax, deci
exista 0 singura piesa instalata pe masina. Dupa
prelucrare, controlul dimensional se face cu un com-
parator de interior.
Considerind ca lotul de fabricatie este de 100
bue, sa se determine norma tehnica de timp pe
bucata.
Fig. 14.3. Cilindru de cornpre-
Rezlooare. Alegerea abrazivului, atit pentru
501' 5UpUS prelucrar ii mecanice honuirea de degroeare cit ~i pentru cea de finisare,
prin honuire. se realizeaza conform recomandarilor din tabelul14.1
ill'
I
Barele abrasive au lb = 125 mm. Intrueit
I lb> lp, se vor putea utiliza direct valorile timpului de baza din tabelul Ls.n,
I~ pentru R; = 0,8 [Lm(honuirea de degrosare.)
Bezulta tb = z;' ·K1 • Kz' K3, unde t~ = 0,40 min (pentru T = 20 [Lm,
tabelul 14.5).
Se calculeaza Go, = Bb' Zb = 0,196, rezultind KI = 1,08; Kz =
=. 10,4
7t • Dp
3,14 . 65
= 1,00 (tabelul 14.4) ~i ]{3 = 1,50 (tabelul 14.4, pentru Ac = 0,06 mm).
Va rezulta tb = 0,4 '1,08 '1'1,5 = 0,648 min.
in conditiile problemei date, din tabelul 14.6 se obtine tal = 1,14 min,
iar din tabelul 14.7, taz +
t'as = 1,09 min.
Pentru Dp = 65 mm, lp = 9u,25 mm, efectuindu-se un numar de dous
masurar], rezulta ta = tal +ta? +
ta3 = 2,23 min ~i, respectiv, top = tb to, = +
= 2,878 min.
:1
Timpii de deserviresi pentru odihna ~i necesitati fiziologice se determins
I
I:
!i
cu relatta (14.11):
tdl + tao +- fa,. = O,l(tb + tal
iar, in final, norma tehniea. de timp va, fi
= 0,288 min
!LVT<z1= + tb + to, + + tao + ton = 5/100 +

T:tl n tdt
+ 0,648 + 2,23 + 0,288 ~ 3,22 min

Pentru honuirea de finisare, R; = 0,3 [Lm ~i, intrucit in tabelul 14.5
nu siut calculate valori.ale timpului de ba-za corespunzatoare acestei rugozitati,
Supranetezirea 165
se va aplica relatia (14.6), in care CT = 1,62 (tabelul 14.3); Ac = 0,01 mm;

R; = 0,3 [Lm; X = 0,7; T = 0,015 mm; KI = 1,08; K2 = 1,00.
Rezu Ita tb = eT . Ac . K I' .ll.?
v 77
= 1,62 . 0,01 . 1 ,0'8 1 = ,.•.
9.°18 lum..
R~ . TO,4 ~ 0,3°,7. 0,015°,4
Honuirea de finisare se realizeaza pe 0 alta masina-unealta decit cea folo-
sita la honuirea de degrosare, astfel incit toate marimile grupate in timpii
auxiliari se repeta in aceleasi conditii. Deci fa = 2,23 min; tdt +tdt +
ton =
+
= 0,1 . (tb ta) = 0,245 min, ~i in final N T! = Tp;/n t~ + + +
ta td• +
tdo +
+ ton = 5/100 +
0,218 +
2,23 +
0,245 = 2,74 min.
Norma tehnica de timp pentru prelucrarea eompleta prin honuire de de-
grosare ~i finis are a alezajului respectiv va fi
NT = NTa + NT! = 3,22 + 2,74 = 9,56 min
14.3, Supranetezirea
14.3,1. Principii si notiuni de bozo
Supranetezirea este un procedeu de prelucrare finala a supratetelor prin

care se asigura numai 0 imbunatattre a calitatii acestora (uzual, pina laRa =
= 0,1 [Lm,dar la prelucrari foarte netede se poate ajunge ~i la Ra = 0,01 [Lm).
Nu pot fi eliminate abaterile dimensionale ~i ale formei geometrice a supratete-
101' prelucrate. Adaosul de prelucrare este mai mic decit la honuire ~i, de multe
ori, este inclus in cimpul de toleranta al dimensiunii supratetei.
Prelucrarea prin supranetezire se realizeaza cu ajutorul unor bare abra-
zive de granulatie foarte fina, care executa mi~cari de lucru eomplexe, in functie
de forma ~i dimensiunile piesei de prelucrat. In general, pentru suprafete ci-
lindrice, cinematicasupranetezirii (fig. 14.4) rezulta. din suprapunerea urma-
toarelor miscari : miscarea
principala I, oscilatie rec- 16
tilinie - alternativa, cu 0
frecventa de pina la 1500 A-A
c.djmin ~i amplitudine de II
2 ... 6 mm; miscarea de
avans axial 11 si miscarea
de avans circular Ill. 3Ii~-
carile I si 11 sint efectuate llll c:::s
de catre barele abrasive,

iar miscarea 111 - de ea-
tre piesa de prelucrat. Pre-
siunea de contact dintre ~
barele abrazie ~i piesa are
valori reduse, asttel incit Fig. 14.4. Cinernati ca procesutui de lucru la supranetezirc.
se elimina, in primul rind,
virturile microneregularitatilor supratetei. La prelucrare se utilizeaza drept
lichid de ungere-racire petrol lampant sau amestec de petrol cu ulei (5 ... 25 %).
Prin supranetezire se prelucreaza frecvent suprafete avind diametrul
Dp = 5 ... 450 mm si Iungimea 1p = 10 ... 500 mm. Datorita avantajelor legate,
-~,;&'r emr !:iWtErWWn<$~-n"ttwir!* #"?!5 'iI'"

166 Normarea tehnidi la netezire
in special, de cresterea durabilitatii in exploatare a pieselor supranetezite, se

urmareste extinderea procedeului ~i la supratete cu dimensiuni mai mari decit
cele specificate mai inainte.
Productivitatea prelucrarii prin supranetezire depinde in principal de:
caracteristicile materialului de prelucrat, natura ~i granulatia abrazivului
folosit, dimensiunile si numarul barelor abrazive, valorile parametrilor regimu-
lui de; aschiere, calitatea eupratetei obtimrta la operatia tehnologiea anterioara,
marimea presiunii de contact dintre barele abrazive ~i piesa de prelucrat, corn-
positia Iichidului de ungere-racire utilizat, tipul masinii-unelto ~i forma ~i di-
mensiunile suprafetei prelucrate.
Pentru supranetezire se folosesc bare abrazive din electrocorindon sau
din carbura de silieiu, cu liant ceramic, avind duritatea I-L ~i granulatia, in
i: functis de ealitatea impusa supratetei, asttel :
'1'
- pentru Ra = 0,4 [-Lm,granulatia 4 ... 1\1:40;
it 'I
- pentru R; = 0,2 [J.m, granulatia 1\1:28 1\1:20;
I
11
I; - pentru Ra = 0,1 [Lm, granulatia JYIl4 1\110.
I
Rugozitatea suprafetei R; obtinuts, la operatia tehnologica anterioara
nu trebuie sa fie mai mare de 2 ... 3 [Lm.
il~':
Presiunea de lucru intre barele abrazive ~i suprafata de prelucrat are
l valori optime de 1,4 ... 1,8 daNjcm2 ~i numai la supranetezirea materialelor
cu duritate foarte mare poate ajunge la 4,2 .. 5,7 daNjcm2. tn general, cres-
I:"I terea presiunii de lucru peste 0 anumita Iimita, speeifica fiecarui material de
prelucrat, nu conduce la imbunatatirea calitaW supratetei, ci, dimpotriva,
11 favorizeaza aparitia unor rizuri adinci, ea urmare a aderentei materialului
I~ de prelucrat pe barele abrazive.
!~
I~
I~
14.3.2. Determinarea normei tehnice de timp
Norma tehnica de timp la prelucrarile de supranetezire, se determina cu
relatia (14.1).
14.3.2.l. Determinarea timpului de baza. Timpul de baza la supranete-
If zirea pieselor din otel sau tonta, se determina cu ajutorul relatiilor :
I
a. Daca Iungimea barelor abrazive lb este mai mare sau eel putin egala
cu lungimea lp a generatoarei suprafetei preluerate,
I[ t; -- ---
OT . Dp . K 1 -- tbn . K 1 . J
[nnn, (14.12)
:i
" R~
'll
!il Tobelul 14.10. Valortle eoellclentnlui Kl pentru eal-
Tabellll 14.9. \'alorile coeficientnIui CT
!1 eulul tlmpului de baza la supranetezire
I1 ~i ale exponentulul x pentru ealculul ttm-
ii;\ pulul de haza la supranetezirc ! . I Diferenta dintre clasele de rugozttate
ii: I.Numarul de bare lale suprafetei inainte ~i dupa prelucrare

Rugozitatea suprafetei i
}Iaterialul abrazi:!~ dilnddis~! 1 clasa I 2 clase
pozitivu .e 'I
I 3 etas e
dupa supranetez.ire, i 0,8-0,4 0,2-0,1 I
I supranetez.it
I
-----''-C--f'-' ---'K-----
Ra, urn I ' oe icient.ul 1
Valoarea coeficien- 1 1,00 1,32 1,55

tulut CT I 0,086 I 0,067 atel 2 0,62 0,82 0,96
Valoarea exponen- 1 0,80 1,06 1,24

tului X I 0,4 I 0,6 Fon ta I 2 0,50 0,6{) 0,77
l
Supranetezirea 167
in care Op este un coeficient a carui valoare depinde de calitatea suprafetei

prelucrate (tabelul 14.9), x - exponent (tabelul 14.9), iar Kl - coeficient
de corectie (tabelul 14.10).
b. Daca t, < lp, atunci
t b -- 0'1" n, .( lp - ) . TT
,,(1-1 _
- tbn . ( - lp ) . K 1 [min]
mmJ (14.13)
R~ t, i,
Rugozitatea RM in relatiile (14.12) ~i (14.13), este data in [lm.
Tubelui 14.11. Timpul de baza la supranetezlre pe maslnl-unelte speciale de supranetezit
Diametrul suprafejei prelucrate, DpJ mm

Rugoz.itatea suprafetei
dupa suprauetezire,
Ra, urn
25 I 30 I 40 I SO I 60 I 80 I lOO 120 I 150 200
. Timpul de baza, tbn, min

,
0,8 0,73 0,81 0,96 1,10 1,23 1,4611,67 1,87 2,10 2,50
9-. ol- 0,96 1,08 1,22 1,45 1,62 1,93 2,20 2,50 2,90 3,30
0,2 1,47 1,64 1,95 2.20 2.40 2.90 [3,30 3,70 4,30 5,10
0,1 2,20 2,50 2,90 3,30 3,70 4.40 5,10 5,70 6,50 7,20
In tabelul14.11 sint date valorile timnului de baza nominal tbn, in functie

de diametrul suprafetei prelucrate Dp ~i de calitatea acesteia Ra, valori ealcu-
late pe baza relatiei (14.12). Evident, daca lb < lm aceste valori vor trebui
multiplicate prin raportul lpjlb' conform relatiei (14.13).
14.3.2.2. Determinarea timpilor ajutatori. 'I'impii ajutatori Iegati de Iazfi,
la prelucrarile prin supranetezire, sint dati in tabelul 14.12. Timpul ajutator
Tubelul H.12., Timpul ajutator le!Jat de fazii la supranetezlre
Modul de avans a barelor abrazive
Mecanic Manual
Inaltlmea virfurilor de centra re ale rnasinii-unelte, mm
lOO 200 >200 100 200 >200
Tirnpul ajutator, min
0,21 0,27 0,38 0,27 0,38 0,50
pentru prinderea-desprinderea pieselor este conditionat de dispozitivul de fix are

a, semifabricatului. Timpul ajutator pentru masurari de control (daca nu se
suprapune pe timpul de baza) se determina in functie de mijlocul de masuraf
utilizat.
14.3.2.3. Elemente ale regimului de asehiere. :tn cazul supranetezirii
pieselor din otel, in tabelul l4.13 sint date recomandari privind alegerea ele-
mentelor regimului de asehiere.
-"I" Rc-c"-"'i'tC -t'tN*1t'h"··~:it$(* ,s:"**.friii'

j
----"'
Tobelul 14.13. Elementele regimului de asehiere la supranetezfrea pleselor din otel
Elernente.e regirnului de aschiere Unita tca Valoarco

de masura paramet rului
Viteza de rotatie a piesel :

a) la tnceputul ciclului de prelucrare mrmin 6-15
b) la srtrsitul ciclulul de prelucrare mrmin 20-40
I
e) la prelucrarea en regim constant m/min 15-30
- !
Presiune exercitatii de barele abrazive da Njcrn ' 0,85-5.7 !
Numarul curselor dnble pe minut efectnate de barele abrazive in

~ rniscarea oscilatorie rectilinie-alternativii 400-1500
iii c.d./min
I
I
Amplituctinea mlscarll oscilatorii a barelor mm 2-6
0,5-1.5
,
I
I
Avansul longitudinal al barelor abrazive mrmin
~ 14.3.2.4. Determinarea timpilor de deservire, pentru odihna si neeesitati

~ fiziologiee ~i a timpului de preqatire-Ineheiere. Timpii de deservire tehnica ~i
I
I
i organizatoriea, pentru odihna ~i necesitata fiziologice, la supranetezire, se
determina cu relatia
I
1 tdt + tdo + ton = O,l(tb + ta). (14.14)
"i.~:
!~ Timpul de pregatire-Incheiere, pentru un lot de piese, se considerii a ti,
1 in medie, de 10 min.
J
f.~
.•
l 14.4. Lepuirea
I
••
w 14.4.1. Principii ~i notiuni de bozc
I Lepuirea este un procedeu de netezire care se aplica, in special, cu seopul
r....ll
! .
li
I
asigurarii un or conditii ridicate de precizie a formei geometrice a supraf'etelor
~i a pozrtiei reciproce a supratetelor ~i axelor piesei. 'I'otodata, prin Iepnire se
~ ob tine 0 precizie dimensionala corespunzatoare treptei 4 de precizie ~i 0 cali-
~ tate foarte buna a supratetei (uzual pin a la R, = 0,05 [Lm,dar pot fi atinse ~i
I~ valori Ii; = 0,01 [Lm.)
Aschierea este realizata cu ajutorul unor granule abrasive in suspensie,
I
~ introduse intre piesa de prelucrat ~i 0 suprafata conjugata (scula) de lepuit,
~ executata din fonta aliata cu crom ~i cupru, cu duritatea HB = 140 ... 260.
Daca rolul seulei de lepuit este indeplinit de piesa conjugata celei prelucrate,
rt atunei procedeul se numeste rodare meeanica. Pentru lepuire se pot utiliza ~i
scule (discuri de lepuit) realizate din particule abrasive, avind 0 granulati e
foarte fina, (pina la granulatia 4). 0 varianta a lepuirii consta in Improscarea
sub presiune a suprafetei de prelucrat eu 0 suspensie de material abraziv in
apa (lepuirea cu jet abraziv, numita ~i hidropolizare), procedeu utilizat, III
primnl rind, la netezirea alezajelor cu diametre mici.
!I!
ii,r
1I
u
it
i'
1~
Lepuirea 169
Se pot prelucra prin lepuire supraf'ete plane ~i cilindrice, exterioare sau

interioare, la piese din otel, fonta sau bronzuri dure si, mai rar, la piese din
aliaje din aluminiu, carburi metalice etc.
Cinematica lepuirii este exemplificata in fig. 14.5, in cazul prelucrarii
unor supratete eilindrice exterioare, folosindu-se doua discuri de lepuit, intre
care sint introduse piesele, intr-o colivie. Mif;l-
carea principala oonsta in rotatia discurilor de
lepuit. Ca urmare a vitezelor tangentiale dife-
rite, in punctele de contact discuri-piese, piesele
obtin 0 miscare de rotatie in jurul propriei lor
axe. Pentru indepartarea adaosului de prelu- ndS~ " '.
i 0':
I~-=--- . ,
crare este necesara si 0 miscare de avans tran- -':='=-:r-+~ or ;,
---1 .! I
r-- : el
sversal, realizata prin exereitarea unei presiuni I !ldi 9.~7:_'__
crescatoare intre diseurile de lepuit f;li piese.
Productivitatea lepuirii este influentata,
in special, de materialul ~i forma piesei de pre-
lucrat, caracteristicile abrazivului, precizia pre- Fig. 14.5. Cincmatica procesului de-
Iucrarii anterioare lepuirii, marimea adaosului lucru Ja lcpuirc.
de preluerare, tipul masinii-unelte.
Cel mai bine se lepuiesc otelurile de cementare, de constructie ~i aliate,
tratate termic, avind 0 duritate de 55 ... 62 HRC. De asemenea, se lepuiesc
bine bronzurile dure en Sn ~i Al ~i fontele (insa fara lustru).
Folosirea diseurilor abrasive de lepuit conduce la 0 productivitate mai
mare decit cea atinsa in cazul utilizarii pastelor abrazive. De asemenea, folo-
sirea pastelor abrazive de diamant sintetic realizeaza 0 productivitate de
:3 ... 4 ori mai mare decit cea obtinuta eu electrocorindon sau en carbura de
siliciu. Acelasi avantaj 11are ~i pasta de carbura de bor, dar, datorita pretului
de cost ridicat (de 10 ... 25 ori mai mare deeit eel al carburii de silieiu sau elee-
trocorindonului), utilizarea ei este limitata.
Granulatia abrazivului utilizat la Iepuire este:
a) pentrn discur i abrazive de lepuit :
- granulatia 6-3, pentru Ra = 0,4 fLm;
- granulatia ;5-4, pentru Ra = 0,2 [.Lln;
b) pentru pulberi abrazive in suspensie :
- granulatia lVI28-:M:20,pent-m R; = 0,2 [.Lm;
- granulatia 1I120-:JI14, pentru R; = 0,1 !.Lm;
- granulatia M14-3I10, pentru R; = 0,05 [.Lm
Adaosul de prelucrare la lepuirea pieselor din otel are valori intre limi-
tele 0,004-0,050 mm, In functie de diametrul suprafetei prelucrate ~i de carac-
terul lepuirii (preliminara sau definitiva ).
14.4.2. Determinarea normei tehnice de timp
:x orma tehnica de timp la prelucrarile prin lepuire se determina en re-

la tia (14.1), prezentata mai inainte.
I
;...I7f n "oft'"
Wr etC'· 'fetth'" "Nc '""':';:""'"
:ia,"."""'§itfal''''';;'w '~
---
14.4.2.1. Determinarea timpului de baza. Datorita diversitatii metodelor

Ijli dispozitivelor de lepuire, materialelor prelucrate, formei Ijli dimensiunilor
supratetelor lepuite ea Ijli cinematicii procedeului nu s-au stabilit relatii funetio-
nale pentru timpul de baza al prelucrarii. In tabelul 14.14 sint date valori
Tabelul 14.14. Timpul de hazii nominal la lepulrea pieselor din o!el
'I
Rugoaitatea
suprafe'[ei _
Aria totala
_ I
a suprafetei
I
Iepuite, cm2, p'ina Ja:
I
Materia lul de pre lucra t dcpa lepuire, ~O 1 100 , 200 400 800
I
20 J
Ra, urn Timpul de baza, tbn, min
I
I
'!' 0,2 2,0 2,2 2,6 2,9 3,4 3,8
I1 Otel calit 0,1 3,2 3,6 4,2 4,8 5,5 6,3
~. Ote1 necalit
0,05
0,4
4,5
2.2
5,3
2.5
6,0
2.9
6,8
3,4
7,9
3.9 4,4
9.1
I 0.2 3.7 4,2 4.9 5,6 6,5 7.7
Obsettuilii, 1. Timpul de baza pentru a singura piesa, in cazul prelucrarii simultane a mai multor
plese, se deterrnina prin tmparttrea timpului de baza dat in tabel, la nurnarul de piese
i~ prelucrate simultan. 2. In cazul ut.llizarl! pastelor abrazive din oxlzl de crom, timpnl de
J! haza din tabel se reduce Cll 20 %.
i"
!~ ale timpului de baza nominal la lepuirea pieselor din otel, in Iunctie de calitatea
supratetelor Ijli aria totala a suprafetei preluerate, in cazul utilizarii drept
abraziv a carburii de siliciu, a electrocorindonului sau a oxizilor de crom.
Timpul de baza se determina apoi cu relatia
,~ tb = tbn• 11.,,, • ]{Ac (14.15)
in care tbn este timpul de baza nominal, min, Ea - coeficient in tunctie de
I, natura abrazivului (Ea = 1,0 pentru suspensii din carbura de siliciu Ijlielectro-
1il~'
corindon ~i Ea = 0,8 pentru pasta abraziva fermata din 75 ... 80% oxizi de
1 crom, 2 ... 3% silicagel, 15 ... 20% stearina Ijli2% petrol Iampant), iar EA. -
,
- coeficient a carei valoare este tunctie de marimea adaosului de prelucrare
t (tabelul 14.15).
I
Tobelttl 14.IJ. Coellele ntl de eorectle ai timplliui de baza la Iepulrea pleselor din
o!el in Iunetle de marimea adaosului de prelucrare
Adaosul de prelucrare
simetric, Ac. mm
i
I 0,006 I 0,008
I
0,010 I
I
0,015 0,020
I 0,030 I
1
0,040
i
I!
I
Otel calit Coeficientul
corectie, 1{Ac
de
i~I~'-~i~,~I~~1_2.2~
i I i~ I I "
Otel necalit : 0.63 i 0,73 I 0.8211,00 11,1511.41 1.65
Aria totala a suprafetei prelucrate se determina en ajutorul relatiilor :

a) pentru supratete cilindrice
o
!J~
" . Dp • l1' . q, [cm"]
cm- (14.16)
100 -
,
;1
I
i
.~ _,........i
..,;..,
lepuirea 171
unde Dp, lp sint diametrul ~i, respectiv, lungimea suprafetei cilindrice, mm,
qs - numarul de piese prelucrate simultan ;
b) pentru suprafete plane
B .l
S"... = pp.
100 q, [cm'']
0 ,
(14.17)
unde Bp, lp sint latimea, respectiv lungimea suprafetei, mm;

c) pentru suprafete inelare
re'
(D2e -
D2)
<r , q8 [cm 2'J,
s'£ (14.18)
4
in care Del Di sint diametrele exterior ~i, respectiv, interior, ale suprafetei
lepuite, mm.
14.4.2.2. Determinarea timpilor ajutatori. In tabelul 14.16 sint dati
timpii ajutatori tau pentru prinderea-desprinderea pieselor, ta2 legati de faza
.,:,i ta3 pentru masurarile de control. In final se obtine
ta = tal + ta2 + tas' (14.19)
14.4.2.3. Elemente ale reqimului de asehiere, La lepuirea suprafetelor

cilindrice exterioare ~i plane ale pieselor de otel se reeomanda urmatoarele
valori pentru elementele regimului de aschiere : turatia discurilor de lepuit,
100 ... 120 rot/min ; viteza de asehiere, pina la 100/min; presiunea de lucru
discuri-piesa, 0,5 ... 3,5 daN /cm2• Se utilizeaza, ea lichid de ungere-racire,
Tobelul 14.16. Timpi ajutiitoJ'i la Iepulre
A. Timpul ajutator pentru prinderea-despr inderea pieselor
Mfnuiri componente Numarul de ordine al piesei Masa piesei, kg

•• 0,1 I > 0,1
a) luare a piesel ~i asezarea ei pe masa
rna sin ii-unel te Timpul tal' m in
b) desprinderea piesei si deplasarea
la locul pentru piese finite
ei Prima piesa 0,040 I 0,050
Urmatcarele piese 0,025 0,035
B. Timpul ajutator legat de faza
Denumirea mimriri i Timp ta21 min
Asezarea ~i ridicarea placi! protectoare 0,08

Rotirea si coborirea disculu i superior 0,12
Ridicarea sl retragerea disculu i superior 0,06
Cuplare a ~i decuplarea ro tat iei arborelui prtnctpal 0,01
1>---",:::,'. '';'1~?#'--'-:":~
t'h~ "~'r'ft(tMtr",<,-;j;-'t~:;o ':c;-k~t~/, ~tii k~:'i.itt'i :'-~~~i:4iIi
Tabetut 14.16 (continuare)
C. Timpi ajutator! pentru masurari de control
Mijlocul de masurat
Calibru Micrometru
I Cudru ('.11
comparator
ceas I Pa ramet ru
Dimensiunea de Lungnnea suprafetei
masurat mm, prelucrate, mm, Gasa de prccizie a mijloculu.i de rnasurat
pina la; pina la:
la i 2-a I I-a I 2-a I I-a I 2-a I I-a I 2-a
Timpul ajutator, ta3! min
25
t 6 I 30
35
'I ~lj. -
i -i0
~.
-I
10 1 50
~
1
.
1 60
I
~··
60
15 I 80
-•I -I
100
I
I' 100
<)'> 1<)-
_0
-i0 150
60 150
100 150
~
g
It
1 petrol lampant cu adaos de 2,5 % ulei ~i acid stearic. La lepuirea supratetelor
1 cilindrice interioare, turatia dornului de lepuit poate ajunge pin{t la 600 ...
~ ... 800 rot.min in cazul alezajelor cu diametre mici.
14.4.2.4. Determinarea timpilor de deservire, pentru odihna ~i neeesitat!
J fiziologice si a timpului de preqatire-Ineheiere. Timpul de deservire tehnica
~i organizatorica a locului de munca ~i timpul pentru odihna ~i neeesitat! fizio-
I logice, la prelucrarile prin lepuire, se detormina cu relatia
I t!lt + laD + ton = 0) . (tb + ta)' (14.20)
I Timpul de pregatire-incheiere, pentru un lot. de piese, se apreciaz a ea,
I
~
I
avind 0 valoare medie de5
14.4.3. Exemplu de colcul

min.
01 normei tehnice de timp la lepuire

I Si'i se determine norma tehnica de timp la lepuirea alezajului cu dimen-
I siunile 0 16tg:gg~ X 60 mm, pentru piesa [din fig. 14.6, a. Materialul piesei,
015 (STAS 3611-80), este calit si revenit la ERG = 60 ... 62. Adaosul de
~
I prelucrare, simetric, este 0,020 mm. Se utiliseaza drept scula de lepuit un dorn
1 din fonta (fig. 14.6, b) ~i, drept abraziv, electrocorindon cu granulatia M20 ...
I
:k
~,...,-
~----------,....".,,--==,.---,===cc---==c=-----====:-===:c:-::::===-,_ .. ... _
Rodarea manuala ~i semime<anizata 173
... MH. Calitatea impusa a suprafetelor preluerate este Ra = 0,1 [Lm. Masa
piesei este aproximativ 0,51 kg.
Obseroalie. Dornul de lepuit este prevazut eu 60
un canal elicoidal, care permite accesul usor al me-
diului abrazi v la capatul interior al alezajului de
prelucrat. Dad dornul ar fi fost previizut cu un ca-
nal rectiliniu, accesul abrazivului ar fi fost neuni-
form pe lungimea alezaj ului, ceea ce ar fi condus la
o conicizare a gaurh prelucrate.
Rezolvare. Din datele problemei re-

zulta
a
S~ = rr : n, . lp' qs = 3,14' 1,6 ·6 ·1 =
= 30,14 cm". ~ .~.-=-9-
Din tabelul Ls.Ld, pentru Ra =0,1 [Lm, b
s~ obtine tbn = 3,28 min. Intrucit Ka = !
Fig. 14.6. Piesii supusa procesului de lucru
~l KAc = 1,58 (Ac = 0,008 mm), rezulta la Iepuire (a) ~i dorn de Iepuit (b).
i~ = ton' K; . KAc = 5,18 min.
Din tabelul14.16 rezulta tal = 0,05 min, ta2 = 0,27 min ~i ta3. = 0,11 min.
Valoarea ta2 a fost adoptata prin analogie eu lepuirea supratetelor cilindrice
exterioare. Ca urmare, ta = 0,05 0,27 + +
0,11 = 0,43 min si, deci, tdt +,
+ tdo +ton = 0,1 ·(tb +
ta) = (0,1 '(5,18 0,43) = 0,56 min. +
Daea se admite 0 serie de fabricatio de 200 piese, se obtine in final norma
tehnica de timp pe bueata NT = Tpifn to t; tdl tao + + + +
ton = 5/200+ +
+ 5,18 +0,43 +
0,56 = 6,20 min.
14.5. Rodarea manuala ~i semimecanizata

Pro cedeul de netezire a suprafetelor prelucrate prin rodarea pieselor se
aplica in scopul imbunatatirii preciziei formei geometriee, a calitatii suprafetei
(pina la Ra = 0,2 pm) ~i a preciziei dimensionare (treapta 4 de precizie), precum
<~i la tmbunatatu-ea contactului efectiv dintre suprafetele conjugate respective.
Preluerarea se realizeaza cu ajutorul unor particule abrazive libere (din car-
bura, de silieiu, oxizi de bor, oxizi de crom, miniu de fier, praf de diamant sin-
tetic etc.), amestecate intr-o unsoare si introduse intre placa sau dispozitivul
de rodat ~i suprafata de prelucrat. La rodarea manuala, toate componentele
mi~cal'ii relative scula-piesa sint executate manual. La rodarea semimecanizata,
actiouarea dispozitivului de rodat este realizata mecanizat, restul miscarilor
fiind efectuate manual.
Productivitatea procedeului este, in general, scazuta, rodarea manuala
~i semimeeanizata aplicindu-se in prezent, numai la productia individuala ~i
de serie mica.
Se pot prelucra prin rodare suprafete plane, cilindrice ~i coniee, exteri-
care sau interioare, supratete profilate. Forma sculei este conditionata de forma
geometrica a suprafetei prelucrate. Materialul dispozitivului de rodat are in
general 0 duritate cu atit mai mica cu cit creste duritatea abrazivului utilizat.
Se Iolosesc ca materials pentru sculele de rodat : fonta, cuprul ~i alezajele
acestuia, plumbul ~i aliajele acestuia, sticla, lemnul.
I
I
I
r ~ ;I'.n ."..
Ytt"'"';"'t 'tErre':."'''''' :'t%HwrPtiri{ "~~;.';~h"'''/ittri·;hf:;SfS.''f'<i~w
:~
-_ .....•
I
174 Normarea tehnica la nelezire
Faotorii de influenta ai productivitatii operatiei de rodare sint: carac-

teristicile materialului de prelucrat ~i ale abrazivului utilizat, aria suprafetei
preluerate, forma, dimensiunile ~imaterialul sculei de rodat, marimea adaosului
de prelucrare, calitatea prescrisa a suprafetei de prelucrat, abaterile de forma.
admisibile ale suprafetei rodate etc.
Adaosul de prelucrare este determinat de .marimea. abaterilor geometrice
ale suprafetei. La rodare el trebuie sa fie cit mai uniform, pentru a evita pro-
ducerea unor noi abateri de forma, generate de asehieri inegale. Valorile adaosu-
lui de prelucrare la rodare sint cuprinse intre 0,02 ... 0,10 mm.
Regimul de aschiere la rodare este caracterizat prin valori mici ale vitezei
$; de aschiere (5 ... 30 mjmin) ~i prin presiuni de lucru relat.iv scazute (~ 2,5
t daNjcm2).
i
I
t Tubelul 14.1'7. Timpul open~tiv la rodarea pleselor din orel
1·
'11'
I,
I Materialul
Aria supratetei rodatc, cm2
iit piesei 3 I l !
I
Tipul rodarii 5 8 12 20 I 30 1 50 1 80 1 120 1 200 I 300 1 400 1 500
conjugate
(scula)
, Tirupul operat iv, min
Rodare manuala 1
\0,40 0,:00, 63io, 80/1, l~ll' 5 2,3 3,4 4,7
1
7,5 10,0 - -
Fontii Rodare sernimecani-
J
zatii 0,240,,,00,38(,46 °,6;) 0,9 1,3 2,0 2,7 1,4 5, ~ 8,1 9,7
I t Sticlii Rodare manuala 0,360,45/0,56,O,701,00,W
1 2,1 3,1 4,2
----
6,7 9,1
t
I• Tobelul 14.18. Coefielentl de eoreerle ai

timpului operativ la rodarea pleselor din
otel
Pilla in prezent nu sint generalizate
relat.ii functionale intre timpul de baza la
I i Rugozt t atea suprafetelor p relucrnte

prelucrarile rprin rodaresi parametrii pro-
cedeului de lucru. Pe baze statistice, in
I
I Adaosul la
rodare, mm
I
1---1-'
3,2 ,L6
Ra. urn
I
i 0,8 0,4
tabelul 14.17 sint date valori ale t.impului
operativ la rodarea manual a sau semimeca-
II, 0.02
0,03
1
0.63
0.77
1,00
Coef t cientul
1,07
1.32
de corectj e
1,51
1.86
2.11
2.64
nizata a supratetelor plane ale pieselor din
, otel, in functie de materialul plaeii de rodat
si de aria suprafetei prelucrate. Este evident
ca timpul operativ la rodarea semimecani-
0.05 1.70 2.40 3,40
I
L
0,08
0,10
1,27
1.41
2.16
2,40
3.04
3.40
4.30
4.80
zata este mai mic decit eel corespunzator
rodarii manuale. Timpul operativ, dat in
~,
tabelul 14.17, include ~i consumul de timp
pentru-verifioarea vizuala periodica a suprafetei rodate. Valorile timpului
operativ curpinse in tabelul 14.17 corespund urmatoarelor conditii de pre-
lucrare: contactul relativ dintre suprafata rodata ~i placa de control (determi-
nat cu ajutorul vopselei indicatoare), 50 ... 100 %; abaterea de la planeitate a
suprafetei,0,03 ... 0,10 mm; calitatea suprafetei rodate, Ra = 3,2 fLm;adaosul
de prelucrare, 0,05 mm. Pentru alte valori ale calitatii suprafetei rodate 9i ale
adaosului deprelucrare, timpul operativ dat in tabelul 14.17 se multtplica cu
coeficientul de corectie mentionat in tabelul 14.18.
~k
j
~Iefuirea fi lustruirea 175
14.6. $Iefuirea ~ilustruireo
14.6.1. Principii ~i notiuni de bozd
1;llefuireaeste un procedeu de netezire care se realizeaza cu ajutorul unei

paste abraz ive depuse pe periferia unor discuri din filtru, pisla, bumbae, piele etc.
1;llefuireaare drept scop eliminarea neregularitatilor de pe suprafetele piesei ~i
imbunata~irea calita~ii acestor suprafete (pina la R; = 0,50 fLm).Prelucraroa
se poate executa ~i cu discuri elastice cu Iiant de cauciuc. Miacarea principals,
e~te data de rotatia discului de ~lefuit, iar miscarile de avans sint executate de
piesa. Pot fi prelucrate prin ~lefuire supratete plane, de revolutie ~i profilate.
Lustruirea, realizata cu ajutorul unor pinze (hirt ii, benzi) abrazive, ur-
mareste numai eliminarea microneregularitatilor rezultate din prelucrarea an-
terioara ~i obtinerea unui aspect lucios al suprafetei prelucrate, Nu se impune
respectarea unor conditii dimensionale ~i nici modificarea Iormei geometrice
a suprafetei piesei. De altfel, realizarea acestor eonditii prin lustruire ar con-
duce la consumuri mari de timp, prelucrarea nemaifiind rationala din punet
de vedere economic. La Iustruirea neteda se pot realiza suprafete cu Ra =
= 0,05 fLm,la lustruirea foarte neteda ajungindu-se pina la Ra = 0,025 fLm.
Se preluereaza suprafete de revolutie, miscarea principala fiind rotatia piesei,
iar miscarile de avans - mi~carile pinzei abrasive de-a lungul suprafatei de
prelucrat.
Factorii principali ce infl uenteaza produetivitatea preluorarilor prin ~le-
fuire ~i Iustruire ~i, implicit, marimea timpului de baza sint : dimensiunile su-
prafetei prelucrate ; caracteristicile fizico-mecanice ale materialului de prelu-
crat ; marimea parametrilor regimului de aschiere ; starea suprafetei obtinute
la operatfa tehnologica anterioara : calitatea impusa suprafetei prelucrate prin
slefuire sau Iustruire ; forma supratetei prelucrate.
La lustruirea en pinze abrazive a suprafetelor
cilindrice sau conice ale pieselor rotative, lungimea
suprafetei are o influenta mai mare asupra timpului
de baza decit diametrul, Aceasta deoarece, la cresterea
diametrului se mareste ~i portiunea activa a pinzei
abrazive, care participa la procesulde lustruire. In
mod analog, la slefuirea supratetelor plane si profilate,
lungimea lp a supratetei, masurata perpendicular pe
axa discului de slefuit (in domeniul lp> 80 mm), are
o influenta mai mare asupra timpului de baza decit
latimea Bpa aceleiasi suprafete (fig. 14.7). Fig. 14.7. Cinematica pro-
Starea suprafetei, obtinuta la operatia tehnolo- cesului de lucru la lustruire.
gica anterioara, caracterizata prin rugozitateasupra-
tetei ~i prin adineimea stratului superficial defect, influenteaza rnarimea
adaosului de prelucrare la slsfuire sau lustruire. Adincirnea stratului super-
ficial defect, in functie de natura prelucra.rii anterioare, are urmatoarsl« valori :
- dupa frezarea de degrosare, 60 ... 70 f.l.m;
- dupa frezarea de Iinisarc, 20 fJ.lll;
- dupa strunjirea de degrosare, 50 urn ;
j
I
.:..1jIl,h f<fr'~;'-tf~7~~f*~W~"i¥~~iS;t~
:iN~*~S:ii'-¥t?M
176 Normarea tehnka la netezire
- dupa strunjirea de f inisare, 20 [.Lm;

- dupa rectificare, 8 ... 15 [.Lm.
Marimea adaosurilor de prelucrare la slefuire ~i lustruire, in functie de
calitatea suprafetei obtinuta la operatia tehnologica anterioara, este data in
tabelul 14.19.
Tabelul 14.19. Adaosuri de preluerare Oalitatea supratetei dupa slefuire sau
la slerulre ~i Iustruire
Iustruire este determinata, in primul rind,
Adaosuri de prelucrare, mm,
de granulatia abrazivului utilizat (tabelul
Calitatea supra-
I plna la:
i~~~r;;,uP;nfe~:------------~-------------
14.20).
Regimul de aschiere la slefuire 1?i Ius-
oars RaJ J:1m Sletuire I Lust ruire
truire este caracterizat prin urmatoarele
25,0 0,080-0,100
valori ale parametrilor sai :
'l~
,~!
12,5 0,070-0,090
:~ 6,3 0,050-0,0800,040-0,060
v iteza de rotatie a discului de
3,2 0,040-0,0700,030-0,040 slefuit, 25 .. : 40 m/s;
~
'!l~ 1,6 0,020-0,050 0,018-0,030
~ 0,8 0,015-0,0400,012-0,018 viteza de rotatie a piesei de Ius-
~:
il! 0,4 0,012-0,0300,010-0,015 truire, 10 ... 20 m/so
~.
Tobelul 14.20. Granuhl!iH abrazivului utUizat la sterutre ~i Iustruire
~ Calitatea impusa . I i
I
~
~J
a suprafetei
Ra,(J.ffi
\
6,3 3,2
I! 1,6
I
0,8
I
0,4
I
0,2 I
I
0,1 I 0,05
Granulatla I I \
abrazivului
I
!
I 40-32 32-25 I 25-12 I 12-6 I 6-5 I
i
4-M28 IM20-M14, Ml0-M5
*.
,~
.r,
14.6.2. Deterrninarea normei tehnice de timp

;~
it
Norma tehnica de timp la prelucrarile prin slefuire ~i lustruire se deter-
ii mina cu ajutorul rela.tiei (14.1).
i
J 14.6.2.1. Determinarea timpului operativ. La slefuirea suprafetelor plane,
cilindrice ~i profilate ale pieselor nerotitoare din otel, timpul operativ se de-
termina cu relat ia
ii
:j,
top = eT . B~5 . l~ . KI . Kz . Ks, (14.21)
[
~ in care:
~ OT este coeficient ce depinde de forma suprafetei prelucrate (tabelul14.21);
~
x - exponent; pentru lp < 80 mm, x = 0,5 ; pentru lp = 80 ... 250 cm;
a: = 0,8; pentru lp> 250 mm; x = 1 ;
KI - coeficient de corectie in functie de marimea adaosului de preluerare
~i de calitatea supraf'etei slefuite ;
K2 - coeficient de corectie, in functie de calitatea supratetei obtinuta la
prelucrarea anterioara slefuir ii ;
K3 - coeficient de corectie, in functie de natura materialului de prelucrat ;
Bp1 lpsint H'i,timea~i, respectiv, lungimea suprafetei prelucrate (fig. 14.7).
...
,
~Iefuirea ~i lustruirea 177
Valorile coef'ieientilor de corectie K1' K2' K3 sint date in tabelul 14.22.

Se observa ea t.impul operativ este aproximativ proportional eu Ae, unde AD
este adaosul de prelucrare, restul con-
ditiilor fiind identiee. Tabelul 14.21. Valorile eoellelentulul GT din
, In tabelele 14.23 si 14.24 sint date relatia (14.21)
valor ile t.impului operativ la slefuirea
Lungimea suprafejei prelucrate, mm
suprafetelor pieselor nerotitoare din otel,
Forma suprafetei
eu ajutorul discurilor din pisla ~ifetru, prelucrate < 80 I 80-250 I >250
calculate pe baza rela.tiei (14.21) pen- Coeficien t uJ eT
tru K1 = K2 = K3 = 1. Valorile mai
mar i ale timpului operativ la slefuirea Planii sau
cilindricii
0,0066 0,00184 0,000625
supratetelor profilate, in comparatie -
cu cele corespunzatoare supratetelor Profilatii 0,0132 0,00368 0,001250
Tubelul 14.22. Coeflelenti de eoreetie ai tlmpului operatlv, la ~lel uirea pieselor din ojel
en aj utorul dlscurllor din ptsla sl fetru
A. In Iunctle de rugozitatea suprafetei prelucrate!;ii de marimca adaosului de prelucrare
Rugoaitatca suprafetei prelucrate, Ra, p.m

Adaosu! de
prclucrare, A c, 1,6 0,8 0,4 0,2 0,1
IDlTI
Coeti cientul de corectt e K 1
I
0,03 - - 0,80 1,00 1,40

0,04
0,06
-
0,80
-
1,00
1.00
1,25
I 1,25
1,55
-
-
0,10 1,00 1,25 1,55 1,90 -
0,16 1,25 1,55 - - -
0,25 1,55 - - - -
B. In functie de calitatea suprafetei inainte de slefuire
Diferenra dintre calitatea suprafetei ina inte ~i dupa slefuire, exprlmata in c1ase de rugozitatej Coeficientul de corecjie K2
3 ... 4 clase de rugozitate 1,30

2 clase de rugozitate 1,00
1 clasa de rugozitate 0,75
c. In functie de materialul de prelucrat
)!<::teria!ul de
prelucra t
i., necalite Ojelur i
I
calite !O!elUri refractare]
I Alia je terrno-
realst ive Aliajele alurniniului
! !
Coeficientul de
corectie, l{3 1,00 1,16 1,40
Ii 1,70 0,60
plane sau cilindrice, pentru aceleasi valor i ale parametrilor Bp ~i lp, se expliea
prin micsorarea, in primul caz , a ar iei de contact disc-piosa, ea urmare a
conliguratiei snprafetei prelucrate.
12 - c. 315 33
c&:. "••,G¥jjth "'.,.,_ ,>_",_".,,'.... d

'I
178 Normarea tehnica la nelezire
Tabelul 14.23. Timpul operativ la sletulrea en discuri din pish! ~i din fetrn a suprafetelor
pleselor nerotitoare dill ofel
A~ Suprafcte plane sau cilindrice
La!imca suprafejei prelucrate, Bp, mm

. Lungimea Lp
a suprafetei
prelucrate,
mm
20
I 25
I 30
I 40
I 50
I 60
I 80 I 100 I
I 10-
_0 I 160 I 200
Timpul to». min
20 0,13 0,15 0,16 0,19 0,21 0,24 0,26 0,30 0,33 0,37 0,42
25 0,14 0.16 0,17 0.20 0,22 0,26 0,28 0,32 0,35 0,40 0,·15
30 0,16 0.18 0,20 0.23 0.20 0.30 0,32 0.30 0.41 0.46 0.52
40 0,19 0,21 0,23 0,27 0.30 0,34 0,37 0,42 0,47 0,53 0,59
50 0.21 0.23 0,26 0.30 0.33 0.38 0.42 0,47 0.52 0,59 0,67
I 60 0.23 0.26 0.29 0.33 0,36 0.42 0.46 0.51 0,57 0,65\ 0.73
I 80 0.28 0.31 0,34 0.39 0.44 0.48 0,55 0,62 0.69 0,78 0,87
I ilOO
125
0.33
0.39
0.37
0.44
0.40
0.48
0,46
0.55
0.52
0.62
0.57
0.68
0,66
0.79
0.73
0.88
0.82
0.98
0.93
1,11
1,04
1,24
I !160
200
0,48
0,57
0.54
0.64
0,59
0.70
0.68
0.81
0.76
0,91
0.83
0.99
0.96
1.14
1.07
1.28
1,20
1.43
1.36
1,62
1.52
1,81
I
1:1
250
300
400
500
0.68
0.84
1,13
1.40
0.77
0.94
1.26
1,57
0,84
1,03
1,37
1.72
0.96
1,19
1,59
1,98
1,09
1.33
1.77
2.20
1.19
1,45
1,93
2.40
1,37
1,68
2,20
2,80
1.54
1,87
2,50
3,10
1,72
2,10
2.80
3.50
1,9.3
2.40
3.20
4,00
2,20
2,70
3.60
4.40
600 1.68 1.88 2.10 2.40 2.70 2,90 3,20 3.70 4.20 4.80 -
800 2.30 2,50 2.70 3.20 3.50 3,90 4.40 5,00 - -- -
11000 2.80 3.10 3.40 3.90 4.40 4.80 5.60 - - - -
,
I
I
'!'.
B! Pereti interiori ~i funduri rectangulare de canale
Tipul suprafejei slefuite
Lungimea
Funduri de canale
I Pere]! interior!
J suprafetei
prelucrate,
Litimea suprafetei prelucrate, Bp, mm
I I I I I I I
~i
I Ip~ mm
15
I 20
1 25 30
I 40
! 50 70 90 10
I 15 20 25 30 4,) i 50
I1
L 1
I,
Timpul operativ toP, min
20 0.148 0.17 0.19 0.21 0.24 0.27 0.310.36 0,151 0.185 0.21 0.24 0,26 0.3010.34
1111 25 0.159 0.18 0.20 0,22 0.25 0.28 0.340.40 0.160 0.20 0.22 0.25 0.27 O. 31 0,35
,•
"~
It
30
40
50
60
0,183
0.21
0,23
0,26
0,21
0,24
0.27
0,30
0,23
0,27
0,30
0,33
0.26
0,30
0,33
0,36
0,30
0.35
0.39
0,42
0.33 0.390,45 0,185
0,39 0.440,49 0.21
0,63 0.4910,55 0,24
0,36 0,540,62 0,26
0,23
0,26
0.29
0,32
0.26 0.29 0,320,3710.41
0.30 0.34 0,37 0.44 0.49
0.34 0,38 0,410,49,0,54
0,37 0,41 0,45 0,5210,57
~ 80 0,32 0,36 0,40 0,44 0,50 0.57 0,62,0.68 0,31 0.40 0,45 0.50 0,55,0.620,71
0.67 0.73iO,80 0,38
I 100
1125
0,37
0.45
0.43
O,SO
0.47
0,57
0.52
0.62
0,59
0,71 0.80 0,88'0,96 0.45
0.46
0,56
0,54 0,59 0, 6510, 73 0, 83
0,62 0,71 0,770.89 1,00
I 160
200
250
0,56
0.66
0,79
0,62
0.73
0,88
0.70
0,83
1,00
0.76
0.90
1,08
0.88
1,04
1.24
0,98 1,07 1,16 0,55
1.17 1,28 1.40 0,65
1,41 1.54 1,67 0.78
0,70
0,82
0,98
0,78 0.87 0,95 0,22 1,34
0,91 1,04 1,12 1,30 1,47
1,10 1.25 1,35 1,55 1,76
i
1
300
400
0,97
1.30
1,09
1.46
1,21
1,63
1.33
1,77
1,54
2,06
1.721,872,03(,96
2,292,502,721.30
1.21
1,60
1,361,50 1,65 1.90 2,15
1,802,002,20 2,57 2,85
I 500 1.60 1,80 2.04 2,22 2,56 2,853,103,351,60 2,00 2,25,2,55 3,20 3.50j 3,90
l Timpul operativ pentru slefuirea suprafetelor cilindrice sau conice ale

pieselor rotitoare, cu ajutorul discurilor din fetru sau pisla, se calculeaza cu
I
\
l...
$!efuirea ~i lustruirea 179
Tabelul 14.24. Tirnpul operativ la sletulrea eu diseuri din pislii ~i Ietru a suprafetelor
profiIate ale pleselor nerotitoare din otet
Lungimea lp a
supraf erei
I 20 I 25 I
Lajimea
30 I
suprafetei
40
prelucrate,
I 50
Bp, mm
I 60 I 80 I 100
prelucrate, mm ------'-------'-------'------'------'------!-----..!...-----
Timpul operativ, top, min
20 0.26 0.29 0.32 0.37 0.42 0.48 0.52 0.60

')-
-;) 0.28 0.31 0.34 0.40 0.44 0.52 0.56 0.64
30 0.32 0.36 0.40 0.46 0,52 0.60 0.64 0.72
40 0,37 0.42 0.46 0,54 0.60 0,68 0.74 0,84
50 0.42 0.46 0.52 0.60 0.66 0.76 0.84 0.94
60 0,46 0.52 0,56 0,66 0.72 0,84 0.92 1.00
80 0.56 0.62 0.68 0.78 0,88 0.96 1.10 1,20
100 0.66 0,74 0.80 0.92 1.04 1.14 1.32 1.45
125 0.78 0.88 0.96 1,10 1,24 1,36 1,58 1.76
160 0.96 1.08 1.18 1,36 1.57 1,66 1,92 2.14
200 1,14 1,28 1,40 1.60 1.80 2.00 2.28 2.56
Tabelul 14.25. Valorlle eoeflelentului C; din relajla (14.22)
Lungimea suprafetei prelucrate, mm

Forma supralejei prclucrate
< 80 80 ... 250 e- 250
Ctllndrlca sau cornea, exterloara 0.00707 0,00196 0.000655

Cillndrlca sau conica, interioarii 0,00885 0,00245 0.000815
Tobelul 14.26. Coeflelcntl de eoreetle ai

relatia tlmpulut operativ la slefulrea supratetelor
pieselor din ojel en diseuri din fetru sau llisla
top c~. D~·5 . l~ . KI . K2 . K3'
Rugozitatea suprafetei prelucrate Ra, urn
Adaosul de
(14.22) prelucrare
simetric
1,25
\
0,63
\
0,32
I 0,16
I 0,08
in eare : ACI mm
Coeficientul de corecjie Kl
c~ este coeficientul ce depinde de for- 0,02 - - 0,80 1.00 1,40

ma suprafetei prelucrate (ta- 0,03 - 0,80 1,00 - -
belul (14.25) ; 0,05 0.80 1,00 1,25 - -
0.08 1,00 1.25 1, 55 - -
x - exponent, care are valorile 0.12 1,25 1,55 - - -
mentionate in relatia (14.21);
KI - coeficient de corectie in functie de marimea adaosului de prelucrare
simetric ~i de calitatea suprafetei prelucrate (tabelul 14.26);
D p' lp sint diametrul ~i respect iv, lungimea suprafetei, mm ;
K2' ]{3- coeficienti de corectie dati in tabelul 14.22.
In tabelele 14.27 ~i 14.28 sint mentionate valor i ale timpului operat iv
la slefuirea suprafetelor cilindrice sau conice, exterioare sau interioare, ale
pieselor rotative din otel, cu ajutorul discurilor din fetru sau ptsla, calculate
conform relatiei (14.22), pentru KI = K2 = K3 = 1.
:.:Z -;~-:p-·~-t'.::~dthf;sr' ·~,~f~:ntfa~-$h$i,;$-

-,~%%V~~'1-idieie{£mf(gt«iFfili
Tabelul 14.27. TImpul operatlv la slefulrea suprafe'[elor extertoare, ellludrle e sau conlee, ale pteselor
rotltoare din otel, en diseuri din Ietru sau pIslii.
Diametrul suprafejei prelucrate Dp, mm, ptna la
Lungimea suprafetei
prelucrate [PI mm
20
I 25
I 30
I 40
I 50
I 60
I 80
I 100
I 125
I 160
I 200
Timpul operat iv tp mill
1 2 I 3
1
4
I 5
I 6
1
7
I 8 I 9
I 10
I II
I 12
20 0,14 O,lG 0,18 0,20 0,22 0,26 0,28 0,:02 0,:}5 I 0,40 I
0,45,
25 0,15 0,17 0,19 0,21 0,24 0,27 0,30 0,34 0,:37 0,42 0,48-
30 0,17 0,19 0,21 0,25 0,28 0,32 0,35 0,39 0,44 0,49 0,55,
40 0,20 0,22 0,24 0,28 0,32 0,36 0,40 0,45 0,50 0,56 0,63
50 0,22 0,25 0,28 0,32 0,35 0,41 0,45 0,50 0,56 0,63 0,71
60 0,24 0,27 0,30 0,35 0,39 0,45 0,49 0,55 0,61 0,69 0,7S
80 0,29 0,33 0,36 0,42 0,47 0,51 0,59 0,66 0,73 0,83 0,93
100 0,35 0,39 0,43 0,49 0,55 0,61 0,71 0,78 0,88 0,99 1,11
125 0,42 0,47 0,51 0,59 0,66 0,73 0,84 0,94 1,05 1,19 1,33
160 0,51 0,58 0,63 0,73 0,81 1,89 1,03 1,14 1,28 1,45 1,62
200 0,61 0,68 0,75 0,87 0,97 1,06 1,22 1,37 1,53 1,73 1,93
250 0,73 0,82 0,90 1,03 1,17 1,27 1,46 1,65 1,84 2,08 2,33
300 0,89 0,99 1,08 1,25 1,40 1,53 1,76 1,97 2,20 2,50 2,80
400 1,19 1,33 1,44 1,67 1,86 2,03 2,30 2,60 2,90 3,40 3,80
f:
500
600
1,47
1,76
1,65
1,98
1,81 2,08
2,20 12,50
2,30
2,80
2,50
3,05 2,90
3,40 13'3,90
30 3,70
4,40
4,20
5,00
4,60
5,60
800 2,40 2,70 2,80 3,40 :3,70 4,10 4,60 5,30 5,90 - -
1000 2,90 3,30 3,60 4,10 4,60 5,10 5,90 6,50 - I - -
Tabelul 14.28. Tlmpul operativ la slelulrea supraietelor lnterloare, eiIindrice sau conice, ale pleselor
rotitoare din otel, eu ajutorul discurilor din fetru sau pisla
Diarnetrul suprafejei prelucrate DJ', mm
Lungimea suprafetei
prelucrate lp, mm 20 I 2~
I 30
I 40
I 50
I 60
I 80
I 100
I 125
I 160 I ZOO
Timpul operativ i». min

:;
·1 20 I 0,18 0,20 0,22 0,25 0,27 0,33 0,35 0,40 0,44 0,50 0,56
25 0,19 0,21 0,23 0,26 0,29 0,34 0,37 0,42 0,46 0,53 0,60
30 0,22 0,24 0,26 0,31 0,35 0,40 0,44 0,49 0,55 0,61 0,69
40 0,25 0,28 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 0,56 0,62 0,70 0,79
50 0,28 0,31 0,35 0,40 0,44 0,51 0,57 0,63 0,70 0,791 0,89
l ,\
60 .
80
0,30
0,36
0,34
0,41
0,37
0,45
0,44
0,52
0,49
0,59
0,56
0,64
0,61
0,74
0,69
0,83
0,76
0,91
0,86
1,04
0,97
1,lG
100 0,44 0,49 0,53 0,61 0,69 0,76 0,89 0,98 1,10 1,24 1,39
~~i 125 0,53 0,59 0,63 0,74 0,83 0,91 1,05 1,17 1,31 1,49 1,66
:t 160 0,64 0,72 0,79 0,91 1,02 1,11 1,29 1,43 1,60 1,81 2,02
li,
200 0,76 0,85 0,94 1,09 1,21 1,33 1,52 1,71 1,91 2,16 2,41
I 250
300
400
500
0,91
1,11
1,49
1,80
1,03
1,24
1,66
2,10
1,13
1,35
1,80
2,30
1,29
1,56
2,09
2,60
1,46
1,75
2,32
2,90
1,60
1,91
2,50
3.10
1,82
2.20
2,90
3,60
2,10
2.50
3,20
4,10
2,30
2,80
3,60
4,06
2,60
3,10
4,30
5,20
2,90
3,50
4,80
5,80
J 600 2,20 2,50 2,80 3,10 3,50 3,80 4.20 4,90 5.50 6,20 7,00
- -
I 800
1000
3,00
3,60
3,40
4,10
3.70
4,50
4,30
5,10
4.60
5,70
5,10
6,40
5,70
7,40
6,60
8,10
7,40
- - -
La Iustruirea suprafetelor cilindrice ale pieselor rotitoare din otel, eu
ajutorul pinzelor abrazive, t.impul operativ se determina ell rela.tia
t op = 0,038' lp . D~·25 . Ac . K . K .K (1, '1.3)

1 2 3' ~4 ...,
RO,45
a
••
$Iefuirea ~i lustruirea 181
in care:
Aa este adaosul de prelucrare simetric, mm;
Kl - coeficient de eorectie in functie de marimea adaosului de preluerare
(tabelul 14.29);
K2 coeficient de corectie in funetie de calitatea supratetei inainte de Ius-
truire ; in cazul unei diferente intre calitatea supraietei de inainte ~i
cea de dupa Iustruire de 1-2 clase, K2 = 1,0, in timp ce pentru di-
Ierente de 3 clase de rugozitate, K2 = 1,15 ... 1,20;
K3 coeficient de corectie, in functie de natura materialului prelucrat
(tabelul 14.29).
Dp, lp sint diametrul ~i: respectiv, lungimea suprafetei cilindrice, mm;
Tabelul H.::.? Coeflcienrll (le cOl'eclie al tlmpulul operatlv la lustrulrea pleselor

de l'otalie diu ojel, en piUz{1 sau htrtle ahraztvri
A. in Iunctie de mar imea adaosului de prclucrare
Raportnl dintre adaosul de prelucrare real

~i eel Jl1cnlionat ill tabelul 14.30
I 0,3.
I -I
01~ O,S
I 1,0
I 1,2
I -I 1,:) 2,0
I -I 2,0. 3,0
Cocficicntul de corectie RI 0,5510,71 10,8911,0011,1011,22/1,4111,5811.78
B. In functle de materialul de prelucrat
Matertalul de prelucrat o [el necali t Otet caltt

I Olel refractar I AJia je t~rmo-
rezist ive
I Alia jeJe alumi
n iului
Coeficientul de corectie R3 1,00 1, 16 1,40 1, 70 0,60
In tabelul 14.30 sint date valorile timpului operativ la lustruirea suprafe-

telor pieselor rotative din otel pentru K, = K2 = K3 = 1,0. In cazul suprafe-
telor sferice, prin h s-a notat inaltimea calotei sferice respective. Pentru su-
prafetele cilindrice sau conice prevazute ell canelur i, t impul operat.iv pentru
lustruire se determina multiplicind valorile date in tabelul 14.30-A cu coefi-
cientul K = 1,20 ... 1,25.
14.6.2.2. Determinarea timpilor ajutatori. Minuirile de nimpi ajutataori
care nu sint cuprinse in t.impul operat.iv (Iuarea piesei ~i punerea ei la loc, aco-
perirea cu praf de creta a supraf'etei, examinarea periodica a suprafetelor
piesei etc.), in cazul prelucrarilor prin slefuire cu discuri din fetru sau pisla
sint date in t abelul 14.3l.
14.6.2.3. Determinareatimpilor de deservire ~i pentru odihna ~i neeesi-
tali Iizioloqiee. Timpii pentru deservi rea tehnico-organizatorica a Ioeului de
munca, pentru prelucrar ile pr in slefuire ~i Iustruire, sint dat i in tabelul 14.32,
iar timpii pentru odihna ~i necesitati fiziologice - in tabelul 14.33.
I;/.
'''__ ·h ..•t'''---b;'j_~:l~;~·;%at,·;e~*&)#;:{>~!~;4~~:i+1e{*H
182 Normarea tehnidi la netezir.
Tabelul 14.30. TlmpuI operatlv la Iustrulrea pieselor de rotatie din otel, eu pinza
sau hlrtle abraziva
Al Suprafe\e est.rioar. ,I loterioare, cilindrice sau conice
Diametrul suprafejei sletuite Dp, mm, plna la:

Rugozitatea
suprafetei
prelucrate
II Adaosul de
prelucrare 10
I 20
I 30
I 50
I 80
I 120
I 200
Ra,{,l.ID simetric AC1 mm
Timpul cperativ top. pentru 0 lungime de 10 mm, min
3,2 0,050 0,103 0,122 0,136 0,140 0,170 0,190 0,220

1,6 0,035 0,120 0,140 0,160 0,180 0,200 0,220 0,250
0,8 0,025 0,130 0,160 0,180 0,200 0,230 0,250 0,280
0,4 0,015 0,140 0,170 0,190 0,220 0,240 0,270 0,310
0,3 0,011 0,170 0,200 0,230 0,260 0,290 0,320 0,360
B; Suprafete sferice
Diametrul suprafejei Dp, mm, pina la:

Raportul Rugozitatea
suprafetei Adaosu1 de
h
Dp
prelucrate
Ra, IJ,.ID
prelucrare
Ac, mm
10
i 20
I 30
I 50
I 70
Timpul operativ, top, min
0,25
3,2
1,6
0.8
0,060
0,050
0,040
0,20
0,25
0.30
0,35
0.50
0.58
0,70
0,95
1,02
1,40
1,70
2,00
I 2,30
2,80
3.20
0,4 0,035 0,35 0,70 1,25 2,50 3,90
0,2 0,025 0,40 0,75 1,30 2,60 4,00
3,2
1,6
0,060
0,050
0,25
0,30 I 0,54
0,65
1.00
1,26
1,95
2,40
-
-
0,50 0,8 0,040 0,35 0,80 1,43 2,80 -
0,4 0,035 0,40 0,92 1,75 3,30 -
0,2 0,025 0.42 0,95 1,80 3,50 -
c, Racordari eirculare
Diametrul mediu al racordarii, nun, pina la:

Rugozitatea Adaosul de
Raza racordarii, suprafetei prelucrare
mm prelucrate simetric
20
I 30
I 50
I 80
I 120
I 200
Ra, [Lm ACI mm Tirnpul operativ top, mm
4 5 6 7 8 9
1
I
2
I
3 I
, ,
3,2 0,050 0,11 0,12 0,14 0,17 0,18 0,20
1,6 0,035 0,19 0,22 0,24 0,27 0,30 0,35
3 0,8 0,025 0,33 0,35 0,41 0,45 0,51 0,58
0,4 0,018 0,55 0,60 0,69 0,77 0,86 1.00
0,2 0,012 0,90 1,00 1.13 1,25 1,38 1,58
3,2 0,050 0,15 0,18 0,20 0,22 0,24 0,28

1,6 0,035 0,27 0,31 0,35 0,39 0,44 0,50
5 0,8 0,025 0,46 0,51 0,58 0,65 0,72 0,81
0,4 0,018 0,78 0,87 0,98 1,11 1,23 1,41
0,2
I 0,012 1,30 1,43 1,58 1,92 2,02 2,30
3,2 0,050 0,25 0,29 0,32 0,36 0,40 0,45

1,6 0,035 0,45 0,50 V,56 0,63 0.70 0,79
10 0,8 0,025 0,71 0,80 0,91 1,02 1,13 1,28
0,4 0,018 1,27 1,40 1,60 1,78 1,97 2,25
0,2 0,012 2,09 2,30 2,59 2,95 3,25 3,70
.,
---- ------------------ -------,-.-.~'-------.-
2 , , 4 6 , 6 7 , 8 9
3,2 0,050 0,41 0,45 0,52 0,58 0,64 0,73

1.6 0.035 0,73 0.80 0.92 1.04 1.13 1.29
20 0.8 0,025 1.23 1.35 1,54 1,72 1,85 2.17
0,4 0,018 2,07 2,28 2,60 2,92 3,22 3,68
0,2 0.012 3,48 3,83 4,35 4,90 5.42 6,18
3,2 0,050 0,58 0,G5 0,74 0,85 0,91 1,04

1.6 0,035 1,01 1,12 1,28 1,43 1,57 1,80
30 0.8 0,025 1,73 1.91 2.16 2,42 2.67 3.00
0.4 0,018 2,94 3,24 3,74 4,16 4,60 5,00
0,2
I 0,012 4,82 5,35 6,10 6,85 7.90 8,60
D, Suprafcte frontale (de capilt)
Rugozitatea Lungimea suprafejei prelucrate, lp, mm, plna la:

suprafctei Adaosul de
prelucrare 5 8 12 20 30 40 50 65 100
preiucrate
Ra, ;.lID Ac, mm
, Timpul operativ, to». min
3,2 0,050 0,30 0,40 0,51 0,70 0,87 1.04 1,20 1.40 1,80
1,6 0.035 0,34 0.45 0.55 0.75 0,95 1.15 1.30 1,55 2.15
0,8 0.025 0,37 0,50 0.61 0.80 1,00 1.20 1,40 1.75 2.30
0,4 0,018 0,42 0,56 0.67 0,95 1,20 1.35 1,60 1,85 2.40
0.2 0.012 0.47 0,62 0.72 1.05 1.35 1.60 1.75 2.15 2.60
Tabelul 14.31. Timpi ajutator! la preluerartle prin sleluire
A. Timpul ajutiitor pentru prinderea-desprioderea piesel
Masa piesei, kg I 0,1

I I
I 3 I 5 r 8 I 12 I 16 I 20
Timpul tal" min I 0,02 I 0,03 I 0,03 I 0,04 I 0,04 I 0,05 I 0,05 I 0,06
B. Timpi ajutlitori legali de Cua
Aria supraietei data cu

__ praf de creta, cm2 I 20 I 30 I 50 I 80 I 120 i 200 I 300 I 500
Timpul ia2, min I 0,23 I 0,26 I 0.30 I 0.35 I 0,40 I 0.46 I 0.53 I 0.61
Obseroatii. 1. In cadrul timpilor ajutiitorl legatl de faza stnt cuprinse urrnatoarele mlnuiri t Iuarea
unei bucati de tifon, cirpd sau vatii; darea eu praf de creta a supraretei : examinarea
suprafetei preluerate; punerea la loc a tltonulul, cirpei sau vatei, 2. Timpii ajutatori
Iegati de faza, date in tabcl, eorespund unei suprafete de complexitate medie. In cazul
unor supratcte Simple, plane sau cilin drlce, timpii din tabel se micsorcaza cu 25 %, iar
in cazul prelucrarii un or suprafets co mplexe sau profilate, timpii ajutatori Iegati de faza
se miirese eu 40 %. 3. Daca supratetele slefuite nu se dau cu creta, timpii auxiliari lcgati
de fazii, dati in tab el, se micsorcaz a cu 10 %.
»:
--&«:* -, -r~~5~*,*---wz.;'6:l5
~W··~j.;·-;-<if,&'N?i£tj't:._fit;;,:r*.
184 Normarea tehnicii la netezire
Tabelul 14.32. Tirnpul de deservire tehnleo-orqanlzatorlea a Ioculut de muneii pentru {ll'elucral'i

prln slefulrc ~i lustruir e
Timpul de descrvire ! TimPlll. de deservi-

Tipul prelucrarii priu slefuire sau lustruire Materialul de prelucrat tehuica fdt, ~ri I re organizatonca
I din top toa, ~'o din to»
Slcf'uirea pieselor rotitoare cu Orel 4,0 3,0

discuri din ptsla ~i fetru Aliaje refractare ~i ncf'eroase 5,0 3,0
Sletuirca pieselor nerotitoare Cll otei 6,0 3,0

discuri din pislfi ~i Iet.ru Aliaje refractare ~i neferoasc 7,0 3,0
Lustruirea pieselor rotitoare cu Otel 2,0 3,0

pinzii sau hlrtle ahraziva Aliaje neferoasc 2,0 3,0
Lustruirea pieselor rot.itoaro cu Otel 10,0 3,0

pinzii sau hlrtie abraziv a,
folosind suport portscula Aliaje neferoase 15,0 3,0
Tobelul 14.33. TimpuI de odihnu ~i neeesitatl fiziologice la prclllcrarile prln slemlre ~i Iustruire
Masa piesci, kg, plna la:

ModuI de f ixare a piesei Scnla de slef'uit
in timpul prelucrarii Ilustruit) 1
I 3 I
I
5
I 10
I > 10
Ttrnpul ton, (}'o din top
In dispozitiv pe Disc sau handa de

slef'uit 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0
masina-uncalta Pinz a sau hirtie
abraziva (manual) 6,0 6,5 7,0 7,5 8,0
rn mlini Disc sau banda

dc Iustruit 6,0 7,0 8,0 9.0 10,0
14.6.3. Exemple de calcul 01 normei tehnice de timp

la slefuire ~i lustruire
14.6.3.1. Lustruirea eu banda abraziva. Se supune prelucrarii mecanice

de lustruire cu banda abraziva 0 supapa din otel 41 ON 12 (STAS 791-80)
en masa de 0,75 kg (fig. 14.8). Lustruirea se face en un dispozit.iv special en
bands abraz.iva cu turatia maxima de 200 rot/min. Piesa de Iustruit se
instaleaza pentru prelucrare intr-un dispozitiv cu bucsa elastica ~i virf de
centrare. Banda abraz iva are granulatia 4. Sa se determine norma tehnica
de timp.
Iiezolcare. Pentru suprafata frontala (in elara) a talerului supapei, cali-
tatea suprafetei obtinllta inainte de lustruire este Ra = 0,8 [J.m, iar adaosul
de prelucrare (tabelul 14.19) este Ac= 0,018 mm. Lungimea suprafetci pre-
lucrate (normala in directia radiala) este data de relatia
lTJ = (De - Di)!2 = (65 - 35)/2 = 15 mm.
..J
~lefuirea ~i lustruirea 185
Din tabelul 14.30, pentru 0 calitate a suprafetei dupa lustruire Ra =

= 0,4 urn ~i pentru lp = 15 mm, pr in interpolare, se obtine top= 0,775 min.
Timpul ajutator pentru
prinderea ~i desprinderea piesei
in dispozit.iv va fi tal = 0,11 D-
min, iar timpul pentru masura-
tori de control ta3 = 0,11 min. '"
Celelalte componente ale t.im-
pilor ajutator! sint cupr inse in
t.impul operativ. ~i ---- H
Pentru celelalte suprafete J
lustruite, ealculele sint centra- \\

lizate in tabelul 14.34. Valoa-
rea timpilor ajntatori legati de 100 \
faze (0,413 min) este luata din '\L;.
tabelul 14.31, pentru 0 arie
1
totala a piesei de 137,6 cm".
Pentru condrtiile de l}re- Fig. 14.8. Supapa supusa proeesului de lucru la Iustruirc,
lucrare date, din tabelele 14.32
:;.i14.33 se obt.ine tat = 0,02.tOJl' tdo = 0,03· top, ton = 0,06· top, astfel ca timpul
pe bucata va fi NT = top' (1 0,02 0,03 + +
0,06) = 6,21·1,11 - 6,89 min, +
unde tOJl = t~p +
ta = 5,273 0,11 0,41+ +
0,413 = 6,21 min, top fiind tim- +
pul operativ legat de prelucrarea suprafetei (tabelul 14.30).
1 . L I 200
I .
/
Of M,
/0.2'
"I
--.,
;:;
.,.,-
'~I 'd-
'-
\ -
~.I··
,I 720 I .5
-'"
:I
s
( 7,
8
If
Fig. 14.9. Plesa supusa proeesului
de lueru la slefuire.
9
14.6.3.2. Slefuirea en disc din fetru sau plsla, Sa se determine norma de

timp la slefuirea piesei din fig. 14.9, contectionata din otel 40 C 10 (STAB
791-80) ~i avind masa de 3,4 kg. f;llefuirea se face cu un disc din fetru cu dia-
#¥
~
- 44: ..:CD -~-f;''-'1ti?£Y~7#i~p~?''~\Oif~;;.it~j:ik;;'~~£i4}£:~&,iE~
186 Normarea tehnicCi la neiezire
Tabelul 14.34. Date centralizatoarepentru exemplul de ealeul 14.6.3.1.

Timpul operativ legat de prelucrarea suprafetelo Timpi ajutatorl
Calitatea supra-
Nr. eft, Timpul Tirnpul Timpi
fejei, Ra, IJ.m Adaosul Timpul
al de pentru ajutatori
de pre-
sUP.
prel,
Forma suprafejei
inainte I dupa
lucrare
Ac, mm
Dirnensiunile supraferei, mm opera t iv instata-
(tab. re-des-
14.30) prindere
masura-
tori de
control
Iegat!
de fazll
(tab,
lUS~:l1irellu5truire pies a 14.31 }
Frontal a t» = 15
1 (inelara) 0.8 0.4 0.018 -Dex = 65 0.775 0.11 0.11 -
Dint = 35
--- --- ----. ---
Dp = 65
2 Conlca 0.8 0.4 0.015 0,230 - 0.09 -
t»= 8.V2 = 11.3
--- --- --- --- ---
48+18
3 Racordarea 0.8 0.4 0.018 Dmcd =
2
= 33 2.328 - 0.09 -
r = 20
--- --- --- ---
4 Cllindrlca 0.4 0.2 0.011 Dp 18= 1.940 - 0.12 -
lp = 100
--- --- ---
TOTAL 5.273 0.11 0.41 0.413
Tabe/ul 14.35. Date nentralfzatoar e pentru exemplul de ealeul 14.6.3.2.
Timpul operativ, legat de prelucrarea suprafejei Tirnpi ajutatori

Nr;
err. Calitatea Adao-Lun, Ui!i- Timp
Timp IT'Imp'
Coeficienti de
al supratejei, sul de gimea mea Timpu l corecjie pentru
su- Ra, J.l.m prelu- su- su- operat iv prinde- pentru ajutator!
Forma geomet rica Timpul Iega ti
pra-
fetei a suprafelelor ~~a~~-Idupa Aemm
crare prafe- prafe-
tei tei
ip) Bp, 14.23
din
tab. K, i K,I K3 rea-des-
operat iv prlnde-
masura-
tori de de fazll
(tab.
slefu- slefu-. (tab. rea piese i control
ire Ire 14.19) mm mm (tab.14.22) (tab.14.31) 14.31)
1 Cllindrica 3.2 0.2 0,05 231 15 0.638 1.4 1.3 1.0 1.161 0.033 0.12 -
2 Cillndricii 3.2 0.2 0,05 231 15 0.638 1.4 1,3 1.0 1.161 - 0.12 -
3 Plana 3.2 0.2 0,05 200 70 1.065 1.4 1.3 1,0 1.938 - - -
4 Plana 3.2 0.2 0.05 200 70 1,065 1.4 1.3 1,0 1,039 - 0.14 -
5 Plana 3.2 0.2 0.05 120 100 0,850 1.4 1.4 1.0 0.457 - 0.10 -
6 Fund perete 3.2 0.2 0.10 100 90 0.800 1.9 1,3 1.0 1.976 - 0.10 -
7 Perete lateral
interior 3.2 0.2 0.10 200 50 1.470 1.9 1.3 1.0 3.631 - 0.12 -
S Perete lateral
interior 3.2 0.2 0.10 200 50 1.470 1.9 1.3 1.0 3.631 - 0.12 -
9 Capat fund
perete 3.2 0,2 0.05 90 20 0.305 1.4 1,3 1.0 0,555 - - -
to Capat fund
perete 3.2 0,2 0,05 90 20 0.305 1.4 1.3 1.0 0,555 - 0.10 -
Total 18.093 0.033 0.920 0.660
metrul Dd = 200 mm ~i latimea Bd = 60 mm. Rugozitatea suprafetei inainte

de slefuire, R; = 32, p.m.
Rezlovare. Deoarece auprafetele slefuite ale piesei trebuie sa aiba dupllo
prelucrare Ra = 0,2 (.!om(fiind deci 0 diferenta de patru clase de rugozitate
.J
Intre calitatea supratetei inainte ~i dupa ~lefuire), se va efeetua initial 0 ~le-

fUITe preliminara eu abraziv (electrocorindon) avlnd granulatia 8 ~i apoi
slefuire final a eu abraziv de granulatie M28.
Toate calculele privind timpul operativ legat de prelucrarea suprafetelor
piesei ~i timpii ajutatori sint centralizate in tabelul 14.35. Valorile timpului
operativ pentru supraf'etele 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10 sint luate din tabelul 14.23-.Ai
iar eele pentru suprafetele 6, 7, 8 din tabelul 14.23-B. Timpii ajutatori legat,
de faze (0,660 min) sint determina.ti corespunzator unei ar ii totale a suprafetelor
lustruite de aproximativ 612,8 cm".
Rezulta top= 18,093 0,033 +
0,920 + +
0,660 = 19,705 min. ~i pentru
(tabelele 14.32 9i 14.33) td! = 0,06 top; tda = 0,03 top; ton = 0,073 top, in final
se obtine HT = top ·(1 0,06 +
0,03 + +
0,073) = 19,706 ·1,163 = 22,92 min.
1
---w -I .-tiW'i-.,; ;;'t'ft!'·ft,;,;\i.i,\J",W:;'&c;,~;.,;,:~"",,,,,;g~
,j"li~
~,W'111~..
't~.,~,\
Capitolul ~;:I"~
I!I
NORMAREA TEHNICA
LA PRELUCRAREA PRIN A$CHIERE
CU MAl MULTE SCULE SIMULTAN
15.1. Introducere
Prelucrarea prin aschiere cu mai multe seule simultan a aparut ea 0 necesi-

tate pentru cresterea in continua-re a product.iv it.at.ii muncii in indu.stria ~on,s-
tructoare de masini si ea posibilitate de introducere a progrcsului t ehnic m
industria constructoare de masini-unelte.
Prin aceasta metoda se supun prelucrarii mecanice cole mai diferite piese
ca forma ~i marime .
Asttel, in fig. 15.1 se prezinta schema de reglare a unui strung earusel
semiautomat, cu sase axe principale ~i tunctionare continua, pentru prelucrarea
mecanica de degrosare a unui arbore in trepte, iar in fig. 15.2 se prezinta schema
de reglare a unui strung similar, pentru prelucrarea mecanica de finisare a
aceluiasi arbore. In primul caz lucreaza simultan 48 seule, iar in al doilea caz
lucreaza simultan 81 scule.
Dupa cum se observa din fig. 15.1 ~i 15.2 la ambele strunguri se p1'e-
lucreaza cite sase arbori simultan, trei dintr-o parte ~i trei din cealalta parte.
In fig. 15.3 se prezinta schema de reglare a unui strung semiautomat,
eu opt axe principale ~i actiune succesiva, pentru prelucrarea mecanica a unei
coroane dint-ate. Se observa ca pentru a asigura preciz ia poz itiei reciproce a
suprafetelor 1, 4 si 10, acestea se preluereaza simultan la. degrosare ~i fini-
sare, la pozrtiile de lucru 11 ~i, respectiv, IV. La pozitiile' VII ~i FIll se
burghiaza ~i alezeaza opt gauri care vor asigura fixarea coroanei dintate pe
butuc. Dupa cum se observa, lucreaza simultan 32 seule.
In fig. 15.4 se prezinta schita de reglare a unui strung carusel semi-
automat, cu opt axe principals ~i actiune succesiva, pentru prelucrarea me-
canica prin indexare dubla a doua roti dintate diferite (fig. 15.4, a), sau a ace-
leiasi roti dintate (fig. 15. 4,b). In primul eaz lucreaza simuItan 42 seule asehie-
toare, iar in al doilea caz lucreaza simultan 32 seule aschietoare.
In fig. 15.5 se prez inta schema de reglaj a unui strung carusel semi-
automat en opt axe principale ~i actinne succesiva, pentru prelucrarea meca-
nica a unui butue din fonta turnata. Dupa cum se observa, la prelucrarea me-
canica luereaza 22 scule aschietoare simultan.
In mod similar se pot stabili schemele de preluerare mecanica a celor mai
diverse piese, pe diferite masini- unelte, cu mai multe acule aschietoare simultan.
Introducere 189
tE
1135
(M2.2
I I I I
i 't!!!47
][
I
,- - ..~•.•.~-~
L __ ~~--_...J
..~.:- - --,
--,
__ ...J
I ][
Fig. 15.1. Schema de reglare a unui strung carusel semiautomat cu sase axe principale ~i actiuna
continua pentru prelucrarea mecanicii de degrosara a unui arbore in treptc.
I·
I
~,-'.?J "":~+fr)~'~~i;&ff{fe;)i(!1~t%4·W{::~1.:~\!b.,.::g#Wi~W~\;~
:1
190 Normarea prelucrdr]] cu mai multe scule simulton
][
I~ '-
\
r
-n~)()I
) \~
-u i . /~][
.i-
I ,, 11
;-~---=iS;-~.:~=-=.~,(
.-
~--~
::::-~-;~1
r---~
(' ~_
r---
~----
,--'-
'-- - -
-
I..... c# I "==1
~---.-
~
----:---1
- -
...1
.
rt----~
_J
r
L _
~
r---~
L___ I I i -J
r---~J\
L ~
t=-~~=.I,.:I~~-~~
I I ~I
][
/I
Fig. 15.2. Schema de reglare a unui strung carusel semiautomat cu sase axe principale ~i actiune
continua pentru prelucrarea mecanica de finisare a unui arbore In trepte.
----"I
.;.,~
Inlroducere 191
<j:;OO,2!-a?
'252
y ; !!l/J +qQ22
Jl[ Y1l
,;
I II
.lY y
Jl
Yl Yll Jll!l
Fig. 15.3. Schema de reglare a unui strung carusel eu opt axe principale la prelucrarea unci coroane
dintate.
- -t.f:,~·.T..:~:~~ii~i~~~lt.1rtJ~;i~JJ£t:£~'~:i~~~~~~~~i;_~.lJ;~~1/9!~ ..~
IT .
I I~
. ~
N ) n
(1!Jl
. ss,
~
JI[ J[
<j r;
J!lIl
~
'-.....I ~
A
0
z
1,][ J!!,U 3
a
iii
a
y "D
l'l iii
__/2>- :;;.__ C
n
/ / / >
~~
~~/ ~;;) n
C
I V ,
3
e.
~, '" I 1<4 BM~==:::; 3
~ -- =-iD
Y,W JTl[,Yl1I YI/ YJJf I/O
b n
a C
iD
I/O
Fig, 15.4. Schema de reglare a unui strung caruse] cu opt axe principale la prelucrarca rnecalliei! cu lndcxare : dubhi : a= a doni! ro li 3'
. , ctintate difcrite; b - a accleiasi rot i dint ate, a
ii'
::I
L .. ~
'r
Fig. 15.5. Schema de reglare a unui strung carusel, cu opt axe principale ~i actiune succcsiva,
pentru preluerarea mccanica a unui butue din Ionta turnata.
15.2. Determinarea normei tehnice de timp
Norma tehnica de timp pe bucata, la prelucrarea mecanica eu mai multe

scule simultan, se determina cu relatia
NT = Tp1/n + tu + ta + tat + tao + ton [min ], (15.1)
in care semnificatia termenilor a fost def'inita in cap. 3.
13 - c. 315
~_ ..,t.j) ;trYi$'V1ofA~i:f~~WIi;;j~sii~~t§~~~iS;;~Jdi;;'d~iGwJ,,~9itq~;~.~{~
1
194 Normarea prelucfirii cu mai multe scule simuHan
15.2.1. Determinorea timpului de preqotire-Incheiere
Timpu1 de pregatire-incheiere, in cazul masinilor-unelte ee lucreaza en

rnai multe seule simultan, depinde de Ielul masinii-unelte, maniabilitatea eehi-
pamentului tehnologic folosit, felul prelucrarIi ~i numarul sculelor aschietoare
folosite in garnitura de reglaje.
In tabelul 15.1 se prez inta norrne medii de timp pentru schimbarea ~i
reglarea individuala a sculelor ~i disposit.ivelor pe masini-unelte de mare pro-
.ductivitate.
In tabelul 15.2 se preztnta norme medii de timp pentru schimbarea re-
.glajului diferitelor t.ipur i de masini-unelte pe eare se Iucreaaa cu mai multe
scule simultan.
Dupa cum se observa din tabelu115.2, timpul maxim se consuma pentru
schimbarea reglajului la semiautomatele eu sase ~i opt pozit.ii de lucru, la strun-:
gurile automate cu patru ~i sase axe principale pentru prelucrarea din bara
,{180 ... 420 min). la masinile de refulat piulite (210 ... 270 min) ~i la masi-
nile de frezat rot.i dintate eu tambur (200 ... 300 min). Schimbarea reglaju-
Jui unei linii automate pentru 0 piesa noua necesita un consum de timp cuprtns
intre 1 ~i 2 schimburi.
Marimea timpu1ui consumat pentru schimbarea reglajului masinii-unelte
.se explica prin neeesitatea inlocuirii tuturor dispoz it ivelor de stringere a port-
sculelor ~i sculelor, stabilirea unor noi regimuri de aschiere, noi limite pentru
cursele de 1UC111 ale scu1elor, eare sint determinate fie prin Iimitatoare, fie prin
<came.
In t impul de pregatire-incheiere se introdue 15 ... 30 min pentru stu-
-diul documentatiei tehnice, in functie de numarul operatiilor tehnologice ele-
.mentare realizate simultan ~i de complexitatea piesei de realizat.
15.2.2. Determinarea timpului de bczo
Timpul de baza se determina cu relania
tb = L· ifva [min], (15.2)
in care L estelungimea de deplasare a seulei aschietoare in directia avansu-

lui, mm, Va - viteza de deplasare a sculei sau semifabricatului in directia avan-
eului, mm/min, iar i - numarul de treceri ale seulei asohietoare pe suprafata
de preluerat (de obieei la prelucrarea mecaniea eu mai multe seule simultan
'a = 1).
Lungimea de deplasare L se calculeaza cu relatia
L = 1 + 11 + 72 [mm], (15.3)
•.. J
in care l este Iungimea efectiva de deplasare a seulei aschietoare in directia,

avansului, in contact cu suprafata de prelucrat, mm, II - lungimea de patrun-
dere a sculei, mm, iar l2 - lungimea de depasire a sculei, mm, iar viteza de
deplasare Va - eu relatia
Va = s.ti sau v" = 8z .Z.1t [mm/min], (15.4)
Tabelul 1i;.1. NOl'me medii de tlmp pentru sehimbarea ~i reqlarea Indlvldualii a sculelor ~i dlspozltlve-
101' la maslni- uneltede mare productlvltate
Felul prelucram i
Poz. Tipu! sculelor raschietcare Degrosare I Finisare

I! Dispositive ~i scule auxiliare
Timpul de
schimbare,
min
Tirnpul, min
I
I
I Cutite de strung normale, de
11 retezat, de interior, eu sec- Portcntite 60-150
tiunea pina la 40 x 40 mm 2,5-4,0 4,0-6,0 Mandrine, dispozitive 40-60
I
-I
II alezoare,
Burghie, adincitoare, tarozi,
frezc de lamat eu
diametru pina la 50 mm,
Dispozitive de gaunt eu
stringerc manuala
Dispozitive eu stringere 10-20
2 eu stringere lconica 0,3-0,6 pneumatica 20-30
I leu ~u~ub
rapid a
0,7-2,0
0,35-0,65 Capete multlax 30-45
Freze: disc, frontale, 3,S-4'sI4,5-5,5 Dorn de freza 10-20

eu coada
3 Freze cu dinti aplicati si Dispozitive pneumatice
flansc, eu diametrul ~i hidraulice
11,0-lS,0 25-45
11S0-300mml
I
300-500 lS,0-25,0
,
,
Brose
4 rotunde S,0-10,0 Dispozitive manuale 10-20
plate ~i profilate 30,0-80,0 Dispozttlve pneumatiee
~i hidraulice 20-50
~•... freze melc ptna la Dispozitive pcntru roti

..,;:l m=8 mm 5,0-6,0 6,0-10, coniee 40-80
5 ~ cutite disc de mortezat,
.,Po."
'0 ptna la m = 6-8 mm
severe
6,0-8,0
-
6,0-8,0
6,0-10,0
cutite de rabotat dantura 5,0-6,0 6,0-8,0 Dornuri speclale 30-60
~;:l
t> eapete de Irezat dantura 40,0-80,0
Cl)
-- .,
•• pentru masinl de rec- Dispozitive de tndreptat
6 'N tifieat exterior ~i plan 30,0-40,0 diseuri abraztve 5,0
"'"'
~
pentru masini de rec- Mandrina masinii de
tificat interior 10,0-20,0 rectificat interior 30-70
.~
•... pentru masinl de rec- Rigla de sustinere la
~
t> tificat flira virfuri 30,0-60,0 maslna de rectificat
'"
is flira virfuri 15, (),
'1
·~'·~~~~~~~~~~~~i0'\~~~~~~~~~~~~
196 Normarea prelucdrii cu mai multe scule simultcn
Tobelul 15. .? l\'ol'me medii de timp pentru sehimbarea reglajului la maslnl-unelte de

mm e produetlvltate
Timpul de
Xr , de sculc ce Cc se schimba CH prilejul schimbare totala
Tipul rnasinilor-unelte lucrea aa simultau modificarii reglajului a reglajului,
POZ'I min.
I
I
1 Strunguri scmiautornate cu Universale, bucsc, clasticc,
6 ~i 8 axe principale 10-50 sabloane protscule, scule 210-420
2 Strunguri automate cu 4 ~i 6 Dispozitive de stringcre, scule, 180-300
axe principalc, pcntru pre- sabloane, came etc.
luerarea din bare 10-30
.3 Linii automate ell 4 ,?i 8 Dispozitivc de strtngcre, scule 420-8'10
pozittt de lucru 40-235
4 Masinl de Irezat roti dint ate Dispozitive, scule, dornu ri 200-300
multi axe eu tarnbur 2-10
.5 Masini de reetificat exterior ell Discuri abrazive, universal cu
mai multo discuri abrazivc 2-7 antrenor, reglaj 120-150
6 Strunguri semi automate ~i Universalc, portcutite, penc, 120-150
automate en un ax principal 4-12 sabloano, came, scule
? Strung carusel eu cap revolver 4-10 Universal, portcutitc, scule 60-!JO
8 Masini de hrosat verticalc eu Dispozrtivc, brose compuse 120-150
dou a pozitll BW5e
specialc
D Masini de Irczat roti conice Capetc Dornurl si capete portcutite,
cu dinti elicoidall portcutite modificarea pozi tici mecanis-
mului de lucru 150-210
10 Masini de refulat suruburi .iHatdlc, Garnitura de scule de refulat 120-150
poansoane
11 Masini dc rclulat piulitc lVIatritc, Garnitura de scule de rctulat 210-270
poansoane
12 Masini de gaurit en capcte 4-30 Dispozitive de ghidare, capete 60-90
multiax portscule, scule
13 Strunguri universale 1-2 Universale, portcutitc, virf'uri 30
14 Masini verticalc de hrosat 1-:) Dispozitive, scule 50
15 Masini orizontale de alezat 1-10 Dispozl tive, dornuri, scule 60
16 Masini verticalc ~i orizon talc Dispozitive, dornuri, scule 60
de frczat 1-5
17 Masini de mortezat rotl Dornuri, cutlte reglarea me-
dint ate 2 eanismelor de lucru 90
18 Masini de honuit 1-2 Dispozitlvc, capete de honuit 50
19 Masini de rulat 2 Bacuri de rulat filete 50
in care 8 este avansul de lucru, mm/rot (S2uU mm/c.d.), n - turatia de lucru sau ,
numarul de curse duble pe minut, rotjmin (sau c.d.jmin), 8, - avansul de !
lucru in mm pentru fieeare tai~ al seulei (la prolucrarea mecanica cu seule cu I
mai multe tai~uri), iar z - numarul de tai~uri ale seulei a.schietoare. I
La prelucrarea mecanica eu mai multe scule simultan se determina t.impul \
de baza pentru fiecare faza tehnologica, realizata de fieeare scula aschietoare,
iar ea timp de baza pe operatie se adopt a timpnl de baza eel mai mare de la 11
una dintre fazele tehnologice. ,

!
I
I
\
.J
_._-- ._.- ---- -----
15.2.3. Elemente ale regimului de cschiere *)
L~1stabilirea parametrilor principali ai regimului de aschiere in cazul

preluera,rii meeanice cu mai multe scule simultan, intervin unele par-
t.iculaa-itati in comparatie cu prelucrarea mecanica cu 0 singura scula
aschietoare.
, Adincimea de asehiere. Se determina in functie de marimea adaosului de
prolucrare. Se recomanda ea indepartarea adaosului de prelucrare sa se fad't
intr-o singura treeere.
Avansul de lueru. Ca ~ila prelucrarea mecanica eu 0 singura scula, avansul
se alege din normative eit mai mare posibil ~i se verifier" apo i in functie de:
rezistenta sculei, rigiditatea sistemului tehnologie, rezistenta mecanismelor
de actionare a misearilor prineipale, puterea de actionare a masinii-unelte, pre-
cizia de prelucrare ~i calitatea suprafetei.
Pentru adoptarea avansulu i real de lucru, pot intervoni anumite par-
'ticularitati :
a) daca constructia masinii-unelte impune necesitatea ea toate seulele
sa lucreze eu acelasi avans sau cu marimi proportionale, avansul real va avea
valoarea avansului maximum admisibil rezultat pentru una dintre seulele
aschietoare ; acest avans se va numi avans limitat.iv ;
b) daea avansul de lucru este Iimitat de una din condit iile de verificare
se micsoeraza avansul la valoarea maxima admisibila de aceasta conditio de
verificdu'e. '
e] daca sculele asehietoare sint instalate pe carucioare diferite ~i pentru
unul din carucioare avansul este limitat de una din conditiile de veriticare,
avansul pentru celelalte carucioare se 'la alege in asa fel incit toate caru-
cioarele sa termine lucrul aproximativ simultan. Micsorarea avansului sub
(0,040 ... 0,05) mm/rot nu este admisibila, deoarece perturba procesul de lucru
al sculei.
In unele cazuri, de exemplu la filetare, avansul este prescris ~i nu se
poate modifica.
Viteza de asehiere. Viteza de aschiere la prelucrarea mecanica cu mai
multe seule simultan este in general mai mica viteza de aschiere la preluerarea
mecanica cu 0 singura scula aschietoare, cu exceptia urmatoarelor cazuri :
a) la preluerarea mecaniea a unor oteluri austenitice ~i a alter materiale
ale CarOl' propr ietat.i de prelucrabilitate impun respectarea stricta a unei anu-
mite viteze de aschiere ;
b) la prelucrarile mecanice de finisare cu alezoare, tarozi ~i baeuri de
filetat, pentru care schirnbarea unei anumite viteze opttme de aschiere duce la
inrautatirea calitati! suprafetei.
~-In toate celelalte cazuri, viteza de aschiere la prelucrarea mecanica cu
mai multe scule simultan este mai mica decit viteza de asehiere la preluerarea
mecanica cu 0 singura scula aschietoare. Micsorarea vitezei de aschiere este
determmata de urrnatoarele cauze :
* Pentru determinarea regimului de aschiere la prelucrarea mecanica pe masini-unelte de mare

producttvttate vezi "Calculul adaosurilor de prelucrare ~i al regimurilor de aschiere", de Picos C.
.s- a, partea a III-a, p. 465-605, Bucuresti, Edltura tehnica, 1974.
1
-~_':i.';t~~\i-14$~~~~.itk~~~;~1~~~S~~k~~~;~~tN;~'~;~;i~~~%t~1;~~;:Q{~~~~
198 Normarea prelucdrii cu mai multe scule simultor»
a) durabilitatea optima, a sculelor asehietoare este mai mare decit la pre-

luerarea eu 0 scula aschietoare, deoarece cheltuielile legate de schimbarea ~i
reascutirea sculelor cresc aproximativ proportional cu numarul sculelor a~-
chietoare din garnitura de reglaj ;
b) la prelucrarea mecanica de finisare, pentru a micsora influenta defor-
matiilor termice ale elementelor sistemului tehnologic asupra preciziei de pre-
lucrar«, la piese de mare precizie, se mie~oreaza, viteza de aschiere pentru
a micsora temperatura de stabilizare a sistemului tehnologie, avindu-se in
vedere existenta unui numar multiplu de surse calorice,
Pentru 0 parte din sculele aschietoare sau pentru toate sculele cu exceptia
eelei limitative*), viteza de aschiere se va rednce sub viteza de aschiere deter-
minata, eu respectarea conditiilor precedente, in urmatoarele cazuri:
a) daca constructia masinii-unelte impune respectarea unui anumit ra-
port intre vitezele de aschiere ale sculelor, se determina viteza optima de asehiere
pentru seula limitativa, iar pentru eelelalte scule aschietoare se va adopta.
viteza de aschiere ee rezulta din respectarea acestei conditii ;
b) daea se impune ea scula aschietoare sa lucreze cu acelasi avans in
unitatea de t imp, se reduce viteza optima de aschiere pentru toate seulele
(sau 0 parte din ele) in afara de cea Iimitatrva ;
c) daca se impune ca timpul de ma~ina sa fie identic pentru toate seulele
aschietoare, se determina timpul de ma~ina. in raport cu viteza optima de as-
chiere pentru scula limitat iva., iar pentru toate celelalte scule se miesoreaza
viteza de aschiere, determinindu-se din condipia vimpului de ma~ina identic.
In tabelnl15.3 se prez.inta valori orientative pentru parametrii regimuri-
101' de aschiere la prelucrarea meeanica cu mai multe scule simultan.
15.2.4. Determinarea timpului ojutctor
La normarea tehnica pentru preluerarea mecanica pe masini- unelte de

mare productivitate, timpul ajutator se determina in functie de particulari-
tatile constructive ale masinii-unelte respective. In acest caz nu se ia in con-
siderare timpul pentru luarea aschiilor de proba (ta3) deoarece reglarea la di-
mensiunea de lucru a sistemului tehnologic de prelucrare mecanica nu se face
dupa metoda aschiilor de proba. De asemenea, intruclt se lucreaza pe sisteme
tehnologice de prelucrare mecanica reglate in prealabil la dimensiunea de Iucru,
in cele mai multe cazuri dotate ~i cu aparate de corectie automata a reglaju-
lui, controlul pasiv se face prin sondaj ~i t impul pentru acesta se suprapune cu
timpul de baza, disparind in acest fel ~i timpul de control (ta5). Ca urmare, ea-
elemente independente ale timpului ajutator' apar : timpul de prindere-des-
prindere (tal)' timpul pentru comanda masinii-unelte (ta2) ~i timpul de evacuare
a aschiilor (ta4), care apare numai la burghiere. De asemenea .apare suplimen-
tar timpul de deplasare (indexare) a semifabricatului de la 0 poz itie de lucru
la urmatoarea (tal), a carei valoare se stabileste conform indieatiilor date in
cartea tehnica a utilajului.
• Prin scula limitativii a vitezei de aschlere se tntelege acea scula care, In condi tifle in care
ar lucra independent, ar avea viteza minima de aschlere. In anumite sttuatii, viteza minima de
aschiere poate fi cornuna rnai multor scule aschietoare.
--------------- - -------- ------------------
lDeterminarea normei tehnice de timp 199
Tobelul Lti.S, llegimuri de asehiere recomandate la preluerarea meounlea pe maslnl-unelte de mare

productivitate (la deqrosare : adincimea metlie de asehiere t = 3 mm, avansul s = 0,3 ... 0,6 mm/rot;
la Ilnlsare : adincimea medie de asehlere t = 1,2 mm, avansul s = 0,1 ... 0,2 mm/rot
Fclul prelucrarfi
Degrosare Flnisare
Tipul rnasinilor-unelte Scule din

otel rapid
Scule eu
placute
dure I Scule din
ojel rapid
Scule din
ptacute dura
Viteza de aschiere, m/min
Strunguri simple eu tnaltlrnea virfurilor de

150... 500 mm
Strunguri carusel cu cap revolver, pentru prelucrari
24-36 45-90 36-48 I 75-235
pina la 0 1000 mm 20-34 45-85 32-45 70-130

Strungurl semiautomate eu mai multe cutite, cu un
smgur a x principal, pentru prelucrari mecanice
pln a la 0 500 mm 18-32 50-80 26-38 I 70-165
Semiautomate cu mai multo axe principale, pentru
prelucr ari meeaniee plna la 0 500 mm 18-34 45-80 24-38 65-100
Strunguri automate rnultlaxe pcntru prelucrari me-
canicc din bara 14-32 40-55 40-55 65-120
Masini de ganrit cu un ax principal (burghie ptna
la 75 mm); s = 0,08 ... 0,035 mm/rot 10-24 28-74 - - <5
Masini-agregat de gamit mono ~i bilaterale; s = 0,06
... 0,25 mm/rot 8-18 27-60 - -
Ma~illi de frezat vertieale si orizonlale 18-32 50-100 28-44 80-180
Masini de frezat eu mai multe seule simultan 18-32 45-90 28-44 70-120
Masini de alezat fin (eu diamant); s ~0.15 mm/rot - - 18-361)
Ma~ini de hrosat orizontale si vertieale brose obisnuite 6-10 -

brose circulare 20-32 -
Masini de frezat roti dintatc 24-32 - 28-45 -

Masini de severuit - - 35-45 -
Masini de reetifieat Diseuri abrazive 20-352) 5021
Masini de honuit ~i superfinisat

t
Obseruaiie. In tabel: 1) alezarea otelului eu duritatea 50... 62 HRC 91a fontei cu duritatea pinli la
145 HB; 2) viteza de aschiere se dii. in uils ; 3) miscare de rotatle : 4) miscara reetilinie-
alternativii.
---..f..,':_rtrt~~~i~\ff~~~:~~~i~~$l~.i~};~:-~::::·~]~{»~~\~':;.~'~,~J~r~&~i)~~:4"~~l :1
200 Normarea prelucerii cu mai multe scule simultan
Tabelul t s,«. Tlmpul de prindere-desprlndere, tal> ill unlversale speelale pentI'll prelucrarea pe-
masiui-uuelte sernlautomate ~i automate
jlodul de Masa piesei, kg, pina la:

prindcre
a semifa-
Poz. I bricatului
[schija
Schi ta dispozitivului tip 0,5 i 1,0 1 3
II 5
I
8 I 12
dispozit i-
vului tip) Tirnpul, min
1 In uni- ill b-I

n!
0,07 I 0,08 I 0,10 I 0,12 0,14 0,17
versal cu ~~~~;~t'icr:J
_I f:\., '_'!'-'I~h,_1-
baeuri, I~~ y.,::!·~.~~}::r'!.1j11_t>:'-.~~r·1
eu cen-
trarc
automa-
ta, fara
ehcie
~
..
I;~~\~
I/{~_r .. * r ";u~
I1~':'~~f1!,~~~f
1
~-,
_.'1 j'"i-
f
"h§lf;;."A
u
-';;'~.
. --
-, • /
-"Gi-~·'
f;J.v,
:
F"l'
:;?".-\
;;:</1
~ ~1
1 I 1--1--1--1--1---'----
2 In uni- 0,08 I 0,09 I 0,111 0,14

versal
secti-
onat,
fiira
cheie
[ [ 1 1 1 1 1 '---
3 In uni- 0,08 I 0,09 I 0,11 10,16

versal
eu
mem-
brana,
pentru
piese ~!!2f1i'\~3--
eu
perett
subtirl
(de
tipul
I
bucse-
Ior)
Obsettraiii. 1, Bazarea se face pe supralata ciiindricii exterioarii rezultatii de la laminare sau pre-
lucrata prealahil. 2. Contlnutul lueriirii consta in Iuarea semifabricatului, asezarea lui
in bacuri, fixarea semifabricatului eu mancta sau levier, desfacerea sistemului de fixarc?
luarea piesei, depunerea piesei de stelaj.
I
\
~~-------~---~~--~----------
-------
Determinarea normei lehnice de limp 201
T'obelul 15.5. Tlmpu! (le prludere-desprlndere, lav in mandrlne speelate, pentru preluerarea pe
maslnl-unelte semiautomate sl automate
Masa piesei, kg, pina la :

17>106:1 de asezare
:p [a semifabricatului
oz'1 Ischija dispo zi-
I
t ivu lui tip)
Schija dispozf tiv ului tip .\1etcda de fixare I 3 I 5 I 8 I 12
20
Timpul, rnin
1 IIn
mandrina, ICll maneta 10,1510,19 10,23 10,27 I 0,32 I 0,37
[pcntru recti- dispozi tivului ~
[Iicarea interi- eu string ere
!oan! a rotilor
---Idi:l,,,te cilin-
2 drice
pncumatrca
Prin placi
alunecatoare
'--1--1--1--1---1---
0,53[0,67 0,88 1,00 1,10 1,20
__ I I I ell ~urllburi __ 1 __ 1 ,_, __ , _
!in mandrin a, r, ..'" ~\:'~+~»J Cu mancta

I ncntru f<;""t~;'/:~'1
3 I rec'Uficarca \ .~~"' dispoxiti vului
cu stnngcrc
to, 12 10,15 10,18 10,20 I 0,22 I 0,27
! interioarji a --)-~j~~
! '~1~~ pneurnatlca
--I IraPlor din1ate ,
con ice
jI
~%~~i-JI
c:.~"~'
Cu placi alu- ,--,--,
ncciitoarc cu
__ ,__ , ., _
4 i I ~~,"\\.-
\'~\\\':J
....•. suruburi
0,481°,601°,811°,9311,00 11,08
! I
-Obset catii, 1. Bazarea scmilabrlcatclor se face dup a prorirul dint ilor. 2. Conunutul lucrant consta in
luarca semijubrlcatului, oricntarr-a lui dupa prof'ilul dinl.ilor, Iixarca scmijabricatului,
deslacerca sistcmului de fixarc, Iuarca piesei, dcpuncrea piesei pc stclaj.
In tabelele 15.4 ... 13.8 se prezmtii normative pcntru t.impul de prindere-

-desprindere (tal)' in functie de metoda de bazare f,'i fixare adoptata in vederea
:preluc:r81'ii mecanice. Daca masina-unealta are 0 poz itio separata de incarcare-
dese,1.rcare ~i timpul de prindere-desprindere ~t semitabricatului este mai mic
sau eel mult egal cu t.impul de baza., la stabilirea normei tehnice de timp nu
se va iine seama de bimpul de prindere-desprindere a semifabricatului. De
asemenea; pentru alte metode de prindere-desprindere a sernifabricatului se
vor consulta capitolele anterioare, sau cartea tehnica a ut ilajului.
'I'impul de comanda a masinii-unelte (ta2) se determina in functie de
.metoda de comanda a mi~caTilor principale sau axu iliare. Daca comanda se
face en buton, taz = 0,015 min, iar c1aca, comanda se face cu pirghie, ta2 =
= 0,020 min. In eazul comenzilor automate, cu diverse mecanisme de auto-
matizare a ciclului de lucru, timpul de comanda a masinii-unelte este indicat
in cartea tehnica a ut ilajului.
'I'impul pentru evacuarea aschiilor (ta4), in cazul burghier ii, daca retra-
,gel'('a, burghielor se comanda manual, se determina din capitolul 9, iar daca
retra-gel'(~a burghielor ;,;e comanda automat so detcrmina din cart ea t.ehnica
<:1 utilajului.
1
~""~~~~~~~~~~~~~W:~f~~)~~;v~~~ili~~
_,',n ...•, __•••,...••...
'" ,.-.a. .".-..........•
"-- ._,.- . "
Tubelul 15,(j, 'l'impu! (le prludere-desprludere, t"l' pe dornurl speelnle pentru preluerurea pc maslul-unelte semlautumate ~I automate 1'-:1
Q
~
Masa picsei, kg, ptn!1 la I
Metoda de asczare a
Poz. semlfabircatului Schija dispozitivului tip 8 12 20
0,51 1 I 3 I 5 I
Timpul, min
1 I Pc dorn de 0,0710,081 O,oul0,1010,12 I 0,15 I 0,19

capiit, cu strtn- fF¥~
gcrc pncumuticu
tt~' ___ , 1 1 ·, , 1 _
2 I Pc dam de 0,281(),2DI0,31 I 0,:14 0,38

--.- --jt--.,
caput, ClI strin- ,--It-I . '
gere pncumaticii
si sustlncrc ClI
~ .. ~-U~-
vlrf'ul piipusii -=-..:.=jt:J
mobile
-,---,-----1
1-1·-1---1-1·-1-1 z
o
3 Cu surub ClI chclc 0,1610,1710,11310,2010,23 10,27 I 0,32
Pc dorn lie
caput cu Iixare
cu hi droplas t
ttlEr. I 1-1--1---1--1--1--1·---
"0
3o
iii
o
4 CIl surub de mill ii 0,0910,1010,1210,1410,16 ;;
e-
--------1 1-- n
g:
5 Cu asczarca pi csci - , 0,221 0,321 0,3GI0,40 \ 0,44 I 0,50 n
C
Pe dorn de pe darn
centrare Cll I 3
Iixare Cll
~c-~~]{j
-_ .. 1 1--1-,-1-,--,--,--- e.
, .... "-
hidroplast 3
c
6 Cu picsa ascza tii in - ,0,12\ 0,14] 0,171 O,lU I (),22 I 0,25 iD
prcalahil pc darn VI
I n
C
Obseruotii. 1. B'lZ31'Ca S~ face. pc alezaj prclucrat in prcalabil. 2. Continu tul Juer""ii pcnl.ru poz. 1..,.5 COIlSUI 11l111~rea scrnif'abri cnl.ulul, iD
orlcntarcu acestnlu p~ dorn, Iixareu stmlfuln-lcat.ului, dl:sracerl:~ slxl.cmu lni (]" tixurc, 11.1
"IH\ picsci, dcpunerr-n presei pc
stela]. 3, Continutul Iucrarl! la poz. fl const a in luarea scmifahrlcatnlul cu dornut rixat In prculnhil, usczarea lor pe masina-
'"3'
e
unealtil, Ilxareu dornulul, dcsracerca slstcmului <le Ilxare a dornulul, depullCITiil pies!.'i cu dornut iInprC\\IJ;l :pc stela]. Accasta
prcsupune existenta a cc) putin dou ii dornuri la ma~iniI, Q
.,
L _ ._-----------------_.-._--_ ..
_--_._-----.-.-.--.--_.--.-._- ..---
Oelerminarea normei tehnice de limp 203
Tobelul 15.7. Timpul de prlndere-desprlndere, tal' in dlspozltive speeiale ell loons la maslnl-unelte
semiautomate ~i automate
A. Timpul pentru bazarea semifabricatului ~i scoaterea piesei
Masa piesei. kg, pina Ja:

Poz-
I
Metoda de bazare
semifabricatului
al Schita dispozitivului tip I 0,25 I 0,5 I 3
Timpul.
I 5
min!
8 12 20
,'-'-'-'~
~,,';
1 Dupa un plan />!-;;///;//~.,:>,-?///;h" 0.041 0.04: 0.04/ 0.061 0.07 0,07 0.08 I 0.10
'-2-1 Dupa doua r--'--'-i 0.04 0'04110,05; 0,07;-::-;-::-;-::-; 0,12

planuri ~?7~)h/m~
·--1 1 --,--1--1--1--1---,---
I '<
3 'I Dupii un plan ~i
o supraf ata
ciJindricii W
..Jr,+"-r-
I
{i
irH-j
1 IW- '
L-~ .~
0.081 0,101 0,11 I 0,13 I 0,15 I 0.17
--!------I 1--1--1--1--1--1--:---,--
4 I Dupa supralata Stl: -

r·.
I
i
cilindrica
(pc prlsma) 1
'777777;/ // /
0,04 0,0,1' 0,04 0,06 0,07 0,08 I 0,09
II 0•.12
--I ------------.--1--
5 I Dup a supratata
cilinclrtca (in ~I.r:. c~";') 0,06i 0.061 0.07! 0.101 0,13 I 0,16 I 0,18 I 0.22
__ I gaura san loea~) I~
L ..-
6 I Duraun bolt)
: (Cl!
alezaj 0.041 0,051 0,05; 0,07; 0, 08 I-::-;~; 0,14
--! 1--,--,--,--,---,---,---,---
!I Dupfi
7 alezaj (eu ilil-T::l
I don a holturi) L. {~lJlL..J
\.~
0,0610.0710.071 o,oal 0.11 I 0,12 I 0.13 I 0,17
i
B. Timpul pentru fixarea semtfabricatului ~i dcsfacerea slstemului de f'Ixare
Masa picsei, kg, pina la:
Poz. Metoda de Iixare a scmifabricatului 0.25 I 0,5 I 3 I 5 I 8 12 20
Tirnpul, rnin
8 I c"
strrngere pncumatica,
ell maneta
,"ID"d,,, I 0,0,)"
1
o,031 0,03 0.03 0,03 0.04 0,04 0.05

a Cu man eta dlspozi tivului eu execntric 0,03 0.03 0,03 0,03 0.03 0,04 0,04 0.04
10 I Prin man eta dispozit.ivului excentric
ell stringere eu placa 0,05 0.051 0,051 0.06 0,06 0,07 0,07 0,07
11 I ell bri da demontabila ~i man eta
exccntriculul 0,06 0,05 0,07\ o,osl 0,08 0,09 1 0,10 0.10
;·~~~~~~~~~~;~~~~·~:lJl~I~~~~~!.~~ 1
204 Normoreo preluccrii cu mai mulie scule simulton
Tabellll 15.7 (cont inuarc)

1;:
poz., Metoda de f ixare a semifab ricatul ui 0,25 ! 0.5
Masa pi escl , kg, pin;,
3 I5 I 8 12 1 20
-- Timoul
-' -c ._, ----
12
13
Cu bridll dernoutahila
prin Intcrmedlul
. Cu brida si clichet
cheit
Cll piu liP,
I 0,16
, 0.0-1
0, 181 0,2110," 0,261
O.O·t 0,0-11 O,OG 0,06 I -
0,28
-
0,28\
I
I
0,28
-
C. Timpul necesar pcntru faze supl imentare
Dimcnsi unilc dispoz it ivul ui, mm, pi: ,I : t
100 x lOO I 200 x 300 I 300 x 500 '", ~>:,i):<500
POZ. Denuuurea fa zelor suplimrntare I Masa dispoz.itivului, kg, pina h: --
:; 10 peste
i
! 10
Tirnpul, mill
1·1 Cu aer comprirnat 0,05

II 0,06 0,07 I 0,08
15
Curatrrea dispozi-
t.ivului de aschii I Cu peri a I 0,03 0,07 0,09 I 0,10
16 Prin rustnrnarca diSPOZitiYU-1 0,03 0,05 0,07 0,07

Illi
Obseroaiii 1. Tirnpul de prindcrc-dcsprindt-rc se determina prin tnsumarca timpilor corespunzutori

f azclor separate ale lucrului, l.inindu-sc scarnu de condit ille concrete ale lucrului, 2. Con-
tinutul In cr'arit const.a in luarca scmirabricatulnl, orientarea 11Ii in dispozltlv, slringerea
semit ahrica tului, deslacorca sistcrnului de fi xarc, ciepunerca picsci pe stclaj si curutirca
dispozit.ivulu i.
T'abclul 15.S. Tirnpul de prlndere-desprludere, tal' In dlspozltlve speclale Cl! mai multo locnsurl la
masini-unelte semlautomate ~i automate
A. TimpuI pcntru bazarea sernifabricatelor
Nr ..semi- ~iasa semifabricatului, kg, pin[t .a :

Iabrica- i---c---.--....,---.,---;--'7'"-
POl.
:\Ie\.od~lde ba zare a semifabrjcn telor [schija
d ispo xi tivul ui tip} / . telor
1l15ta!ate
0,25 0,5! i
1 11 3 I' 5 8 1 ,"
I
I I 20
sirnultan Timpul , min

·1------------------
2
j 3 4\5161 1
7 8\9\1"il1
; 1 I I' I
~ I Dup a doua planuri, eu asezarea indlvi-

2 0, OGiiJ~06iO--;-67iO~ 1. 15:0, i 710,22 1::'.)\0, 410'
-~ 0,1°1°, 1;10, 1:)~0,2~ 0,26 0,2;!1;, ~3iO,42
:i I duala a scmitabricatclor 6 0,14,0, Ib,O, 2010, 3210' 380,4"1(' .91°,61
..le
'°,
JS!2'
!·1~~1t'~ \
8 0,18\0,21,.0,2610,420, 50iO, 57 6510' 82
5 10 0.'22.0'26:0,:~3:0'52iO,62Io'71 - -
G 12 0,2610,31\'O,3910,62 O,740,85 1 - -
7 15 O,32.lo,380,49 tO,77 o,n-
i
s I 20 0,420,50\0,661,021,22
I
I -
!J . '-;7/-7.1'/. ,77.' . ~/ / / 23 0,52IO,63:0,84!1,271,52 -
/ //7--7//7// / // /:> // 7/ "/ / / ,
10 I 30 0,620,75!0,0211,52 - -
11
12
1:3
'Dupa douil planuri
'semifabricatclor in pachcto
·10
-,)-10 U
•••••
..le
0,8211,0°11,3712,03
-610 06"0 O'~lo'
!O I J
-
I.
10,090,0910,1210,2°'1°,2-1/°,2710,
-
12 U 14'0 1-10
-
0j '. ~ t -
:3() -
-
J . , . , '"'1--
14 6 1(),UO,13 '0,18 O,270,:330,3!J1-
~"
1-
8. IO,150,lG.O,23,O,34!0,42Io,/!81-
i
16
C11~QrJQtl~Si 10 0,170,20 1 0,2!JIO.42!0,52 -
1';:~r:lr
17 12 0,200,2'11°,341°,491, - -
18 IS [0,240,29,O,43:0,GO -
1!J
20
~~ 10, :)0 0, 3~10, 551--
-,,, ,0,360,4/0,68
21 so ;0,.1-110,56:0,801-
~---~~~- ~.~-~~-.~----.-~.-~--------~----~--------~--~-------
Tabelui 15.8 (continuarc)
z 3141516171819110111
22 Dup a alczaj (pc dorn) 0,071°,080,09

2..' 1 °'131°'15\°'1711°'221°'28-
23 ,I 0,13 °,150,170,24 °,27 °,320,42 -
2'1 G 0,180,21 1
0,240,:~::;0,400,'17 ~ -
25 8 0,231 o.zvlo.si 0, 1610,51
1 ~ -
°, _"I ' ""I ,.,

-- - ":
. zslo "o10 08 I (),.')"MIO

.'"
26 10 68
I ,
27 12 0,330,:380,451°,68'-
28
29
~ 15
20
0, ~2\0, 48 0,
0, ,)60,611°,12 -
86 -
-
~~Io,
~- -1--1- -1---,
:10 Dup a supraf'a ta cilin dricii (pc prisma)
:31
2
<~
0, oslo,
O~IIO'Oil.0.' ~\O, ~?IO, 1.50,180,24;,
0,1()O,LO'~*'~~i(),~30,2~0,3G -
32 . ~ 0'140,~60';"~IO'~~IO,3;!0'42 ~ -
33 8 0,.180,210,261°,300,4.')1- - ~
34 10 O,220,2GO,330,47'0,5S -
:3:3 I 12 0.260,;110,39 °,56 -~
36 :5 10,32 0,~8 0,49 0,68 - ~ I~ I-
37 I I~ 0,421°,.')0 0,66
1 -=- -=- -=-,--=-~-=-
38 2 0,0~1(]'~1 0'~~0':,0iO,:60,32' - , -
39 -1 0'160,_00,~.')0,,)810'''0-
40 6 0,2:10,291°,370,560,741-
41 8' 0,290,380,49 °,74 °,98 -
42 10 0,340,471°,62 1 0, \)2 - -
43 12 0,380,561°,73 - 1 -
44 0, ~4 0, 7~lo, gO,
1
15
45 20 0,041°,9°11,3°1
B. TimpuI pentru fixarca semifabricatului si desfacerea sistemului de fix are
I Masa semifabricat ului , kg, pinil la:
v=. \ Metode de fixare a scmifabricatului 0 25!

1 05
1 ill
T_;~~
3 I
•..."l _,
--'.'r-
5
0.".'-
i 8 I 12 I 20
46 Cn stringcrc pneumati ca, comandat a eu manda 0,0:3 0,0:3 0,031°,030,0310,040,040,05

'17 Cu maneta dispozitivului eu excentric 0,030,030, oaio, 030,030,040,040,04
48 Cn maneta dlspozit ivului cu cxccntric si pl a e<'i 0,050,050,051°,060,060,060,070,07
49 Cu plulrla si placa atunecatoarc, pentru lucrari
usoare si mijlocii 0, U 0,15:0,18 Cl, 22[0, 260,280,3010,33
C.TimpuI'::-neccsar pentru faze supl imcntare
Dimensiurrile dispoaitivulni, mm, ptna la:
Poz. Denumirea fazelor suplimentare 100)< WO 200 x300 200 )<300
Tjmpul , min
--
50 I Curatirca dlspozrtivulul de Cu acr com-
aschii prim at 0,05 0,06 0,08
51 Cu peria 0,05 I 0,07 I 0,10
Obseroatii. 1. Timpul de prtnrlcrc-dcsprindcre se determm a prin tnsumarca timpllor corcspnnz ator i

razelor separate ale Iu erulul, t.intndu-sc seama de con dtttile concrete ale lucrului. 2. Con-
tinutul Iucrari! cons ta in luarca scmirabr lcatclor, orl cn Larca 101' in dispozitiv, striugcrea
scmifabricatelor, desfaccrca sistcrnului de Iixare, depunerea pieselor pe stelaj ~i cura\irel~
dispozitivnlui.
?1
#~~~~~~~~~~~i~~;<;;>:,'~;*~f~~~'~~
206 Normarea prelucarii cu mai multe scule simultan
'I'impul de deservire tehnica a sistemului tehnologic, timpul de deservire

organizatorica a locului de munca ~i timpul de odihna ~i necesitat! fiziologice
a Iucratorului se determina folosind tabelul 15.9.
Tabelul 15.9. Timpul de deservlre, de odihnil sl neeesltatl Ilzlologlee pentru prelucrarea pe

masinl-unelte de mare productivitate
1[asa semifabri-
catului, kg
Denumirea Iucrarii
I .;20 , > 20
Deservirea tehnica a utllajului (in Iractiuni din timpul de baza), El 0,06 I 0,08
Descrvlrca organizatorica a locului de rnunca, o dihn a ~i necesi tat] fiziologice <in
fractiuni din timpul cfcctiv), ](2 0,05 I 0,07
15.3. Exemplu de calcul ClI normei tehnice de timp

la prelucrarea cu mai multe scule simultan
Se supune prelucrarii mecanice pr in strunjire de degrosare, semifabri-

catul unci roti dintate cilindrice la un strung cu mai multe cuttte simultan,
model 116. Prelucrarea mecanica se face dupa schema de reglaj din fig. 15.6,
In urma proiectarii regimului de aschiere s-a determinat turatia de lucru eo-
muna pentru toate sculele aschietoare, n = 290 rot/mill, avansul longitudinal
8! = 0,26 mm/rot ~i avansul transversal s, = 0,25 mm/rot.
Se cere sa se determine
norma tehnica de timp pentru \Str
operatia tehnologica respecti vu. l
Rezoloare. Determinarea
timpului de baza. In exemplul
considerat, t impul de baza este
deterrninat de sania transversa-
la, intrucit spatiul parcurs de
scule in directie transversala
este mult mai mare decit spa.tiul
parcurs de scule in directia
avansului longitudinal. Prin
urmare, l=(Ds! - cl)f2 = (132-
- 24)/2 = 54 mm, II = 2 mm,
12 = 0 ~i, deci, spatiul total par-
curs in directia avansului tran-
sversal va fi L = 54 + 2+0 =
= 56 mm.
In cazul in care, datorita
dimensiunilor piesei de prelu-
Slong
Fig. 15.6. Schema de rcglare a strungului semiautomat

---
crat, spatiul parcurs de sculele model 116 pentru prel~crar.ea. mecanica de finisare a
aschietoare cc lucreaza CU avans unei roll dlntate.
transye~sal este aproxi!llatiy egal cu spatiul parcurs de sculele aschietoare ce
lr,:cre~za cu avans longitudinal, iar avansurile celor doua sani! portseule sinn
diterite, trebuie sa se stabileasca prin calcul care dintre cele doua sanii
portscule determina timpul de baza. In acest scop este necesar sa se calcu-

leze t.impul de baza pentru fiecare sanie portscula in parte.
Timpul de baza pentru sania portscule ce Iuereaza en avans transversal,
la exemplul considerat, se determina cu relatia
t
t = '--
L - l + l1 + l2 _- 56
° 25 = °, 772 min.
n· Sb - n· s, '190
_, .
Determinarea timpului de preqatire-ineheiere. Intrucit exploatarea ratio-

nala a masinilor-unelte de mare productivitate impune reglarea prealabila
a sistemului tehnologic la dimensiunile de lucru, in timpul de pregat.ire-iu-
cheiere vor intra topi acesti timpi partial! legati de reglarea prealabila la di-
mensiunea de lucru a sistemului tehnologic. Ca atare, din tabelul 15.1 poz. I,
considerind prelucrarea mecanica de Iinisare cu 5 cutite ce Iucreaza simultan,
se vor consuma 5 x 5 = 25 min pentru reglarea individuala a cutitelor ~i
200 min pentru instalarea celor doua portcutite. Se considera ca prelucrarea
mecanica se face cu cutite cu placute amovibile si schimbarea acestora, cind se
uzeaza, intra, in t.impul de deservire tehnica a sistemului tehnologic. Tot in
timpul de pregatire-incheiere, dat in tabelul 15.2 poz: 6, sint incluse ~i cele
150 min pentru pregatirea completa a sistemului tehnologic in vederea prc-
lucrarii mecanice. Ca atare,
Tp> = 25 + 200 + 150 = 375 min.

Detcrminarea timpului ajutator. Din tabelul 15.6, poz. 6, considerind ca
semifabricatul este asezat in prealabil pe dorn ~i ca are 0 masa intre 3 ~i 5 kg,
tal = 0,17 min. De asemenea, conform indicatiilor date mai inainte ~i datelor
din cartea masinii-unelte, intrucit comanda se face prin prighie, taz = 0,020 min.
Oa atare ta = tal +
ta2 = 0,17 +
0,02 = 0,19 min.
Oonform tabelului 15.9, timpul de deservire tehnica 'la fi tat = KI• tb =
= 0,06·0,772 = 0,046 min, iar timpul de deservire organizatorica ~i timpul de
odihna si necesitati fiziologice 'la, fi tdo ton = Kz(to + ta) = 0,05 ·0,19 =+
= 0,01 min.
Daca consideram lotul de 5000 piese, norma tehnica de t.imp pe bucatii
'la fi NT = Tp1/n + to + ta + tot + t<lO + ton = 5~~~ + 0,772 + 0,19 +
+0,046 + 0,01 = 1,093":::min.
;'~~~~~~~i~~~:'~,~~~~~~ 1
208 Bibliografie
BIBLIOGRAFIE
1. Baranov, D.A. s.a. Normarea tchnlca in uzinelc constructoare de rnasini. Bucuresti. Editura
tchnica, 1960.
2. Begemall, lU.I •. Manul'acturtng Processes. New York, John Wiley, 1963.
3. Bowman, E. H., Fetter, n. H, Analysis for Production and Operations Management, Richard
D. Irwin, Horn cwood, Ill, 1967.
4. Buffa, E. S. Conduccrea modcrna a productiel. Bucuresti, Editura tehnicri, 1975.
5. Buzutu, Y. Zenovel, C. Tabcle pentru ateJiere mecanice. Bucuresti, Editura tehnica, 1970.
6. Dcmianiuc, F. S. Bazcle tchnologice ale productiei automatizate. Bucuresti, Editura tehnicii,
1962.
7. Eary, D. F. -Iohnson, G. E. Process Engineering for Mnnufacturlng. Prentice-lIoll, EngIewood
Cliffs, New- York, 1962.
8. Grant, E. L. Principles of Engineering Economy, New- York, Ronald Press, 19G.P.
9. J(ellel', I. w., Ferrara w. L. Management Accouting for Profit Control. New- York, ;'lIe Graw-
Hill, 1966.
10. Kronenberq, ill. Grundzuge der ZerspanungsIchre. Berlin, Springer- Verlag, 1969.
11. Makaro..-, A. D. Opt imiz atia protcssov rezaniia. Moskva, Masinostroenle, 1 (l76.
12. Nallu, A. s.a, Manualul Inginerului mccanic. Tchnologia constructiilor de masini. Bucurcstl,
E ditura tchuica, 1(l72.
13. Opltz, H. Moderne Productionstchnlk. Essen, Verlag VV Girardet, 1970.
14. Pieos, C. Tehnologia constructici de masini. Bucuresti, Editura drdactica si pcdagoglcd, 1974.
15. Plco" C. s.u. Calculul adaosuriJor de prelucrare ~i al rcgimurilor de asehicrc. Bucurcsti, Editura
tehnica, 1974.
16. SpUI', GUlIlcr. Optimisicrung del' Fertigungssystcms Werkzeugmaschlne. Munchcn, Carl Hanser
Verlag, 1972.
17. x x x Spravoc inic norrnirovsclk a masmostroienila. Tom 2. Moskva, Masghiz, 1961.
18. Viel'e[je, (•. Zerspannung der Eiscnwerkstoff'e. Dusseldorf', Vcrlag Stahlcisen, 1959,
19. x x x Normative tehnice unif'icate pcntru rcgimurl de aschicre sl timp de munca la mastni-
unelte. MIOl-'ICPTCM, 1967.
20. x x x STA.S 690\)-1975 - Norrnarca rnuncii. Terrninol ogic.
;;-<". -.' .... ".,! ...•
.':r:
Normarea tehnica
peptru p'~elucrari
prln ,,~chlere
2
Volumul 2 al luc:rarii cuprinde normarea tehnica a lucrarilo.: de
gaurire, de prelucrare a danturii ro1ilor dintate, de broscre, de rectificore,
de netezire, de honuire, de lepuire, de redere, de prelucrare cu mai multe
scule simuitan.
Lucrarea este adresata muncitorilor de inalta cafific:are. tehnicieni-
lor, mai~trilor l?i subinginerilor care lucreaza in sectoarele de preJucrori
prin a~chiere. fiind utila ~i studentilor din invatamintul tehnic.
@ Editura tehnica
.,"
Lei 15

Picos Volumu II Normarea Tehnica Pentru Prelucrari Prin Aschiere PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Picos Volumu II Normarea Tehnica Pentru Prelucrari Prin Aschiere PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

~.

Normarea tehnica c. Pico~

peptru D~elucrari N.Oobre

prm aschtere C. Rusu

~; i t3 ~< ,<:: }~J

Redactor: ing. V ASII.E nUZATU

Bun de t.ipar t 10.05.1982. Format 16170 X 100.

C. 315 - 1. P. "INFOR.MA TIA"

~WiU,~_;;';_i-:· ,'- ..c,,<.._'-.;C'J_, "';""',c c;;;s:

11.2.6. Determinarea timpului de odihnti

NORMAREA LUCRARILOR DE GAURIRE

Preluerarea gaurilor se executa prin urmatoarele procedee de lueru :

9.2. Gourirec si largirea cu burghiul

Ntb = T pi!n + (tb + ta) + tat + tao + ton' (1)

9.2.1. Determinarea timpului de preqotlre-inchelere Tp,

T'abelul 9.1. Tlmp psntru pregiitire-incheiel'e Tpi la rnaslnlle de !li'iurit

A. Pentru operatlt enrente

Modul de prindere a piesei

~5 2.00 3.00 3.00 4.00

~5 3,00 4.00 4.00 5(00

Fiirii fixarea ~5 4.00 4.00 5.00 6,00

Fiirii fixarea ~5 - 7.00 8.00 8.00

Alatun de mas a, pe un suport, sau

Prirnirea si predarca doeumentelor ~5 - - - 4.00

.',~ B. Pentru nperattl supllmentnre

Modul de prindere a piesei "' 15

Timpul Tpt. min

Asezarca unci rnese suplimerrtare 2,80

Rotirea mesei 2.10

Montarea unui opritor 1.00 1.40

l\1ontarea Ilecarui surub eu brida suplimentara 0,50

9.2.2. Determinarea timpului de bczo tb

Giiurirea fi liirgirea tu burghiul 9

Tubelul 9.2. DetCl'lllinarca tlmpulul de baza tb la burghiere

Gaurire in plin Gaurire de largire

Caur i ell fund G:,l.lJri pa trunse

it) = l.lu, c= (I + 11 + 12)i/v. [rnin ]

La hurghie en ascutirc simplii

La burghie cu ascutire duhla

- pentru burghiere: Ov' De. K~fJ [mjmn}: (9.2)

Tobelul 9.3. Dlstanje de piitl'Ulldel'e ~i dejJii~ire

Gaurire in plin Gaurire de largire

Unghiul la v irf 2X I Unghiul la virf 2x

0,500 d I~ I 0,260 d I 0,233 d I 0,182 d I 0,578t I 0,520t l 0,466t I 0,3641

0,23 0,18 1 1 0,58 o ,0.')•..• 0,,17 I

Obsernaiii, 1. La gauril'ea in plin, la valo 1

2,5 se adauga (0,5..,3) mm pentn e

Otcluri calite en duritate HRC HB 200

6 0,040 0,025 0,020 0,16-0,24 0,12-0,16 0,12-0,16 0,10-0,14

l{LS ! 1,00 i 0,90 I 0,80

Diarnet rul burghiului d, mm

Viteza de aschicre u, mjrnln

5,718,5\11.3114,1117 119,8122,6125,4128,2117,5111,3 15118,8122,6126,313~ 134137,6

0,001 0.0015 0,0020 11 0,002 I 0.004 0.007 10,01

rapid cu .truJ Inl- Grupa de avansuri Q.

15 1°,53-0.691°.38-0.531°.23- 0, 381°,98-1.271°,70- 0, 9810''13- 0, 7011 J(S2

15 1°,59-0.751°,43-0,590,27-0,431,09-1,390,80-1, 1010,50-0, 80 Unghiul dintre axa sculei sl supralata de prelucrat

30 /0,68-0,88/0,49-0,68/0,30-0,49/1,26-1,63/0,91-1,26/0,56-0,9111 1(84 (se apllca la giiuril'ca tcvilor)

14 Normarea lucrorilor de gCiurire

Unghiul X sau Xt In grade Grosimea peretel.ui, rr.m

30° 45° 60° 90° ~3 > :l

Burghie cu ascutire simple

--- --- --- --- --I--~

Otel 11,32 ~ 1, ° ~ ~ ~.:! ~_~~