Factorii care influenţează activitatea turistică în

România

Factorii care influenţează activitatea turistică în România

Evoluţia spectaculoasă a turismului, sub cele două laturi corelative ale sale: producţia şi
consumul, urmată de amplificarea şi diversificarea implicaţiilor sale, relevă receptivitatea
acestui domeniu la dinamica societăţii, evoluţia lui sub incidenţa unui sistem complex de
factori, diferenţiaţi între ei prin natură, rol şi participare în proporţii diferite la determinarea
fenomenului turistic. Influenţa lor pulsatorie, ondulatorie, variază nu numai în funcţie de
conţinutul specific al fiecăruia, ci şi în raport cu momentul şi locul acţiunii. În plus,
intercondiţionarea lor reciprocă şi simultaneitatea acţiunii acestora potenţează efectul final,
făcând destul de greoaie cuantificarea aportului fiecăruia.
În literatura de profil constatăm existenţa unor referiri numeroase la înţelegerea cauzelor
apariţiei şi dezvoltării turismului, precum şi încercări de grupare a factorilor de influenţă şi de
consemnare a dimensiunii şi sensului acţiunii lor.
Activitatea turistică apare ca o cursă între solicitări şi potenţial, între cerere şi ofertă.
Cererea turistică este impulsionată de factori ca: motivaţiile turistice, cum sunt:
tratamentul, îmbogăţirea nivelului de cunoştinţe, sportul, vânătoarea, vizitele la rude sau la
prieteni, întâlniri sau congrese, afaceri, distracţii şi agrement etc; existenţa timpului liber din
fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale şi partea destinată pentru satisfacerea
uneia sau a mai multor motivaţii turistice.
Oferta turistică depinde de posibilităţile unei zone sau ţări şi anume de: condiţiile
naturale (relief, climă, floră, faună etc); valorile istorice şi culturale, constituite din vestigii
istorice, obiceiuri şi folclor; construcţii industriale şi culturale, care prezintă interes pentru
turişti; baza materială: unităţi de cazare, de alimentaţie, mijloace şi căi de transport, baze de
tratament, de agrement etc.
În literatura de specialitate există mai multe încercări de clasificare a factorilor de
influenţă, precum şi de cuantificare a mărimii şi sensului lor; criteriile sunt variate:
 1. După natura social-economică:
a) factori economici - veniturile populaţiei şi modificările acestora; preţurile şi modificările
acestora; preţurile şi tarifele; oferta turistică;
b) factori tehnici - performanţele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcţii; parametrii
tehnici ai instalaţiilor şi echipamentelor specifice etc.;
c) factori sociali - urbanizarea şi timpul liber;
d) factori demografici - evoluţia numerică a populaţiei; modificarea duratei medii a vieţii;
structura pe sexe, grupe de vârstă şi socio-profesională;
e) factori psihologici, educativi şi de civilizaţie - nivelul de instruire; setea de cultură; dorinţa
de cunoaştere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.;
f) factori organizatorici - formalităţi la frontiere; facilităţi sau priorităţi în turismul organizat;
regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc.
2. După durata în timp a acţiunii lor:
a) factori de influenţă permanentă - creşterea timpului liber; modificarea veniturilor; mişcarea
naturală şi migratorie a populaţiei;
b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice şi convulsiile sociale;
confruntările armate locale şi regionale; catastrofe naturale, condiţiile meteorologice precare
etc.
3. După importanţa în determinarea fenomenului turistic:
a) factori primari - oferta turistică; veniturile populaţiei; timpul liber; mişcările populaţiei;
b) factori secundari - cooperarea internaţională, facilităţile de viză sau alte măsuri
organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare ş.a.
4. După natura provenienţei şi sensul intervenţiei:
a) factori exogeni - sporul natural al populaţiei (care stă la baza creşterii numărului turiştilor
potenţiali), creşterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creşterea gradului de
urbanizare; mobilitatea sporită a populaţiei, ca urmare a motorizării ş.a.
b) factori endogeni - varietatea conţinutului activităţii turistice, lansarea de noi şi tot mai
sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului
de pregătire a personalului din turism ş.a.
5. După profilul de marketing:
a) factori ai cererii turistice - veniturile populaţiei; urbanizarea; timpul liber; dinamica-
evoluţiei populaţiei;
b) factori ai ofertei - diversitatea şi calitatea serviciilor; costul prestaţiilor; nivelul de pregătire
şi structura forţei de muncă etc.
 Turismul României a fost puternic influenţat de ideologiile şi personalitatea liderilor din
ţările comuniste. Prea puţină atenţie a fost acordată dezvoltării turismului în imediata perioadă
de după al Doilea Război Mondial, iar când sectorul ofertelor turistice a luat naştere, turismul
României a avut foarte puţin de oferit.
În momentul de faţă, România este pe punctul de a deveni o destinaţie turistică
importantă, dar înainte de toate va trebui să-şi estompeze anumite minusuri care nu îi conferă o
poziţie concurenţială pe piaţa internaţională turistică. Aceasta s-a datorat unui program de
dezvoltare a turismului prost administrat, dar şi datorită perioadei de recesiune cu care România
s-a confruntat după perioada comunismului. Iar fără o dezvoltare sănătoasă a economiei
româneşti şi a societăţii, dar mai ales fără o privatizare a acestui sector şi fără un bun program
de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera ca România să devină o atracţie
importantă a turismului internaţional.

Romania dispune de un bogat şi complex potenţial turistic. El este alcătuit mai întâi
dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi : izvoare de apă minerală şi termală, lacuri folosite
pentru agrement, nataţie şi pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de
foioase şi conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2.000 m la
cele de câmpie, litoral şi Delta Dunării. Istoria poporului român se reflectă în numeroase
mărturii materiale şi spirituale ce pot fi văzute mai ales în localităţi (muzee, monumente,
biserici, mănăstiri, cetăţi antice şi medievale, portul popular, ţesături, ceramică,etc..). Ele
reprezentând un valoros fond de elemente care concentrează atenţia a numeroşi vizitatori din
toate colţurile lumii. Gruparea pe teritoriul României acestor elemente este
rezultatul legaturilor strâns stabilite între om şi natură de-a lungul timpului, fapt ce a condus la
dezvoltarea şi conturarea de provincii turistice şi zone turistice.
Mediul economic este un factor semnificativ, care influenţează industria turismului
dintr-o ţară atât din punct de vedere al cererii, cât şi al ofertei. Din punct de vedere turistic,
factorii care pot influenţa comportamentul de consum sunt rata dobânzii, cursul de schimb,
disponibilitatea creditului, creşterea şi stabilitatea economică şi rata inflaţiei, precum şi
structura economică a industriilor relevante turismului şi profitabilitatea lor (costul capacităţii
de cazare, costul călătoriilor etc).
Preţurile, care reprezintă costuri pentru consumatori, au cea mai semnificativă influenţă
asupra puterii acestora de cumpărare. De aceea, preţul unei destinaţii turistice rămâne cel mai
important factor asupra cererii turistice. În acelaşi timp, preţurile pot avea efecte negative, în
sensul că acestea pot fi influenţate de cursul de schimb între ţara de origine şi ţara de destinaţie,
precum şi de nivelul de inflaţie.
În cazul României, puterea lirei asupra leului este foarte puternică, putând avea efecte
pozitive asupra cererii pentru servicii turistice, întrucât costurile cu transporturile şi cazarea
sunt relativ mici, cu excepţia Bucureştiului unde costul unei camere pe noapte este de cel puţin
25$, iar preţul unei mese în oraş este de cel puţin 5$. Cu toate acestea, costul unei vizite la
muzeu sau călătoria cu autobuzul sau cu trenul este foarte mic.
Factori tehnici - performanţele mijloacelor de transport
În cazul transportului aerian, acesta poate influenţa rutele şi liniile aeriene, numărul de
zboruri, capacitatea locurilor şi preţurile acestora. Taxele de aeroport reprezintă de asemenea o
problemă, întrucât sunt plătite de turişti.
Modernizat şi reorganizat, transportul feroviar răspunde, în acest moment, tuturor
exigenţelor pasagerilor, mai ales pe rutele deservite de trenuri InterCity sau rapide. În
completarea acestora, trenurile accelerate permit accesul vizitatorilor în aproape toate staţiunile
sau oraşele României. În acelaşi timp, conexiunile cu liniile internaţionale înlesnesc utilizarea
facilităţilor internaţionale pentru diferite tipuri de legitimaţii de călătorie.
Transportul auto, atât cel intern, cât şi cel internaţional, cu microbuze sau autocare, s-a
dezvoltat foarte mult, în ultima perioadă de timp acoperindu-se în întregime teritoriul românesc
(rute interjudeţene, dar şi judeţene sau locale), cât şi rute internaţionale. În acest sens, există
curse-linii permanente, care fac legătura dintre România şi alte ţări: Marea Britanie, Italia,
Austria, Germania, Spania, Olanda, Franţa etc.
Toate reşedinţele de judeţ, principalele oraşe, respectiv staţiuni turistice din România,
sunt legate printr-o reţea densă de transport auto în comun, care se realizează atât cu autocare
moderne, cât şi cu microbuze.
Între porturile româneşti ale Dunării fluviale nu există relaţii de transport fluvial regulat
de persoane. Există, în schimb, rute de transport de pasageri între România şi Bulgaria sau
România şi Iugoslavia ori rute de transport de autovehicule. Din păcate, nu există curse regulate
de feribot în acest moment pe Marea Neagră, cu plecare din porturile româneşti. În timpul
sezonului se pot face plimbări de agrement, cu plecare din portul turistic Tomis, Constanţa, cu
navele Euxin, Tomis şi Condor, nave pregatite pentru acest gen de programe.
Există şi anumite programe de reabilitare şi restructurare a Căilor Ferate Române (CFR)
cofinanţat de BIRD, BERD, Guvernul României şi Comisia Europeană în vederea îmbunătăţirii
confortului călătorilor, creşterea siguranţei acestora şi a eficientizării transportului de marfă în
vederea alinierii sistemului naţional de transport la sistemul european.
 Totodată se are în vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului şi
minimizarea impactului global şi local pe care activităţile de transport le generează şi sunt axate
în general pe:
- stoparea degradării infrastructurii şi menţinerea în exploatare a sistemului de
transport;
- aducerea în parametrii de funcţionare şi valorificare a capacităţilor existente prin
repararea şi modernizarea infrastructurilor;
- înlăturarea sau prevenirea apariţiei restricţiilor de circulaţie şi eliminarea blocajelor
şi aglomerărilor;
- promovarea tehnologiilor de transport ecologice;
- integrarea drumurilor de interes local în reţeaua de infrastructură naţională.
Călătoriile aeriene se efectuează în conformitate cu reglementările internaţionale
referitoare la condiţiile generale de transport aerian al pasagerilor şi bagajelor, precum şi în
baza condiţiilor de transport înscrise pe biletele de avion, iar taxele plătite de pasager sunt cele
impuse de autoritaţile guvernamentale sau de operatorul aeroportuar.
Numărul companiilor internaţionale şi naţionale de închiriere a autoturismelor a crescut
considerabil în ultimul timp. Dintre companiile care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa
românească amintim: Avis, Hertz, Sixt, Budget, Francocar, Autorent, majoritatea cu
reprezentanţe în Bucureşti şi aeroportul Henri Coandă.

Mediul tehnologic
Dezvoltările tehnologice, în special telecomunicaţiile şi procesarea informaţiilor pot
determina creşteri ale vânzărilor în industria turismului.
Factorii tehnologici cu influenţă majoră asupra cererii turistice includ:

- creşterea activităţii promoţionale şi de distribuţie prin intermediul World Wide

Web de către sectorul public şi privat şi agenţiile de turism, incluzând vânzarea on-
line şi folosirea Internetului pentru vânzările de ultimă oră;

- dezvoltarea bazei de date de consumatori în sistemele informatice de marketing;

- marketingul de relaţie.

Romanian Tourism este una din companiile care au creat un portal profesional de
turism care combină promovarea ofertei turistice cu vânzarea şi rezervarea de pachete turistice
prin Internet. Acest portal are ca parteneri Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT),
Asociaţia Naţională pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), Federaţia Industriei
Hoteliere din România (FIHR), Federaţia Patronală din Turism (FPT), Organizaţia Patronală a
Turismului Balnear din România (OPTBR) şi Romanian Convention Bureau (RCB) şi este
singurul portal inclus în ECTAA – Grupul Naţional al Agenţiilor de Turism şi al Asociaţiilor
de Tur-operatori din Uniunea Europeană.
Prin această tehnologie de transfer se are în vedere dezvoltarea pieţei turistice naţionale
şi regionale din România şi valorificarea produselor turistice de către companiile de turism şi
tur-operatori.
În ceea ce priveşte economia României, sectorul serviciilor a fost cel mai dinamic factor
care a contribuit la economia ţării, după cum sugerează Institutul Naţional de Statistică şi Studii
Economice (INSSE): sectorul serviciilor a fost de aproximativ 15 ori mai mare ca valoare în
1997 decât în 1993. Datele INSSE arată că turismul a reprezentat unul din cele mai mari părţi
ale industriei de servicii în 1997 cu o valoare de 716 bilioane lei. S-a estimat că, în acelaşi timp,
turismul a contribuit cu 5,2% la Produsul Intern Brut al ţării în 1999, însemnând 17.250 bilioane
lei.
Încasarile valutare din turismul internaţional au fost de 780 milioane de dolari în 2003,
în timp ce în 2002 acestea au însumat 600 milioane dolari. Conform datelor statistice, creşterea
înregistrată a fost de 177,8% în anul 2003 faţă de 1999 şi de 14.4% faţă de anul 2002. Ponderea
turismului în PIB-ul românesc a fost de 3,5% în 2003 faţă de 3,2% în 2002, iar numărul turiştilor
care au vizitat România a crescut în 2003 cu 16,7% faţă de anul 2002.
În conformitate cu World Travel & Tourism Council, în 2004, industria turistică din
România a generat 170,934 bilioane lei (US$4.753,6 mil.) din activitatea economică.
Impacturile directe ale industriei includ 117.829 de slujbe, reprezentând 1,2% din totalul pieţei
de muncă şi 29.583,1 bilioane lei (US$822,7 mil.) din produsul intern brut, echivalentul a 1,4%
din totalul PIB. Serviciile turistice sunt prevăzute să crească la 502.893 bilioane lei până în
2014, iar cererea de servicii turistice se aşteaptă să crească cu 5,4% pe an până în 2014.
Efectele indirecte ale industriei turismului sunt reprezentate de 490.607 de slujbe (5%
din totalul pieţei de muncă); 124.757 bilioane lei (US$3.469,4 mil.) din PIB, echivalentul a
5,9% din totalul PIB; 38.335,6 bilioane lei (US$1.066,1 mil.) din exporturi, servicii şi comerţ
(6,4% din totalul exporturilor); 36.365,3 bilioane lei (US$1.011,3 mil) din capitalul investit
(8,2% din totalul investiţiilor) şi 3.843,6 bilioane lei din cheltuielile guvernamentale,
echivalentul a 3,2% din acestea.
Până în 2014, numărul slujbelor din serviciul turistic ar trebui să totalizeze 531.696,
respectiv 5,4% din totalul slujbelor. Industria serviciilor turistice din România se aşteaptă să
crească la 88.067,6 bilioane lei (US$1.399,3) până în 2014, iar contribuţia economică a
serviciilor turistice va creşte de la 5,9% în 2004 la 6,4% în 2014.
Sectorul turistic a contribuit cu 1,4% la PIB (29.583,1 bilioane lei) în 2004 şi se aşteaptă
să crească la 88.067,6 bilioane lei până în 2014. Contribuţia serviciilor turistice la economia
ţării va creşte de la 5,9% în 2004 la 6,4% în 2014.
Turismul personal al României este estimat la 72.422,7 bilioane lei (US$2.014 mil) sau
4,2% din totalul consumului individual în anul 2004. Până în 2014 acesta ar trebui să ajungă la
nivelul de 217.304 bilioane lei. Turismul în scop de afaceri este estimat la 19.967,1 bilioane lei
(US$555,3 mil) în anul 2004, cifră ce va creşte la 58.787,0 bilioane lei (US$ 934,1 mil).

Bibligrafie

1. Roşca Elisabeta „Economia turismului” – curs

2. Bran Florin, Dinu Marian, Simion Tamara „Economia turismului şi mediul
înconjurător”, Ed. Economică, Bucureşti, 1998
3. Bran Florin, Dinu Marian, Simion Tamara „Ecoturism”, Bucureşti, Ed.
Economică, 2000
4. Cosmescu Ioan „Turismul – fenomen complex contemporan ” Ed. Economică,
Bucureşti, 1998
5. Glavan Vasile „Turismul în România” Ed. Economică, Bucureşti 2000
6. Ionescu Ioan „Turismul fenomen social economic şi cultural”, Ed. Oscar Print,
Bucureşti, 2000