Il (, ·1 Il [; ,1/ J I ROM II .v..

r
MII ,. I( 1 I 1.1- SI· L T 1 l I I ! SI" R 1 , E
3 J R J'" JII TOM U L Il1

GET 1C \
U l' R () r u \S \ () R I \ \ j).\ ( 1/-_ I

\. \ II P \ 1< \
J , AI ..\{ \OUIUI JlI~1 I

lT\'R\ N'I\n:-/\\ \
nUCLRI'ŞII

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 ACADEMII) ROMANA
.Il E M () Il. 1 1 L E S E C T I I ' N i l 1 S T OR 1 f )'.
SER/A 111 TOMUl. III

GETICA
o I'ROTO I STOR I E A DAC I IlI

V AS IL E l' ÂRVAN
Mn"mu AI. ACADF.lI llU k QlIJ.." ,

LUCMARE I NSOTITA nE ~, VI(ll' MI, Il rf..\NŞt:.ş1 I fURn

CVLTVRA NAŢIONALA
RU CU REŞ
1 9 2 6

www.cimec.ro
 GETICA
o I NCER ARE DE PROTOI STOR IE A DA IE I IN ~"LE­
N I UL I A. CHR. SĂPÂTURILE DIN CÂMP IA ~IUNTEANĂ
ŞI GET" DIN ~IASIVUL CARPATIC
DE
VASILE I'ĂRVAN
MBMIIRU AI. ACAOP.i\l IEI RO:'1ANE

a,
In u. 187' Alexand ru Odobescu institui prin AC'oldcmia Roma.n~
(pe atunci .Societatca Acadcmidlt). un premiu pentru cea mai bun.ll.
lucrare ta8upra popoarelor cari au locuit tArile rom~c de-a stinga
Dunării mai inainte de cucerirea acestor ţări de către Împ1r:uul Traiam.
Crigorc Tocilescu, pe atunci student, fu ispitit de subicct, şi
in 1876 il prezcnl1t ca Iru de doctorat la Praga. In anul unNtor cI
Înainta Academiei t~a 8a .dupll o prefacere radkalb şi obtinea pre-
miul. Cartea sa, cu titlul Dacia îno;1fJe de Roma"'- apllrea În 1880 în
voI. X al AI/q/. Soc. Acad. Rom. In aceeaşi vreme cu Toci/eseu inv:1-
ţluul sas Cari Cooss, dupl o conştiincioasli ancheta archeologicl in
Ardeal (Cltroflik (1. arc/I. Fu"de SiebenbiiTgens) scrisese lucrarea sa
de sintC'/.lI, Skiz::ell zur tIOrriimischcll Clliturgeschichte {It:r miuleren
Vomwgtgc.mlen (:Imbcle publ. în Archi'/J (1. Ver. f. sicbellb. Ltmdesk.
pe 1876 ş i 1877). In pl'eg~ljrea pentru tipar a lu c~rii sale, Tocileseu
folosi din plin lucrarea lui COOS8, apilrută înainte de a sa. Intcrpretâ-
riie ş i concluzi ile greşite ale lui Goossse reWIsesc deci şi la Tocilcscu.
Dou1tzccÎ de ani dup~ aceste lucrifrÎ F. v. Pulszky publica În 1897 la
Budapesta cartea sa in dou!! volume, MagyarQrs:uig Artlwologidja. Din
nenorocire aceast~ lucrare nu aprofunda suficient chestiunile privi-
toare la epoca şi tinuturile de care ne ocupll.m. Contemporan Nicolae
Dcnsusianu scria romanul sifu fantastic Dacia preistoricd, plin de mito-
logie şi de filologic absurdă, care la apariţia sa (posturro.: 1913) de~
şteptl u admirn~i c şi un entusiasm nem1irginit printre diletanţii rom"ni

www.cimec.ro
 VASILRPARVM' ,GBTICA

În archcologie. In sfArşit in 1912 d. 1. AndriCŞClK:u Îşi lua doctoratul

13 laşi cu o COlltrwuţiune /0 Dacia Îlw;,lh d~ Romolli, tratând a.m5-
nuntit şi conştiincios chestiunea ntolitic14/ui din Dacia .

.:~~~~t~Zif~i:
Sprezece secole care au curs dela primul COntaCI al Duciei cu cultura
villanovi:mll şi pinit la 8fitr marea r'cglllu lui lui Deccbalu8. Am arât:lt

:~:~;::~::~;;~:~:~:~~:i::L:::;2:';;'~~,:~ ~iri~;;~;~::f~~1~3, ~;i

lUa! rnocent ddclnnt rUraJ. Se va deosebi astfel mai uşor dedt În alte
8crieri contemporane partea nou:1 de ce" veche.

",s~~~n:;',o~i;PSv~~C ~~~~~c:~einC;r:;t;O;ri~';lt;':'~j:ri 8~;;' ,:"oSi~:~;

:~~~~ţ~:t~:~:~'~:ie:~ :~~~';:;:r d,~c;:;::~~:. i;cd~~ ~~:;;r!~' am
Prin anii loooa. Chr.1) inflorea in rimllul dimre ultimele prelungiri
ale Alpilor, deoparte, Carpaţii Nordici cu G:l1iria şi Bucovina _), de
alta, in sfârşit regiunea dhre Nistru J) şi Dun:1rea de jos ') ca limiti'l de
Est şi Sud, ultima şi cea mai des\'Ohat'l form:l a civilizariei bronzului.
Creatorii ci erau un popor unitar, a clrui nalionalitate se va defini uşor
in ceJe ce urmează. In continuitate cu acest popor, locuiau, dcla N istru .~~'~:. ci;:';i!:~4;~;":f~:~:.,;~~;t::u::,u:r:.!:::'''r::r: :~:~j~:n~:
(Herodot JV II) şi pânll ia Don şi În ţinutul Cubanu lui (I-Ierodot I V 12), ". f!"dC,ukl, Cllmbrid"c II}I). p. 4os<lq.

:'
~:;:'~:,,~ots!;:;~~ ,:,o~~:C fiM:o~: ~~~;~j .~i'~%~~;;~:i~ ~;;~~:J: J!', ' I,II .... ,P. 77

') Vezi p. cronologia tpocelor de bronz ,ungure~li. I~ineekc, in !:.'tllllologiscll. ";~~'u; 1:~1:0:c~;~~~lt~~.~:;~ :;;;~c::~,t l;u;be~RIRt~f;,=t[;;, ~~I. I~~:ttin8en,
Milln/"'fl/f~ 0111 U1l60,.", V1 1898 - 1901,2_3, Dudapelt 1901, p. 4 )Cl p.lI.
I)Rei~e~,NtIlUkythilC"eAlt"til»lt"OIlIU"'Q"If, inloeCQ' rnisrl, VI 1898. 1, p. I I.

:\;"~§~~~~;;;~
Cretltl in SOlltll RUlliu, Oxford, '921, p. 40.
') Rotto\'tzcrr, / "OtUOIU alfa
')Precu.m~dCSCde-=opeririICdinMunleni.,În'l)cci.ltcZlurul debronzde1 ...
DrajnA-dc-Joa (i ncdit; 1. Muzeul NationAl de Antichil.lli).
') Hube:rt Schmidl, Zei/s(;hri/t /ilr EtImologie XXXVI '904, p. 630. Mu Ebcn,
SQd'lIuIQ"d im AtteTfllm, Bonn u . kipzig 19::'1, p. 75 tqq .. p. 350, )86 'q.;
·tI 1I,.to,.;c Cilfm'eTwm, in Klio VI 11}O6, Jl . 79 aqq.

www.cimec.ro
 1. I,UGRATII CJMMERO-SCYTIIE.SEC.X_~_ ~

faţă de 1'roia VI _ce3 hornerică-şi că elr:mr:ntelr: de CJracter etno-

~~~~cp~~~=teu:i:07,:~~~Î~~d:u~~~~%~~~~ ~~~~~~: T~e~, :~~~r:~; l..

Rruckner, dOV~Id;1 Imrilor depbs3ri de popoare l}i civiliz;:\ii throlcicr:
in tresfarşituJ milen iului Il şi 3nul6003. Chr.(BrUckncr)c f3cutl1.
Năvăli t orii Sciţi. cari urmau spre Vest pe Cimmcricni. aduceau cu
ei fierul, aduce.lu o civili1.J tie specifică şi o artă adânc Î nnucnţntll. :ll!il
de Greci i din Nordu l lH ilrii Negre elit şi de Arienii l}i Mongoli i din As ia ').

~~:c~:':~~Ei~~,:~~:.;,~~:;~:n:~::~~U;i~~~~~~i~2%~~~n~::~!~
timp ş i loc a nea mului scitic. Aşa se fuce eli putem az i ridi că c u siguran ţ!!
haru aşc1.ări l or S(~ iti cc din sec . VII - IV 3. Chr. nu numai În Ru sia
de Sud, ci şi În Europa centrd]li ş i sudcsticâ.
In ;ldevărpân!t pela mijlocul secolului al VIII-lea Întreaga rcgiune
dintre Dunărea pJnnoniCă ş i Nistrulmeş tc infonne inc1a le bronzului.
dllrcuinfiltr.11ii din ce in ce mai caracteristice a le lIallstatt-ului Înec-
plitor 1). Este deci o viaţ;lloeaUI, puternic innu cnţatâ de Vestul dinainte
intrat În epoca fieru lui ş i desvolt:lndu-se analog atllt ÎnVcstul cât şi in
'<nul Dun;lrii p3nnonicc 4) panli În Carp3ţii no rdici, În PusU şi in Ardeal.
ji iatl d, ocbtă cu inceputul a devăratului HJ Iistatt lransihan (fJ7~
Ula) leg1i.tura cu cultur.a \'cstic.'i se rupe ş i nu mai găsim la Rls3.ri
lulirii pJnnonice decât slabeurmc \"csticC', iar in locui culturii
.. sene trece cultura de fier sc ito-s iberiană. DinSilezia şi pân L )._ .
ita i, o culturi!. unitarll, deosebit!!. de cea a Europci Cf"
o\ceastâ turbumrc ş i, ca urmare , fatala împinge re a
eia in spre Nordvcst, Vest, Sudves t şi Sudest·
) in şi şi Cimmcricnii _ de Sciţi i indreptaţi in acel ~I Ji , este

~~i~~i;;:~~~el:~nBov::t~,:,f~~tr;::r~~~-::~~~,~~ell.;~l~nt~tot I~~ ~:ii: l ~.

te ş i Ebc l"t, cl't Sciţii n'au glsi t in Dacia pe Daco-Geli, c i ah c popoare ?

I Sc:hmidt fi A. OrOC:kner,la DOrpfdd, Troja u. /lio,., 11)002, p. 594 Iqq .;

idt ÎnZfttl€hrijl jUrSII",olo;.oit, 1904. p. 630"lQ
·ilt principale aJupna Sci1ilo r Bun': Minm, Sc}'/hiom tind Crttlu. c.m·
; I~bttl. o. t . ,i ROltOvu:eff, o. t.
eineekt,l.c.,18t)8,P·9 ·

c:ke , l.r., P lo ;d. Eberl. o. r., p. 3500IQ.

www.cimec.ro
_6_ __ _ _ _ ~~
811 exa min!lm cl.ni. inti iu harta .:aşez1irilo r scitl! din părţile noastre ,
spre:! ne da Se;1/oa de principalele direcţii a l cn!l.v1llirii,şi apoi vom exa·
mim\ şi chestiOnea aborigenilor di n Dacia.
In conrilluarea necropolelor scitice din ţinuturile Kic\'\I lui ş i Podoli ei'),
Iltormântul scytho·sannatic dela Conccşti pc Prut, in judeţul Dorohoiu ' ).
dcscopcriri lcscylhicc saus:mnaticc izolatc din Bucovina (ca aceea dela
SJlu l M are) şi G a liţi a de R:\slirit S), cu nccropola dcla 5.'1pohovo 4) şi
;~:E;!;,/c:~~~~rc.)'~;7~i~"~;:~;:~~:::~~E~ n~::;::;:O~i::
Vettcrsfcldc În Lusnt;n de Jos (Brandenburg) '),ne araU unul din marile
drumuri scythicc de plltnmdcrc spre Apus. In dependenti'! de aces t
~~:J~:~:~S~~::~i~?~:;~rei~o~:~~:~~~:~~~1i:r~~~şf;'~~~:'E~~
s trlib/itut Sciţii Încă din sec. V11 in Pusta ungurC3scă, aşe7.ftndu - sc in
sJlCcial in Nordul actualei Ungurii.
Descoperirile făcute in comÎtatelc Abauj, Bereg , Szabolcs, lIajdu ,
Bors6d, N6grâd, Heves. Pest, şi chiar dincolo de Dunll.re, În Gy6r, To~
şi Kom o rn'),arată nu numai o simpHi trecere pc aici ti Sci ţilor . CI o
www.cimec.ro
" 9_ - -- _._-
1. MICRA-TII CIMMERo.SCYTH.&. SEC. X- VI A. CUR
reali It3pinire :1 lor timp de mai multe secole, începând ind din
cpoc:t llallsta tt . Morm inte izobte, ca şi intregi necropolc,cauceca dela
Pilin in comitillu l N6grU - aceasta corespunzând atât cpocci IJallstatt.
căt ,i începutului vremii La Tene1)-ori ca aceea dela Rnkomazin
comitatul Szabolcs. cu frumosul colan de elttlrOn 1) mai vechiu chiar
ded.t colanul dela Vettersfelde şi apa rţinând poate chiar sec. VI a. ehr_,
ori sp lendida hydric funera~ veche greacll g1isitll. 1:1 nene in com itatul
Bereg ş i dawtll. de D. pOlta incll in sec. VI 3. Chr., ajun s~ aici pe acclaş
drum C:'I ş i tezauru l dela Vettersfclde, din Nordul Mă rii Negre ' ), - au dai
material bogut şi convingll.tor, spre a stabil i perfecta continui tatcaciviliza-
ţiei de aici cu cea din Nordu l Mitrii Negre,din scc. VII pânll in ~cc . IV .
Simultan cu acest val scitic, plh runs În Europa centrală prIn Nordul
Carp.1ţilo r, strll.hll.teâ în~lI. În Ardea l un alt val prin p,lsurilc Carpaţilor t
moldoveni, ş i anume, credem, in special pc la OiIU1.. In adevll.r S'II
observat, cll, i ntâmplllto.'lrc, ori din sitp1turi, antichităţile scythicc St:
g-lsesc apro.'\pe exclusiv În Tt'.t.nSilvania meridionali ') şi anume intre
Mureş şi Olt, În specia l in ţinu lui Tâmavelor, apoi pc Mureşul de Jos
deambe l e pllrţişid o:lrcas implee:c ce pţiidouli.treid escopeririinjudeţul
S ibiiu lui de o pJrte. al Cojocnei de alta (vezi harta 1), aded in
judetele: Trei Scaune, Odorhei, Mureş-Turda, cele doul Tflrnave şi
Alba de Jos. Deosebit de caracteristice sunt 1ntre obit:ctcle scitice gll.site
in monninte. În :'Ifam de cunoscutele spede scurte cu motivul ornamental
al inimei pc mâner'). oglinzile de bronz cu mâner de fier, ca ri. aproapt
toale, folosesc la împodobirea mâneruJui În punctul de leg!Hurlt cu discul
oglinzi i motivat ccrbului culcat , aş~ cum in fonnll. clas i că se întâmpin!i,
in descoperirile dela K03trornskah in Kuban ') şi În generoll in arta
') ef. Reinee ke, l . ~ .• 1l .:l 1
') I biti., P. "14 ,i urm., cu pl. V, fig. 89.
') V.• n. lui Bllh. P6tUI, in Dofgo#Glolc-Travllux, V '9''' , p. ' 7 ,iurm
' ) Vezi lilce III Hampd ~i Rc'necke, f. C.: efo Eberl, 1. t . er. , i dclCoper;ru de/II
Ailltl, din ' 9 '), publica!i de J\.f. 1t0fCll in DO!ţlo:uloIc.Travawx , V ' 914. p . '3 ,i Ufm .
' ) Splendidl e u bi" drellpU' dd. Aldoboly injude\l.lITreiSeaune, care poIolc. fi
chia r din sec. V, tn o ri~ ea~ insA din at:C. IV (ef. Hampcl, p . • 8 .qq. , i fi g. "1"1 u. b. t.,
Precum .LMinru, p. 68 aqq. ,i fig .• 8). Pentru motivul duic elenic ,1 ddfinilor, or (,
evenlua1 de ....ul :n "edere ea loc de (abrica\Îe
- dltll'dJt'1' - ef. Iterodol IV 6:: ,i ,iHii lrill. Pentru sp.da ICleier.
arl. r~p. din Ebert, Reollt1tlkon , I p. 78.
t) ef. MIM"', p. :u6; Ebert, SUdnmlol'ld i. A .• p. ,,,0, Cii. 58 · cr. ROIoIO,·IZCrr, p
46:cr.,iReinecke,l.t.,1898,p.::o.
 , - -- - VAS IL E pARVAN,GETICA

irano.sibcrian3.Dl/accsteoglinzisunttOCmaicamcteristiceşila OIbia 1 ),­

fircşte Între multe' alte modele, pentru toale gusturile, aşâ cur:n acest

~:~~~ngi~::~ J:~a:~i~~~:~b:~~l~:i!~t~::C :r7:~ud~;ţ.i î~Ii,~~;~S:~~i

dela Sapohovo ') din Galiţin sudestidi, - d~l, trebue imediat slI. ad.§o-
g!im: tot de lucrare greccasd, poate din accea~ Olbia , care diidea şi ti-

~~~~f:~~~~fI~:.§~
~ .~ ~::~an::C:~~~I~~L~~~e~~Ue~~d::~el;~~p~ab~~~: Î;~~::~~~;:
prin stilul lor. care le dll. o inrudire strânsă ntlt cu podoabele ardelene
cat şi cu cele dela Troia, din aceea, epocii. .'
Astfel dari al doilea w l scitic ar fi avut direc\ia curat vesucl, pnn
Basarnbia şi Moldova de Miazăzi, În Ardealul de Sud şi de Vest, către
ţara aurului din Munţii Apuseni.

Ca::mll~1 (Icln Seorţant. Gllsit înrr'un tumuluJ l:'Ing-l satu l Scorţaru

') eL Eberl, p. 183·

' ) lbi:J., p. 183 ,i \Om'.;
p.:OI ,i urm.ti d.M inn"
1) Hampel, 1. ~., p. :lS
') Hampel, l. ~., p.:OI
l)o. ~., p. 40; eL p.
d. rig. 71. V. ,i Stuuni czka, in Ar~Mol. An,uiStr, 19 1",
o. C., p. 65 .q.
,i fig. 31.
,i rig. 1.
:OI:z6
:;~~~~lt~~~~~~~~~
l'hr. Ca milrimc c printre cele mai respectabi le cunoscute pân1l. 3cum

~t; vllrfuri de: d Re:ti:

(1 tocmai in~nt ... ul CU''lIc;tc; tistic; ~l unUI

~§§ff~~~tt~~
li' monnlnt ICÎlie
, putem d~cllt II r~gre:tfim distrugerea ,i ri~pjrea ateitcÎ pre:tio..e mlrturi.
"~~ill.:;I~r/:~,';.:u.~: \In "un ,t , igur linia .tcdrilor aeiti ce la noi.

" IC~:'~I;~, ~ rvr;~:OIC;'"'2~:·,I/ ;;,Ehcn În Prllhut . 7.cilUhrifl IV 191: ,

www.cimec.ro
 1. MIORA-TII CIMMKRO·SCYTHE., SPC. X VI A. CHR.

orizontale sunt Illodelate bici lindric, ca m!l.nuşele de amfore grf:(;e,ti,

(cr. fig. 2). In sfarşit ornamentul reliefat În zigzJ.g (cf. desfllşurarea lui
in fig. 2),este el Însuş intrebuinţatintr'un chip destul de nou şi organic,
iar nu ca la Certomlik ori la Mikluilovo-Apostolovo in Cherson (Minns.
p. 79) numai ca o simp lă podoab!l. line:lrlt, apli cat!\ dccor.l.tiv, În vechiul
feI6udesteurope:m. de utili7.are a ornamentului in ziW..ag Înd din neolitic
şi pAnii in La Tene-ul mai târziu (cf. d. p. fig. 134 şi 135: vase din La
T~ne II dela CrliSJni).
D:tr cazanul dchl Scorţaru mai ridic! incl o probltm!\ imponantll.:
aceea a originei acestor vase. Rcinecke a emis plirerea cII ele derivl!. din
caz::mc1echinC?;ecu trei picinare , Întrebuinţate la sacrificii, şi exemplul
deL'l Scortaru ar p1lrea cll.-i dă dreptate. Minns combate aCC3stA idee,
arltind ci'\. niciodatA caZJnele scitice n'au fost menite la o intrebuinţare
prncticl de toote zi lele, având a ri, fie suspendate , fie aşezate pe un tn-
pod 1). Minns are dreptate, dar nu pentru motivele date de ci, ci pentru
cA noi regăsim chiar in Rusia Sudic! modelul elcni7A"lnt al acestor strn-
vechi fJast cu picior de camcter pregnant sudcsteuropcan. Ebert d3 in
articolu l său din Priihis!Qrische Z~itschnlt IV 1912, p. 453, fig. 2, o pi ldă
de astfel de modele arM ice greceşti - aduse, fireşte , În RURia Sudid
de col on i ştii ionieni incit dela aşe7,area lor acolo, În sec . VII a. Chr.
Nici Ebert insll nu s'a gândit cII. modelu l cazanelor scitice se puteâ
găsi chiar În mediul central şi sudcsteuropean, care cunoştea inc3 din
neolitic sistemul vaselor cu picior, şi e de ajuns ali reflectAm numai la
fJ.ptul ci Sciţii venind in Sudul Rusiei au dat aici peste o populaţie
in strânse legături cu Europ) Centrali (indiferent de thr.lcismul Cim-
merienilor, aceste legAturi exist'! în orice caz), dela care ei au putut
imprumuta, nu mai puţin cu dela Greci, diferite idei şi motive cultu-
rale . Un alt caz voiu arwli,;a maÎ jos. sub no. VIIl. M.li notez aici
numai fJ.ptul cli acele care votive din vremea HaIlSt.ltt-ului, COlrt poartl
pc ele un basi n de sacrificat, dau acestui vas forme aproape identice cu
cele ale ca:tanelor scitiee (v. la Forrer, Realkxikon., P.599,fig. 485 şi cL
şi p. 880, fig. 640), ceeace fireşte indică iarăş un prototip comun, eu-
ropean.
11. Grupa de bron:: dela Ndeni. La Apus de Petroasa, În jud. Buziu.
dC"\'enitll vestit! prin tezaurul de arti! sarmato-gotic!!., gbit acolo in
prima jumătate a seC. XIX, e satul Năeni, unde, prin anii 1900, dupi

') Vezi citatele ,i disculi, la Minn,. o. t., p. 791q.

www.cimec.ro
 ---
VASII.E I'ARVAN. GETICA
--
cum 'pune Tocilescu 1), nişte copii au gllsit juc4ndu-se grupu l de bronl! \'olrf dcsflcuHi in doul1 ca o gur3 de peşte. Femt'ia e Îmbrăca tă quaai-
redat aici in fig. 3-6 precum ş i in fot. de pe pl. r, fig. 3 şi 4. Tocilcscu blrbAleştt. cu bTfUlle, poarta pe c:t p un fel de 1Cve{Jao(a (Herod. VII
l-a prezenta t la 23 Nov. H)OO Academiei de In scrip~ii din Paris drept (l4> asemlin1\toare cu cele a l eSciţi l or de pe reliefelc palatului dela Per-
un mOnument de arii ~lis(cf. laMi n n8,p·59,fig. 12 , n o. I09), saurnaia l esca laatatueta
goticl, i n so ţindu- I de_ ,l in te7..1uru l de pe l\ mu-Daria (ARM.,p.19I, fig. 181), ori de pe cilin-
descriere destu l de ne-
exactl1,nsuprnci'lreiallu
vom insisI1aici t )şifl".
niciunfeJdeintcrpr..:_
tureareprezentllriicear
figurn-o , l/tsAnd cu totul
altorasarcinn dea u

,j:~~~: f!i~r~f;~:~'~~
-:1:, ;" l figuri - cum s 'a crer.u l
l - citrei:dup1\rcstu-
1 rilcmânei şi piciorului

~==::::::-=:.~",2=~: _: :::~?_______ Jg:~ [.F~~~~~

F'ill. 3. .4"nllu. Vedere 'aler_IA. crure bMbar:l, care la.sM
insuficient caracterizate
;~~c~~r::I:tC~~a~iiv~et:n~ill; ~: o~::.~n:.~e; a:c.s\ig~!;i::t. ~~~; Ji'ig. ,.. fr1nrl. Vede~ din r.t'. Fig. S. ldnn . Vedere din . plle .

chlOtoJrca Cu care e prevăzut in spatele figurei pri ncipale (\'. fig'3),

~;g!~~~iIi~~:g;~:;mf~J~;~,~~if.~~:~~~lu~~~~~:~~:~
t~i~~~~~]~~~
·)~. p . llt . A rrh .Ii Pi1. , IV 1902,P.l1J6 .q.
" Veri-o In R'V. citatI.. p. 231 ~ .• cu doull rertroduCI!'ri fOlo~ratiu.
.
si a artei arhaice din Cubun (cf.Rostovlzeff, pl. IX); acolytul po.1rt!l un
~coperemânt ana log al c.1pului, clar cu apll.d.toare ale tfimplelor şi urechi-
lor, atirnAnd pc umeri la vale şi pe spate, Întocmai ca d. p. pe maneta
., t,.. lui Tirid.1tcs Il al Parthiei (Minns,p. 61, fig. 14'cf. ş i prisma dela Anapa
in Cuban. cu persanul pu rt ând o pll.ll1ric analoag-l: Minns P'411, fig.

=: ~~:~::::~~~:1~t::;~:!a: ;:;::~::i~~n~;~~it~~::;:, ~!~~ ;:t ~e~

www.cimec.ro

. - . - '----
VASILE PARVA,.,..GUICA

tU)o, )taI '(WJI Ol'p!Xb/IfJJr {)cvj" lef1!ÎJI lbeVoo1'l'o, 'n,lal'ou )tal'A,'Obd'(otl

IlC(!OIx.WI' 6w,tAQ'XtUO, d.."u~"tl;ar 'Ce na,.,JyIl~u' ,,(h;' hOi lepdl', ni: Id"wa.
t'}JI Id'lfl' vii,. t7mu.o1io'" ol ta Zj}la 'zone,· oVrw ;vue ,"".ouat tOl' '(/:bro)'.
lou M, l.t:f}OOo1JAwI' n&).loţla '(o n).iov. Ed. Meyer la Roscher, My th.
J,J"·.,I. V., ara tă că Anaitis are leul ca anima l sacru şi crede a
re~81 În cele doua. nume mutilate dela Strabo, ·nţt(l.~o, şi •A ,'â~(l.to"
doull nume autenti ce de Ameshaspcma: VoI/ll11lwW (tCândul BUOl),
sUi.p~ nind peste turme ş i oameni, şi AmtTctlit (Amertatât: tNemu-
rirea.), sl!1p!lnind peste plante. Posibil ins!1 ca monu mentul nostru, de
carncter apolropaeic, slt fi reprezen tat nu perechea cita tă de Strobo,
ci pe cea înci1 mai slr!lns legatli de credin\ele şi superstitiile iranienc,
adică pe cei doi Amcsha Spenta ai indestul1irii, ts1i nlitAlii. ş i tvietii
indelungatet: lIollTf)QtlÎt şi AmeTcuil. Fapt e că monumentu l nostru
intn'i perfect in seria celor privitoare la cultul l\ larci Zcitc iraniene
la Dunii.rea de Jos, de ambele părţi ale fluviului , aşa cum in urmă, in
special R08tovLZeff, În ai să i l ranial/S and GTeeks, a arltat ..o În chipul
cel mai com plet . Dealtfel mergând pe acceaş cale Rostovtzeff a reuşi t ,
in memoriul alu pre1.entat anu l trecut la Academia de Inscriptii, UIU!
ta b/elle wtiw tItTaco-mitI:Tiaq~ du LoUfJTI! 1), să dea o explicaţie foarte
plauzibilll şi monumentelor caracteristice văii Durlllrii, reprC'.lentând
zeii cavaleri iranieni in leg3turâ cu Marea Ze iţă a productiun ii, Anaitis,
zei cari p!lnlt acum fuseseră inţeleş i drept Cabiri. Monumentul nostru
confirmă i nflue nţa syro-anatolianJ. în valea Dunării'), d~ndu-ne o
imagine de cult, care-absolUl llouă aici -se exp lică mai u.şorprin
forma syro.. pomid, decât prin cea ruso-sCÎticl a cultului ş i repreze n tă­
rilor figurate ale Mari i Di vinităţi femenine a cre'lţiei ş i a vieţii vege-
tative de pe pllmânt ş i din p1imânt. Ceeace e ÎnM ş i mai curios, c c~
chi nrpoporul iran ian al Suci-lor, e, dup:t cum voiu ar!1taş i mai I:lvale,
documentat at!lt În Dacia, la Sud de Apu lum, cât şi , În special, in Moe-
sin. Anume, l!lngll. Durostorum e pomenită de intinerariile antice locali-
tatea Saci-tluutl, adic-d, satul Saci lor, În limba geţilo r aborigeni aici,
- iar un izvor cu privire la răsboa ieJe lui T raian la Dună re (v. mai
jos, p. 119) vorbeşte de biruinţeimpotriva Saci-lor-exact prin ace-
leaşi locuri . Fie dam cl Saci-i au venit prin Nordul Mării Negre '),

1) In /;f imor'rtl/Jrhtntil /Jaf diVtfl IQvaftl$, tom~X II1 , 2-e pa rti e, J>ari •• 192].
") ef. 1\1. RoltovtZCff, l.l., p. 403, n. 2.
"ler. p.lte'"1 Rottovt:zeff, I rn"ianl Qnd CTttk" p. 197·

www.cimec.ro
 VASILR P\RVAN , G'fTICA

fie eli au trecut prin Cappadocia şi Pon t dincoace in pllrţiJe noas tre,
f. '
- h;cdela Bucu""t;, edo,ră faptul că acy'hule,.p~e,.ntat
nu e de fcl de mirare dl fapte de istorie a rcligiunilor, documentate lite- :~IC.::r.~1a pe cap -; ~e.o fO~:;!:~:t':II:;'s!t~~~eo~e;::t~m~:~~
;:::;;d=~~:~:~:f~~i;:~~:~a!~::;:l~~~:e;~;:~':!F.;~::~
rar pentru l'i nutul marelui I\ lithrad:ucs , se regiiscsc documentate archeo-
logic in plirţile aliaţilor săi dela Dunlirea de Jos, În regatul lui Burebista.
III. Piepteltelt tlela Buwrqti. (V. fig. 7şi pl.lJ,fig'3). Turnatinacclaş
bronz galben ca şi monumentu l preceden t, s'a g"Jsit, probabil cl'lzUI
dintr'o c!ruf.( de nisip, lângă cUtdirea cea nouli a Univcrsitătiidin Du- ~:~y~~e~'r;I:.~u~fc~IC ,:u.c 7.a;d:u~;;:;e"~c~t~:~~n:p~t~~:~~
cureşti,pre-M:ntulobiecf,caretrcbuicsitfifostluatlacarieriledenisipdc
lânWl oraş şi aruncat cu nisipu l î n cJlruţll. iatin accstchipa fost purtat :~~~:u~e~;~c::~:i, ~~os:~itc În stil de ale Sci\'Îlor din Rusia 8udic~,
până in centru l oraşului. C."ici dejur Împrejurul lluclIrcşti Jorsunt tU"'l/li cu pantnlonii largi de tot
şi aşC7.ări nu numai din Ilcoliti cşi bronz, ci şi din epoca fi erului, printre t~,:~:~d~~i~~~:iV:la~8~:~:~~
cari în special (dupll. Bolliac) staliunea La Tcnc dcla Cernicii T.9.ng::lnu,
la gura Colentinei.lamş un pcndanliv, avlindsusverigarespectivi:i rotund:'l, perrupa lcSciţilor dinCappa­
docia (v.figurincledelutdcla
1__--.::.-: =-_.•1' - - - - - - 1" de trecut prin ~a cu~eaua cu care era
Rostovt:o;cfr, pl. 1, in specia l
I O ~ ~~;;:J:~:~~~~::~~:~:=~:::~ fig. l şi 4, - datatedinscc .
IV- !Il a. Chr.).
I I pareacaluluilaf2nt4nA,reprczen.
Toate aceste consideraţii
tatii cu dcstullidib?i.cie intr'o plad[
~i asem3n1iristilistice ne fac
de bronz, Înalt! de 0 ,l1 8, IatA de
o,o9z 9i g roasl deo.ooz m., decupa_
~.lcrcdem c1I. şi grupu l dela
N'Aeni şi pieptcnele dela Bu-
t!ljos ca o simplă foaie dehâniein
formlldepicptcne,susins1l lucratt
desruJ de convenabil: pe dos au
~~:~ş: n~c~r Iitu:~a C~~~
repousse, iar pefaţ!l inel şigravatJ vrem ece,dimpotriv1i,cazanul
şi cizelatA. Eo lucrareprovineial1i deb Sco rţaru poate fi per-
gree cas dl;lI t1sumScylhartllll:f:1 n_
fect atribuit chiar sec. V
a. Chr.
tana canalizati:i eodovadAevidentll,
rv. AiP'l"-ul lo,u'an dela
Fig. 7. Picptenele scYlhic delll Bucure,t i. ~c::t~~~r::;~~i~l:~tn~:~i~~ fltll4noaia(cf.fig.8 ş Î 9 Şîpl .
preamodestşicamateri;tlşicaartlt,caslirepreZintechiarunoriginal, II fig.l şi2).Cl\Si tin tr'untu· FiR. 8. ti tIJp~.u l del. SAllnOli •.
e
şi poate fi foarte binea lucrare locall :
di n c4mpia l1luntean3, dup1i modelul
primitiv grecesc. Firesc lucru, la vederea acestui pieptelle, comparaţia ~~~~~~~r;;:UI;!~~n;:;~~-"-;nalt de 0.16 ş; având un d;ame,~ d; 0.45
~~Y::;r~{?:?::;Bd1i!a~:v2~ţ:;~~)~:::p~';~~;~~:~pE~~
cu cel de aur dela Solokha pe Nipru (Eben, p. J3 u q. şi fig. 54, Rostov.
uefE, pl. XIX;cf. şi XXI 3), datat in sec. IV a. Chr., se impune. Pentru
felul de a trata atât barba -scurt tiliatA-c!it şi hainele omu lui, pre-
cum şi trupul calului, se poate compara şi amfora de argint dela Cer-
tomlik, în aceeaş regiune, dar pe malul apusean al Niprului (Minns,
n;';rC3 IlIcu" la Congr,"ul Intemaţ;on,1 al Ş'un\dor Iston".,.ţ,"~:
p. 159Şi urrn.), datat!l în sec. nI
a. ehr. Ceeace e deosebi tor la piepte. 1, BI~xeldlCSe ~'I'taA~~~7e~92S~'itia~ce~~ă:_~ ~~~d~a:::ti~;:lu~e~:t pe
vaS UUI, ..

www.cimec.ro

- --

~~;2:::~r.~;~~e~:;~;i:::';'i:~~:~:}~~:~~~;:i~U~:l;;:!~
3ş3. de subţm lflcât de oxidare aproape cad în pulbere hl locurile
mal atncate, cu buza rlisfr.1ntil. orizonta l În maniera vaselor H aLlstatt
(er. ln Forrer, Reallex., pl. 83 şi 152), vasul nostru, de n'ar fi avut cclc
~~~'E~1iJ~~~;~2;~~g~
patice . Vaselc lucrntede Greci pen
:ruSci\iîIÎntrebuinţeazh,~dcdcs.
ItlcâtRostovtzcffe inclinatsllvadA
inaccstLÎpfigural.heads ofsomc
native,probablyThmciandivinity,
thc great gad of vegetation who
bccame the Greek Dionysos ami
whosometimes figures, in theguise
ofabeardedsilcn,oncoinsofGrcco-
Thracian citicst').Oricum ar fi,
efapt,câvusclcdebronzvechigr~
ceşt i segiiscscÎnspecia l in morminte
sciticc.), iar dintre aceste vase
unele,cumeace~g;Id.J.f}ptoOp'flOJ.o,
dcla .Şa pte Fra\i.in euban, e Împo-
FiM. 9. Jdem. Detaliu dela mlInup . dobit!i.cxcl\lsivcu O zon1\de 24 c.'1-
~:~c~~:~;: ~~~~i~;'~î~' :;!;~:~~~_;:f~~~~g~~gţ:~~l!:
B'~'f~'i~ :::::":':'.n"::":;;A:''::~'"';,':::.i:'-:~ ';9:;"~~ ,~: D, '"
in
:~ g;. t!\1j~~~ o~Î t,\~:~:l~ifi~~:
")Juid., p. 2Q9,fig. 10'].
") MinIU, p. 427,;0., in d~IPI"
www.cimec.ro
I~
cOnsidel1lţ 1" 1, vemÎn În5ăş oonstruc\i.:J. vasului elementul scitic
al toartelol
losit la imJ
râmjneca 1',
rt
'
),.!
,t
II
M,·ul del.:J. Blll1inooia , indiferent cladi. a fost fo-
pentru un şef trac, ori pentru un şef scit,
nt de via\!\ greco-sciticl.,r. thraco·scithicA,în valea
Dunll.rii dc
V. Te:1illlfc.1 I t,. de aur dt la T._Mdgurelt. Descoperit În 1880 şi
l,ubliC3t de d-I M t;tzu În 1882 cu (,) planşll. În culori şi un comentar
excelent l), rcinterprewt de Odobescu În opem sa u
Trisor de Pltrossa,
\, Pilris 1889, p. '90 şi urOl., şi de noi de mai multe ori 11), accst tcZ,k\lr
coompus dintr'un fel de cilindre (10), lungi dela sia 9 cm . ,i av:md
UII diametru de 56-64 mm., împodobite cu nervurÎ transversale, un frag-
rnent dc \CilVlI. deuur, cu un diametru dC2 cm.,ornamelltatl\ dupll
lIull\'l!chC:llr.idiţie 10C<l1!1 şi În special din epoca HallsWlt cu bnl.uri în
tigug, cuprinse de ambele plrţi În serii de brâuri drepte, şi, in sfârşit ,
din ~33 de incle mici, de cinci mlirimi şi greutli.\Î diferite. 0-1 Sutzu a
.tabilit cli nonna pondcralll dupli care aceste inele sunt gradatc, servind
deci ca monetli. -aşa cum dealtfel s'.:J.U mai găsit tezaure În Daci.:J. şi
in Pannonia')-estc cea a Cyzicului. De altA parte ffi.:J.nşoanele cilin-
drice prezintll raporturi ponderale cu dariciÎ prrsani. Ori, noi ştim ciI.
ICyzicul era marele antrepozit al Pontului Eu::<in cel puţin din sec. Vl a.
Chr. ') Atât Sciţii dela Olbia (eL Herodot IV 78 şi urm.) dt şi
Geto-Scit ii dela. lIjstria erau in legll.turi strânse cu Cyzicul şi prin
~I cu Asi." l\'1Îd1 şi cu impcriul persan. De altli parte noi ştim câ
,i in Cuban s'au glsit monete anulare de aur Încll din halcolitieul
caucasian &). Şi c şi firesc: brllţlirilc, ooliercle ori inelele de aur au
lrebuit dela inceput sii serveasc!i. şi drept obiecte de schimb. Când
neamurilc i, ,uenc s'au revlirsat asupra Vestului, ele au adus de sigur
cu d 'Irlr i cest obiceiu. Dar ci nu era neculloscutînEnrqpll., unde
•. phil. 1\" din vremea I.;uprului şi a bronzului, în aşezlirilc
I 1.."\.l\tr~ II t 'V" 'ci S). Prin unnare inclel~monetll sunt, ca atare,
(o'" rll~ill probante pentru vreo inOuentl sciticl\, cle putând
j ,,'dJinap. l1fQrl,A"h.,iPU., 188:l,p. 1-16.
J t:f. d. p. PI"lt,ation, p. 39·
1) V. bibl. Ia Odobeacu, 1. c., p. 190, nOlll :l, ,i ef. În eokC\i. d. OI. G. ~
vaeanu utilitare tezaur, MI ::iee, tot din ' I'deorman.
t) Cf. P&twn, Hjll~.a VII, p. :l8 1<1.
") Cf. ROSlovtr.erf, [,o"iaru (md G,ulu. p. 3°·
t) er. ut .•Ringgeld••i tportcnlonnA;el l..:uttrtP la Fotru, ,. t.,.i de.co periru
del, Stal'Ofl\)'Ihater.llr.ab in eu~, la ROIIO\-u.efl, 1. t., p. 3°·
 1. iII 'GRATII Cl MM ERO-SCYTIU!. SEC. X VI A. C II R.

fi perfect şi de tradiţie local3,cenlral curopeanl,inclidinepoca bro?zului accence ne împieded de a atribui rhytonul deb Pomina Sarmaţilo l.
Dar manşoonele de aur ca şi micul fragmcnt de ţeavA credem a fI apar· este cll., oricum I~am data , el nu poate fi coborit mai jos ca sec. 11 a. Chr.
!~~:~a~. ~\:t~~!~~:,~I~;~; P~:\::!~l:~i~~:~r~:~ ::~~~:;~~~~ Dar la uceast5 epocl Sannnţ ii erau
departe in IUsllri t şi r.u e proba bil
!:t~I~:eU:zlu:~~n~;:, ~~~~~~ăŞ~~~p:~~u:wa~~s:i::~~rCIC dt şi mo· caobicct ul s3 fi vcn it doară numai
pe cale comercin l!l, caslmpluani-
VE. Aplicele de argint de IIZngtI Craiova. La into.'lrccrca din Moldova, 1.:01 d e schimb, plin!l la D aci i din

~:::~!'~~;~~~\!t;~:~~~nP~~t:~;:,:~~:c~~::~U;~~~o~e;~~:~~~:~:It~; Mchedinţi. Dimpotrivl lucru l e

u ~rexp li cabj l,da c3 ne gAndimla

:~:~::,~:;:~'~:~;:~~1~~;h~~~~~::d~~~?':;l;~~~!:~~:~P~~~~:~
îndelungata influenţ4 aci ti că, pro-
priuzisll, asupra regi unilor noastre
şi la alcll.ruirea acelei culturi lraCo-

::~~~;,'E~:~~~~~~~~~~~~~:~~~;~7:~:;::~~:~=;~;n~);tE~
scite dcla Duni:(rea de J os. cAreia
avcma-ia tribul atllteamonumentc
atit dela noi cât şi di n dreapta
nu le-a putut obţine inapoi. Le trec aici ca simplu document ipotetic . Dun3rii.Pe rhytonu l dela Poroina
Domnii dela Berlin au cuvântu l. figu rile omeneşti reprezentate În
VII. Rllytonul de argint aurit dclo Poroina. Odobescu il dat in Le Tri· :actu l impltrtlişanieisuntÎmbr~c:1te
sar de Pitroua, 1, p. 498 ş i urm., cu fig. 205 şi 202, o descriere completi in aceleaşi Juine creţe pe care le
.1 cornului de b~ut dela Pomina, in Mehedinţi, accentuind nsemilnarea
,-edem şi la Sci\Îi din Cappadocia
dintre aspectul hainelorfigurilorde pc accst corn (de O foarte ciudatll insec.IV-llIa.Chr.,reprezenta- 1 ,
::~~~clba~~:;;~~e:~~;:i~:~!~~0e;:1~~ee~~~2~:~:t~el~~i:~II~jo~~:a~~ ti în figurinele de lut strânseelt I
fII. P.136). Elinslnu s'a pronunţat nici asupra epocei,nic i asuprapro~
venienjci, dccâtdâlld părerea cll. e o ope~ de artll 10ca.lll şi stabilind
::~.'~~:::tz~f~:t~l~~s:~::~: :
ma i ad~ugltm şi rezultatele stilistic- I I
comparafi3 cu ceala ltă operit de arUl locnlll, bosporanll. rhytonu l, tot
de argint aurit - de un tip ş i factură aproape identici:(, numai cu Il
alti scenl...r.eli gioasă pc partea cilindric!l. :1 vasului - gAsit lângA Pan ~
tic.'lpaeum ş i publicat Întâiu În ADC., pl. XXXVII, iar apoi,.şi cu dat'\rC!l.
~:l~~~l::I~~~,::~;~:;z~·~~r,~::~ j~ -----
aceluia, ear.lctcr st.itic a l opetei şi :
sec. III- II 3. Chr., in ARM., p. 88 ş i fig. 116. Rostovtzeff relutlnd in a str:lnscIor raporturi cu formele 1
IraniansantlGreekschestiuneaaccasta,atribuc ambele. vase Sarmo.ţilor cu lturale, eventua l chiar cu stlirile I
(p. 23 2 • no. 13), deşi la p. 86 ş i 105 -106 e mei Înclinat a le interpreta
in generJI ca documente de religie sciticl, şi anume in I cg!ltu~ cu Murca
etnografice din Anato.lia (Sacat), 1 I
Zeiţă şi cu taina comun iunii , aşa cum se vcde mai ales in chip clasic
reprezentatll pe monumentele din Cub:m, ca şi dela Kul-Oba ş i de ~
;~~~:!n:ţAv:~i~:~~: lfo~te:I~~~ ~~~:~r~~I~f; :~~~~: ~
scire ş i rhytonul deb Poroina.
\'u lea Niprului (v. conspectul ilustrativ dela Rostovtzcff, o. c., planşa VIII. Vdrjul de stdlp de balJoehin (con de ca r scitic) A. (fig.JO
XXIII), monumente apa rţinând, toate, sec. IV- III a. Chr.,de când ~i pl. III, fig. 1). Când H dmpcl a publicat in 1895 articolul uu
ar putea fi şi cele doull rh)tonuri de ca ri vorbianl mai sus. In adevăr SkythjlCht De"k",iiln DUS Ungam (Ethtl ologischt Miu. aus UnglV1f

www.cimec.ro
 _" _ __ _ _ _ _ _ _ ~MILE~~~,E~~

!:C~~5dr~ I~i~::~·~i~' ~U~:;ş:;: V;I~:~CCŞ,~::'~O~~:fi:U:~~i ~~nP;;~

(mai jos ta noi sub literele 0= J-lRmpeI fig. 5. U = Hampcl fig. 6
şi C = Ifampel fig. 7), dar lăsând nereprodus tocmai pe cel ma i
complet, dat :Ieum intâiu de noi aici. sub litera A. Caracterul pur
scitic al acestor ornamente de bronz. care infrumuscţlU vîirfurile
pa rilor de Cort de pe dl.ru{clc sciticc. av5.nd de multe ori Înă­
untru ~i o bobiţă de fier. ca re lovindu-se de pereţii g~uriţi ai conu lui
de bronz, dădea in mersul caru lui un sunet ca de clopoţei, nu mai este
discutat de nimeni. Corturi le accslca,imprcunllcu caru l Încarefuscsc
purtatmortul,orişi flir.lcar,emu ingropatc Idngll ce l r1tposatşi clcs'au
g3sit. tOMe, in movilelc funerare scite. Stilul animalelor de pc aceşti
dopot ei de cort nu il, e nimic dcaface cu sti lul anima lelor din cu l-
tura Ifa/Istatt. ci prezintă/atât ca inspiraţie cât şi ea trJtare,deo p:lrte o
tehnidt înaintată, de alta Colfactere stilistice orientale,irano-asiatice '}.
înnobilatc prin influenţa greccasc.li-ionianll. din N M1Irii Negre şi re~inute
incii intr'un rea lism naiv de gustul nomazi lor vân!ltori şi p1lstori ai ste-
pelor, Încă necuceriţi total de spiritul pur decorativ asi:aic, şi preferind
leilor şi grifonilor Sudului încă mereu paserile şi patrupedele Nordului
lor recc, in special cerbi,eapres;Ubatice, vulturi.şoimi,etc. Dara ceeace
e deosebit de interesant şi n '3 fost, după ştiinţa mea, inci!. relevat de ni -
meni, e cll podoabele acestea de balclachine Stllu totuş intr'o le!:l1turJ
foorte Strânsă cu tradiţia telmică şi stilistic-J central şi sud~cst eurOpea nă.
In adevăr atât clopotele ajufllte transilvane (cr. in special pe cel dela
Chemeşeg pe Mureş. Ia S de Reghinul-Săsesc, In Hampel. 1. r .• fig. 3
a. b) cât şi cele muntene (Ia noi A, n, C, D)prezintl'l,în afară de figura
car.acteristidt de cervideu . eareocupă vârful ornamentului, şi care se mai
gllscşte Întocmai şi la Romny pe cursul superior a l r. Suia 2) _ e tocmai
regiunea Agathyrşilor lui Ptolcmcu, la R/l.săritul Niprului de Sus - acele

:~;s:~:::~:o~~e~;,~,;;!~,::J~;U~:O~,b:;~:u:~~~~;t::e;::::~~ ~~;~~c;~:
diSPOZiţie a lor le Întâlnim la clopoţeii scitici Întocmai ca În cutare sta-
ţiune La Tene, ca Piscul Crăsanilor. Astfel citatul vllrf de stâ lp din Murcş­
Turcia :lre in rândulsuperior de ferestre aşezarea triullghiurilor cu bazol

~p. VI II , p. 191 .i
1) ef. in pnvlnla Ihlulu, tcitic
urm.
III IniltUlldor Inltllt omllment:d, RouovutfT, (1. t.,

1) J\.1inn., p. 186,iharta lX.

www.cimec.ro
 ·,6
vArful B este mai popular ca lucru decatcele1altc şi crestliturilecucare puternici,coronamentulreproduain fig. 14(cf. pl.lV,fig. I )cuprindcă el,in
1Iunt împodobite contururile .fercstrelor., se regbesc , intocmai ca ,i interiorul prelungiriisalecilindrice,debazli,intregvArful blţu luipecare-l
:&igzagurile (v. mai jos cap. IV), pAn' in la The-u l mai rct:ent in Împodobi:'!. Ori, cum diametrul acestui tub e deabia de 0.023 m., el
mediul geticÎnconjurlitor. nu a putut decora dec5tun!lceptru
X. VlirJu l de sll1lp de balduchin C(rig . IZ şi pl.lIl fig. 3). Descris de "ub~ire, un .baston de comandlb,
Hampcl, 1. C' I cu fig. 7. Deosebit de celelalte trei, A, n ~i O, ci n'~ °
ori micA ramplidestindardorn::.-
UCUl nici UD tot, nici pereche, cu nici una din celelalte uei bucăţi. mental (cf.la Minns,p.J54,fig."o
Putem astfel cu sigul1ln,lIi afirmâ, d la Muzeul din Bucureşti avem Şi 4 r ).l\1inns(o.c·,P·77 s q.)încer­
reprezentate cel pUlin trei caTt scitiee diferite (dacI nu chiar patru : cind a explica figurile acestea de
v. mai j os, sub XI), din cari nu ni s'a pli.stmt decât câte un singur vârf coronament, le-a pus pe toate la
de 8tAlp, chiar dacA B ~ i O ar merge împrcunll, clei atunci O ar fi fost un 1 0c,nefilcânddiatincţian!!cesară
sau figura de coronamcnta lu i n.

- - - • f. - - - : ~~_~ ;~~:::~~: :~:~~~ ::::rm:~:~

. t- furi de stâ lp de bnldachin Sunt,
,1 ~ cum se poate vedea din cotele de-
~ semnelor, in orice caz, npro.1pe
: identice, ceeace arat~ o strând
1 grupa re a lor impreunA, atlÎt c.
I sp3liu, cât şi ca timp.
+ XI. Vârful de std/p de bn/dacMII
~ D(fig: 13,şi p~.lll, fig. 4) ..Pllstrtlt'l
;. numai flgunna de cervldeu de
- - - - J dC3suprn lui . Publicată de Hampel.
1. C., cu fig. S. Nu credem sll fi
constituit un singur corp cu vâr-
Fii~~2~i:.l~:;:;::~ ;/~t;~~·chiQ i~!r!' J:nâttru~ ş7 :ul~7:i c~~;
dintr'un alt bronz, ceva mai ga l-
ben, ci a trebuit 811. alduleJsdi vârful unui coronament similar,
poate ca pereche la n, mai probabil Înd nu. Ca modelare plas-
tică e mai ingrijitl ş i mai car:lcterist ică decât figurina vârfului A.
care insA, la dndu l ei, c mai originali!. ca inspiraţie a mişelrii şi e
asemlin1l.toare cu cea dela Romny, din N gubernieÎ Pohova (v. mai
SU!I Bub VIIl).
XII. Vdrful de rampădeslindard, ori de sceptrll (fig. 14Şi pl. IV.fig. 1).
Spre deosebire de obiectele descrise m:!i sus sub no. VIII- Xl, şi cure
er.lU blltutecu prelungirilelor l ungişigroose de fier in vârful unor stâlpi
intre grcooele telopotet de baldachin
,i delicatele virfuri de sceptru,
deaceea n'a ajuns la o Himurire8u-
,i
ricientdeclara.aacesteiseriidemo-
numenteseitice. Edcasemenea Hm-
pede eli. şi figurile reproduse de Ro-
Fii· 'Jb.Y:~!h~ndD~tAIP de
stovtzeff (o c.,pl. Il) sub clasificarea .bronze polctops from C:tp-
padociat, privesc mai de grabă diferite bastoane de com:lOdlI, decâl
adevilrate hampc de baldachine, r --- - --- .•~ --
felul lor dea fi adaptate la beţele I
de lemn condiţionând, ca ş i la I
figura noastrn, dimensiuni prea I
fr:lgilea lc lemnului de susţinere.
Coronamentul inedit dela Muzeu l
din Ducureşti reprezintă cunos-
cutul monstru marin, cu sau flrli
aripi,pecare-I întâlnim foarte des
in arta greco-scitic.'\ (v. la Minns,
p. Z03,te:\ca ded/(u0.K'1, ddaKul-
000 [şi in ARM. P.307 = ADe.
XXV1]; p. 155, placa de aur tIei:!
Alex.1ndropol; p. 325. sarcofagul
dela Anapa; p. 327, idem: nercide Fis . .... Vlrr de rampl de ItÎl'ldard
purtatedcaceştihippocampi;p'4 01 oride.cepuu,
jos la mijloc, pendantivul de aur dela Theodosia; p. 426, fig. 316, tern-
poralul de aur dela llIiznitsu-Mare: pe hippocamp Thetis, cu un mare
vlil pc C3p. ca al .Ma rei Zeiţe. dela Knragodeuashkh, ibM., p. 218; ef.

www.cimec.ro
 --
VASII.," I'ARVAN.GBTICA
----
insf:lrşit vn!ml de argint dela Conceşli in Dorohoiu: Anc. XL şi
XLI r). Acest monstru marin. consacrat cu ltul ui Aphroditei Nauar-
chis. care de fapt er;\ .Marea Zciţi'it chthon ian3 a localnicilor thraco-ser-
thi, in atribu~ii le ei de dh'initate a Mării (ef. Minns, p. 619, cu 606 n.
10 şi R08tovtzeff. p. ISi şi p. 159), trebuiasll gliseasd O bogatl În-
trebuinţare simbolică la Sci!ii dilllprejuru ll\1llrii Negre, a clrorpros-
perita te era strâns legat:1 de comertul greco-scit dea ici spre Mia:t.hL
_ _ •• ,., __ _ _ _ + xnr. Aplica de gorJ'los (fig. 15 şi
planşa V) 1). Se ştie clI.tolbeleScitiCe
I1VC!lU o formă particularli, cunos-
cut1t atât depe monumentele de artll.
nnenta l1t cât şi de pe cele greceşt i
(cf. Minns, p. 66 ş i urm. şi locurile
date in ind.), Întrucât ele enl.\J fli·
cutesă poată cuprindeatâtarculc:it
şislgeţile. Aceste tolbe speciale, fă­
cu te de obiceiudin lemn , eraud'iptu-
şite cu plliei de bronz ori chiar de
aur, împodobite cu diferite rcliefe,
aşâ cum in specia l putem vedea pe
splendid.'! tolbldelaCcrtomlik(Minns,
p. 16+ şi 28S), ori pe cea dela Ka-
ragodeuashkh (ibid., p. 220 şi 221),
ori pe cea de argint dela Solokhil
(Rostovztcff, pl. XX f) . Fragmentul
nostru,e, ca şi cele pomenite, o lucrare
Fig. 15. Aplicll de gorylo .
greceascl, de o calitate Însă destul de
mediocră. Vedem reprezentat un bust
cufaţasprest5nga,cuuneoifgre­
cese cu creastă. Deasupra in co lţ o pasere, care, după gâtu i lung şi
subţire şi coada mare învoahă,pare a fi un păun: e o pa8ere sacrA a
mitologiei greco-romane şi o întâlnim destu l de des În mediul greco-- ira-
nian: astfel in catacombele dela !'anticapacum (ARl\1., p. 33 şi 34;
cf. şiMinn s,p. J'O, J'4sq., J I9). pe un \f3S din pro\'incill Perm (p. 423) .
pe un talerdin gubernia Wiatk.3 (p. 4J')' [nspecial e Însă de comparat,
•) ,e·ampulcagll.ndl,ilaolplidl pe o cu;rasl-peclorul - de piele; dar lip$1l
de VlIlot.re a m:neri:tlului ,i sublirimC/I pllcii nc rlc ~ c~cludcm l«aJtl .polul.
www.cimec.ro
'J'
ren~:~C:~7.a;~: ~~i~,i I~~~ p~n,o;:ai~U~r:~~ta ~~~!~ ~:e:il;os~~!
PUtc3 deasemenea compa r!a o la mpll. din Chersonesus, ARM. , p. 103.
XlV. Berbecele de bron~(fig.16 şi pI. IV, fig. 3). Am amil\tit şi mai sus
iubirea Sciţilor pentru figurinele de anima le, Întrebuinţl.te în t03te chi-
purile la împodobirea gospodlri ilor lor ambu lante. Una dintre specii le
cele m.'tÎ simpatice acestor nomazi iubitori de vânat er!a capra sălbatică
şi anume cea siberiană'), resp. 'r- -
ţnpulsălbatic(Stei"bock:cf. Ebert. I
~~C~:C~:2~i~!~' ~:)'::rt:;e:;~:~ ~
menta le,berbece1cer1t apro.1petOt I
aş,ă.dedl..osreprezentat.Cred de pri- I
sos a cit!! toate exemplele pc c.'tri le
mai avem din arta scitic4 pentru re- l _ - - .....t. _ _ , .- ..... '/' ~
prezentarcapredilectliaaeestuiani- fi8 . 16. Derb«:e de brOnl.
mal aşa de prcfios pentru pbtorii
iranieni (cf. d. p. rhytonuJ de argint dela Kul-Oba, Minns, p. 197 jos
= ADe. XXXVI 4; phaler.le-le dela Vettersrelde, Minns, p. 237;
coliend de aur dela OIiznitsa Mare, ibiâ., p. ~ 1
429; ,hytonu l deb Şapte Frali in Cub,n. J, I
Rostovtzcff, pl. X II D), din părţile noastre I
~:·tii~:~~~:,~~ia4:r::~~:I. ~~~~;~e:.ecg~;.~ ,. f
În eolecţiaDr.G. Scver~nu) şi pânll:in China _ ! ;- -...u --1
~:i~~t~:;e~~~~~:~;{~!'ilio~r~t:~u:Ut~~ ~-T 1F--~:"
''i
zauru l de pc Amu-Dari:1 (Ol.·tts) ,in Turkcstan :- !
(ARM. p. 340, fig. 30 1), care ne redau nu _ I
numai tipul, dar ş i modelarea aproape identică • ~ J. _
~:~i;e;i~~~;c:!~~ta~~~~O:ra:lieî;li:iu~:~: ~~ fig. ~!. ~~~~d:~eep~~/orm5
târzii obiecte aparţin Îndl sec . Il a. Chr., având insll. pi<:se chiar mai
ve<::hi ca sec. V a. C hr ., repre7.int~ in special prin juvaerurile lui-d-
rora a parţine şi brăţara mai sus ci tată-sec . IV a. Chr. (cf. Minns, p. 25+) .
Astrel am avea ehiu o d.'!tare aprox.imativh figurinei noastre de bronz .
') ef. ,i Odobcteu, A"tic. St)'lhitl, An. Ac. Rom. X t l. p. IJ .
 ;s - - -
1. MI(; RATII CIMM8RO. 5CrrUE. SE C. X -VI A . Cllk

XV. Clu"otoaua iti /0,,,,4 tk cap de iepure (fig . '7 ~i pl. IV, fig . :1.)
Nenumllrate sunt operele de artl[ greco-sciticl: documentând pre-
tililecţia pentnl reprezentarea vânlltoorci de iepuri, sau chiar numa
pentru reprezentarea simpli 3 acestu i anima l. Astfel cunoscuta placi
de aur dela Kul-Oba inrll~işând pe un sci t hirsut v:in;ind iepuri de-a călare
(ARM. p. '54 = Minns, p. 197, 8US, la mij loc ..,. ASe. xx 9); ef.
şi placa de ivoriu deJa Kul-Oba, In Minns, p. 204 D, LXXIX lO, -
ori phakra~le dela Vettcrsfclde, la Minns. p. 237. Vezi pentru iepurii
de pemonumcntele sciticc incll şi co-
Ijeeulde,uedela
(,bid., pl. XXI. 3 : sec. nI 3. Chr.), ori. destul de asem~nlltor.
vasul de clectron dela Kul-Ob.'l (ibid., pl. XXII :8cc. lV- I1I). Putem
deci datâ mâneru l nostru de cuţit chiar contemporan cu UfJt]c-ul del:.!
B41Anoaia, in sec . Va. Chr., in orice caz nu mai târziu de s. IV a. Chr
XVU . Aplica de bronz A (fig. ' 9şi pl. VTfig, 3). Am vorbitmaisus,sub
no. XlI de camcterul şi insem nlhatca motivului decorativ al monştri lor
marini in arta grcco-scitidl. Vom reaminti doarA aici divinitatea ,incre-
tistidl,gllndi tll de Greci ca Thetis,
dar de localnici ca O Dcmctcr,

'
~ -~'l
:~~c~;{~~:~i:;ei:::i~n~: . . ~r((:';"
B1izni .." Mae., Minns.
~)~i>'4291 - rcberuldcp ccerb llldeaur
'. '; I
poran~ indş dooe ~ >"-,\ (î'),
~~~~~_ :J~ dela Kul-Oba, Minns, p. 203. S US =

. - --.... -~ ~~~~!.~~ 3~!~aA!~~r~~~~-F:~'~~ . .., o epir,n i, I

:1 divinit1lţii principale, ,Marea ~ ~~, I
I-'ill'_ dl. Mt"cr de CUii" bronz. ARM, p. 91, fig. IZI. Dealtfel epurde
e ş i În arta milcsianit, inspiratoarca ~:~:ds~::~;,!nll~~;!·:ail~~;:~ :~_'~_ (), oJr~ _~ ~
artei greco-scitice : din N M1lrii Negre, un motiv vechiu şi simpatic c:Imp (ARII.·l . p. 60, cu fig. 75), Fig. loG. Aplic. de bmna B.
(cr. Ebert, p. 187, rig. 73). 10 ce priveşte forma insliş a chiotoa rei şi - sau crou l de pc medalionu l de
felul cum avea a sc prinde, in hamuri, sau la fdu, avem p3str.ate aur dela Oxus (ibid., p. 350, fig. 3°8), - ' ori placa de aur deL
bucăţi identice atât dela Alexundropol (Minns, Alexandropol (MiOO5, p. 155). Aplica noastrll fiind foarte rudimen .
p . 158, fig. 7 sus), c1it şi dcla Tsymbalka (ibitl., tar lucr.nd, nu poate fi datatA mai precis. Ne mulţumim a o clasa .

~
1 : ~~' ~fln~:) Il~~:;~C:I:S~f~~ed:n~c~ I~r~: XVIII. Aplica de bron;: n (fig. 20 şi
pl. Vf fig. 5). 1:lritş un motivroartecarac-
.. - ~ _. ! tale. de h.1mun se g-lsesc destul de numeroase leristic scitic : cahJl la păscut , ori la

:
~
O~·
" ~
j
I

:
in vestitele mormmte sCIUce dm ţara Gmhus

(H;:~~O~;:':':~'d~ecu7,~p(~; ~~ !Io~i VI fl g 4)
CUţit ,
.Jdăpat. ori pus la Încercări şi dresat.
E dC'.1julls, in legAturA cu aplica noostră
aşa de barbar~ , sli amintim numai, ca
i ; I
_ _ _ ...ti _ __ Un miC , dar foarte carnctcnsllc mâner de document, izvoru l ei de inspiraţie, d. p
>l--L _ I
~~~n~P~~. de ~:~~e~~tb~~ ~~s~:~i~ Ir!~~~c~11 :~;udr~~~i;:!~t~
in friza vasului de argint:lurit dela
Fig. Certomlik cu vcst'itelescene din viaţa *- - _ a"O.u _-;.
ornamentale, se 3şcazits ingur printre lucrurile sci ti că (Minns, p. 16 1 cu ' 59-60 = Ros-
Fi".:u.Figurillldebronz ll
unui taur mugind ,
cele mai bune şi mai vechi greco-scito-getice gitsite in pllrţile noastre. tovtzeff,pl.XX l Z şi 3 = ARM .,p.298,
In adevll:r, in afam de ins:!.ş hydriu delu Dcne in comita tul Dcrcg, fig. 258 = Odobesco, rriJor, p. 320, fig. I Z3) , cu caii la pbcut. sau
datatit de P6sta in sec . Vf a. Chr. (Do/go::atok-Travaux, V, Cluj 19 14 , chiar ş i moncUi dela Panticapaeum (pl. V 25, la Minns).
p. 36 sq ., fig. J J şi IZ), ne mai oferll. motivul nostru ornamcntal opere X IX. J.i'gun'nd de bronz repre:untând r4n laur mugind (fig. 21 şi pl. VI
grcco-sCÎtice, ca armele dela Kelermes in Cuban, tot djn sec. VI (ROf;- fig, 1).larnş şi iarllş,unmotivstrnvcchiusud-esteuropean,~şi ana-
tovtzeff, pl. VIII 1), iar mai s implu, cupa de argint dela Solokhl tolie lji scitic. Astfel de figuri de animale, apllirând incă din neolitic.
(ihUl., pl. XX, 1 şi z: sec. rv
a. Chr.), am for.a dela Certomlik se intdmpin5 dcopotrivll la Maicop, in au r şi arginrmassiv, În mileniul

www.cimec.ro
 VASILEPARVAN.CETJCA
"---------
al III-lea a. Chr.(Minns, p. 144= Rostovtzeff,pl.lV2- ...),saula ITall-
sUtt, in bronz(Forrer,pl . 82,P'326,fig.2;cLşipI.83,P'327,fig.I),sau
in ţinutul Kuznetzk la SE de Tomsk (placa de bronz galben, din ARM.
p. "'01, fig. 366) în vremuri contemporane cu figurile ori placa de bronz
galben din Muzeul dela Bucureşti, reprezentând pe Anailis ori Scitul
adllpând ca lul (v. m.1i sus), sau la ChcrsonesusÎn terracotta (eL lampa
1. MI CRATII C IVlMERo.s.t."YTHE.. S EC. X - VI A C HR
din dosul rigurei una sau chiar două curele, in cruce. Asupra epoc~j
putem doară atât afirma ca e ind!. din vremea scitidi; cladi ind dela in -
ceput ori mni drzie , nu putem fid.
XXJ. P~ndllntifJul inJormtld~f~meie (fig. %3 şi pl. VII fig. 1). Ca
şi no. XIX de mai sus, exemplele de astfel de mici figuri ome-
neşti in aur, argint ori bronz, purtate ca podoabe, in specia l ca

: - - -".':: :::tt- ~~~a ~;!~ P~r;o~~;e~:~e:I:I\:~ns:;!p~~~;t~: ~~~a:tt;v~v~~za~~~~~rii;~~a ,::us:~~~p~~ !7a :j~::~ri:~~~e_~at~

, ; revers tauru l Înfuriat (Ia Minns, pl. ! şi IV). Fi- popuL1( 1)-un vcchiu motivgreccsc,

i ~~r~~~n:::~:~, iÎ~ltr:ar~C~~i!n/~:~:~:~d~~:
mai vechi timpuri, au alcătuit o unitate, şi n'am
J să consta~m, în micimca şi primitivi-
putea-onuml precis nici traciclin i c i scitid,deşÎ
ca vreme e'd C de sigur contcmpor.lOli eu obiec-
Fig. d~' b~:~~o:lre tele caracterizate sub n-rele precedente.
XX. Chiotoar~ d~ bron= tn fonnd dt cap d~ bou
(fig. 22 şi pl. VVig.2).Jadşun tCOulanU de h.1maşamcnt scitic. Publicatl
cu un bun comentar de Odobescu in Trisor de PitrMsa, p. 495 şi urm.
a l Aphroditei i eşi.nd din b.1 ic, cu mâinile
s torcându-ş i p!l.rul de ap!!. Interesant e
latea acestei figurine, o mu l ţime de
detalii de podoabll femeninA: la gât
un colan eu perle din loc În loc, la
mâini şi braţe br3.ţAri duble, iar pesle
piept, cruciş, dou3 şiraguri de perle,
Înconjurând sdnii, ca la vasul-statuetl,

~~:~ ~e P~u:,3'd~6im2~do~:t'" :!'t':i~~~;c~di:tH!:::lin~~71:C~::: X!~~ grec, dela Phanagoria, reprezentând toc-

mai pc Aphrodite Anadyomene (Minns, Fig. :I~. Pend.nth de bronz.
tŞapte Fraţi. În Cuban (Minns,p. 208, fig. 14; p. 344 sqq. ti fig . 251 -= ARM. p. 82,

- T~ ~:~:t5 ~~t;~)d~::,;~'~d:!~I;;~:~~:,~~;:~t~~
1 mij locul eolieru lui de aur d~la K~ragodcu.ashkh
! ,(Minns, p. 217. IV 2), Ofl aplica de &1ps de
: pc un sicriu de lemn ~ela Panticapaeu,:"
I (ibitJ.,p. 372), ori pcndr.nllvu l dcla Theod?Sl3
fig. III, r-Ju reprodus), sau ca la pictura de gust elenistic dela Pompeii ,
reprezentând pe Adonis impodobit fem~te, exact ctl ti figurina noastro:
duble br:1ţ3.ri, la ambele mâini şi braţe, colan,şirnguri de m3rgele
cruciş pe piept (Ia Odobescu, Trisor, p. 306). Avem deci o lucrare 10-
calll geto-seitiCl1 din vremea elenistiCl1.
XXII. Pl!ndatlli"lIl ;" formd dt cdldreţ ... ..

: _JJ_ ~;~, ~.I:~!),s !~~ d;I~J:' ::::;~~!Itdil~ ~~i~:~1Ş\~~d~~i::'~' ~!~~~:2:tic::t:ba~ ~_~

!.. _ - ..... u - -t di feritele cu rgane dm N Caucazu lUl ,cuacclaş
F ill.23 . Pcnd.nt.ivdcbron~.
motiv În aur sau argint (ARM., p. 452), ori ~~~e~:t~~ ~1:;~ld~a~~:~I~~ ~~i~:~~~
: FiR. :15. M~~:~~c
oglind5,
coronamentu l dcstâlpdeba lduchindin Cuban, barbli ascuţitll, iar pe Clip, probabil, o xve-
in bronz (Rostovtzeff, pl. X, D : sec. VI-Va. Chr.), pentru a nu {Joala.Este clar, un scitCl1lare, lucraretratatl in felu l popu lar,de imitare
mai vorbi de rhytonurile în formA de cap de bou (eL mai 8US, sub in metal a inciziilor de pe vasele de lemn şi de lut ars,aşa cum îl întâlnim
no . VII), ori de monetele cu cap de tau r, ca acele dela Pantic.apaeum şi in Cuban, d. p. Ia oglinda de argint aurit dela Kelermes (Rostovtzeff,
(MiMs, pl. V, 15 şi 17). Obiectu l nostru e O lucrare popu larn, destul
de neeUbace, fl[cutJ aici la noi: atârnat În hamu ri ori În frâne de inelul
de sus, acest cou lant permitea slI. sc trc;ac§ prin chiotoarea orizont2lli.

www.cimec.ro

~s~~:. ~:. ;~ a:~mCi~r;~e~~!li:i~~~:~ ~::::~~~~c~:~~e:!~
n:ltor cu figurina noastră (AR1\1.. p. 477 sq. ŞÎ fig.436).l'en~ru capu l bar-
barului nostru nu e de prisos a comparn şi fragmentul de rhyton del:l
Mcrdjanyin Cuban, cu un barbar cllareanalog (Rostovtzcff,pl. XXJII 2).
XXll l. N16ntru/ dt oglindd de hron::: (fig.25 şi pl. VII fig. 3). In vreme ce
Transilvania ne-a dat pânli acum tIei oglinzi de bronz caracterist ic
sciticc, cu motivul cerbului culcat (ef. la Hampc1, 1. C' I Jl. 20 şi urm ..
Cu fig. 25. 29 şi 3°), din sudul Carpaţilor nu avem decâtal!iluratul m:lncr,
~i~ ~:~::~::,ţ:~c~~ ~~~u\~tdC:S~~I::~4~:;~r~4:I~in!~iCÎncap~~ţ~~~i~!:s~:~
E drept cII. parte3 su perioară cu care Se prindea de discul oglinzii lipseşte.
Aşa că nu ne putem da se.1 ma. dacA totu, motivu l cervidcului cu lcat
~
nu a cxistatşi aici; profilulinsă e rotund.
. ..- r.octogonal, iur nu turtit, ca la celelalte
~ ~~n7;i,~ir~1!:e~~i;:l~f:ir:teu!OSin:~ ~~
I J
~- - - - • • 7<4 - - - _..J. atârnat. Ca epocii şi aeeastd oglindâ a tre-
Fie. ~6. ~ib~~~. de blOnl; ~i~!~s;:~:a~~'I~~:i~;ic~~UiU sec. nI, dati
XXIV.F;hulacuf~au,a UfiU; cBine(fig.26şi pl.VlI,fig'4).Cunoaştcm fi-
llulecu chipuri de animale in spccin l din lIalistaltşi L.'lTcne(cf. Forre r,
~~i~:t~, ~~'i~:~~~n2~ti~~r:o~:!t::!eaÎ~:~~~~tle ~cs~~~t~: ::~:~:::i
Rusiei: pe fildcşurile dela Kul-Oba (Minns, p. 204 D), pe phakrat-Ie
delu Vcttersfelde (ibid. , p. 237), ori pecolanu i delallliznitsa Mare
(p·429).darnu la fibule, care sunt neobitnuite la Sciţi (şi chiar la Greci),
imbrlicli.mintca lor neavând nevoie de ucestacccsoriu (eL Rostovtzeff, o. C, '
p. 183)' Fibulele L::a Tcne gl1site- dealtfel foarte puţine-in ~es tu l
:~u~;!~:~~:roa~:~:~~:ţ~i:;~c:n (~r'f::n;:~t~'s:r~;~i~ (;:.s~::o~~~;:,
P· 18 5)·
Par-i1e! cu al treilea val de migraţie sciticl, dar pe dreapta Dunării.
o a patra mare undă acoperia atât Dobrogea, undc, dupA toponimie ,
am demonstrat cu ah prilej ex.istenfl1 mai veche .. elementului scitic 1),
www.cimec.ro
1. MIGAATII CIM\tERO.SCYTUH. SEC. X-VI A. CI/R.
~rs:':~'~~~:~~'::l~:~i ~1~:7~~\~'~::1~'!~~~::~~~1J
sciticl- in aur, argint şi bronz 1) -de cel m.'li pur caracter pontic ~ i
transcaspian, a lă turea de lucruri de artă gre.'ldi, vecheionian!l., clasică,
ori elcnislicli, obişn uitel e tOV'drâşe şi in Rusia de Sud, c.'l şi pretutin-
deni, ale obiectelor scitice din mormintele şefilor mai cu dare de
m:lni\. L:I Drezovo ş i Pa n aghiur i şte, În judeţul I"ilipopol, la Bcdniacovo,
in judc\ul Cirpan, şi la lt:tduvene, in judeţu l Lovcci, avem nu numai
obiecte izola te ş i nec<Ir.lcterislice, ca cpoc1l., ci adevlir.ltc inventare
complete ale unor morminte de regi ori principi loc.di, mai probabil
traci decât sciti ş i npartinând toate, dupli criteriile date de Rostovtzcff,
:lecolului al IV-le<!. înainte de Chr., când presiunea dinspre Răsăritul
Rusiei asuprn lumii scitice~ crescând, provoacă o rccrudescentă a
ap sl1riiaccstor lmnicnj j!!!pre~V.
Recitind pc llerodot in lumina acestor m:1rturii precise a;chcologicc ,
intclegem de ce el nu ne poate da informaţii cari s!l alclitueasd un
tot şi, cu toate aceste:l, şti rile lui pot fi, pentru detalii, de cea mai
mare valoare. Hcrodot ştic- din legendele şi povestirile auzite de
u:insul la Olbia şi În alte pllrti ale POnLului (ce. IV JO)-c1I.:
Sc~~~S-:~h:~~,s ~~I~~~~~i:I,~:~i;~~:~ ~~i\~;lt~d:~:~ :uÎ;~:;~:i~
lam scyt hi că (IV 10).
2. Că ţard locuită de Scythi a fost Înainte a Cimmerienilor; dind
Scythii nomazi, au pornit din cauza Massageţilor, peste Araxcs spre
Vcst,Cimmcrienii n'au fost uniţi ca să le reziste, ci s'au certat Întreci
, işi-au ucis pe şe fii lor, ca ri voiau să-i mâneiuluptllşii-auimmormântat
pe malurile Nistrului: naoa norez,uov TVl!1fV. iar morm!l.ntullor se vedd.
incă: I n ~!lM, dot, ă ta?'O" pe vremea lui Herodot (LV II).
3. Cli IAgathyrsiit, adicli oameni i regelui care-i va fi condus spre Apus,
un 'A~oo, O<lrcc.'lre (cC. numele cond'Uc:1torului Scythi lor Împo-
trivalui O.treios, un 'J&bi}lJf1oo~'): LV 76, J20, 126, 127), locu iau la
') Filow, in R(jnuuh~ Millnluf/Ilm, XXXII, '9'7, p. :11-73; ef. unica '1 infer_
prt~;r~=r,~~~,V1;f:~ ~:~!~ ~:~I;=,·fk.nd ,i pc 'I&i"o~ tbrae. dupl
'Ibracieul •• AydO~. eArui. V.lme:r inlUf ii gbe,te IOIU' eu u.JUrinl1 o etimolofiri.
,,,.,,,iaru11
 ---~rARv.'N.C&TJCA _ _ _ _-"2::.6
răul M&.et" care bc C)i 'AyaOiJeowl.-rJiwl' OIJ/I/l'oyCfUl Jfii
{IV 48).-CCe.1 ce, dup1i descoperirile archcologicc mai sus în şir-ne
(vezi şi harta I),eperfect CX.1Ct.
4. Cli totuşi Agathyrsii Cr:lU - cel pUlin pc vremea lui Iicrodat - un
neam deosebit de Scythi şi cari locuiau dincolo de gmniţcle Scythici
propriu zise (IV 100; eL 48.102, I04ŞÎ 125; er. şi J\lHnns, h ll.rţi le
... şi 5). Ei sunt, e drept, iubitori de vinIl!. uşo,'lrll şi poartli pc ci
multe podoabe de aur (xevoo<p6(!Ot tU I/âllora) ş i sunt inclina\i !:prc
polyg:llnic, ca şi Scythii şi ceilalţi barbari. dar . ni. <58 ti)J.a loQllata
f)l!1~/et nf}Oox6XW(!'~XaOI (IV 10+). În vreme ce dtmpotrLv1i NfitJ(!ol M,
l'd/jQtot xe€<lJlrta, Ixv{)"wioL (IV 105). Prin urmare c clar: despre
~~~;t~r~;e ':~ri:~:~:~iiŞ~!i~:~i:;;c~~!~ ~:On~~!!:~ :~~l~~ e~~::;t~~::
tare domnill la Rli.slrit de Nistru, şi Sparlf-Lpeithcs , care domnia in
~~;2::~~:~.;:&:~~e;n:~;n~:~~:~~':~~,i~~ '-~;~::~~:~:t~~~::t',~~i~;~~
numele regelui Agathyrsilor, Spargapeithes, de pc vremea lui Ariapeithes,
t:ltăllui Skyle.. (c. a. 500 a. Chr.) este identic cu numele regelui
Scythilor dela Nipru (IV 76) cu patru genţm\i i inainte de Id:mthyr:wa,
g;~§:c~~:~~J~~i~:::~~~:~f.:~;f~::g~~~I~;;1~?'jf
thraciz:lti, IlU se pot cxplic:'l decât intr'un singu r chip: Între Ardrol
~~ j~;::~~~~:E~~'n;,~~:!~~:i;f~;~~:~~~:;::':~~~~~,~;::s;:,~~~; ~l~:~~
lucruri cu privire la Tara AunJiui şi la locuitorii ei.
a vlii l eafluenţ ilorci, cari para fi fostcxclusiv în dependenţ1\cconomicl
5. Că dealtfel caracterul originar scythic al Agathyrsilor nu este a
:~~~:~~F~;:;:~~f::~~;~!;~;'~~;r3~:~?!g:~~;'~~~~~::~~ :~~,~~::~
iraniene ale Agathyrsilor ş i Aorsilor (Geogr. III 5, Ia). Dar el nu e
singuru l: Dionysius Periegetul, Plinius şi Anunianus Marcellinus ii
cunosc tot În acelaş Nord indeplirt-dt, aHiturea cu Celonii ş i ~Ielan­
chlnenii, intre tOcean. şi tl\tunţ ii RiJXlci.(vczi citatele la C . Mueller,
PlOI., Geogr., 1 1, p. 427 şi 428). De dU. parte migr.lţia Scythilor
I _-
'.~
7 _ _1 PoII(; R...,." <.:IMMfRO-SC'TIlf'. st.c. X- VI'" CHA
v'01(J(Y 'AyaOt'Qool nu se oprise în C.upaţi, ci tocmai În Rhodopc şi li
Marca Egee, cltre gura raului Nestos, unde ei impinseser3 cu dânşii
şi triburile grtice, pe care le constatllm prezente aici inci de prin
;t . 500 n. Chr. (v. mai jos, ~i in specia l cap. V) 1). 111 adcvâr acei
l'ea.1.'ooi, despre cari Ilesychius ne spune cA erau un lOt·o, X)CvOI~6v ,
iar Steph. Byz., Un·o" oile ol "EJJ."I"r., 'AYIlOt\l?OOl/' eh'OţwCovOl (ef.
Tomaschek, Die alten Thraker, I 70 sq. şi 99 sq.), nu erau Thraci,
cum crede Tomaschek, ci Sciti, complet thrnci:r.,aţi, fnd!. de pc vremea
lui IIcrOdot (cL V 3, 4 cu Tomaschek. 1 C., p. 70), intocmai ca ş i
Agathyrsii din Dacia. - Astfel darii Agnth)'rsii d intre .N ipnl şi Don
su nt Scythii Împinşi Într'acolo-spre regiunile slavo-fannice ca şi
ÎII Crimeea - spre Cimmero-Thraci - de Sarmaţii *i apoi de Alanii,
C!l ri \'eniserll din sec. JVa . C hr., trib de trib, Htr3 Întrerllpere, din
.y:-
stepa lUrani:lOli. MlIrturia lui Ptolemeu confirmll - indirect - şi pc
cea:t lui Ilerodot. cll vechii Ag;tthyrsi erau un neam scythic plccat spre
Vest şi despll.rţ'it de Scythii propriu zişi, dela Nipru, . căci regasirca
t\ J';tlthyrsilor pe Nipru la ceilalţi autori de dupll. Ilerodot ne in-
dic;! originea migraţiei. care avusese loc in sec. VII a. Chr.
6. C!I. dimpotrivli, dupll. cum am aritat ş i cu alt prilej (cit. Penetration,
~~I~~~~~~'dli~e~:~~:lu~~iia~i::: ~::~i: ::~;:~~~:!:t1~,~,~eş~!~C~:mf~~:
rot Scythia: 0."1:0 " / Qreot> aiJ~ ti61? aeXal'1 ~·~J){){fl fod (IV 99: ef.
talJj;cld~~'I;:'~~~!) e~~t~lrI:~:e :(~~n:: ~~O,â~;~~ l(;oo"!t~ ~;:~te:7~~
decl araţie pentru lipsa de leg-lturia Olbiopoli\ilor cu valea Dunll.riişi
de Ilistri:l:v. Pellelrtll;OIl, P.25 sqq.: ind din sec. VI a. Chr.,llistrienii
erou la gum Sirctului), oTtt1's, elat a"O(!W1fO~ O;)(8011t:r~ avu),', ai.J.a
ui n&(!f11' ii~'1 TOV " Jor(lOV 6117,]PO, xehf2'l pall'uat lovoa Hai lhr.clflo,
(CCC:lcccum am vllzut mai sus prin dcacopcririlearchcologice e absolut
~~~:a:!];~~~~l c~~_1:1:;c:;~~pŞ~n~m:~i~u~;~o~:S ~~ ~~i~tl~l~~~~~~~i~
continuă: IlOth'Ot'~ Je l>vvaJ.lal -;r.vOeo{}a, olHeOJlta, 'lft~,'f1' TOV "' oreOll
â"OqWtlovC (deci chiar aşI!. de pustiu nll e) Tora, oiJJlOl1U i!l,'al ..l·lyv..,'a~.
100i7n 68 1.f!!wl/6'ovr; M'rjlmtfi. <lviind nişte cai mici, pll.roşi. cari nu
') ef. parVln, Not, di RtofIrO/jQ Qnll(4, in Rit;I!Q dj Fi/o/q:jQ, T orino, N. S.
119:aJ,P. J<4:a,i Ulm.
www.cimec.ro
,. VA..'u Lp.rAKVAN ,GNTICA_ _ _ _ _=' • • I MU';ftATIl C IMM ERo.ScyrIlE. S EC. X VI A. C IIR . 17

pol purta oomeni cll3ri, dar puşi 1:1 Cl.lru~c sunt foarte iUfi şi le slujesc comerciale directe Între Ardeal şi Rusia sudicA, Herodot da cele mai
destu l de bine in vagabondltrilc lor, pânlt In l\1.1re.1 Adrilllicll. in ţinutul eX11cte ştiri despre foştii stlpâni sciti ai Ardealului, pe vrcme.'l lui aproape
Encţilor (xan}1(cu' 68 tovrW'JI 'fOV;- oi1aolJ, tiyxou •E,'BfWI' l'W~ li' T'!i •A6(!{n)
Aceşti Sigynni spun despre ci înşişi că sunt coloni ai l\lczilor (V 9). cO~:~in~ol:i:;~~~;ai~lo::ţji Bit trecem la chestiunea prineipaHI. ce L",
,. Că, d ..,.oarece Scythia arici:,I1\. a lui H crodot sc Îsprl1vcştc la Tiaramos, ne intereseazl: pe cine au gdn't Scythii ca locuitori ai regiunei dintre Nisl"'
pus de el acolo unde ar fi Oltul (er. JV 48) şi deci numai la Apus de Olt ,i Ttia?
po.1tc fi regiunea locuită de Sigynni, unneazlt eli acest neam sCYlh ic 1),
Minns 1) pomeneşte cu sccplicismincercarea flicut.:t~e llubcrt Schmidt ' )
5..u ,1n general, iranian ,u trebuits!!. se Întindă În Oltenia, Banat şi mai
departe spre Vest, pc larg;I vale a Savci. pAnll sprc Adrintica. In l egăturii
cu acest fapt nu c fliră intc rcSRcit:'tintcrcs:l llta obsc rv:l ţi ef1l:cutll.dc Rci-
f~~~~II:a:r,c~~:liO~~~:it~:i~ !;:~~I:: ~:~;;! ~~~~~r~f~!;~~1 ac~:~n~:~~~

;~i~0~~~~i~~fj~!!.~~~:?:.:;~~~2;~i~:;~i~:~ţ I~2
necke, cu privire la c\l llurJ. de Hallstatt din co lţul de Nordvcst al Pe-
ninsulei B.'llcanÎce, adica din regiunea p:1 ni'l unde se Întindeau Sigynnii ,
tocmai În vremea sHipânirii sCYlhice În pllrţile noastre: .dus ausserliche
Gepriigc mancher SkYlhischcn Fundc sowohl aus Ungarn wie aus SGd-
ruscascl1 spre Vest.
russland verrat im Ubrigen cine gewissc Uebcreinstimmung mil den ACest~l ins!!. sunt simple păreri '). Şi (ulii de cle trebuieşte adus un
haJlstattzeitlichcn Grahfcldem, bcsondcrs mit denen der onlichen
argument, pe care, e ciudat, Încll nu l-au folosit du~~ c~viin\.<1 ~nv1i.ţnţii
Gruppe, an der NordwC9tecke der Ualkanhalbinscl. $o grundverschic- pentru stabili rea caracteru lui etnografic al populatiei dmmaS8lvul~r-
den auch dic ethnische Basis (pentru Rcincckc. ca şi pentru Nagy,
Minns şi alţii, Scythii sunt Mongoli), sowie die Reihe der wichtigsten P4~~ ~;a;:~ti:::~!~I:r~~~~'a: ;;~m;u~r~~::~~,1 i=~~::~'~~
Formen in diesen beiden Gcbieten ist, cine Menge klcincr ZUge ist beiden principal e Ptolemaeus. Bazat pe izvoare fo.'\rte diferile, 3tât din vremca
gemcinsam. Dieser Um st:lndm~g unbcdcutcnd crschcincn,jedoch enn6g-
licia er uns Ir-'nz interessante Vergleiche und gewăhrt uns auch einigcn
Anhalt fUr dic exacte Zcitbestimmung. (/. C., J898, p. fO). Vom vcdch În
capitolul IV al lucri1rii no..1strc,Ia descriere.1 obiectelor glisite la Piscul Crll-
:~~::0~:rt~~~\~h:E::~~:~~:~;1~~:~~:~!.~~1~~!~;;;
la locurile treptat ocupate dc dânşii din sec. IV a. Chr. p3n~ in I-ul p.
san ilor,dl.aceastil continuitate cullu rJ.l!I. de cnrevorbeştc Reincc ke,nu c
adevl1ratll numai pentru Danat şi Arde.'\I, ci şi pentru câmpia munteanl1.
8. at aşa de puţin ştia u Thracii dela Propontida, cu cari Herodot se
consultasc, al3turea şi in afarl1 de Scythii dela Olbia, asupra geografici
~;:~~~:~~:'~~:,::~~:;~;~~::f:::~~::!~:c!E~:~~;!;';~;C~~
Europei centrale, despre ţinutul de dincolo de Dun1ire, Încât J-Ierodot ::~;~:ctt~le °D:~r:~caJii~C~~i1:r!:::: e~~~:~ u~~~;~:n~,~:~r~t::i!~ :l;:i~~
noteazli, combl1tând-o, şi povestea eli In Nord de fluviu nici mlkar nu se
poate pătrunde, pentrucl ,.dltooa, xadXOlm tU 1tt.(!t]v 1'06"J oleov/l V 10).
9. Că Herodot nu ştie nimic de o pl1tnmdere scythicllia Sudul Dunll.rii.
10. Cl in ciuda tuturor lipsurilor informaţiei sale, Herodo t cunoştea
totuş faptele capitale privitoare la e.xistenţa de pc vremuri a Sciţilor
pânll. Ia Dunărea pannonic~ şi chiar la Adriatica şi eli , gratie re laţiilor

1) ce. ti Minna, p. IO~; Ebert, p. 351 ICJ. (r.l, ltez.'\~i la N AlJuh)'Hilor); ef. Ed
i\1"ytr, KZVS, XLII p. 27. c r. Insi OkhekUt, Mmflul, II 2. p. 590, n. 2

www.cimec.ro
 1. \1I 0RATII CIM\{ ERO ..~IIE. SEC. "
" VI /1. . C HR ••

~if{I~~s~ic;:~:~~i!:fi~~:~~~D~f~j;:s~:!~
labomre daco·scyticl. bine documentatll, in Rhodope, mu lt ma mIe de
Herodot, am amintit mai sus. p. 35. şi vom trala pe larg În cap. V.
De aceea e superfluu s1l. chemilm În ajutor Icgendol Argonau\ilor pc Du-
năre in sus ~i denumirea peninsu lei Istria din .f~.n~u l ~~rialic~i dupli nu-
rnelc throlcic al Dun1irii,pentru a inţe1ege diSCI\1I aJunşI In masIv ulcentral

~~;i~~~~~~g;f::~~~fr~
fe lul de via\1!. thraclc,nu mal arc nevoie de SprlJlntrClO plus).

~!~ ~s~~~ ~~~~/~~:ă~U: a~ăh~~:~:~:~:::;r~13~~~;h~!c~tll~~'l~: ;i

o dinastie gctic3 domni:\ aici; eli P;lconi:l, ca şi ţam Odrysilor de pc
Hebrus, ba chiar regiunea de dincolo de Bosporu l Thracic, se umpluse
de Daco~Geţi . Adaog acum eli şi acca 1'hermidava , care nu c decât
o Germidav(l ori o Zermidat.'o de origine norddanubian1i, pomenită
de Ptolemacus l ângă Scodra (II 16, 7), ca ş i l!/ţttvUXtoV (ibM.), ca re nu
c decât u n dublet dalmatic ;1 1 t riba llicu lu i Vi",i"aclllm dela Dunăre.

~~~tC:~~C:~d~S!:~~~ ::~I.le[r~fi~~,. i~l~.~) a~~~id~,~e uv~c::e;en~;~::i~~

colaborare daco·sciticl1 În Dalm:!lÎa: c numele tribului .daoveolOL

~ }!!u:6i~)~~:~:=;~~i~t:n~O:~;~~:~!I::I::~):I~~~~il;iC:l~i:.rcŞ; !~~:~
1) V. mai jo, in cap. V, analiza amAnunţ i t' a lutuTOr ,tÎ rilor reapC'cdve.
1) V,deahfe1 mai jos cap. V ,i ce. I'llttl . h, ThrulrU, "~ Sp .. r~" "" drr Adn·Q.in
Ofllln-r.JQhruh., X 1907. p . 169 , qq.

www.cimec.ro
 ~II DIN CARPATI DELA SPARGAPEITIIES LA DI!.CF.lIALU S 41
's'
Resturile scythice din câmpia munteanli şi din Oltenia, mai sus descrise,

~E:,';:;;':~~~S:~~,~~~~~e:~~:~~~:t~~;~t:'~'~:!~. ;:;;::C:;1h~; 8unt elemente archeologice pretioase pentru documentarea unei in-
fluenţe cultura le scitice,paralclecu influenţagreaclidinaceeaş vreme 1),
dar nu credem că pot demonstra din punctul de vedere demografic
mai mult dedt monumentele analoage descoperite in Bulgaria. Dimpo-
II
trivA, din cele mai vechi timpuri istorice, regiunea dela Vest de Tyras se
aratliafifost gcticli2),iarinfiltroiţiilescythicepara fi de un Cl.lr3cterma i

~~~§~~~~~I~§~;i~~
mult superficia l şi de natură trec1l..toare, pOlitic-militarii, Tomaschek~)
crede chia r eli :tr putea identifica precis tribul getic care locuiâ in Mol-
dova şi Basarabia sudicl\, intre Siret şi Nistru, ba chiar dincolo de Nistru,
p!l.nă cl\tre Olbia, unde ştim precis din inscriplii f:), cll. era destul element

:1~:~~;:~X~~;~~;'d;r:::~;'i~Up~:~:~~~C~1~d,~)O~~~~
M"TfI~ -ElJ.tl',t~ 2'''1I'6a" dar lotuŞ deosebiţi de Scili, pentrucA oÎT01' xal
tml!~OtlOt xal om!ol'Tat, n't:2&..ri '! hceva decât cunoscutii Kog1t!jat, pe
cari Skymnos ii pomeneşte intrc gurile DunArii şi Scilii ăeonJQ€"
[o adevllr, ntAI Pto!emaeus cât şi toate celelalte izvoare literare şi
epigrafice !luni un:mime io a localiza pe Kâemol, "A(l1tIOt, Kcf(!1tOI,
Ko.c--ufJllol, Katmo-Llâ"atl), Carpi, În Moldova ~i Basarabia pânlispre
Nistru şi Dunl!.rc').Numeleindşal munţilor dela Apusul Moldovei, K aQ-
;u.h't]~ ~f!O,(Ptolemaeus)poate din Kaţpta-Taoa(cf. Ka/Pfa-w"dc o partc,
şi Tasj-basta, de alta)') se arată a sc trage dela ci: «Munţii Carpilon, ..,
precum mai IdrLiu, tot prin aceleaşi locuri, întâlnim Alpts Bastarnjcat. ..... -
În Tabula Peuliogcriana. iar şi mai târziu, la Ammian, montes Sn-rorum,
mmnlii Serrilon _ Sa rmaţi a). Dad şi Costo-boci-j dacici, adieli tot
getici (Coirstoboci, Castabod, KOOTOpw"Ot) , pe ca ri-i întâlnim în vremea
romanll În Nordu l Daciei, locuind În Moldova de Miazllno.\pte şi În
Bucovina, erau acolo şi in scc. Va. Chr., nu putem fixa: c probabil,

!) l'll/'Van, Pbt~lrtlfioll, panirn

1) Ibiden, p.,ti nOla1.
") Di,. alu1I 1'hraJr." 1, p. 108 ,i urm.
1, Cf. G_ Maleuc\! in 1::l'han. A .(orr;ml1n<l. J11 9:Z~, Jl,'qmÎ trQâdtfu",j, Uilo-,Q,m.
~, An. lui U. K"hratcdt, Dit Karpodoknl, in Prllhift. Zdutll"ft, IV 191':, p. 8)
tiUrrn"cunilalcral,iriiuinrormat.
") VeJi Tom...chek, a. c., I, p. 109,i urm.,i II 2, p. 91. Cf. ,iMinnl,o.c.,p. n~.

RO:!.~;~;~~~~:~~~)~:O:;;:';~;:O;;;:,:w,a diJd~,,;o do, ... (D, s.na".

') Tornu('hek, ti :l, p. ~6 cu p. 74·
"J Tornuchck t,plicl tocmai pe dOI: poporul Cl1TfJilor ,'a numit dupi munţI,
i ... nu Inun\ii dupi popor. cence cred ci e vr~it. Cf. BoioMtrnUrn, etc.

www.cimec.ro
 '55 IICI'TII m ... ('~PAK~TIIP.~t.,\I>ECEUAI.L'!> 43

deoltcce nu vedem nici un motiv ca Sol( fie altfel. Destul cA, la Apus de
Nistru, erau, in orice caz, indl cu mult inainte de lJerodOI neamuri getiee.
In adevli.r , este drept că IJerodOI nu cunoaşte pe Geti decât int re
llalc:mi şi Dunllre şi anume Înc-J din sec. VI (vezi toate citatele la To-
maschek, o. C. , I p. 92 şi unu), şi că nici la I Jcrodot nici mai târziu. pânA
In Ptolemaios al lui Lagos, c:impia munte:ln!l. nu este c1:lr descrisli. de
nimeni, iar la Nordul Dunării deIos e Închipuită chiar de Herodot
(V 9) un fel de It{}1JJ1/a , un de Gelii şi Seilii ar fi deOI)o trivl( vnt.rabonzi.
001( de ahli. parte tot Herodot ne amtli cli numele apelor elin câmpia
mun tca n1t, ca Naparis ') şi Argcsis (in loc de 'Oedeao&,j 2), la ca re
putem adllug:\ illcll ş i pe Bu;aells şi Sere/ils - reconstituite de
noi 3) - sunt thracicc, - iar aici, Între Cl.Ifpaţi şi Dunllrc, nu e Joc pentru
al!i Thraei deeat pentru Geţi, cari locuiau compact malu l drept până la
vărsarea in Mare , şi ca ri locuiau deasemenea sub numele de Carp; tooU
Moldova de MiazăzI. Cât pri"eştc tpust ia, dccare vorbesca llticii, C'de
o s implll naivitate: aşezările preistorice, fie din timpul bronzului, fi e
din timpu l fierului, deci - prin 1...'1. T ene- tocma i del:! 1Jecateu şi I le- ~.~esc~~~~ ~:r:;I~~:f~:~ loponimice CU totul suplir3tuare. [ncepcm CU

rodot Îllcoace,sunl nu numai dese , ei şi foarte infloritoore in accasll'i. ;rrinn. care e mai complet 1).
câmpie, cum vom vedea prin descoperirile fl!cute ÎI! \".lr,l trecut5.
Dar chiar traditia litem ...l anticll, atunci când pleadi Jcl:1 izmare
autoptice, nu este neştiutoore de aces t adevăr.
Neamurile ebco-getice, cu aşezli.rile lor caracteristice numite dava~,
'il~:·.:~:~n~i::;:~~.~~p~~tn~;~~~::~~:;~:~;'~~:::~I~~~~~~~
Amphipohs, sprc Il n!i.văh ~n şi
• I O belos Trece Nestus În a zece1
s'au Întins-precum am accentuat şi mai sus-Înc.1( din l'remi immc-

!Ji{{'ll1i~r~lt
morialc spre Nord, până in Silezia, in Posen,ill Galiţia şi Podolia, iar spre
Sud-Vcst, nllvll ii nd peste Thraci, piin5 În Rhodopeşi pe valea Ma riţei ,
trec:lncl chia r dincolo de Hellespont in Asia Miell. 4). Pe vremea lui
Herodot aces t proces de expansiune nordic5 şi sudi cl, din centru l car-
pa to-danubian , era inchei:ltli ~).

1) Nllpuis. dela N(JPQ~ (ef. Vasmc~. o. C.• Il. 45) Jlusihil $; ;ran;lln,
la Na/HXt:l ,i in Muntenill h, ,vapuri. ~ V. moi jos, cnp. V.
,i in Ardeal

') P4rv:an,Num~der8rm· I/t:lCQ.!cythjce.M.S. bI.A.:..d. llorn .• •. III .t . I. I' .21'i 14 .

')/bidem . p. l2$iII.
4}Tomaschek,I,p. III , i uml.SUSline, poate cu dreptllte, c:5 m ...ivui arpll l ir.- lui Alc:<Jndru, pentru supu . Ola"o~ TQI~a}).w,,) . In lceaslli.
n fost dintru incepulurile indogerman icc,thracic.Acolo ind unde ni.c p9re eli T u-
m9schC"k grt~,te. e dnd identifie4 pe Gel; cu 'I'hnacii ,i dimpotri vA desparte pc: Thraci ~!;~~ t~~:c~:~' S!:l~I;~~::~:~!: ';d i;eov vjf~{JaUiJv, şi descinderea sn
de M ~i ,i Phrygi. Astfel işi ill singur po.ibilitlltu unei atnllificiri de miWlltii nord-
Ihl1lcice, .nsloagecclorelenice: J A chn'i, II D,:"itflii. -.did 1 .'rJvacii, mycc:.niC'ni.
II Gtţ;!" din.:poca cimmerilnl. :~ ~~:";;n~;u l:::;c "edlea, Pilr\"ln. Plflltrolirl1l. p_ 26 urm., 33 urln •• ,i 40 urm.
" Pln-an Noudjgrogra/ia. ofllr'ca,I. C.,P.338 ,i urm. cr.l1lI; jOl,c. V " llucririi de r'I~. • Ed, 1I.00I, 1. 1 ,i urm.

www.cimec.ro
 _ _-----"
VA.::c: LIi I'ARVAN. GSTICA
" .::::
dui tOV Arţlotl trebuie puse Între Cabylc şi Nicopolis ad Hacmum,
in ca re c.'\z L)'ginus trebuie s3. fie, cum au admis - dupli Droyscn,
Gesch. Alexanders 3 , p. 6g - şi Baralta-Frnccaro (Atlante StoricQ,
1, pbnşa 22, Imrta Moesiei) netualul r!iu Iantra. Expcditia lui Alexandru
la Nord de Haemus este dar orientatA, spre NV şi V. aşa precum la Sud
de IInemus ca fusesc orientată spre NE ş i E. ACliunca sa de potolire
a Thrnco-JIlyrilor era deci exccutat!\ printr'o foarte ingcnioasli mişcare
ue inv!\luire, având tOL timpul flancul drept ap1trat de regi unile de pe-
netraţie clcnic!\ şi de imediat contllct cu flota, întâiu pc Marca Egce
ş i Mare.1 Ncagr!\ pân1t la Haemus, apoi pc Dun!\re, dela coborîrea din
f [aemlls cl1tre ţinutu l Triballilor . In adev!\r Arrian ne şi vorbeşte apoi
de acţiunea combinată a amlatei şi flotei lui Alexandru, intrati!. pe Duoiire
111 sus, spre a colabora impotriva Triballilor - e drept flidl succes (1 3,
3-4). Dar d continuăm a analiza pe Arrian,spre a ne da se:lma, care
parte a Daciei getice a fost cl1lc.ltl de Alexandru În expediţia 8a din a. 335·
C~lnd Alexandru ajunge la râul Lyginos, Într'un punct de unde mai
eră. ca lc de t rei zile pânli. la Dun/ire, el gllseşte pe Triballi imprllştiaţi
pretutindeni, dup!!; obiceiu l b arbarilor de aici, de a obOSI pe duşman
prin retragerea tot mai departe În interiorul ţ:'l.rilor lor. Arrian zice:
tSynnos, regele Triballilor, aflând de mult de expediţia lui Alexandru,
trimisese pe femeile şi copii Triballilor dinainte la Duni'lre, cu porunca
si'i treac~ apa într'una din insule (it; "iio01I lwa lWV b' rqJ "JOT(!CP}t.
Şi aici unnca7.ll, Cll totul neaşteptati'i, la prezent (iotiv) , faţă de
treculul (1ff!OO1ltp!p81' , 1I:tAsvoat;. OVjl:!ttqJBtl'ydttt; 1'Joa", elc.) consequenl
întrebuinţat În toată povestirea, această exp l icaţie, care are foarte
mult aerul unei glosst: marginale: IletSx'1 6,'oţta tii ,..,~ocp Aotlv . •Tot în
această insu lit se rcfugiaserli. de a ltă parte , la apropierea lu i Alexandru,
i'ncă de mult ş i Thracii vecini cu Triballii, şi tot aici fugi şi Symlos cu
cei dimprejuru l lui. Mulţimea cea mare a TI'iballilor se refugiA insi
inapoi c!\tre râul (Lyginos), de unde pornise în ajun Alexandru (pentru
a se luâ dup1\ Syrmos) •. Alexandru se Întoarce înapoi şi nre loc În
lunea râului o lupt3 cu TribaUii, fi'ir!!. prea mare importtmţll. (1 2, 2-7),
dup1i care el pleacă din nou la Dun1\rc, unde ajunge a treia zi şi
înceardl, ajutat de nota sa, o debarcare În insulă, F3rli însli a reuşi,
din diferite motive, printre cari În primul rând num1\rul prea mic
al corăbii lor sale (Arrian 1,3,3-4 şi Strabo p. 301). Atât Stmbo
cât .şi Arrian c itează pentru ~ceste fapte ca izvor pc Ptolcnuios <l I
lui Lagos. Se pune insă intreba rea dacii Ptolemaios Ilumise insula
www.cimec.ro
În care s'au retms Triballij cu un nume propriu, sau, dupll cum reieşia
chiar din textul mai sus citat al lui Arrian, numele propriu, de
O evx'1 este un adJos târziu, al unui excerptator ori copist al lui 1'tole-
maeus Llgi, care ştiind de Petre, c1l e cea mai cclebdi. insull\ din Dun3re,
a adtiug,lt numele ei. acolo unde originar nu fusese. In adcdr Strabo
zice, În legtiturll cu citata expediţie a lui Alexandru împotriva Triballilor
şi GCţilor (p. 301): tSe povesteşte că Alexandru a l lui Filip, cu prilejul
expcdiţiei împotriva Thracilor dela )-faemus, nl\vl\lind la Triballi, cari
se întinde.1.u pânit la Istru şi ptin!!. Ia insula din flu viu numit!!. Peuce.
ţinutul de dincolo avându- I Geţii, s'n dus pân1i :lco lo şi că n'a putUl
si debarcc în insulit din li ps~ de cor!!;bii indcslu l!l.toll rc, dar dl
trecând la Gc\i, a cucerit or:lşu l lor şi curând apoi s'a Întors acas!1.. .• I).
Este clar cli pentru Stmbo, care ştia unde fusesed şi unde erau înc!!:
Triballii (p. 318 cu 3'5 şi 305) şi care, de a lt~ parte, determinA precis
unde e insul:! Peuce (p. 305), povestea cu refugierea Triballilor în aceastA
insul!!. şi atacu l lui Alexandru impot;iva ci, c accentuat - cu mirare-
ca un fel de raid îndepll.rtat de scopu l principal al expedi~iei: tS'a dUB
pânlacolo •.
In adev!!.r niciodată Triba llii nu au locuit maÎ spre Rislirit de regiunea
Dimus-GiridatJG. lar deosebirea pe care scriitorii o fac, precum am vhut
şi mai sus, Între Triballi şi Ge~i deoparte şi Thraci de al1.1., e confinnat3
din punctul de vedere al imprejurlrilor dinainte de a. 46 p. Chr., Înd
~i dup5 acest an, pân3 in sec. 11 p. Chr., vorbindu~sc mereu, ca pe vre~
mro ultimilor rcgi thraci autonomi, de o Thracia şi de o ripa Thracitu
pe Dunăre (r. de fi~s inter Moesos el Thraces, începând dela Rlislirit
de Din/us şi având ca frontieră apuseanti linia aproxilOlltiv:1 Novae-
Nicopolis ad Istrum (adie!!. mai exact, ad Htu:mum) (v. Ifistria IV, p.
590 şi urm ., r. p . 716 sq.).
Credem dadi dl Alexandru a atins Dun1irea şi a avut luptele sale.
deoparte cu Triballii refugiaţi intr'o insul1\. a Dun!!:rii, iar de alta cu Geţii
1) MUlIenhofr,o.c.,III, p. 134,i urm .• uplic1peAnill n ,i Strabointr'unehip
neadmiaibil, numlli ,i numlli .pre a-I PU(c/l aduce pc Alexandru loemai pGnl la Gurile:
Dun'rii. Şi c (O:trte ciudat el nici MQilenhoff, nici alli scriitori modemi nu au
obaen".I,d vorbele lui Strabo, tia l'rilnlli, ClIri se Întindeau plnDla buu,iplnli
1.. mlula din rI ul'il.l, numi ti !'euee, rilutuJd,dincoioatJlindu-J Geţji',nu IC poalr:
potrh.l pentru regiunla unde au fost ttl taUtouno Glri,; rn drttlpta Dun4n'i, tn ehiJl
tompact, adit4 dr/Q A,omrll IÎ !aterUJ, fII pi pc Du"tlrc, ,i in intregul Ddiorman
,i Dobrogei.
 's.
de dincolo. intr'o regiune care nu po.... te ri nici In Apus de Oescus. nici
la R:1s~rit de Trimammium 1). Ipoteza b~tr;1nullii RJrbier de Boc.'ge,
c~ Ale~;tndru a trecut Duni1rea În dreptlligurii Mostiştei şici1acea :ndll;
intitritlt a Geţilor, pe care Alexandru o cucereşte ş i o pradă (Arrinn 1.
3,5-4,5), ar fi in locu l unde e azi satul ;\Jl\năstirca (pc vremuri numit
Cornăţelul), şi unde ancheta noastrli din v:.lr:I trecută ne-a ar1l.tat d1 in
adevăr a existat o aşezare geto-greco-romanlt in epoca 1...;, Tcne ş i ele-
e. '\ nistidi, iar apoi romanl\ [în acest caz jalta lnlomiJ..Si, care inccpe pro-
priu zis ind dela gura Argeşului, fiind insula Peuce], credem eli,
fărli a fi famastic1i, deoarece eli ar corespunde, cu oareca re bunl\voinţă.
la interpretarca noastră de mai sus, e tOluŞ zadnrnidL înlrucât numelc
insulei Pellce nu trcbuie s:!. ne prcocupe de fcl, fiind pur şi s implu spuriu
in pasajul nostru. far .oraşu l Geţilor. po..uc fi tot aşil de bine Zim-
::~;~',' Î~:rt li%ii::~: ;~~~c:~:~'1re 1...;\ 'rene de pe malul s tâng al Ou-

In adevăr, insula Petice, care e in legiitură absolutll. cu gura Dunării

numită Peuce, nU are ce dud, aşa de sus pc Dunl\rc, tocmai În dreptul
Durostorului. Strabo nc-o descrie am1\nunţit (p. 305): ftinr~ l ângă b~lrile
Dun~rii e O mare insulă, Peuce: oeupând-o Uastarnii, ei au fost numiţi
dup!!. dânsa. Peucini; ş i mai sunt şi alte insule, cu mult mai mici, unele
mai sus de c.'1, altele de clltre l\lare. C;tci Istml :lre ~apte guri: cea mai
mare e numitll. Gur.! Sfântă, pc care se ajunge la Peuce după o plutire
de J20 de st'.Idii,aeolo unde,lacopălllltli" vale al i"slIlei, DOlrcios şi-:I
fl\cut podul.-cu to..,te el s'ar fi putut face şi in susul insulei,!:1 ceHi-
lalt cap!it al ci ..... O atarc descriere nu permite, fireşte, s1 admitem ca
genuin1i pomenirea insulei Peuce În leg!lturll Cll cxpedilia lui Alexandru
impotriva Triballilor. Dealtfel chiar descrierca insulei la Arrian (1,
3,4):cu maluri abrupte şi aşezatl'i intr'o parte strâmtl1.:1 f1uviului,unde,
pcntru ace:.lsL.'1,cllrsul apei era iute şi Ilenavigubil, iar debarcarea aproape
imposibil1i, nu se potriveşte absolut de fel la Gurile Dun!lrii.
rumâne deci câştigal cit, dupll. cea mai libcra ll1. intcrprel:,re cu pu-
tînţ!!., la anul 335 Ptolemaeus Lagi a descris ţara şi aşezll.ri le Geţilor din
stânga Dunll.rii, in regiunea. Argeşului de Jos. Ce:l v!izut ci aici?
Inainte de to..'ltc, o armată respectabil1i get!!.. ~l apropierea lui Alexan-
dru şi in faţa inccrd.rilor lui de a supune pe Triballii şi Thra ciî din
1) eL ,i J. K"ler~t. Gtsduthte del H ellerinnul 1, td . .2, 191 7. p. 32 1 sq.-Vulic;n
KlJo, lX,p,"90tlQ. nu oferi nici o uplir;aţ;e binelul\il1uli.-J. Beloch.Gr juhiuhe
G'Jchk,hl. III.l , td. 2. p. 353 sq.: '2!;wi.chen RlIlIschuk undSilielri ••.

www.cimec.ro
"
Ooa avro'J'Opa U;"." 7r(>ooooeei njj "JOTIJ<.U) şi dela Syrmos 1) regele Tribal_
liIor (pc carc nu-I putuse nici birul nici prinde), precum ~i dela Ce1\ii 10.
cuitori la golful ionic . Cu toliAlexJndru inc heiepdccşi inţelcgerc,dupll
care tplecA mai deplrtespreţ:trtAgrianilorşiPaeonilon (15.1): deci spre
Vşiapoi SV,făn indoclll peva!eJ râulu i Oskios (Iskerul), drumul cel mai
drept dela Dunlirea mijlocie .pre Agriani - cari locuiau la Îzvo;ucle
Oskiului.
Prin urmare Geţii din stâng. DunArii sunt o. natiune m.lmeroasl1 şi
bogatli. dela care Ale.x."1nd ru pOlte ridica o. insemnatll prad!l, du,n cu-
cerirea numai a uneia singure dintre cetăţ ile Jor. Oricât a r plreâ de
însemnată cifra de 4000de cllllrc\i şi 10..000 de pedestri ai a rmatei gete,
este evident cll nu o. putem re5pinge. deoarece Ptolemacus Lagi, care
de sigu r nu cxagereaz.ll. in plus (unUrul soldatilor trecuţi peste Duni\re
cu Alexandru (t500 de diUireţi şi 4000 de pcdestro,i: Aman, 1 3, 6).
nu ascunde in expunerea sa ingijomrea pentru acest gest îndrăzneţ al
lui Alexandru În plină Cetia. Când dară miile de dil.!l.reţi geţi - clei
temerile lui AJ(!."(3ndru de a nu f tras in cursll. nearată că de sigur au fost
mai multe mii - nu pot totu, salva decât in parte femeile şi copiii
din oraşul l~a t pradii Macedolenilor, este evident cl trebuie sit so-
cotim ca foorte Însemnată atât lOpulaţia acestui centru gctic, cut şi in
general populatia geticl din stinga Duniirii. Intinsele Innuri de grâu
de care vorbeşte Ptolemaells la Arrian sunt de altii parte o dovadii de
bogăţia regiunii, În care , dealtfe, cum am ar-ltat a l tădall l ), pittrunderca
negustorilor greci: ionieni, tha!\eni, rhodieni ş i cnidieni, se poate ur-
m lirl cu ajutoru l dcscopcririlorarcheologicc CU mu lt înapoi de epoca
lui Filip şi Alexandru cel M:l.rl,
Ce an1Jme triburi geriee eral acelea cu cari se eiocnise Ale..undru,
cgrcu de fixat. Vor fi fost acei Kt.ayttoot ori n tbPEtYOl, pe care-i cunoaşte
originalul lui Ptolemaeus, geogaful din cpoca Antoninilor, pe st5nga
Duniirii la Rhlrit de Olt? Nu ~tim . Şi orice ipotezi1 e de prisos J).
') Ce spune Phnarch, Al~., XI, p.67o:';' J(Ql XUf!}MJ' bb,~ IWXD ~n. e
pură reloricl: intrc3gJ1 ezpcdllie I lui lIeundru II DunAre e rezwllIItA in !rei cuvinte,
cu simple generalitlti .
") Plln--an, PhfltrlltWn, p. 35,i unI .• cu harti.
") bvoarclcclIprivirelsCeţiidmtAnga DunArii.c:ariinccpI fi cunosculi llIInci
:ind Filip,iAIeundru,i .poi stalelcgrceo-nw:edoncne din Sud încep d aiblprC'·
enpi ti Slupra linururilor dÎIIstlnp Junlrii,., Cost tilmlcite,i mtllrn1citc de (oarle
n ulte ori (citim din litC'ntura mai 'tehe pc. W. Dcucll, Dt ,mIII Ge/ieu. G 6uIOgen
oi
www.cimec.ro
tor~r :~:~,~:~ti!~;n~it~c~~:~~ro~~~~~;:c~\~:n:r~~:eŞir:I~:Jt~ ~~
y
rectată;\ÎCi.
Expediţia lu i l.opyrion d in a. 327/26 [S:lU, dupl Posscllti. ~isimQc~,
'forino,I90I, p. 53 ş i urm., in 326/25), iJmş impotriva Geţilor dlOstănga
Dunlrii '), ne este transmisii de.lSemcnea intr 'un chip destul de neclar
~i necomplet. Diodor nu o cunoaşte de fel ; Curtius Rufus X J (6),
~ sq. spune : Zopyrio. Throcia~ praeposilll~, elim expediliollem i" Gt!tas
/aceret. lempesltttibus proullisql~ subi/o coorlls, cum 1010 e;tercitll opp~tsSUs
erat. qlla cognita c1ulk Stll/hes OdryS/ls, poplI/ares suos. ad de/(!ctlon~J
C(mp,,/~at ; Justinus Xfl 2. 16. plecând. dela a l~ iz\'Or, ziee :....Z~pyric~ ..
pra~/(!ctll.s Pontiab Ak,:andro Mag1lo rellellls, otwmmsc rallls, SI mllllrl rpu
gessWtl. adunata XXX milimn tXc~rilll. Sey~hi.s ~II~,," i~/ulit ~atsusqu:
cum omnilnu (opiis 1'«"01 Itm"e Inlfllt beII, gtnll mno.'(lQe Imi (cp. ~I
Trogus. prol. XlI... Zop)'riofl ;" POlita cum ('.'(crei/II I'"'ll ), . wr În
alt loc, x..x...'XVH 3. lustÎnus adaogI: Seythas mviclo$ anUa, qUI Zopy-
riolla, Ak.'\·ondri .\.loglli ducem, cum XXX mi/ibus armatoru", delCVtranl
(cp. xrr 1,4: btllllm Zop)'rumis, prat/eeri ips;Iu. in S,ylhi~ XU 1,
5: pllls lamell/aet;ti(lt! a simţit Alexandru b afiareJ altor ştin. quom do·
,i
Ioris am;ss;au"Zopyrio"t! c:«rei/Ils). In srârşit b )'lacrobius, Salurn .•
r 11 .33. gâsim pomenit acest incident ;li cxpedi\ici: Boryrthmitat 00,.
pugnnnU Zop)'r;01~ sert:i.s /iberatif dataqllr cil'itatr putgr;"is ti jacllS
IlIbulis not1is hflstem SlIstilltu potllt'ru1Jl.
Aparent e contrJ.dic\Îe Între informaţiile de mai sus,, În realitate. ele
se l:1muresc reciproc. Zopyrion guverna Thracia răsănte.IOă, pontlcl..
p;1nA la DunAre : am vllzut do.ln"l m:li sus , d dnc.1 Ale:C1ndru nu reu·
şisc a cucerl Geti,\ din stânga Dunitrii . in schimb, toate neamurile thrace
dela Dun1re . adic:1 din dreapta nuyiului - ii recunoscuser.\ .\Utoritate.a
asupnt lor: soli 7fQ(!r.i Te rtiiv (1)).rl,#l· oM airavo/,a Uh,,/ :T~oQo,)Ui up
..... R. _ M--u. SKlit .... '"..ia . s..t. (It . 1'10... III . "t.. I
 I~ li . GETU DIN CAfU>AŢI Of., ...... ~1'ARGAI> .. nIlPS I.A np.(: lmAI ,VS s'

Totuş. n\l putem trcec la I!l.murirea istoriei gcticc sub Dromichaites,

inainte de a fi cercetat mai de aproape trei alte personalitlţi istorice,
din generaţia precedcntit şi C:lre au fost pllse În Icgllturn cu Gcţii, ş i
amune, dou1i avtlnd nume cunoscute, regii Atheas şi Kothelas, iar o ;1
Ireia rlri nume propriu Imtr:lt, regele d~ou.-=tO'\T"lrei aceşti
regi, contemporani cu Filip al II -lea şi activi simultan la gurile Dun!irii
Între a nii 342şi)J8a. h r .
Examinarea situaţiei teritoriale ş i politic-m il it.'trc a acestor trci re-
g'Jle e cu at;tt ma i necesar1\,cu câte.1 va ajuta şi In localizarea eveni-
men telor :llinse ma i sus , precu m ş i a lu ptelor ce se vor da dc I...ysimachos
pentru consolida rea rega tului s!l.u in Nordu l T-1aemu lui.
In adevţl r , Athe.1S ş i Anonimul trex l strianorum. sunt sigur locali-
z.lţi Il: primu l in Uasrlmbia sudică, cel de a l doilea în Dobrogea nordicli.
hua fap tele: «Istrianii. a tadi pc At heas ş i reuşesc s1l.-1 aduc~ la mare
51 râmtoo rcj acest:1 cere ajutoru l lui Fil ip al II -lea, care i-I promitcsub
anume condi{iunij dar regele 1strian ilor moare şi Atheasse intinde bi-

I ruitor În Dob rogea, de unde abia Fil ip de-l po:lte scoate 2). laIii acum
nOlele topogr.,rice pe ca re le putem ri."<.a din puţinele şi Încurcatelc iz-
\'O:lre asupra acestor evenimente. S trabo (p. 307) aşcazli regatu l lui
Atheas m:, i de grab!!: la Nordu l MiSrii Negre, spre Borysthcnes, şi chiar
d incolo, flicând din Athcas un rege bospomn, decât, cum a r trebui, intre
guri le Dun1l.ri i ş i T yrns (aş.i preelJm cer evenimentele descrise de cei-
la lti autori şi la care face aluzie chiar Stmbo,ctind zice: 'ATia" ~i ~O"F;
rw" 3lltlOTW1' {i.~at- TWI' T/l.11tn PCJ.(}{JâfJWI' o: ...()â" (/JIll'lf'lloV :ro).eţHioa;
tfj l' 'A/lv"l'ov). E drept eli, ţinil.n d seamă de ce povest eş te geograful
imedirl l dup!!' acest pasaJ (ţI"U ~e 1'1)" __ ati TO'U Bo(}voIUl1otJ, VijOOI'
fE7jr; ::rQCl,ul'{oxovra t}lwJI d nlaV'ţ; hti ăxeall ni,! Tov'AX1),},e[olJlJ(J4,,01J,
etc.), am putcâ chiar la el admi te , ca graniţl1 estic;'\ a regatu lu i lui
AthC3s, Uory~thenclc. Aristocri tos in cartea j con tnl lui Ii craelcod or .
I;itat de C lcl'll cns din Alexand ria, Stromalll m V p. 24°, pomeneşte de o

1) PoveiltÎrcli IcctlOr chUliuni lhraco-sc.ylhite la G. Z,ppcl, Die romisd/ş t1trrlchfJll

/It lIlyr,t " bi, alll A~ "IfIIl, LcipxÎa, 1877, p. 3Z ~i urm., precum ,i locali%lriledife-
ntdor popoare-a. T riballii-eu topografia cxpcdiliilor respecti,·e del' Dunitcil
de JOII tn ace. IV ,i III , ,uni inlufieicnt documentate: ,i I1nlthuu~. ,,,fdincll in CC'-Ie:
unnlloarc nu vom mi i cii" depri_ plre:rilc lui Zippel.
,i
') ef. Pllrvlll, PInI/rQ/ion, p. 32 p. 33 n. 1. Alheu cade in lupII in vinII de
t)O de ani (Lucilln, M aaob.. 10: •...hla~ Ji Itn/(UiJ, (k.OlleU, Ila1.6~ :"I'pd,
f/1a,:t.... o,:"I't:Qltd, .. l ofQO,"o l a/ld,bft:otl'1.'>:rI(Jf(l/,~ovralrfl'ltyO"w:).

www.cimec.ro

\
 -- --
VASI!.E PARVAN.(,t-:,.,C I

scriso.1rc a lui Il/oiar cltre 8)Z<.Intii, din C~re ni S'.1 pJStrJt prin
Clcmens .. cesl citat: BaolM:V; 4)(POri.J,' '. I ro!a; nuCa,',!clJII d,ipet
r 'l1j Filip r.lsboindu-se el, d~TrlllliiScylhi: ~' ~" d{)(IIt; otlr/:) p.a"Q<u' fi-rol7o' j:
fUd,:l,ruB 1rflOoOOOv, Ipaq, rra lui tlla; imlOt V/lbC{JfW ,i&"{J :r{CUOl, P;'al ro Irtn/HRl'rrxSrythanmJ AI/uas, qutrllm MI/o !s/rw1JQnltllprrmerelur,
ceeace, adaug! Clemens, Însemnl'l el barwrul UIJJlţlQ).,)((;" rOI' JI!)J.oYtf.J.
:-rOA.sP01' avrok brâi'lfT{}at :t«l!1'61,lwJn', in care CJZ, firc,tc, trebuie sJ
ne gândim la o disulIţ;1 lUai pUţin mare, dl.'C:Ît dnd, Athcas ar fi fost
tocmai la 8orysthenes.Acrivitatea lui Atheas p.1(CU fi fost lndl chiar lllai spre
:,:~~:i,~o~;!;:~:~S,~~~:S:~;~12~i~:;:;;~:~::~:;2~,:;0=:~~:
"ib/ls rrmm/itm' PMlippo IlIbl'l, neqlle (w.yi!i"m tilll se ptliisse IlCq1l1' lIdop-
Vcst dcc:Ît insitş Basarabia sudică,13lfriiganul şi Oobrogc_t nordica. In ade- tionl'111 IIIa",ltust: 110111 l1elJllt! t,indicla il/tuet/O/llllII ecert' Sry/hos, qllilms
viir, din pasajul urmiItordelli Fronlinus (Slral. fI 4, 20), in~elegell1 eli el .. mtliOTtS lore,,/, 71~qUI' ltl'Tedem sihi Jiu'ollimi litio dl'fSU. Ilis tI,ulitis PIIi-
avut lupte tocmai În linutulTriballilor, 11 dlror situuţÎcllln dcterminat_o IiPPlIs Irgalos at! A /hen", millil impellslll' ohsidiQllis porlio"pm pC/CII/es,
precis mai sus: Athl'(/5 re.'!: Scyl/Ulr/UI/, c//m ad'fJ(!,.suslImp/iorr.m Tribal/orll'" /le illOpifl t!esflrl'Tt! bell,ml cOcalllrj q/lod CQ promplills t'lI1II/(lel't'l', rlcbere,

gK~7~~0{~~~E~;
tWudlllm cOfljligeret,lÎ/5sitll!emillist>1 pllerisOlllllt'lJlfl'imbelli lurbagreges uS'i-
I/orumrlcboumlldposlremamhOSlliwl ac1em (ldm(nJ~ri ('1 t!r~elas IlIlstar prut'-
jerri:llImnm deillde dl/ludil, tnmqlwm al/xi/iti sihi ab ullerioribus Scylllls ad-
t:e1ll11relll, - q//a adSt!f)erUliOIlt' atlt'"it IlOsie/ll, Citatul din Frolltin ne aratl
şi de ce nalunl cr-J expediţia lui Athe.1S; precum :Idmitc şi Kacnlt la
P.-W. r[z,p. J9 01 ,popoarcle stilplÎnite de AlhC3S erolu ÎmpinsesJlrc Vest (1 durilia rorfHiris, 11011 opibus UllSt'Ti. Qmbus drrtsl/s Phtbppus, soluta
şi Sud de arma ţii curi pomiseril spre Carp."l\Î şi Oun3rc, aşa incil!
avem de il face cu oildevăratl migrnţie de nomazi. cu femei, copii, tUnne
şi druţe. Stratagema lui Athea.s, citat:l de Frontin, ~e rcgllscştc Jproapc
ta fcl şi la Polyacnus VTI 44, 1. Dimpotriv3 Kaerst, 1. c., greşeşte, când
interpretcazll r;'fsboiul lui Alhcas din a. 339 cu acel puternic _ro: Is-
trianorum. (impotriva căruia Seythul cere ajutoru l lui Filip). CI
fiind purtat cu oraşul grec Histria. Credem, d impotrivâ, eli. Irebuic s;1
fie vorha de acci 'J,J7f!lavol "'" l,ol'I", cari CrolU CClii de pc ambele
maluri .. le Dun;lrii de Jos, şi cari, intocmai C:t -norysthcnitiit, emu un fel
de iII'U)J.J}"E~, fie, intr'o oarecllrc mburl, În ce priveşte amestecul etnic
Cll coloniştii g reci din Pontul Stâng, fie, m.lIi ales, intr'o cnormll mlisurn,
in ce priveşte cultum lor, ad:inc influen ţat;' de cea grecc.1scl'lI). Fie dam
că numele lor de Histrianipornia dela fluviu, fie eli porni delll Statul
a
autOnom elen Istria, dcla gurile Dunării, fapl c, c:'l adversarul lor, regele
'scyth. Atheas, era În bune raporturi Cu ecll lnit SCit :lulOllom elen din
Sud, Apol/onia, colonia soro li Istriei, aCum ajunsd direct sub protecţia
macedonc:.tnli (cL Diodor xvr 71, 2) şi, precum ne spune Trogus In I'sl, /10 Scytl!iCtt, vr./1I1 dt:VQlo, rpolia plinle l/lcll/om Mfletdom'bus luert. .
lustinus, lllijlOcind Între prietenul Athe:.ls şi patronul Philippos. Dar iată Prin umlarc Athcas domneşte la guri le Duni!irii peste un ~por ~e ( .
textul (Iustinus, IX 2; ef. Trag.,pro/. 9 şi Acschincs 111 128 şi um\.: nomazi, :t cAror boglţic prineip:.dli sunt vitele şi in !;peei2 1 caII 1). Om

')c..:f. Pll"1In.P~Uatio",p'JS',i Urni.

(r'~laC;::c;:r;;i~,~, \n,.~:;~;~ :.t~:~:ma;i7.,d;;~ ~~:, ~~::::~~,.~~~',t:ri:i~~t~
1. A!ht":t' ,,,'.rQ: CJ1/1lHJI'1' ,7'/Op d,..!)tl,,~ fOV t:-r:'fO" xprll nfţ,Wf".

www.cimec.ro
 Trogus~rustin reiese, ca şi din Frontin, d\ st!!:p:lnirea hli Atheas nu er:)
prea departe de ţara Triballilor, prin C!l.re Filip trebuie sâ trcac!!: la
into.1rcere: dccipc valea lskenllui(Oskios)in sus,- ş i d\ foartc mulţi Geţi
emu supuşi lui Atheas-de voie, ori mai ales de nevoie 1). [n acest ca;;
se pune Întrcbarea: era Atheas stllp:in pe Dcliormall şi Dobrogea, adiel
t", n dreapta Dunllrii, sau, in BAr1tgan, adicl pe stfmg;1 Dunllrii? Faptul că
cearta intre Filip şi l\th~ls c pentru ins~ş os/imn JSlr;, ne amtii c1\ Atheas
s tllp :ine!l in Dobrogea şi dt Filip il bate şi îl su primn de aici, spre a
;ivea ci, in intregime, gr:ln ita Dunării. Numele de râuri sCYlhice, Asum-
pa;os şi Ka/aIJll;o$ constatate mai târziu În p!\rtile ISlriei greceşti!), ne
dovedescc.xactimte.13Cesteiinlerprctl'lri:c1erncnlescythiccs':Il1Înfil-
Irnt ş i au r111nas aici. Lysimach Îns\l ş V".t rwe:\ de luptat cu cle . Cu atât
m.ai mult deci. În Basarabia sudiclt Scylhii vor fi invadat totul În acest
timp. flllpin gcrea spre l\ pUS :1 SCYlhiior nomazi de către Sarmaţii no-
mazi, ce veneau dela Rlls![rit, 3 provocat desigur o mare lurbumre in
mass.1getică,locuitoarestatomidi,ogricolă,carecraaşczatăatatin lord ul
cât şi în Sudul Dunării, p:in~ la Nislnl şi p:ină la l\larc, cl'itrc Ba lcic
şi Varna. Contrnofensiva getică, un moment biruitoare sub acel rex /s~
fn'onorum nenUlllit şi mort prea de vreme, nu pare :1 fi avut urmllrÎ
serioase până la Oromichaites. E drepl c1\ Atheas e b~tllt şi ucis de
Filip, dar Filip pleacă, c chiar batul de Triballi, cari ii iau prnd:1 şi
lucnlrile nlmân la Dunăre ooreculIl neschimbate: la Dunărea de Jos
Ge\ii scdenl'.tri sunt in lupt;l ClI Scythii migratorii, pc cari nu reuşesc
a-i opri, dar pe cari mai târziu, cum vom vedea, ii supun şi ii asimi-
Icaz.1(, remtinzâlld st~pânirea getidl p:înA la Borysthcnes. E o stare de
lucnlri care se va repeta apoi Întocmai: Înt;liu cu Cclţii şi Rastarnii del.1
Nistru, apoi Cll S.1nnaţii şi Însfârşil Cu Goţii. Ceţii vor rlim!lne pc loc,
suportând cu r!\bdare, la adăpostul pădurii, toale aceste rnigrnţii ven ind
din stcp:. de NE, şi le vor birui p1\~trflndu~se statorn ic ÎI\ tOl ţinutul del,1
])unărca~dc·J os, până pc 13 inceputul secolulu i al V~Ic;1 p. Chr.
D!lcll personalitatea 3) şi teritoriul de acţiune al lui Atheas apar destul
de clare În izvoarele ceni s'au pastrat, a l treilea rege barbar, contempor.tn
ca ~et:~~:~i~l~,thiQn, Q/ld CruJu, p. '2:1:- ' 2", Înlde~e la (el II~fea lui Alhui '
") Pilt'..n, NlImtdt! ,ou,idtu:o_uytIIlGt!, p. 3-" ,i 27-28.
1) er. inel penlru Atheas. 0I"0Il. III IJ ... sqq.j I~ucian, }.f(lcr06. 10 : PiuI. Apo
pluhqm. 17" E, De Alu . .\1. fort. II. 1 j A" uni .6: Non POSlt! suavit". IJ (ef. ind .
II Morolia,ed. Oemlrdalcis. s. ,-o 'Ada;).
www.cimec.ro
cu Philippos al lui Amyntas, thracol COlhe las, a cărui fiid Mcda de-
vine şi ea una din numeroasele soţ ii ale lui Filip (Satyros, FIlG. 111
16" la Athcnacus 00. K.'libel XIII p. 557 d), ne este mult mai pu-
ţin cunoscut. Jn adevlfr, dacă Roesler (/. C. , p. 159) şi Tomaschek
(o. C., r 1', 94), urmând fllră nici O rezerv!! pe l\li.illenhoff (D. A .
lfl '32 şi urm.), fac din Cothelas un rege gel dela Nordul lIaemu lui,
in I)!lr\ilc Odessului, izvoorele nu ne autorizeaz1\ tOIUŞ II socoli pc
COlhela s drept get, fie chiar şi din Sudul Dun!l.rii, ci suntem mai
de grabă Înclina\i :1~1 lua drept imediat vecin al Macedoniei, aş-It pre-
cum erau şi cei l:tI\i numeroşi socri Iii lui Filip: din IIlyria, 'l'hcssalill
ori Molossia (spre II nu mai vorbi de cei din Macedonia); Satyros, la
Atben:tcus, 1. c. Numele slhl e caracteristic sud- Ihracic şi În specie bessic,
iar nu gctic (eL chiar ş i numai citllleledcJa Tomasehek,o. c. 11,2, p. 50).
Iar În ce priveşte pasagiul din Slcph. Byz. s. v. rttlu .· eOrtxu; (}.,J.,'xlIjr;
rin},(l.1'6f/{).·oiJrw "u,elxu).e'itfJ ,j i'l"tt} t:OV (/)tJ.lmr.OIJTOU' A'lVvrO/!, -.din
el se poate cel mult scoate că Filip avea ş i ogetA de soţ ie, al!!turea de Meda
(,Ihlba), fiica lui KoOtji.a, Ihracull},s:luclichiaracClst!l Meda fusese
supranumitli .Getal printr'o confuzie Între Thmcii şi Ce~ii dela Ilaemu!,
Într'o epocă În care Geţii erau mai la mod!!, iar nu, cum ali crezut
unii 2), că Meda era ms!ş geLJ de care pomeneşte citatul de mai sus.
Chiar get sll fi fost Îns![ Cothelas şi fiica sa (admiţând adică raţionamentu
lui MUllenhoff dup!! Stcph. Byz. şi Jordanes), şi indii n'am putea sll-l s0-
cotim decât ca stăpânitor in Haemus, nimic near:1t:ind În acti-
"itatea lui Filip, nici chiar expediţia sa Împotriva lui Atheas, o trecere
În Nordul Dun1irii. A lexandru cel !\Iare, din felul cum e notată tre~
Cerc.1 lui În stânga fluviului (vezi mai sus) ca un eveniment excepţional,
p.lre a fi fost primul care, după 03reios. s 'a aventural În accste regiuni.
Intol'ciindu-ne dar!! 1,( Dromichaites şi Lysirnachos, ciocnirea lor În ~
stftnga Dunli.rii a fost o directl:i urmare a poli ticei Începute abia de Ale-
xandm cel Mare, iar nu de Filip , şi continuate aşa de nefericit de Zo-
pyrion - de a supune şi cftmpia elin Nordul f1u"iului (cL şi J)osscnli , J
o. C., p. ' 32 şi urm.).
1) Cf. IOfdllnel, G~t., X 65. Dovadlt ~videnll el lordllnes r.ce pe 1011 Thraeil Gel!,
t cii in plraJ{rlrul unnjlor2ice el ,i Silaleel eri lot get-adiel, 111 d •• Got.1
,i
') MQllcnhofr, D. A .• III . IJ2
p. 159 ,i ,i
dupi ci Roeslef, Dit Ct!ten .... wt! NtJGhh<un.
nOII SJ. De .lIrd cililele lui R()f'sler
lunllllu necomplete iaU ((refite.
Tomaschek cu pri"ire la KOlhel..
 _~VAN.Ciiiic:; ,6? II_f;ETIl D'" C.\RPATI llP.l..A fo,l· ... M~E-; U. D~l; ..

Ple~a::Ci:~~~~~U~~d::;r~:1~~h:~'iS~~titrJ;~~:elafi h~ec;i~~~~:~;i~~)~ Tr.ulitia anticA despre regele get Dromichaites ne arntl lAmurit el "'71
In adevAr, deşi in luptele lui Lysimach impotriv-.a Grecilor din rllscuLtli ~nu::~n;~!~~i~;ftÎ:g ::~;:~~~~:~~,~::~~: i~t;;i\:rr' ~:~~~~Z~\~:~:'~ J
Pontul Rtang in frunte cu Callati.mii apar alăturea de Thrnci (şi OlrÎ din nou Într'o mare stApinire uni~rJ:.
duJY.i M~lIenhoff 111 '4° sunt tOl Ce1i deL1. Dun1[rCl de Jos) _ Încit StrallO, 1). 305, spune clar el' În regiunea dintre Dun!!.re. :'\1area Ne:.tgrn •

!~:~~~~v;~ ~I?~~::)I~~l~!~~,n~o::l:U~~~~S~t:l~x:c;l~~T::~n~p::~~~ ::':~~~~ti:~~i~ :;~I;!:~" (~:~~::):~Z:i'n [~~:~ au~~UtC~::~iO::~~~:'~ ;

ra'.t X1X 73,2)- decifăcC'Jupo1rtedincctelcrămasc la Dunllrea deJosşi la Scylhilor, P.i.c:1nd pod pesle Dunl\rc fina l JOS de Insula Pencet, acolo

t::!~, ei ~~ 1I1:::~ '~~~:iei :~i~~~~::r/I~I~:~i~:lj:n~~e~~~~I:~~~ ~~:;'~:i

~udice (dci Diodor pomeneşte de alunga rea lor
afară din Dobrogea
la", 8QW1', adic:.l
acum in intregime SUpus!t n .'gclui grec): iar
I'xt<k :~~:1;~~PF~~:~::~~~:~~~~~~:~;~~;
de
cho~ ar fi fost prins
~~:'l ~'::~~~~':~:,"~i~::;~~1
feciorul
Dromichaitcs, ci lui, Agalhoclcs, tat!!. l \

;1:~:~I~,:::,~u~",:';e ":~:::,;~~ ~c:"~~~ta,co~:a;:ă ,,~~~~~"1~:;lu9~m~:: sc!l.p:1nd nUlIlai cu mare grcutate dcla nec:.IZ, dar IIcrculiind sli-şi libe-
rC'l.c fiu l lh..'cât tot prin bunll înţelegerc şi rccunooşterea .getuluit Dro-
michaites ell stllplln neturburat ~ mallll slli"t: al /)mu[r;;, bOI dânclu-i

cejD:h~:~ ::~~~:~:~j Î;i\e:~:d~:;t a;:;::~~:t~;~~;c r~i~I~:\:;
va luaconsecvent regele get Orornichailcs fal~ de regele clenistic aşa
de insemnat l!'i glorios, Lysimachos. e bine s!t ne g:lndim intotdeauna
atât Id ..slJrea de spirit total schimhat:l a Grecilor clenistici faţ); de toţi
chiar şi pc fiic:l lui clesoţie (TU'llbjav"/O'T(}olJ :tfIQel( rqi 1'1111 ~al' IJllyarl(!11
nlll'QI~(nfl,tiJ-dy>qJ:fo1E)10J'); iar ccalalt~ trJdjţje!deasemcne.1.dcst~l .dede-
osebită decC:.1t.-urentA) 1),dup!\careLysirrochoslnsuşOl fosl pnnsşl fIul său
'\ br:lthocles .şi-.I dot pe urm1'i osteneala ca s1l.-1 scape, intervenind pe l ângă
DromichailC$. Aceastli a doua vcrsiune (oi M. .... UrQ/'ou') JY.lre dealtfel .1

~?~';~:!,~:~~~~:;:~~:~!i';~~~S:s~~a~'~~~;E~:~:~;;~~
~ât ~rive.ştc .situatia n~solut cxception:t1!f 11 Ge\i lor in opiniA publică
;:;,~::;~;:(~;:;'~~~:~~:'~ ;;;~;:~~:,;:,~~d,E~~:~~;,:~:21~':~~~~~
Grecilor, can făceau din acest popor "cu Dunllrc un fe l de nutÎUJlC
:~~:~,,:P:;~;:~':'~~~~:::'::~~~:~~~:~~{:f:t;~~~'~~~9~~~
l
il

~;:~~:ă:U!~:~:âi~el;:~.h~lii ~~i~:C~ă~~il~:, f~~ :1~n;:~~~e~Tti~:~

complet:l ,1 principalelor mlh111rii in ac~stA privinţ.,.
6;::::;:::T.::'::~\~:~;:'~~Ji:,c~::;::~:;;~~â~~a:!~:';~~,:~~~~!~~~
~:.;~{~~~~~~,;::::;::~~; ~:::'~~~;:~:~:::,;:·~;:~:::E:~\~.::::·;: I~:~~::
peon'T11 rrOIl din l'C!(.oatul 005ponan - in Crimell· ·I:U arm.1I1i foarlt:inaemnnl!l (Diodor
Ori Alexandru. dacii se ar.ilase şi in aceast!1 n:giune nord-d:Ulubianl\,

~~:' p~~nmac::' Jl;~\i ~~~e~:~cn~:~~;~~s~ I {!~:i :~I~~~S~;:~:a:h~~te~

(1

XX ;:2, .. ne dli Clfrde, de sigur exag~r.lte , de ~o.ooo de etll:tell ,i

:u.ooo de redea_
'~i) ; C. Th. Fiseht-r, urmInd pc T0m45ehek. cor«,C'37,A In editia u din 1906 CUY ..
cedel'c dupâ i nfr:ingerc altcuiva .

~~U::a:1 ::PO:lu~kh in 80:Tlw., in ~lf}axWv; ICC$I neam t e afir. pc:

'î Vc:z.i pcnuu llceste lupte Olodor XIX 73; x,,'Î. as. x..X la, aJ ti d. P& rvan. Gt-
'UfUldi" Cal/ot.,. p. 5'lM!q. R&ler,o.e., faccodea.crit.lc abwluIRTC,itllaaco!orevc_
nimtnlc. confundind Hialm dela lDltarta hforului..:u HUfl! flj"OIl:l Dunllriill

'Ii'.

www.cimec.ro
 ~_ _ _VASIL~f'ARVAN,CIfTICA
Dar ştirile dcl.1 Diodor (XXr II şi 12). deşi cu totul mutibtc _ ne-
fiind p1fstrate decât in unele clCccipte de caracter moral - sunt ind

~I:; ~::~~r;~~~r~;~;:::;~.ef~%:~!~~~:~ ~;~~~;~;~U~.D;;2m~:h:;~~~

C'cpunt!. ci încheierea unei intregi scrii de lupte, pe care regele elCnistic'
le dllduse pentru a-şi asigura şi s l:'lp5n irCJ peste rodito:trelc câmpii ale

~~~~;i:'~:i~i~~~;:~~?i~î~:~:G}f;~~:~~~f:~i~~;f.~i;~l::~~~'~
nO:~â:'~;~~~~' sc~ î~~~~V::~::bŞ;n~:I~~:~:. ~r;u~~I,::; ;C~u~u~:ş7::; ~;;
la înţelegere cu duşmanul, c!ulfind :ldcsC3 511-1 c6ştigc c hiar printr'o
nemcritatll blfnătate şi prietenie. l a~ cazu l lui Lysinwch.
Un frugment din Diodor ne-a păstmt un nml\nunt din primele luple

~~~~~.P~~~:~i~i;'~~o.d~rnd ~cg~~a;: {;~~::!~ p~t~h~:~; Ş:c~:~~:

:~~~~~!~~;:~:l~~~~:~;~~ne:~~!'~:~:i,:;::;~!.~~ ~~~~~
lu:ind prizonier pc l\ ga thocJe, fiul regelui [Lysimach). l-au trimes
inapoi Încli.rc.1t cu dnruri, atât pentru a-şi (ace astfel mân1l: bunll
In vreo schimb.1rc neaşteptată:t norocu lui, c:1t ~j În ni1dcjdea de a-şi

~~~~~~:;:::i~~i:~'::~~1 ::t~ ~l~~~i~ll: ~~r;1I:1~~~~~j:~z~~~~;c~~ ~~~~

serii ap roape toţi regii cei ma i puternici imprcunll şi eli-şi d:'l:deau unii
a llon! tOI ajutorul. (Diodor XXI fI). Este fireşte vorba de inţelegere.1
r de dupll anul 301 (clderea şi moor'te:1 lui Antigonos) Între Lysimachos,
Ptolcma ios şi Selcucos 1). P:lllsnnÎas (r 9. 6) ştie eli aturlcÎ Înt;ÎÎa daU
\ fAcea AJ:,"3thoclcexpcrienţa r1isboiului şi de aceea :! şi fost prins. in vreme
ce (utlil s1iu a putut fugi.

r fer~c~t~:~n ~o~;:i~:I~~; n;::~:t:tn~~-:;'~~tiud~~~~:~~a:~pî;:ie::.,'~~,;'~;

p:tgulyJ lui Demctrios şi abi:'! mai pe unn1i a plecat iarăşi CI1 toate (or-
lele impotriva lui Dromichaitcs. Atacurile pc care in rllstimpul aCCSb
'-' - - --
')I't:ntru.nuJ JO' e ,i Pouenti,o.c.,p.JJ_in c:ontro\'trd cu ReuSi (llie'Q.
PlYMOI t1OPIKtmlia, p. 50, SI:lU'Ite J0:l) ,i Droysen (Cutll.J. llrll. IJI, 2. p.274. n .
'::1:.29 .. >.

www.cimec.ro
 \ASILEP}.RVA.:...-.vATJt.:A ____
\ uspll:ţ,
la carc Lysim.'\chos cu ai lui st.'lu la o rnasli dC08cbitii de Ce<!
la care stau (runL'lşii geti Cu regele lor. Grecii Sunt poftiti pe ciine
. aştemule cu storele şi cO\'CXlrelc scumpe de acasll., pe care G;ţ»­
le luasem acum ca prnd!i, li se pune o rnasll de ugint şi ClIpe de aur
şi de 3.,:gint şi Sunt osp:Haţi CU cele mfi" alese m:\nc.!l.ri,-în v7eme
ce GClll au băncile lor aştemule cu nişte !:licere s;}mcc, mese simple
r de lemn, ~dc lemn ori de corn de vit;l ('Preculll era obiceiul 1.\
~e~:luii~;n~\~~~~C;o~~~~a~t~~n~~ll~I~~r;c~' I~:t;n:;~ ~~nnSc~l;~::~\~
d e b/lut, 1-3 numit pc Lysimachos tlati!_ şi l-a Întrebat: c.uc nt:\s;l i se
~::~~~~i~~~~~g:;ţl~f;:~~:~;ji~;'f~~~!~~~:~f)i~f~~~ji~~
r ~~:~t:~n~I;!lj~OI;t~~~i~i~ ~~:t~~;;~::i\~~~~~i~ Î~~~!~:ru::~I~;;~~: 1
roas.li ...ŞI !JPSlt~ ~e roade puse de m~na omului (cxngemrc rctoriclll) şi
te-al mdllmtmcil 8li aduci impotriva firei Mintita LI in aceste locuri,
I undc o oaste str~in1i Iăsat3 sub ccrul liber, lipsit~ dc orice adăpost, nu
po:ite sli nu se prlipădeascl? Şi n ~spuns iarf Lysilnachos şi a zis, el
mare greşală a fiteut cu n.lsboiul acesta, dar ci!. pe viitor Vii cliutĂ să fie
I r7_:,e~~:~~i ~r::U;~a~:i~~e:~i~ :CI,:r~;:~C ~c (~:,,~!:,~ş~~:
I ~unet CU~t agădueala cet.liţile
I
I ~:au~,l\~~c~~).ean\ll\ll,
M:lecdoneanului, ti luat Înapoi
~.~:.e~;:ră.m,,:~~:i~c~~iA~::~::~'O:i ~:;;~:tia:t di~~::'
l-a liberat Întnt ale sa le (§ 4 -6; cf.
;:
pe care
şi
Polyain~Amai.d;'f şi alte amMUnte (VII 25, ed. Melbcr) destul de in-
teresant~ ŞI 10 once caz n~uli faţ~ de ştirile dela Diodor. Penlnl :1_1atrage
I :;rv~~:I~;C:~S~:~ :~id;~:~~o~~e~:~~:;~ljn\ă:i~~;:~OI~~~h~~tes~~~
C Pita?' :1 situ (Of(!Q:'1yd,) t cu numele AU},}, sau ~.:nJ{h" 1). Acesta
~âştJgă I.ncrederca lUi Lysimach şi reuşt!şte ti rJtlci pe .i\lacedoneni
l .. l> I~e umblat (it; 6I101. w(!la,),undc curilnd foamei şi setea
.CS~1;ţ;~:ff.~~1:2:ţ;;7~SHf:i::;;iIţI;~~:~
www.cimec.ro
'7 '
completeazit opera sll'atagemei getice. astfel Încât Dromichaitcs clzând
asupm lor Îi prinde pe toţi (b{)a J.III(fl "al MV'Pl xax01tIl-{)Ol;,raf; .d.
:f(!OO7tlOOJll ntirov te A, XI).; tOVI; fin' miroti ,I:(h,ta, Ul'~iJ.tv). ŞI
Polyncnus ac!,log;i: tJoav oi n,oo,..l, AtlCltţulXI'IOt till"aW" JlI'eldhE~ dhcrI, I
ceeace, f'l\rn discuţie, e o mare exagerare: 100.000 de oameni era oar- ,
mată cure nici În luptele dintre marile regate e1cnisticc contempof'otnc
nu se plfte:\ ridic:\ aşa de uşor. Şi dacii e drept cll. Lysimachos preg5-
tise indelungn vreme această expediţie de pedepsire impotriva tthrd-
eului, Oromichaites şi această mare întreprindere b,; t?)" €h.!~ixrr" 1), nu
e mai puţin sigur, că mijloacele sale financiare nu-i permiteau nici pe
departe Col al( Întreţin!\, fie chiarş itreci\tor,o nş.; de Însemnată annrlt..l\ .
Jn sfârşit1\ lemnon (Ia C. MUller, FHG. III 53 1) m:li dA ş i am!!.-
chuitcs şi cii :Icest Klearchos a fost liberat de regele get abia mai târziu, .J
prin intervenţia lui l..ysimach (rt7 A 110l,W1XOll nQoJ/o/".). ~
In ce ţinut din stânga Dunării a avut loc catastrofll lui Lysimachos?
Unde adici1 e de cAutat ornşu l Hetis? Ce trebuie sil credem de Ştlf'C.I
despre inrudirea lui Dromichaitcs cu Lysimach? Şi care· mntar apro-
ximativ
michaites?
er.m, şi pc ce mal a l Duni!lrii, cetA.ţile red-plttate de Dro~
Strabo, p. 305, nu ne d!\ decât faptul În sine a l trecerei lui Lysimach
~:;âf7:, ~u~:i~ Î:::l~il:e:Oet~~o~icăfl:~ ae:;~i:;ianil~i o~~:~). tA 7
propos de o nenorocire pomeneşte ~i pc cealaltlt. Strabo ~i Ptole-
maeus nu ştiu nimic de JleIis. Fapt e insă, că dacă e pe murit de sete,
aceastA ocaz ie o poate avea o armati1 mai de grabă În Uărligan decât
in Basarabia sudic!\, unde sunt o sumli de mari lacuri cu api1 dulce,
In disl.1n\!{nu prea mare uneledealle1e. Un lucrueexclus: localizare.!
catastrofei În dreapta Dun~rii. Lysimachos era in culmea puterii sale
..1
1) Polyuinos inlrcbuintcllu , ca ~L Diodor, IOllu..unologÎ" polilÎcl,pecaream re·
Icvat.omRi.u.:conceptutdcThraci(lcuprindnd,itootc\inulurilegcticeplnlll'Lllu!
Dela."i 1:1 gurile Dunlrii (PontUJ) ,i chiudincolo,.prc clmpi. muntcanl(tntrucit
::~IC;;;::i:,i~i;~I:t~i~~:~n~~te'i~:ir;'~:'~:lc,iai:~~:~~I z::);';:re~ee:i::~
cui.u,-Maudonlo, 1,II.n11a Orl>elOJ ,i
Nt'lIOl,-,i Tribal/ia. III Apw de AsamUll.
1) Poucnli, Q. C.,p. IJJ, Idmitc rlnl nici o reum ci Lysinuchot I rOSI prins ,in
unu contntWa dtRrhl dell' odiernu Beual'1lbia rrnfÎJ, le"lţlla).. J
7
 ,-,- - - - VAS lu:rARVAN. CIIT1C.i
_ _ _~
'74
şi intreaga Thracie până la Dunlire, pc tol cursul fluviului, po'inllla Mare.
('ră În stăpânirea lui: toate izvoardesunt de acord inaceastli privinţ1l'),
iar :apruJ el după o aşâ de grea infrlingere singurul lucru ce pierde
Lys.machos e doorlt stllpânirea din sflinga Dunllrii. ne conrirmll ind
mai Illult acest lucnI. TOluş c cb r, cli (on1ircle ca Troesmis, Dino-
~~;~.r1.~:~c ~i~ ~~P:;;~~~~i ~~~l~g;~~:d~:c;~t:~r~~~~~~j:;~~:
regll fhmcl, niCI Romanii, patronII lor, nu le pot suficient apArI) impo-
, lriva Geţilor din Moldova şi Muntcni3 '), au trebuit să rie şi pc vremea
:~~~i 1;r:i~7:C;:Stcd~~C~:r~la5~~11l~:~~~i~~c~:~:::II:iit~: ~a~: ~Uc'J~;LtÎnn~~
L 2921 ). Faţă de continuclc succese ale Gc\i lor, ar fi fost cu totul ciudat
ca Macedonenii sl fi stlp.ânit ceva În stânga Dunllrii, elim crede Mill-
lenhoff fU P· 1 39Şi unu.; cf. şi p. '43. Pc când 3şa,rluviul împiedeca
~:~~;;~~h;~~~~::z:~~tr:;â~;a~~~ni~ ceva În dreapta apei, iar pe Lysi-
:;:;~:~;~cS;:~~~:;~~:~e~,;~~:~~:~'~~:~;lt~:~~~:~:;::~;;~;::;~%;~:
I ce priveşte pe Diodor.. el accentueazA doarl atitudinea deosebit de pre-
venitoore a Getului biruitor f'aţă de l\ laccdont:anul biruit, şi faptul. fUI
Îndoeal:1 caracteristic. că Dromichaitcs numeşte pe Lysimnchos ttatăt.
t Cum tOt Diodor ne mai spune (1. (.), că Lysimachos a fOSl dus la
I
I
~i~;af~~;~:~Elg:r~~~~3~tJ~~;~~]!~D~gf.~~~ff~~~
eulm. blnllt. Fapt e, cli astfel de căsătorii intre casele regale illyro-
thracedeop.1rlc,şi cea macecloncană de llltn,emu o veche tradiric(d. p.
Seut~es 1, fiul lui Sparadocos, fusese dls3torit in a. 429 Cu sora rege lui
Perdtecas al Macedoniei) şi Filip Însuş fusese simultan (polignmia ma-
L cedonean!i nu c: mai puţin largă decât cea getic!!) g in erele tu"'tu;"or
~,,:~~E{'E ~?w~;t~;:.;;:;:<:,'~: "~~<:::,;,:~ts7.~~-::;d'~::'~;!;;::~
1) Cl. Ovidius, E:c Anto, IV 9 fi IV,.
din ~I;:~o '~~:U~;;:~I:C~':;ri~;:~il~:ftl~:~~;~i I:U~~il~e~~:;!,~rl~,':~ ~3i.ntint
www.cimec.ro
---- ---
II GFTII OIN CAMPAŢI ~~Ll ' ~
regilor illyri şi thraci de prin prejur. De alt.!!. parte putem ad~ite cal
absolut sigurA cunoaşterea Iim bei greceşti nu numai de Dromichattes. dar
de intrt:tga lui curtc.1ncA din sec. VI a. Chr. nu numai Thracii din
Sud. dar şi Scythi i şi Geţii din Nordul Dunllrii şi Mării-Negre,crau ,
~:,~:~ :~;:;:l~irid~ji:~I~crnr:~:~r~~r~~~t~~~liC ;f~~in~~~ b~~b~~~~,'
comun 1).
Am arll.tat. În sfârş it , mai sus, eli nu pe urmele lui Athe-dS. în Sudu l
Thlsnrabiei şi in tpustin getidi.,s'a PUlut reorganiza Statu l getic al lui
Dromichaites. Că, dimpotriVA. Atheas Însuş era impins tot mai departe
~:r~i!~i~il~ll~:~ ~~n~ţ!~b~l~t~7nn~c~~~!at:~:;~~r~~:~n~cc;~cc~ ~tl~:
m:\i mult,la confljctu llui ClI dstrian ii. ş i cuPh ilipposMacedoneanuJ,
in actua la Dobrogc. Cred~ el nu În dreptul Basarabiei a tre~_~t .
I..ysimachos Dunărea. ci În dreptul _B!l.rA..gan~u~miţcan ori brlii- I
lcan. şi d1 nu In Moldova e de cllutat ora~elis CI in c_,lm ia mun-
tean~. Este toml indiferent dadi Ilelis e chiar Piscul CTdsanjlor,~au_ alt3
statiune diii__ e'p~L.1 TcneinMunteniasud-cstică. Fapli;cdciv;/~o~l~
CrtisamTor, JuţHIIQtlfe cele (mitale pand acum, fiU poate fI dedÎl (If)'/'-
;:~;I'~~~:b;~t:o;:e;,::::~:r5~; ;~~;~'~{Jr lui Dromirhajttt. pâlltI la g/o-
§@~~~~~Yt~~~~~
la anali . . .1 ce le-am fltcut-OCli alt prilej :I),şi IlO de cercetarea expediţiei S~c­
raiului byzantin Priscus In sfa-raitul sec. VJ1!l Ulirll.gan, impotr~a­
vi lor, exped;ţie"pe care cred folositor a o explica mai pe larg. ch ia.~
aici.-Priscus ajunge la Durostor (t.1O(!dotolov). Aici chanul Avanlor II
 6,
trimete soli cu wgămintC:l. sli nu rupi\ pacea cu A'-drii. I'riscu s rlspundc:
WI.· . mi, 'A pa(!'xat; Oll1,O)lxat<: rl: "al a."Tor~!lj, "ai nit· 1'El'lxOl.(Geţii
sunt la Ilyzantinii din accastll vreme Slavii din stlinga DunArii: eL şi
Thcoph.Sinl. VIJ2, 5) xaTQ,(voao{}o,,:ro;'r!'tw (Thcoph. Sim. VI b. '4:ed .
De Boor). A deu3sprezecea zi trece Dunărea şi începe urmArirea lui
Ardagast. Ia prnd1t mare deb Slavi şi o trimete 1.1 ConsL1nlinopol, iar ci
rncrgemai departe şi ajunglind la r:lul ' 1I}41ax((f')carc, fircştc,c la lomi\i1
(dtci dela Si lisfrn-Cl1l11rnşi spre adâncime:! Hi'ir/ignnu illi nu ealtl'iapi'l Însem-
nat1l., peste care sil se poatll trece).trimite peste ap!!: un dctaş<lI11cnt,
care reu şeşte s1l mai prind!!. indl O suml\ dc S lavi, CII !'Ijutorul unui gcpid
tmnsfug. de religie creştinII, cunosc!ltor al locurilor. 1";1 Nord de lalo-
miţa se întindea «regutult lui ,1/olJoonmJC, li dinli eune cr:\ la 30 de p:1r3-
sange deacolo. Gepidu l sc oferă să înşele pt: l\ lu so!dos. aducând pc
Romani până la curtea lui, şi reuşeşte; cJtrece armat:. lui J)riscus peste râul
imediat următor: lI atrr,/f!lot; (ar fi deci Buzău l: aşa îl numeau 01 lrxwf!wd
- deci Slavii) Cu ch iar luntrilc rcgelui inşcbt (l/o,oQ;lJla, exact ca
;Ieclca cu cari trecuse Alcxandru cel Mare Dunărei, cu nou3 secole
inainte, În aceleaşi regiuni); Priscus inaintcUldl şi prinde pe regele barbar
pc neaşteptate, tnilcelărind pe toţ i :li lui, i,lr pe el luan du- I rob. By -
7.3ntinii se pun pc odihnll şi pe chef, dar de strajă ('r'
oH'oubca .. OlJl'1}OE~
TIi natflll!' 1.pW17i ~ PW/lololt; a:1O"a},ei1') nu se prca Îngrijesc, aşa c.'i emu
~ o păţcasc.'i rău. Dar nu rilm:în acolc., Cll to.·nă poruncI Împll.r.llului dl'
a icrnn În ţam barbar!l,pentru motivul pc care- I dMea pc vremuri şi
Dromichaitcs lui Lysimachos: /)ti rUf! i:d pagfJd(]OU rfje l'l'al').{~e(J{)u/.
;frpaO"OV rat.> 1pU'K'J vm:ivt'lt 6lJOvnQ~dl'tJra, ni rr 'l(;;)' (lUQ{k1aw" :OE),tj(),J
ti"arayWv.lota lTheoph., VI 7, 1- 10, 2).
Situ3ţin dt:.pe vrcme.1lu i Lysill13Ch, care pllrea fi ridicatşicct'alCJdeJ.,
Axiopolis impotriva Ge\i1or din Bl\rllgnn, cste ana lo,lg!\. cu situaţia de pc
vrcmC:1 byznnlini'i, când acelaş Axiopolis Clf Durostonll ş i cclela lle ce.
t!l.ţ i dc pe "Dunăre sunt mereu intilrite ca puncte de plecare pentru ex.
pediţii în ncelaş llăr:l:gan, acum ucHlpost al S lavilor, numifi _. printr'o
pedantli transcrierea unor imprejurliri perfect exacte, d:lr de mult trc-
cute - de către arhaizansii dela Byzanţ, tOL Gcti.
,) La o leg:uurl intre '1I1U; dell 300 1. Chr. " 'IIA,.{Jwf{o. lida 600 p. ClIr, unde
el ne'lIm putd opri prf'lI inddunq. Dea~e11lellea nu
fla;tlu ar fi genn. Ba(/I, nu ered
cred InlemciltiJ nici etimologii pc c.n~ o arirA Xenopol, Ist. Rom., ~. z, voI. II, p. 67
lIiVlehil, 1. loVluschi, l:I.\U\'nilu. lalomil •• dela ia/ov 'PU,ltu' (fo'r. IIlu,deu, 11tO" O)
Cr,tjul, 1, p. l66).
www.cimec.ro
.. Gt.~p t OIN CARI'ATI DELA SPAIIOAJlIIBI'I'ES'~ 6S
fieOI~ţ,li~~I:r ~ernI;~o~!i~:t f~end~;şu::st~â;ei~u~:~t~~
Bon\cşti lângli Focşani, fic in vreun alt loc, Înc!l necercetat de noi piin1\
acum, În accCJş regiunea cdmpiei dintre Carpaţi li Dllndre - cu civi-
lizaţie prin excelenţă La T~nc-hellenisticl!.. (ar cetllţ ile rec!lplltate
de Oromichaites dela Lysimachos le b!lnu im a fi cele de pe ma lul
dobrogean al Dun~rii, incepand mai a les dela Capidava şi Carsium
la va le.
DJ.r situ:lţia Geţilor dcvine in curoind neascmlinal mai grea decllt pe
vrcmca lui LysiOllIChos, prin marile năviUirÎ celtice de dup!!. anu l 300.
Cclţii coboar1\ 1:1 Dunllrea de jos şi la I\'larea-Neagrli pe dOl~1\ dnJmuri:
primul pclll Miazănoapte de Ca rpaţi, din Boemia, la va lc. pe Nistru
p:în1\ la guri le Dun!i.rii şi la Boryslhcnes ş i, al doilea, pc valea Dun!'irii
pân~ În Grecia şi Thracia, spre 3. lrcee apoi chiar În Asia-Mic1\ I). Geti'
sunt complet Înconjumti de CclSi, cari ÎmcmeÎazlt atâl pe malurile Du-
n!trii cat ş i pe ale Nistrului burguri de ap1\rnre şi de pradl!. ' ). ne1iniştind
mereu pc toţi vecinii. Jn specia l sunt infrânti şi total imp i edccaţi in
expansiunea lor Cetii din Sudvestul Daciei, cătrc graniţa Triballilor şi
Ge1ii din Nordu l şi Estul Daciei, in Curpasii Galiţiei şi la gurile Du-
n!irii. Scordisciiîn Sudvest (vezi Iustin, XXXIl 3: capitala Singidunum)
Teuriscii in Nord şi Britolagii (ori poate mai exact Britogallii ori
chiar Brigolatii: cf, Latobrige$) in Est (vezi Ptolemaus, 00. Milllcr. III
6, 15; 8, 3; 10,7; cL p. 468 n. 1 şi cr. Pârvan, PlnlJralion, p. ,,"2 şi
unn.: I\ loldova şi OasarJ.bia sudic1\) pun stil.pânire pe di ile de comu-
nicaţie de aici, supun şi o'l,ranizeazi'i prl'idalnic pe indigeni, iar in Mol-
dova, l1:'tsambin şi Rusia sud icl :1duc cu ei şi neamuri gc.rman icc ca
Skiri; (cf. Dittenberger, Syll., ed. 3. 495 şi Pârv:1n, Pllletrot;()fI, p, 42)
şi BasJarllii (v. mni jos p. 66, nota 1), cari se aşcazli statornic În accste
p!lrt i , tcrorizftnd pe Gcţi, elim vom arăta şi mai departe.
Cât priveşte pe Cclţii din J'yle, la Sudul l-Inemulu i (cr. şi Jullian i
o. C., p. 303 şi n. z), ei nu au,.n scurtul timp al existenţei Iora ici, nici un
rol la Dun!l.rcşiCamille julli:m(l.c.)grcşcşte, când crede că Noviodllnuttl
') Cl. pentru IImAnunlc Cumille JUIlUIO, lIill0i,e de la Caule 1, p. 2/)6 ,i urm
")Slrfllidullllrt,(Uelgrdd , Cllpitall:ef. Plolcm.cd.l\IUller. lllg,3),_HtfJrta(!:itnabo.
p. 3 . 8), C(Jpt:d,,,,~," (ibid.), &ooni(J (Vidi": ,igl.lr cellie: ef. Jullian,H. de [(J Cu~[e',
~'f;:;:i ~t~~)~n a~~:~uln~II;:~~tr~~;isc ;l.In~;:I~::,(~:ci~~n~~~;in~~:,';=:~:
lof(J~tortirlt1'. V"u"/lIt'arjllm ~i Emc'lIm pc Nistru.
A . R. - M, .. .,iik $.q",";' J".,iu • .s..... III. T_.III1. M ......
(de Arrubium, Aliobrix şi Ilritolugi nu J>omcne~tc) c o colonie tCX-
tremilt a acestui regat celtic din fundu l Thraciei. Cu atât mai puţin
~ta u Bastam ii l} în leg/hur1\. CU regatul din Tyle (Jullian , ibiJ.}.Tol aşa
grt.~cşte Miillcnhoff, D. A. nr p. 144, c:ind exprim1\ plrerea el Înte-
me ierea regatului cellic din Tylc ar fi dus ch iar la disolv:lrc;l regntu lui
getic din Nordul Dun1\rii.
Uniţi cu prictcnii lor vcchi , Triballii, cu cari Înc!\. dc pc vremea lui
Alexandru cel J\ilare f:'Icuseri'l cauzll. cOll'lun !\, Gcţi i din Sud-Vest (Ol-
ten ia şi Ilallal) in ceardsă scopuni\ Ccll ilor11l:sa \id e Brennusla plecare;\
lui spre Grecia ad lcrminos glml;s tueudos (Trogtls la luSli.nus XJ{ V, J),
probabil În ţinutul roditor din valt-:I Momvei, ş i cn ri ,lI~ soli dcsidcs f";-
dcrent~r Înarmaser1\ pcdilum qfdmlccim mi/lia , f'qllillim tri" miI/ia şi tli-
blir:lscri'l asupra vecin ilor lor din N. şi E. Dar Ce lţii îi alungA şi pc
Ge\i ş i pc Tri ba lli (fllgatis Cclarum 1'riballorumqllf (Op;js) şi-şi fac drum
spre Macedonia. Aici însă, curând dup1i lrec:1tonll su cces din Nord,
su nt sfl1rm:lţi de regele Antigonos Gonatas (a. 279)'
Scord isci i aşezaţi in ţinutul Drinei, Savei şi MOr3vei de Jos vor con-
tinua totu ş a nelinişti intreg acest linutinc1\ două vC:lcuri dea ici inaulle
până. ce îi va distruge şi pe ci, ca ş i pc fr.lţii lor dela Dunl1rca de Sus,
Boii ş i Tauriscii, pc vremea lui Caesar, m:lrele rege gel BurebiSla
(Strabo p . 304: 1}}71 61 "al' P Wlla{of, tpOtJfqO, "",v, lua{Ja{,'w,' âdtw, tUl'
" ' Of(!OV I<aj -nI'" 8(!f.i",J'I' lt']ÂUU'ul' "iZ(11 M Ol<cdCJI,lw; I<ol ni' ' lll W!I-
00" Tove T6 KEÎ.T:olJ, toV, t;.'·o"CJ.lly"b'ov, toi, il; 8w;; 1<(11 Toi;
' /lll'fllOi, ~~t.7r&(1{}'10e, Boiov," 6t "(Il d(!6,1" '1}qavla8 TOti, mo
K{2I-
'too'eq; l<rJ,i 1'ovflial<ov,).
In ce pri\'eşte pe Celţii (şi Ilastamii ceha-german i) aşezaţi in Moldova
ş i Basardbia 2), CU intrCilga regiune agu rilor Dunl'lrii (cp. Str.lbo p . 30S:
lub;lt.C~:s~~;ee:.d::t n:B~:l~~~U;~~~~~~~i:'~k~~I;~~::~i~i'd::~r;IO~bii:~
un popor mixt ~nn.no-cehi c: ~lli cela Prut ,i Nistru, IInltJteeuţi cu GermaNI
vecini cu ei inlpre NV (ef. StrllOO, p. 306). In ~rcf\ ru lui AdolC n~u(r. DU f1~~
}.,'lInfl d~ Baslarntn , Wiener Sit'lb., phil..hill. KI., 185. :1 (19,8), de II dO \'fcD el
Butunii I"n t Ctlli puri, p "ciltue,te prin unlhlleflilill1C1 punctului de vwc.re ,i
dcsPn:1uirr. Î:iwoarclot epigrafilo-rsrtheologicc. Baller rdur;1l de ti d.Î seut chilii'
inkr ipţÎa dda Q lbia, ori .cenele I'tIJ)("ctÎ\e de pC" COIUmrlll lui Tn.ian ,i l\lonu·
meniul deb Adameliui. Evidtnt eli in lIeell chip d Ili lup ri mtl singur orice con-
siderare mIi de aproape B conduziil"f .ale.
1) Penlru Cdtoacythii din Sudul Rusiei, d. Strabo, p. 507, , i AJlpiln. Mitl"., III)
,i 111, cu interprc.tarea lui Ridgeway, Early agtJ of Gruce. 1, 387.
www.cimec.ro
"eO~ /Ii tai, lxtJo).«i, Jl9'âJ.'1 '-fie";, ion" li " ,,;,or xc.rrunXd,.u.;
~' c.nin}II Baotu(!1'«' lIt.t·l<i'·OI "Jf(}OO'I"lO(!C1J(J'10«1'). aceste ţinuturi re-
devin pânA la venirea Romanilor şi pacificarea adusll de ci, o
nenorocit~ via gm/i/Jm, pe care circuJă. J inspre Sud dupA prad3 ş i În-
spre Nord dup!t ad3post: Sciţi, Sarmaţi, .Bastami. şi Ceţi '}. E drept
c3 În cursu l "remii ş i nic i se reface unitatea gelid: tcllci :lcum (zice
Strubo. p. 296, penlm vremea lui) s'au amestecat ncamurile acestea (Sc iţ ii
ş i Sarma lii) precum ş i Bastarnii, cu Thracii , - c drept mai mult cu cei
de dincolo d e lstru (adică cu Gc\ ii) 2), dar ş i cu cei de dincoace; iar cu
aceşti a (Thracii-Geţii, r. cu 1Ilyrii) s'au amestecat şi ncamurile ceh ice:
Boii şi Scordiscii ş i 'J'aurisciit, cum ci insuş va poves ti mai clar în nit
loc (v. ma i sus, pas~ jul cita t din S l ral>o p. 304).
Cec..-ace trebuie Înslt reţiIlut, atunci c:1nd vrem slt p reciz!hll istoric et-
nografia diferitelor tinuturi getice dtb Sudu l §i Estu l arp'.lţ iJ or, e, În
ce priveşte pe Celto-&starni, faptul cl1 ci nu se ar.u3 statornici nicl1iri
in cfunpia muntean3, ci numai in Moldova dintTe S iret şi Nistru. Dupl1
cum ne spune Stmbo, p. 306, rezum5.nd situa tia de pană. Ia e l : tintre
Jstm şi Dorysthenes inlâiu e stepa getic§ (aşa crcdem cl e mai bine dc
trJd uSl1 tWI' rttw" Iu,u,la: pentru un grec, unde nu-!'Ior.IŞt, etpllstÎut),
apoi vin Geţii dela T yrns (o{ Tt!flsyfr«,) J dupl1 cari lazygii Sannaţi ~i
[Scythii] numiţi rega li ş i Urgii, in cea mai mare parte nomazi, câţiva
insl1 ocupându-se ş i cu agriculmra ... larii in interioru l ţinutului (b tti
II«oo'/a{q. ) locucsc Dastarnii, vecini de o partc cu Tyregeţii, iar d e alta
cu Gennan ii,cu cari ei sun! oa recum ( aztM" n)de acelaş neam ,impl1r-
ţiţi fiind În mai multe triburi: unii numili AlmanÎ t ATJlO1'Of) 1 a l ţii S idon i
(ILfSdl't.,) , iar cei cari st2U in insu la Pcuce din ISlru, Peucini (Ih.vxi,'ot) •.
Din lungu l §Î r al lupt elor pe careGeti i dintre Carpaţi şi Dun1\.re le
poartll cu Celto-Das tamii J) din Riiisllrit, tradiţ ia literarn an ticii nu ne-a
pl1strat decât, pe ca lc anecdoticl1, o singur!! ştire mai precisl1: n ac.
') Cf.llluprR Bnatllrniloreol1til1uu nl\'!lliton il1 penin . ..!I. balc:aniell.,iZipl>c1,o.ic,
11.168 ,i Imn.
') ef. ,i Zippel, p. 170.
1) Polybi", XXV 6 (XX\'J 9) c: l1e:eomplC'l pAstr~t: Liviu. XL 57 ,i 58 cu XLIV 26,i
:l7:e(. ,i XI. S,-[DiodorXXX '9 ,i XXXI 104.-indirec:t].,i PIUllrch Ami. Paul.
9. Il"3, -i i IOC01C"~C pe Bastarnidrc:pt Ce:lţi; S,,..oop. 306, dl't"pt rude CII Ge:r.
rn:rnu, - Pli n. IV '4 (100),- Tacitul. G_. of,6(nu tocmai ligur), -drept GttTrlllnie.
In ce pri\e,le pangiul din Cusiui Dio XX-XVIII , 10; LI 23, unde: e:i IUJlt numili Sciti .
dlre,huieupliea' In ICfl5Ul gcografic:locuiDdin .Scy'hiR ., «numeaeScythidu pilaTi.

quoque suboles Gtlarum SlllIt : qui cum, Oro/~ r~ge, adversus /Jas/amos ",ale
pugnasseJlI, ud tlltioJlnn segJlilia~ capturi sammml copila loea ptdum po-
tlere iustll regu rogebolllur: ",i"isttrioquc 11.\·oribus, quae ipsis atItea fi~i
soIebolll, facere. Neqlle haec anle mulalfl tlllI/, qUQm ignomin;am
bel/o acceptam virtute delerent (Iustinu s xx..'X n 3, 16). Acestea
se int :1mp l:tu -dacă e s11 tragcm o concluzie din locu l unde le gi'lsim
~~~~Af~~I~~~}~~?~
cu greu regele lor Oroles pare a-şi fi restabilit hota rele de d tre NE.
Milllenhoff,D. A. III p. 144, aşeazi'l pe Orolcs in Sudul Dunării, În ţi­
nutul vechiu getic d intre Haemus şi f1uviu,- numai pentrucA ... mai
Înt.Unim aici, pe "remea lui Cras!!u!! , un I~ oles.
Totuş evenimentele unn1(to..1re, din acel.1ş al CI- Ie.1 veac, aratii că
~~I~i :'1i:ta;~::~~:e ~~:~~:ia~ul~u~~e:~;:iţ~~;il~~:i i~:~~Z:~ i~~~nă~~~
a. 182 (Liv. X L 5), ii chiamli., aşa cum ii chemase şi pe Callii Scord isci
(lustinus XXXIt 3); ei sosesc in ultimul an al vietii sale, 180/179, spre
;1~~~r;:~~n~:~~:~r.~~~:~~tc~';~~~~~~nţ~~~adn:::rLi:~:Sî(X~d;;,aŞil::~
ales 58, §_uI 8;cf.ÎnsliXLI '9),se pare că Basl.1 mii au venitdedataaceasta
pe drumul cel mai lung spre Ollrdania, adicli din Moldova au tr~cu t in
Dobrogea, de unde au înconjurat Balca nii pc la Mescmbria şi Apollonia ş!
au ajuns cu bine p3nli in Macedonia, la Amphipolis,- Întrucât Philippos
ceruse şi căplitasede la Thraci voia pentru Uastarni dea trece ncsup5ra\i
pe la dânşii. Fapt e ÎnsA că luptele dela muntele Donuca sunt În
extremu l Vcst thracic (Liv. XL 58). R!l.sboiul nedrept Împotriva Dar-
danilor putea fi deci pornit din nou 1). Dar Philippos moare, Bastarnii
şi Scordiscii rl1ma şi f1l.d stăpân incep sl prade pe Thraci, aceştia se
ridică despcraţi împotriva sl1lbatecilor dela Meazlinoapte ş i Bastamii
sunt infrânţi. O parte - c. 30.000, cu Clondicus-parc a se fi retras
')ProbabIJinlegiturlc:uofll%l\auterÎoatla.cetlu,rilbotuedepuspUIIgiuldin
Oiodor XXVIII 2: imeârWOtl "" hrl .1a()6Ql'Ol'i o~lI, oolJCoJna" xol TOtirOU,
nO(l<lT~t:' 1'IX*,"0' d,d.te~ unte 'ro~ JUJq{olJ;.
www.cimec.ro
II. 01'1'11 D IN CA RPATI DELA SPARCAI'F.ITIIE.<: l-A DFCP.IIAI~
in Dardania, unde-i regăsim Înd în a. '75 (Liv. XLI 19) d5nd lupte
grele cu Dardanii , pe cari Îi birue:::c; restul 3U luat-o inapoi spre
AP~IO;:I!i ~::.:~~~~a J:~i v;;:~~t ş~L~;'r~:8;o~);şa'de indrl1zne\i
n!l.v1\litori in Sud -Vcst,ca şi maeştrii lor Celto-Gennan i. Este foartecaracte-
risticl\ În această privinţl1confuzi3f~cutl\deizvoareÎnJreCelţişi Bastarni
de o pa rte ş i Ceti de alta, cu prilejul exped i ţie i acestor Transdanubiani,por.
niteinn.168,sprc a da ajutor lui Perseu!! impotriva nomanilor: Livius
(XL IV 26ş i 27) identific1i peşefuldeacum al Gal/ilor cu elol/dicllsal Celto-
B.18tarnilordin a. 179 (XL 58),ia r Diodor (~XX 19 şi XXX I 14) vorbeşte
pur ş i simp lud cGa Uii ca ri vin În 3.. 168 in ajutoru l lui Perscusşi nu ajung
sli se inţelC:lg!i d in p reţ cu ci j Pluta rch, Ac",i/. Pall/. 9 şi 12, pome-
neşte, ca ş i Livius, pc acei ra).(ha~ tOV~ 1tc(21 fO~ " I ar/Jov c!))('1J.l6~·OVt;.
Baorie,·Qt xaloiivtal, oreafov L,iTot1JV (ceeace nu prea e cazu l la
Bastami) xal /l6.X'JWI' (c. 9) şi îi carncterizeazll in chip clasic În felul
unn!hor: (... ii \'eniserli. şi Hastamii, mercenari. 10 .000 di l ăreţ i ş i 10.000
pedestraş i ) ăI()act; oV Yl:W(}i'tiv €iOOrtt;, oV ~J.€Î'Jf, ovx ăm:l '1WIJ.lvlw,.
erp' "fPOl1"W ;,c i ţinându-se numai de meşteşugu l răsboiului,-eecacefi­
reştt nu c tocmai e..~1c t, întrucât ştim de Bastami eli. ei erau mari cresdtori
de vite. iar nomadismul lor nu era ah!>Olut necondiţionat. Appian
(vezi mai jos) vorbeşte exclusiv de Geţi şi numeşte pe şefu l lor Xi-oii-lot;.
Faptele povestite de cele patru izvoare sunt qU3si-idcntice. Cat pri-
veşte iz\'orul primitiv, pe c:lre se bazC:lză toate, Polybius XXV 6
(= XXV I 9), vedem j ici c3 Dardanii cari se p lâng senatului roman
dcmulţimea ş i groz.li:via Bast3rnilorn1iv!Uiţila ei, fac deosebire intre aceşti
barbari şi Galli i (f ireşte Scordisci), eli ca ri Perseus li fllcut alianţă Îm-
pf>triva lor. De \10 şef al Ga llilor ori Bastarn ilor la Polybius, păstrat
aici num~\i cu totu l fragmentar, nu aflăm nimic. Credem Însll eli Ap-
pi:1O are drcpt:uc. căci L ivius XLl V 26 ş i 27 vorbeş te clar de Ca/li.
efftlsi per JllyriCII"" ceeace pot fi mai d egmbă Scordiscii dec.Ît Bastamii,
pe cari ii nmcstcc1l şi acum În lupte. dup!!. Mommsen R. G. 18 759 şi
unn. , toti i~toricii mai noui. lur Clondicus treguJus eom ffi. (l...iv. XLIV
26,1 1 şi 27. 3)va fi,poatc,oconfuziecu Clond icus din a. 179, Dealtliparte
Callii aceştia de la Li,'ius, cu Clondicus al lor relro (ld f1istrum per.
populati 7'/treciam. qllO v;CÎna erai viae, re.dierunt (Liv. XLIV 27.3),-
iar de Bastarni cari să se fi Întors dincolo de Dun1ire nici vorbli nu e.
Pen tru aceste motivepasagiul din Appian,Dereb.Mac., IX 16,1 ş i 2 ,este
extrem de interesant ş i merit3 a fi utilizat aici mai pe larg. Perseus e
 - - - ~,\ltV.\S. -=
Glr=
rIC::-:A------;;-
foortc sgilrcit. Acest lucru il face sI-şi pi:ud1\ treptat loţi a li aţii impo-
triva Romanilor, intrucăt le refuză regulilt plata subsidii lor promise.
Astrele! ceruse ajutorul lui Genlhios. regele Illyri lor ,prccumşi ajulorulCc-
ţilorde peste Dunll"rc (it; bA rit~ lJrf/l.."T€ toti" 't'rm'f!" l oYf!Ol') ,şi Încercase
a clIdc:\ la inţelegere cu Eumencs a l Pcrgmllului, care cro de partea Roma-
nilor. Pc Genthios iJ Îllşealll,incurcându-1 in ritsboiu cu Rom:mi i. inainte de
a-Î ridat banii promişi,-pe Eumenesil compromitc,-darcu Getii lucrul
nu mcrgcaş;\ de uşor. fnspcrnnţadlcei zece mii decAl?1rcţÎşi zece
mii de pedestraşi ai Gcţilor vor faccacelaş lucru C:l Gcnthiosa l Jlly-
ri lor, c5 adică vor intr:\ in lupt5 numai pc simple fl'igi'lducl i, el se leagă
U ('\1 şefu l lor KlolJ.fO~, indată dupit trecerea peste DunAre (ralin' dA
nh, "[ a,qol' n~wIJ), să Ic dea: şefului o mic de statcri de aur,
fiecărui cii: I ăreţ cîtte zecc şi ficdlrui pcdestraş câte cinci stateri de aur:
"ui TQiiTo ouţCta" ;r' aUyc"o nAtOI' 1I8'1'Tex(l{6exa IlV(!HMwl' l(!t'olou
In plus, mai gânddt să şi .j facă prieteni - ş i acesta e un pasaj foarte
prcţios pentru antichităţi l e getice 1) - cu ceva Momid/! (ă dA x;'aţtv&z~
pl!' m'a!:, lmlYuo: mantlle ~ri'i m:ineci, aşa cum se v1fd pe toate
monumentele eroului thrnc [icoane de cult] şi ale eroului călăreţ
[pietrc de mormânt] din plrţile noostre: flutur:1nd În vânt de pe
umerii c31ărelu l ui) şi brătări de (lUr ("al v'AAAIQ xavoU: aş.'t cum s'au
~sit destule atât În teritoriu l daco-gctic dela Nordu l Carpaţi l or cât şi
in Sudul i\lunţilorp) şi cai ("al Z;movr;),-C'J. daruri pentru şefi fi'
dweceh-TOÎ!: ~yol'ţlb'oll;). Dar Cloilios nic::i n'n I ~s:lt bine pe solii lui
Perseu s3 se apropie şi i-a intreoot Întâiu dnel aduc banii f;'1Wld uiţi şi,
fireşte, neav:'indu·i la ei, a dat porunc~ Ceţ il or lui s1l' pomcasdi înapoi
spre castI:. O a doua incercare a lui Perseu ele n-i 1>:!.că U nu reuşeşte
~~tr}1' OT!,JumÎit anijY8IJ on{ow.
') Edrept Îns!lcii se pOlrh·c.,te,icu obicciurilcceltice:v. Slrobo,p.I97,-l:um
dc Iltfel ,i numele Cloilios nu lunii tocmai "1:Iil:. TOlu~ nu e exclus slIlIvem, CA de multe
ori\:nQI:CSIClimpuri,evemualomnrel:eat!l.eeho-ducicil,1l1 cAreiconlllndunlllrfi f<Hol
unce:ll (rtgeledacprimindu-,i pe unnA lIe:latl partea lui deltipcndiu,d edaruri,idc
pradl) ,i,dupi tef,va fi fost proclllmat\\ee!liciintrel\!l'J olltte.-Clcirc~olvareadifieul­
tllţiiJea gAsi la Appiln (d/i,În locdt Ctl/ioridt'8I1s,orlli,lIuICPOlI Icobţinc eu un
simplu <unrichlig-, cum face Zippel, o. c. p. 169. ci lr.,bu1e 111' ne gllndim el
~.:~~:~ n'" pUtut invenla aeea,ti ,tire " nici de o Iăpare din vedere nu pO:lle fi
') Ve~ieAtc\,.incolecţii l epartieulli realed.lordortor IGco,geSever.,lUlu,i Mihail
Popovici. ~ţii purtau, ca ,i PCl'lii. chiar blrbDţii, Mtfel de brllllride aur
www.cimec.ro
'~J II. ( ' [TII DIS CAIU'~TI m~ I .'" SPARC"'I'EITHE." I..A DhCI'.Ho\LUS
Diodor cunooşte aceleaşi lucruri (vezi pentru Centhios XXX 9)-
dar ni c păstmt numai cu totul fragment.'lf - cu privire la C(!lţii che-
maţi În ajutor de Perseus: fAflând regele că o trupli a leasă de GalJi a
trecut Dunăre.'1 în ajutoru l lui (i:mUxyov~ l'aUJ.ra, :rmceu>cba, ni"
"l or(!Ol' bIl oVI'I,ax1q.) , plin de bucurie a trimis soli În Maedica, spre
a-i grAbi si'l vie mai repede. Dar şefu l Galaţilor a cerut stipen diul
numArat Întreg, aş:\ cum fusese înţel egere.'1, În Suma totalA de cinci
sute de (alenţi. Iar Perseu P.i~duind mereu, şi ncîmplinind niciodat~ cele
fll.g!l.duite, pentru m:lre!llui sgârcenie, Galaţii s'au intors inapoi in ţara 10"
(XXXI9). Şiîn nit loc (XXXI 14) Diodor precizcazit cA Galliicari veniseră
în ajutor lui Perseu împotriva Romanilor, erau În O\lInll.r de 20.000
(deci aceeaş cifrli C.1 la Appian).
Dar Cc1ţi venind de peste DlJmtrc, spre n trecc prin ţa"l Maedilor (intre
Axios şi Strymon; ţinutul Bregalniţei), nu cxisltt: de aceea Tomaschck,
o. C., 1 p. 61, care probabil n'a controlat pasagiu l (citatu l său - unic -
din Diodore greşit. iar interpretarea lui e arbitrnr.'i.)zice: t:Perscusentbotd ie
Bastamen von cler untercn DOMu zueinem Einfallcc~f~,.ft1aIl51X7"'t(I),
sprijinindu-se probabil pc Livius XLIV 26, 7, pe care- I şi citeaz!!., ia-
rllş fllls: Bastcrnarmn ~x"citus c01lsedit in /l1a~dica circa Desudovom,-
in loc de drrtl Derudllbam i" Alaedica exercitus Gal/orum cons~deral mtr-
ced~m paeltlm opperiens (şi pe Plutarch, Aem. Paul/o IZ, pc CClre nu-l
citeazll). I nsă B.'1stnmii nu se pute3U plimba după c heful lor prin in-
ttl..'g teritoriul gcto-thracic, din Basarnbia până În Macedonia, numai
pentru a se tocmi cu Perseus pentru soldă ş i pe urmă a se duce nesu-
plrnţi de nimeni inapoi,- mai ales după isprăvile lor din n. 179 (v .
mai sus). Livius şi Diodor vorbesc dealtfel explicit de Cc1fi . Iar
PluL'\rch incepe a vorbi de Galaţi, îi numeşte apoi Dastami ş i ii
descrie ca atare (v . mai sus, p . 69). Ori, e e1ar, că la mijloc nu
po.'1le fi deda o confuzie Între Geţii (vecini, în Oltenia şi Muntenia),
c:tri :lcum Înt;li:l dat?i.-foarle prohllhil Îrl lovdrdfia Bastorni/Qr, cărora
le permiseurd treurea pe la ci - luau p3rte activă la lu pte le din Sud
Vest(pelltru ca dea ici înainte sli nu mai înceteze) ş i Celţii Scord isci,
din Serbia nordiell, arhicunoscuţi ca mercenari şi n!iv§.!itori În regiu-
nile illyro-m3ccdonene, ş i rnmaşi tot astfel pân:'1 la Durebista şi pânl
la intinderea st~pâniri i romane în Pannonia, Dardania şi Moesia Su-
pcrioorl.
Dea ltfel, dup1i insăş numelegetic de 1000litate,Desudovo, ci tat de Livius
in ţ.'1r3 Maedilor dela Apus de Strymon, vedem _ şi am 3ccentuat-o

la timpul d u I)_c:.l Geţii cunoşteau din timpuri immemori31e acest
drum spre SV, pc ''alea Ot.'Scului şi apoi a Slrymonu lui,sprel\ laccdonia,
intrudit nu numai I·au umbi:J.I, da r l-au şi ocu)Y.lt cu chinr colonii lc lor
geticc,-aşa incat in topollimia ce ni s'a pi'lSIr.lt din vremea mai
tarzie (eL Procopius,De (led,!. , lV 4, ed. lIaury. p. IZI ş i unn .) intreaga
ţar1i a vechilor Triballi ne apa re adânc s lrllb1l.tutll de elemente getice ,
cu aşezliri le lor rurnle enmcteris lice: -davar, II dic1l. ISatc. de <tgrieul-
tori , iar nu tmandn~. de pllstori (cp. Ia Procopius. JV II , p, 149, 14:
rlalJUpalUea din Dobrogc:.I).
Orienta rea spre SV a Geţil or din Sudul ş i Estul Carpaţilor , din Cl1uza
presiunii exercitate asupm lor de S.umaţii ş i D:lstn mii din Moldova
nordestic1i ş i din Ba sarn hia sudic1\ .se l1lanifestll În eiocnirile ,din ce În
ce m3i dese, pc cari ş i ci le au , la nindu llor , cu Celţii, 1Ilyrii , Thmeo-
Macedonenii ş i apoi Romanii din Sud,·cs lul Daciei . C'Ir.\cteristÎcll e, de
pildA, repercusiunea a'ut!!: de lu rLurnrile illyro-cchicc din Su des t În
sec. II! şi II asupra ţ inutului getic dela Dunăre, aşa cum ca ne t!pare
in chip legend ar în povestea bejeniei Autariaţilor c!hre tb!Uţile Dun!i.rii.:
xal ni" retCi", V.wl'l "al dol"'lT01', .-rC1!U TO Baow.(llwvlDt·Qt;, iYX11oa,'
(Appian,llIyr',4); ştiref!i.eând p:lrte dintr'o serie de informaţii neexaCle
(ef. Zippcl, Die riim. T1errscll . i" II1)'r., p . 141 CU p. 40), dar totuş foarte
p reţi oasă, pentru caroeterizll U!.'1 s itu aţiei etnogra fice schimbate la Du-
nărea de Mijloc şi de Jos. Notez aici, eli Încerc:m.:a lui Zippel, pe baza
informaţiei de mai sus , de :1 d uce pc Au tn ri aţ i tocmai până la N istru
(p . 153), deşi foarte ingen io.'ls:1, ni scparefund ~ m e nta l greşitll ,d i n c_ u za
i nt e rpretării nec.X3ete a inscripţie i lui J>rotogencs dela Olbi:t, pc care
se bazt:{z1i. (Callii din inscripJic devin 1;\ Zippcl Scordisei 1).- Politica
getie1l fa ţll de Romani, cari. locma i în acezst1\ VTeme, prin ÎnfrfingcrC:a
lui Perseus ş i nnexarca Maced oniei,se insll lcrz1i În Peninsula Ba l e~nic!l;,
a fost consecvent ostilli acestor nOtli şi z mcninţiHori 8tl1p:ini , Cu un spi-
rit politic foarte realist ş i pmctic, Geţji vor fi, in lu ptele civile dck Roma,
\ ~~:~::~~~~:'r;'~~~~!~:~!~~~~;:',al;':~:,p~~~~:;!~, P::~~:::n:~:
Această orientare geto-dacicll spre Sud vest şi În special spre Roma
~:~~ac;~~::::J! ,a~:h;::~l\eiof;~:a~~~~:~~:~eg~~~~:~ ~~~. :;:I~~i~~~ \
1) Nou tii gltJgrojio an/ita, l . c., p. 338 sqq.
www.cimec.ro
185 II . ""TII DIN CMt1'."T I 1)1:1....... SPARGAPl:TI·IIE..., LA DECRn" .. US
Dyrrachium ş i, mai ales, de denari repubLiC2ni romani, începând dela
an ul Z 17 a. Ch r., vremea celui de-al doilea răsboiu punic, când, dup~
cum se ştie , Romanii trec În llIyria şi incep penetraţ'ia lor din ce in ce
mai encrgicl În Peninsula B.'Ilcanidi 1).
D ar sl!. ne Întoarcem la secolul allJ-lca inainte de Il r.
Lihera ţi de ameninta rea i.medi.'l tă macedoncan1t. I1Iyri i, Celţi i ~i
Thmcii de la Dun~rea mijlocie, adic3 din imediata vecinlltatea CCJiior I por-
nesc un ş ir n esf:î rş it de a tacuri Împotriva ţinuturilor st1l.pânite ori pro-
tejnle de Roman i, În lIIyria ş i Macedon ia. In 141 a. Chr. Scordiseii
dela Sava bat pe Romani. In 13S alt rAsboiu . In 117 prnctoru l Sextus
Pompeill s e .'!taca t În Macedonia de Galli ş i Maedi. In anul 114 C.
Porcius Cato, Încercând a pedepsi pe Scordisci in propri3 lor ţarli, e b1l.-
tut ş i alung:.l l : intreaga Jllyrie e pu s tiită, pân!l. Ia Mart:l AdriatidL Abi ă
in 11 Z M. Livius Dru sus reu şeşte slI. re spin~ pe Ga llo-Thr.lci şi să-i
si lea sdi la pace 1). Totu ş ani i 113, 110 şi 109 Înscamni'l noui lupte
singeroose atât În Thracia (e. Caecilius Mctcllus), cât ş i in ţinutul
Seordiscilor dintre Drin, Sava, Dunllre ş i Cibros (M. Minucrus Rufus).
[n a. 97 Maedii şi Dardanii pornesc din nou asupra Sudu lui şi in 92-88
barbarii prnd1i chiar Dodona :t).
Ceţii sunt in aceste luptc lovar!l şi i de mzboiu ş i pusti ire ai Celtilor
Scordisci: MumC'Îu$ Rufus imperalQr a Scordiscis Dtlcisqlle premeMtur,
quibus impar erat mmlero, cum spune Fr.o ntinus, Strat., II 4,3, Apăraţi
Însă de DunAre, ind1'irlltu l cheia ei se retrag la primejdie, toate foloa sele
acestor rlizboac sunt de partea lor, În vreme ce ceilalţi TIIyri ş iThraci
Sunt sili biţi din ce in ce mai mult, la fel cu Scordiscii ').
Appian, De reb. lIlyr ., 3, spune Illmurit aeeast.'\ despre Scordisci şi
Triballi, vecinii direcţi ai Geţilo r : aceştia s 'au nimicit reciproc, aşa că
1) Vui pentru Ardell l lista descopcririlor delll 1. Martiall, Rt/lrr/l".jll llr~h., lJisuilA
1920, iar pentru veehiul rept C. MoiBî1, ,n 8111el. SOG. Nil", ., pl1uim.
') Liv. Paioch., cd. HOIIIIbllCh, col. Teubncr, 1910, LXIII; EUlropÎU" IV 24 .
,i
") Vczi pentru toate aCC!le lupte Rllele nrnumllnlte. În tregul molerial 1(1 C. Zippel,
Die ru",iul,e Uf'rfUf,llj, in Illyn·,n, p. ' 32 ,i unn.
t) Concluzililui Zippd, o. c., p. lso,ciGctii ,'u fi mutnt chiar, cu aca tpriLej,
In putc , in Rhodope (pe bua lui euliUf, Dio, LI 22. 7) l'., fi rc,cc, neintrmrÎftll .
Eaplicqia pllASiului din Dio c cu totu l alta: ind d inainte de Gela, regele Edo·
nilor, c. 500 1. Chr., a\'usl'. loc-Iuht prtli unC'l Icythicl-oinfiltratic cuceri-
hUl'. gttlti .ici (v. mai IU', p. 35 'i .... 2 ,i, in special, mai jos, ClIp. V) t i ,tirea
lui Dio c un limplu tCOU . 1 Acestor indl'.pimte t\cnimcntr.
 ____ VA'!IL" I'ÂRVAN,GETICA
de-a mai rllmas ceva din Tribal/i, resturile lor au fugit la Gcţii de peste
Dun1ire şi neamul lor, care era in culmea puterii plln1i la Filip şi Ale-
xandru, acum c pustiit şi şi-a pierdut pând şi numele la popoorele din
I pll.rţile acelea. Iar Scordiscii, slăbiţi CU totu l În aceleaşi lupte, 3U p3ţil
.. 1:1 fel dela Romani şi au fugit prin insulele Dun!lrii, pentru eli pe urmli ,
unii, cu vremea, Întorcându-se inapoi, s1\ se mântueJsdl şi prin p1rţile
Pannoniei de Jos.
Romanii deci, in grelele lor lupte cu Scordiscii (ef. Str.tho, p. 318: ot)fa;
'tou~ Exoq6{axQv~ aVTQV~ ",urmaU/Il/oav lEol'; .. xe/ho" loxvouVfa,) 1),
nu fac altceva decât s!l netezească drumul viitoarelor cuceriri gete in
aceste regiuni vestice. Am putea spune, el\. Întocmai cum secolul al Il-lea
fusese aici al Ce1lilor. aşa secolu l 13. Chr. va fi aproape ~c1us i v 31
Geţ il or. Dar mai mult: Îns~şi luptele pe cari le mai au Romanii aici: cu
Thracii de o parte. cu Sarmaţii din Rlislirit de aha (inlocuitorii Uastn.r-
nilor În migraţiile prin stepa mo ld o-v:t lacho-dobrogean~ spre Thracia
şi Macedonia) 2). netezesc acelaş dnun cuceririlor gete de pc vreme-A
lui Burebista în cea laltit direcţie de expansiune, spre Nistru. gurile
Duni1rii şi Pontul Euxin . Poziţia centr.llit II Munteniei. pentru ambele
tendinţe de creştere geticl. ne face să credem eli secolu l 1 a. Cht .• tre-
buie s!l însemne din punct de vedere archeologic o operă de culminare
Il civi li zaţiei indigene getice, fructificatA şi înfrumuscţatll de dubla pe-
netraţie civilizatoare: romană dinspre SV 1), greacă dinspre E ~i
SE. pe v:t lea Dunării şi a marilor ei afluenţi în sus. până departe in
Ardeal').
Strabo rezumă intr'un chip clasic rezultutul tuturor acestor frămân­
tAri. cari duc la întemeierea împl1răţiei getice a lui Burebista, intinsi!.
dela Dunl1rea de Sus şi Adriatica p~1l1l1a Nipru şi golful Durgas: Boire-
bist:ls, Gelui, luând conducere..'l n uţiun ii sa le, a ridicat pe oamenii aceş ti:!.
inrăili de nesfârşitele r!tsboaie ş i i-:l indrepwt prin abstinentă şi sobrie-
tate şi ascult..1. rc de porunci. :lşa încât În câ~iva ani:1 intemeiat o mare
') Pcnlru alte amlnunte geografice asupra Scordi.cilor, eu capilalt"l.. lor "Bdgl "
,. KanMowrn ,i insulele Dunării OCUpalC, aproape toate, in regiunea OltcniCl, \'e:ci 101
Sn.bo. p. 318.
r) cr. Roesler. Vie Gttm u. ih,e NacMOTn, p. 181 ,i notele.
') ce. in special desoupui,ile de monClt republicane romane din .cc. II Vi I I .
Chr.• ,i de monete din Dyrrachium ,i Apollonia, etc., in intreaga Dacie; in lpecial fru ·
moase tn.aurc, ealcel dela ~treni·V'lcea, inOhenia(lIMulleul Nalional din Bucur..... i).
' ) CL Plrvan, Pio,itrflli"". 1. e., pauim.
www.cimec.ro
~87 IL CE'rll l>1" c .... Rr .... TI ORI ..... SP .... RC Al·F.ITIlES 1. " OF.CKU .... LUS
~mp~rn\ie şi a supus Getilor aproape pe toţi vecinii; ba era de mare
primejdie şi penlnt Romani, pentruc!\ trecea Dunilrea fl[r~ sli-i pese
de nime şi prild:\ Thracia păn~ În Macedonia şi in llIyrin, iar pe Cellii
eei ce se amcstecaserii cu Thrncii şi cu JIlyrii i-a pustiit eu totul ş i pe
Boiii cari ascuhau Je regele Critasiros, precum ş i pe Taurisci. i-a şters
de pe faţa p3măntuiui (p. 303 sq.) .
~::I:~ndde.c~~~~t~ed~;l~:~ap;e~~l~!i;:~atn~· !C:~~I~I~~;~~;~~: î~
a.
Miazănoaptea Macedoniei (Livius, epit. 92.,95), ajungând lu Dunlire. n'a
cutezal sA atace pc Ge,i (FloTUS 1 39. 6: /)(J(:i{/ temlS ven ;t, mi lenebras
sa/t ullm expavjl) , însp!limânt:îndu-sedecodrii ncpAtrun şi C.'lri-I aşteptau
dincolo: În ţinutul p!\duros dcla Porţile de Fier, unde ducell. drumu l drept
din Dard:lIlia la Dunlirc, pe care l-a apucat Curio şi pe C<lre apoi. pân!\
la Tmian Însuş, au cercat zadarnic mulţi Romani sll plitrundA În Dacia.
Şi dadl Sciţii,B3starnii şi Samlaţii. cari n!ivlUiau din Nordest
peste Dunăre, au completat opera de nivelare in ţinutul tribullie (pAnă
la Oescus) şi mysic (Jcla Oescus pi!nA in pll;-ţile Crobyzilor) t), ameste-
;f!:~i~t::i:::~i:~;~E~E:;:;:;;f~:e~::!:[~:::~:::~~e~;~
dreapta Dunlirii (ef. Str.lbo. p. 305: :r:aeâ 1'& oVv toi; "E))'~ol.. Uj
rAtat i'1'cugtl;QVt(lf ,wU(JJl ()dl. ro Ol'I'9:ci, ta~ I'€tfu'aorâo(l~ bp' lxau!!a
roti " ' trr(!01J ~oleioO(J' )C(ll roi, ,J/ol.ooi; {l.l'lIJlCJ1iX0at .... şi cele ce ur-
;~~~~·~I~~:ăc.~~:~bch~~;~~ a~:~:~a;~~I. ~:;u~n ~~~ian~~~:r~;~~~t~~~~
fiin
st!lnga Dunării. In adevl!.r, când Lucullus Varro. Îndat~ dupA Scribonius
Curio (a. 73), incepc ofensiva În Thracin bătând pe Bcssi, cel mai puternic
şilllui prădalnicncmn thrncicdin Haemus (v. Strabo p. 318). şi, imbl\r-
blit.u de izb:lnzilc de aici.supune şi prad1l. (a. 72f7 I )şi toqinutul p!l.nl1 l:t
Dun1ire şi la Mare 3), pustiind chiar oraşe str1\lucite ca Apollonia - pe
') ef. I'IUpl'll riJboador purtate de CuriD, mnteriplul .dunGI III Zippel. D. C., p .
16J,iurm.
") l'rcmentei n I r :ciec: delll Cibrus la Timacus; el. pentru plaaarcll aCeitui p"ISiu
din Su..bo, p. JOS, in legAtura cu evenimentele din •. 15 •. Chr.,Dit! Anf6ngt! der P,tJ-
"n.MOtlien,J//h,nh .• 1 Beibl. p. 158 .
") Ce. ,i Zippcl, o. C., p. 165 ,i urm. Conclu:ciilelui Zippel (p. 167 ,i 168) IlIAt uupra
ruultlltelorexpedilici lui Curioin viitoar... Moe.i.Superiof,cr,t,iatupr. lupunerii
ţinutului numit mlti tI"-iu MOeli.lnfcrior (pilnli la gurile Dun.rii) •• unl I,lrC;1itt:
Romanii ,,1/ au ltipAnit in actait' vreme plnl II DunAre.
 VASILE '>}.RVAN,GETICA_ __ _ _ _
.88
"
care, spre marea ruşine a civi li zaţiei romane, au trebuit s 'o rcstaurcze
dupll a . 7Z Thrncii fileleni ca Metocos al lui Tarulas (ArcJl.-tpigr.
MiII ., X p. 163; Kalinb, Ant. Dtnkm. in Bulg., no.156: P:'I.rvan, Zidul
cetdţii Tomi, p. 434 şi 426, cu n. 3)-neamul de care s'a lovit Lucullus
la Dunt\rca de J os a fost. chiar pe dreapta, cel gctic, ş i anumegctic În
conti nuarea Geţi l or din stânga DunArii,-iarnu, cumva, Dastamii ori
S:mnaţii, ori, poate, celelalte neamuri gctice din dreapta Dunllrii, prc-
cum erau Crobyzii, Tcrizii şi cei l a lţ i.
In adcv1lr diferitele-dat/ae de pc dreapta Dunllrii, caracteristice
pentru toponimia pur gctidl, spre deosebire de cea throciclt, se întind
in vremea c1cnistico-romanll exclusiv pe ma lul Dun1l.rii, ori În ap ro-
pi~l.tit dependenţă de acest mal, ceeace arat!!. c.'\ ele sunt o prelungire
peste fluviu a Nordu lui gctic. Acest raport cra identic şi pe vrcrnC'"d
lui Herodot, c:ind acesta a dat imediat la Miaz!1noapte de Haemus
peste marele neam al Geţilor trlcmuritoril ,de cari el vorbeşte cu atâta
admi1".lţie; decât că atunei expansiunea getic!l. din massivul carpatic
spre Marea Neagră şi Marca Egee - expansiune care i-a mânat pe
Geţi pânii În Macedonia, În Rhodope ori in Asia MicA I)-fuscse
În plină putere, in vreme ce năvlilirile scito-sannato-celto-gemlanicc
(cf. şi Skirii) dinspre NE şi atlcuri le macedonene şi thrncicc dinspre SV
şi S au in frânat şi slAbit mereu - din secolului IV- lea până la al ll-lea-
aceastli expansiunc, mărginind-o - c.1 in trJ.tatul lui Lysimachos cu
~II DIN CARPATI DELA SPAROAPEITIIES I.A DECE.DALUS
• general tot ţinutul dela râul Oescus spre Scythia Minor era plin de
~ .dovot getice 1). Faptul c!1 Lucullus are de o parte de luptat cu Getii.
, iar de alta cu oraşele greceşti din Pont, acea Hex.apolis de care vorbeşte
şi Appian ~), ne dovedeşte do imprejurll.rile de dlţiva ani mai târziu,
subt Uurebista, când Geţii, În bun/i prietenie cel puţin cu o parte din
Grecii din Pont, st/ip:inesc piinIi la Dlbia in Nord şi Apollonia în
Sud, nu er.lU ceva accidental, ci sfâ rşitu l unei indelungate CVOhl\ii,
pc carc Lucu llus, dupll supunerea Bessilor din Ilnemus, crezuse di o
poate împiedeca ori, chiar suprima. printr'o simpll1 expediţie in Dulg.uin
şi Dobrogca,- uitând cli mll lu.t era intens locui~ şi :1p~rat de, ace~li
Geţi, a diror naţiune unitari'! dm Nordul Dunl1rel se tnlllldea, fie chIar
~ie~~~~:~;~~ :e:!~t~cân:~ i~e~a~~i~a;~a:lii: ~~n~~~;~ ~;;: ~:r~~ra:;~;:
Insf5.rşit insuş rAsboiul Romanilor cu Mlthradatcs :\1 PontulUi ŞI
Bosporului a fost favorabil ridicării puterii gete. In adevăr, de o JY.. rte
rivalii lor imedia ţi din Rl1s1\rit, Basl3rnii, îşi irosiau puterile ca merce-
nari În armata lui J\1ithradates (cL Appian, De beII. Mill/r., 71), de aha
s[lr5.marea puterii regatului bosporan, un moment reorganizat şi întărit
de I\lithradates, permitea Geţilor o inaintare uŞQarA În Vestul şi Nordul
M~:\i~~~:~n~~ri~:;a p:~~:~!~~o~~Îta:;!il:;e~o~~i~~u pentru n1\v!!.-
lirile lor drumul direct c1\tre Sud, din Basarabia in Dobrogea şi mai

~:~lr~la:;oJ~~~~~: t :r~~:~~~/i~i~~ ~a!~Sa~~t~;'~~~'as~;;;;~

Dromichaites-Ia singur malul Dunării din Bulgaria şi Dobrogea
actua lii. Dar in secolul 1 a. Chr., prin dec!l.derea intruşilor Ceho-Da-
8tlm i În Est, Cclţi in Vest , puterea gcticA se ridicll. iar/i şi-şi intinde cari ocupau o mare parte din ţinutul din dreapta Dun/iril împrejurul
din nou stll.p:ln irea dejur imprejur, şi in special peste Dunăre spre Pont. taliaţiloTt Romanilor: oraşele greceşti dela Mare (l\'lommsen, RG.

sj~~g~7f~~~i';~1I~
Are prin urma re dreptnte Scrvius , eomcntatoru llui Vergi l, dmd spune
(ed. Thilo-Hagcn, Aeneid. VII 604) : Getllrum fera gem eliam aPlld
maiores fuil; nllm ipsi sl/nt !l1ysi, qllos Sallustills a LllclJlIo dicit csse
mpera los . Appian, De reb. lllyr. 30, spune cli MarcU8 Lucu llus i-a
blitut pe aceşti Mysi ş i i-a taruncat În Dun/ire., ndicll- Brli retoricll-
i-a respins dincolo de fluv iu, - ceeace revine la aceeaş amestecare a
lor cu Geţi i . De altfel, În regiunea dela Ves t de Nicopolis ad Istrum,.
V'.lJea Asamului era ocupatl de Geţi pAnll departe În interior, precum
se constatll prin existenţa centrulu i lor Înfloritor Giridavo, cunoscut şi
din vremea imperiului (CIL. III 12399 şi harta IV, Gk),-iar În

') Cf. ei.alde n-clt, Nou digrcgrofia ',"tira, p. JJ8 tqq. ,i În lpe<:ial pag. J4l-

www.cimec.ro
"
IJaatO!lI'WI' (adică de Ihstarnii din Scythia: Ia N Dun!1rii), c:upot'/{}q-
aan-M' uMa", xai o:;r16f!o. Principalii biruitori par ÎnsA a fi (ost chiar
acum tot Geţii, eder" troJeek sunl Illale tiI' ei; şi ne intreb!irn dacă chiar
din :ICest an nu insuş Durebist3 va fi fost comandantul cetelor gcto-bas-
t'\rnc etre au slărâmat pe Antoni"s şi luându-i steagurile- ni 01JIU'..ia -
le-au dus in cetatea geticll Genuc/a. de unde, treizeci de ani mai
târziu, va veni CrasslIs (.1. 29) $li le recuccrcasell (Cassius Dio, LI
26,S) dela regele get al ţinutului Ounll.rii de Jos, Zyraxcs, care şi de
astll dată tot la oScythii. din n:l.sarabia, lldicll in S.1r1l13to-]l;.lstamii din
stcpl1, plecase 5prc a cerc ajutor .
rar cladI. părerea lui C:ul1 ille J ullian '), dI. Îndi din :1.82, sau rotund
So a . Chr ., Burcbista îşi incepuse cuccririle, nu se ildevereşte prin iz-
Vo.1re, f..lpul! cA Gaius Antonills În ;1. 62-60 lupta in DobrogC:1 impo-
triva unei coa liţii transdanubianc. in care Ceţii lui Burcbista au trebuit
să joace ro lul principal,ni se pare dep lin confirmat prin vestita inscriptie
de prin a. 48,a lui Acomion din Dionysopolis, care ne expune În scurt
nu numai propria lui carieră, dar Întregu l sistem politic al marelui
rege get din Nordu l Dunării, llurebista, ."".ciglhorul de Ce l ţi. (Knlinka,
Arzi. Dcr,km. in n'llgarien, 1lT. 95,col. 87 şiurm. = Dittcnbcrgcr,Syll.3
nr. 762.):
Acomion al lui Dionysios este intâiu sol al Diollysopolitanilor 1..
tată l lui llurebista, cu care se Întâlneştc, sprc a-i cerc protecţia pentru
concetăţenii săi, apoi împlincşte diferite Îns.1l.rcÎnări de marc preot a l
zeilor cctliţii, printre care pe lIccca de preot cponym a l lui Dionysos,
III c!l.nli Cull,din vitregia vremilor, timp de mai mulţi ani ritmăsese fAra
mare preot. dar pe vremea iernării lui Ga ius Anton ills la noi (În Diony-
sop<,lis) luând (Acornion) iară asupra 5:\ preoţi a zeu lu i eponym Dio-
nysos,a implinit după cuviinţlt şi cu m!trinim ie procesiunile şi sacrifi-
ciile pcntru zeu ... etc.'. ~i, În timpul din Ilrm~, \'cgc1e Burebis t:l :ljun~
gilnd cel dintâiu şi cel m.1i mare d intre regii din 'l'hracia, şi stll.pânitor
al tuturor ţinuturi l or de dincolo ş i de dincoace de Dun1ire, Acom ion
:l fost şi pe l ângă acesta in cea dintâi şi Ce.1 mIIi mare apropiere şi a
obtinut cele mai bune rezu ltate pentru patri:1 5:1, inspirând şi colabo-
r:lnd la cele mai eficace mitsuri,şi,nu mai pUlin,dştig:1nd bunăvoinţa
regelui pentru mântuirea cetll.ţii sa le şi, deasemenea, şi in toate ccle~
!,llte ocazii,oferindu-se fărl rezen'lI. pentru împlinirea solii lor oraşu l ui
')/Jistoire J,laGaule, I II 152.
www.cimec.ro
şi luându -şi usupr'.i sa f!Ldl întârziere Înfrunmrca primejdiilor, numai
~pre a izbuti in toate chipurile la câştigarca unui folos pentru patria sa •.
Astfel darii, la a. 62-61 ,c:lnd Anlonius venia sti ierneze la Dionyso-
polis, Acornion fusese de mult in misiune la Geţi. Dar nu Burcbista
er~ regele lor. Amintirea lui Anlonius cel biruit, Într'o in scripţie de
preamlirire a lui Burebista, ca datare a unei simple preoţii a lui Acor-
nion, nu poate Îns1\ avea nici un rost, decât in sensul c!lo ~i bieţii Diony-
sopolitani au suferit deL'l acest nevrednic generu l roman (e cunoscut!!.
purtarea lui ruşinoasă: şi În Dardania: cL P.-W., s. ti.) şi c!l mI fost riis-
bunaţi de CelÎ, a l cliror rege Burebista - precum reiese clar din in-
scri pţie - ajungc, in aceste părti, dllpd :l. 60 În cu lmea puterii sale, in~
tinzdndu-şi sdipânirea până dinco lo de lJaemus, la Mcsambria şi Apol ~
lonia. Din inscriptia no.'lstrii mai reiese cA Dionysopolitanii au fost sta-
tornic În bune rel..lţii cu Ceţii (aceasta pare:l fi fost tradiţie la Nordul
I-Iaemului, unde Cetij dict1u), În vreme ce intinderea puterii lui Bure-
bist.1 1.1 Sud de Haemus (unde dictau Odrysii) s'a implinit numai Cli
;:!~ik~:~~e;: ~~~~:~i:~~~~O:~~:: I~n~;?~~:~~~;~~{;~::;~
{l:rl] Bl:~pfQTal' 1tolAJ1W,j: M&or.ot; (/Jj~'IJlOl'[ot;], Et:)1oxi.jjt; Aa1.~f[a)
şi da/Jiu.; iJto}·l'Ofl ol'J I ).
Deci rimftne clar stabilit, că - simultan, ori, mai probabi l, după'
celelalte lupte sângeroase, in Vest, Sudvest, Est şi Nordest - Bure-
bista îşi creează la guri le Dunării şi În Balcani impără~ia sa getică
exclusiv intre anii 60 şi 48a. Chr. ). ~
2
In acest din urm!i an el se află În tmtati~e cu Pompeius. rivalul.lui I
Cacsar, iar solul care purtâ cuvântul regeluI get era mereu Acom lon
din Dionysopolis, după cum sunii inscripţia lui, În continuare la cele
,) CcnlpJcll1l4de G.Seurein Itudijlcllllcrlc Archiologie/Jlr(lCc (Rlv . Arch., IQ I'
,i
I I, p. 423 urm.) cU IIlt mare frugmenl fi cu un comentat intercslln •.- Pcn'ru cucerirea
Apolloniei. d. Dio Chry8OetOmUl, XXXVI 4, iar pentru intinderea chiar ctnOKf1Ifidi
~:':~~~~2~;i,~:·~~:~~::~~:;~~:::::';;.;:~;i'L~:~~ii~:~::':J~~~:.
I,Deibl.,p . ISof 1unn •
") MUllcnhorr,111.p. ' 4I)-ISI fip.IS4aq. , leolucnq.ealdemonlueucIDacii
:~~:~i~~t:~ dh~~.:.~eIS~~b:I~: ~~e ~t;~ ~IU~e":p~~:·:~~
mai cei dintre lIaemus fi htru •.•
: ndt ~~:
 VASII. ErARVAN.GHTICA
mai sus citnte: eŞi fiind trimes de regele Burebista (acum numele regelui
C ortografiat BveaPelurat; 1) ca so l la autoc.ratoml Romanilor, Goaeu!
Pompeius, fiul lui Gnaeus, şi int:ilnindu-se cu acesta În pArţile Mace-
doniei, lâng.1l. I-Jeraclea Lyncestis, ou numai şi-a Împlinit inslircin/irile
ce avea dela rege, câştigilnd buo1ivoinţ:a Romanilor pentru rege, dar a
purtat şi cele mai frumoase negocieri În folosul patriei sale ...• (r. 32-38 ~i
cf. corn. lui Kalinka"'. 93)'
Se înţelege deci, de ce, şi din acest punct de vedere, Caesar aduna
in a. 44 mari forţe in Orient, spre :, sf!ir!lm~ pe Burcbisla şi imperiul
s:lu getic (cr. Strabo. p . 298; Suet. Caesar 44; Oclflv. 8, 2; Liv.Per.
117 ; Ve i!' Pat. Il 59,4; Appian lllyr. 13 ş i 6; BeII. civ. II tic).
." -----Camille Jullian, Într'o paginii avântatli din a sa Hisloire do/a Gallu J),
a arlitnt c.1l. prin ani i 70 a. Chr. Europa de mijloc era impăr{itli Între
\ cei doi mari conduclitori de popoare, aventurieru l lipsit de scrupule,
.regele. Ariovist al Suebilor. care terorÎzZl. Vestul germ:mo-celtic, şi refor-
matorul inspirat, organizatorul Înţelept Burebista, regele Ceto-Dacilor,
ca re domina tot R:lsiritul celto-i llyro-th racic. O c1ipli s'a părut cit cei
doi cuceritori se vor ciocni in plirţile B.wuriei de azi. Dar Ariovist se
indrepti spre Apus şi Burebista rămase singurul sti'ipân al Cenlrului
~i R11sărÎtuluÎ european.
/ . Graniţele Împărăţiei getice erau: Înspre Apuscadri latcru l boem (unde
Durebisla Înlocuise pe Boiii parte distruşi, parte alungaţi spre Vest)
şi Alpii Norici (unde supusesc pe Taurisci: cr. Stmbo p. 213); inspre
Miaz1l.zi, muntii Autariaţilor şi DJrdanilor, unde Durebista sP.i:r!lmase
ori supuscse pe Scordisci şi pe lllyro-Thrncii, cu carc aceia erau ame-
steca\i; mai departe Haemul, până undeaJlfnsese supundnd ce mai existi
atunci din Triballi, precum şi pe ceilalţi Thraci şi Thnlco~R.sturno­
Scythi, pânli la Pontul Stâng. Graţie acestei expansiuni, Dacia, incă pe
vremea lui Strabo, începea la P.1I.durea Hcrcynicli, in MOr'Jvia de azi
(v. Slrabo, p. 295), şi se sfâllia la Nistru şi 1:. Dug (ibid.j :1.). Cât pri-
veşte Sudul Dunlirii , pânli la Haemus, el era de mult getie. Dar
Getii de aici erau numiţi Thraci (cr. Straho, 1. C. : oi "E}.}..,."", fOV
rl:ca~ e(!ţiil~ V7r.tJ.0-llpal'ol') şi , duplt ci, se vorbiit şi de Getii din
1) VoI. III, p. 152 sqq.
1) er. pentru cucc:rirca Olbici de Gelii lui Durcbitla, dcopllrlc Dio Chr)'SOllomUll
xx.XVI 4, iar de alta inscriPlia ddll Oiuenberger. S)'II.- 130.
www.cimec.ro
Nordul Dun!!;rii tot ca d e Thrdci. Am v3zut mai sus eli Dromi-
ehaites e numit tregclc Thracilor. şi CI.. chiar BurebistJ. e numit oficial
În inS\:ripţia deL1 Dionysopolis (Kalinka. no. 9S Dittenberger
Syll. Il 762, r. U - 23) :tQWlQ, xal ,dYlo"fo, TWV i:d 8 (](.l.il1i' {JaotUw ••.
Orientarea regatului unitar getic fusesc , fireşte , intotdeauna spre Sud.
Centrul lui etnografic erâ pe platoul transilvan , dar pivotul politic cra
În Sudu l arpaţi l or .
In special regatu l lui Burebista se arat3 a fi fost prin excelenţă danu-
bian, avilnd o principalA reşedinţA undeva prin Banat, Oltenia sau Munte-
nia. Fie eli Argcdavodin inscripţi:. ei t:u3 dela Dionysopolis e ArcidavlJ din
Banat,riecă ca e undeva pe r:lul eual ell.rui numeseam!l..nll,Argeşul,Arge-lis
Arge-dava, este foarte probabil eli oraşu l de fnmlc :tI marelui rege
a trebuit sll fie la Sudu l sau Sudvestu l Carpaţ il or. Rehtţiile Cli Sudul
roman şi ineerci'irllc regelui gel de a se ameslec3 În politica mare a vre-
mii sale, determinând biruinţa partidului republican dcl,1 Roma impo-
trivll celui monarhie, cercau o continu1l prezenţi'i a suveranu lui in
apropierea Dun.1l.rii, marca artern de circul'lţie atât spre Apus cat şi
spre Răs.!i.rit. Ol3toriile lui Acomion din Dionysopolis, de o parte la
curtea regelui, de aha, de aco lo direct spre :\Iacedonia, prin fostulţÎnut
al Triballilor şi prill ţara Dardanilor, către lIeraclea l...yncc.'Stis, ne
ÎndicJ În chip clar prezenţa regelui get in regiunea dun1irean.!l.:
interesul slu en\ de a avea cât mai repede putinţa de intervenţie direc.t!t,
cu vorba şi mai ales cu fapta, În evenimentele pe c.1re voia s!!; le deter-
mine prin amestecu l său.
Păm indoialll, trebuie să ne închipuim viaţa şi acţiunea lui Durebista
in cadrele ana lo:tge ale evu lui-mediu eu ropean şi in generaJ alc
marilor monarhii cuceritoare. Capitala c acolo unde c regele. Toate
eet!l.ţile Je pe toate marile drumuri şi dela toate hotarcIe sunt capitalele
sa le. Du am crezut că c absolut neeCSJr, să subliniem acum importanld
de mare stat dunubian, a regatului întemeiat de Burebista, deoarece,
flirll acest c:tntcter, În general nu se poate înţelege rostul istoric, aşa de
lug pe enre ind dela Dromichaitcs l-:lu avut Geţii În evoluţi a civili-
zaţiei sudesteuropenc, Întâiu - cât regatele e1enistice au avut Însem-
nătate-orientati spre elenism, apoi însA, Îndat.1l. ce Homanii intră in
Peninsula BJlcanÎd ş i ameninţă Dun~rea, orientaţi În chip hot~rÎtor
spre Vest.
Aşa numai, se poate explica de ce, in timp când ThracÎi dintre Hae-
mus şi Marea Egee nu reu şiau sli intemeieze o proprie civiliza ţie,
 '-----_ _ __ VAl"U~ pARVAN, l.BTICA
Ilcliis:lndu-se (nl ctific-.tS i nici de Greci. nici de Romani, şi servÎau numai
ca unelte oorbc. mercenari s1tlbatcci, Întocmai ca şi celelalte naţiuni
barbare vecine: Celţii 1), Bastamii şi foarte mulţi dintre 1l1yri,- Geţii
- stllpânitorii marelui drum de civi li zaţie a l Dun!lrii - dela Început
Îşi umllriau o po l itică a tor şi alcAtuiau un stat bine Încheg:u,carecli
toate invazi.ile străine şi disensiunile interne, se men1incă pe acelaş
întins teritoriu la Dun!irea de Jos , primi:\ puternice înrâuriri greceşti
- pe Dun!l.rc in sus-şi apoi romane-pc DunAre în jos- d:>r în
acccaş vreme oferia la rând u l lui şi Grecilor şi Romanilor o consisten ţi
sp iritual!1. superi oară ş i foarte caroctcristid\, pe Care literatura antidt
a lnsemnat-o cu mirare şi adm ira ţie, fl1când din Ceţi DprOOpe un popor
fabulos, prin vitejia , înţe lepc iunea ş i sentimentul lui de dreptate .
o conspiraţie de nemulţumiţi a pus capiit g lorioasci cpopei a lui
Burebista,inainte ca Roman ii - intâiu sub Cacsar însuş,iardupli asas in a~
rea lui, subtAntoniuoriOct.'lVian-slifi pornit impotriva Daci lor. Curând
dup4 moartea lui Cacsar a cl1Zut şi Burcbista l}. Ucigaşii regelui Şi-lUI
împărţi t Între ei intinsa Împl1rn,ic fll:dnd din ea patru regate, iar apoi,
pe vremea expediţiei trimise de Augustus impotrivn Daci lor , chiar
cinci (Strabo, p. 304).
Dar politica de orientare spre Vest Începută de Bureb ista a fost con-
I~~~:it;r~li~::!~~~~~~n~~~~i~:::I~~ c~i~~~l1d~al~~~l:~~i;:~:i;:i~~~
Nici moartea lui Caesar, nici cea a lui Burebista n 'au Împiedecat
desvolt3 rea conflictului geto-roman : Antonius cerc sll. sc intllrească
armat.'t din Macedonia in vederc.."1 conflictului cu Geţii, d e ca ri se rlls-
p~ndisechjarsvonul,că,după. mOllrtc:t lui Caesar, erau gata să n 1\ v ă l easclt
în Macedonia (I'Ara~ , 'tov o&"01'OV U.l1' Kaioo(]O, 'JEt){)OJ48vOlJ~ M()'xf.~ov{o l·
7TO(!'{)e'iv e.,"l('t!?CXOlTO,) . şi cere comanda impotriva lor, Şi cu toatc di
svonul nu era adevăra t, propunerile lui Antonius au fo st aprobate de
Senat (Appian , De beII. cÎv. llf 25)'
JUsboiul pentru Întâietate între Antonius şi Octavian îndeamnă pe
regii geţi să se amestece direct, ca a liaţi ai unui partid impotriva celuilalt ,
1) Ace,lili ocupau, in special in Sud\'eSl, due Tri ballill ,i Moeaia, inci ,i mai 101l1c:
Insulele DunArii: Straoo, p. 318: Scordiscii "arlorall ot.~ "al rd~ I'qoo~ rd; iJ, 10
rd, Mlov" .pa, 6ixal:rdk" amoi, 'E6eru. "al Ku..-rbJo\1WJII.
" / urpqJ
1) ef. Ia Srrabo, p. 1:98: "al 6r) Ofa BV(!efJ{arQt Wl't "ijll r lffliî" itp' iÎI' ,']61/
naew~a1o Ka'rJ(Je o 8td, oretnllwlII.
www.cimec.ro
"
spre a-şi Ulrgi pe socotea la Romanilor stăpânirea in Miazbi. Cas-
sius D io (LI 22, 8) ne spune cl .Oacii. (aşa zice consecvent Dio in loc
de Geţi) au cAutat Înt;iiu s!i se apropie de Octavian, dar ncobtinând
nimic din ce cercau s'au dat de partea lui Antonius; totuş mar~ folos
del:lein'aa\Tutniciacesta,pentruc..,\ se certau Între ci: oraotaotlV'tt, boâl-
lt)J.Ol('. Fi reşte În să că luptele civile dela Roma erau un indemn pentru Ceţi,
de a-şi Înccrca norocu l chiar f?ir~ a l ianţă cu vreunu l din cele două partide.
Acea stă politică, inceputA , cum am vhut, de Burebisro, er:'a chiar
aşa de popu l ară, Încât unul din cei patru regi d;Jci OIi acestui timp 1),
Scorylo, estc nevoit s11 ia el Îns u ş poziţie împotriva nerl\bdătorilor ,
ca ri împingeau la năvală În provinciile romane: tScorylo, şeful Dacilor,
Jeş l şt i a că poporu l roman e sfâşi:ll prin luptele civi le, nu credcâ totuş
prudent s1l. Încerce un at:lC, pentrudi ştia cA un rlsboiu extern ar fi
adus din nou unirea În t re cetJtţcn ii certa ţi , şi, deaceea, pentru a con-
vinge şi pe a i săi, a pus doi câin i s1\ se măn:1nce Între ei, şi când erau
ma i În focu l blltAii, le-a arătat un lup, pc care indată, I?l.s:'ind furia dintre
el, cllinii s'au ş i aruncat: şi aşa a putut, cu accastâ pildl', sll. impiedece
pc barbari dela nhala Împotriva Romanilou (Front. Strat. 1 10, 4)'
Geţ ii lui Burebista supunând Pannonia, Scordiscia ş i Triballia, pa rte ~
prin torob distrugere a Celţilor lu i Critasirus - Iltea; 1'& 6/1 tt
Tii' xW(]o(' tavt71~ ,j(]~J4woa" oi .daxol, - pa rte prin a lianţa cu Scor-
discii , şi afirmand eli tot acest ţinut e al lor (tp6.0Xtwt€~ tll'O' n)v
XW(]OI' oqJcreuov: Strabo p. 3 13), detenninaseră ei Înşiş i centrul de
contraofc.nsivă romanA: Sisda, de pc. Sava: ~ 6i .!'ti'tOt'lXl) nolt,
l'nrl nOl"'OI'{WV ~"v oVl'fJoi.fI ~oTOl'i;J)I trJ,mh'ah', tbra1'lwv 7l'J,o,I'[W,', tU-
qJlJ€~ Q(]Wln/(]WV rq;. nud, LlaxoV~ ~oU./f(.o (ibid,; cL p. 207: xeÎYat
lJr,' nol/, (It'ltatl)!lj) etiQ1tlluc; it(]OC; 1'011 xaui TW" Llaxwv :tolel'0v) .
') Avem pAlll'1lte cxact putru nunu' p~nlru Yrcmu imedilll un'lliltoure lui nu-
rcbitlu: 1. ComosiclI/, pe ellre lordllnC!J X I (73) , prob.,bil dup~ tGelÎcdd lui Dio Chry-
501tOffiUa, il fIIce direct urma, III lui Deeacneull (Dicineu.) ,i indi rect al lui Dure·
biala, ullt Cl'fXJntifrx(in locul celui dintlliu),cflt ,i CII '~(in locul cclu; dC-1I1 doilea):
z. Corylllls,cllrlliJllordnnc:sX II (73),iidll patruzeci de ani de t.lomnie ca 'Irn/Ulallui
Comoaicua. Ori, ll«5l Coryllull nu poate fi diferit de 8ro,ylo al lui Frontinua (ve:I;Î
n'\lli ja. in I('XI), ,i deci trebuie d fie nu unna,ul, ci contc:mpor:l.nul lui Comosicw;
3. dl"dp'1' (PiuI. /1",. 63},i4.Cotiro(Suel, Ott.63).To\iacc:,ti patru CrlU fc:gi ai
tm utului tim IllIngo DunArii , cu fClpe1::th-de cuceriri in d,top,a, inlrudt fire,te alţi feg'
mai miei, 10000lnici , nu le inslalast:rl aici pe .ocoleal:!. proprie, cum 1I,'em pe 'Pwl~ ,
.dWJtI~ ,i Z~f1' din •. 29 (cf. Cauius Dio, LI 1:3-2.7), ,i asupm elrora ne "Onl
uprl in amiinunte mai JOI.
 '. - -,_
Aici xal al "Ije, il. 1:(ţI ~uqJ KaioUf}1 l;yIYI'Olrro, al b; tO" L1al'ovfJtOI'
ath(,Q l'~l' ayoeU:l' lUO{OCl'll i!}tIJlÎ.())" Cetatel insllşi era ~xvl?a, T(!J te
ttOU1/tcJl ",ai tUtpQfP ,tu::yIClT'fl ~1c.ll'lţlţl8,·,}. <SI(:) "al ţ«fĂunrl aÎltijc; lx~n'e'J'
ă Kaiouf!, W, --caiI/sIC!' XQ,,001ItJ'O': l, TUI' .dUXWI' "ai J)rlofU!!I'W'I' nO).$/IOJ'.
oi 1tlţJCl1' I'lol TOV'"100f!ol.! (Appian, J)t reb. lIIyr. 22).
Urmaşii lui Durcbist'd, Coliso În Sudvcst, /);com~s in SlIdest, îşi
indrcapt!'i atacurile in :lce lc.l şi regiuni i1lyro-p"nnonicc, fesp_ thracice Il,
Un moment pltrusc di. Augustus şi Cotiso vor intră chiar in leg1i.turi
I de rudenie, ;\sem!in!'itOllrc cu OIctlea de pc vremuri între Dromichaitcs
ş i Lysimachos: Iulia trebuia s!i dcvintl regin!'i a Daci lor, Î:lr fiica lui
Cotiso Împărătcas!'i romanll., cei doi suverani dilndu-şi reciproc fiicele
de soţii (v. Sueton. Arlg. 63, 2). D:lr in\clcgcrca nu s'a făcut. In loc
de ace3sta, b Siscia Segcstil"tt, se adunau trupe Împotri ....J naci lor
1) E, le ellnt»elll nutrele numAr de monele de nur gbite in Docia, purlllnd nu-
mele de rege Ihnle KOo/Jn!,dareu portreni! lUI DnltU8, blitlltedeci in ....:z, cind ti-
f'llOnicidul puscse mAnn pe mard!!" tl'%aur al NposnlUlui Sada/a II 01 Thracici, gIlIlle
vA<.!u\·d aCCl!tuia Polcmokr.Hcin (" . A!>piunUJ. BeII. ricii .. IV 75: i~tlXt.((]UUlJA "al
tOV, rou dv6e,k lJ~atJ(}Ov,." i~ 6i roi;; O/lOaV(}Oi, (DrulU' ) tVQc ;'Ir.rodoo;o~ X(]vo{ov u
1t),'100, j((Ij dqyVeov' /(01 roi1ro ,lb i/(o.-ru. /(0; rd/IUJ/la i'-101el),,i ducind pe riul
minor.llui Sadab la C)'zÎc• • prello li cre.eut acolo (v. pentru Cp:ic, ca loc clasic
pentrucduClilia tinerimii,.i lfiltr,(I VII,p.26,iurm.),parclI.ifipultolu, numele pe
monete. (Cf. asuprn lui K6oUJ)I, Mommscn in R"ltcmCl"is ep,cr. TI , p. :Z51 ti
unn., ,i Vincem:Q SII'1I%%ulo. La uritl dei r« Otl,,-:;i tiai 200 a. C. al 46 d
C., În re,oi, ta DQSllriOIl~, aer. II , ''OI. TI (1111110 VI), RomII 190:1, p. 31 ,iuon ..
iur J'l('ntru relaţiile C)':.icului cu 'l'hl'1lciR În llceste VTtmi, Strauul •• ibid., p. 289
4Î U"I\.). 1\4 ertde c!I. prezenţa aeeslor le:taure in Dueill lire II li uplicaUl prin
Acute douA impr~jUfllri: 1. prll.dleiunil~ uetiee: cominue in Thmcin (el. pentru Îml>re-
jurlrile dela mOliflea lui Cnesnl: Suet. CaM, 4": duli"tlbal ..• DaCOI, qrli I t In Pnntum
('/ T/rraeiom tfflldomrl, NnrttrtJ) , ,i:1. plAlile de: merccnRri ~eto_dllci f!leu!!.! de OrutWl,
din larg, qprC II Rvetl federali cAii mIIi mulţi iOlJXltrivll C:leliarinnilor,- l ntOCl1lIlÎ cum
marele num!!.r de LYljmadri de !lur, SlUili in Dlleili fi III Dunare, nu prelupun baterea
de astfel de monelA in Daeia, tOI atA marele numî'ir de Kosoni.sbit In Ardeal,lIu in_
drepl1leşl!!" de fel concluT.iR: fin SicbcnbUrgcn wcrden KO()WII.l\1unun in grtllsc:rer
Zohl gdunden , und du ist (wllhnche.inlieh mit Hedll) 1118 Hin .....ci. AUr die Heimat
dieaer MUn:.en benUI:.1 worden. (dintr'o .erisollre ce lIe-1 trimet Wilhdm Kubit-
IIChek la 2-4 Dcc. 192J).Atllt .L)'simachii.cAt ,i .KOIOniÎ',unt phlla pentru Icrviciile
de mercenari fleute in Miu!:.;, Cie de Daco.Geţi, fie de ceilRlţi barbari unna.tO·
ce!1G-germanÎ din RAslritul Daciei. Dc:spre Ge\ii de dupA Dromich1'litet, mercenari
in,rmatelec:lenillicc •• vcm,tiridcpildlllal'ol)1le:nuli (SlrOl.VI138:ef.ind,l.v.Dro-
mictuaetes), iar despre Gelii contemporani e:u BrutWl ,i AnloniWl, ve:.i mai jOi, orenele
lui Dikomes, rlcute lui Antoniw. Cit privCfte pc Basumi , lucrul e general eUDoacut
,i nu mai in.i.tim acum.
www.cimec.ro
..
lui Cotiso (Strabo, p. 313 ş i Appian , De r('b. lIIyr. 22, m3i sus citat) ,
iar acesta Îşi organiza puternic regatul În mun1ii sudvestici ai Daciei
(cL ştiril e pentru evenimentele hotllritoare, nu chiar deacum, ci de
câţiva ::tnimai tftrziu: Fior, II 28 (IV 12 , 18 sq,): Dari molt/ibus in/merenl;
;tItle ColisoIJu rl'gis imperio, qlloliens (onad./s ce/II /)nml v i/ts i/lrlXual
:'~~:" :'ffi;~~~:~~:,e~~:I1:;::;:"'~ ;':P;:~~~~~/;(;'S~ l~l;~f:~':~~;;S~!::::~
(lgmclI) 1).
In ce priveşte pe Dicolf/f's - prietenul lui Antonills regatul si1u
~~::c~a f:l::~e;:' i~~~t;n :~~~e;:~:~cI;I:~:i~~~ 'a:~!:t~~:~iz~~~'ac:!::~
pânirii sale: el trecc Dun~re:t in tovl\r!işie cu B.1starnii, intri'\. Întâi În
tinutul propriu al Mocsilor, deci intre Durostorum ş i Oescus (trecerea
Dunării a trebuit dară s11 fie forţat1\. fie din Basarnbi3: inspre Dobrogea,
fie din Muntenia in Moesia), bate şi Rupune Înt:iiu pc l\loesi - cari
erau dealtfel (ot Gc{i - apoi pc Trilxtlli şi pe urmă pe Oardani, iar
dupll. 3ceea intrJ pr1idând şi pustiind in ţara Denthelclilor dela Stry-
monul Superior (Plutarch, Anton. 63:1), combinat cu Dio LI 23), Clui
erAU, cu rcgele lor orb Sitls, ocrotiţii Romanilor.
Avem, din fericire, ştir i amll.nuntite despre contr.tlo\'itur'ol roman!\;.
Cassius Dio (L[ 23 şi urm.) ne-a p3strat un raport foarte preţios asupra
cxpediţiei lui Marcus Crassus la Dunărea de Jos, in a. 29' Ca şi acţ iunea
lui Varro Lucul\us din :1. 72. ofensiva lui Crassus ,1 fost fundamentală,
întinzându-se asupra Întregului ţinut thracic până la guri le Dun3rii,
Dio spune clar, că cxpediţia lui Crassus a fost împotriv:l Dacilor şi
Bastamilor: pe urmă insll. ui~ pc Daci şi vorbeşte numai de Bastarni,
pe c3ri îi numeşte Bum:a(}I'Ut ::;xMJut, ş i afirmă el!. porniseră În frunte
cu regele lor De1don Într'o ;l(tev1\rat<1 migrn\ie genera l ă: ClI femeile
1) C itut:: potrivite 4i pentru inlclcgueR burgurilor dacice: din Cupati. co acele;!
din munţii Sebe,ului, pc care le eeree:tuzl În preunt colcg,.! Teodorescu del.
Cluj.-Credemcll>unerca pll5ilgiului din Comolo/io aJ Lit:wm (811hren •• PLM, T,
p,07 ,i urm.), vorbind de lupte cu Doei APPllli, in le~uJri. cu expedilia pannonicllliui
TiberiuR, In a. 15 II, C hr. (Drlnltvill'qlltl rapa;.; tii Daci". or~ rt#lola AppulUl (/tliie
Irosti pobrev, POlitII' ilcr): v. 387 sq.) - CUltI raee Premcl'lI!ein, Aliflillg~, J;lhreah.
I Deibl., p. '59, rihno.ne:destul de problematic:l,şi singurul lucru ce se poate.C<'l'U·
din d, e primejdia dRe:ÎcI la gt.Iriie Dunlrii, ,'enind dela Dacii din Ardeal.
fi:;rOtfll'7WI',
') .Şi .filuiau pe Antonius,dllpA Actium, K.u-o:relrQttJO Jlt;' uraXWQI/oCD'Ta
dl d, 6(]4x'1' ri l'olaxcoo,(a.., 1tC'olla.X(g /((]Tra.l· "al ydq dlJt6J1'Ii 6 rtrW)I {JQOW;U,;
i;,'Jul'XI'tirol'1o.u,i orC?CJtlţi fJo'lO~ocm.

şi cu copiii În căru\e, şi, fireşte, cu turmele lor (24, 4)' Locul de unde
plecascrli c definit prin indicarca Mocsici pc cure o ocupă, drept n}l' "OT'
c.ÎvrmeQo(' O(ţ)WI' şi ,unei TOtitO ,,01 T(!' fluUou, op.&Qov, atitli (tii Afvolq.j
dvra~(23, 2- 3)i ori,i n Dasardbia şi Moldova de Miazăzi, şi cu atât mai
mult in Bitrllgan, erau Gc\iiacasă la ci. Deci trcbuiesâadmitcm c1\, chiar
În stâ nga Dun~rii, Bastarnii se aflascrl tot În storc de migraţie d in Nord-
estul scythic spre Sudvest şi eli acum ei crau Împinşi mai departe peste
Dunitre de regele Dicomcs al Cc\ilor, carc, odatA scIlpat de ei, Îşi face
in Sudu l fluviu lui propriile sale treburi. In adevăr Dio nu ştie absolut
nimic de o Înfr:Îngere a Celilor din stânga Dundrii, ci cu totu l dimpo-
trivit, precum vom vcde;\ numaidcdt.
Deci Geto-Dastamii ajung până in ţinutul triballie dela Apus de
râu l Oeseus, unde ci supun atât pe Triba lli cât şi pc Durda ni i aşezaţi
a ici la Nord de Hacmus (TOV' re Liaaool'''v, il' Tri xwq(ţ tti [Tfll/laJ.liir'J
oi"oWru,,), Cât.'i vreme năvl1litoriiau luptntÎn nordu l I laemu lui, Romanii
nu s'au amestecat; tdar dupi ce au trecut Haemu l şi auinvndatThmcia
Denthelctilor ,care era în alianţă cu Roman ii, Crassus a pornit Întru Întâm-
pinarca lor, atât pentru li apăra pe Sitas, regele Dcntheleti lor, care eni
orb, cât mai ales temându-se de o năvală a barlYdrilor in Macedonia;
şi, În adevăr, fliră măcar sli fi da t vreo luptă, ci numai prin înaintarea
lui, înspilimântându-i, i-a şi alungat din \arli. (23, 4)'
Urmează acum descrierea luptelor din Nordu l Haemu lui, tota l zi1pli-
citii din punct de vedere topografic şi toponimic. Dio zice eli Licinius
Cmssus cucereşte ţinutu l num it IeYCT'''ti (neexistent, şi corectat dt;
I\Ji..illenhoff, D. A. II I, p. 153, - dupi1 c.'\re Rocs ler, 'VOrr. DaciclJ,
Wien . Sit:::b. 45,186+, P'322şiTomascheko . ('.,186 - ÎnIelClfK,): ef.
Plin ius IV 18 (40) ş i Ptol. 111 11, 8,- iar de Mommsen, R. G., V, p .
12 n., În IEQ6f"~), dup3 care intru În Afl'oit;. Dar am vAzut d\
Mysia lui c la Răsărit de Triba lli , deci la Rlis1\rit de Ocscus, ia r nu,
elim propun Mi..illenhoff, p. 14.8 şi 153 şi von Premcrstein, Die At1Jiiflgt
de' P, ovillz Moesien, Jahreshefte I , ·Beibl. p. 149~iurm.,tocmai departe
În Vest, Între TimaClls şi Cebrus, spre Rat;ar;(l 1), aşa eum fusese cnu l
de demult, dar nu mai era pe vremea I mperiului, şi Înd t:'l.rziu, când
serie Dio, c.1re, cu toate agi1dueli le lui de a p1\strâ topollomasticlt izvoa-
relor sale vechi, nu se poate împiedeca de a da şi numiri ori concepte
1) DupA Premerstein, 1. C., RatiariA insiş Ar fi cetAluia M)'Iilor, pe care o cuu·
re,te Crauus in a. <:9, - iur in ce prh'cşte pe Triballi, PrcmcRlein ii plimbi delll Mo·
raVII , unde ae atingeau cu Seordilleii,plln!i la Mllrea Ncpgrll. 1. t., p. 149,i urm.
www.cimec.ro
II. G HTI1 D IN CARPATI DELA ~ I~~AI' EITII ES LA D HCE DAL US
"
contemporane cu el. De alt1i pute Dio spune ci1 Dastarnii fugind din
ţinutu l Dentheletilor Înapoi peste I Iaemus, se retrăgeau spre cas1\ :
Q'''a'''' (haxw!1o ti",ra~ , şi anume tocmai În acea Afvo~ de la Est
de râu l Oescu8, in Care nllvdlcşte dupll ci ş i Crassus , ş i unde, de fapt,
suntem in mbur1\ chiar de :J. localiza nşczlirile bastarnice prin toponi-
mia ce ni s'a păstrat. Procopius cunoaşte intre IlaemuR şi Dunăre, la
Rlls1irit de Nicopolis şi Apus de Marcianopolis, castelul lJaurtevu, (De
(ll'd.,ed. lIaury, [ V lI,p. 148,13), iar NicctasChoniatcsun alt BaottQl'o,
in Haem imontiurn, între Beroc şi L.·lrdca (p. 518,6; ef. Tomasehck,
11 2, p. S8) . Şi cu toale cli transplant1\ri de fustarni au mai avut loc
de multe ori plln1i chia r la implimtu l Probus (8. H. A. Prob. 18, 1),
regiunea indicatli de cele dou1t locali t1i\i amintite corespunde perfect
~i împrejumri lor dcla anul 29 3. Chr. De aceea atunci când Dio refer::!.
(23, 5) eli Romanii trebuie să se opreascA in drum, spre a cuceri o pu-
ternicit cetate mocsic1i. şi D3stamii prinzând nouă spcran\i se opresc
din retragere la rllu l Kt6qo(', credem d n ici pc depJrte nu poate fi
vorba de râuleţu l Cibrus din Vest 1) ci mai de grabli de unul
din rliurile Bulgariei nordeslice ori Dobrogei sudice, de astăzi 2).
Crnssus biruind pe Mocai, Blsu.rnii cearcit să se impace cu el ,
trimiţând so li cu rugamintea, sli nu se ma i ţie dupd ei, eli n'au fhcut
nici un r!tu Romani lor. CrJ.ssus insli îi înşea lă. făcându-se eli stă la toc-
mealli, îi atad pc nea~tept:a t e, le ia cu asa lt cetatea de cliruţe,În care-şi
puseserA. Ia adăpos t - intr'o p!l.dure - femeile şi copi ii, ucide el insuş pc
regele lor Deldon, dll. foc unei dumbrlivi În care se rerugiaser.l a.lte r!l..mlt-
ş iţc ale oastei lor, ia cu asalt o cetate în ca.re scăpase u n alt grup, în~
s f!irşit alungă pe alţi fugari spre Dun~re, unde se inncacă, iar pe a ltii ,
1) Cum crede MQllenhoff. III, ISJ ,i, dupA ci: Roeslc.r, o.t.,P.3lZ,-IJoiuc''ain..
...d. CIISSiUli Dio. II . p. 37S n., - Mudlcr, ed. Ptolcm. I It 9,1 , ctc.
1) In .Jcvlr,cl cdl.'m a puteloferi (.1 explicalie mult mai plauzibill ti Iccture i
IP"C1itc dela Dio , amintind dc d ul Kiqpqţ , iaU K4!Po; (d J pl eare CallatjJ se nu·
misc inaiale de venireu Grecilor Ce:rbatu sau Ctfbe:fu: cL PliniuI, N. h., IV 44
cu IldnOl.lui C. Mu. ller la Ptolcm. III 10,3), nume de riu specific thracic,
Înt~lnit, (U Il. ob JC.'rvi Mudlc.r ,i in Eubo~a, undc '-.lnt pomenili I.'a imiarali pe
vremuri Thracii Abantes. Kt.~eo; ddn Oio CIte deci - er cdem - mlli de graM o (O.
rupi li a uitatu lui Kce{JOt;, tarc. se vlrs. in actualul lac Mangalia, decllt alui
h:{afJe~ din fa,. Ollmici de SV. Dcallfd, chi ~ r de n'am fi g5sit acentl upli.
care t( pcmom stleA direct:1, ,irul evenimentelor pov0!5tilc de Oio ne î m piedcdl Il _ e
o p~i , fie ~i ipotetic, to::mai În.pre Strbiu uctUIIU, cu faptde de r lllxliu privitoare
Il lJastarni ,iapoi la r egele Ro les. in a. 29 a. Chr.
.. _ _ _VASI ...; I'ARVAN, af>TICA
risipiţi prin tot ţinutul,îi dcsfiin'C3z3 În detaliu. Totuş.o bun~ parte dintre
Ilastami reuşesc s1l se salveze Într'o cetate puternicA ('1.w(!{ov lOZlJ(!ov) . de
undcCrnssusnu-i poate sC03te dcdt dupltce un rege get din partea locului ,
Roler, ii dă ajutor,-ceeace aduce lui Rolcsonoarca de rr/lor; şi oVJ.p.ax~
al Romanilor (24. 1-7). acordati'!. lui de Cacs.aru l Octavian, la care regele
get se ducc,sprc a incheia alianţa, poate În vnnl lui 29. Ia Corint, pc unde
Octavian se Întorccâ acum din Asia spre Italia (eL Premerstein, o, r·
JahTtsh. 1, Beibl. 178Şi 180). Eclar I),c!\rcgatul get al lui Roles era în
dreapta UUl\3rii, b Rlisl'lrit de Janlrn. cu centru l, poate, Înlrc Duros-
tarum ş i Axiopolis, dtre AbriulIs şi Tropacum Traiani, acolo unde
pe urm3 - În vremea l mpcriu lui -glIsim pc Daci În mare num1r.
făcl1nd greu necaz AtlSdecens;/or (CIL. III 14437:1. şi P:irv:ln, Cetatea
'Fropac"", , p. 24 ş i \\rm.; eL pentru Dacii din Ourostorum ş i CIL.
IIT 7477. cu PârVllll, {"ap. t;;elii rom .• p. 203). iar cetntea in care se
vor fi aruncat Bast.,rnii, vreun burg thrncic din aceste locuri, fie in inte-
rior (Palmatis, Z., ld:lp3. etc.). fie la Dun1\re (Durostorum, Sucidava I
etc.). E probabil ca Roles cu acest prilej s1\ fi oblinul dela Romani un
fel de recunoaşte re ca rege peste întreag!l Getia d intre Balcani ş i Duniire.
Cu tot ajutorul lui Roles -ea re nu aveă interesul s!l capete aici În
dreapta Dun:1rii nişte "ccini aşa de primejdi oşi ca Bastam ii şi dcacee.,
ajut:Bse pe Romani - Cmssus se intoorce spre iarn!l in Macedonia,
pustiind Îndl: odatl'i pe l\loesi (i:d TOlg i1!voov, Arawtlxo). dar sufe-
rind de frig şi fiind greu hlirţuit deThmci i Serdi şi Maedi din pasurile
Descului ş i Strymonuilli. n.ră să fi putut, nu distruge, dar m1\car s lăbi
pe Bastami.
Dimpotrivă. Cu toote titlurile tri\lmfale, in anu l urm1itor el trebuie
s'o Înceapl1 dela cap!lt. 'Basromii n!lv.1ilesc din nou În ţara lui Sitas al
Denthe1eţilor. Maedii şi Serdii se forlificlt. Uess ii se ag ită. Cmssus bate
pc Uastllrni ş i le imp~1lle condiţiile de pace (mt01'OOC o".o{a~ -tj{J8kf}Otv
l<5wxo': 25, 4) ; apoi incepe a pedepsi pe Thmcii cari- I h/irţuiseră
anu l trecut şi îl :J111eninţlu ş i acum: pe Maedi, pc Serdi ş i pc Dessi;
acestom le ia chiar sa nctuarul lui Dionysos, cu intregul ţinut aferent,
şi- I dă Odryzilor, cari se supuseser!l f!lră luptlt (25. 5)'
Pe când el pedepsiaşiorânduiâ Thracia,getul Rolcs,aliarul Romanilor,
trimete după ajutor la Crassus. fiind atacat de un a h rege get , Dapyx.
') Vczi de a llrel ,i evcnilT.mttle din anul urrnlllor, privind de Rolc. ,i DrpYJl,
e-:pu<c,ice"oic-cv:lirn.:.ijOll.
www.cimec.ro
8.
Imprejuri'lrile povestite acum (26, 1-6) nu numai ne confirmi'l loca-
lizllrile date mai sus pentru campania din a. 29, darnedau nouiamll-
} nunte preţioase despre Ge,ii din Dobrogea. Regatul lui Dapyx se arată
:1 fi vecin şi anume, mai la Nord ca acel al lui Roles. deoarece vedem
pe Crassus dup3- trecerea Haemului birujnd intâiu În câmp deschis
pc Dapyx, apoi asediindu-I Într 'o fortiirea\l unde se refugiasc, fireşte.
mai Înl!luntrul ţ!kii, şi apoi cucerind Genuc1a,care era chiar eătre gurile
Dunltrii. Am avea deci regatu l lui Roles Între Durostonlln-Abri-
tus-A"iopolis, regatul lui Dapyx spre Capidava-Carsium, cu itHcrior~1
spre UlmclUm-1 lis tria (e de fapt aici ccl de-al doilC:1 mare centru daCIC
;tI Dobrogei: territoriuln Capidavemc). î:nsfâr~it. rC!,I'3,tul lui. Zy~axcs .. in
<Iuadrilutcru l getic bine cunoscut şi dela QVldlllS: Troe.tnm-DlOogeua-
At~~:~~-:]~~:~:j::~' pe Dapyx in burgul lui . In timpul asediului UI1
trAdl1tor chiam~ pe Crassus pc greccşte de pc ziduri şi in an la Înţclcgcrecu
el în vederea pred.1irii cctltţii: deci Greci, sau Geţ.i vo~~ind gre~eşte, in. a~­
mata lui Dapyx. dar evidentl1 necunoaştere :J hmbll greceşti la maJon-
tatea populaţiei rurale getice, care nu Înţele.gea ce spunea de~.crt.oru~.
Burgul lui D3pyx C<'l.de prin trlldare. Ca mâl t;U-I.IU Deccbal Ş.I 31 .Iu~.
regele Dapyx şi fruntaşii geti se ucid singuri: spre a nu cădd pnzollierl.
In ce priveşte poporul lui Dapyx (oi. bc'XWQWL), ~'l.t~ lu mea alea rgl
cu ce avea mai de preţ şi cu runnele, să se ascund~ IOtr o ~~lare peşt~ri1
:~:;~o ~:~I~~C:~ ~~ta~~ia~p:\:~~er;:in~~~~~i ~;~~.~iă:::~
~!:~::.:~::es:ri~ ;::;~~~i!~~~' d~';:~t~r7.r~:~, ~:~:i;~~~t~â~Zi;:
de sigur pentru scopu ri religioase: e peştera dcscoperită de nOI în '9~ 2
l5.ngli Şercmct, la hotarul satu lui antic Ca$ia"lIm: BeOL KUQ/Q)'(ul'
xal o1t''1J.oiiXo. (P5.rvan, Deuop. 1fO/ld ill Scythia Minor. p. 534
şi 549; cL pl. XIV, cu Xl şi XlJ şi v. pentru peştera cea. lll?re de~a
GUT"J. Dobrogei, planş:l XIII). lar Casianum era în plin tentonu .daclc
:11 Dobrogei centT'.l.lc : l.'l. Sud Clemelltiatlum. Ia Vest Ulmettlm-Capldava ,
1.1 Nord Ibida-BuleridavQ (cL Pârval1, Incep. 'V. Rom., p. 112- 11 5).
;fgi~~Eir~~~~~,~;f~
 - " -_ _ _ _ _V---'
AS II, ~ I·}.RVAN, GerlCIl
ş i tporneşte impotriva ce tă ţii rbOvxAa, cea. mai tarc a regatului lui
Zyraxes, pentrucA auzise cll acolo sun t s tt-agu rilc pc ca re le l uaseră
lbstarnii dela Gaius Antoniu!, când il b!huscr1\ Ifmgi'( Ilistriat (z6, 5)
Prin urmare contiguitatca rcga tclor lui Roles, Dapyx şi Zyraxes e
in afară de discutie, iarll. aşeza rea chiar la gurile Dun3rii a Sta tului cclu i
d in urm 1l. se dovedeşte incll mai mult prin ce urmcaz1\.
Crnssu8 cucereşte Ccnucla inconjurând-o şi pe uscat şi pc api'i - cAci
era ridicată pc malul Dun1l.rii - nu f!lrA greutate. deşi relativ repede .
Zyraxcs Însă fugise dincolo lu ând cu e l tezaun.J, Încă ina intc dc a-I ajunge
Crnssus: el mergea il .Scythi., pcntnl a cerc ajutol' ( brJ OUI'/MJX{(7) :
:lceşti .Scythi. Îns1i nu erau altceva dcc:ît tot Geto-Sarlllato-Dastarnii
din Moldova ş i Basarabia s udidi (26, 5-6).
La 41ulie , 3.27. Crassus triumfa ex Thraecill el Geteis(AcJa Ir. 3. 727) 1) .
Dar nu împotriva Geţi lor lui Dicomes din T:lra-Roml1n euscă, ci irn po-
triV::1 bietului D apyx şi a fugarului Zyr.lxes. De ce nu ne pomeneşte
Dio nimic de GCfii d in st ânga Dunării. Cl.tri,P.lr;t indoe.l lli, luaserli parte
la n1ivnla Bastarrulor din 3. 29? Căc i aventurile din a. 28, În Dobrogea,
nu erau prevăzu t e la inceputu l campanie i. lar Mocsii bătuţi repeta t , i
to tu ş nesu pu şi, deşi populaţie În mare parte gctic!l, nu constituiau o
forţl!. unitarll bine determinată etnogrnfic. ci erou un fel de amestec
geto-thracic (eL Strabo. p. 295 , 296 , 303 şi 3°5), socoti t ofi cial ~ mai
apropiat de Thraci dedt de Geţi, deşi chinr numele de ape ca Utus
(v . Utidava: Tomaschck, H 2, p . 94; cL p. 57) ari'l.ta u o strhcche ori-
gine dacidl: :1 populatiei de aici.
Dicomcs, od3tă arunca ţi Bastarnii peste Dun it re, c foarle probabil
că se ret.rll.sesc din nou in pllduri lc nestr!lblttute ale c:impie i muntene,
punând Între el şi Romani iocomparobilul obstacol care era valea Dunllrii
de Jos. O exce l en tă descriere a ţinutu lui nscm1tnător pnl1nonic din vale<!
Savei şi a Dunlt rii de Mijloc, p1l.s rmtlt In Appian , De reb . II/yr, , 22, cu
') Asupl'll epilogului expeditie;: rbcoalli nouliil unor tribUri moo.:,icc l ini~lite prin
"lIe triburi moc.sioe, pllnAatuncicredineioasellonumilor" iQsUllraeXlWdi\idluiCras.sus
impolri va Ar/utiile, (eL T oma,ehck. o. C., 1, Il. 50, - PAr\llln,lst. crtlt. daco-romUl' ,
p.s6"i incA CIL.IIJ 14-20']11; KalinkLl,o.c. "0.428; Dumonl-llomolle,Mlla,,(u,p.333;
Steph. Uf%.S.V. 'ApraxoC; v.,i G.Seure in Be ii, xxv 190I,p. 3 18aq.cu Dobruskr,
Sbornik, 11)00, P, 4-8: in Thmaa o regiune' Ae rax1a) , Irib IncA nesupus , i nici voind
• ae supune - in regiunea dintre 1'rO;QM (Starszagors) ,i Philip/JOPoliJ _ ci dim.
potri\" punind ei la cale, p rin atitudinea Jor, alte re\"Olte(C."iusDio, 1..1 27, 1), -
~::a:t:,~i oprim .ici, lucrul neprezentlnd un interes spcciul pentru cheltiune-t
www.cimec.ro
pri lejul exped i ţiei lui Octavian in 3.35- 33 impotriva Segesticei, ne dli o
idee de ce trcbuiâsli fie şi balta şi câmpia joas3 a Du nll..rii, cu 111yri i, Tribal-
Iii, Getii, Celţii, DlsUlmii. Sarmatii, ori Sciti i, pnpiiş i ţi prin insule, intre
mlaştinc l e dela gura Tisei şi ml aştin e le dela gurile Dunll..rii Însltşi: Ţara
Pnnnoni lor se intinde la nesfârşit dela Japozi pânll ia Dardani, plinll. de
hllţi ~i pllduri şi fării nici un oraş; cAci Pannonii aceştia nu locucge decât
:~Ii~r;~~~l:~~ :~~~:t:::~~lt~i~~~~::~~uJ~~ie~~;iu ;::ca~~\7l1..~~~n~~;';~:i
in vârstă de a purta a rmele s unt pl1n!i la 100.000 de oameni, dar nieio-
~I;~:~h~~~i ~:I~~ s~:~;C[:paur:t~~Ca Î~~:~t a;nm;:~ °l:âr~de~i~~ d:~i~ri~~~,~
cod ri ş i deacolo fltcc:lu de petrecanic so ld a ţi lor rlitlieiţi; totu ~, c~tn vrerr:.e
a mai avut Implirntul ni1dcjdca el se vor da de partea lUI, n a pustut
nici satcle nici ogoa rele lor ; cum in s~ ei nu au venit sn i se Închine,
a dat atunci poruncit sll; ard ă , ş i sli j efu eascli tot.
nuA:r~ ~~~~~~ in;a~nÎ~~;~i~ t~~~u~~~~~~o:âa~;~~i~u~~::~~ ~c;:~:~:~~
le urca i pc ma lul drept, dlldc:ai de neamul stlipânttor: Getll. Aceştaa
;IVe:'lU nevoie de ma lul drept, spre a priveghea balta şi bll..rllganul ,
tot aşa de mu lt cum au avut şi Gre~ii, R~rr:a ~ii, Byz.a~linii ori Turci"i.
Deaceea Gcţii nici n'au fost stăpâm dephn t a l câmplel ~unte.~e ~ecat
atunci c:ind au avut şi cctliţile de pe ma lul drept. Când 1 hraCIt aTI Ro-
manii li le-au luat, ei au nllvll.lit sli şi le ia inapoi. Şi când nu le-au mai
putut rccuceri. au ajuns şi ei la voia stll..pânului care le ţintâ.
Tmdi\ia literarii antică aco rdă regarului gcto-dacic a l lui Durebista
o forţă ofensivA de 200.000 de soldati (Strabo, p . 305 ), ceeace face
~i~~~:t:::~C~:~~~ ~s~f~o:'~I;z;;eri~~~rl;C~;~: :nei,~~:~:e I~c~~~;i~ l
Având În vedere desi mea nşezlirilor preistorice din reg iunea carpato-
danubianll., :tceasl1i eifr1i nu e c.xagera t~ În plus, ci mai de grabă mo-
destll. Tot Ill'll p!istratl!. pentnt IIlyro-Pannonii dintre Adria-
tica ş i va l , \ppian , De Teb. TIlyr., 22), de 100.000 lupt.1l.tori,
resp, 500 1' , e dcasemene:'l sub re.1!jtate.
A ceeaş eli dupll. Burebista şi În specia l pe vremea lui
S trabo (Jltl erei creştine) puterea ofensivli geto-dacicl!. din
stânga Dt, : la cifra de 4°.000 (Strabo, p . 305). Aceasta e
evident ca re vrea numai să arate cA diferitele neamuri

inconjur~toarc, În Vest, Sud şi Est, desfl'lc;indu-se de Daci, şi creând u -şi
state ncatârnl\toare deaceştia,pu terea organizatA, ccntralizatoare, dacică,
nu mai putea pune in linie de blitaie decât acest numlir rcstrAns, care,
evident. eril. inferior chiar numai coeficientului de mobili z,1re al câmpiei
dunllrene, gctice, cu Banatu l, Olteni.'l, Muntenia şi MoldoVll de Miauzi .
In adevllr, cifrele ee ni s'au pllstmt din anii imediaturmAtori,cu pri-
vire la transplantările de populaţie din stânga În dreapta Dunarii, ne
vor demonstra că desimea populaţiei dintre Carp.1ţ i şi Dunllre era mult
ma i mare decAt ar reieşl din tradiţia ce ni s'a p!l.strat la Strabo.
Marea năv!l.li.re bastarnicl\ din a. 29. c!l. reia Cmssus, cu to.'ltc luptele
şi bi'nlinţele lui. nu-i putuse pune frâu, ci numai o locn li zascÎn Moesia l ),
era doar Începutul unei intregi seri i noui de t'urburl1ri .ş i dcplaslki de
popoare, care delcum inainte va dura violent apro.'lpe un veac, sub
rubrica nou lui ocupant clasic ::d stepei dun!l.rene, Sarma/ii. Jnaintare...
sa rmatll din stepa ucrainian!l. spre Sudvest, creeaz1i Ge\ilor din câmpia
muntean1i pe vremea lui Augustus imprejudri totaşa de grele, ca acelea
provocate de Celto-Basbmi prin :1. 2003. Chr. (v. mai sus) . Puterea
geticlt este irosită În miei h1iJ"\lleli de ap1irare impotriva nl\vălitoril or,
~au este risipită in zadarnice participări la nl1vlllirile sannatice În Sudul
Uunlirii. La fel \'3 fi, ceva mai târziu-În prima jum~tate a secolului 1-
ş i dincolo, În Vest, intre Dunlire şi Tisa l ba chiar p!lnă mai departe spre
munţii Ardellului vestic. unde aceiaşi Sarmaţi vor slăbi pc Dacii
apuseni.
Şi, fi"lr.ă i:ndoealli , raporturile umic.1le, pe care Augustus in memoria lul
să u dela Ancyra se glorifidi a le fi restabilit cu Bastarn;i, Scythi; şi
Sarmul;i din l\Ioldow. şi Rusia Sudică ~), nu er.au decât Încă o neno-
rocire pentru Getii din câmpia munteun1i, peste cari nomazi i aceştia
din Nordest puteau acum sli se intindlt În bunăvoie , film nici o protes-
tare din partea Romei.
Dacă deci regatu l lui Dicomes din SE C.'lTp.l\ ilor. in nfară de parti-
ciparea la lovitura bastarnic.ll. din 3. 29, nu se mai relc\'lt prin nimic deo-
sebit in anii urmlhori, vina trebuic atribuitll Sarmaţilor. In adevăr, cam
la un deceniu dup1i exped iţ ia lui Crassus. vedem pe Romani ocupaţi
1) Foarle oplintin judecă dimpotri\'3 Bogdan Filow upedilio lui CI asUl, in DII"
LtgioPl~PI d" ProtiPl:r Mouj(l (Klio, &ihtJt 6). Leipzig, 11)06, p. 1-1.
) MOPlum. Aneyr .• c. JI; rtOltram amicih"am /,tti"unt ptr IrtatoJ 8QJtmnatl Se}"-
:~~:"~r;;;r;~~;:::r:::::~ lUPII n'lra fluvitlm TaPlaim ti ultra rtga, A:bonorumqul! rO'
www.cimec.ro
~1. GETII.?lr. CARPATI 021..A SI'ARGAPEITHF_,> 1..,\ I)ECEBALL: ...;
cu aruncarea înapoi peste Dunăre a Sarmaţilor cari nlivlliiserll in Thr.lci:t.
in vreme ce Dentheleţii şi Scordiscii prâdau Macedonia (Dio. LIV
20, 3)' Alte duu3 decenii mai târziu vedem pe Samlaţi ajutaţi şi de
Daci la pustiirea l'Vloesiei (a. 6--? p. Chr.). iar contcmpor:.10 cu aceste
ştiri (Dia. l.V 3°, 4), Ovidius ne arată (vezi mai jos) c!l Dobrogea a de-
venit o ţlră tot atât de mult s.1.fmat~. pe cât fusese şi era geticll..
ca~i:\~~~::e~~it~:o:~n~~;~~~~r~~t:~n~~~~~i:i~~~i~s;:~~U~l~~:
Întindere şi putere, şi pustiirile Dacilor În SV iIlyric deveniserli. nu nu~
mai o plag!!. pcriodicl11ocaUi, dar o adevărată primejdie şi pentru intre.,s:~
~R~~~~l~~~~~§~~g@ii§
14 a. Chr. În s tinga Dunllrii, ne arată cl dm Moravm ŞI p:I.n!!.,1Il Nord.~
\'estul Ardealului toţi barbarii localnici, Quazii. ll.lstarnll (m munţII
Slovaciei _ tribul Sidonilor, în leg-lturl!. cu Bastarnii .din Nordu l Car~
paţilor), Cotinii (celţi), Osii (iIIyri), Anartii (celto~da~l), fu.seseri blituţ\
şi supuşi, intrând Într'un fel de raport de clientelA c~ Imperiul ro~man,­
şi astfel Dacii, ca ri În aceast1i .vreme ~t1lpâneau IOcă .mer~u mtrcagJ.
câmpie pfmăla Dunl\rea pannomcă(ApP13n,lllyr. 22;.Phn. 1\ ..". IV So.
cp. v . Premerstem, Elogium des M. Villicius, p. 227 ŞI urm: ŞI nota. 52.~
şi erau-cu toote disensiunile lor - incă mereu tC~! m.al ~Ulcrnl.c 111
mai primejdios dintre popoarele dela Dunl!.rca mtJI~lc ŞI de ~ost,
::'~n~:~~:i:~ d:''l~~r ~:~:ej~rp~:I~~~~~:t:~~n~~ţ!~~o~~~~er~~,e ~n~~j!~:~
Germaniei, adic/\ dincolo de Boemia, pân~ la Elba şi în TUrlngl~. ~~
::~:, ~~n~;~::I~~'Şt~i~~ ~~l~;i~:~~Ş~:s: î~~~~';~8~:~: ~;:~ :~:ţ~Ue~l~
20 p. Chr. Înainte -sarm.atică) nu se cobo.1r1i,spre a implinl ~eehlu l
vis al lu i Augustus, moştenit dela Caesar, de :1. supune pe DaCI, nu e
 VASILP.I'ARVAN,GETICA
mai puţin adevllrnt, că expediSi..'1 sa in Nordvestu l Daciei a fost foarte
p~gub itoore penlru puterea ş i autoritatea dacic3 la Dunârca mijlocie.
Aceasta insll nu împiedccl desigur pc Daci, sit - ş i continue acti,'itate;1
lor disolvantl1 in provinci ile romane, prin n!lv1Uirile şi pustiiri le lor.
Dirnpotrivl1, Augustus în suş , in tMonumentuOl Ancyranum t e. 3°, com-
pletat cu Cassius Dio, LIV 36, z,ne :\ra tl1 cit Între anii IZ şi 10 :1. Chr.
Dacii trec Dunl1rea ş i pradă Pannonia, n!tvl'llind cu muri forţe (noJ.lfi
Mwoţltr;: R .g. d. A.), ceeacc provcxlcli ş i o mare răsco.-t1!l :l Delm a ţilor ;
impl1ratu l trimete din Gallia pe Tiberius Claudius Nero (viitorul ur-
maş ,,1 sl1u), care tocmai era ocupat acolo cu rAsbo.1eledela Rin. şi,dupil.
grcle lupte, nu întotdeauna hotl1ritoorc, vedem pc 'l'iberius [OVOlZS ex
1I1ur;co de Delmalis Pamzoll;;s ] restabilind lini ştea Ş i ,.po..1te , si'l. rbl'ltorinu
un triumf (AcUl 1'riumph. a. 744 - de complet!!t şi corectnt cu Di(,
LfV 36). Da r, după cum adaog!lAugustus însuş,R. g., c. 3°, r. 13 sqq ..
:tceastli expediţie n 'a fost de a ju nsi )(ai VOfCOOJ' JlLtaX{)tl' tQ SJlo"
atedttvJlO nlflav "JOt!}OV ni .daxw1' Uh"." 1tooGtayţlOta "'~ţlOlI • PWJ.l.aiwII
,iIfOJlb'EIV ,},-âY)(OOEV- ceeace se potr iveşte apro;lpe textual cu Strabo,
p . 3°4: xal ()1) xoi ro", 't)v{)((l hrSJlV"'V bE' av'tov, Ot(!arrlfJ." U Ir.{Ja.OtuC
Ka'ioO(!, e/~ nene ţUf!'da~ ... ,)'COtwtCl; mtlyxeu'ov, In care mai putem
a d~og:\ aml1nuntu l (p. 305): l.vl' ROm> elI; tmaeac: ţlUfll6.6(J~ o-vvc<1talJ,t-Pol
rl1YxlÎvovol, şi pretioasa ş tire dela p. 303, din care afl:1m ş i cine a fost
comandantul, precum şi rezultatu l exped iţi e i: l u ,..cie srp' 'I'}JlWV ALl,~
K&:ro~ per<{J)(loc" t)( Tii' ~ cf! a{a(' TOV "/atf!O'V n6vt~ J"'flHMal; fJwp«twv
:laed '(W" r erwv, QlloyJ.WtTQV tOr, 9flf!.U" lDvov(', tic: nh' 6f!4"'J't1, xa.;
11," olxoiJo(" olh:&ih Motool XalOVJ.l81'OI .. .
In adevll r, dintre diferitele .da)(oJv UJWJ. de care vorbeşte Augustus În
M . A., desigur cele mai desperate trebuie slt fi fost iarll ş cele din Sud ul
Carpa~i lor . unde Sarmaţii le nclini ştea u continuu d inspre NE. ceeace
le fl1ce:\, la rândullor, s:1 treacă Dunl1rca spre Dardania!li Macedonia.
Localizarea expedi\Îei de pedepsire a lui Aclius C"tus e' simp l:1: dacă
Geţii au fost aşezaţi in Thracia, numitl1 pe unnl1 Mysia, cxped iţia a
avut loc făr1l indoialli În Ţara-Româneasdi., iar transplantarea de Daci
în teritoriu l dela Oescus, Utus, Asamus ş i Iaterus. Nu ne putem cJip:i ° cu paza ~i pol iţia ţl'lrmului Înalt Împotriva Geto-S:lrma\ilor. Dar marea
gândi la o expediţie în a 'mat, dup1l care sli fi urmal mutarea Daci lor
tocmai jos de tot pe Dunăre, În ţinut thracic. N~vălilorii erau aşezaţi
de obicciu acolo unde obicinuiau a nllvâll, recunoscând u-se oficial o
Stl,re de fapt, pe care ci şi-o creaserll prin violentA şi ca re nu putea fi
prea uşor 8chimba t!l.
www.cimec.ro
1n ce privC1te timpul e:l nd :.1 avut loc expediţia lui Catus, nici vorbA
nu poate fi de anul 16 3. Chr., În sensu l ca acest comandant ~ fi fost
L. Aelius Catus , guvernatorul Macedon iei, a~a cum propune v. Pre-
merstcin in Dil' A"fâ'nge der Provin:: Moesien, Jahr~sh . 1, 18c)8, Bcibl.,
p. 1571), ci e flirli îndoialli vorba de Sextus Aelius Ca tus , consu lul din
a. 4 p . Chr ., deoarece peste afinn area precisă a lui August us : )(al von:-
(!01I-tmai tarziu t - in raport cu exped iţiu lui Tiberius din a. 12-10
,1. Chr., impotriva regatului lui Cotiso, nll se poate trece.
Probabil, dar Iltl sigur, in legăturli tot cu luptele lui Adius Catus,
iar nu ale lui Tibcrius,lrcbuie sli stea şi inform:tţia păstr.lt!lla Suetonius.
;:1;:.:~i::s.r~~;: ~~,~:E:I~:o:~a~~0~~~~~b~.r~:n:~:;:,~~~
derii şi mutării cu deas ila În d reapt.1 DunArii a so.ooo de oameni, nu se
:,taC:X~~~i~li~e~:~o~ul~~ar;ea t:~~ ~~I~i~~~:e~~ub:n:uc:::uc:; i;e ; :
Sueton ius ştie cli au fost trei: Grecii ar fi zis tregi, - r1\m1lşiţelc ei
dcmoralizate, impreunA cu o mare mul~me a popu laţiei civile incon-
jurlltoare, răma s!\ 0I.r!\ aplimre, fiind apoi duse În rohie şi aşezate in
.Thmcia. dunăreanli.
va~li~:~ie:~e ~~n::;!::â:~i aî~ ~~~;~~o~~I;;i~i~:~u~~:i~O:~l1~:i~~ !:
°
ţin lanţ. $arma\ii cresc nc.nroocirea, Cărâ însă a caracteriz..i exclusiv.
Augustus es te nevoit s1l ia o m!lsură pe cât de radicalli , pe atllt de pri -
mejdioasl'l. Spre :l stăpâni câmpiu Bnnatului de o parte (a ici sunt Dacii
vestici, cunoscuţi Romanilor exclusiv sub acest nume), şi câmpia Ţl1rii
I~omaneşti de aiui (~Iici sunt Dacii rl1s!iriteni cunoscuţi sub numele gre-
cescde Gcţi), Imp~ralu l hotlirli.şte mutarea graniţelor imp1\răţici la Du-
nltrea de M ijloc. Se intcmc iaz1\ un coma ndament nou al Moesiei (a. 6
p. Chr.: cu r!lnd lransformat în guvernăm!in tprovincia l: vezi mai jos),
spre ti p!izi Dunlirea, dela gur:l Savei şi pân!i la gura Asamu lui; lar la
R1\sârit, p:lnit la guri le Dunllrii, se ins1\rcine:.lz~ regatul c1icnlc1ar odrysic
r3scoal1l iIIyro-pannonicA d!i noui speranţe Dacilor. Caecina Severus,
b1Uvernatoru ll\l ocsici,co,re :t1erJţ.lse sit dea ajutor in Vest, trebuie 811 se
1) Menlinl1ml _ce"'10 pArere ,i in ' 904: Johruh . VII, 1904: Ei" Eklg lum du M.
I'i"iri.u, p 221 aq. , i nOII 24·
 ..._ _ _ _ _....:V~AS~ILE:..:r~AR:::::vAN.GKTJCA _ -108
Întoarcă grabnic in provincia sa, pentrucli Dacii şi Sarmaţ ii intraseri
din nou şi o pustiau (Dio , LV 30, 4; ef. pentru rilsco..-tb. pannonicll..
Vell. IT 110 şi urm.). Pr1td§ciunile lotuŞ con tinuA. Pentru n Însp!iimânu
pc D;lci.se dli lui Cn.Comelius Lentullis În a.11 p. eh r. insIrcinarel
de ti face pc intregul ţărm drept al Dunării pân!i la Mare o razzia gene-
raUl impolrivaDaco-Gclâ-Sannnţilor, cari, de clitc ori ingheţa DunArea.
plecau in Sud dup1\ j>r.lcBi, ajungând pânlt În Oa l maţia şi l\Ibccdonia.
Florus II 28 sq .(IV 12. 18sq .) ne spuncc11Lentulus anlncll peste DunA"re
at;lt pc Dacii lu i eotisa din munţii banato-oltcni,c:lt şi pcGeţii şiSarmaţii
d in c!impia m,untcanll ş i mo ldovean1\, impunilnd acestora d in urm~ ­
vom vedea În cunÎnd cu cât succcs-o rctmgcrc din rcgiunc.'I. imediat
vecină Dun/\rii, d eci, ÎllsprcNistru (prohibt reDolluv;o satisJuil),- inr
pc malul Înalt al Dunarii sâ rbo-bulgare el ridic.1I pracsidio, cet!1ţi de apă­
rare. Totuş, Florus adaogii: sic Ifltu~ Dacia MfI victa, sed $/Unmola atque
dilata esl J).
Era firesc deci,cl aceste măsuri s1l nu poat1l impiedeca pc Geţi de a
:t tăca chiar În a. f2 - fiind poate guvernator a l Mocsiei C. Poppacus
Sabinus (v.literat-la Premerstein, p.169) - cctatea Aegyssus(Tulcea).
spre a-şi c ;iştiga un punet de sprijin pe rn.'l.lul drept, În vederc.1. n!iv!!liri lor
1) Vezi as uprA expt:dilid lui Leoluhu impOl riva DAcilor coo,idera,iilc foarle am!-
nunlile. insorile de biblioarnfin respc:cl iVll , la v. Premcl'alcin, o.e.,Ja"ru/~Jte Il1eibl., p .
167 ~ Î urm. PremCl"llein elluti I\J. do\'weAscil, impolrivll plrerii Ilii MO'llm!lC':n (Rts
gtstatd Aug.', 131) , eIIre somale pe Lentulu. drept ICECI" a l Moesiei, el DeClI
n1Ibai u im polrÎ\·. Dacilor II (Ol l porl.il din I'nnnonin , iar nu din Moesin. Pre-
:~;;:~ :::o~i:l:aT~:i~la:oe~:o;,trl~bo;d~' ;~;I}:4i~: :'~~~t~;V (:~' ::::~
ni, )"IqO,TO' :'USAc.uov(rJsboiullui AUR uttu.lmpolriva O.leil or, de care Slrabo
vorbc,te in , legllllrA in specia,l cu cucerirea Stgenicei (Si',dei]: ,(!Zi Inai s us)
:lce n~hlprCCl.l.are pentru rAabolul lui l..entulul : ,rernce fmd d-'r Einoruch naeh
Dukicn du rch du Thal des Mari,us th. Mllto.~ h). auf wehlh ccn onch Strubo
VII C. 30-4 die KriegworClt he zUGcfO.hrt wurdcn. vielleicht in der Hichtuns gegcolt
dencnîlillrilCbcnMittdpul'lkldes Lnndes, dieSilzeder ICho n 739/15 (obenSp. 159)
bckrieRlen Appuli Blatl. j edufllU, allo ,'on den LAgerll des 5l1d05.lichen Panno -
nien. OU" nichl, wie die ZUge Domilianll uod 1'rlllon" vom m ~elj,chen Strom"rer
her, w., es damal, noch RIl militl ritchen Stillzpunk en manR ·!tel. Firelle, Sarmalii
5unl in acest cu Juygii din PUSZtn unsarii. PremcrJlein in" evitA de 1\ di.cuta ( Jp tul.
ci nu Mur('~uJ. ci Tita re v,rai In Dunlre, ~i ci p~ Ti.. tn l U t , iar apoi pe Mu .
re,~1 propriu ~is. e un drum dUlul de lun8 ,i rOute p rimejdio, pAnA In ,a,.. Ap_
puhlor; ,i
apoI Sarma1iieiiOfi~i.unt.!lplni pt! 'alea dejOl, elc.,ele.Dllrde ce d
mai in.istlm'l l nuellga ipot.eUl. e bUlltl .pronp, numai pe altrel de omiteri
critice.
www.cimec.ro
l
~I Of.TII DIN CA ltl'AT I ~LA Sf>AROAI'I'ITm:.o; 1-" "'~CEOALU H
t,;llntinue ce: le flicC'au an Dobroge:I , împreună cu Sannnţii . Rhoe-
mct:.tlcc9 1), :lliatul Roman ilor şi paznicu l lor la Dunăre-a de Jos , e ncvoit
.. a cel r!! ajutoru l grabnic al patroni lor săi impotriva Geţilor ,cari cuceriserli
:\cgyssus şi dominau aCum, din aceast!$. puternici fortăreaţ!$. (stat velus
IIrbs, riplu v ianu binomillu Jlistri, moenibus el positu vix adeunda loci:
Ovid. I:X 1'01110, J 8, 11 sq.) ' ), intregul tmnsit peste Dunlire: legatul
legionar Vitellills cohoar!\ din Moesia - poate dela Ra ttarin: v. Prerner~
s lein. 1. C., 16<) - pe Dunfu'e la vale , cu o legiune Îmbarcat!!. pe flota
de rll.sboiu rom.mii :\ Dunlirii; regele thrac de alt/\ parte venise cu o
mare anl1:ltă (i1tmlmero milill': Ovid . ex Ponto, J 8, 18), spre a rll.sbun:'t
~:;::-O;~~~;:;ti:~a:~c~~;~ b~;ii ~~~r;:e:: 8~:ri~e:ii I::~~'~S ~:fci'~
rccllcerit abia În unm1 unei lupte f03rte 9ângeroasc, În care pierderi le
romane par .\ fi fost dcstul dc grave rmllltaque Jert mi/ils vIll"era, multo
facil: Ovid. ex Ponlo, IV 7,50), ş i numai mulţlim itii asa ltului ultim,condu8
de primus pilus Vesw lis, ceWtC3 cade (vezi descrierea b1lt/\lici la Ovi-
JIUS, e."( Ponto, I V 7).
Şi totuş, nu trec trei ani şi Geţii ocupa TrOfsmis (lgliţa), puternicul
burg deht cotu l cel mare al Dun!'l.rii, dominănd Jeopotrivli trecerea În
Moldova sudves tic1l. şi c<.:a În dimpia munteanlL L. Pomponius Fl.accus,
guvernatoru l Mocsiei (.1. 15), recuccreşte Însli repede Troesmis şi :dung!i
pe Ceţi in apoi peste Dunlirc (hic raptmn Trol",i" celrri v irlute recepit ,
infecitqlle 1"0 san.l/uiftt' DOIlilvillm: Ovid. f!X Ponto IV 9,79 sCJ·)') ·
Cred necesar inainte de j trece mai dcp.ltte, şi pentrucA ne aflJm
tucma i in vremea exilului lui Ovidiu la Tomi, să resping curioasa in-
terpreta re pe ellre II dat-o Miillenhoff, nUUurea de toate celeL1lte
1) er. MummllClI, /trJltl 7 '''ratia~ j"d, li (;unartt d,el/du", Bph. Ilpigr. II. p. 254
( llhoefl\CIUIc.l1 mort cd JIlJi tD.rziu in n. 12), cu excelcnldeobt.ervn\ii ale lui Premer-
"Ie.in. in 'fllrral., 1, Ildbl, p, 181,1'10185.
te.rnl~ ~~!~;Ah:O~e~' I~~U~:,I ~i~7,~:~er~::/u~re~'::~··i:~~V~'~!~:ci~O:(:~~eo.~~~
lori. AceAll1 interprttllre e con trl zisli de;ntre" Ovidius, Ex Ponto,i Trill;", Clre nI
:::~~ d~nel~:;d~:;~~t::~Cid:li~;;.:~a:::~t~~~~:~:I:;\~n ;::~:I~~:I~:i~
.pu~e 1~:r~~r:~J:jte;,~e~fI:::~~:'1 ~~~l/~:~i r:t':~:I;j~nJtrO;b;;Z;:"= I~;:~~~:
:~::_~~:i~II::('=~~i~;~:td;,;:~:;~ :r~:~~~~e(I~:IC::~::;1 ~~ J~::J,c~;:::;~:;
,nle GtltJl (.unl nlvAliloriil): t." Ponto IV 9, v. 75-'7 8 •
explic~ri tendenţioose ale izvoarelor mai vcchi, ştirilor lui Ovidius cu pri-
vire la Geţi (D. A. III 159 şi 160: ef. Întregul capitol despre Geţi, p.
12 5- 16 3). Pentru Milllenhoff neamul getie nu a fost existent decât
in Sudul Dunării. Pe vremea lui Ovidius singuri i locuitori in Nordul
Ounli.rii su nt 5.1nnaţii. O;lc1 deci Ovidius, Trisl. Il 191, zice: 10:lY-
gel el Co/chi Metereuqllt! turba Getacque Datll/fJ;; mediis fJ;X proltibentur
aquis, iar În ,'. 198 sq., lIacfeffuS (p;ln1\ la gurile Dun!irii) ElIx;n; pars
esl Romana sinistri: proxima (dincolo, spre Nord) Baslernae Sauro-
mataf'fJUt! feTltJf/ I, complct:lnd idea În v, 203: Ile /imeam genles, ~as
tlO" bene rllmmfJfJcl l-lister,- to.'ltc ncestea nu sunt tlecllt .einc dlCh-
lerischc Frcihciu. 4/\'on tler er spiiter zurtickkam, da auch dic clort v.
in iz.voarele pe cari le cunoaşte el ~i nici prin cap nu-i trece, c.li Daci;
din IJ1scripliile Moesiei Inferioare, cu davac-Ie lor, şi Ceţii izvoarelor
litemre, sunt unul şi acel1.ş lucru: o greşallipccare,cdrcpts'ospuncm,
şi al{i ÎnvAtati - nu numai "Strlini, ci chiar români-au P.tcut-o şi
?,intc şi dupll eli).
/ _A~eac? e,adcvlirat, e clt. clupliOvidius.Do.brogcaeînainte de toate o ţarll
getJdl (TrlSt . .111 9,4: V 12,10; V 13. 1; Important ex P. J 2, 77 sqq.),
iar nu sllnna tic!i. Sam1aţii sunt numai nltv!Uitori (Trist. 11 198 şi 203:
ITI 12.29; e.'I: P. J 2, 79 sqq.; J , 3, 5'r-60; II 2,95 sqq.), În vreme
::rl~:~:~t(I;~r ~~s:2~a5~\ t~~ O;.ii~;S :::;j~i:i~~= 1~:~:~'\:1~i:~~~: ~i ~:~
••

191. 198 zuglcich erwăhnten Colchcr, clic sonst g'Jnz unbek:mnlc M e-
lerea turba und selbst clic Bastamcn nieht wiedcr vorkommcn. : ,das
Nordufer cler Donau haben dic Sarmaten inne•. Mtillenhoff singur
recunoaşte cli Ovid numeşte pc Sarma\i Încli şi Iazygi (p. J 59)' iar
de prezenţa B.1stamilor în Nordul Dun!irii nici discu\ic nu poote fi,
deoarece ei continu1\ a exista acolo ind! în a doua jum!1tate a secolului
al III-lea p, Chr.-Colchii nu sunt altceva decât o denumire simbolică
ţilor, le fnce o pocmlt. de laudli a lui Augustus, În li mba lor (ex p, IV
13, v. '7 şi unn. şi 35 şi unn.), la ascultarea e!lreia el capUl el plenas
o",~Jts mOfJerc plzaretras, et /Ollglllll Cctico mllrtlmT ;11 orc fU;l. '~
~:~GI~,U~1 ~~.~ ~;~~ ~~~~~c;~ 6~i~:~~ ~c2~f~: ~nC~~:~I~~~'e4~n:
rela\ii cu Gcţ~i. ca şi. cu Grecii (e.t. P. rr 7. 31 sq.; III 2, 102; rv 14,
+7 sqq.). Geţll culllv!l p!lmântul dobrogean: ipse ego ... ducam rurico/as

pentru popoorele din Nordul şi Estul Mării Negre - Scythii şi Sar-

maţii,-întrebuinţată. poate şi pentru amintirC:l legcndei cu Aietcs rcg~le ;~~s ':~~~;;~:eb=~s e~e~is~~'~ ~e~~şr:a~7;~:t t:t~ ~;::~;~'iea~~::;
din Colchis, Mcdeia şi Absyrtos,-aşâ de strâns legat;1 de gândunle lor de dmcolo de Duni1re, ŞI mal ales ale Sarmaţilor, Ceţii nu incetcaz!i
poetttlui despre Torni (ef. Trist. lJ] 9, 5 şi urm.). Iar pentru J,leterea de a ara şi sem!lna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de munci-
turba MiillenhoH insuş, cu alt!l ocazie (p. 97), ofer1\ o explic.1ţie - tot
pOpo:1re caucasiene - cu atât mai plausibil!\, cu cât Nordul acesta :~:! :I~nto;~~e~; ~:l~~~!~: Î:ţ~!e ;~~i:Z~is;u~a~ Ş~i!Sş~:~'fâlr~
monstruos de rece şi Întuneclt, dela Tyras la C.1ucas, era tocmai aceea Ş l ta sa iJ111cnt:aţlc, pentru a ne da un tablou mai complet al vietii dela
ce voiâ s1l accentueze Ovidius în scriso.'lrcu sa de lament.1 ţi c . Prin urmare
nici vorb:'i nu poate fi de vreo fantnie poetică a lui Ovidius, :Itunci când
pomeneşte Geti În Nordul Dun1lrii. Şi nu odatll., ci de repetate ori,poetu)
face aluzii, ca aceea din ex POlita lV 7, 19 sq., Hisler, cl/ ius lIIa dextera
quondam punjceam Get;co smlgrlÎllc feeil aqlfam. C\I îlltreug!i l.ICC3sL'i scri-
soare, din care înţelegem eli e vorba tocmai de Ceţii de dincolo de Du-
nlire, cari n:1vl11esc mcreu În Sud pentru a prlida (ef. şi Tristia nI lO,

~:,:vin~i~i~tn;:'~::';~:!~;:~";;ilft;~~:lfi. i:.;~~~~~:::~~j::::~~
bieţii Ccţi în mass~ )a a, 73 p. Chr. 1). pentrucli nu-i mai gllseşte citaţi
~afiinilrcaThrllciei.utonome:n ula46.eiIG731,voliendc:teaich
ohne Zwc:irct du schon sa lange \'Otbercitete Untc:rgang de.r Ceten. Du Volk (!)
\/eru.bwindet &citdem voU$tlndig au, der Gnc:hic:h[ef (1), er. ,i p. 16':1, pcnltt.l·

www.cimec.ro
 gurile DlIn~rii, in cunoscut:t elegie 3 X-a din C<lrtea ti ] I f- a a fTristc1or.,
~:tsim câteva am~nunte pre{ioasc asupm condiţiilor de viaţi ale bieţilor
Geţi agricuhori din Sudul Dun!lrii, in special in Dobrogea: aceste amA-
nunte sunt cu at!!.t mai folosit~lre, cu cât ele pOL fi aplicate Întocmai şi
popoarelor de mui sus pc Dunllre, pr!ldatc şi elc. regulat. iarnA, pânli
În fundul Thraciei, IlIyrici ~i Pannoniei (vezi mai sus,l\!1vlilirile CcllO-
Bastamilor şi Dacilor În aceste regiuni): ..Câtn vreme e v:lntul C'..tld,
suntem apll.rnţi de Istrul care stii Între noi ş i barbarii nordici •. Dar
când îngheaţli Dunitrca şi caii incep sa se plimbe în voie pc apele impie-
tritc şi pe podul acesta nou înccp sit trc3c3 baroorclc care trase de boi
sarmatici, tduşmanu l barbar dă nAval3 pc caii iuţi; tarc pe repeziciunea
lor şi pe sngeata lui care sboar.l departc, prnd!i p!hnântul invecinat
pftnl'l. in ad:i.ncul ţ!irii. Unii localnici fug, ş i ne mai ap3rând nimeni ogoa-
relc, averi le ncpl\zitc sunt jefuite: bietelc averi del:1 {nm: vitele şi ca-
relc sc:1rlâitoa re şi ce bog!1ţi.i mai are sAteanul nevoiaş; a lţii sunt luati
robi şi duşi cu mâinile 1C!b'Ute la spate, privind zadarnic inapoi la ogorul
şi căminul lor ; Însfârşit al\ii cad str!ipunşi de blestematele silgcţi În-
cârligarc: clici fierul shur!itor e uns cu venin. Şi ce nu pot salbatecii
duce cu dfmşii,ori mânamaidepartc, nimicese: şiaşâ focul vrlljmaşmistue
colibelc nevinov3.te. Deacee:.\, chiar când c p.lee, tremuril toţi de groolza
răsboiului şi nimeni nu mai sco.'lteplugul sll are ţarinele.(v.S4-68) 1).
Istoria neamului daco-getic din 1ll3ssivul c3rp:ttic şi câmpia danu-
bian1' se confund!\ dela Tiberius inainte cu ins!\ş istoria romanlL a pro-
vinciei Moesia, organizata rn liniile ei mari incă de Augustus (,'ezi mai
sus), dar definitiv constit\litl1 abia din a. IS inainte 2), prin aşeza rea le-
giunii IV Scythica 3) la Ratiaria şi numirca În locul vechiului pra~­
ledus civitatium Moesiae el Trtblll/jllt a unui /egatlls pro praetore,C3 ~ef
militar şi juridic al ţinutului: L. Pomponius Flaccus, biruitorul Ge-
ţilor la Trocsmis, în a. IS·
') ef. ti a P. II 7, 70: barbarii ou lasi o.:amenii al IUCl'e7.e pllm4nlul; a P. 1'0,
J:z;deacec::I.În IÎnutulaculu getic:nu-i nici un bd,ugl.Şi dac:l se mni poli te lotu, vorbI
deorvaGfticli (e."t:P. 19,45),epeotrucl,nfll~de ceicarinumlliindrboescllare.
stAnd inchitiin oetlli,tot se mai ,,<t.seac,i oameni dcispra"'~,l;ari,clj ,,,,tf/llf fi,,plugul.
cu c(alo//4 arma (Trilt. V 10, 2J).
1) cr. pentru inceputurile mililare II.le provinciei Moc.ia. \'On !'remenlleÎn. o. C.,
in :!ah,(lh. 1 Jkibl., p. 17J-176 ~i Filow, o. c .• p. 2 t i Ufin.
') Numiri S~ythi(;a poate tocmai pentru biruinlde ei III gurile DunArii (v. Pre ·
mcRleln, 1. c., p. 176).
www.cimec.ro
rn această organizare ÎnsA, tocmai partea cea mai primcjduită a \i-
nutului din dreapta Dunării, regiunea dela ru.sllrit de Asamus pânA la
gurile fluviului, fusesc I ăsatit mai departe autonomA sub conducerea re-
gi lor thmci (v. Tacitus, Attn. Il 64-67; cL v. Premerstein. 1. C' I p.
178 şi urm.). N!l.vălirile geto-sarmato-bastame din stânga Dun1l.rii pu-
teau deci sA-ş i unnezc cursu l neintrerupt. Este astfel îndreptăţită im-
put:area pe care o gllsim la Suelonius, Tib. 41 - ca un fel de rezumat
al politicei lui Tibcrius la Dunll.rca dc Jos - cA impăratul retm s la
Capri (a. 27) lAsase Moesiam li DllCis Sarmalisqlle vastari.
Jn adevllr atunci când pcrfidul ucigaş al lui Cotys, Rhaiscuporis.
pune mftnn pe stăpllnirea întregei Thracii şi vrea sn-şi Înt!ircascll si-
tuaţia nulitar~-a. 18 d. Hr.-cl dA ca motiv lui Tibcrius bellum
adversfls Basfar1las Scythasque (Tac. AmI. 1( 6S).
Şi daclliegiunea Il lV-a, aşczaln prin a. IS la Ratiaria (v. mai sus). va
fi rinUl o clipll. in frâu pe Dacii de pe malul oltean din faţa ei, problema
cxpansiunii dacogctice erA prea complicati'l, spre a putea fi suprimat! de
o singură legiune romană. Jncă din a. 23 apa re ş i o a doua 1). Prin a.
33-34 COll6tat!lm că accaSlli de a doua legiune plizia O1alul din faţa Dana-
tului.1.1 Vi",j"oct"um, şi era anume a V-a Macedonica 2); ceva m.1i târziu
-dela Claudiusînainte Ş ) o a treia, la Otscus,împotriva GCţiIordelagura
Oltului şi din câmpia munte:.mli 4). Apoi, in deceniile urmAtoare, pân~
la Traian, lag~rele legionare se indesidl şi mai lare, coborind pc Dunl1re
tot mai jos: la NOfJoc, la Dllfostofum, la Trotsmis, spre a ap!1ra graniţa
roma.nli cât mai efectiv impotriva barbarilor din cllmpia munu:ană şi
din stcpJ. ln sfârş it, Dacia in sAş fu cuceritA şi graniţa romann mutatli rn
Nordul Dunării, Bl.r!i ca situaţia s!i se fi schimbat prea mult.
Caci problcm;t daco-getic!i era cu adevărat insolubilă din punctul de
vedere roman. Marile migraţii de popoare din Nordul ş i Nordestul
1) Tacitu•• Am,. IV S.
') Cele douil leqiuni luernu in R. JJ-Jof la drumul roman tlia.c in "anci pe malul
Dun!irii intre: V;m,'1IfIâU'" ,i Rotiarit, (C IL. 1I11 ]8IJ b ,i Filow, o. c., p 6),completM
apui inel lubt Ve.pa~iRnWII, Titu, ,i DmniciunWII (ibid.).
') CAci CI'lUdius nu numai preface Thrucill. in provincie romanll, in a.. of6. ,Î, u
Atllre, .ehimb!! ti li.temul de nplr.l.rt' ni Moe.iei (d. hlow. p. 12), dar prin lnteme:Îereli
aeelui tO ni' "an; ro," J Of(}O~ ilyf)'11; rt.1ol; l'iXOIr; OolOOo,/l;, imI' 0se iari,la. o cr~tuc: II
num!ruluÎ lrupdorde r>emu.lul Dun~rii(pllrvan,Histfllj IV.p .S6J ,i urm.-SEG. 1 J:Z9):
t) Cr. Filow, o. c .• p. 6 ,i
ef. pentru c:he.tiuneu num!lrului ltgiunilordda Claudiu. in.inee"i Filow, p. ,6 ,i Urol
unn., d. p. 16--,8; ,Î anumeFilow c:r(dc c:l aee..t:!i.
ereilllegiunt' a. fost IIIU AUIJ.: p. 19,i urm.

!~~~~~7i~:1~~~~:CU.;:;'~:~;ii~~ i(~I~ii~~.e ~:~~i,s~:~t'~:%~~~~:~~~;!i
GO~I) , spre Mm:r.ăzl. Odată deplasate, aceste neamuri vag<lbande nu se m:li
i;l;~;~::::~~;~;~~t:~~:~~~ţ1:~;i~f:f;:~~~~:~:~I~~:~~~:'~
pn? rezIstenţa romanll, Însemna pentru neamul aşezat, prin exce lenţă
~~~~:~:Fn 1:~~~!::~~:~~:::~~~~:
lor dm mtregul ţmut
~:!:.;:;:~~~;;;!:~~;,~~~::~{~
nord-danubia' Erâ prin urmare pentru
Geti o po~itică de elementar!!. pnldehţll 81\ ajute oorbariJor celorla lţi 511.
rupă graOlţa roman~ :1 Dun.1i.rii şi 51i. se reverse Într'acolo.
. [.nloc~a i ~~m Maretls Vinicius 3\'USe deci a lupta în p1irţile Panno-
O.ICO-
mCI (prm anII 14 a. Chr.)deopolrivă Împotriva Cotinilor şi Dastamilor,
cclto-gcrmanici, C;I. şi împotriva Anarţilor cc!to-daci 1) , nŞo1 la Dunlirea
de J~ t~te 3tacu.rile Romanilor sunt ega l îndrepL'1te îm l'0triva Ba-
stam alor ŞI Sanna\t1or, Cl.I şi a Ceţilor din câmpia munteano-Illoldove-
ne:tsdi. Iar leacul unic pentru îndreptarea acestei boale cronicc a fron-
tierei romane e, Întruc5.t imperiul nu se poate mereu intinde mai de-
parte, colonizarC'J. inl~untrul limitelor romane ;l zec i şi Sute de mii de
barbari de aceştia de peste hotare 2).
. ~~ ,;'uut. mai sus, c3 Rom:tnii :tu crezut o clipi'! di şi Ceţi i POt fi li-
mş lt 1 1 lO chipul acesta, şi alullci Adius Catus a mutat 5°.000 dintre ci
pc malul drept a l DunArii. Pe urmi'! Însll au mlrgm it sistemu l lor Illai
a ~es la ..~e~blti barb.1ri, la nomazii cari îşi purtau toate Cll dânşii: fcmeile
ŞI COpIII 10 căruţe, tUrmele În urma oastei. Din acest punct de vedere
~lonumen tul de biruinţă ridicat de Trnian in a. log I:îngli Adamclissi
10 Dobrogea ne va da mai jos llimuriri pretioase. Acum Însll trebuie
sit ne oprim la in scripţia lui Platltius Ae lianlls, biruitonal Sarma ţilor pe
vremea lui Claudius (CIL. XIV 3608).
ur:~ Vezi elogiuJ lui VinieiUi 1. \. PrC'Il\ef\(ein. J{/"'~Ih. VII , 1904, p. :u,S ti
~:;~~{~i~;i,i::~~,~~::~:~:~~~i::::'::;:l2::~:;":,:~;b:;:~~;~::~
www.cimec.ro
II . GR1'1I DIN CARI'AT I OI'.LA SJ'ARGA I'.;iT"F.S I.A DF.CRDA-LVS
Am ar!h:at cu alt prilej 1), cfl Tibcrius Plautius Silv,lOUS Aelianu8 a
fost guvernator a l l\1ocsiei in a. 52 şi 53 d. II~. ~i e1 in :lceast!i calitate
:1 purtat rlisboiu cu barbarii dela gurile Dunlirii, lre~ân.d şi dincolo ~e
rIuviu şi asigurand liniştea pânn la Nistru, cu care prilej vechea colome
grcce.'\scli Tyrn!' a fost luat~ direct sub ocrotirea romană. .
Natural, aceasH[ ofensivl a fost pornitA direct de pc DunAre cu aJu-
torul flolei de rAsboiu romane, pc care am vlizut-o activ!!. aici încă din :l.
;gf~lff~~§rfJ~~~J~
pe care îl puia, spre a-i pune 5li se închine stcagunlor romane; a trunC5
~~~~I:CE:~~~~~~~~~~:s~~t~~i:~;!:~:p~:~~;;r{i:~;a.~~~~;~I~~;:~
şi a I!I.rgit hotarele ei. A flicut apoi şi pe regele Scythi lor sn :idi:e asediul
cetăţi i Chcrsonesus, care c dincolo de Borysthenes. Cel dmtihu ca gu-
vernator al Moesici a uşurat li psa de pâine a poporului roman trimitân~
mari cantitliţi de grâu din aceastl1 provincie•.
Prin urmare teatrul opernţiilor c în lbs3r.\bia şi cel mu lt Moldova
de Miaz1izÎ. lntrcag.l orientare a acţiunii lui Aelianus e spre Nordesl,
De luple propriu zise e foarte puţin vorba; doar acea inn1ibu~irea Înce-
putului de mişc.1re sarmat1L E vorba mai ales de o demonstrnţie pe
malul stlng al Dun1irii de Jos. Foarte caracteristic c di, tocmai pc aici,
pe unde n1\v1\liau mai des barbarii,Aclianus intinde graniţele provinciei
dincolo de Dunl!.re, asigurându-şi capete de pod în teritoriu l barbar.
Oraşul Tyras e transrormat Într'un punct de sprijin roman: ştim aceasta
din faptul eli T yran ii 'inee" a-şi numără an ii dela caplit În anu l 57,
deci la cftţiva an i dupl!. e.'<pedi\ia lui AeLianus şi de sigur În legăturl cu
urmArileei(ef.*i Histria IV p. s6g).Autoritntea romanii e exercitatl efectiv
indl de acum, tocmai p ân!i În CrÎmcea. Chersonesul e salvat din mâi-
nile Scythilor gra tie intervenţiei amenint!itoare a lui Aelianus. Olbia
intr?i deci, aUiturea cu Tyras *i Chersonesul in sfera de ocrotire romană.
Pentru a mieşorâ prcsiune:t barbar/( asupra graniţei, Aelianus aşează
') 1/utri(J IV, p. 567 ,i urm .
 YASIt.F.I'''fl~G,"'CA
in dreapta Dunlirii 100.000 de Transdanuviani. zice ci: «sprc n pl:\ti
tributt. zicem noi-explicând,-spre a lucr:\ pltm:intul. Sunt toţi no-
mazi 1): clici ii vedem duşi,nu În ca litate de oaste biruit~, ci de popor
in stare de migrnţie, fiecare trib cu toţ i ai lui, copii ori femei, şi cu
şefii respectivi. Mutarea lor e pacificlt: se fnceadicA prin bun?l inţelegere
cu ei, iar nu în urma unor lupte. Dimpotrivă despre S:lTmaţi sc arată
că" ci sunt menţinu{i cu forţa în situaţ ia lo r anterio.1rlt, a farA din gran i-
ţele împărăţiei. Şi, penlm a-i ţintui şi mai bine, Aelianus face o inţe­
legere amical.1l. cu vecinii S.umalilor de jur imprejur: Roxol:lIli i (tot Sar-
maţi) sprc Nordest, Bastarnii spre Nordvesl, Dacii spre Vest; pentru
plistrarca credinţei a luat deln unii din ci şi ostateci: nu ne spune dcla
cine. Dar mai mult decât atât: II intemeiat dealungul malu lui stâng
un şir de ntiei regate clientela re ; dci num:li aşa e de in,eles IM~gi ul
unde ne spune că «:l adus regi pân1t atunci necunoscuti ori duşmaOl
poporului roman pe malul Dunării pe C!lrc îl pltzia, spre a-i pur e să se
Închine stcagurilor romane •. Putem bl1nul că aceşti fregi. sunt Geţii
din interiorul câmpiei moldova lahe; dar ar putc3 fi şi alţi barbari:
Bastami sau Roxol:tni. Fireşte, e mai probabil sli fi llSigur.lt malul DLI-
n?lrii prin ins.1l.şi Daco-Geţ ii localnici, i:lr nu s1I: fi f:icut ÎncA o turburare
mai mult, strJmutând alte neamuri aici. Un lucru c sigur: inc!' de pc
vremea lui Augustus, Dacii Appuli din Transilvania Occau n1iv1iliri spre
gurile Dunării, de sigur pe drumul Oitllzului, pc valea Trotu şu lui şi .1
Siretului la vale, spre Dobrogea 1), Aşa Încât nu vedenl, de ce ar trebui
să ne gândim mai de grobă la barbari ir:lno-germ:mici, ad uşi din Nordcst,
decât la Înşişi locuitorii Daciei. Aceasta cu aliat I1lHi lIluh,cu cât e \·orb.1
precis În inscripţie de restituirea unor ffruţi, - Pl·i?onieri 1.1 Romani ,
ori la alţi barbari Învinşi de Romani - tocmai ;Iccslor «rcgi daci. 10-
lnl~;~~'~:i ~ee~:~:i~~ ~~~~~j~;~:;~;ţ:~~~:~;C:::~l~:~~U~~::~t;~I: ~uC~~i;i~'
nu se lasă de Iucr.ltul p.1l.lnântu lui: putem deci. r~ri\ prea mult1i re7.ervii ,l
socoti in cea mai mare parte drept ~c aceL'l trimis la Rom;1
1) Premcrsu:in ii crede· f!irii nici un n\oliv Gtli (An/ulIll', .1(1l1r"II. I,Bcibl.
P.15I,cf.,ip.15Z,i 158); de (lipi ei sUn! poPlllltianlllnlec:alll.llIIstarno-lIII.mllllG-
Ktticl din Nordul gurilor Dun:!.rii, impinsi de barburii ~Iici ,i
nordici (Roxolanii,
r~~~lr~eo.lbstamii) spre MiazA%i, ,i deaceea dutllndu-,i lucuintc noul in Sudul
'} COlllolatio ad Limam (I'LM. 1, ed. Ullhren.). \'. J87 "j. t,:f.wmcnianuiiui \'
Prcmcnlc.in m Jahrah. 1 Ikibl. p. 159.
www.cimec.ro
1")(: la mijlocul \·eacului intâiu, spre a uşura lipsa de pâine a poporului
roman.
Dar aceea ce c hot~ritor pentru noi in inscripţia lui Aelianus, nu e
nici )YJcificarea .I\locsiei la gurile Dun!irii, nici, cum afirm!i mândru
Aelianus,lv-girea hotarelor ei. E faptu l cA ni se confirm!\ clar - pentr\l
:~c~~i ~i ~~~;i;ţ;~~::n~~~:~r~U!~ria~it
Prezenţa lor deci, in câ01pin muntean!i, in Icgliturl1 de o parte cu Dacii
din Dobroget şi Dulgaria, de nlt:l cu Dacii din Carpaţi, este asigurata.
~~~::::~:I:~'I~:~~~~::t~~n~::~:~U:~~ ~~ica~~L~r ~~~~~~i~r~l~~~ :~rJ~ee:
in-linii le ei fundamenrole-gtticd-şi la 50 d. Hr., cum fusese ge·
tica şi 1" 335 a. Chr., la 292 3. Chr.,la 200 a, Chr.ş. 3. m. d.Inorie, S~
imputit! (fI $(1 găsim j'" uTpălllrilc protoislorice din lâmpio Iffllnleo11l1
forme df r/l l/lml !it slrdm inmdile, fie chiar identice Cit ct/~ cun lem-
porani' di" Carpali şi de pe malul drept a l Dunarii, cu aproape intreaga
Oobroge. Deliormanul ~i ţinutul dintre gura I<lntrei şi gura Iskenllui,
ba chiar şi mai la Apus.
~~f:~~~:n:;~~~~:~::~:;;:~:~?:;:~~Ţ;f.~;~!~;:5~~;:~~~~t~:
ncenilor Cll sânge barbar, aşa cum neintrerupt se intâmplase din vre-
mile neoliticc, În nl'lvi11iri n~praznice, ori În Înfiltrlri pacinice,din În-
dCJ>lrtata Spanie, până În apropiat"J Grecic.
Luptele interne care au turburat imperiul roman la cltderea lui Nero,
mai ales În provinciile dunltrene, au facut at:ît pe Suebi şi Sarmaţi cât
şi I)C Daci, lIlt-şi reia activitatCl1 pustiito..1.re În Sudul Dun!\rii. Tolcitus
( Ilis/, L -:) pomcni.nd atacurile acestora din urm1i înlrcbuinţea7~ ex-
presia destul de obscur1i, dar foarte eaTacteristicl: .Dacii vestiţi pentru
macc1urilc reciproce.: nobilitatus c/adibus mutuu Dacus: treciproce.,
fire~le, cu Romo, nu intre ei (deşi şi aceast/!. Înţelegere nr fi exact1i,
din punctul de vedere intern dacic): Tacitus vrea adieli sA spuie, că
guvernatorii din IIIyricum, deşi reuşesc sli hatit din c!lnd in când pc
Daci, sunt lotuŞ adesea ci înşişi bl1tu\i 1).
I} ef.in 1'<.:...,li'I privinlll,i mlrturialuiJoscphUl,btfI.Jud.1I16,4,penlrua.6b
legiunile PlO' W. a~tol tâ, ilw«ii~ <i.,ww,:Tlot1(l'V Of!JUk, c;:u eomentlriul ci Iminunt Ît
II Filow, o. l., p. u ,i nOltJe.
 VASIL8 t'ÂRVAN. GNTICA
Dar marele eveniment din iarna anu lui 68- 69 la gurile Duni1rii e un·
vol la Sdnnaţilor Hoxolani În Moesia şi infr!lngcrca lor de ditre Marclls
Aponius Saturninus, guvernatorul, ajutat de cei trei comandanţi ai le·
giunilor Mocsiei, succes În urma c!l.ruia toţi patru sunt onor:qi În chip
strUucit la Roma. Povc81ind acestc lupte, Tacitus (J/irt.l 79) ne dl1
amÎinunte deosebit de preţio.'1se asupm Împrejurlirilor nlfvAJirii şi il n~·
vll.litorilor înşişi . Jnvaz ia a avut loc, fireşte, iarna, pes te Dunl1rc:t inghe·
~\tll. Două cohorle romane fusescr!!. mlkcl.il.ritc cu un an inainte, tot
i.1rna, de acelaşi n!iv!Uitori. Acum barbarii sunt in numll.r de 9000, toţi
etWi.reţi catap/lractarii, Î mbrăcnţi complet in za lc de fier, atât ei cfit şi
ca ii lor. Hi1sp:indiţi duplt pradă, ci sunt atacaţi de legiunea a treia şi
auxiliilc ei: ingreu i aţ'i de cele furJle , nepu lând fugi, pentrucli le alu·
nccau Coli i pc poleiul f3cUl de ploaia căzut3 peste ghcalil, neputându·st'
mişcă liber de greut,Hea cntaphractclor şi de troeni le adânci prin Cllre
trebuie sll.·şi fac!l drum, ci sunt mll.cellriţi f!lrll. m3car slt se poat1i. opune.
Ş i Tacitus ne dă amănunte asupra armliturii şi felului lor de luptA:
poortl llinci lungi (con'i) şi niştc spezi uriaşe (gl(Idii, qllos praf!·
tangos ulraqlle mm/ll rcgrml), pe cari nu le pot mănui decât cu amânclouli
mAinile, nu POMtll. scuturi, ci sunt inz!!:u aţ i cu platoşe f'JclIte din pl!l:ci
de fier sau de curea gro.'\sll, care·i apltdl de lovituri. dar o<latll. CăZll\i,
ii împiedecli. de a se mai scula dela pli.mânt. intocmai ca pe camarazii
lor din evul-mediu. Pe jos nu sunt buni de nimica 1.1 bll.tlUic. Dar cli·
litri, atAcand În escadroane strânse, nimic nu le rezistll.. Romanii dimpo·
triv!!:, înarmaţi uşor, cu o simp lâ loric1i., cu IttncÎ moniabile (missi!; pi/u
aui lance;s) şi cu s3bii scurte (lefJi gladio) , i-au nimicit uşor atunci,
Întrucât aveau vremea rea de partea lor. Aceste ami\nun te dela Tacitull
sunt preţioase, pentruc1i. Sarmaţii vor r3mane prieteni credincioşi ai DJ·
ci lor pân?i la Decebal. Pe columna lui Tr.tinn, cataphractari; sarmaţi
se vM luptând În mijlocul Daci lor impotriva Ronumitor. Ile unn1t, c
drept, se vor tocmi ca auxiliari in armat..' romanii. Dar în anii 68 şi 69
Dacii şi Sarmaţii-des i gurîn strâns contact, şi deci . cum Roxolanii
ven iau din Basarabia, în atingere rcciproc1i prin câmpia moldovean!i
şi muntean1i - pracl1i. Moesia del'l gurile Dunării pân1t spre Oeseus.
Mai sus, Dacii, dci Sarmaţii nu erau pc malul stftn~, erau acum-
cât trupele romane erau toate prezente - probabi l \inuţi in frâu de
eastrele legionare ş i de castelele de pe malul Dunli.rii, in vreme ce deb
Oescus la vale nu erau in această vreme decât glrn izoane fb:e de au-
xilia ri , a diror valoare era mult infe ri oară legionarilor ş i " căror soartll.
www.cimec.ro
in luptli cu vijelioasa infanterie dacicâ şi cu formidabila cavalerie cui-
r.lsati\ s:tnnatic1i era dinainte hoti'lrÎIli..
Totuşi principala izbllndA a anului 69--70, Împotriva Romanilor, nu o
au 8.trma ţii, ci Dacii. DupA biruinţa lui impotriva Roxolanilor, Aponius,
cu legiuniJe Mocsiei, luând partea lui Vespasian împotriva lui Viteltius
~i fiind chemat grabnic cu armat.'1 lui În Italia, Iad, odat1t cu inceputul
toomnei anului 69, Mocsia arA apll.rare 1). E drept eli partidul flavian
se inţe l esese Cu şefii Sumaţi l or Jazygi ca s.!l: păstreze pacea , dar servi-
ciile acestora, cu pedestrimea ş i c3Ulrimea lor, le refuzase, în vreme
ce primii C:t regii Suevilor, Sido şi ftalicus, s1i ia parte la risboiul civil
impotriva lui Vitcllius (l'ncit\1s, /list., nl 5). Se pare totu ş cll. Sarmaţii
nu s'au mişcat.
Dimpotriy.!( Dacii urm~ri:llI cu cea mai mare atenţie evenimentele
liin imperiu. L:t inceput :tu stat l iniştiţi, deşi trupele din Mocsia erau
departe in Apus. C:ind insii au auzit cA rbboiul între fr.lti începuse
efectiv În It:dia şi eli: toate forţele romane se combăteau acolo reciproc
in lupte sângero.lse (Octomvrie-Decemvrie 69), au trecut DunărC<I, au
luat cu asa lt C:lstrele auxiliariJor - cohorte ş i ale, are păziau malul Du·
n?irii de Jos - şi s'au flI:cut stllp:}ni pe ambele ţl(rmuri ale fLuviulu,i.
Tocma i se prcgl'lteau sll atace şi lagArele legionare, când Mucianus, C;1re
veniA cu armata din Rllsll.rit, trimis de Vcspasian spre a ajuta partidul
lui, afl1nd de biruinţa dela Cremona (29 Octomvrie), a detaşat legiunea
:1 VI·" impotriva lor. iar de a ltă pa rte Follteius Agrippa, fostul guver·
!la tor al Asiei,era trecut acum in Moesia şi i se punea la dispoziţie o
parte din legiunile viteUianc biruite la Cremona. şi care nu puteau
fi trimise la căminuri inainte de a fi fost rcdisciplinate Într'un răsboiu
cu duşmanii din afar1i ai implir1i.ţici (Tac. IIUI. III 46). Astfel mul~·
mit1i. spiritului de iniţiativli al lui Mucianus (eL şi IU 53), Dacii sunt
opri~ i de a rduce impreunii cu Gcmlanii frontul ofensiv comun impo-
triv:1 imperiului şi Mocsia, pentru un moment, e salvată de alte neno·
rociri.
Nu reiese clar din 'J'acitus, in ce parte:1 Moesiei au atacat Dacii: cre·
dem ins1\ c1i. Sarmaţii ltlzygi din faţa Pannoniei şi Mocsici de Sus, intre
Dunlire şi Munţii Apuseni ai Daciei, fiind acum a.liaţi cu Romanii,
Dacii nu au atacat înspre Serbi:l, spre a nu fi eventual la rândul lor
') I'c.nlruevemmc.ntcledclll ineepuluJ anuJui 69'; ajutoarde Irimiaedin Moc:aill
Illi Olho, ef. i~vOl,rcle ,i critica la Filow. p. 24·

VASILE I'ARVAN, G1!TICA
a~caţi din flanc de fazygi,- ci de sigur au atacat tot b Dunitrea de Jos,
la Rlls:.lrit de gura Oltului, de unde nu mai era la va le nici un lagăr le-
gionar , ci numai lag:tre de auxiliari, iar &tmlaţii de aici le erAU prieteni.
Odatit sti'lpâni pe ma lul drept, ci au pornit de sigur pe Dun1\re in sus,
~~;~:;~:Eg~?I;~.~~;7ţftg
Dac:1 insii
Dacii Sunt opriţi, ei nu sunt şi înfr :ln ţi . (;u lotul dimpo-
trivli. Imprcuni'l. cu &Irmaţii ş i mân:tndu-i pc :Iceştia În prim.t Iinie,ei
atacA pe bietul Fonteius Agrippa, proasp1\t sosit. Se parc că Sarmaţ ii
~j~iJ~~~:~~:i~~I:±i:i:~~7.;:~j:;~~;j~:ii~T:~~;'~I
~~~i:jf~:~;f;:i~:::~~i~f~~:t:;t~~~~fI~I~i~;?~E
vincie şi reia clădirea castclelor pe malul Duni1rii, 1" dista nte mult mai
mici unele de altele decât fuseseră pânli a tunci (n)'doo& ~a; Ilell;oot
qro}.cnmic;) ş i având gami7,oane mult mai bine antrenate (de auxiliarÎ
in mare parte apuseni)!),
Se pare cA aCC'.1slll fortificare:l. gr.1 niţei a ap/lr.1t destul de bine Moesi..
de Daci ş i de Sanna\i c.'lm \'reo 10-15 ani. C1\ci tradilia liternrn antica
~l:ba;~i:~~i ~~~~~oc:lt~;!~~i~~n il;n:~;l ~~:~\;:~ :~~p~~:~'l;~3r;;~~ii~~
şie interesant de COnstatat, eli tocmai DomÎtinn e ş i întemcÎetoru l nouei
provincii a Moesiei Inferioare, care f/lcea faţi'l. exact tÎnulului primejduit.,
') LcIlIUnil~ltîm.i5C:inapoi in Moe,i" prin Nocmvrie 6Q"prC' A fi l)u$('lfldispo1i\i"
lui FonteiusAgrippa, -illrllpoi, l"incepul ullui 7o,bltUle.ficlccimlllr,lIum: [[((Iliw
'..... ,i V Aluudtl~: ef. Filow, o. C., p. 15 C\I Z.7 ti J~.
') Fllv. Josephus, b. 7ud. VII 4, 3. - ef. IIIUP", marri impresii fAcule de alaeu-
r iie daco-urtrulte in toatA lumea barbari, pAnA in GertrulllÎ n ,i Gallin, Tncitu., Hill.
IV .54. eL pentru _n_Iiua militară _ml nunliti I tuturor ,«,ator evenimr:nte, cu mI'"
cinle dr: trupe: respective, Filo .... , 1). C., p. J~-J6: incl'plnd din toamna an ului 71
\'Or It. in M()('sill nu rmi pUlin de Imlru lC'giuni.
www.cimec.ro
II GgŢl! DIN CAMPAŢI DeLA SI'AROAI'EITHF_'t I. A !)H(;EHAI..US
Întâiu de Geto-Bast.lrni, apoi de Geto-Sanna\i, Înd din \cehi timpuri:
adicll de prin dreptul gurii J iu lui pân1i la guri le Dunllrii, şi, prin cetA-
li1e greceşti ocrotite, ori regii clientelari, chiar dincolo de fluviu, in Ba-
sarabia şi Rusia Sudic1.
Acest conflict hot~rÎtor era determinat de politica de Încercuire pe
care Romanii, cu toate lu ptele şi nllv!llirilc barbare aici, o unnliriserll
consecvent şi În )XJrte chiar O realizaser!l, începând incA de pc vremea
lui Augustus. Am v!l.zut cum d. p. in 3. 69 Dacia er inHtnţuitli spre
Vest de regii clien lclari sucbi ş i iazygi, cari Îşi avea u sfcro lor de acţiun e
directli asupra întregului basen al Tisei. De a lti'l. parte Roxolan ii şi cei-
la lţi &t rmaţ i ori Cclto-llasta rni ai Rlisl'ritu ilii scitic erau, incl' de pc
vremea Illi Plalltills Aelianus, in mare lIl!l.sur!\ ntraşi la amiciţia roma nii
prin exemp lul fr.1ţilor lor din pusta Tisei şi prin rivalitlţile Il'u lltriee
dintre dilnşii, bine spe.cu late de Romani. Dar Rom.mii tari pc Tisa de
Sus şi pc Nistru - respective pc DunArea de Jos, unde-şi flieuscrli, cum
am v1lzu t , mici regate barbare clientelarc· innăbuşiau complet pe Da-
cii din massivul transih'an, mai a les dadl. şi întreagtl câmpie muntean!!.
oU fi intmt, cum intrase câmpia dintre Dun!l.rc şi 'risa, in sferA lor de
influ enţ.'l directlt, So.1U chiar de stlip:inire: castelele de pc malu l drept
şi flou Dunării, reorgani7.atA tocmai de Flavii (classis Flavw Moetica),
mijlociau in fiecare clip!!: un amestec direct În Tara Rornâneasd şi
Moldova d e Miaz.'l.zi, dupli pilda, eXo'uninatlt mai sus, a demonstratiei
militare acute de Plaulius Aelianus in a. 52-53 În Basarabia sudidl. .
ln vi\la ţii nu au dat plÎnă acum o atenlie ind cstul1to.'lfe acestei pro~
blcme istorice a il1lport.'llllei câmpiei muntene in luptele dintre Daci
ş i Roma ni pc vremea impltrnţi!or Domitian şi Traian. Şi cu toote cit
Traian În sllş, prin ridicarea monumentului triumfal din Dobrogea, Îll
'~~~:l~~~~~la ~~t~;i ro~:;,iip:U~~;c~ir~~d~~r~~~\e ~~~~~~~I~u~;:e t:s:~
roditoarca câmpie a Dun/lrii getice, a t en ţia is toricilor s'a îndrepta t În
chip a proape exclusiv asupra luptelor din munţii Daciei şi asu pra or-
ganiz!lrii provincie i Dacia În cadrilatenlliransi lvan. Mai mult incll: ui-
tAndu-se fapte bine documentate literar , chiar din vremea romanii. a
Daciei, nu s'a observat că, in momentul in ca re Romanii erau acasll la
ei În câmpia dunllrean:t din faţa Aquincului (Budapesta) ~i În c!l.mpia
moldovC3n!l din faţa oraşului greco-roffian Tyras (Ceta tea Albii.) de -pe
Nistru, drumul direct Între aceste ţinuturi: primul iazygic, cel de al doiJea
rO)tolanic, lrccea deadreptul prin D acia transilvanll, prin cetatea ÎnsA.ş a

naţiunii daco-getice: dup~ cum ne confinnll C.18Sius Dio, pen tru vreme;1
lui Marcu Aureliu, când - nu trebuie uitatd imensa deosebire - Im -
pliratul acorda circu laţia intre Jazygii din pustl'i şi Roxolanii din s tep1\,
peste Dacia roman~J pe drumuri ca ri par a fi corespuns :lproximativ
celor dou/i linii de azi: I.Szolnok- Oradea-Mare-Cluj- Reghin- Bi-
caz ori Chimeş-ThlcAu şi apoi Moldova pân/i la N is tru , ş i z. Seghedin-
Amd-V'J lea Mureşului p ănll l a AI1;m- Iulia--{lpoi pe T :irnava·Ma re, pe la
Oituz-va lea Troluşului-Poiana pe Siret, Foltcşti pe POIt, ,i, dealungul
tva lului lui Traian. , la Cetatea-Albii. t.5i fiindd\ Iazygii îi dcveniser~
foane folositori, el le i ertă multe din condiţiile impuse, dacă nu chiar
pc toate, afarli doar de acele ce priviau adunările şi n ego ţul lor, precum
şi oprirea de a se servi de propriile L or bărci şi de a intra În insu lele
Istru lul; ţi le îngddui sti aibtl wgtllflri cu Roxola"H prin Dacia, de clitr ar;
k .,a da wie guvernalonll acestei pr()'f);"di. (LXXI 19, 2).
Ca pe vremea lui Dromichaites (300 a. C hr.), a lui Oroles (c. 200
a. Chr.), ori a lui Burebista (jo n. Chr.),aşa şi acum (c. 80 d. Hr.) Dacii
au recu r'S L1 mllsuri excepţiona le d e reorgani z:lre intemtl.. Cassius Dio,
singuru l izvor ceva mai bogat asupra răsboaiel or dacice ale lui D Olllitian,
ne spune cit regele Duras, vhând greut!itile s i tua ţi ei, da de bun llvoie
domnia lui Decebal, pentrucă en\ ager in planurile de rlisbo iu , ca ş i
in implinirea lor. şti a să- ş i a leagă timpul când sA nbă leasdl. asupra
du şma nului , lot aşa de potrivit ca ş i momentul când slt batlt in retm-
gere, era dibaciu În a intinde curse, viteaz la Luptli, ştiind d se folo-
sească înţe l ept de bin1inta ş i s1\ iasi!. bine dintr'o înfrângere (LXVlI
6, 1). Dar la spiritul de sacrificiu al rege lui Duras parc a fi corespuns
şi graba popomlui dacic din toate pll rţil e ţării, fie muntoasc, fi e de dmp,
de a se uni sub aceeaş conducere, recunoscând deopotrivli pe Deceba l
de rege al lor. In adevăr, nu mai este az i indoea lă, cA a tât D omiti3n cât
şi Traian au avu t d e luptat cu Decebal atât in Banat şi Ardeal, cât şi
in Oltenia, Muntenia ş i D obrogea. Unitatea etnografic§. a naţiunii daco·
getice s'a acoperit încă odatll complet cu unitatea ci politicli-militari!. .
Nu e În intenţia noastr!!. de a da aici o descriere:l rllsboaielor lui De-
cebal. Ceeace ne interescaz3 e numai elementul topogra fi c al acestor
lu pte şi :l.Oume, din punctul de vedere al identifidl.rii I11sseÎ şi civi Li zaţiei
care dliinuia ş i :lcum in câmpia. munteană t).
'1) Penlrutrupelecarcllu hmtpulel.austerlllboaie,cl.Filow,o.C., P.36,i urm.,
iar in general pentru ''T~mcll lui Domitiln, GseU, Emti lUT le rJzfU de "mlpnellr Do.
mitim (p. 202,i urm .: rllboaelc dela Duni\re).
www.cimec.ro
II. t;f.T1I DIN CARI'ATI Df.t..A ~"I\RO"'Pf. I TI1I';S 1..... DE<;EBALliS
Scriitorii antici nu ne dau nici o indicaţie, În ce parte anume a Moe-
siei ş i Daciei au avut loc luptele date în :l. 85-89 Între Decebal şi Do-
milian . Tacitus (Agr., c .•p) spune numai, În chip generic ş i morali-
za tor, in legatu rii cu marile merite a le lui Agricola, nerecunoscute ş i
nepuse la incercare de Domitian , di patria ajunsese În ni şte timpuri.
cari nu mai suferiall o ignomre It lui Agricola (cuceritorul llritanniei
nordice: 77-85 ): ftltJllea annate pierdute, in Moesia şi În Dacia, În
Cennania ş i În Pllnnonia, fi e prin temcrit.1tea, fie prin l aşitatea coman-
d anţilor : atâ ţia bArlxlţi Încercaţi în rll:sboiu, cu atiitea. cohonc, bll:tuţi
şi prinşi; ş i acum doarA nu mai era vorba de intinderea graniţe l or Îm-
plir1iţieÎ, ori de ocupa rea maluri lor vreu nui râu , ci erau În primejdie
in s.lş laglirele permanente ale legiunilor şi posesiunile imperiului •. Sue-
ton ius (Domil ., 6, 1) zice: fa Oicu t rbbo.1 ie, parte din proprie ini iativ;1,
parte silit : de voie impotriva Chattilor , de nevoie, unul ÎmpotrivfL 8:u-
ma\ilor l când a fost masaCr:lt1\ o legiune cu tot cu comandantu l ei; doull
Împolrilf.:1 Dacilor: cel tlintâiu cilnd Oppius Sabinus, consularu l, a fost
sP.irmat,-a l doilea cand a fost Înfrânt Comelius Fuscus,prcfectul co-
hortelor prf"toricne, cămi:l îi in cred i nţase coma nda suprem/i a ră sbo iului .
Dup?! lupte lifcrite a Aerba t un triumf îndoit pentru biruirca Chattilor
.,' V.lcilor; in ce priveşte pe Sarmaţi a oferit d oadi o coroonll de lauri
hu (url!('r C1f itolinus drept semn de victoriet. Dimpotrivll , la C.18sius
Viu.,·m c:Ht'\ amlinunte mai precise: răsbo iul la DunArea de Mij-
1"," q de Jo .! incepu t de Suebi,cari Îşi asocÎaz!!. pe vecinii lor lazygi şi
·11,H1 "1 treacA Dun!trea in Pannonia (LXVII 5, z) 1), iar rlsboiu l cu
.lcii e toa\1\ vremea comp lica t cu un răsboiu paralel cu Quazii ş i Mar-
comannii (Suebii d in Momvia ş i Boemia). Deşi~ i jignise anterior, Do- I
miţi a n cere SlIebilor acestom,s!!.-I ajute impotriva Dacilor , cari îi sfăr­
mau sistematic anna tele. când, cu incepere din a. 86, Decebal ia
ofensiva. Fjind refu7.:ll de Suebi, Domiţian L1Sli Încurcat rbboiul cu
Decebal, numai s!t-ş i poatD. rbbuna pe aceia: d;1f e b!ltut ş i de Mar-
comanni ş i atunci face ş i cu Deceba l o pace foarte n enoroc ită (Dio,
LXVII,6-7)·
Aceast!l orientare:t operaţ'iunilor ne-ar face sA admitem stabilirea car-
tieOllui general ;t I lui Domiţian mai de gm b~ în Mocsia SuperioarA,
spre Viminacium, in mai mare apropiere de Pannonia, decât in Mocsia
') Paral;T1llf depllIal c::redcm rlrt dr~platt' - de DoilllC:vain. ed. lui Cauiw Dio.
III , p. J79, toc;rnAÎ . ub Anul 91---9::1.

Inferioarll t c1\tre Oescus. Totuş Dio face o diferenţă esenţială Îulre rl\s.
boiul cu Dacii, condus de Domiţiall dintr'un ~raşal Moesiei .. , şi rll.s·
hoiul cu Quazii şi Marcomanoii, pcntnl care fS'a dus În P.tIlllonin,ca s?i
se bat!\ cu ci •. De altă parte,in leglltur!l. cu luptele din uni i 86 şi urm.,
st~ şi intemeierea provinciei independente a Mocsici Inferioare. ceeace
llra tli În chip neindoios o creştere a primejdiei În accasUi parle, deci
către ţinutul getic din c:1mpin munteanli. V;llSCh crede c11 Drobtlta,C1lre
::pare, dupli dânsul din a. 89 inainte, CJ. nllmicipir"" Flavimn, :1 trebuit
să fie acum, ca şi - mai târziu-pentru Tr.liun, cartieru l geoerul ni
operJţii l or În interiorul Oaciei, sub comanda lui Fuscus (Zum Daher-
I.-rwg~ lIN COrtll'lillS FUWIS, Jahre sheftr VII '904, p. 70--72). De fapt
ins3, cum a arltat Kubitschck (v. Ulai jos), Drobeta c un mlmicipium
Acli"m, iar nu FlatJIum. Cichorius (Die ram . Df:f'!ml. i. d. Dobrudscho,
'904, p, (9 sqq.) crede chiar, eli maO$Oleul şi trofeul dela Adamclissi
~~t:~s:i :~i:I~~ ~e~~:~e~ri~re:~~~~u~lI.~~~t~~:u~~'ti;o:~~~~~. {~~~~;:
In orice caz, prim:t n1ival!l a lui Decebal În Mocsia, probabil,cadc obi-
ceiu , iarna, spre sfârşitul Jui 8S, a trebuit sll rie executatli prin acea parte
a graniţei, care era mai puţin aplimt'1i : deci, iarnş, pornind din T1r.l
Româneasc1i şi trecând Dun1irea, poate, pe la Zinlllicea 1). Guvcrn:lwrul
Moesiei, Oppius Sabinus, c s~rmat: o.1stea lui impriştiatll, el Însuş ucis
ş i eupullui t11iat - luatde Dnci (Iordanes Get. Xllr 76;cf. şi Eutropius
VII 23, 4), - şi aeeast3 cataslrofii provoac1i plecarea ti răsboiu chiu
fi împ!!.ratului (cu o mare o.1ste 2 ): cf. Tordanes, XIII 77), I.l sf;1rş itul
lui Ianuarie 86. E drept cll Domitian nu se duce chiar la locu l operaţiilor,
ci se opreşte Într'un oraş al Moesiei (Dio LXVJl6, 3): poate N(tis$u$~),
care era deslul de aproape de teatrul luptelor şi totuş destul de la
1) CAci Întemeierell de Tni~1I ti unui Nitopolil uiei in ("1.1, la I)()~tclc Ilacmului,
nu poau' ti fi rolt o lIimpll intllmplare,ln lepturl nWlUli cu o biruinţA II lui din al doilea
rltboiu dacic (v. ~i mAi jos).
1) E. Rincrling, Jah,eJh. VII 190.J,1kibl., p.)6, nrnlt cAianp/lrlllul mai IIducc 1:11
d, ca intirire la cele pUN legiuni ale armatei Moesiei-implr(iIlIIlCUm in doul\ -
leg. I ,i II Adiutrix,:astfe1ci luptau ill MocsiAcu Dllc::iiin \lIra lui 86,lf3se legiuni :
1 .diulrix, 1 ltalica, II ,diutri", V M.lIccdonico, V Alaudoc ,i VII Cloudiu.. Filow insli,
P.)9,i urm.,.dmiţând 101 'lIseltaiuni, nUllcccpll propunereA cu 1 ,i IIlldiullÎx,
ci propune IV Fluvin ti o legiune din Pllnnoni~ iaU CemlllnÎl' SupcriOllri.
a) De A~ plfere, Prcmcntcin, Jahrulllftt VI, Deibl .. p. 45 ,i RittcrlillB, ibid., VII
l1eibl.p.)::r:,nOta::r:5. PArercaluiPatach,rnniluscilati-CuDrobcl&-nunisepare
prin nimic doveditll in n(tl. 13 din Jaltrtlh,,!I(J, 1. t.
www.cimec.ro
II . GeTll !)IN C"IU'~'WAIIOAI'EITIIRS LA DP.CEUALUS 113
aditpost,pcntm ca veselul împll.ratsll-şi po.1t!!. da În linişte banchetcle lui de
ambele sexe (cf. Dio, l.c.). E clar totuş,d pe acolo unde se ÎntJlmplase nl-
va!., ducictl, trebuia sl\ se f"d faţl\ duşmanului: incljn deci a crede di. pre-
fcctul Fuscus, locţiitorul implinltului la comandasuprem3,a pornit ofensiva
sa impotriva lui Decelxll,nu din Mocsia Superio.'1ri,ci din cea rnferioar1i ').
Ştim, printr'un excc rpt din Petrus Patricius, De legatjom7ms (cules
de Boissevain În ediţia lui Dio, ca § 5 in LXVII 6 - sub anu l 87?),
ell. Deceba l vli7.ând mlrimea forţelor cu cari Romanii veninu la contra.
~ tac, a cerca t s1l. ecnrl pace, că nu i·a fost acordat!!. şi dl atunci a trimes
o Iloud solie, cu inştiinţarca eli de·i vor cerc lui Romanii pe viitor pace,
ou o va da decât in schimbu l unui tribut de doi oboli pc an de fiecare
cap de roman din imperiu. Se pare c3 Fuscus \1 luat atunci insulta asupra
sa şi elia intrat-pe cutde furio8,peat!l.tde impruden t - în Dacin -
credem, pornind deb Oescus :l), iar nu dcla Ratiaria, ori cumva de13
Drobetl'. ,'li spre a pedepsi pe Decebal. Tacitus (/lisl. 11 86) ni·1 descric
pe FUSClIS, cu prilejul evenimen telor din lIlyricum În a . 69, astfel: era
cel m;li n it la rllsboill tnu atJlt pentru spernnţa mspll1ţii, cât pentru
drJgn' I • de primejdie; În loc sll se bucure de cele sigure, ob-
ţin'Jte .lntlClp.ll, pmbl!t mai de grabă dup~ cele nou11, Îndoioase, nesi-
gure., '\v!tnJ un astfel de temperament, înţelegem cum Fuseus a putut
ti atme; in cun; şi stărmat, de cumintele, socotitul şi plinul de resurse
stratqlit.:ţ On:eba l al Dacilor "). Steagurile şi prada cucerite dela
Roma':1 .cum se va fi prllp1l:dit intrea!,r.1 Icgio V Alaudae 6) fură
~~~~~~~~~~
p. 70,i urm.
\.. ') eL Suci. DOIn. 6, , cu Eutrop. VII 2), 4 ,i !ordlmea, Get. XIII 17-"18. ef.
I,'ilow, o. C., p. 38 ,i C.ell, p. 2 14 .
nOI~) 4'~'p~7~~ ::~~~~C~::!;c:~;:;::~'~~: c~I!I(~~:;e::i~'pf~~!:ill:B~~:it~ ~~~!~
posibilll,illcum(II.86:c(.C."c:llp.2.l5),nUeligurl(c(.p'-44lq.).cisepoote ea el!
li fi fOlt dillrulD. abia in n. 92, ill rlisboiullui Oomitian cu S'l'llUllii(vezi Eutropiu.
VII 2),4: in S(lrlnalia /qll(l rum JI~(J intrr/teta NI); tOIUf, la p. 46 Filow revine ,i
IIdmilC ca aprol'rc t igurl ! 1) pierderea leg. V Alaud'e in 2. 86. În locul circi •• fosr
atezatl in MoeaÎII /VFIOflia.
"-"-_ _ _ _ V:::.
A"::::
'LE::..:".:::
' .."-'
VA::.:;
N,-=-06"rTI
""CA'' - -_ _ _-----"
duse - ştim sigur acest lucru dela Cassius Dio - nu la Sa rmi zcgctusa,
ci in alte burguri din munţi: .Traian ocupli munţii Întăriţi cu ziduri
şi acolo arIII. armele , maşinile de r!\sboiu, p rin ş ii şi steagul (ro f1'fI118iO'P) 1)
luat pc vremuri dela Fuscust (LXV11I 9. 3)·
Bmndis (P.~W. s. v. Dacia. p. 1966) crede a putcâ susţ in e, sprijinit
pc consideratiile lui Cichorius (1'rajansrăuk , T cxtba nd II , p. 276 şi
unn . ş i 286) Cu privire la acţiunea lui Tra ian În pasu l dela Turnu-Roşu
in primul rllsboiu dacic, că şi Fuscus tot pc aici a voit sA intre in Ard e'l l
şi cA la aceastll trecAtoare a fost Înconjurat, blltut ş i ucis de Decebal.
PalSch, 1. C' I p. 71, ad mite Întocmai aceas ta ipotezll. , propunând În să,
foone precis. trecerea Dun!!.rii (eL Iord:mes, Gclica XIlI 77) de cltre
Fuscus, pela. Drobeta, de unde ar fi luat Oltcnill în cunnez i ş , spre a
ajunge la pasul Câinen ilor, und e a s fârş it , ceeace-cum am indicat
ş i mai SlIS-C prea putin probabil. I nsfârşitCi c h o rill s (Denkmâ/u, p.
19 sqq.) ndm ite şi o expeditie a lui Fuscus in D :lcia,dar locu lizcazl'l ca-
tastrofa lui la Adamdissi, ceelce e destul de ncsigu r, mai ales dacă avem
În vedere că singuru l guven13tor roman de care s'a r putea vorbi în Ic-
~turli cu operaţi il e de sub Domitian la Adamclissi, nu ar putea fi decât
Oppius Sllbinus, bătut şi ucis în dreapta Dun~rii .
Se pare cA in urma morţii lui Fuscus - intâmplat'li, şi dup!1 P;j-
rerea n oastră. În susul văii Oltului - Domitian luă m1isuri mai ener-
gice de continuare a rftsboiu lui ş i d !lnd comanda lui T ctLÎus Iulianus , îl
autorizli slt procedeze Cu asprime la restabi lirea disciplinei, iar el pled.
la Roma. Iulianus er!!. un vechiu cunosc!l.tor al câmpului de b!itn ic dllco-
sarma tic: el fusese unu l dintre cei trei comandanti de legiuni , cari sub
conducerea guvernatorului Mocs iei, Marcus Apon ius, sfărmascră in a.
69 pe Roxolanii cataphractarii (Tac. l1i$l. 1 79; vezi mai sus); in frli. -
mântăril c de dup:1 lupta dela Ucdriac Aponius voise Însll- din mo-
tive politice - s1i-1 ucid li pe Iuli :l nu ~, care comanda mereu legiunea a
VIl-n Claudia, şi lulianus scllp:Ise numai cu fu ga prin ţinuturi
1) ACf,."lIst:l ar fi 03<IUI1.1" legiuni l V .."auda~. - CAt ' pril'~!C: mlun\ii 'intlri ţl "u
J'itlurl., p.: cari printr'o intuiţie fOllrte rericitli Itlltlrilor d e r", pt , G. A. T . Oavies
i.a localÎ%IIt in putea de SV a marelu i masiv al Slbetu1ui, la Miazlzl d e Or!ttle
~i Cujir (jolU'tlaJ of R lJ man Stlldiu, VII 19 17, p. 78 ,i ham dda p. 76) - pe ba:R
und d.ll torii la fala locului fJeut.l în 1913, - d !e arati acum, cu dpil lurile inlle-
prinlle de colegul T eodole<cu, la Muncelul o ri la CoIec,li, c- in ade\irfii ndniştc
.mun,i inlirilicu ziduri. , , i ccrettll.realor amlln untitl\'a duce la rt:r;ullatc horAri.
toau: penlru clarifiurea illoriti Dacilor dela Dromichailtl la Decebal.
www.cimec.ro
:!!.- ~I\r~ DP.I.A S PARGAPeIT~.~....!~.!~~~!!:\t.U!i r 1,5
neumb late ale Mocsici, pestc lfaemus (ibid. 11 85); dup:1 o suml'i de alte
ncpUlceri la Roma (ibid. IV 39 şi urm.), ci Îş i rcluase cariera sa militară.
In 83 ruscse consu!. Alcgerea f!icută de Dom.itian era cxcclent3. Se pune
, Însl' şi acum Întrebarea: pc unde a atacat Julianus? Cassius Dio (LXVII
(0) ne dli iar!ş numai I!hnuriri vagi: Tulian d~ ordin ca so l daţ i i al-ş i
scrie pe scut numele lor şi al ccnturionului lor respectiv. pentru ca sll- i
1>O.1t4 controla asupra purtării lor pc d~pul de Muie; cu armata re-
I discip linatA cade 118upm lui Decebal prin surprin dere la T apae l) ş i
bate pe Daci, ucizând un mare num4r d intre ei (a. 89) S): Vezina, eo-
mand:mtu l imediat sub rege, nu poate sdlpa dec5t prefl'ieându-se mort
şi fu gind noaptea. Decebal se teme ca Romanii 511 nu porneasdi asupnt
L'3 pitalei sa lc; intervine stratagema cu copacii tiiiaţi de un sta t de om
şi imbr1icaţi ca so ldali i ş i retragerea lui Iulian. Unde s'au petrecut ace-
stea? Pe V'dlC:I Ti m i şu lui , pe valea Cernei ori pe valea Jiului ? Pe und e
.1 ajuns lulianus la T apae? :a). E foarte greu de hotll.rÎt, dar e de :l.V\lt
mereu în vedere faptul,elI. in p3rtea de Apus a Daciei, sp re Banat, 1a-
zygii era u nesiguri ş i deci o p~trundcre neferÎcitll. pe aici a r (j dus la
dezastrul annatei romane, atacate din flanc de aceşti 5.1 rmaţi . De altA
parte Iulian avea o experienţă mai bogatit dincolo, inspre câmpia mun-
tennll. Şi Ură a dA prea mare impormnlit izvoarelor poctice, nu credem
eli e o simpl:'l licen\It pomenirea la l\lartial a ţinuturilor geto-sannato-
fscythice cu ocaz ia triumfului asupra Daci lor , În a. 89: conlIla S(lrmatici
ler palida CQniut!il lstri,-sudalllem Ce/iea ler nive lavii (UJllU»I,-flrr-
lor I1yperborco nomen ab orbe tulit (rX 101). In orice caz. nimic ntl
împiedecl sit admitcm ş i un alt drum decât cel propus de Gsell. Dealt-
fel vom reveni mai jos asuprJ acestei chestiuni, Cll prilejul acţiun ii lu i
Traian la Dunll.rea de Jos.
Ind inainte de u fi isprllvit r!sboiul cu Dacii, Domiţian vine in
Pannon ia, ca s;{ pedepsească pe Quazi şi Marcomanni, pentruc1i nu-i
dMuscrll ajutor impotriva Dacilor (Dio, LXV117)1 dar e b!1tut, ş i atunci,
spre a ave!!. m!tinile libere, Încheie cu Decebal cunoscutu l tnttat, prin
care se obliga a da regelui dac un fel de stipendiu anual - tratându-I
deci, cu in şe larca senatului ş i poporului roman, ca rege clicntelar"7
') C(. t i l ordan~. Glt. XII 7" : (Dada) cOtana ,"anlium tirwillrl' duQ.l tUIf/lim
habcnl acctlllll, Imllm pc,. &11/(11. (11"""111 p" TaptlJ.
,) cr. Cadl, p. :1;15-218.
') Gscll,p.218,i 220 crcdcd in nici un caz pe valea Cemci,ci pe drumul apucat
apoi de. Trailm, cu bn:t.ll la Viminacium.

VASJI.E l'ARVAN.C«T1CIf
:~ :~~~I~~ X~U:~:~i;:~inŞii, :~:~: ~~:~~~lli~~n(~~;.j~ ~~;:;~i:~:~:
de pace, sub conducerea nobilului Oiegis 1), a trebuit sll n\e:.Ir~ in Pan-
nania, unde se afl~ imp!imtul t şi a adus cu e:1 ceva arme şi câţiva C,'lP-
tivi, dintre nenumi'lraţii Oicu\i de Decebal În luptele sa le cu Romanii
:~:~n~:i, ~~C:I:~eT;~~~ţ!~nvar·!~~:~~ecr:r:l~o.~cî~~o~:n~:~:~llllu~ir;;~~~~~
in persoana delegatu!u i s?!.u Diegis (iMI.). Putem admitc,c:\ apro.'l pc
~~~~~:~:~~~~~:~:~:~::~EE:~~!~~:~;~:U~~:~iJi~;iy;i~;d~~;~~i~;
tot aş~ de deplin in stllpân ire daclci'l, precum eră ŞI câmpm Oun!lrll
de Jos. astfel încât Dacii putcau ajunge În P:mnonia prin propriul
lor teritoriu.
In acest timp armata biru itoare ;\ lui l'cttlUS lulianus, c.~re se arta
in inima Dacici - ou departe de capitnlli _. şi de care Dia ne spune numai
_ intr'un chip foarte neinteligibil ş i neinteligent - cA a lAsat in pace
Sannizegetusa, speriindu-se de pi1durea t1\iat1\ de Decebal şi imbrli-
cat! sol d1iţeşte, de fapt nu s'a spcriat de fcl, ci a inaintat lIlai departe
spre NV - deci din ""J.lc.~ nistrei (evcntu<11 :1 Jiului de Sus), a trecut
in valea Mureşului şi n coborit spre Tisn, pentru ca sl ia din dou! pirţi
pe Sarmaţii l azygi şi pe Suebii (Quazii şi l\1arcomannii) împotriva dirol1t
Domiţian plecase s!l poarte rlsboiu de pedepsirc. In adevAr, aşa cre-
dem d trebuie interpretatll. prcţio.1sa inscripfie descoperită in 1903
la Baalbek, publicatl de Mommsen În Sitzb. d. Berlitler Akademie
1903, p. 817, reluată de E. Ritterling in Oeslerr. JahrcshfJte VTT 1904,
Bcibl. p. 23 şi urm., ş i cuprinzând accast.1\ fruzi'\: ... şi a mai fost decorat
respectivul ofiţer, C. Ve/ius RuJlIs .. . el be/lo MllrCOmfUlI/Orllnl Quado"lnl
SarmlltaruIII . adverms ijllOS cxpcdit;(mem Jeeit per regmml Decebali regis
Oacorum (r. 15 şi uem.), adică Rufus a primit c0l11and ~1 unci puternice
vexiLlatio, Cu care, Deccbal fiind b1itut de [ulianus şi cerând pace. Rufus
s'a putut indrepta in voie bunll. direct spre Dunl\rca pannonicli, lo-
vind astfel din spate pe Sarm.aţi şi pe Suebi. Explicaţiile date dc Mom-
mscn şi de Ritterlingacestei inscrip\ii (primu l eli avem dea face cu o ex-
pediţie P.l:cutl i"tre rllsboaiele lui Domiţian cu Dacii; aL doilea, că e ()
1) GscU, p. 22%. pe bau lui Manial V J. propune chiu ipoleu cii Oiegi. ar fi fon
'"tde lui Decebal.
www.cimec.ro
11_ (l~TI1 ms cARr;r;t;EÎ..A Sl>~"'" D,"CIWAI.ll~
expediţie dupt1 aceste rllsboaic. de.'lbi~ În a. 92) ni se par neintcmeiate,
pcnlnl bunul mOliv, el un simplu pratJeclus Cu o flt'xillalio oarecare
IIU s'a putut primbla ca ,"odă prin 10bodă: per regllum Dtcebali regis
Dacorum, cum se lautli\ onorabilul,decât O singur?\. dat!!:: în a. B9 şi
J.I1UI11C. exclusiv În \remea cât lulianus ocupa incA Dacia iar Diegis
se ruga de pace in Il.mnonia.
ItJportu rile dintre Duci şi Romani riimân neschimb:.te, pe baza pusă
Jc DOll1iţi:tn t pGn!\ ce, În a. 100, Tr.tiao le va schimba cu sabia, d<.>sfiin-
ţ:lnd insllşiStulul dacic. Din felul cum:l or:'induit Traian lucrurile la
Dun!\rea de Jos mai putem trage Încll următoarele încheieri cu privire
111 r.°,~~c:.a~~nŞip:irv~~i;t:ţi~n;~lii:lc~~~:Un~~;~:~~i~~ Dacilor, din Vest. El
procedează dupi'l vechile planuri ale lui Cacsar şi August, de a atad.
pc Daci având C<l baza' Dalmatia şi Pannonia. Sarmatii l azygi din câmpia
'fisei sunt alÎ;I\ii s1i.i împotrivn lui Decebal (cf. Dio. LXVIII 10, 3)·
Rezul tatu L rl1sboiului Întâiu e anexarea păr\i1or bi\nll.ţene şi oltenc şi
inchiderea Dacilor in cadrilatcrul transilvan (cf. Dio, LXVIU 8 şi 9,
combi nat Cli IZ). Unele de operatie ale lui 'reaian sunt vechile cetăţi
dela Vimillacium şi delil Raiiar;a, legate prin şoseaua c1llditlt pe malul
Duni\rii Încl\ de Tiberiu, in a. 33/34 (cf. Premerstein, 1. C' t p. 176). In pri-
mul ri1sboiu dacic Traian nu gândeştc nou: ci rcpctă:,chiar ca mişeliri stra-
tegice, pe acelea exeCutate cu doisprezcce an i inainte de TetlÎus lulianus:
C'J. şi atunci, principab luptli se dli I:l T apae .
lI . AceasUi ofensiv1i a lu i Tr-aian a fost condiţionatii de politica de
penetraţie spre Sudvesl şi de amestec În trebile romane ~l lc lIIyrieului,
inceputll de Daci incA dela Burcbista, cu 150 de ani Înainte, conti-
nuatlt ri\sboinic şi diplomatic de Cotiso şi aplicat?!. acum de Decebal
infinit mai consecvent şi perfect organizat. L.~ fortificarca roman1i a
Dun1\rii moesice corespunde, chiar din punct de vedere t~chnic-mil ita r,
Întl1rirea de c1i.tre Daci a tuturor punctelor strategice pc drumul spre
Ardeal, cu ccti'lţi şi burguri şi zidirea eu diguri transvcrsale a tuturor
intritrilor 'in munţi, precum şi fabricarea de maşini dc rlisboiu (toate
constru cţiilc şi maşinile, fllcute cu meşteri romani) pentru ofcnsiva Îm-
potriva cet!lţiJor romane de pc Dunlire. .
111. J\'loesia inferioarl1, pilnl1 la gurile DunArii, e pentru Tnl.1an
ind din3inte de rlisboiul intâiu dacic o ţar! extrcm dc preţioos1i.. La 2S Oc-
tomvrie a. 100, dcci inainte de a fi pornit ofensi~ impotriva lui Decebal,

,, _. _ _ _ _ VASILE r"ItVA I\ , GMIC"
Traian imputcmicia pe Marius Laberius l\laximus (Pârvan. I-[istrin
JV. p. 565 cu 563) atunci guvernatoru l Mocsiei, iar În timpul rlsboiului
unu l dintre principalii comandanţ i dca rma te, 81\ orândue.lsc1i din nou ş i
definitiv atât privilegiile ol"J.şclor greceşt i dela Mare, cât şi gmniţe l e Între
~~;~~O~;~~c:~~:~a:l; d~~e:~~;r~~Ş;r~~~::~~ri~~a~::~~:~i;\el::~~~rr~
manizarea era la accast1i datâ aşa de ÎnaÎnt.1tll. in 'Dobrogea, Înc;'lt insăş
toponimia se constat!l a fi devenit În parte romnn!\ (Pârvnn. J/islrio .
1. C. şi Incep. vietii rom. la gurile Dl/nării, p. 96 şi unu.). Este deci ab-
solut firesc , ca n!iv!lIirilc geto-b.1starno-Sa rm:L lC În aceastA regiune sli
fi provocat o r eacţ i e romanlt deosebit de cncrgiclt pcntna dominarea
c!lmpiei muntene ş i moldo·lxlsarabcne. L1 gă rui de piulrll. dela Car·
sium,in:wgur:a t in a. 103 (vez.i mai jos , sub punctul VllI) ne st1\ ca mitr-
turie, cli lucrllrilc de int:'1rire (1 g ra niţei cu mari fonifi caţii statornice
au trebuit s11. înceapli cCl puţin cu cOţiva ani înainte, deci cel puţin prin
a . 100, cilnd Dobrogea era. reorg-.miz.1tă administmtiv şi economic-juridic.
rv. Tr'Jian inţe l ege, deabia dup!i de7.i1uzia primului rllsboiu dacic.
eli sti'lp:1nirea :lsuprn ţlirii lui D ecebal e iluzoric f:'1rli stlipllnire:l com plctl\
a câmpici muntene. Atacurile daco-sarmatice in Moesi? Inferioari'l În
timpul primului rlisboiu (cf.CoI.Truianlied.CiehoriusI Pl.23 şi 28 Cll
l'extb. II p. 150 şi t81 ;v.şi Filow, Legiomm, p. 66) i-au servit ca lecţie .
Deaceea, in al doilea rosboiu , principala baz1f de operaţie este Descus ;
principa la ofensivă În stânga Dunl1ri i c pe va lea Oltului În sus 1); prin-
cipa la pregă tire stmtegic1f e in Moesia Infcrioorli; principl lele co nstrucţii
ş i intemeieri de garnizoane mari legionare ale lui Traia n su nt in vederea
domin!i.ri i câmpiei muntene: Dtlrosto",m ş i Troesmis; Col urma re, fun-
daţi i urbane foarte importante În aceeaş Moesic Inferioară: Nicopolis
ad /$trum În faţa Zimnicei, Marcianopolis (Ia apus de grecescu l Odessus),
un fcl de nou Nausus: cheia stll.pânirii RlIs!i.ritului thraco-ge tic,-ş Î pu-
ternicul Abrittur; singuru l monument commemor:aiv provincial al Cll-
ceririi Daciei e ridicat la rits1irir de DurosronlO1 şi la Miuzitzi de Axio·
polis (veche." fundaţie a lui Lysirnachos) in frlţa Bl\rliga nului şi în inim:l
1) Pe valea Oltului, pe drumul Oexu-s-Apulum, ;n'em prinlre II he 10000litili notalC'
de itinenJlii ,i Castra Traitma, înda li! In Nord de R._VAIct'l1._ De ahI pane, din
m unţii Sebe,ului. u nde ac aflau puterniede burguri dacice dcla l'iau1IR.,.it, Mun-
cel ui, Comlruicclul, Co~tetti, ele., principala direclie de at1lc .prc Sudc", tot prin
wlea Oltului. Cetatea de pe Virful lui Petru prÎ\ eghea delu,lreptul trecerea pe ha
Turnu ~u (ef. D,u;cs, Trajan', fim Dtuianwor. in 1RS. VII '9'7, P.74 ,i urrn.)
www.cimec.ro
II. GKTII!)IN CIoRI'ATI DELA l'l'AftG hI· HITII ....s I.A ~CE~
fostu lui regat dacic al lui Roles, aliatul lui Crassus şi clientul lui Au-
gustus din ani i 29/'1.8 a. Chr., la Adamclissi 1); un nou drum roman,
începând la Marcianopolis şi trecând prin Abrittus şi Tropaeum, e
clMit prin mijlocu l Dobrogei pânli la gurile Dunlirii; oraşele greceşti
de Rici sunt reorganizate şi Î.ncll rcate de favoruri şi privilegii: întreg
negoţu l de peşte :11 Deltei e dliruit I-listriei i în cotu l Dunl1rii din faţa
G;lw ţiJ o r şi dincolo/Ia BlI.rboşi, 8trlivechca flctorie geto-greacll, se pun
capetele de pod pentru dnlmu l direct sp re Ardea l, pe va lea Si retului şi
Trotuşului (v. pentru toa te acestea incep . v'~/ii rom., cu cclcl.dtc lu-
cr1iri ale mele citate acolo In pag. 224 sq . şi cf. p. AbriUlIs, K:llinka,o. C.,
p. 349 ş i urm .).
V. Este astliz i general admis. eli ni doilea rl'sboiu dacic a fost pornit
simultan şi din Motsia lnferioar!i.. şi anume din ţinutul dacic de pc
malul drept al Dun!i.:rii , Între Oescus şi gurile fluviului t ). Pc aici atac1i
Deceba l cu credincioşii si'l i aliaţi Sarmaţi, spre Nicopolis - unde Traian
arc o biruinţl, şi spre Tropaeum - unde a re o alta; Ammianus XXX I
~~I;i{;!c::n~r:c11;::;s caţ:~';:~u;e;::;;dl~:;:a~;,~:; ţ:;;::::ic:;:~:
XV1lI 101 : Nicopolim IlCcedit, guae iuxla fatrllm Iluvill111 est constituta
flotisfimu; quam ckviclis Sarmatis 1'raianus el fabricavit el uppellavit
Victoriae cÎvitatem. Oa cll pe regele 5.1rmaţilor a Liat cu Deceb.11, I·a
chemat SJrdonius (cum sun t Înclinaţi a crede Benndorf-Tocilescu,
o. c., p. 125 şi unn., luându-se dup1i Tomaschek, o. C., II 2, 41 şi 10-
cali zându -I eu totul ciudat), sau eventua l a fost Phnnoio.<J de pe Nipru
in pllrţilc Olbiei (cf. Pick, la Toc.-Uennd., o. C. , p. Iz6, nota),edcstu l
de indiferent . Important e însă clliocul deL1 Aurclius Victor, Caes. ' 3:
primus . .. vires Romatfas tr01JS I stm", propagav jt , domilis in prO'Vinciant
Dacontm pilealis SacUque lIationiblls, Dea.'balo rege ac Sardo1Jio, co-
rect interpretat de T omaschek l( 2, 41: tSa rdonius, Sncorum rex,
V~ Dccebalus. , nu se po:lte uşor despi1rţl deSaci-dava ,
,) Cf.oeonlidcrlliesacmlnihoareasuprn purtllrii rllboiului oi doilea dAcic , i in
Dobrojl:ea, p'"lrut4 uvem aici monumentul, lu T oe.ileacu, FOllillrs ti rccI/rrcM Qrch.,
l1ucarnt, 1900,P.74,i laXenopol,IsIoria Ro",anilor,cd ,2, I ,p. 15S·
.) Iknndorr la 'I'oc:i1escu. DaI Monumtrlt oon Adamklisli, WÎen 1895, P 125 ,i
UMn.; A. v. Domluewlki, in PJJlolqgul LXV 326 UMn.,i 338 urm.; W . Weber, Untn-
<lirh1l/(!!cn ::ur Guch. d. KaitcrI llod";anuJ, Leipl\ig H)07, p. 15 ~i 18 urm.; l'.rvan,
(: lotw Tropotum, Bucure,ti ' 9 ' 2, p. 7 , i urm.; cf. K.link.a, Ani. Dtnlnn. in B.J-
(arim. Wicn, 1906, p. 3-49, eu:. - Ahfel, Cichorius, Oi, Rtlilfl der rrQja1Us4uu. Tcxtb.
ll,1krlin 1896 ,i T txtb. III, Berlin 1900, cu M.l\dc ddll urml.
localitatea cunoscutll din Tabub PcutingerÎanll. lâng-l Durostorum, iden-
tificatll cred necxact de Tomaschek, II 2, 79 cu Oltina, dar aparţinând evi-
dent ţinuruluiundedomnia 1... a.293. Chr. Roles,cdmai Însemnat dintre
regii daci din dreapta Dunllrii. Biruinta nsuprn SJcilor având capitala
Sacidava 1) explicll ins-li perfect prezen\<, monulllcntului triumfal la
Adamclissi, iar nu, de pildll, spre Nieopolis ori, dimpotrivll, spre gurile
Dunllrii. In ce priveşte pc 8.1 mlaţi - numiti de Eusebiu, Cassiodor şi
Il icronymus Seythae t ), deci din pllrţilc Scythiei, ciltre Olbia: v. mai
sus pc Pharzoios - este sigur cil 'I'r,lÎan i-a b!!.tut, da r nu i-a distrus.
ba ch iar, dimpotrivll, a cll.utat sll-i cOl1stitue În regat c1icntel:tr, plătindu-le
stipendii anuale, aşâ precum eroHt lega ti cu Roma şi lazygii din pust.'l
'risci Încll. de demult, şi cum Domiţi a ll crezuse c11 va putea atrnge şi
pc Deceba l al Dacilor. In al doilea rilsboiu dacic vedem clar pe Co-
lumnll (cd. Cichorius JI pl. 73; cr. Textb. III P· 142- 153),Încheind
pace cu Traian, tocmai pe barbarii reprezenta ţi pe monumentul dela
Adamclissi : şi anume l1Jstarn i (cr. şi Cichorius, p. 148), Sanna ţi şi
DJ.ci. Atitudinea acestor barbari e foarte m.Îndră. Ei nu vin sli se in-
chine, ci sa se tocmeasd. In adevar, printre greutl1ţi le cu care are apoi
ş i Hadrian de luptat la Începutu l domniei sale, sunt tocma i ru rburarile
Începute de Sarmaţii-Iazygi din câmpin Tisei şi de S.lrmatii-Roxolani
din Basarabia şi Cberson: cei dintâi n:1va liserl chiar, in imperiu (vezi
toote izvoarele 1:\ Weber, o. C., p. 7 1 şi urm.), iar cei din urmll se agitau
la gurile Dunării, ameninţ;ind. Hadri:tn vine in persoana aici .şi cum
rege Roxalallorum, qui tk ;tlminulis stipen(/;is querebatllr, cogtlito ,.egotio
paum conposllit (vita lladriani 6, 8): 110u l Împ1ir.ll ratifica ad ica intru
totul trJ.tutul de subsidii pentru paZ:l granitei, Încheiat pe vremuri de
Tr... ian cu Roxolanii (cf. Pârvan , Cetatl'a TropoeuTn, p. 16 şi u rm.) .
VI . Deceb.\1 prinzând pe Longin, În timpu l ră5hoi u l ui a l doi lea,punc
lui TraiJ.n, pentru libernrea viteazu lu i silu genere l, luat c;'ptiv prin. in-
şeli1.c iu ne, intre altele şi cond i ţin ca Impl1rntu l t:s!l.-i cedeze ţam p ânl1
!J. ] stru. (Cassius Dio LXVlU I Z). Ce 'ţa rlt e ac(:asta? E clar cll nici
lag~ru l dela R atian'o, nici apoi cel dehl Vimim"irHfI , nu pute>u fi
1) Ca RC«3 uupra BllrTi-lor, avind de CApilnl~ Br,rridfltl(l (pe \'alea Oltului, m.1I
.ioa deR.-Vlllcca, la iqires in câmpillmunlellnll.),tn primul rAJboiudllcic: Dio, LXV III
8. Esle dar d D«.cbal Irebuil s! :u::orde IUluror principilor lOCAli o mult mai mare
nealirnare, dcdt le lCOrdllllC pc ,,«muri Hurebllul, ,i Jii-i tr.ltcu ma i mult ca I lia!1
decit ca lupuli. CL ISUpl1 Buni-lor ,i cde diSC\lIalc mii j<n In cap. V.
') Vezi citatele la Tocilescu.(knndorf. o. t:., p . 126.
www.cimec.ro
mcntinutechiar I)C malul Dun1\rii dacice,dadi Romanii nu ar fi avut şi pe
malul st!1ng un teritoriu in stApânirea lor, ca de pildA În Germania
Supcrioarl1 acei Aer; Decumates de dincolo de Rin, curi ftice:lU o largA
7.00;1 inainWtll de upl1r.tre in f3ţa in s~ş :1 lagArelor legionare de pegraniţll
oficialA. Şi dacll l)robeta (T.-Severin) nu plre a fi devenit numiâpium
incl!. de8ub Flavii, ci abia sub Jbdri:m (Atlium, iar nu Flaf);mn) '), totu ş
Romanismu l lreeusc aici de mult dincolo de fluviu, iar R.atiarja Împreun~
cu OescuJ sunt, amândoul, flcute chiar de Traian tolmliaeUlpiae, in urma
mu t!l.rii legiuni lor mai la vale pe Dun1ire (eL v. Premerstein, o. c., p.
' 77 sqq.). Ciudata pace Încheiatl1 de Domitian Cll Deceba l ilu erA chiur
;1':\ de nenoroci111 prcc1\t se părea: cel puţin Banatu l şi Oltenia dunll-
reallll vor fi fosi Încl de atunci romane~i Oeceba l cl1uthl1-şi sa lveze mllcar
Ardealul şi Icgnrum, prin Muntcnia,cll Sarmaţii,utuncicând utJca violent
la Dunăre .• de Jos. At:'lt T ettius lu i ianus, câl şi Traian, a u invl!dat in Dacia
prin regiunea În care Roma nii stl1piineau şi t?irmu l stâng. Jar podul lui
Traian la Drobeta nu corespunde:\aHlta celui mni direct drum spre Ardeal ,
dt faptu lui eli. acolo era o veche regiune romană, care era astfel ~i
mai so lid IcgatJ eli dreapta Dunlirii şi dadea, prin podul cel nOH, o oo.z:1
ind mai largă de cireulaţic, nu numai militarli, cişi,bachiar: maialcs,
civil!!., comerciali1. Dc:J.ccca şi vedem pe urm!!. Drobcta fiind un târ$!
bogat, unde veneau pentru af:J.ceri chiar negustori din Gallia (un cit;j~
Trtwr: C I L. lIJ 80'4; cL Pârvan, Nalumalitâ't der KauJle.ae, p. 53)'
Prin urmare, dnd, dupn primu l rnsboiu, Trniln obligli pe Deceba l de
a d:t înapoi În afa ră de arme, maşini de r:1sboiu, meşterii de astfel
de m'lşini şi fugari i ineă ş i f,illuturile cllcerilet(D io J...,XVIII 9),aceşte
,inuLuri evident nu putea u fi nici, cun\\':\, plmânturile iazygicc, pe
care Deceba l le ocupn Îndată după primul răsboiu, ca un fel de aliJ.l al
lazygi lor şi cuc le recuceria pentru ei (ibid., c. 10), n ici, cu ulât mai
pulin , vreo regiu ne din dreapta Dunării, ci pu r şi simplu acei ACr;
/)eclunall's d an ubia ni, cu centru l la Drobeta, pc c.'l ri i-am carnctc rizlit
ma i sus. Iar când, În cursu l celui de-a l doilea rilsboiu, Decebal cerc
lui T raia n , cum am arlltat, in sch imbu l lui Longin, Iara pând la lstru,
este cbr cl ci se uflb., CJ. pc vremuri Dromichaites fd\l de Lysimachos ,
in situaţia grea, de" nu putea avea Dunlirea ca graniţli. deoarece Meri-
dion .. li i, G reci atunci, Romani acum, o trecuserl1, impiedec!l.nd astfel
orice fel de circu laţie i ndigen~ pe fluviu şi spre fluviu. Din faptul ci
') ce. W . Kubitachd:, Dmbt/Q IN DQlK". Klio X, '910, p. 253 ,i urm.
 ~H.VAN,Gh7fCA
luptele date de Traian in al doilea răsboiu privesc intreaga Duo!ire
pâni1 la Mare şi cl atât Durrii clit şi Sacii şi Sarmnţii fllceau cauza co~
Inun!i la Dun!irca muntC:lnll cu Decebal, credem a putea deduce,cA
aceea ce ccrcâ Decebal lui Traian, crb. de fapt restabilirea statului-quo
dinaintea Flaviilor: Banatul, Oltenia , Muntenia şi Moldova de Jos,
să fie ale Daci lor şi aliaţilor lor gcto-s3rmll\i.
vn . Pe monumentul triumfal dela AdamcLissi sunt reprezcntn~i, ca
luptAtori ori prizonieri, barbari de aspect esenţial diferit Între ci, atât
ca tip fizic, cât şi ca Îmbrildmintc: şi anume, pemctope douli (eventua l
trei) specii, iar pe creneluri trei. Cei de pc metope sunt luptător;; pc cari
a trebuit s1l.-i birucasdl Tr.lian, cei de pe creneluri I} sunt, În genera l,
prizonierii rlisboiului. Apoi, mai ~sim, spre caractcriz,1rc.1 etnograficl
a acestor barbari, Încă: s!lbii curbate dacice, dar de o m~rillle sarmaticll.
(vezi mai jos), deopolrivll In ambele feluri de barbari de pe rnetopc;
care cu patru roate, fie în mers pacinic, fie in formll de CC(;lte de cllruţe,
Împrejurul cl1reia se dau lupte, Însf:1rş i t oi l}i capre, reprezentând turme.
In ce priveşte tipul, mai toţi barb.1rii sunt pletoşi şi bi'l.rboşi j prea pu-
fini sunt raşi dupl fe lul greco-roll't:ln, dar şi aceia nu plete respectabile.
A. T ipul cel mai comun al barbarilor cari au lupt.1t cu Traian În
phţi le Dobrogei şi pe cari monumentul a ţinul s!l-i eternizeze, e for-
mat de r!isboinicii reprezent:lţ i pe metope goi p"n1l. la br;Îu .şi purtând
::;:a~â~~şt:i i:~~1\;i~\i b~itA~~:ţ~uia:.:n:;:~ ~~â~:i~;:ns~:~~~n o~~r~~~
veze nu poartă. Aceiaşi b.'lrbari se vltd luptÎlnd lângit burguri le de ci'l.-
rute, unde.şi au femeile şi copiii, sau migrând pe ace l eaşi eilruţc
cu p;J.tru roate. Este clar că aceşti barbari nomazi nu sunt nici
Daci. nici Sarmap . O.leii sunt rcprczcntati, ca şi pc Colulllna lui Traian,
cu caracteristica lor climaşli peste panta loni, şi eventua l mantia scurt~
pe deasupra, f1utur!ind în v!lnt (eL mctopa 16, -Ia Toc.-llcnnd., p . 51.
fig . 64). iar Sarmaţii sunt reprezentaţi şi aici, ca şi pc Columna lui Traian.
imbrnca ţi cu caftanelc lor lungi imbl1ln ite, asemlin/ttoarc şubclor c!l-
zăceşti actua le. De a l tă parte am v1l.zut mai sus, cit S:mnaţ ii erou mai
ales vestiţi prin cavaleria lor de calaphractarii, din care nu vedem nici
măcar un exemplar de leac ap!irând pe monument. Noi şti m Însă c.'i
Îndeobşte sunt reprezentaţi goi pânll. Ia br!l.u diferiţii auxi liari germani 2),
') Vezi ,i figurile ddl1 Tocilesc:u. FQui/ltr ti rtclltreha. p. 39 IIi urm.
,i
") Ve:.i J)e.otru acest obiceiu nordic. ,i in specil l \'C:chiu gemlJlllle. fi/iCurl do:
pe coirul delt Oellnd in Suedia, la Forrer. Rtallt1C .• p. 349. pl. 9:l
www.cimec.ro
chia lin .1"11 ta roman!l: Columnu lui Tr:Ii.'ln ne d1l. exemplarecarac-
terit.tire J. ecşti b:.rbari (cL cd. Cichorius, J, pl., XIX 59, cu II, text ,
p. tIa; pt'ntnl camcterizarea lor cu Germani, eL Cagnat-Chapot, Ar-
cnt(,1·· nmo'-n~ If, p. 340). Dar Moldova, care Înd dela sfârşitu l se-
colului 1 eh r. , când puterea geticli scadc - Burebista ncavând dupa
ci ni., 110 'l'"IiI:lŞ in sta re a~i continua opera-este toată subt st!\pânirc
Slrr\4.locl, c de fJpt .nereu locuitll mai departe de Ba starni, cari În
Miazll.noapte se atingc.1u cu ceilal~i Gcnn.1ni, Goţii, şi cari, dup1l. CUm
ne spune Strabo, cr:tu aproape de acelaş ne:lIll cu Gennnnii. Nlivliliri
bastamice sub finna oficialll daco-sarmnticll vom avea la gurile Dunlirii
pan1l. Ia sfârşit'ul secolului al treilea p. Chr. Nimic mai natural, decât
sli identificăm pe barbarii seminuzi dc pc Trofeul dela Adamclissi
cu aceşti Celto-Germani, supuşi, fie D.leilor, spre Vest şi Nord, fie Sar-
Illa\ilor, spre Est, În Moldova şi Basarabia ;Ictualli. Fulgerele cu care
Funwangler a fost lovit de Benndorf, pentrucA identificase pc bar-
barii de pe monumentu l dela Adamclissi cu Bastamii blituţi de Crassus
(ef. Adamklisr;lIoch eimnal, în "nhrcsheftei,p. 122-J37), sunt Îndrep-
liiţite din punct de vedere istoric, dar ideea lui Furtwangler, cl aici
;Ivem de a face cu B:lst:lrnii (dealtfel şi Petersen a socotÎt- dup1i portul
plirului-pe unul din cele trei neamuri reprezentate pe Trofeu -
drept germanic: ibM. p. 136), nu e de fel absurdă. Cu totul dimpotrivă:
~ingurii barbari nomazi, cnri plecau dup1i locuinţe ma i bune În imperiu,
trecând DunArea dobrogcanll cu femeile, copiii şi turmele lor şi t3.-
rând in harbara plaustra trase de Sarmatiri bO'Dts (Ovid ius) s1hil.cia lor,
t."rau - afarll de &mulţii Înşişi-Bastamii.Cf.şimaijos,p. J36 şi n. J.
B. Dar aceşti b.lrb;lri. sunt m5naţi impotriva Romanilor de Daci.
F1I.rll Îndoe:lll'l, şi luptlltoru l de pe metop.. 16, aplirlltor al Bastarnului
dnit,şi voin icii prizonieri de pe metopcle 45 şi 46 (o. c., p. 66): doi
romati (4S) şi doi pileali (46),C:l şi bllrbatul şi femeia de pe metopa -t.8,
sunt O.lci. Jn special meritli luare aminte cele dou1\ tipuri de şefi de
pe melopa 46. Avem din nou acca clasiclt expresie de energie gravll,
de ;Isprimc disp reţuitoare. pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile
de Daci de pc columna lui Traian.-Am notat moi sus,că deşi iataganele
;lcelea ur iaşe, cu care se lupt~ lhstamii, ne amintesc prin maniarea lor
sabiile sarmatice purtate cu dou1t mâini, pomenite de Tacitus cu pri-
lejui nlvalei Roxolani1or in iarna a. 68-69 (lJist.l 79), şi lipsa descu-
tu ri ne aminteşte pe ace i aşi Sarmaţi. totuş e deajuns să examinăm
pc Columna lui Trai'lIl chiar sabia cu cllTe se sinucide Decebal, spre
~_ _ _ _~VA~SI~LE=rMwAN. Gf.'T1CIf
a v<..-t!ca di annclc purtate de BlSwmii dcl.1 Adamclissi sunt de factură
d:u:ic1L Şi nu poate fi mÎrnre. Decebal chemase la lupt~ şi Înarmase
pe loţi barh.'lrii Înconjurători. Deschiderea celui de-al doiloY.l ~boiu
trebuie să se fi f3cut ş i de el Într'un sti l lot aşa de lIlare ca. şi de Traian.
Ibstamii erau strlivechi mercenari oi RA.s!iritului. Ocazia de pr.ld!i În
splend ida provincie a Moesici Jnferioorc, care pc la anul 100 era În
culmea desvolt3rii (v. Incep. vie/ii romm.e, passim). era str!Uucit1L Ili -
:i:~ 1~~n1~!~~o~c~i~:~~~~t::~J:~~l~:~:~~l~~3~:IS:li~acl:i~r '1:'~~:;~~
nuv;ar,;: Daci, ca şdi, Bast'::Imi şi S:ll'maţi, ca rnll l~imc În c:'illtarc de
pmdă,şi -s uplimcntar-şi de noui locuinţe.
C . AI trei lea lip de barb:lri reprezentati pc Trofeu s'a r putc3. numi
cu tot atâta dreptate sarmal;c, ca şi genera l daco-seylhic, În sensu l În
care am caracterizat acest termen clnn-cultural În lucrarea mel Int:t-
pUluri/c vieI;; romant la g"rile Duntirii. In adev~r, in afară de imbrA-
cl.mintea total diferită de :1 Dacilor-cei puţin ca rcprezent:lre mo-
numental.!!. - întrucât aceşti barbari sunt consecvent caracteriz3\i prin
caftanele 10rimbl11nite,-at:it portu l ptirului cut şi al b.!l.rbii e perfect ase-
m.!l.nlitor cu cel dacic. Şi avem in accast1i privinţ1i o posibilit;ue de con-
trol aprG.lpc neaşteptată. In 1913 am publie:::t in Archiiologuclter Ihl-
:::eiger (Jahrb. d. Deutsclt. arch. InsI.), p. 370 şi in J\lem. Sec,. /st. ale
Academiei no:.stre (ser. II, voI. XXXV I: Ştiri "oud di" J)uda Mal-
fJtmisj, p. S2 şi pl anşa IV fig. I un relief din l)robdtl, reprezentând
pc Jupiter 1) cu p:1rul retezat pe frunte ca Dacii şi cu barba şi mustă­
tîle dClsernenea foarte . . . locale: monumentul era din oraşu l civil, nu
din cetlte, şi fusese lucrat, fl\r1I. indoia li1,dc un hiet pictmr pr:m, care
şi-a luat d rept orice model, tipul etnog":lfic al locului (ţinutul c plin
de D.1Ci chiar tn vremea celei mai intense romaniz1\ri : cL C IL . 111 7998
[= Mu tecscu În BeMI, '91 6 p. 37 1\0. ' 3], 8009, 8021, etc.). O
compilraţie între lupitcr dela Drobctll şi barbarul de pc crenc lul fig.
117 (o. c., p. 96) dela Adnmclissi (eL şi fig. 116 del" p. 95) duce la con-
cluzia, eli avem În ambele repre7.(~ntări un tip etnografic absolut identic.
Este deci naturaL ca inainte de a hotliri ca sarmatici, numai după imbră­
dminte, pe baroorii În caftane dela Adamclissi, să mai considenm
Încă un alt tip de barbari, cari ar fi o.'"Ifecum .. devlraţii tlt-J)na' ~i
ti.
') Reprodus inel mai bine decit in rublicatiile precedente, În C::IrteJ mei!
,vm.la,",j/.D"mln·j. p. 176.
,,,,,p.
www.cimec.ro
" , - - I I CETII DIN CARPATI DELA sPARGAPEITJlES 1.,\ I)RCIWAt.~
lIe-G"ma"j dl'3colo,anume barbarii c.'lri,punând ca şi BasL1rnii,cioareci
:.Irflmţi şi plrul adunat şi innodat deasupra tâmplei drepte (metopa
~:I':~ ~~~~;'s~~~t:3~}~â~7~~~~â':t:,u ~~:U!n~:~p~1 fr~~ ~~~~~ ~~
('u lli tot de Hin1\ groasl'l şi tot aşa de increţită ca şi cioarecii, iar uneori
pcste bunei1\.. ori chiar pe pielea goala, un fcl de pieptar triunghiular,
prelungit pe spa te ca o manta tot triunghiu l ~r.ll).: vezi metopele: 17
(b:lrooml din f\lI1d: p. 52),- 23, p. 55 (:l1nandol), - 29,~' 58 ,-: 47,
~.~r~~:,~O;~~,~:~i~~tb:I:~;:i ;::;~r~i~~t:ttr;~~ ~~;:~i1I:!t;~lp~~ ~:r~~
~~~~~!n~~\ia~~~'r;:~~şi~um~~i~~t~', 1:~~i~~g:~u:~'O~eB~:~:;n~~~~~a:u;:
fi o elementarli greşea l1i de a-i despă(\l de aceştia şi de a crea \111 liP
nou.'DimpotrivA barbarii cu caftane bllinitc sunt , evident, un tip deo-
sebit şi credcm cli ci trebuie d reprezinte in specia l popula ţia geto-
~::n~:)p:~~e c:I~:~~3 ;~i:~:a;\~ i~:r~~:1i:~~t~~: ~:ea~e ,::' ~.
Itr., numele Sanna\itor propriu zişi. Faptu l cli. ac~ti barbari nu apar
dl-c:lt ca prizonieri, pc creneluri, iar nu ea lupt1itori, pc metope. aş~ cum
chiar Dacii nu apar decll.t poate o singurn data, ne arată că Trofeul
dela Adamclissi cra Înainte de toate un monument de comemorare
~I unei cuceriri. Simbolic era reprezcntati'i supunerea şi a acelor regiuni
din dreapta şi mai ales din stânga DunArii, care nu lua8eră parte di-
n ..-ctă 1.1 r1\sboiu, dar prin înfrângerea Dacilor din Munţi şi aliaţilor lor
dela Sudu l şi Estu l Carpaţi lor, erau atrase in aceeaş catastrofl\ a pier-
der ii ne:\l;irnarii lor.
Vlll. Traian 3f}Cază la N()'l)a~ În faţa Zimnicei, la Duroslor"", in faţa
HlIrliganului _ cu numeroasele lui sate şi burguri getice, printre cari
Piscul Crtis.'lnilor-şi la Troesm;s În faţa cflmpiei dela guri le Sirctu lu i
şi Prutului '), trei legiuni: J ltalico, X I Clol/dia şi V M{lcedonica. Dar
~~~~~§JJţ:§ţffffl
::~;·,~!~~~;~~E~:;~~'::~'~~:;';::;;O~;,~/~:;':~~';~~;O,:";.'n~:':u,:

nu ~. numai atât. Traian zideşte acum chinr putcmjce lagAre pentru
(lu.Y:ll~o. A~ publiC"dt cu alt prilej inscripţia de fundaţie a laglirului deb
COrltU"" dm a. 103 (Dtscop. "0/1(1 in Scythi', ftfinor, Mem. Sccţ. Ist.
:OCX V , p. 4-80-48~):. Tr:ti:tn aşeazli b Cartium, spre a supraveghea
IntrcaJr.l valea Ialom lţ el, un escadron de cavalerie, ala { lllIiJpanorum tI
Ara~.acorumJ, astfel ca in larga step!i din faţă, s!\ poatli face oricând
~::~l~n~~;t~~a e~::~e;lt~;~::I::~~i::;I;~II::Cli~r::~~~i ~~r~;j !:~
duta un SprlJlIl, spre a nelinişti graniţa. Ştim dea ltfel, c~ şi pe malul
sting a~ Dunru-ii, b vl1:s?re:l acde i llş Ia l omiţc, se va face şi cap de pod
amlat, IIlstal5ndll-se :lICI un 1111mcrus Surorum sagilloriortlm (v. o. r.,
p. ~78, drept coment!lr In CIL. I II 7493). Şi Înc11 ma i mult. Traian
' ÎntemeiazJ1 În vechiul centru comercial grecesc BArboşi dcla gura Si-
re~l~i ~)ârv"n, Petl/tralion ~Jtllhliql~c, p. 26 şi urm.) un puternic lagăr
mixt: atat pentru trupe de mfnnlcfle (Iagfirul e zidit-şi ocupat sta-
~g:lc~:.~:~.:;a~lp~~~;:'~~:~I::~ a!::, ~~nd~;,~eJ d;/~i,~~~~,t:i:r:
de mannaru dm eloms FlafJ;o Afonica: v. pentru toate amlinuntcle
P~rv:an, Castrul dela Po;an~, Mem. Secţ. Ist. xx.XVJ, p. 114 şi urm.),
(:~ ţ:~:~~ ~~::e n~::~~ aS~;;':;ii~,~:~i ;.re5:i~i ;ii ~r~7'~~~;~~
p~rmanen~e. Ftresc lucru, sold:lţii de ma rinn. dela U1irboş i urcau şi pe
Siret ca ŞI ~ Prut, astfel Încât, dupll cum am arJ1tat cu alt prilej (Ca-
SlrU~ dela POIana, 1. C., p . 120 şi uml.), intreaga l\1oldovli. şi Ibsarabie
sudică erau acum anexate la teritoriul şi la clvilizaţ i a romană. De câmpia
munteană, care erâ acum perfect Închisl'i de orice fel de contact CU cx-
teriorul barbar, întrucât ultima po..1rtă - v:l lc.a Siretu lui-cra defi-
nitiv euceritl'i şi ea, nici nu mai e da r nevoie de pierd ut un euvânl.
Cr~dem astf~l a fi demonstrat, pc baza faptelor şi consideraţiilor
multlple de ma l sus, c!( e o grcşea ll'i 3 crede cIi răsboa ie lc dacice au fosl
d.use exclusiv p~tru parte.'\ munt03SlI. a Daciei, că regiunea dela Sudu l
ŞI Estu l Carpaţilor n'a juC'lt nici un rol, nici În rlisboiu, nici la orân-
duirea pl!:cii, şi că tot acest ţinut, dup!l anu l 107, ar fi rAmas un fel de
ţară a niminui, pc unde se preumblâ cine voia. Deasemenea credem a fi
demonstrnt cA nici un moment cllmpia munteann. n'a Încetat de a fi tari
~'::~' ta 1'11 Irt<:e dela Traian inaiDte III TrocMDis (d. ti Filo"'. Lqionttl, 1). 6.
www.cimec.ro
II .GETII~SPARGAPF.ITIIBSI..AJ}eCF.~~
getiel, adicl'i dacică, şi dl. in vreme ce in pustJ 'risei S.umaţii l azygi reu-
şesc - şi cu ajutorul roman, din Pannonia - sll. împingă pc Daci (pulsi
ah /tis Daci: Plin. N. h. IV 12 (25), So) in ţinutul muntos (mont~s wro
d sallus Icnnll) , În Tara Româneasd Dacii rimân mereu s~pâni,
pentru motivul foarte s implu, că ei domin!i solid nu numai colinele
Carpaţilor sudestici, ci şi întreg malul Înalt al Mocaiei Inferioare -
pânll. LI guri le DlInl$.rii. Intre cele doull. forHlrcţe puternice, care, la cotul
Dunll:rii dela 1311rboşi şi In cotul Carpaţilor dela FO~1ni, se strâng un:l
de alta de mni dI se ating, nimeni n'a putut,chiar în vremurile mai
vechi,sl$. pătrunci/i Sl."Itornie: Geţii localnici au respins pc intruşi şi
drumul dela Oituz, in Poiana, B/irboşi , legând direct Ardea lul cu Do-
brogea n':l fost descoperit de Romani, ci de Geto-Grecii, cari ind din
secolul al VI-lea Înainte cle Hristos intraser1\ in legllturi pe calea cea
mare 'l Dun11rii, pânli departe Înlliuntru l ţinutului getie (cf. Vârvan,
PJnelratioll, p. 26 şi unn.) şi-şi trimeteau pc acel drum tn Ardea l,resp.
la Mare, unii vinul ispititor de Miazlizi, vasele frumoase de bronz, ar-
mele ~i podoabele lor, iar ceilalţi aurul scos din munţi, robii frumoşi ,
v!induţi mai pe nimica, vitele, grâul şi mierea .
Dar nu numai izvoarele Iiternre, ci şi urmele archcologice din cllmpia
dela Sudul şi Estu l Carpaţilor confirm3 unitatea şi omogeneitatea vieţii
omeneşti de pe cele douli maluri ale Dun/irii de Jos, cari tind mereu
să se integreze reciproc Într'un singur mare organism geografico-istorie,
av!ind drept ca lc de comunicaţie la mijloc largu l drum al Dunl$.rii.
Intre anii 1890 şi 'goo Tocilcscu :t urm.!!:rit valurile care stmoot
Oltenia şi Muntenia cicla Apus Il' Rhlirit, paralel cu Dunllrea şi a con-
statat d ele Sunt orientate spre Nord, deci au fost trase de un stăpllni­
tor d in Miazll:zl, care avea interesul de a precizâ prin acest hotar pre-
tenţii le sa le împotriv. . sti'ipânitorilor din Nord. E clar, d avem aici
rlispunsul roman la ofensiva gctică spre I-Iaemus, şi anume, (,'U îneepere
ehiar dcln mo.1rtc:t celor doi mari riva li, Cacsar şi llurebista, prin rclu~
are . . planuri lor lui Cacsar impotriva Dacilor de clitre Octavian.
P1hrundcrea roman~ în câmpia gcticli a fost foarte timid/i la inceput
şi foarte prudent.!!: intotdeauna .
Fllrl\ îndoeală, prima şi cea mai veche Încercare de stabilire a unui
ecap de pod. În cllmpia geticli e reprezentatli prin valul descris de Toci-
Jeseu intre Ce/alta (Ia N. de Calafat) şi lacu l Greaca (la JUsJ1.rit de Giur~
,i giu: Fouillcs e' ucherclus, p. 118: din nenorocire netraaat intreg pc
 II t.ilTIII)I~ C \ ItI'AT IIU;I.t\ "'I'AIt(;'1'~2:.~_,~.:CF.II~
:.=-_ _ _ _ VAS ....,; rÂRVAN, C8TICA

ales momle: de prestigiu - din a . 52-53, ale lui PIJutius .Aelianus,

harta aHhuratli In :lcC3stă pagină) ş i 31c.l\tuind do;u o b:lnd~ de teren
care nu numai asigur!\ st.:1pâni rea romanA completA a malu lUl drept al
brgl'i de zo- 40 km" acoperind trcccrC".l peste fluviu pc w
Ro/iaFia
(in (aţi. Densei). OesclIs (in fala CcJciu Jui) şi Novat (in filţa Zimnicei).
D.lcli ne este perm isl'i o ipotezA asupra epocei dnd a fost trus acest
~~t::~:i_XI~~~ ~~n ~~~;;gd~~r i~t:r::~::ă l~~~nr~e~li:at~~!r::â~;~, :r~~e:~
\'31, atunci credem c3 ci nu ponte fi dccM opcr.t lu i Atlius CaJus, sin-
guru l genera l roman de pe vremea lui AUguStU8, care real a plitruns
~11::r~~:~~i l;:l~a:A;' d~:;~~o~v~:~ăm~~ s~s~r~~11 °l~~~:r~)~e!:~::~~
influen\ei romane. E logiu l lui Aelianus spune limpede, clI: el ..1 U\rgit
ofensiv şi biruitor in in im.'l Ţl\riÎ Romllncşli. de unde :1 şi mutat În
Sudu l Dun1!.rij $0.000 de Get i .
hota rele provinciei.: evident aceastli l!h:gire nu putea avea loc decât
To:ltc am3nun tcle ce c un o.'1ştclTl :ISUpr:l ofensivei lu i Catus şi a biru -
inţei s:.d e corobore,lzl'i această i poteză: atoc exclu siv impotri va Gcţi l or ,
:::i:~n~W~~~I:~ri~~:~I:s~l:~!~:~c~fd~~e~~c:~r~~dde;~~.~n6il:e~~~'J~~;ru~csr~~
dcm c.~ nm putca adm ite ca probabi l ă 17i o lărgire proprie romană a ve-
iar nu ş i ;l R'lsra rni lor ori Sannaţ il o r dcln guri le Dun1'i rii ; atac , nu din -
chci zone :lIl cxate de Aelius Catus intre Ca lafat ş i G iurgiu, În cli ma i
spre Pannonia, ci dinspre 'fh mci:l, ş i nHlt~ re.l Gc \ilorhimi\ Î ş i prin şi

~~;~:~~;0:{;~: :~ET~~:%~n;i~~::'2~~~:' ~l:~~~l;:~:;~~~

fl<; T;;P' eQ~i(~lt. deci În teritori ul dcla OesclIs, UIIII, Asamrll şi
/alerus; mutarea gran iţei oficia le romane la Dunăre ş i curând apoi,
chiar Înfiinţtrca nouei provincii :1 Moesici, În futa Bana tului ş i Olte-
nici sudvesticc ş i impingerea Daci lor Înspre Ardealu l SUdVCSlIC, lOcA
nici dacicc; catastrofl dacicl1 in Nord ul Dun ăr ii , cu armate sfa.râmate
din vrem(.'3 lui D omitian, În special prin biruinţe l e lui Tett iu s luLianus .
ş i regÎ uci şi ; Îns(ârşÎt pomenire sl'rblitorcască a acestei b iruin ~e in
Dar resturile archeologicc I"Omane, prc-tra ianicc, din câmpia mun-
autobiogmfia lui Augustus (vezi pentru toate. mai S U8 , p. 94-(5).
tcanli, nu se m:\rginesc la prezenta. Înc!\ incomplet llimuritli , a va lurilor
Este clar,c!\ mutarea lagă rului legionar dcLI NaissrlS la R.atiaril1 cel

r~,~:i~:::~~ :~n~:~~:~~~~:v~~~i:~:n~~~~~~~!S;~~~:S~~~:~
ma i târziu prin a. 15 - nu se putuse f,lce decât cu condiţia perfectei
siguranţe a legiunii chiar pc malul Dunării, cuc, sc ş tie , iarna inghe-
ţ:lnd,nu mai constituiA nici un fel de obstaco l - ci dim potrivă-şi
pe Dun1ire În sus ş i pe afluentii ei moldoveni ş i munteni Încă din sec .
ga rnizoa na romană eră ca ş i În plin teritoriu barbar. Stă p ânirea romanl'i
VI a. Chr. Intocma i cu m râsbooele Geţilor cu Alexa ndru cel Mare
asupra fâşi e i getice dintre Ca lafat ş i G iurgiu În dl dina . 4 d. I-Ir. ni se
şi L ysimachos nu impiedecau şi nu Întrcnlpcau d e fel p!\trunderea
plre dar n a tura lă ş i valu l care dcsp!lrţia accs t teritoriu lr'Jnsdanubian
civilizaţiei greceşti În Nordul Dun1'i rii 1), tot "ş.i rltsbooele Gc\ilor cu
de restul Daciei libere, a trebuit să fie ridicat in aces t timp .
Romanii. Îllcepând din secolul al II-Ica inainte de li ris tos, nu numai
Cât pri veşte .. brazd:1 lui Novac., marcle va l care desparte întreag:!
regiun e de câmp a Ţării Rom ân eşti de regiun e:1 el e dealuri (ef. b Toci-
leseu, o. C' l p. 118 şi harta), precum şi valu l din Mold ova ş i Ill.sarabia
~~ţi~:ll;~:~C:!'Î[~iD~~:r;o~~v:~ :~1~: ~ia l:;:::~~~~~o~~~~r~li~l:;reCj~~~~
ş i Sud vest, fi e pe ca lea macedonea no-thracicl. d inspre Sud ş i Sudest.
meridională, Între Poian:l, la gura 'l'rotu şu l ui, ş i Cctntca Aibă, la limanul
Resturile de ceramicl dela Piscul Coconilor ori Mânlistirea, În câmpia
Nistrului (ibM., şi Pârvan. Caslrul dela Poiana, p . 118 ş i unn.). orien-
muntean!!., sau dela Poiana În Moldova, arata limpede efectele penetra-
ta rea sa fiind spre Nord, el trebuie s~ fi fost ridieo.ll tOl În:l intc de cuce-
rirea Daciei de Traian: cu atât mai mult, cu cât de o interpretare a lui
ca gran iţă post-traianicli Între cele dou!\ provincii. Dacia ş i Mocsi:\
~~~~o~::::~i~~a;:~~e:~~i~:~~i~:i~~c~r~~;t:r~;eO~:i c~~ip:~'u~~
Inferioară, nu poote fi vorba, traseu l situ oltea n fiind in acest caz absu rd.
lene: Piscul Crllsani/or, Mtlnăslirta, Piscul Coconiwr, Tinosul, Zimniua ,
Dar, inainte de Tr3ian, cste clar di un singur mare eveniment mili-
tar b Dun3rea de Jos poate fi identificat cu opera de pacificare şi ane- 1) ef. pentru toate acelte chestiuni liniile fundftmen"le ce un I tmbilil in lA _1_

xare, documentat:1 prin valul nordic muntean: s tr!\lu citele biruinfe - mai
~'t,atl'on htJllniflll' ti ,i
lullhriItiq.u dallS la " , IU, du Dtulubt, 1. C" p. 23 urm .

www.cimec.ro
 VASI1~E f'ARVA N. C"'T'CA
---
etc.,etc.,formele de civiliza\,ie indigenli În Icglitura lor cu cele douii culturi
superioare, greac.'i şi rom:lOit, care le-a u înr:lurit, şi vom incerca a SCl-
biIJ, care anume sunt obiectele şi fabricatele impormte, spre deosebire
de cele create la faţa locului, numai cu imitare:l modclelorstriline, dar
de indigeni şi cu mijlooce indigene.
Acum, Înaintc de a trece la descrierea şi valorificarea istoric.1i :1 desco-
peririlor dela Piscul Crl1sanilor, suntem d:ltori a da şi un conspecl al
infonnaţiilor pc care litemturn anticii ajullslt pOn!!. Ia noi, ni le-a plislrat
eu privire la civilizaţia daco-gcticl'i, - În specia l la Sudul şi Estul Car-
paţilor, În valea Dunllrii şi a afluen\ilor ci. precum şi În acea parte din
dreapta 1)un1\rii, pânll spre Pontul Stâng, unde locuiau din timpuri
immemoria le tot Geţii.
III
Prin secolul al VI-lea Înainte de Hr., când Grecii din lIistria urcând
pe DunAre în ţinut getic au intemeiat escala dela l31I.rboşi (v. P,Îrvan,
Plnttratiorl, p. 26, 33, 3j şi harta), Getii sc aflau În tr'o st:IfC de reL'Itivll
prosperibte. Nl1vllirile scythice Îocet.'lse; popoarele odihnillu Într'un
echilibru destul de stabil. Din Carpaţii nord;ci şi pilnn În Ilaemus Geţii
alclituiau UI1 mare popor, unitar C'.I nelun, de sigur Însll impl1rtit politic in
nenum:lrate ebnun autonome, unelc sub principi indigeni indepen-
denţi, altelc recunoscând, mai :des in p!irţile dinspre Nistru, autori-
~tca cutiirui rcgc. de neam scythic, ca Ariapcithes dela Olbi", ca de altfel
şi În Ardell, unde familia regali\-a regelui SpaqţJpe ithes-şi vechea cl:.lsii
oobiu{ (Agathyrşii,dupl1 cari se numiau toţi locuitorii pLltoului transilvan)
erau deasemenea scyt.he (ef. mai sus, cap. l şi \'. Il erodot, IV 78 ş i uml. cu
~~ti!/ ~ :~; ,~~'~~)%~~~ii :~io~~~dş~)~~~\id~l~c;!ta<:':a a~~,c~~i:\~::~
Înalta. lor concepţie despre lume şi viaţ1\-şi În special de credinţa lor În
nemurirea sunetu lui - Încât, negl1sind alt1\ c.~plicare. i-au proclamat
pur şi simplu de adepţi ai filosofiei idealiste şi mistice fi lui Pythagoras.
Iar pentru ajungerea la Geţi a acestei fil osofi i rcligio.1se din Sud şi pentru
răspftndirell ei în Getia, ei au nlscocit povestea principelui şi apoi re-
gelui şi in sfârşit zeului Zalmoxis, sebv şi discipol al lui Pythagoras
la Samos, iar apoi rege şi .zeu la Geti, pe clIri i-a refonnat în sensul
învăţl\turii idealiste a maestrului sau. T-Terodot, cITe cunoaşte această
L poveste (IV 94-<)6), Îşi face Însii rezervele sale asupra adevărului ce ar
www.cimec.ro
~_ _ _ _ _ _ _ _ _ ". ~
I =CU~
LW~M~CE~"'~d~_ _ _ _ _ _ _ _~
conţine ş i incheie cu aceastl'i înţeleaptă afirmare: doxAw c5e no,Uoiol
Creo, :r(!dU(J01I TO" ZâJ.poi'" TOUIO)' 'YE:t1ioOa, {fv{)ay6r!cw . 1n adeviir
e elar , că nu pcnlruci'i. ştiau aceastl1 istoric despre ci, admirau Grecii
:ep~~i\~~ c~.!~::I;~;~;iţ~~~~~~:;ea:;i;eU :;~~~e~~~~ ~;;c~\~~:~~:~
legenda cu Za lmoxis. uiscipolul lui Pythagoras. Fapt e, cli tradiţia
pe care o reglsim şi la Platon, CllOrmides, V şi urm., in legliturl1
şi cu celil.l'llt personaj legen<rar al Nordului thraco-seythic, Abaris
(eL şi lIerodol IV 36; l umb lichus il face şi pe Abaris şco laru l lui
Pythagoms). corespunde acelei stiiri de spiri t :a Ionicnilor, cari ajunşi
i'n secolul al Vl1-1e:.1 in tlirile thmco-scythe ale Pontului Euxin şi obser-
vând nenum?lratc obiceiuri şi credinţe populare indigene pline de În-
teles ad!\ne, precum şi o civilizatie strliveehe, care deşi numai etno-
~rJfic1\. nu era pentru aceasta mai puţin înţeleapti\ şi bine or:lnduitA,
au dat mlnunlirii lor forma admirativl1 a solidaritl1\ii intelectuale a Nor-
dului barbar, cu Sudul clenic.lnc (apt iosli, Nordul acesta trl1ia Încli
În moştenirea strlUucitu lui mileniu al Jl-lca 3. Chr.) c!ind Thracii aIcll-
tuiserll, În epoca myeeniantl. una şi aceeaşstr!lu cit.!i civilizaţie. cu Grecii
de o plrle, cu Phrygienii de alta.
Credem, in aCCast?l privinţ4 de acord cu Ridgeway. o. C., p. 366 sqq.,
eli povestea elcnică a expediţiei Argonautilor. cu epilogul ei, a ieşirii
din Marea NeagrA pc Duniire În sus În Marcu Adriatică 1), e O palidl1
şi naid, dar ca fond exactă amintire despre raporturile comerciale
rud~I:~ !: :~;~~ ~;:nz~~~it~\nE~;ia ~il~ea~:~ I;il~:!~~~mycenieni ai
Getii dew Dunare se aflau deci in secolu l al VI-lea Înainte de Hristos
rl:~f:~~\i~~~~~::Z~~~~~;~;I~~fJ~;i~~i{~~~~~:~~~~I:f:~Jl~
cum vom aritta în amltnunte mai jos. culturii greco-scythe din Nordul
Mârii Negre, ii corespunde În valea Dunării de Jos, cultura greco-gctli.
Printre primele mltrturii archcologice În aceastll direc\,ie, trebuie al1 pu-
nem hydria dela Bene (Berc.:g), cazanul de bronz dela Scorţlru (Brlila)
şi b..'lsenul de bronz dela Bălănoaia (Vbşca), pentru secolele Vl- V,
 iar Cu Începere din vremea lui AlcxanclOJ cel Mare, a,re,rn eandc lllbOJ I
de bronz dela Piscul Cdsanilor, vasul de bronz dcln Tinosul, şi ce·
ramica indigenll, de imitaţie clcnicll (vase tmcgarienet = dclienc) din
Ilalt.1 Dunllrii, dela Crăsani, Zimnicea, ctc.
Da r sli ne Înto.1rcem la şti rile lilcnLre.
Geţii Sunl s~dent.'tri. Ocupaţia lor principa lII. e agricultur.! (Arrianus,
Allab ., r 4. cu Col. 1,at'aml, ed. Cichorius 11 p!. 81); şi chi;uÎn Împre-
j ur.'\ rile nenorocite de pe vremea lui Ovidius, c;înd Dobrogea era cu-
treemt:.'\ de to.'tte ho.lrde1e, Geţii b!lş tin aşi nu· ş i plirnsiau vechea lor
deprindere, de a lucra pi'lmântul (mai sus , p. 99 ş i 100). Ca a nimale do-
mestice, c.'t lul , boul, oaia şi capra ne sunt documentate a tât litemr, cât
ş i monumenta L (cf. Col. 'l'raimuT, ed. Cichorius 1 pl. 56, n pl. 113)'
Cava leria getidi ne e cunoscu t:1 Încli de pe vremea lui Alexandru (Ar-
rian l. c. ); boii erau, fie înju gaţi 1.. ca re (Ovidius Trisl. 111 10,34; eL
!):irvnn, Incep. f). Rom ., p. 61 , fig. 38 şi Mon. Adamc1issi, ed. Tocilescu .
Viena 1895 , p. 48, fig. 57, metapa 9) , fi e pu ş i la plug(Ovidius,ex.P.
J 8,53 sqq., cu Pârvan, Incep . v. /?om., p. 54 fig. 33)' oJrncle de bou,
rcsp. de zimbru (Anlhol. Pal. VI 332) erau întrebuinţate drept cupt
(Diodor XXI 12). Spre deosebire de Scythii nomazi (tiJLdEotxo, "021'0-
ţ,&.6tt; : Strabo P'3oo),la cari-a lliturca de bou - calul era animalul
princip'J. I, ch iar pentru hrana cu lapte (cL ş i Poseidonios b Strabo, p .
300), i3l" nu numai cu caroe (v. cit.'ttul din Antiphancs la Athenaeus, p.
zz6), Gcto·Dacii a u - alllturea de bou -o.'li'l: turmele sunt mare:I lor
bog~ţie (Col. Traialld, 1. c.; cf. Dio, LI 26, 3, unde prin âyAlat sunt
f)ri\ indoealli de înţeles toate tunnele,incll şi de oi ~i de Clpre, iar nu nu-
mai cirezile; v. d. p. turma de pc metopa 8 [Toc. O.C.,P.47. fig. 56] dela
Adamclisti); pbtorul efa l ~turea de agricultor, principalul reprezentant
al vieţii rurnle (eL moo . lui QuadrJlus dela Capidavn, la mine i ncep.
v. Rom., fig. 32 şi 33, p. 53 sq.); cojocu l de blanll de QJ.ie e haina na-
ţională pc vreme de iam!!. (v. la Ovidius Trist. şi Ex. P., locurile citate
mai sus p. J2.5. nota 2: pe/liti Gdae, şi cf. Figurile de pc creneluri le dela
Trofeul lui Traian: Toc., o. c., p . 95 sq., fig. 116 sq.).
Un document clasic pentru import.'tnţu ş i seriozitatea vietii agricole
la Geto·Daci e fragmentul pi'istrat la Suidas, s . v. BOCJJr:{al~1 din oper<l
lui Criton, medicul grec al lui Traian În vremea răsboaclo r impllrafului
În Dacia 1) şi care a scris-ca şi contemporanul sltu Dio Chrysostomus
') C(. Jacoby, În Wiaaowa.Kroll XI 3, p. 193-4, 1. ti.
www.cimec.ro
- sub titlu l de I'tTlXâ 1), istoria rl'isboaelor dacice, povestite de altfel.
chiar şi de gloriosu l biruitor Însuş: 'l(ol TIVWV pOI>Jdou;2) tq-eor:wtWJIO"
[tUJ' de cIUM' r:!ÂiJI ':U(J1 puallJo Toi, if!vJ.loQt '·l'J.e'I1'fleil.CJJI' 3). E, ad iel,
vorba de ÎmpllrţÎrea slI rcinelor intre nobilii daci în vreme:1 rll.sboiulu i:
;::::':~~T~::~!i~:.4:~l;~:::~:~:'~: ~;:,;~;i~:;Ii~~ ::~,;~î::~~!~~:~:~
Geţii sunt organizaţi pe clanuri (geftlts, ltiv,, : cf. R. g. d. A. e. 30
r. 13 sqq .), av!lndu-şi fi ecare o capitalA, numitii adesea dupa numele
Iribului: Burrida'tlfl , c:apitaln Bllrri-lor,-Saci-tlavll, capita la Saci-Ior , -
Napoca, dupli Napac, - A lboca, dup~ Albi (cf. şi AlImrntlS) ,
2:~~;': ~~'~~~~:;:~:;:~t:~:~~~:,~~~~:'~~;E~:~~~L;,~~E:~;:~~
ŞI dC'Jceea, ea urmnre, dând e3 aici numele tribului: P OlII/a (ef. şi Po -
lousa, iar la aceasta POrtl!isso), dupl!. care POlulolellSes, - Sia, dupl!.
CLre Simsel, - SaMac, dupa c'tre Saldenset,- IIla/va, d upi'!. care
Malf)ellses,-~au dmânând to:-a l deosebitli dc aces t nume: la Bf'1fJ1o l ,
K6tâye,wo, OII fl tl.lP6tyO' putând adi'iog:'1 drept C3 pital1l. indiferent ce
n~m~. ca Drobeta (cf. Egt/a) , Bmcla, GC1luclo, Gllrsumori ' Il l" (izvoare
pr;i~I~~I~~~~;~fi;cI~~rm;,g:~flt:~~e;~~:_~e~~!n:7~~I;itŞ; :~~:~~:~~
Lag~, povestind cum cucereşte Alexandru cel Mare la 335 acC'J. :116)." fi
Ge~llor de pe malul Dunltrii, zice d era. 'I(U'I(wC' 'ttTet1.lopbtJ: probabil
numai cu va luri şi şanţuri de plimllnt, rcsp. Cu p:llisade, adic:.l aşA cum
~=~~.;;i.:~~~ '~S~!:~i~;:;~~:~~c:::~~u:~:~v:'~~:~~:;:~Fii~~~:~~~
m~ntO:ls!l şi ~ ma lul drept a l Dunarii, und e piatra era. din belşug, ce-
t:l:ţtle daco-getlce sunt bine Întli rite cu ziduri de piatrll. Co lumna lui
Tmian reprezintI!. e drept, doull tipuri de intArituri: unele, dupli chipul
roman, in pia tră de talie (acelea fuscsed de sigur zidite de Decebal, cu
') Daei Getii ,i Dacii IIr fi (OSI douA popoare deoacbÎle.de .igur Crilon n 'ar li
inutulataal(e! o carle, În care toanai licelli1audaimpAralului d u penlru cucerirea
Daciei,,i nnume. mai prelua de tOlle,II celei "WrtIOQle, cu ploloullran.n·JWJrI CII tOI.
Th:!.,C;~~,1~~~::~UX . ,.'lI.POfJJrl1i. : POWf:lÎI" d~(I'()IJ,; v.,i la Henri1'!:lienne .
') F. H. G. IV 37...
meşteri romani: ed. Cichorius 11 pl. 81 şi ef. Textb. 111 p. 206),ia r
altele, numai de lem n ( ibid., TI pl. 97 ş i 98, cu T ex tb . 111 p. 304 şi urm .);
dar nici unu l din aceste tipuri nu e propriu zis daco-gctic, adiell tipic
pentru ÎnfliţişlrC3 mai veche a acestei civili zaţii. Oimpotriv!\, cet!\ţ i ca
accle:1 dcla Grltd i ştea Muncc1ului ori Costeşti, în munţii lIun iedoa rei
(eL O. M. T eodorescu , Cercei . "rcli. iTI m. limti"I., Cluj , 1923), pOl fi
luate drept exemple pbstice pentru descrieri C.1 aceea datll de Ovidiu5
pentru Acgyssus (e.1:. P. 1 V 7, 24-: IIrhs eral in S/lmmo m,bibus acqrla
iuga), compl et,uă cu informaţiile dela Dio, privito.1rc la cctit ţilc gctice
ale lui Roles.. Dolpyx.şi Zyrnxcs (LI 24, 5: uiX0,"i 26, 2: rpaOV(JtOf' .. .
blOllo(})!€, ... WU) 'loii ulxou," dOitlloa,u61'o,"; 26. 5: bel r b'ouxla '(() cVt:g-
xecnaTov Tii, Zve~ou ăalJi~ TE;;XO' [deci :Ive:\ chiar 111:li multe] t}i.Oav)
ş i comentati'i cu descrierile cet.'\t ilor th rnce din lIaemus, la 'l':1ci tus,
Afln. l V 46-51. (Cr. de altfel, mai jos , cap. VI).
Locuinţele getice , indiferent dacl er:tu În cet.'\ ţi de piatr1\ ori numai
de p~tnilnt, sau În simp le sa te aşezate deschis pc ma lul apelor, erau de
Iluele lipite Cll plimânt 1). Ovidill s vorbeşte de ele ca de ni şte sim ple
colibe , casat: el cremal i"solltes !toslica f/amma casa.s (Tr;s/. l II la , 66),
ceeace rllspundc uşo:lrei cdlir:imllri. a tOr3şulli i Geţilort in n. 335 de
Ale)(l\ndru cel rvlare, care, dupll. o intre'Jgă serie de ispri'ivi - printre el e
şi acelstă distrugere - se poa te to tu ş , În 3cecaş s in gură zi, ÎntO:l rce
înapo i În drcaptl Dunll rii: atiT~ M y.aTaoxc.hpa, n}v 7/&ll.l' b-tICI ... Qn ... "al
hUl'rarcl avrijr; 1'ld(}0J; OI{,OU'; oVll.,."'l'aJ'Ta, btll'o ofr;>aTo:te6ol' (Arrian ,14, 5).
Propriu zis insli, avem a ne închipui multe din accste casae geticc nu
atât ca nişte colibe, cât ca bordeie. pe jllm1\t':t tc Îngropate in p?l.m:int 2)cum
vom not;\ şi mai jos. la descrierea s?ipll.turilor. fn ndev/\ r, clima groaznic de
asprn din câmpiJ muntcanli ş i stepa moldo-oosarabeani'i ş i dobroge:ml\
silia la acest fcl de construcţie (dealtfel comun şi la Roman i În casLrcle
lIestiva le), ba mai mult, împingea chi:lr In alegerca de l oc uinţe tot:.d
subp3m ân tcne. Strabo ne vorbeşte de fl rogl odyţi i t Dobrogei, În carÎ
nu intotdcaun:l avem a vedea chiar ni şte ..locuitori În glu ri. ori tpeşteri.,
ci , fliri'i îndoeal:1, ş i pc locu itorii În bordeie, ca ri , fireşte , erau adesea mai
mu lt sub~ decât suprapll.mântene: ... {;:rEtJ0txoiio , ~'ovrol'te xai K()opvf;ol
xalol Tewy).odVTat Ăey&PIP'OL rWI' mal XQ)J,anv xal 1'oflb r xal " JOt(}O"
T&::r:WV (p. 318); su nt ad i că ţinuturile prin exce l e nţ:\ getice, und e am
,) V. penlru ccmpara\ie It. Popov, dlJlturiic ,i studiul din l flW1tija bafg. arc".
drll~. IV 1914. p. ' 48 ,i unn., , i in .pccisl p. 197. 214 ,i urm. , ,i 219.
~) /bid., p. 219. eL ins!!: ,i UsT.!6 in Do!go:t(ll/Jk V. p. 337 '(Iqi r. Kodal , VI, p. 2JO.
www.cimec.ro
v:\zut In Dio (LI 26, 3) şi pe bieţii Geţii lui Dapyx, in a. z9a. Chr., ren.·
giindu-se În peştera Kei{!I~: )(atala{J&vr:t~ ol bttXWfllOL nl"Oc, ::r:oJ.).4i 'td Tr
dUa TU n/ItWTaTa xal Tă< &yAA~ it; CUiTO (uJ om/lato).) it60«, iaexQf.LIofJ.V'(o
r Oimpotriv:\ L1 deal şi la munte :l\'em casele de bftrne, acoperi te tol
cu lemn ş i aşcza te fie direct pe plmRnt, fie m:li ales pc stâlp i de lemn
(ori poate de piatril), foorte inalţi dcasupr-ol pi1.mântului, par'c'ar susţine
nişte J ocui~ lacus.!!e 1), dar sprijinindu-Je numai la cele patru eolţuri,­
ia r fiecare ca~ e Înconju rn~ de un zi'iplaz de scânduri, cu capetele
t:'!. iate În unghiu asc uţit..; vezi Columna III; Traian, ed . Cichorius r pl.
20 şi 40 .şi 'l'extb. 11 p. IZ3 şi IZ5. Ceeace e caracteristic, e eli aceste
l ocuinţe sun t :Irntn te ca având cel pu ~ in doul\ camere (deci nu mizeria
de!:.1 câmp a lInei s ingure odl\ i) ş i c111.dirca e bine încheiat!!. cu cuie de
lemn , fllc5nd un bloc perfect solid.
Atdt la munte cât şi la câm p casele sunt patnd:llere, iar nu ron,mdeJ
ori ova le.
Femei le sete fac toa t:'!. treaba gospodilriei singure: ele macin!t grâul
în ril ş niţe l e de mân:'l., ca re sc găsesc in orice aşezare J'I reistoridt şi proto-
iSloric:\, şi tot ele cam apa, purtând \'ascle pc cap (Ovidius, e.~. P., I II
8, II sq.: f emillo pro lana Cer;ttlia mIl1lerafra"git. STlppositoque grave",
vertice portlll aqttom; cL pentnl purlllrea poverii pe cap şi Col. Traumd,
ed. Cichorius I pl. LVI); ele \ ~~ Riinza de eânepli, din care fac hainele
Jor şi ale b!lroolilor (cf. Herod. IV 74) şi ii servesc pc aceşti a în toate
chipurile (mi"isleria facere: Tustinus x..XXfr 3, 16) ; lucru pc C'.tre de
allfel il atesteazli Il eradcides Ponti cu l ş i În genera l pentru starea fe-
meci la Thraci , vorbind de poJigamia acestora: raţlei bUWTO~ t(!ei~ xal
'ttaoaQa~. elal 6i 02 xal 'tfl l&xO'l'1'a, xal w~ iJeaWla{vw~ l.l!W1'u.u, xai. I~
neetovola, ol ),Q.1l0t xal ix 1ll'(JltMtJlj f'JvJ'e'O tV a1ÎTal" xai. i.ovet )!al dw-
Y.O)ot.l 1). Cât priv eş lc insi'\. coşurilc şi diferitele Împletituri de lozie şi
papură, ori pl:lscle şi nlivrnl dele de prins peşte (cf. descoperirile lui
Petcoff, dela Obreşta , lânglt Sofia , În Godi!lIik tul Jl/a rodlJiia Mu::ei
din Sofia pc '921, Sofia 1922, p. 217-222), precum şi bl\rcile8Cobite
Într'un singur trunchiu de copac, pentru pescuit ori trecut apele (cf.
1) 'I'oma5chc k, o. c .• I p. 121. s'.IIHI inlJC1aldc Icctll\SpeCl, .prc. lc lOCOli
ehitrc:aloeuin\clacuslrc.
') 1~HG . 11 220, 28.- CUllclcri.lic pentru (du l cum lurrl! Roesler (DaHJOtT6",.
DtUinr, 1. c.)e de piltll ,i Înlrcbuinlllrcll llcutui paugiu, .prc II dovcdl poligam ia
Gt:lilorl Hencl ides din lIer.dca (1) devine 1. RClC.der un ode.. itan ( I), eare,
nici vorbi, delCrie obiceiurile ... CClilor ... vecini i...
 ",
la Arrian r 3. 6' IWI·6;l.l/t 7lloiu din ţara Gcţilor, luntri de cari
XQ(tWtat ol :t~doOt~Q~ T(y " IOf(](tJ iq/ ăl lrlq. 'tt #i lx foii "(Ot!}DU Xlrl
eL"tOTt. ';tu(!' aU,p.ol''; ă1'(l f(h, :'tOf(lftCn' oTe),loll'To xul J.no'UVOl'W; u..-,:'
avnuv al 'noUal) I ş i IlU m:li pu\in ca rele. plugurilc şi to..'llC lu cd-
riie În lemn, sf!lrşind cu ins:'lşi casele,- pentru a nu mai vorbi de ;Irmc.
precum şi de hamuri, cojoace, şubc, diciuli, opine i, etc., acestea loate
erau treaba b.lrbaţilor,
Nu avem nici mărturii literare, nici Illonumentnle, de lucrntu lltlnci.
Ovidius "pune (ex. P.• lf[ 8. 8 sq .): ve/lJ!ra dura fl'TUlIl pecudn. e(
Pal/adu /Iti arie 1'omÎlllnoe 1101/ (/i(/;c{'rt' mmll. Credem Însă c~ e o sim-
pUi. întfl.mplarc această lipsă de mlirturii, L'lr ncg.l{ia lui Ovidiu8 pri-
veşte de sigur numai pe CClo-Grecii din Torni. In adcv!l.r pantalonii
bastami (brUCfJe foute groosc) rcprez'cntaţi pc Monumentul dela Adam-
clissi (cd. Tocileseu, Wien. 1895, p. 60, fig. 81 ş i 82; eL fig. 65, 67.
68, 71, 72, etc.), trebuiau si'! fie de Mnă foarte groasli şi primitiv ţe~ut3,
ori poate, mai degrab1i. implctităI).Şi crâşi fircscla popoarele din câmpw
Jun/l.re.1n:l sil fi lucrat lâna , atunci când aveau atât!!a oi, iar, de a lt ă
parte. Bastamii ş i Sannll\" erau nomazi ş i deci În nici lin CllZ nu ar fi putut
lucrÎt eânepa, cum de sigur o lucrau Gcţii,dovad1iaspectu l hainclor lor,
b:l rb1\teşti, (."3 şi femeeşt i , evident ţ esutc (ibid., p. 66 sq., fig. 93, 94 şi 96).
Ştim dela Varro, Rer . nJsI. I 57,2, cli gnîncle erau plstnUc În Thraeia
in gropi de bucate (qtlidllm cr(Oum'u hubetll mh lerrti SpellllIClIS, qUlJS
voeant sirus (QfleO~), ut inClIPpadociaac Thracia;alii puteos, ut in I/ ;s-
pania citeriore, i" agro Carlhag;nil'ns; el Duel/si; cf. şi Plin.,N. h., XVIlI
30 (73) 306: Iltilisrime laml!" servlmlur ill scrobibllS, qllos siros VOC(IIII .
ul i" CapplIt/ocÎa ac Threcia d Jbipanil', AjTica), iar in nrinele aşezil­
rilor preistorice din câmp ia Tnuntcană am constatat noi înşine astfel de
gropi. Prin urmare putem aplica. perfect şi Geţiloraceastd mărturie, precum
desigu r vafifost-eelpuţin l acămp, unde edlmu lt locdelucru-genc-
rai daco-getic uzu l pomenit de HOrJ.tius (Od. rtI 24. I I şi urm.), special
pentnr Geţi, de a vârsta ogoare le, mut:ind mereu ţarina, aşâ ca nic i odată
acelaş p:lmânt sli nu fie lucrat doi ani la rând: intll/efala qllibllS iugera liberas
jruges el Ctrercm jUlml. nec cultura placet longiar Qf11lua d~f'lnct"mqtle
aborilnlSaeqllllL;rf'creblsortefJicarius:u.n obiceiu caredro ltfel se Întâlll cşte
şi la Germani, lberi, Celţi , Slavi, etc . (cL l\HilIcnhoff, D. A . voI. fiI).
') ef. ,. G torg Oirkt, Dil! Trac/tt dcr Gtrftlfmnl ill dtr t'ur-und j,UhSts",;cllI-
lit~" &j" MannuI-B,bliolhek, 2.3/2.1,. Leirzig, '9l"J. , II p. S3 , i pl. 33 sqq. 1'011-
lcdal (oarte bogat,-upliCII\i i Ins~ pt.lliocuru di8C\ltabilc.
www.cimec.ro
In ce priveşte cu ltur.! viţei de vie, ştim dela Ovidius cl\ În Dobrogea,
pc vremea lui, nu exista (ex. P., III 8, 13: non llic pampineis all/icilur
vili""s IIltmu) 1). Ştim însă, c!l totuş viţa era cu drJ.goste cultivatd la
e.'ttrema Jimitd sudicli a ţinutului gctic, În părţile Mesembriei (CIG.
2054 = Dumont-Ilomolle, Me/ll1lges, no. III ", p. 462: .... A1i),OVC811t1'
Av).ovCbfO'; 'A;tdUWI'L, V~(! rij, eaw:ou o(l1O]!1l(J~ xal rw" 16lwv dw
:ri},wv brllJ.xQu,' ctiXoaLOn'aWl' iivAO'1xe), iar Strabo (p. 304) ne spune
lilmurit c!i la Geţi cultura viţei de vie, desigur În aceleaş regiuni delu-
roase ale ŢArii Româneşti, ca şi ast1\zi, fusese destul de rllsptlndită pânA
li DtJrebistu şi dl pe vremea acestuia marele preot Llcxal"Eo,-dupA Greci
un fel de nou ZcUţl.O;u;: cL Strabo,p'762 şi vczimaijos-convinsese
pe Daci 811 distnrgl viile şi să tr~casc1\ fllră vin (lxx6yJat ~i1Jl1fd()1l )Cui
Cii" oi,·ou XWf!Ir;). Oi Geto·Dacif au Cost m cele 11).1i vechi timpuri
bAuturi de vin, Întocmai ca şi Ccl\ii, chiar atunc i când nu l'au avut la
ei in ţ.1rll, ne stau m1lrturie amforele de vin greccsc, deL1 Thasos, Rho-
dos ş i Cnidos)J:~itsite pretutindeni În p!\r(ile noas tre, panA În creierii
munţilor (cf. Plirvan, Pllli tratim" p. 34 şi urm.) ş i povestea banchetu lui
da t de Dromichaites lui Lyşimacho8, la Diodor XXI, 12. Intocmai ea
Celţii, cari în ,rremea preromana tncll. nu ş tiau slI cult ive vi ţa de vie În
regiunile lor friguroase(aspectu l Gallicl va fi cu totu l altu l in sec. rv d.llr. ,
când chiar vlllen Mosc1ci devine o unidi ma re podgorie: vezi Mosella lui
Ausonius) şi deaceea beau exclusiv vin italian, sau cel mult massa liot(vezi
la Athen:tclls p. 152, 1ll.!1rturia lu i Poseidonios: nUQu 'tol{; n},ovrovou'
olvor; ee ' ltaU~ xn1 ni~ MuoQa),nrrwll xwaUJ; 7Ul(]axoJ.UCdjlD'o,) , şi anume
curat, neÎndoÎt cu apA ((Jxear~),- tot aşa la Dunăre nu c aşeZll re
getidi d in epoca 1..0:1 Tene, unde sll nu glsim numeroase resturi de amfore
greceşti şi pontice (ultimele descoperiri Il! M11năsti rca, Piscul Coconilor,
Piscu l Crăs:lni lor, '1'inosul, Zimnicea), dovadl1 percmptorie a consum1lrii ~
vinului grece..!lc la strămoşii noştri. 'totuşin Nordul mutllos nu este exclus
cara :Inumc triburi vinuls1l fi rămas necunoscut, cum spune Mc la H 2,
2' : tlini IJSUS quibusdam iC"otus,- eu atât mai mult, cu cât ncamurile
păsto reşti , cari au grtiu puţin ş i se h rllnesc cu ce le dau turmcle ...sunt
mai ales bău toar~ de lapte: ex qllo "omat/um Cetaromque pluTimi ralaxro-
n01:al JiCfmfiir (Columella, VlI 2). Strabo - tot dupll Poseidonios - y
indică limpede că viţa de vie nu se coace decât foarte greu pe valea de
') Ulmi Ind ersu; ef. numelc latului Ulmtfurn, lmemeiat cam pe la 100 d. J Ir
inlinulul C.pidavei.
 VASI1.el''\ltv~
sus a Ronului,la Cel\ii ce sunt dincolo de provincia Narbonensis (p. 17 8 :
"al" 4,u."t8A~ dA :lt(?0i"OVOlt' oti e~MWt;UACOf{Joe6i). Cum intreaga Europ1\
parc a fi avut În ultimul mileniu înaintea erei no.1stre o clima mai asprA
ca astazi 1), e probabil ai şi in Daci:, strugurii nu se coceau deplin decat
În anume regiuni bine expuse, şi podgorii lc sacrificatc dc Dccaeneus
nu vor fi fost nici chiar aşa de numeroase, nici prea alese ca neamuri
dc vinuri. Fârli indocllă eli şi la Geti va fi fost acceaş deosebire ca şi la
Celţi , d\ numai cei mai bogaţi beau vin din Mi:1Zltzl (v. mai sus), in
vreme ce s!lmcii vor fi bi'i.ut sau bere thmcicl\ (AthenaclIs, ". 447 c), de care
vor fi ştiut să fadl. şi ci, sau m ied, Întnlcât :tVC:l\I miere d in belşug (eL
Poseidonios la Strabo p. 296, pentru tMys i., şi lIerodot, V 10 CU Ac~
Jilln us,De1lllt. uni",., 11 53, pentru Gc\i , Mysi şi ScyLhi). Dest ul d numaru l
amforelor grcceşti găsite aici indic!i un import t~l rte Însemnat de vin
grecesc (cf. pentru diferitele speci i şi ca l it/tţi de vinuri greceşti,expor­
tatc În Dacia ca şi aiurea, Athenaeus, Deip1IQSoph., 1 c. 47 şi urm., p.
26 şi urm.).
Fără îndoealli intreaga agriculturli şi gospodărie gctic/t e Încl!. in tepaca
lemnu lui •. Fierul e intrebuinţat, de sigu r , exclusiv pentm anne. De aceea
plugu l getie nu c probabil sli fi fost căptuşit cu fier, ori cumva prevbut
cu un tăiş massiv de despicat brazda: forma lui, aşâ cum o vedem la
Daco-Romanii din ţinutul Capidavei (monum. lui Quadrallls: Incep 'V.
Rom., p . 54, fig. 33), e cea eunoscutli În genera l şi din I mlia roman1\: o
simpLi rari/d, fără roote (ef. Olgnat-Chapot, Arc" . rom., 1 p. 673 şi
fig . 354; Ebert, RealI. 1 pl. 3 c lapag. 12); cornu l plugu lui (clici plu gu l
nici la noi nici În Italia nu pa re a fi :\Vul doul!. tcoarne., plugaru l fiind
singur la lucru: cu dre.1pta [stânga pesa rcofagu l dela Roma] \inea corn ul ,
iar cu stânga Îndemna boii : vez i figu rile ind ic.ne) e aşezat orizontal şi
c mult mai lu ng a ici ca în I ta lia; boii sunt injuga. \i ş i trag cu gm-
m:lzul , iar nu i nhl1maţi, spre a trage cu fn llltea. I n ee p ri veş te boroana
(cu dinti) şi gmpa (de spini), nu avem reprezcnt1\ ri , dar, de sibru r , emu
tot de lemn şi nu vor fi fost mu lt deosebite denle ţllmn ilor noştri de:lzi.
C1rul nu e cu roate pline (ca în Vest; cf. C'1J;n:l t-Chapot, o. c. , 1 p.
673), ci are roate cu spi\c 2) şi nu arc numai douli roa te, ci patru -
') Chiu "inul din Ligutia. in actuala RivierA. din lre Ocnua ,i Monaco, cra prea
acru,." ci aici innorill negoţul cu vin din halia ("czi la SlJlIbo, p. 202).
" Şi anume. allt pe columna lui Traian elt ,i Pf: mon. dela Adflmcliui, opt .piţe .
i'rnu pllUU ca in Grec:ia.Asupflchestiunii roatelor cu opt IpilC, pentrucarattcriure:l
www.cimec.ro
toote ebrale - adevllrat platlslrllm: avem reprezentAri atât pe Col.
Traiantl (ed. Cichorius I pl. 29 şi Textb. Il p .• 88 sq.) şi pe Trofeul
iUta AJllmclissi (c.xcclcnti'i cea dc pe metopa 9, o. C., p. 48, fig. 57), cât
şi pe :tlte monumente, ca acel" al lui Aurelius SozomcnuII; (negustor
ambulant din Dobrogea), reprodus de noi in Incep. 'V. rom. pag. 61
fig. 38. Carele sunt trase de boi, iar nu de cai: dtlcunl Sarmatici barbara
plaI/lira bovel (Ovid. Trist. II I 10,34), Fapt e insli că nici boii nu sunt
.,:mnatici., cum nici caii din câmpia muntean1\ nu sunt ticythici •. Re-
ge le Atheas, adversarul lui.l'ilip al li-lea, picrzând În 339 odată cu viaţa
Înd şi bog!l.liilc sctle, :t dllt pri lej tati'ilui lui Alcx.'lOdru 81\ trimeată În
Macedonia t);gillii miI/ia tlobilium eqllamm ad gemls facumdum (v. mai sus,
p. 53 şi ef. S. Il . A. Problls, 8,3: povestea cu un astfcl de ca l deslep!\,
neîntrecu t În fll~): dar Athe'JS domnia În Basarabia sud icl!. şi pe Dun!l.rC"J
de J os, deci era un tScytlltgelic. Făr:1 Îndoea ll\ rJsseie de vite scytho-sar-
matice_vor fi fos t bine cunoscute vecinilor Geţ i şi invers. Dar e şti ul,
tncit dela Thucydides (II 96), eli Ge\i i din c!\mpia muntc:ml\ erau, C1 şi
vecinii lor , :n:avw; hL"toroe&t:at, ceeace ne e confirmat şi de Ovidius
pentru vremea lui, deşi nu specia l pentru Ceti, ci pentru to,'\te acele
gentel din stânga Ouni'irii: Geti, Sarmaţi Jazygi, S:t.rmali Roxolani, etc.,
care, Ilbi fn'gore conslitit JJisler, dura ~an t celeri lerga pt-r amflu equo:
d01d il/il llllimos arcus plenaequ8 pllllreirae quamque libet longir CJlfsibus
aptus equlIs, quodque sitim didicere Jiu tolera re famemqut, qtlodque se-
qllCIIS lIullll.s llOSIU "abebit aquas (ex. P., J 2,77 şi urm.), sau cum, iarnş
generic pentru stânga Dun~rii, spune În alt loc: aeqllllto siceu aqllilo1li-
hus I/islro, invehilllr celeri barba" ls "odil equo; "ostil eqllo POl/cIU I01lgeque
wllUl /e sagitta vicillam lale depoplliatur 11IImllm (Tnst., 1Il 10,53 şi urm~).
Cumctcristic e ins1\, că in vreme ce Ceţi i dlJn1\renÎ şi Scytho-Sarmaţii sunl
cava l cr i şti el1l,eriţi. Daci i din Carpaţi şi B.lst:lrn ii sunt aproape exclusiv
pedeslr.Jşi : În r!l.sbo.1e1c cu Traian. D,lcii lupt!1 pe jos, iar când nll.v!1lcsc
peste O uni1rcÎmpru mut1\ clvaleriedcb Sarmaţi (Co l. Tr . cd. C ichorius, 1
pl. 23 ş i 28 cu T cxtb. 11 ,1" 150 şi 18 1), pcntruc1\. fraţii lor Ce\i dintre
Carpaţi şi Dun/tre, sau fuscser1\ anticipat rob iţ i, sau se supuseserl\ acum
(vez i Colmnrw Il, pl. 65 şi 66 şi C ichorius, T extb . lIT , p. 9 ' şi urrn.
şi cf. C1ssius Dio LXVllr 9 şi II ), iar pc B.lsrornii cari lupUi in
tulturii dunArene in epoca fieru lui (HaUst:llt. Olumlllx, Achucii lu; Homer), v. con-
.idcrDliilt (OIIrlc inuu'esanle .lt lui W. !'l;duewIY, Th~ r(lrly {IR" (lf Gruce, " Cambridge
19°1, p.,...7: ..... e mllythercforc conclude Ihallhe .... heel' orthe fair-luircd people
of central t::urope like thotc of lIomer werc: cighl-,poked ••
 Dobrogea ii vedcm exclusiv pejos (Molt. dela Adamclissi, ed. cit., p. 46
şi unn., fig. 53, 54. 55, 65 şi Urln., ClC.), ei afl:indu-se, ca şi pe vreme.'l
lui Crm~sus (vezi mai sus) şi mai înninte, În migra\ie de nomazi, cu
d1ruţ.c l c (trase de boi) şi tunncle şi cirezile lor.
Tot de lemn. aşâ cum sunt blltooclc reprezentate pc Colu mna · ) 'r.liană
(ed. Cichorius, 1 pl. 5 şi 6), ernu de sigur şi vasele mai mari intrebuin-
ţa le de Geţ i pentru \inUl lichidele: ap1\, vin, uleiu, etc. Dimpolriv:1 se-
cerile şi cosoorele lor de vie, erau de fier. ))up1\ forma seceri lor de bronz
dela Drnjna (rn.:lrele depozit gl!.sit in '91 6, 3f1~tor azi mai tot la Muzeul
Naţional de Antichitll.\i), compamrli cu fonna secerilor dc pc sarcofugul
cu sccne agricole dela Latemn (Cagnat-Chapot, 1 fig. 354), al1\ trage
concluzÎ.'l di (lCeste seceri şi cosoare erau fOMtc mici, cu lama Însli latli,
şi inmAnuş:ltă Într'un lung m5..ncr de lemn. Dealtfel Îns!l.şi cuţitele de
ri'lSboiu dacice (cc. pc Col. Traiaml, [[ pl. 70 şi 105) sunt tot astfe l de
scccri-cosoore cu mâner lung, esenţia l deosebite, atât de sl!.biile cu rbe
propriu zise (ca uceea cu care se ucide Decebal: ihM., pl. 106 , cL Mo".
Adamclissi,p'93 fig. 1 13 şi tcxt,P.9+,şi cf.:tr1nele de fier - dncice-dela
Muzeul Bruckenthal, secţia a rch co l ogică) , ca şi de spedcle drepte de model
sudic, greco-roman (oarecum armamentu l oficÎ.'l1 de răsboiu [Columna
[, pl. 19 şi MOII. Adame/issÎ, l. c.j , iar nu unelte transformate În arme,
ca la gloata de pedestr:.tşi ridicat.'i pentru c,'lzuri le de mare primejdie,
cu ce-i c1lde:\ i'n mfi1111) şi nu mai pU\ln, de urillşclc intagane sarmatice
(MOTI. dela Adamr./issi, /. c.J, întrebuinţate de popoarele nomade din
Moldova şi Basarabia, cu Bastamii şi Iazygii in frunte.
Dur nu numai cetl1\ile, Co.sc!e, uneltele de lucnt şi mijloacele de tran-
sport dacu-getice erau de lemn , ci şi intre.'lgn mobi ltl. şi ch iar Vllsele
de întrebuinţare zilnicll.. Diodor ne-a p!l.strat pentru vremea lui Oro-
michBites amănunte de ce l mai rn.'\ re preţ (XX I 12) : paturile, sc.'luncle.
mcsele şi paharele ce servesc Geţilor la banchetul dat de regele lor duş­
manu lui sll.u biruit sunt de lemn (paharele Îndt şi de corn: co:tnle de
bou ori de bour). Posibil chiar ca mesele să fi fost ca acele descrise de
Poseidonios la Celţi (Athenaeus, p. 15' - 152): .de lemll, numai
puţin ridicate dela pămânu, adicl1 aşa cum sunt cele ale ţăranilor noştri
pânA azi, şi -poate- nu numni mesele, dar şi prânzul va fi fost tot ca m
ca la Celţi: «ş i se hr;mesc, e drept, cu m;încll:ri curate, dar le Îmbucă În-
tocmai ca leii, luând bucă\Î intregi deodatll cu amândoull mâinile şi muş­
când din ele cu dinţii; ş i numai daCo~ e ceva greu de rupt, scot cu\it.aşu l
pe care-l poam totdeauna la ei, intr'o cutie aninată de teaca sabiei, şi
www.cimec.ro
taic ce n'au putut rupe cu dinţlit. fntr'adevl'ir,ce povesteşte Xenopholl
in A"abas;s VII 3, 2.1 şi urm., reprodus şi de Athcnaeus, p. 'SI, despre
banchetul dat de Scuthcsal Thracilor, tovarăşilor lui Xenophon, nu ne
duce prC:1 depMtc de obiceiurile celtice (cf. Athenac\ls şi Jl. '50). Str..t-
ba (p. J55), lot dupl Poseidonios, ne dl!. Înclşi altcamlnuntcana loage
despre Lusitani, preţioase şi pentru 11I.murirea carneteristicclor etno-,
grafice geticc: crnâmlncl, şcz:înd pe prispe zidite de jur imprejur la
raer~ţ:h~~:~~l:, ~~C:~;i),~~;r~;:~:~1 ş! ~::~~t (~e fj~:aÎ;;~~j:u!l~::!~~~i~ I
Thmci: ~v"ltp: Xenophon, l(Jc. cii.); ti Întocmai CiI fi Cellii(şi putem}
adAuga ş i : Geţii) se sllljesc de vase de len", •.
Din dou1' puncte de vedere este necesar sA stabilim la Geţi ca şi În
intreag.l Europl protoistoricl acest uz al uneltelor, mobilei şi vaselor de
lemn; întâiu) pozitiv: pentru înţe l egerea a anume forme şi ornamente
de pc v:lsele mai fine, delic:tte şi J'u\in rezisten te , de lut ars, pe care Je
intrebuinţau cei mlli bogaţi,- şi cel de al doi le.'l negativ: pentru a ne
da seami1, de ce ~im În slIpllturi aşa de puţine urme din civi lizaţia
daco-geticl1. In vreme ce, la vreun foc, p~m!lnt\ll blltut se Întăriâ, iar
lutul ars se f:leca inc1l mai tarc, tot ce era de lem n se mistuia fArl'i urmll.
Dar arderi le satelor la caz de msboiu ori năvllire, ştim că erau şi sunt
o regulll. a riisboiului. Astfel d:lrn ce n'a fost de piatrll., de lut, de stic!li
ori de meta l,a dispArut: pu\incle ştiri li terare şi reprezenUiri figurate
monumentale, pe care ni le-a mai plstmt antichitatea, trebuie d ne
serveascll a reconstrui tot comp lexu l etnogmfic, altfel pierdut, al vieţii
daco-getice.
Dar întocmai cum, a lăturea de sărll.ciu ş i simp licitatea ţlrAneascA a
Geţilor slt i, Dromichait.es, ca adcvărat rege, pune sl'i se aşeze pentru
Macedonenii lui Lysimachos mese de argint, cu vase de aur, ~(pe scau-
nele lor aşcazit stofc scum pe, aşa vedem pc Romani luă.ncl ca pradA
del'1 Deccba l - dupl tr!l.darell de către lliciHs :l locului unde fu-
seseri1 ascunse (in albia râu lui Sargetia) - nenumărate vase de aur
ş i argint, lucrate de mânA e l enicA-şi care nu vor fi falit cu nimic
mai prejos de frumoasele vase de aur şi argint ce s'au ~sit in
mormintcle regilor sciti din Rusia sudică,-la care s'a u adliugat apoi hai-
nele ş i stofele scumpe, &bite-ascunse de Occebal- intr'o peşteri din
munţi (ef. Col. Traiand, 00. Cichorius, Il pl. 101 şi Textb. III, p.
33o--333,cu Suidas, s. ti. K6.otol' 8(}o~; Anthol. Pal. , VI 332 [insăş mlir-
turia împăratului Hadrian] şi Cassius Dia, LXVlJI 14)'

Căci P.t ră a suprapreţui nimic,atunci când la Piscul Crlisani lor, Într'o
aşez;lre altfel destu l de modestil şi fiirn nici o cllidire de piatr!!., găsi ro
obiecte de adevl'irat!\ a rt~,cum e candelabru l de bronz, pe care il vom
descrie mai jos, nu poate fi indoios, eli. regii ge\i I\i câmpici muntene nu
trebuit 511. aibă În capitala, ori mai exact cnpim lele lor (cp. de pi ldA Ct-
tltlCro ş i pe regele Zyraxcs, care 1:1 venirea lui Crass\ls, pleacli la Scythi
dup1l. ajutor, perd tW)' XU1U1atW1' - eu t:lvereat lui: Dio, L I 26, 6), bo-
g1iţ ii num.eroase,- da t fiind, di intregul Sud şi Est, macedone.1n ş i gre-
cesc, cu operele lui de preţ, şi de artii, le s t ă tea deschis. fie pungii, fie
săbiei lor.
Chiar numai pentru O strălucire mijlocic a vieţii getice din T am
°
Româneasc!\, iată trei obiecte de bronz, de a rtll. respectabi l ă, din trei
Jocuri deosebite, dar din t impuri apropiate, documeJltând pentru vremea.
dintre Pericle ş i Alex<1ndnl cel Mare o inflorire intru nimic inferioară
celei din Eleno-Scythia dela Nordul Mlirii Negre: marele caza n greco-
seythi c-Xf1an~fl-dela Scorta ru (Bră ila). În care se fierbcâ, la marile
oo.nchete de caracter rel igios , şi În specia l la Înmormântarea şefilo r ,
carnea victime lor (cf. Herodot IV 6 1,- iar penln. obiceiuri le identice din
G.t1lia , vezi Phylarchos la Alhenacus, p. I so); basinul ionian - ).fPf}~
- dela D~Iănoai:1 (Vlaşca), din care se dildcl!. spre împ 1\ rţire la oaspeţi
ca rnea preg5tit1i (cI. At.henaeus, l. C.: Naia ~ -rw" J.CP''/ttm) i cande-
Iabrul de stil pur grecesc, cu trci bmţc - -re{}.vx"o~ - dela Piscul Cr1i-
san ilor (T:tlomiţa). - toatc aceste obiecte sunt a se gdnd l În foarte
mu lte exemplare, din cari intâmplarea s~păturilor nu ne-a scos până
azi la ivea l.1l dec1l.t pUţine, dar la cari trebuie să adăug!lm spre com-
p leta re-a l.1lturca de frumoasele vase de lut ars dela Piscul Crasanilor,
Tinosul , Zi mnicea, p1\strate"'""-at!1tea altele. de bron z ş i de a rgi nt, nc-
descoperite Încă, ori pierdutc(cf. Poseidonios la Athen3cus, p. J 52, pentru
Celţi şi Xenofon (Allab., VII 3, 27) ibid., p. 151 pentru Throci) .
Şi aceea ce-I vedcm pe Seuthes a l Th racilor, un biet principe P.'iră prin-
cipat , fll.c:înd spre a cinsti pc Grecii lui Xenofon şi pril~l ind COl daruri
dcla cei ce-l cinstesc ~el (Xenofon, Allah.,l. C' l § 26 şi unn.). va fi făcut
u şor oricare dintre principii şi regii geti ai câmpiei muntene, mu lt mai
bog.l\i şi În oamen i ş i in roade, ş i in vite ş i În aur.
::.a:::, c:~;n;lI!c:lc~~~;; ~Ol:::e g::c:~t;:;ll~:~~;:~~~n
Intcresan tele şi , În parte, admirabilele, vase ş i obiecte d e bronz , ar-
gint ş i aur, găs ite in Du lga ria centralll. (regiunea dela N de Filippopol)
in ultimul timp ş i publicate din nou de Bogdan Filow În I ztJtsliia soc.
arch. bulg. VI 1919, dup1i ce Întâi le f:1cuse cunoscute În R6",isc/te
www.cimec.ro
III , Cl;I.1'URA G ET/cA
MiUt;/ungtnXXXIf,19 1 7.P·21- 73,cOnstituindpesteDaco_Getianoastr;j
sprc Sud o prelungire lleintreruptll. a artei cleno-scythice din Sudu l Ru-
siei, ne completca7..ă scria nooSlril. geticA, ind smcă, deoparte cu obiecte
În aur ş i a rgint de artă tscythicat ' ), de alta cu lu crll.ri in argint ş i bronz
de lucru grecesc de cel mai pur stil sudic .).
Este neîndoios, ş i e şi documentat prin cazul lui Cloi lios (mai sus,
p. 7°), eli nu numai femei le (cf. la Xenofon, b.1nchetul lui Seuthes,
·Anab. VU 3,27 : ",al ă.1J.o~ ["anu t7Î rw'uvd) , ci şi bi'irbaţii se lrnpo-
dobiau bucuros cu haine şi bijuterii scumpe : mantii de stofe rare, fru.-
mos brodate, fibule ş i brl'iţllri de aur, paft:"e ş i ap lice de argint şi aur
pc coifuri şi paveze pentru oameni, aplice de argint şi bronz pc harri:i-
ŞJmente l e cailor, arme aJbe cu mânere şi tece încrustate, scuturi Împo-
dobite cu aplice de bronz, L.1ti'i numai o scu rtă Înşirare de podoabele
pe cari eterna naivitate ş i V'J.nitate copilărească a primitivului eroic le
adăoga asprimei, necu.r~ţeniei ş i mizeriei vieţi.i zilnice, de n csffarş it răs­
boiu, pr1idăciune şi cucerire , cu rând recuccntă ele cel o clipli infrânL
In acest gust pentru podoo.bedcaur, a tât pen tru ci cll.tş i pentnl caii lor,
Oaco-Gcţii lnv.1i.ţtsetă de s igur mult dela Scythii COli locuitori (cf. 1rerod.
I 215). Despre Agathyrsii (foştii stăpâni scyth i ai Ardealului, Îndl. de
pc vremea lui Herodol comp let desnaţionalizaţi de Daci), ştim precis că
eraumllri purt:'1tori ele scu ledcaur: X(!'lJoorp6(}ot(Herod. lVlo4) .Unalt
exemp lu avem la Polya inos ( IV . 6: a. 260) cu Tercs ş i Dromichaitcs,
principi geti În serviciu l lui Antiochos la asediul ordşului Ihracic KVlp6la:
tOVtOVI; ('1' . şi LI.) xooluloa, (il .) aT(}tir.-roiţ X(!vooi~ "al finlo" deyvflOlla-
01"01' :t(!O~J.{)c:v brl n}v f.ulZ'J1" oI ~8 cind TtU)I KVlţAJ.wv lMI'TE~ TOV~ Of.IO-
rpvJ.o'V' "al 6IlOi').waoov~
:no),},(!J Xc,l1Jo$ "al âQyV(!Cf.1 "'6ilOOţ'f}jjbov~, jja-
xU(!loanel; aVl'Qv, ni, pet' •.tJ"n&xou at(}aTe{a~1 ta Om" )(uta.{JaJ.dVfe~
. " m.
de~) ':!~~I:~J~::U~Or~pAr:(,J, " 1:n';:i~~~tt-:~r~: 'n~~~~~~e~~c;~sşiŞ~,~~:~:nw:~~
un • .eÎn FundurI Ilichl bekannt .... lIrb ,i td... wir nichom.III le . ind. einc
.chllr(e Grem:e Zwi8dlcn thraki.ehcr und .kytllischer Kun ,chen und dllN
car"Clcr f%ugunllcn .1,
\'011 Zcntr.JaaÎen
.f.C;I)SI~li·:;C:~~
seincr ul.prtlnglichclI lJclmat .prechcn
wUrde. (1'. 1J).- numc,tc monumentele găs i te in D.a1C1lnii centrali tthracicc. mIIi
mult p.r aequit de cQn8eien ct . dedl l)tntrue4 in adevlr ar fi dueoperit Q naud
artienchoricllinpenin.ullibaleanicil.
1) Pentru (rumoull qm'iA,/ dela RarlllV/:ne. 1, Fi!(Iw. Rti",. MiII., XXXII 19/1
p. SS sq., eL XcnQ(o n, Allab., VII 3, 21: (16wq~omo) tţ~'1" te OITIW!ib.
 VARII..E p,\RVAN. Ct:.7I CA
iJOOI' wrrl 7lolr/,(w'I' OVf/lIOXOf. E drept ins~ ci
"Al'tU$Xl,tJ ':r(looiOlYto 1(ol
nu trebuie sli uităm d suntem in epoca clasicl1 a armate lor de merc~~an.-:­
Toote aceste tezaure aşteapt1i îM1\ şi vor m3i aştepta pe slt~litoru , cari.
~~~~~!;?Ei~~:];i~~~1~~~§~~~~~~;~~J;t1~~~~~~~~
ca ri pe vremuri s'au mândrit cu ele şi de multa dragoste le-au IU3t cu
~~::~~~~:3TF1f,:~:::,~:;CP~:~~;;~:~c~" ':~:::::I ;:~;~:~a"~:::; :
L.'\ced emonii merg la r:1sboiu cu flaute, Iar CretllT~1I c,p ~yr~, ŞI Lydlem~
cu nniuri şi f1aule, precum povesteşte Il erodoL ŞI ~u l ll c1l1ltre barban
trimet solii le de pace cu flaute şi citare, ca sii mo..·lIe sufletele adversa-
rilor. Şi Theopompos in cartea a 46-a a ISlorii!or sn le ~cf. FUG ..1 3 19)
~~~~eG;~:~~::o~~!~'t:~ :!~:~1~c~:,~;~~ ,~o~;.m~~:~h~l~;zC.~~:. ~:~~
~~,~' X~!5 '~::do~:~~ g:';;r:;::;:;,:r.~'~;~:;'~;;ili: ~~:~;::;;
repellerent. cum ci/horis el 'VCstiblls canduhs omam cereSSl patms dus tJQCe
mpplici modulmltes. . din vremea lui Nero. a unui mare numlir de nume autentice
Acest străvechiu instrument de coarde, cunoscut noul!. Şl de pe sa rco-
fagul minoic târziu (c. 15oo a. Chr.).. dcl~ 1I.llgi~ Tria.da,cŢadcaltfelco­
!nun întregei lumi thraco~e1cnice . GrecII atnbuHlu Illsli ~hraCllor(Orpheu~.
Thamyris) ni'l.scocirealirei. La Gcţi Iim e de si~r un lIl~trulme~t cx~lus,v
religios şi de tcfluenţ.1\ elenÎcli. In vreme ce fI~lC~~~ t ) ~I bucIUmu l
trebuie s~ fid'! o~ inslrumentele de rlisp;lndlre ŞI prcdtlecţle gener.ll1l.,
~~~~!~~J~s~~n;~;~~u~;j:~~~~:~;;:~~~::;;~~~i::G~~;~:~:~~:,~;
clasic pentru dttcsc'Şi nimic nu se opune,de 3.adl~lte şt ia. Ge'l oblc~1U 1
thracic al dansl'trr- în legăturii ca marile praznice ŞI la sfârşl~ullor-cand
toatl lumea, cu· regele în frunte, intra în joc, de multe on tra.nsforma~
~ in joc de arme, dans al s1\biilor ()((J.).~et~ţw~): vezI
av2il~:a:::t:a~a~ ~!~~~;::t"iVal~~~~~a::,/~:::;'~~~':!K:::;I"=:
figuripoeticlaeneriei.
www.cimec.ro
la Xenofon, Anab., VII 3.33 şi VI 1,5 şi urm .• dansurile la care ia parte
chiar Seuthes, şi pentru executarea drom, aI1l.lure.'\ de comuri şi trom-
pete. instrumentul principal era flautul (propriu zis atÎJ.O~ e un fel de
clarinet). DeaUcl jocu l de arme (şi în special ţl()'IJ0llax{a) În legltur1l.
cu b.'\nchetele nu era un obiceiu izolallhracic (Athenaeu8, p. 155), ei
se întâlnia şi la Romani, cari-J luasem dela Etrusci (ibid., p. 153) şi dea-
semenea la CcI\i (ihid., p. 154)' eL şi Amm. Marc. XXVII 4, 9, care
1nsii nu se pome aplica şi Geţilor, un popor mult mai aşezat 1a minte
şi mai putin violent şi sAngeros decât Thmcii sudici.
Jn ce priveşte medicina, Platon În Charmidet. 5 şi urm., ne vorbeşte
de leacurile şi desdlnteccle medicilor tthraci., ucenici ai lui Za lmoxis,
.despre cari se zice dl. au darul să facă pe oameni nemuritori. şi citeazJ un
principiu de medi cină" geticl, vrednic de Hippocrates: f'"t..1Imoxis, regele
nostru, care e şi zeu, spune eli, precum nu trebuie s1\ încerdma vindeci
ochii nrl1slivindccll.mîntăicapul, ori capu l flr1l. trup, tot aşa nu se poate
51 Încerc1\m a vindecâ trupul IMi s3îngrijimşi de suflet, şi c3 tocmai de
aceea sunt multe boli la care nu se pricep medicii greci, fiindci\ nu
cunosc Întregul de care ar trebui 511. se ocupe, Clici dac1\. acesta merge
rliu,estecu neputm,?! ca partea sli meargli bine•. lar maijos,c.6, revine,
pomenind iadl de desc:intecele lui Z:llmoxis şi ale lui Abaria hyperboreuJ.
Nu credem eli este o întâmplare, păStrarea la medicul grec Dioscurides
daco~getice. de ierburi ş i buruene medicamentoase (cf. 'fomaschek, o.
C., Il 1, p. 22 şi unn.). Lcacurile şi descântecc le «lui Zalmoxist se ~~
ceau de sigur cu ierburi de acestea ş i vom cita un singur uz, fumigaţia
cu s!lmânţA de cânepă, până asH(zÎ folosit:'!. la tlranii noştri ş i pc care
o regllsim. intocmai, r!iu înţeleasă de Eleni, ca un fel de narcotizare spe~
eiala, ţinând loc de beţie, la Geto~Scythii dela Tyras şi Borysthenes
(vezi descrierea practicei la Hcrodot IV 75), dealtfel ca şi la Thracii din
Sud (Mela, 112, 21 ş i Pseudoplut., DtJlllv. et ",oni. nom. 1113: la MUller,
Gtogr. Gr. minores 11641).
Cât priveşte identificarea lui l1ercuus Inviclus din Dacia, constatat
în inscripţiile din vremea romanli, ca o divinitate dacică vindedtoare,
analoagli cu acel Asc1epios thracic pe care-I ~sim aşa de frecvent in ,i-
nutul pur th mcic l ). înclinlm a crede eli p?!rerea lui Poinssot'), exprimatl
1) Vezi culeaerile de inscriplii ,i monumente figurate. dale de Oobrutlr;y In
JtrotSliiaMvuiclin Sofia,I907. p. 3-100.
') MlrrtlJi," d, la 8«. Nul. dCI Anti/l. de F'Dllte LX, 1001. p. 342 ,i urm.
 ,,8
,,'
sotii legitime, ori numai una), in vreme ce poporul de rând rilm!1ne
În acest sens, pe baza unei bune .şi critice document1iri. arc lo\i sorţii
B.lriet mon.ogam, In adev!tr, dupl cum Filip al Macedoniei era un po-
de a fi confinn:l,tl prin ulterioare descoperiri 1). Acolo Îosli, unde ni se
hg;l~ vUla~, tot n~ v~r fi fos~ şi diferiţii regi şi principi geţi, În mltsura
p'Jre că Poinssot greşeşte, e dnd incearcă a explic:\ epitetul de Jnvictlls
avem lor ŞI a putanţet de a-şI cumpăra BOţli,-cum spune Seuthes lui
numai prin Înnuenţc oricnt1.lc şi sudice şi îl consider!l c.'l mult mai târ-
ziu (vremea lui Septimius Severus). decât c de fupt {eL Pârvan, Histria .r
Xenophon Anab. Vll 2, ~8): ei T'" 001 lon {)uyânlf!, clwljoof'u, 9(!(ţX{t!1
y6f'tp (ef. Ş I Jlerod. V 6 şt Mela 112, .21). Dimpotrivă atftt ştiri l cinsiişi
1V, p. 617}, iar de alt1\ p:Jrtc uit1\ a- L considera in leglitura şi cu cel:llal t
dela Strabo, p. '297. care aşa se contrazic intre ele, incât duc la absurd
epitet, tot vechiu. de Victor (ef. P:îrvan, În Bul. Com. AIof/. isi. V '9'2.
(femeile silesc pe bărbaţi la respectarea sa:rbăto rilo r şi cultuLui zeilor
p .• 23 şi Costrul dela Poiana , p. 103) şi care este de s igur adcv11r.J.t.:l
şi ~otu.ş G~\ii socotesc drept pioşi (tiioepeir;) pe cei ce renunţ1\ la c1\sA-
traducere· a idcei indigene despre zeul suprem, biruitor a tuturor celor
(oCle: liloglci'i observat1\ de Însll.ş autorul nostru), câ t şi tradiţia aproape
rele. Deasemenea c greşi m idcia lui Poinssot. cA avem dcaface cu un
unanunli asupm m1\surii şi cuminţenÎei poporului getic (vezi mai jos),
zeu printre alfi zei : [-ferel/les c-dc fupt-un simplu atribut-roman-
ne f.!c s:1 credem c1\ regula general§: la Geti era ca fnmi lia lor sll fie mo-
al lteul14j ,mic dncic. Dar despre toate acestea vom trada cu alt prilej.
nognrnll. . AceasUI. încheiere ne este Întlfrită at3t de reprezentlrile depe
~hlln.na lui Traian, care privesc mai ales pc Dacii din Munţi, cât şi de
Ştirile autorilor antici cu privire la viaţa de f:lmi lie şi la organizaţia so-
chipUrile de pe T.rofeul dela AdamcLissi, unde vedem pe Geţi, fiecare
cia ll!. şi de Stat a Geţilor, deşi destul de vagi şi confuze, ne permit to-
~ ~emeia lui, ullldi (cL in s~ecial metopa 48 aşa de c3mctcristicl1,
tuşi o oorecare ini,iare in stările de fupt rcspective. 1 ocllescu, o. c., p. 67. f. 96;v. ŞI metop:t. 9 dela p. 48, fig'57,unde, poote~
DeiR inceput cred că'trcbuie rcspinşll. C'.! exageratll: şi ncserioos1\ povestea

~~~~~;ia2:;tiC~cl;r :i~~lll::C~i~:d;o~~~u~e~~n:~I. :vt:~C~~rl.B: ;~:n;. ~lr,b;i;18;:~;~~r~i :°fa~~!i:~ţ~, ~~:t:~r :.a:i~~~:O~I:i3:;ito;;~

FI-IG., Il 220,28,- nici Solinus. Memorab., <,d. Mommsen 1, Berlin
1895 , tO, 3 in sec. nI p. Chr., nu vorbesc de Geţi, ci de Thracii
sud ici) : ~&n€~ ţlev ol ef!li.N-t~1 ţlâ).t(1Ta fj' ol I'hat 1}ţl8it; u1lan(l)ll
( N-ai i'clq a,jfo~ r:fJ'X,oluu 8N-eiOev tlva& 1:0 )lA,'or;) ou otpt$d(!' AyxgaT6'S'
fapt. · _.. .,,0-ţl8' "Oa 1},uwv Qt)6c elt;, el ţll} 6~N-' 1) lll(}eN-a rvvai"O-~ &!J6€~
N-a '(". 1) 'lt}.€{OV~ TU'at;, li" 1:maq~ 6"7 7r.Wr8 "ljIaJH1N-w~ nixn N-O-TCU1f(!cxpfjt;
TI', ăVVJlbcu~ ă{)}.IOt; ă,'vllrp~ OOTOt; emN-aleiT' b Toit; iN-6'.. Jar co-
)Ş~~~:!~. ~:~l~ur~~i~~~gl;~c~:U:;;:~t~o;::~: ~~::'i~~ ~:~c::ad!~e~i~~J.~:;
munismul În ce priveşte femeile (br.1N-01VOV 6') TWto rV)'O-lw" n}-v I'~I"
nOleVVfuI, ,,,a xaolrv11tol T6 âJ.ltjAwv 6WO l ...), atribuit de 1-Ierodot
Agathyrşilor (IV 104) nu este, deasemenea, mai bine Întemeiat
prin fapte. Dimpotriv1\ putem afirOlâ, di e un fenomen general, nu
numai la popoarele barbare, ci şi L'l cele culte, ca lreapta stlipâ-
nitoare a societ1\ţii să practice poligamia (legal1\ sau ilegală: mai multe
1) Knarow,in Klio IV 19Q4,p. u6, propune cbilU' li ae dea ,i u;u lui vindttllor
dacic numde reconstruit de UlC!.ncr (G6turnmnen, p. 359 ,i 171) ·.d 6~, pentru
%Cui vindcdtor din Thracia propriu ~isl (acel Autulnpiou al inscripţiilor greco-lauDe),
<:eeaccfirettenuetteprudcnt,intrudl nuedcfe! probabil ci 'I'hracii ,i Dacii ncau
o religie absolut identici, ci cu totul dimpotrivl (vui mai jos, expunerea noutrluupra
religieigeticc).
p. 61 sq.). Dar mal mult decât atât: Romanii, cari erau monogami şi
erau foarte simţitori la deosebirile in viaţa f-:tmiliar1\, observate la alte
popoore , nu mustri niciodatll. pe Geţi pentru desfrânare-oi lor_ Şi Ovi-
dius Il.vea doarli motive destule s3 fie am1\rÎt pe ei şi de fapt nu ii cruţă
cu atrlbu~ele peiorative. Ca şi be~ia. tot aşa şi poLigamia getidl. e O~1\.
(;1~II~arll ş t con~ept1:l lor despre lume şi viaţli. C![ci, i ată, de pildă,
oblcetul general mdoeuropean, ca soţia s:1 se sinucidi'i, sa u 81\ fie ucisă
pc Illorrnt\nlul ~ţu lui şi care se gliseştc deopotrivă şi Ia Thraci şila Geţii
J-Icrodol (V 5) vorbind despre Thmcii de pe Strymon, poLigami, poves-
teşte de lupta ce se di'i Între fostele soţii, pentru a ari'ita care din ele
e mai vrednică să fie aleas:1 pentru jertfll:. Meu, j I 2. '9, repetit Întoc-
mai acest lueru,atribuindll~l tuturor Thracilor. Defapt, aclcvi'irul trebuie
s1\ fie - în ce priveşte pe Geţ i -cel păstrat tt:phanus Dyz., s. fJ_
rUffQ, ~6Jlo, 66 rerwv 'to buoqJâ~ulI 'Op. IY-(I l ,~a, articulat-
dect la sangular) T<.(i d,'d{>lt.
Despărţire-.! societăţii gete În nobili şi J, 1 LI. Stmbo, p_ 297:
"'ana 'toi, tfy8ţl60t N-al f(~ UJlltt). pileu, 'M"~ j , e bine cunoscută

www.cimec.ro
_,8
literar (Cassius Dio LXVIII, 8 şi 9 şi lordanes V 40). Dia Chry-
sostomus, care lucra dupn. izv~lrc directe şi avea şi informaţii omle
din ţinut gctic, ne dii (Ia Iordanes 1. c.) şi numele indigen al clasei
nobililor: taraoostes. Obscrvlim di partea a doua, -bolteI, intm şi in
compoziţia numelui gloriosului rege Burcbista, numit la Trogus, Prol.
32, cu aceeaş vocnlizare, Ef/ro-bortes Il. E probabil cl şi -bosler din 101'(1-
hostes, va fi putut fi vocaliznt, ca şi numele regelui in alte izvoare:
BOI.Q6-{JWTO' (Strabo t p. 303 sqq.), B1Jf16-{J(lTtar; sau BlJl1a-{Jdutor; (K.'1-
linka, Q, c. nO. 95 p. 89 şi no. 227. p. 192), Încii şi beulas, iar Înscm-
nare:.1 rlid. hosle (beula) va fi fost cam aceea sugerat! de Tomaschek,
o. C. t Il 2, p. 17: fCunoscutt, 'recunOScult. adicli exact ce era pc lati-
neşte tJobilis. Cât priveşte partea Întâi a cuvântulu i, Iara, aş fi In.'li rn-
clin:ll sA o leg de armen . ter tdominus., _henls" tirel t:dominarc., decât
de skr . tdrd tdurchdringend, liberwindend, rettend. (cp. Tomasc~ek.
o. c. JJ 2, p. 37, s. v. T~'ţ]1J~). Tara-bos/tt ::Ir Îhsemna deci tdomnii
nobili •. -Monumentcle şi,În speci::ll, Columna lui Trnian, ne confinnl
deplin pomenita deosebire de cI::Ise, dând nobililor, ca diferenţiare de
oamenii de rând, caracteristica bonetă mo.'lle ascuţi t ll şi prisosind puţin
spre vârf, iar ca ::Ispect pipAit pArând a fi mai de grabA de lftnA decât
de bl::ln/i cu plirul ÎnAuntm (căci se lipeşte prea bine pe cap), - in
vreme ce toţi ceilalţi Daci sunt cu capul gol {Regele nu se deosebeşt~
prin nimic În haina sa de ceilalţi nobili; acesta e un scmn cll, intocmal
ca în Macedonia, regele get e numai un primlls intcr parcs *). Monu-
mentul dela Adamclissi ne confinnll prin metopele 45 şi 46 (Tocilescu
o. C., p. 66, fig. 93 şi 94) o orânduire social:! identicli la Daco-Geţii
din BArăgan şi Dobrogea: prizonieri nobili de o parte, legaţi impreunll,-
prizonieri de rând, de alta, duşi deosebit de ceilalţi.
Dar caracterul de popor aşezat şi orânduit, al Geţilor, se manifest!
nu numai in organizarea claselor lor socia le, ci şi in inslituţiile lor mi-
Litare.Eun fapt care merită a fi relevat: În vreme ce mai toţi barbarii-
') cr. penU'U -botle. in thNlCici ,i phrygiani, alilurell de Tonwchek, o. C., 11
p. IS, inc! ,i W. G. Arkwright, Lyciofl aM PhrygiD" Hama, in JOII,.,.. fitil. S,.
XXXVIII '9,8, p. 60.
1) Dio Chrysoltomus. Ia 1ord.nes. Gel., V 40, zi~ textual : primllm Taro!untnto'.
drind'tIOCD10l Pilka'OI/,OI, quiiflkr eOl,t7lUQII·crlabon, . el: qllibllf tit It uge. d
IOcndoUJ ord,·1Wbonlur. ef. ,i Dio ChrylO5t., OrQ(. ed. Guy de Dud~. LXXII 3:
/I.(mvc hrl Toi, uqxMal, lxo"~, -
inc! ,i pe vremei lui, "v,. ilU' mai Inainte
lAc:edaemOniii ,i Maeedonen:i.
www.cimec.ro
adicA, la DunAre, neamurile germane şi cele iraniene - fac n:!vAlirile
cu intreaga naţiune: femei, copii şi tunne, iar la lovirea cu Romanii
Îşi construesc În spatele frontului de lupUi burguri de c:l.ruţe, În care f
pun la ;\d:l.post familiile şi mult-puţina avere ce o 3U, - Geţii, cari
nu sunt nomazi, ci sedentari, trimet la lupt~ exclusiv OOlltea lor. Ca
!~~~~~i~a:~~~\:~:e~~~~risi~e~:i :~adr~~~U:b:~~i~~ at!:~:ţ~'~;
SCYlhllor, mr apOI al Sannaţllor, de alta - Getii dau cavalcriei o desvol-
brc mult mai mare cu fraţii lor din Munţi, Dacii ') . Thucydides ii cu-
n~şte .în ~ doua jum;(~ate a secolului al V-lea ca arca": călări (Il 96) *).
ŞI la CIOCI sute de ant dupll aceasta Columna Traian3 confinn:! deplin
acea8t.~ caracterizare.: Î.n vreme ce anumc, de obiceiu, Dacii Sunt repre-
zentatI ca pedestraşI, Iar drept cavalerie se slujesc de cea sarmaticll a
calap},ractoN'j/or, dintr'odatJ vedem, Într'un episod excepţiona l al rlls-
boiului, petrecut În josul Dunl1rii muntene,cli apar, al1\turea de obici-
nuiţii cataphraclarii sannaţi. cari au aUcat tredind fluviul incll mai
jos (prin Dobrogea). cav(llerie tdarjcăt, Înnotând prin Dunare spre
malul drept şi .imediat apoi, desc!l. lecatll. atlcând lagilrul roman de pe
~nn, ca (tTcal', Sunt fârll indoea ll1 Gcţii din câmpÎa munteanA, cari,
impreunll cu Roxolanii, dau o mânll de ajutor lui Decebal, ntcând o
navalij peste DunArea de Jos În Moesia Inferioarl1 (v. CuL. Tr. cd. Cicho-
rius, T, pl. 23 cu 24 şi interpretarea fo.'lrte am3.nunţitl1, ceva deosebita
de a noastrn, În Textb. II, p. 146-1~4)' O altii datA vedem nobili daci
fugind c!lllri in munţi dup!i catastrofa finalA a rbboiului (ibid., n, pl. 1°5;
~f.Textb: Ill '.3~3). Iar din secol În secol, între Thucydides şiTraianus ,
latA confmnl1n hter.1rc pentru aceastA bunli organizare militar!!. a cava-
leriei şi infanteriei gctice: J. la a. 315 Alexandru cel Mare e intimpina»
in câmpi:.\ dela Nordul Dunllrii de o armată geticA compusli din tIC.»
4~ de c1H1ret i şi fpestc. 10.000 de pedestraşi (Ptolemaeus Lagi la
Arnanus, 1 3, 5); 2. Ia a. 168 vedem pomenit:! (Appian, De reb. Mac.
IX 16, J şi 2) o armată de mercenari geti, condusă de un şef Cloilios,
:1, num!i.rând 10.000 de pedestraşi şi 10.000 de cAlAreţi ; 3. pe la a. 60 Burc-
bista eera de mare primejdie şi pentru Romani, pentrucll trecea DunA-
rea Br:! sll-i pese de rume şi pr:!daThracia pânl1 În Macedonia şi În IUyriat
(5~, p. 304), ceeace, fireşte. n'ar fi putut implini in timp destul
1) cr. pentru CI\'&Ieri. tgelitlt, Inci fi Arriln. rad., +4. 'i &1. Alo"., 8; iar
peatru vlnllodle de cerbi, flcute cliUfl. CjI1I/,., 23. 2.
') Cf. penlru Cetii cAllreti din annata lui SitalkH. Thucydides 11 98.
 - --,-.,
Vt\SILE I'ARVAN, GRTl CA
'"
de scurt, ca 511 se Întoarc3 inapoi in plldurilc sale. inainte de organi-
zarea contraat.'lcu lui roman, decât fi cu cafJQlene; 4· Între 9 şi 16 d. Hr.
Ovidius vorbeşte cu groazi'l. de cavaleri.'\ iute n Transdanuvianilor arc.'lşi
(v. m:li sus p. 139); că Geţii erau printre aceşt i arcaşi, ne dovedeşte afir-
marea prccis!\ a lui Ovidius, cu prileju l rcciUirii poemelor sa le gcticc
inaintea acestor naivi admir:ltori ai lui: tt capul el plenas omnes mO'Vue
pharelras, el kmgllm Getico murmltr li, ore fllit (ex. P. IV 13. 3S sq.).
Atât organiz:trea trupelor, pc cete comandate de şefi pricepuţi in ale
r1\sboiului (11\.'\ i ales de guerilla şi de stratagcmc), cât şi armamentul
şi maşinile de rllsboiu, Geţii te puteau perfect Înv!\\a dela regii e1c-
nistici, ai Macedoniei ~i Th racic i, cu cari fuscscrti În necontenite lupte,
sau la cari serviserli ca mercenari (vezi intre altele C<'lzu l lui Dromi-
chaitcs, poate chiar un urmaş al vestilului rege get, servind in armata
seleucid1,Ia Polyainos. IV 16, a.26o,sau cazu l Gcţilor servind in armata
lui SeutJles impotriva Athenienilor În Chersoncsul thracic, V1l3 8 ); dar
principalele lu pte ale Geţilor nu erau cu Grecii ori, pe urmti. cu Ro-
manii, ci cu barbarii înconjuriton: Scytho-S.'lnnaţi, SlIebi, Bastami,
Celţi de toate felurile cu Scordiscii În (nmle, insfârşit Thraci. Prin
urmare oastea getid fiind mai multa periodictindicarcîn masşlia popu-
laţiei ţăr1\neşti turburate de vecinii nomazi şi pr3dalnici, va fi avut
acelaş caracter, ca şi oastea principatelor române de mai t ârziu: cete
ţ1\rineşti, Înam..;\le adesc;l cu simple unelte agricole, ori mlkiuci şi buz-

:'fif~E~~~~~ij~i;g~;t~~~~~i~~'~;:~;~~~;~~~~
dugane de lemn strujit 'ii py.rlit; OIr(t paveze şi cu irase. adesea chi;\r
fllr1\ scuturi (acestea -vezi p. toate Col. lui Traiall şi Mon. Adamc/issi.
passim - Ie vor adopta abia mai târziu. ca şi coifurile. spedele [ef.
mai sus, p. '4°]. IAneile, greco-roma ne: credem deb Oroles inainte.
sub influenţA celto-sarmatic1i de o parte, roman![ d e alta). Fi reşte, pe
vremea lui Decebal, Dacii aveau de mult cet!i.ţi tari ~i maşini de r1\s- 7::;,~::~:~;'~~~~:~~6~dD;::;~~'~~~~::"~J :'~E::.O'~~~;l~?':
boiu duplf modelele romane. Dar chiar În r1\sboaele cu Traian, Dacii Zd/IOUI,· oii ydQ dnoOprjo:tI'EII', d.Ud IJtfol1dC, ,,Ow pOJJ1Covtt;, trol~T""'fW aUrO
apar pe Column1i tot c<'\ ni,te \1irani. inurmaţi ad hac, iar nu ca o<'\ste de
meserie.
Totuş Geto~Dacii. in toate timpurile, ţinuserti semn1i de progresele
tactice ,istrategice ale vecinilor ,i du,mnnilor, şi dadi Arnan, Tact .•
,. :~ ~::~:'p~: ': ':- :"';~, '~:~ ;~ ';~: ~::p!-::,;;;~:,~d
;lOIOW"." Td, dno6'J/.I (~v1foţlbovoll'

XVI 6, ne spune-do p. - de Thraci - de.'\ltfcl ca şi de Filip al Ma-
cedoniei _ d ei intrebuinţau la atac ordinea de luptA: in form1i de pan"
(cuiu, unghiu), care s3 intre şi s1l: rupti in doull frontul duşman, şi că
această tactică ei o Învllţasern dela Scythi , este clar c3 Gcţi i , cu atâl mai
mult o vor fi adoptat, cu cât erau încti mai direcţi vecini. eu Scythii.
'q, o.x'"
Bd L~~~~;:~~S::~I:::O:~:' .~:~.:.u ~~ ~~:P;;;:'6~::i::.~;;,:'~:~I.' ;;~;~
") Herod. IV 94 cu Mnueu II PholiWl, F. H. G . ITI 'U, 23: ZtfpolE-c
M~o/;a, Ili l'Joqc\ rhal' TO' Kq6,o, 'rl/IăaOal xal 1Ca.Wa901 Zdl,oJ,tl'. Cp. Pa.t,
dOlUa. Ia Straoo, p. 29B: I(al ro iIu", vn.tA rj'PO'1 k~" "ai l'J2QOIlY'O"rtIol'",

www.cimec.ro

ajutA zeului suprem la liniştirea lumei, trAgând el insuş cu arcul in
8~oiJO 6'OUTfi/ KaryoUJ11/w d~JI}~' '/Îi tW(I('€!f.lionl 1fOlOIJIji. Pentru Ido-
o"''''''"
I'Irea lui ~ua pe virfurile munlilor. Ia Greco-Thrac»-Phrygi, ca .i la Orien-
tali, plnA in ERipl, d. ,i Iludiuilui Salai! delpre Z~1I1 Carif)J.Înnull.Co".f/~Il.
XLVI, 1922, p. 160 ,i urm. .• i inlCl'. din NllillUl pusA lui lupi'~r PiJt~'nlll Alpilofiul
(Z~nafQ~ hu.ld~) 1. Premc:ralein-Vulic.Jah1tShrff~ JII19OC!.Oci bl.p. 13' In.
lui Judeich. Gf1tgarfl und d~r Alta' dt' IdiJjsch~" Z~UI. ibid •• IV 1901. cu aharol de It!lnd
vie. reprodu. in fi". 160. p. '1 2. - Spre ur i,i ind~,pti "ris/hul Dlleul pih:iJt din teena
bnnchetului funebru dela SanniuiletuU in.ainle de Il bea Olra\'11 (Col. Tr. II, pl. 9')
~:I~P;~r.c71~~;i~i:.c:.i~1i::!i~~~~!~t~I~: c:.m;;;:;:~~i~~~~:::~:~::~~ea~~
ticolul Ilu despre Zalmo:cil in Klio, XII 1911, p. 355 ,i urm.., dupA Rohde. Psyche
III,P.2S,iunn.(arcfncedinZalmoxilun7.cuchthonic:.plC'c:lnddclaintC'rpretarea
n«netil • lui Herod. IV 94). chestiunea d,vinilAţii lupreme gete.i a nemuririi .unc-
tului,di o exeelentl culegerc de materiale,i biblioQTllfiemooernl.dllrineurell ,i mai
mult problema dC!lprc nlIIU", lui Zalmaxi,.K .• firmi Inp. 357-urmlnd I1Icreupe
Rohde: ~IIU dtm Beritht l/troJots ,~ht dcutlK" "t,,:'Or. dan Zalmoxj, tin Gott Jer U"ttr-
wtIt war; tr W(Jhn' in ci,," l/iJhl~. u'(JI,in OIlch dlll t;tnlorlN"'n Gtun gtlol1gt1l. um mit
ihrllm Golt in twigtr Tru"ktnhtit ~jn sreligu g,nuJs1.'(JUes IAben .au fiill1t11. So trldiIrt
si'''. llHII'um dill Gritc1thl (MnuclUl. loc. CÎI. ,i de noi mai lUi) dn! Zalmoxi, dtm KromJ.
,ltitluet~m AMlnterf: btidt Mrrlch~n im Jn.Jriu iibtr die Gtilttr der Stlighll. Din Ilerodot
reieaecu tOiul altceva. precum am amlaI mai IUS; inr raiul gClie nu elub pimAnt. ci in eer:
.olul trimes 1. zeu. nueinjunghiattnfundulunci{lTOpi,illeopt.rillleolocupim/lrit,
ciearoncat in I1nci cu (1111 Iprecer. ,i 1. lumini zilei. Şi KnlrowinlU41 nedl desprc
• ine.ca.i dcaprc lOii cei cari mai.criu ca el despre religiile anliee.do VIIdapc:rfec:lei
..le duorientlri in c:healÎuneH lui ZlIlmolli• • Munci cind pe aeeell~ paSinA 357. lCI'ie:
tZudemgetisehenUn.terblic:hkeitsglauben gibl es keine bc:..ercPalllllele als den be-
bnnlen Hypcrboreerglllubcn. Oie lIypc:rborC'er. diSCSCll glllekliche. irgC"-ndwo Ober
den 8e:rgen jm Fljmnul wohnende. cin teeliRes Lebcn fUhrende Getc:hlecht ••ind ei-
gc:ntlich die gerecluen Gciller der Veratorbenen. Schroeder hat erwielen dll.. der
HJpcrlxlrccrglaubc ur.prOnglic:h thrakilCh i~t.. . . Oic Achnliehkeit :r;wisehen den
H)1)Crboreem und dcn rha, d-Dewatl{ont,. dic zu Zalmoxi. cinge.hen •• pringt in die
Auge.n .. ".- Cred de prÎloa .A mai anaIi7.c::r; ,i IA resping in amiinunte ineurl:'" leorie
alui K. deşpre un Zalmoxi. chthonian, caree inrudit fi cu RhelOt uu l-vindedtor--
al Edonilor (efo Paul Perdriul. Cultel ~t Mydlu du Pongit. NIU1CY, 1910. p. 13.i unn.),
,i eu DtOi; Jdy~ (.dea,ooO],j din Odeuol (K., p. 359: efo K,linka. Ant. DenJ,,,..
i,. Bulg .• DO. 114). ori cu Eroul Clltrel (p. 358-359), ori cu Dionytos orgiaSli,.:ul (p.
36::.)-cccacc, tn .pecial, ~le gre,it.-.i m4 mArginc:se IA oblerv el. atAt, vreme
dl iatori. rdigiunilor antice le \'11 face numai pc bau Iliiillic-filologiel. punAndu-ae
deaYalma ea mArturii bune tOllte ralionaliwilc .i euhemeri.mde greectti al1turCII cu
~lirilC' involuntar false ~i tendenlioue mediteraneene IUiUPnI unor religii nordiee ctcn-
tiai antinomice. nu le va .junge la nici un rnuhll. - E dcucmenca nemetodicil ,i
deplaaati complIofIrc:a in fiegre momcnt II religiilor lilbaticilor arricani, auatralieni
.riamcricani,nilcutcdinfa l al illlieOllmiee.inevoi%ilniec:elenţiaJ diCeritcdccclelle
www.cimec.ro
,6, ,6,
nourii cari ascund şi intunecl faţa zeului din cer 1). Şi tot deaceea zeul
e adorat pe munţii Înalţi. in singurltatca unde numai vulturii, iar nu
oamenii mai pot urca 1). Acolo Sus, pierdut de lume, şi cercetat numai
dc rege, ca sli-i afle sfatu l la caz de primejdie şi necazuri, s~ marele
preot 1). Templul fi locuinţa lui e acolo Într'o peşter3, cum din str3-
,i Techile timpuri minoice fusese adorat zeul securei duble - Zeul Tr~s­
nctului-într'o pelltcrli de pe muntele Ida'). Marele preot nu se co-
bo.,rll decât rur de tOt În lumea oamenilor, când are a da vreo poruncli ,
,i
Europei .udiee ori cenlrale. - Cb~tiunea pc care o unnlrÎm acum nu ne pcnnÎle
" inli.tim mai mult uupra plrerilor modeme, ca acelca exprimate de Kauro_. ,i
Jle promitem a re\'cru Tntr'un atudi" .pcdal a.up", lui Zttlmoxi~.
') Herodot IV 94: 0,""01 01 aUTol 8e~~ (01 rntuj Kol nea' fJpon"" TII ;.col
dOTqu..,q,. UetVol'Tt, !lJIW :1fQO' H~" OIÎ!1(J:I'(n-, tl., ..tk&, [/Îi OeijJ. oU4ba ă.Uo, DUh
WJJlI'ol'u, el,'U/ el ~,) tO~ orplrt{JO'" CiI nu pcnllU a oameninţ~' pc Zalmoxis. ci
pentru' IelOlidari:t~cuel .trimi\llndlllllUreade trlsnetde lui dgc\ile lor. intelegem
din fla"Riile .n.IOA~. in C. r. 17:1: ol Kawwl ... nhrron~ Ml,lam ro,. f)iQa ... bpo-
(,11(1' hffJdJ.k" TO", e,mKoit( 6totl,: ,i IV 173 : ol V'vllol ... iareauvono inl fln.."u·
1000 ....-,ire:r;ultl.idinlfAl1itulfrazc:i;deaca-aeposibiicain dn:,wi1(lIliavemnu
nwnai un termen impropriu, ci poatc ehi" o corople1I.-Ahfcl inlCtprelead ,i
!oTOICIC pllagiul rClp. Rohde. Prydu 11', 28, nOII 2 ,i Kaurow. ZQlmt»ri, in Klio
XII 1912, p. 355 aq •• dar nici unul nu ajunge la un rnuhat .IHi.fJc.litor. Dimpo-
trid Rouler. Rom611ucM Sludie". Leipzig 1871. p. 61, da Pllllgiului o Interpretare
.aemlnito81c cu a noutrl .
') V.p. 151,notl 8.i cr.ind PoaeidoniOi la Slrabo, p.21}8: KalJcOrala/Mna
tin(JWU, fi XWOlo, 4{JatIJflTO" 4.U.o., ,"'raJOa &amj'o-Dtu ... Kal rO ~vlldl;q:lO'1Itq&, ...
' ) Poscidonios 111 Sirabo, p. %98: olJd,w, i,rvyxwona to" iKr~:nlt}1o to ti
~J.JOH;:lt(JITtinoOto01rl!nWf' ...
') Ibid .• p. 298: chor(lGJ6k fi XaJCJW', eu IIcrodot IV 95: lWTây(UtW oiKf/po;
pcnlnlZc:UldC!pe Id •• c:f. HOlCher. 11 9s.Acellloca.c.deligur.alesulfelin.mintire\l
ImmOrmlntArii mythiee. lui Zalmolli • .-Paul Perdriut. Cultu ~I Mythes du Pangie.
1910.p.:l9,proc:cdAnd dupl Rohde. Plycht l 3. p.16I,d4lui ZalmO'l:i•• ca ,i lui Rhesoe.
carlCterul dc 6a/p.Wf' .ubpiimllnt"an, care .triCfte intr'o locuintA .ubleranJ •. Dar
I::~~I I~~;-~=~~ ~. ::r~ ~:!~~ T~ ::~t.~~;~;:I~•• i;~::~i~~~~~t;~~ii:
eunpalallalumin.:r;i1ei,un"",f1to,.,dcblrbati:1«ITaoNl'VdoaaOtuâ,~I,
10,. nar&I-'~,xWf(lTw" doTw" t~ :1l{?Wr~.ele., unde. CI In W~lhall.eroii vor OIpili
MI .,,''Ot/Ol i, X~ tOu111J'. j~a al,l1f"'u&n~ UIJW' fU nâna dyaDd; 11.
p> lnttflrjj vietii pimAnte,ti e IUicunderea lui in acel :lllCrâyalo, olK'Ip.a. in
C1I ci ..t,.pl re.: .qrpa"IQ(J'I; I II. mentalitate. vechii rdigii ehthoniene. Sudului, pc
GI'~ l'llQOxi, o combate, e plingerea pentru moar/tQ lui: brbOtrh "" nl),l!(i:na:
.ee AI ie, eOpCJ(eelllbaurditate, dc 081ece Geţii 'unl onemuritorÎt; I V. pilda
_ . v ,"ui morlii prin (mmormAn',""" in leel lrtQ1'6)!cuop olKl1J«l: monnlntul
(d t.d! \li! monnllnt .imulll. nu inlereaeaxl: pe Zalmoxia. viu. I·,u dut .i I-.u
 penlru curAţirea de păcate 1), când are a face vr<..'O prevestire '), ori
când are a da inviiţ.'ituri '). Regele insuş, ca stl1p!ln nurn.'1i allfUpurilor,
iar nu şi a l sunetelor supuşilor slii, ascultA cu respcct de sfatu l marelui
preot .). Aşa stii de dcparte şi de m:ti pre sus de lume marele preot al
Gc\ilor. incât el, profetul zeului J e sa nctifica t el insuş ca zeu ~). Cu atât
mni mult, dacii e nevoie, poate deci fi şi regele poporului ~ u .). Dar
îndeobşte ecle dou1\. puteri, cea politic-militarii, şi cea religiO:ls1\, nu se
amcstecli Împrcun1\. ci sunt p1\strate deosebite '). Şi puterea rcligioas1i
nici nu se amestecl in vinţt de toate zilele dec:1t la mare nevoie.
De.'1bia odatii la patnl ani ') n aţ iunea aduce zeului - unul singur
UnmonnQ.ntal acolo). c invierea lui din moarte, ictirca lui acurTI intrclI din llCei
mormAnl, la t.liala drr"tf, f" lumina soarrlui, (i, fntocmaj ca alUM cdnd fi rhr-
mQJIl la bot/cheiul ' '1101,'" palat, "dunarea :lcum'" Iola cea nlorllabtfToorilor,
la t()(llll uIt b'lPIt: fd ndn/I c.ÎyaOd; v. 'rnislcru h invierii se eelehrilo 1" p:uru ani
odatA: Zalmo:a:is atltUJIC jut(rop.n Irci ani: -,,(muro {li' lua reia ... TCTd~rrp ~~
.hrr 1"0.,, Toial 8c?~re,; VJ.inaf' ... it >moartea' uuluinU1l.fI'.:uim.ev.olent ,tOfgl-
8alieinea.caac«aa luiDionysotl lhrucieul . • fA,ial ,i I,:onlwna t de .. redincioti (d'.
v-:~~~;i~l~ ~~:17~a~r;:2~'j:e~~:;:~d u~n~:;:~~ ;:it~:;i;i:';~:'roC:::d:;:"~
nordici, daci amesleclm mC'.I'C:u pe Dionysos ,i :leii ludthracici cu ZalmoIia, numaÎ
pentrucli C'. I e fi vindecitor ca Rhcsos (p. 29), ori oracullirca Uacc:hos (p. 42 ,i 70 ),
(;«::IIce, firqle, nu e prC'.ll imporlaJlt, astfel de calitili mnd comunI'.: la nenumireli
7.1'.:i, de loalC felurile , cu mt:dilcra.no-e1enieul Apolion in frunte, care nu eril profet
numai la Dclph. (cc. Perdri:tl'.:t p. 70), ci ,i la Clarot , i În at'tea ahe părţi.
' ) f. aClivilalea lui Oecaeneu.: Simbo, p. 304.
I) Strabo,p.297:~fl~fd,l;u(lf)IJao~.
" Jbid.p .21)8 :1cii1il"POzru~lÎ1IlttoOoI ;P.3G.4 : t,"",olrotl%~'.
•) A ced inueagu illone despre Zalmoxil.i Dccaeneui 1. Poseidonioe-Smbo,
P·297,i29Bi cf.304.
') S t,..bo, p. 304: Hai &.·Jlli'ovJ(J.OIC1Tar08t~ ...
0, CL Dio Chf}'lOlllOffiuel:a l ordanes, Gtt., XI (73): COrl/ofina mtre preot fi re~.
.in aceCl' vreme, urmAnd deopotrivl ti lui Durt'billa (regele) .i lui l)r.:c:aeneua (nUI_
rcle preot): tI rtx iIIu ti ponli!1lJl oi) tWOm pnili«m It~batu,.
f) Mai aUI, nOla ...
'1 Herodot IV 9-4 : 6.d nt:n~l1f!ldo;. Cl. Diod. V 32. 6. pc:ntru aaerifieiul uman
IUCmlnlltor, sdu. de CeIIÎ tot la patru uni odatii ("ard ntnat:tTlf!/60.) • da r nu cu oameni
libcri,cicucriminali orical)!h'iderilboiu ,cc:caceeeu IOlulllhcevlldec't III Ge\i,-
,i d. Ridgeway, 0.c.,p.520.i urm., are inl! grqqte dnd identifiellIIcrifieiul UJJUD
Relie, cu cel cellic ,i cu cellcandinav: la Geli aunt ..~rifiCQ\i cei mai buni rai naliunii, -
la Cc.lli,i la SCll.ndinavi,ca,i 111 Achecni,prin,iide rlsboi u ori criminalii.-Slcri-
ficiullfigenieiIlrCacc:_aparent_oexccpţie;darcxaminindu·lma ideaproapc,
vedem ele uD.scrificiuehthonianfn legituri cueuhul Marci Zeile,i deci intri
în ciclul religios mediteraneAn.
www.cimec.ro
~i, ca zeu suprem, dupl cât se parc, fAră tovarAş femeiesc 1) - jertfa
cel m:.i în:tltll.: un om căruia i se ia viaţa de carne, spre a i se
d1lrul cea de spirit, intru marca misiune de a purta sus în cer dorinţele
~i ruglciunile naţiunii. Şi aceastA jertfA e aşa de sfinţitl!., incât dacii
cel aruncat in vârfurile de Hinei nil moare, inscamn.!l. nu eli zeu l are
mii!!' de el I}i-i IasA vi.'lţ.'l, ci, dimpotrivA, ell-I osândcşte 13 moortea
eteruli a vieţii trupului şi -I socoote nevrednic de ... se arlita inaintea sa 1).
Fcrice de cel ee aruncat În l!lnei pierde vicaţa trupului, spre a se de-
şteptA in viilţa cea vccinic1\ la zeul din ceri).
Şi tot aşa , când patria nu mai poate fi aplratll, regele şi fruntaşii se
ucid ~), când soţu l moare, so ţia sc ucide 5). lar a muri moarte de ms-
boiu e tot ce poate fi mai fericit pentru un get a).
Avd zeu l din cer un nume ? Grecii credeau cii da şi i~au zis când
Gebeleizis, c:lnd Zalrnoxis 7). Plrerea noastr!l insA e d acestea sunt
s~ le atribute cxp lic.'ltive ale puterii ori infll.ţiş.!i..rii divin it.!l.ţii a). In
') Spre deosc:blredeThraeiiaudiei cari,al'lurideuulluprem,auo dnA IU'
prem4. o Do",inn ,i R rgina, indiferent ce nume de divinitale greacl or. romanA li mti
dau:cf. p. e. Knhnka, o. t., ind. ,i in IpWal art. lui K.Ulrow, Saru:luorul lui Zftll ti
,i
E drept ind ci Dion)'fOJ Ihra.eicul erA de.uc.mcn('a rlri 10 ....
CIIIIU'" M)'tJltf du Pa"stt, p. 72).
rI.
olll"n ld"8tf Kopjfootli (KiJllmdil), În {:ro . MI,. arcll. drd. IV '914, p. 80 urm.
(emcnin (ef. PerdriW.
.) Ilerodot , IV 9'1: ,il> d~~, "."'lhfl "t~ Il ., r, d-."u .el'OllUl>
6.6(>(1 "u"o~ dra.· Cllw,ooJ't'lOf ,,~ ro. "" ,l,; ni.p' IWI.
~) IbiJ.: 1i" ţii" 61) <Î1IoOd"II d''WI/Jo. •...,,6 tu 'IJ >ti dWlI ... ;
.vrt'uonu.6d IH tWITI ....
,) D/lpyx la Inul 21$ a. Chr.; Dtrtbll 1. 1O'i p. ehi'. (Vea,! in'\.olrel- nuu u',la eve •
1l1mcnlc!e rupecti\'e ,i ef. pentru l),.tebt!1 ICftlIl mlrel compusi de Ronuni, spre ce-
Itbrarea vilcjiei Illle, pe Colu mna Iu. T ...i.n,rd. CichoriWl, ll, p l. .06); pc un Il lt şeC
uup.incipeneeunoseutÎlvedr m.loltnr..,hoi ulaldoÎlet, aprelfArtit.pI.I02, ai _
nuci:dndu-ae.nulingureilmprtunlcumul(l Jinercdincio,iiditOldali,carîitiajutt
unulahuira"m~r!l.mai rtpt:de(e( comer.tS, 1 ' luiCichoriWl,'rextb.III , p. 338-34:1):
aenl IIIblou e un emoţionanl pc nd"nl li. aiu" iderea prin ouavi a Dacilor din Sarmi-
UgclUJa, II, pl. 9'; ef. pt.nlru 1_1 .. ln( - ti (" liUl Dio, L I 26,i LXVII I , •.
.) Slcph. B)'%., 1. v. r cr{a.
t) Traian, 1" lulill n Apotlstul. I Jl7 'O,ed. Berllein. I p. 420; ef. Htrodol I V
93 !j'i 95·
') I lerodoi IV 1)4. Ce. Seu. -,1. ',l(rJ 'ltracn de Ztw K lrounol , REG.XXVI,
1913,P.:l!S8Iq.
/1 ') Singurul punct in Cftre untem (",mIII, t de .cord cu Scure. Altfel, credem el
atll concluzia tludiului du ciul, '.~'" Ml~ de alte amAnunte, delhfd ca ,i mult
din ec ,'a aeril pAnlla el, cu 'rmnuche, .i K.aarow in hunle, in privinţa lui ZAlmor.i1
gelicul.eablOlutproblemalic.in.ru.hpuncluldeplecareallor:ulpurthrocit.criiorals.
."
adevu, chiar Thracii, cari inclinA-spre deosebire de Geti-mai mu lt
duc cultele chthonice 1) şi naturiste '), au. ca zeu suprem, tot un sin-
gur zeu a). de caracter uranian, solar. şi mântuitor, pe care ei il nu-
mesc cu nume greceşti: Zeus '), Apolion 6), ori Asclepios tii), ad30-
gându-i. apoi atribute de caracter descriptiv 1) sau. mai ales, 're-
giona l l). Dar acest zeu este aşa de adânc p:ltruns de ideile chthon iene
şi naturiste. încât el se confundll cu Oionysos-Sabazios. de o parte '). cu
Z(..'U I subplimântean Heros,dc altl IO ).- Total deosebiţi' de Thrnci- cari
sunt polytheişti - Geţii se aratll În credinţele lor henotheişti 11). Clici
părerei eli la ci am avea de a face cu un dualism 11), analog celui
iranian 11), nu se poate Întemeia pc absolut nici un document. - Zeul
unic n'avea deci nevoie de un nume propriu, ci dO:lr de atribute expli-
cative ale puterii sa le, care era infinitA,şi ca ata re şi atribute1c ar fi putut
sA fie oricât de numeroase U). Ş i totuş chiar aceste atribu te lipsesc
~uÎ Kuarowin PAV._Kroll. 51111P1.1I1 , 1132 ti urm.l.v.ti d .
Dobru,ky 1n J:rou.ijo Afu.:d, Safilll 1907, p. 29 ,i urm.
') Dionysos_Sabui()$:bibliografieinfinitl;lIaeinccpcculrt.dinP.-W.tiR05Chcr.
') Cf. citatele ,i litcnuura uup,.. chestiunii la Scure, ,. C., p. 260.
.) Dobrusky, r. c. , p. l S2 ti urm.; Kalinka, o. C. , ind.; Dumont-Homollc, ind..
Tomaschck,III,J.tI.,eu:.
1) Plcvan, Afcrwriole, p. 11 ,i unn., CU notele.
' ) V. Irlicolul lui Dobruslty, 1. C., p .• -98.
') Ca Zbcltruurdoe, Gebcleizi" "t:., :! Scure o. c., p. 240 ,i unn.
') Nenumlnte: v, aJumont-Homolle, ,i Kalinka, ,i ScUrt:, o. C., Dobruaky, t. c.,
,i
K.urow, lift). b4/g. o"h.drul. 11 1911, p. 12S ,i urm. p. 175,iurm., lV 19 14,P·08
,i urm., V 1915, 1 ,i unn., VII 1920, I ,i IIrm.; bv. 64lg. OlC". Itut. II 1924,
p.80,etc.
fI Seure, ,. C. , p. ass.
*') Scwc, 1. C., p. a6o. Pllrvan, 1. c.
II) Nici poveste de cultul lui Sllba::sjOl, lui A,,,, ori al Cahi,ilor la Celo-Ollci
(Xe.nopol, 1', p.88 ,i urm.);loate IUIU culce ,udice,thlllco-phry"iene, ,i
eventulllieic
mlrturiiantice(er.d.p.Mcla II 1 , IS),lIduICIIJreaduvcdlprez.cn\alllocstorzei llII
Geli, .unl simple Ooriccle poetioo-retoricc, ori,lnAi IIlo!B, int~rpret4ri moderne Jfl("Î1~ ,­
ef. Ht'rodoc, IV 9,.: o\l6iPO dUov OriJ~ 1I01l"Oll'Tl' d.,u Il ",) ro, oţpCrt{!O". -MIIi
... u1l chiar: tC. biriit din "remea rom.nl n',u nimic de-a fIIce cu cei ludici, ci
repruln tl un .yner~lism lhnco-iranilln, pc bul aollllrl, milbriacl: d. atudiul lui
Ro.tovtuf{, Une tabldU YX/ tive ,hroco-"u'lhrjnq1l' J~ Lo"tJ" (M~m. priI. par div.
SQV. II l' Acad. du Imer., XlII a , Pari. 1923), p. 40 5.
U) Xcnopol, o. c., p. 87 ,i urm. ,i p. 97, lullndu-te dupA DesaeIJ ,i Roealer: d.
acata : Dos tIOr7'. Dotiel, 1. C., p. 361 ,i nota '4 ; d. p. 366.
") Xcnopol, p. 87 ,i urm. ,i Roealer, o. C' I p. 366, n. 27·
U) C. atributclt' zeului luprem thracic: v. ,mai 'UIII, notele 4- 10.
www.cimec.ro
1.'\ Geţi: dci .Zalmoxis. e aproape exclusiv intrebuinţat, in vreme ce
tGebeieizis. e cu totul excepţional aici ca apelativ al zeului suprem 1).
Acest henotheism idealist face pe Greci d caute explicaţii pentru
prezenţa lui la nişte barbari, fie in filosofia lui Pythagoras, fie În filoso-
fia religi03s!1 egiptean~. Am ar~tat mai sus (p. 130 şi urm.) dl ZMlmoxis
e explicat În chip teuhemeristt (s!i nu se uite d .euhemcrismult nu
incepe la Greci abia la 300 a . Chr, cu Euhemeros, ci e o 1>0.'\111. mult
1l\.1i veche :t spiritu lui grecesc şi incepe cu Însăş filosofia rnţionaljst~
În sec.:t l VI-lea) ca o simplll personalitate istoric.'\, care pentru a-şi im-
pune reformele sociale şi etice la poporul respectiv, s'a inconjur.!t de
mister şi şi-a atribuit calitAţi divine!AcC:,stă .demascare. raţiona listă
care apare Întfti la Herodot (IV 94-96) ca ispravlt a Greci lor din
.Hellespont şi Pontt (c, 95), dar de care istoricul nostru se leapM~ (c.
96), ca un om pios şi de bun simţ ce este, revine, ind O'Uli energic sus-
ţinută, şi ornamentată şi cu influenţe egiptene, la Poseidonios (Strabo,
p. 297): Pythagorns şi cu Egiptenii l-au Înv!\(.at pe Zahnoxis toatA (ilo-
sofin lui religioasă, iar el a impus-o apoi, pe cale profetu..! ~i taumatur-
gid .fruntaşilor şi poporului. du ').
Evident Întreaga poveste e o naivitate raţionalistli grcceasd. ~:"lt
b~tr5.nul Herodot (IV 94) Îşi da O'Uli bine seama de adevlir. Zalmoxis
e un zeu (6aIJlWl' T" rernC1t 17fl1.w{!w;: c, 96), şi nu un om - un re-
formator filosof,- precum euhemerizanţii d~i târziu, cu Posei-
donios în frunte, au cerC:lt sA mei a se crede, ar cel~lalt nume, de
--1
rtfJ8Ur,,~, dat aceleiaş divinit1ţi (c. 94), con umA perfect ca litatea de
simplu atribut divin, ş i a numelui de ZâlţWE,~.
Dar mai mult dec!it atât: r epeUr,u; nici nu a fost absolut cores-
punz!ltor lui ZdJ.JWE,~, ci el era particular unui sau unor anume
neamuri geticedin dre.'lptaDunArii,direct înrâurite de conceptele dio-
nysi.1ce din Sud li). Herodot spune clar: Geţii cred in Zalmoxis, tun ii
p
1) Propriu ZII nici nu-I cunoM,tcm decit dell Herodot IV 94. VCZI ,i expu
Dere.de m,ijo. ln text •
1) POlCidoniOi II Str'lbo, p. a97: ,bI'(P'dOon(l Il ti, n). olJcdm onov&w8ij'lC'
:/Ioed 'r01, t}YŞ~1 Ifal 'r/jl II;"", ~ona 'r~ ufloT/1JOOItJJ;, If,t'. A. Cf. dealtfel ,i
lIerodot IV 95. 'I'omllchek 1 p. 93 respinge ,ici pe Zalmolli. al tCuhemeri,tiloll,
101U' tnll fIIce din ci un .implu ,Natu rgott., ceeace nu e cazul.
1) er. Kaurow, in Klio, XlI, '912, p. 362. ,i Seure, 1. c., p. 2SS. In ce privCften-
porturile dinlre 7..hnollÎl ,i Arc., re.p. Dionyao.,'COI.II: in relief de Roealer, 1Wm1f/l.
St~ditrl, p. 59 ,i de Tomaschek li 1, p. 63, credem el IIIcetti tnvlţaţi a'lu t~lal
tn .ecuii pri.inll a.upra caracterului lui Zalmoxil geticuJ.
 .,8
Îns1\. dintre d:inşii îl socot pe acest zeu drept Ccbeleizis: oi ~e aVTCÎj,.
Ta. OU1'Ol' r01Ît"O" ,'ol,ICovo, I't{JtJ.i ittvt. E clar eli aici e vorba de douA
concepte diferite, privind-poate, chiar-pe doi zei diferiţi. Deaceea
toate concluziile pc care le tr:lg K.1zarow (Zalmo:t.:;s, În Klio xrr '912 ,
p. 355-364) şi Scure (usimagcs t"roctsdt!Z~u Kira ll"osin REG. XXVI
19' 3. p. 253-261) cu privire la o identitate Între r€fleUj'Ct~ ( =Z,{JU.6·
t,, ~) , Z{JeJ.OQ~Ot; ( = Zlfltknov~) şi ZcU}IO;H;, ca cpilctenlc unui;l şi
ace l uiaş zeu, de caracter atll t uranian, colt şi dionysiac şi chthonic.
trcbuesc fundamenta l revizuite. Fireşte, aces te concluzi i a le lui Scurc
ş i Kazarow pleacl dela interesantcle consideraţi i a le lui Tomaschek ,
n. e. TI f, p. 60 ş i urm., care insă greşeşte cand atribu c lui Za lmoxis un C;I-
racter aprO:lpe tota l naturist, mediteranean (Adonis , Attis), tot aşl cum şi
S.Rcinach (Bull. arc". com. Ir. hist. 1894, p. 427}g rcşeş te , În d1 mai mu lt ,
cind amestecă ş i pe Aru thracicul in tot acest syncretism henothcist,
pe eare cu orice preţ istoricii actmtli ai religiunilor antice din Bale.tni
vor 51-1 extindl'i a~";mt tuturor ncamurilor ,IşA zise thmcice. cu
Geţi cu t o f ',.
In adev1l.r nimic nu ne indreptllţeşte a admite la Gcţi un cult o rgiastic.
~) cume la Thrnci. Citatul din Menandru, dat de SU'abo, p . 297, este
o poeti c~ incurcAt ură de concepţii thracice şi clcnicc, c.'ue nu privesc
de rei pe Geti: remeilc gete (vezi mai sus chestiune-.t poligamiei getice
- tot dupll M enandru 1) Împing pe b ll rb;tţii lor la cultul ş i fri ca de zei,
la s3rblltori şi la rugăciuni: âel"'Re TiVI1 tirelv toen}v iar' ci"ay,,'1 ... iOVopcl'
6e :1I'svtaxl(' Ti'jr; 1}Jdeat;, i"vp{Jal~ov )l' ema 0Ef1Ma/vUL "v"A(v, al 6' tbU-
.(v'o... Exagerare de comedie: nicichmr în Thracia nu era. atâta ag itaţi e de
dervişi, - decum În Getia. unde vedem pe preoţii lui Zalmoxis \inând
a devă rate predici de abstinenţă puritană 2). CII totu l limpede e in
aceast:1 privinţă legenda, din timpuri istorice foa rte apropiate de Strabat
cu privire la Decaeneus: 1I'1]~ 68 'ft)t.o eUnslt?Eta'l! Toiil""',)V~ (Burebis ta)
oW(JYW'IJ,ar,),' 10Xe tJexal"Eov a""oa YO'1Ta, 'IlImJ.aJ'1JJ16J,ov "ani -o>v A i-
ywnov xal ';fQoot}ţlCUJla, ix.I'S/w{hl"tha nvar;, Jt' eLv vm:"el'l!t:fO 'tâ {)sia .
"al d,' dUrol} xaOIa'taTo (h6" ~a{)ânt.(] ItpaţlS'V trE(}l 'toii ZaţloUe~ 6",-
yoVJWIlOt. 'fiir; 6" t"m.tHOS{~ ofllieiov' itreloD1]oav Yde i,,~o'pa, n/v dlJ-
mlO1' "al Ciiv or,'Ov xwel, lStrnbo, p. 304) ' Prin urmare: 1. nu din
Thrncia, ci din Egypt îşi ia invllţ1\turn ş i Decaeneus; 2. nu cu invllţ3turi
-.--
1) Scurc inclinl, 1. (.,p.260sprc.ceea,plrcrt'.
') Vcz.i m.i jos pagina . 6. fi 16:t.
www.cimec.ro
dionysiace, ori de orgii phrygiene, îşi reformcaza naţiunea acest fVril-
jitort. ci cu *sem ne prcvcst itoare., pe co rc le Înv~ţasc În Egypt şi cu ca rc
explică: voin\:1 divină, inr 3· semnu l pa lpabil a l succesu lui propagandei
sa le, e distrugerea viţei de vie ş i viaţa de :tbstinen~ impu să Geţi l or
(cr. şi p. 298, ÎncA: TO TWI' lp.,vxW1' (l.-uXto{)at IJ IJ{)ayo(}tlOv 'foii Zu.-
I,tlewr; Ipe'f1t; nQ(}a60{)b).
Sper cli-ma i ales atunci cand ce face Decaenculi. nu este decâl
o simpl11 repetar e a vechei tradiţii getice.incll dC!:1 Za Lmoxis tprofetuh,-
nu am nevoie de expuneri mai l.t rgi pentru dovedirea inexistenţei dio-
nysmcismului o rg iastic la Geti.
Cat priveşte dcpenden\a invatAturii religioase getice de cea pyth a-
goreicll , Ull grec sincer a rlstumat problema spun ând - prin a. 200 a .
Chr .• - c11 Pythagor:ls a fost cel e(](I~WV iMEar; ptPoVlJ8'VO~ (Her-
mippus Callimach ius. FI-IG. 111 41), -ceeace , i a răş, nu c declit
intru atârn adedm t, Întnlcât Orphismul ave~. fireşte. rad3.cini thracice,
iar Pylhagoreismul ed!. adânc influenţat de doctrina orphicl. Oriunde
~~~e;~~n~~c;~~e~g~:~i :~r:o~~:~,~~~~:~;:i~;ld~a:au~:n~~::'c~:
pylhagoras. ori pentnl barbarii Za lmox is şi D ccaeneus.
Fap t e, di. din pricina confuziei Între Th raci i s ud ici ş i Daco-Ge\ii
dan libiani, de sigu r rude, dar nu acelaş popor, confuz ie pe care am
vă zut-o mai sus ş i in ca~ullui Dromichaites, al lui Kothelas. etc., atiitea
obiceiuri. institu ţii . credinţe şi chiar fapte is to rice purthracice erau a tri-
buite -ş i su nt incA mereu p ânA in momentul de faţ11 - in chip a rbi-
U'U ş i Geţi l or. Acest luc ru Îngrcuiaza enorm cercetarea ş i duce la con-
fuzii regrctabile. Căci metoda etnogra fică a plj cată imprejurlrilor antice
fArli punctu l de vedere- şicunoştinţcle istorice necesare, ci numa i cu
acea a proximaţie ş i s uficienta caracteristică dilettantu lui sociolog con-
tempom n, nu poate produce decât rezu ltate ştiinţifice de un echilibru
instabil.
In rându l acestor poveşti dilettantice intrI de pi ld11 aşA zisa nheo-
craţie. gerică (Roeslcr, vorr. Dacie,t. Wiener Sitzb., phil .-hist. CI. 45,
1864, p. 363, repe tată in Romiin. Sludinz, 1871 , p. 61 cu 58; cf. de-
altfel ş i Tomaschek, o. c. 1 p. 103) Întemeiatl de un fel de Moise-
Mohanuned getic, Za lmoxis; polygamia lor d esperntA (Roesler, p. 367;
Tomaschek, p . 96); beţ i a şi desfrânarea getică (Roes ler, p. 368 şi urm .;
Tomaschck,p. 96), etc .• trecule din autor in autor până la u ltimul p0-
vestitor actua l a l accstor împrejurări, fie el s trăin ori român.
 VASILE p ....WAN. GttTICA
La (el a fost turbura~, ind din antichitate, şi idea geticll despre
nemurirea sufletului. In special regAsim la Pomponius Mela TI 2, 18,
o adev~rată colecţie de astfel de raţionaliz5ri ale vechei şi primitivei
~;:~~~~~;~::o::~:efi:e;~t~~~~e~r::: ~;;~::n~~::~j~:::~~!e :;;:i:~:~
feeit; (1) alii rtdituras putant animas obeunliu", (deci metempsychosă);
(2) alii, etsi nQn rcdea"t, no" e:tstj"guj ' amm, sed ad bealiora lramire
(p latonism popu lnr); (3) alii, (!mori qllidem, sed id melifls esse, qua",
vivere (pessimism epicureic popular). De fapt Geţii 1) credeau, I~ fel
cu Nordiei i, intr'un fcl de Walhall ll ), unde, dup!!. mO:lTtea trupuluI, se
vor întâlni cu zeu l lor suprem .şi vor trăI flir1\ sfârşit (ef. Herodot IV
95: ă,U' ,JEovol 4 xWeov 'toVt01', fva alal ~al?lt&vre~ lEovol 'ta :mf"CI
dra{)"). . .
In adevăr. problema nemuririi sufletului se punea esenţial deosebIt
pe coastele Mediteranei. unde str!i.vechile culte chthoniene - preindo-
germanice _ mânau întregu l gind religios în întunerecul trist de sub
pitmâ.nt, şi unde trupul era singura chez1\.şuire a existenţei, iar omul,
ca şi pwntele, Îşi avea răd!icinileşi inceputul În plimânt (deci, inhumare,
mumificare, etc., spre a fi pllstrat p5.nA la ta doua Înviere.: egal care:
egypteanA, syri..mli, greco-thracid ori creştin~) 1),- faţli de Nordul bar-
bar (blonzii Europei alpine), unde - se pare încep5.nd din epoca
bronzului f,) _ tot gindul religios II fost minat spre cer şi spre dispreţul
trupului (arderea lui şi, adesea, aruncarea cenuşei În vânt), Întrucât
viuţa viitoare era înal141ume, iar nu în aceasta, a trupului . Jndoeuro-
penii Greco-Thraco-Phrygieni ajungind la Mediterana n'au putut
rezista -chthonizAriit religiei lol' prin mentalitatea localnicilor 1).
www.cimec.ro
J.
~7J /Il. CULTURA Glrl'lcA
Dimpotrivă Ge\ii,dinc(.ll~de rIaemus, tr~wu Înc.'\ in concepţiile primitive
indo-europene ale id cJ Ii..smlllu i naiv şi ireductibil urJ. nian 1): ca şi Celţii
(v. AI. Bertmnd, La religio" des Cnlliois dk)7, p. 88) ori Germ.lllii con ti-
ncntllii şi scmdina\·i 1), cu polytheismul lor tolympi:l n., aş? de asemA-
nălorcelui achacic(thumcrict), din vrcmCJ. străveche c1cn icll., atunci când
Grecii er.iU inel' bin ':" d i( ·r"nţiaţi de lun1cl Sudului. D espre .. ceas~
si tu;l\ ic de (opt, T omaschck, o. C., 1 p. 112, şi a dat şi ci, in parte,
sCJ llla, dar el nu 3 observat el' b Nord de Ii lemus s itu J ţi.a dinainte
de .chthonizll'clt şi -argi lstiz lrClt Thr,lcilor continu1\ şi În vremile
istor:c.·. De.lcecJ ş i el f,lce obicirmiu confuzic, dea .. mesteca ce e
thrucic :Iegcic cu ce e thr.tcie d;t nubian (getic 1) şi astfel întreaga menta-
litate religiolsn gcticll. ii rămâne şi lui neexplicnbil1\.
B!l.trânul Iicrodot Il exprim3t intr'o fonnli absolut Iinp: de, 1.\ carc
nu e de "d;'iUgol l ori schimbat nimic , Învăţăturo getic!!. despre nemu-
rirea su fl etului (IV 94): fei nu cred cli mor, şi c.ll cel pierit merge la
zeul Zjlmoxis: Q{JCt WroOI7/01U'1V l{J)I.JTov~, "O/tlCOIJO t ltval TI' TUV cL"'tollv-
Ilt l'O'I' :taea ~·â).IW~tV ~(l'JlOI'(J'. Ceeacc s'a mai ad.llugJt LI aceas tă ca-
rdcterizare . in vremile elcnisticc, c, cum am arltat, În mare parte de
inl!i.turat din numărul inform a ţiil or obiective şi autentice despre Cc~i ~i
Je socotit drcpt un comcnt_T tendenţios al unei credinţe rlu înţelese .
In t:farl'l. de jcrtf.i u!lună od .. tJ il p.ttru ani, cultul getic pJre II fi con-
!\tnt , C3 şi IJ cciblti Ixcrb'lri nordici, uin pr.lctice, ceremonii şi inca ntaţii
\"rlljitorcşti (preotul er;\ )'6'1c. «vrăjito r. şi tlarer$t;., med ic: Str;tbo, p
30+ cu PI ~ton, Cha,,,,id('s, V p. 156 D)3). M.l rele preot cunoşle;\ sem
nele cerului şi cleI! clic vor fi inv.llţ Jt şi ccildţi preoti (Strubo p. 2q7 .
;;~Z~~'~~ T:Vd~V~~:~:~e.~6· ş~el~~~!lt;~:'!.:I~~~~(~iS~~P:~ii ~~~t:s:;~
vor fi locllit prin pe şteri pe v;lrfurile ncumbl.Lte ale munţilor. Dar loc
~ant, de pelerinaj, V.I fi fost numa i muntele KW)Ia{OI'OV, l5.u&>ă llpJ
') OAIJurul J .\Cle, ~ervind chiar ca ate;l" nll1ion01I, Si"IImrl, e. Il,â eum 1Ie vede de
pe ~Iu,,\na lui '1'111.1;10, (mxlI(illea mythicl 1\ ';.:eului. c,lre .tribate vhduhul iufu-
ri!t1derurtunn,illrnu,eulU\·â,foIl'J~I!·"ubpAmAnte:ln. Deci. incA<Xlnti, eult III cerului,
nu.1 p:imilntului. (T ~i t'ltcdenlcle (.ob~tn"lii .Ie 11.1' Tomuchck, o. c. Il 1. p. 6s,uupra
ui ZJlrnoxl1 Vmdt'd torul
1) Cf. ,i Rid"':\\IIY, /J. l"., p. Sl4 ti urm
I} Pentru conjurlrile ,i desdnh:cde (.!aa: cu apll eurgltoMre (in special din Du-
n're), el. C'flmm!'nlariile in Vergilii G<.'OrgiCJ ti 497 III Thilo_H licn, S~rvii Gramm .
in Vergilii Carnl. c..'mm. 1111 , p. ;t66,i III 2, p. JI7.I'entru Zalmoxi. 'Iar~"cf.
,i '1'omuehl.'k,u c .• llt ,p.64,i urm.
 VASII.H rÂRVAt'. GNTICA
cu acelnş nume, unde era sihbtria marelui preot (civr()~' n .%~(Of'~
Poseidonios la Strabo, p. 298), pe care numai regele Ş.I ServltOru I~I
il vedeau. spre a-i cere sfuturi: cAci el era Q aVţlfloulOl;. ŞI XOfVW')'~ T'fI('
detii" Ciind singurul Ta l'ttl('O: 1'6W {h;âJ" llayyille•., /)ta~ (p. 297,>'
Cât priveşte clasa preoţeascl, putem vorbl de ea ca de un adevArat ordm
cAiugăresc : ei trruau râtA femei (Poseidonios la Strabo, p. 297), se. ~b­
ţineau dela orice hrnn~ vie (TQ TWV A'fV''''XWI' tmAxc(J{Ja,:' ldttn, ihid.,
p. 296 şi 298) şi de orice crea tu.rli (~Iă. de :ovtO xa, -o(n!ll'~1'O)1~~
p. 29 6), hrlinindu-se numai .cu mle~e ~I lapte. şt brânz~ (p. 2~6), P _
pontl ii numi a prea cuvioşi ŞI dl.l!iton prm noutl ({hooe{1eu: TI) ;t(~' x~v().
~~:~~:~~:ae~!nd:;~ (~.~;;~. (~~:~c1~e~~;uc;,t~: 1~:ţ~~~~~~Şl (~rl:;~
Dunli.rii acela de n{o1'at (ibid.), la cei din stângJ. Dunitrtl ~l la DacI,
:ro,hoTal. Flavius Iosephus (Antiqq, ludaic. XVlII 1,5,22) 11 ascm11n~
cu acca sectă din Palestina, pe care o cunoaştem sub numele d~ Esse~,
~~~i~4~1~t~~tE.~JJ:~t~rî
mântuI. Faptul cl oameni ca Poseidonios şi Flavius l~cphus CltaU
pc dlu~rii geţicapi ldegeneralcunoscutc,:sprcapu tcltexphc!l alteorga.
::i~~~~a~:C~~re~g~::~t;~~~e~o;;:ş~~t~ v;::'~~J~~:~i;:~~:~ :::::
tOrdin. pare dublu, totuş el se arată Il corespunde uneia ŞI acelela~ vorbe
getice: Xt'1of71' e ..fundator'; :n()lf~/~. f:f~nda tor d~ oraş•.. In ~~llcl nu~
~~i\~rr~:~~~~:lIlg::~Sam~;:'~~~ n::~et~e~1~~~r~el\~I~~~7e~I:::~~'~::~~a
ni~:~~~~lege astfel, de ce anticii constatau la Gcţi, UTI deos~bil zel pentru.
cele sfinte (:ftE()1 Td Odol' o:novMCOJI't't,: Eustatlllus "d DlOnys. v. 3°4:
Geogr . Gr. Min., ed MUller, 11, p . 270): Întreaga c1:lsil de IUpt1l.tOfl
~~~l~~r::;~i: (~:~:d:n~~:şt;e~iu::~r~ae ~~~~:~,Î:9,:~~:u~, ~;lt~.
b ti~ llJ.vEl ToV'((!-' n}v :ftE(!;' 1'0 (JEWI' Q:ftoW711'), ŞI eri dm ~arlea Gre-
cilor' numai o lipsă de înţelegere a sufletului popular, a.lu~nCl. ~ând afir-
mau, ca Criton (Getica FHG, IV 374)-1Iitând. cl( el IO.ŞIŞI fuseserl
in toate timpurile foarte superstiţioşi (nu IIU UCIS doară ŞI pe Socrate
www.cimec.ro
.6,
din acetstli. pricinii?) - că frica de zei şi concordia (ds,o,dolPOV{a
)(n, op6ro,o) stabilite de regii geţi la poporul lor fuseseră obţi­
nute prin inşclAciune şi vrlijitorie (ă1rdTTl xal ')I0'flT1!./q.). De fapt,
ea twte popoarele incA primitive, şi Geţ'ii erau ad§nc impresionaţi de
taina şi tăcerC:I austerA, ca ş i de asprimea poruncilor, marilor lor preoţi:
astfel incât chiar regii lor m5rturisiau eli naţiunea getic/i se ar/it.a mu lt
mai ascultlltoare de indemnurile lor, cind ştia u cA vin dupA inspiraţia
divin!t, decât dadi ar fi avut a se supune numai violenţei şi ameninţ!i­
rilor lor profane (cL Stmbo, p. 298 şi 304)'
Inainte de a trece acum L1 cclel:tlte înP.iţişări ale cu lturii spirituale
geLÎce, trebuie s1l amintesc faptul, el deşi izvoarele nu şt iu nimic despre
o divinitate feminina la Geţi, inscripţiile din vremC'J romanA, privitoare
la Diana, atât pe mdlu l getic drept al Duni'lrii (în special ca Diana R e-
gina), c:it ş i În Dacia (Diana saneta, potentissima: eL Pfirvan, Contrih.
~pigr . In isi. erei!, daca-rom., p. 120 şi urm.),prezentând anume carac-
tere ciudate, de sincretism,cu Nemetisde o parte, cu Juno Regina de alta,
m1\ fue s11 cred ~iana daco-romanll e acca A,temu-Bendis thracid,
despre car~ ştire la Herodot IV 33, cA era adorat1\, tocmai ca o
divin iute de origine nordicd, de femeile din Thracia şi Paeonia: 0100
dc ama, Tm~rOlo, Toiot l(!Oiol (thyperboreice.) T6IJ6 noC6VJ.lEWW'lrfloorpCfli"
td, efl7Jr)({a~ )(U, 't~ f1a, O'V'oo~ i'tnraixa" hll;a,. {}1JWot Tii • A()tip,~' Tii
BaOlJ.1Jt" (Diolloe Reginae), oUx dvt:V :nv()WV xa1d/J1J; teWVo~ Ta lea,
K(.J talira IfCtl ~,} oMa Tl.I1ÎT~ 'lrOlt:VOQ!:" Şi cum Diano-LurJa-Hecale e
divinitatea nopţii şi a incantaţiilor şi fann~celor, spec~alitatc din tooll I
timpurile feminină, la acest capitol al vieţii religioase gctice ar lltrli
Ciresc lot ce ni se povesteşte, cu intenţii comice şi caricatura'.!!, inclI
dela Menandm (St~bo. p. 297), cu privire la superstiţii l e f~meilol
gete (âel )'&0 m'u dyew eOa1'~/I' lOT' Q.t.dyx7J) şi jertrele lur nu.',lcroasc
(:ftI;vraxf~ t,;jr; "!dau,), Însoţite de practice magice: AxupPdJ.d;ov o imi
Oc(}tlJtaU'cu xV)(}~!), al 6' w),C.uVC01'. Şi din acest punct dc vedere, tre-
buie sA nol~m cit Getelor nu le erau de fel necunoscute acele l~""\,,,
Kal 'l'a(!/laxa: descfintece, farmece şi leacu ri (traduc CU te: r nu
ttehnici. actuali: CE. Arrian, FHC. III p. 593, nr. 37), pe CMI; t'
thrace din Sudul lIaemului le intrebuintau curent pcntru aJV1'lrea
It,
suferinţelor trupeşti şi sufJe teşti ale aproopclui,-deoarece repao,oen
tanţii cei mai autorizaţi ai religiozit1\ţii şi supersti\iilor sudice. lle&aii
(cc. toote citatele la P.-W, s. fJ.), erau bunii vecini al (' lilor,
atât HJ.tmu$, cât şi, prin coloniştii lor în Scythia J\hnQr (ef
 - - - - -- -
164 \ 'ASILEI'1..IWAN, C;I:TICA

P;Îrvan, IlIcep. ti. rom., p. 106 sqq.), 1,1 Dun:lrca de: Jos. O;!cl'l di-
vinÎtntca feminin!t gClică crâ ador:ltfi şi Cii llcst;a (cum ne sugerează
Oiodor 1 9.'" 2: ,) "o,1'11 • Earln.) , acca.SLJ se pOlrivi!\ fO;lrte bine cu
camctcrul farmacologic ~I tDianei., carc, prin prJcticcle nocturne la
cvatrat casei ~i cu -focul. vecinic viu in v;ltrii. era de fapt În acec.'1ş vreme
şi .Vesla. - şinu e nevoie s:t respingem m1l.rturÎIl pomcnitului istoric
(cum face Rocslcr,dupl'l. llcssell, wrr . Dacietl, p. 367. n. 27)' sub cuvânt
cl\ ar fi la mijloc o confuzie Între Gcţi şi Scythi.
Şi aceasta nu, atât p::ntruci1, de pild!t, În :Irtn otri\vurilor pentru
uns vârfuri lc săgeţi lor Geţii şi Scylhii, cu toale celelalte neamuri nlc
stcpci, indi din timpuri immemorLdc. pr.,ctic:lu un mcşteşug identic
(Ovid. e.-cP.Uf 1, 26; JV9, 83; Trist. "7.16: lela vipereo Illritlaf~lIe;
dimpotriv~ Ga lenus X IV p. 244. din sucu l ptmlci numite hele'tillm).
cât mai ~lcs
pentru motivul c:lpit~l c~
monumentele archeolog
icc
daco-scythe ne documentc3z1\ prcz::nţ.'\ şi În Dacia a marci d ivinitlţi
feminine aclornte sub multe nume, dar reprez:!ntând acelaş concept
de «Mare Z.: iţ;b a pământului roditor şi hrlinitor. existentă aici de
sigur ch iar inainte de venir.!3. (ranicnilor şi idcntificlfca ci cu Anaitis ).
l

Din douii direc\i i au venit Geţilor inspimlii artistice până pe vremea

lui Alexandru cel Mare: dela Scythii, cari sintetizau intrc;lgOi arHi a stepci
pânA in Siberia şi Turkestan (cf. Minos. Scythia"s and Greeks, Cam-
bridgc 19 13 şi Rostovtzeff, lra"jans a"d Grceks, Oxford 1922) şi dela
Grecii, cari sintetizau arta egeico-oriental!!.. «Scythicet sau «greceşti.
lun t toate lucrurile de metal care se găsesc şi în Th rncia (Filow. art.
<.:Îl. din RomischeJ'vlitt. 1917): vase, l'plice, podoabe. br odatii cu intin-
derea culturii 1 ..:.\ Tene şi la Duni\re şi În B.llc:lOi,cl1 venirea Celţilor 2)_
dela 3 . 300 'inainte - Ia cele douli izvoare de inspi raţie se va mai
adllugaun al treilea- de caracter etnogr.1rie , aplicut ntni ales ceramicei
şi micilor podoabe de gătealli şi imbr!\dl.mintc - şi care , prin natura
sa mai modcstli şi popular!\, se va rlispândi pâni\ În stratele cele mai
ad:ffici alc popubţiei geto-thracice .
.IDar poporul geto-dacic nu parc a se fi mu llumit s1 ia de-a g3ta.
Nărurea de dO\'C'.lile mai vechi. de incerc1\rÎ proprii de arUl (ceramica
h Cf. mIIi 1\1$ p. 15 ,i 20 cu p. 26 ,i29·
., er. penlru Cd\'Î c:I purt-.llori ,i cullurii l ..R T~ne, llc:incckc: i n 11t1tstllriJt %. 50.
)'ihr. 1kJullttl d. r6"' ••Z"m. Ctnlrolmlll. 214 Mai,.:, 19°2, ,iKaurrn\llnn, Deulflht:
Al'trtumlk,llldt 1, ' 9'3, p. 209 ,i Ulm.

www.cimec.ro

VASILE P}.RVAN.GBTICA
de plante medicinale) sich noch inni~er an die euro~ăischcn Si~pen
anzuschliesscn schcintals in d en thmklschen GI03Scn, 10 denen ansche
Anklănge stark hervortreten ...• (TOInaschck,. ni , p. 3~~'~ .
Estein orice caz sigtlr eli Dacii I'l\cilnd cun~un\l cu Grecll lOc! dm sec.
VII a. Chr. au fost in mlisurl-in special cei boga\i ~i regii lor-sli·şi apra·
~~er~~ ~:~~~i~j::;~~;: ~It.'~~~::'~~' ~~;~;U~~I~r 1:~Yl;~i d~nr:~rd~~
acolo _ s1\ intre în leglituri de rudeme cu GrecII dcla nOI (vezI cazul
regelui Ariapcithes, care iâ d:. s~ţie 0. ~~en!\ .din lstrl.'l: Penelralion, p.
:?r:;;linC~e~t~.~\;;e::~~t;e!;::,,~r~b~~' J~~~i~;II: l~uC~:~: ~~~:ăv~;
LY~:;":~:s r;~:,~c~.i~:~~~ 17.~::~n:~%:~~~n~::;~~;~~:~,no;~~e~i~~ ~
sau dacli Durebisb punea la cale prin a. 5°, cu IOlOlslrul snu plempo-
;~;~~r~e~::;;~n :: g~~d.~I~~~ c~t~e~~:'~i ~::3 ~:;~~I~:'~~'~~
tabilibte.'t thraco·daeicli wculturile superioare dm Sud, blOe cunoscule
nO~vi~:::c;r~~na~::m; 1!:~~~:~!~idr;';~:::ţiU tânlirului principe Cotys.
fiul regelui Rhoemeblces, care stlipânia intreaga Thracie pânli. Ia gu-
rile Dun3rii, ca Sbt clientelar roman, ne spune (ex P. H 9, 47 ŞI un n .),
ci acest principe thrac nu numai era perfect educat ~n liter~le ~i ~rtele
vremii lui, dar compunea şi poeme, dcsl)re care OVldlUS. he Şl lingu-
şind puţin, ziceâ:
Cormina teslanlflr; quae, si lua ,Iomina tlemas,
Th,eicium iflvt'lltm composuiSSl ntgem.
NetJe stlb hoc Imetu vates foret ",{'tu Orplleut,
6istOllis ulgenio terra wpcrba tia est:
cee'lce îl f1\cea pe Ovidius să-şi justifice rugll.lllintea Lui faţă de Cotys:
I-lou qlloqUf! res aliquid teeum milli /otderis alfert .
Eiusdem saeri cliitor 11Ierque fumus.
Ad valem vates ortmlia brachia tendo.
Qvidius nu ne spune in ce limbl\ erau poemele lui Cotys şi e mai
probabil s1i fi fost pe greceşte, deşl fJţA de - la această epocl -
nicil)n~::~:r~~1i :~:::~e::~:le~~'~;Oe~:I~ii%~~~8: ~:i i~:~;n:;~.ul Haemulul
www.cimec.ro
_ _'_67
'_'9_
indelungatul protector:a roman În Thracia şi de marea prietenie ~i cre-
din1 4 3 lui Rhoemelalces pentru Romani, nu e de fel o ipotezA gra-
tuitli, an credem cl\ fiul sAu vorbi:' perfect şi latineşte.
1n orice caz - şi acesta e al doilea exemplu, chiar din Dacia: ne aflAm
imediat Înaintea b1l.titliei dela Tapae din primul rhboiu al lui Traian -
50lii Durrilor trimet împlratului o scrisoare fn latinelle , scris1\. pe o ciu-
percă mare, cu s',11ul din partea lor şi a celorlalli barbari a liaţi ai Ro-
m:milor, să nu atace pe Decebal, ci să se Întoarcă înapoi şi să fadl. pace
(Dio,LXVIII 8, 1).Aceşti Bllrriarputeas!lfiecei depevalca Oltului,
c:lri.ş i aveau c,'\pitola la Burridava, lângă R.·Vi\ lceu (vezi mai jos,
cap. V), şi care, tot Daci şi ci, d3r dinspre cQmpl.'t getică, erau de sigur
inc.!!, din vremea Flnviilor in leg1l.turi cu Romanii şi sub inf1uenţ1l. romană .
Dragoslea de litemtură şi În specia l de muzicll şi poezie .. Daco-Ge·
lilor era dealtfel strliveche. Aristotcles ne p3 p3stmt ştirea d.tAgalhyrsii.,
adiel Dacii din Munţi, versificau legile lor şi le cSnt.'lu spre a le line
bine mintc pe de rost (Probl., XIX 28). (ef. şi m3i sus, p. 144.)-
Iar faptul dI. Ovidius putuse ap1ic~ limbii getice metrul latin (SlTIlc·
taque sunt nostru barbara verba modu), e o dovadA cll. aceastli limbă
erâ 8.1 tisl'l\dl.tor de mnleabiln. precum ea era de altA parte relativ bo-
g.l~, ducll Ovidius a putut exprima Înu'Însa ideile destul de compli·
cate, politic.rcli'tiouse, care au stat-cum vedem din rezumatul ce ne
dl poetul- Ia bua elogiu lui lui Augustus, făcut de dânsul În limba
strămoşilor noştri daci: nam patru Augusti docui mortllkfuisse Icorpus, in
atlhuias nume" ahisst domos: lene parem fJirtute patri, qui /rena rogatllJI
sllepe Tl!cusnli reperit imperii. leue pudicanml te VeI/am, Livia, matTUm,1
wmbigullm, nato dic,u'or, amle fJiro. lene dllOl iuvetles, firma adil/menta
parmtis,! qll; dederilll ani: i pignora certa sui.
Cctopl):lcii au avut norocul de a fi reprezent.'1\i şi figurat de cei an-
tici, astfel eli poveşti l e scriitori lor despre aspectu l lor fizic pOL fi con·
trotate prin monumente. Ovidius, care n trăit aproape zece ani În mij·
locul lor, îi descrie cu sentimente nu tocmai amicale (cL Trist. V 10,
JI: odisse): tJOX /cra, - trux vullfls, - ora fOl/gis ho"ida tccla comis, -
non coma, nOI/III/a b(lrba rtsec/(I manu; avuse atâta a suferi de necioplirea
Jor, el, orăşe.U1ul ri.finat din capitala lumii, încât aceşti illu)1Isi, "irsul:
şi squalidi Celae, il scârbiau, tOL atât pe cât il şi ingroziau '); şi totUt
1) l'rincipillde lucuri din O",idiUJ,c:lri dacriu aspectul Geţilor, .unt~ T,.iuÎa, Y 7,
in inlrc"ill'le; V 10, in intregimc!; eL IV 6, ,,7: ve P(ItIIO I S, 74i III S, 6i IV 2, 2.
 ~ _ _ ~Rl>.\RVAN.!!..I>TICA
,..,
p1imlui ş i in imhrlclminle, fnţli de Monumentul deL1 Adomclissi . .co-
pc unn~ s'a mai deprins cu ei, b:J. le~:I f:leul şi poezii În limba lor,şi v_-
lumna. infrulllusc ţca~ şi idl.-a lizeazli, apropiind pe Dace de tipul clasic
nitatca lui de scriitor a fost foarte mişc;.ttJ I.i aprobarea şi comenta-
~ udic . t:\lot1umcn tul. dimpotriv!i c foortc realist şi redl şi pc femei În toot:1.
riile lor naive şi :ldmir.ltive. Căci de. fap t l~lI:t acc;\ . fcrocib.llc t şi t:Săl­
Jleml?l:diere.1. s11r-lcia ş i s implicitatca vieţii lor ţlrăncşti: faţa l xpr\!s;vl, dar
bi'l.t~ci~ c mai mult o figuri! pocticll, d ecât o re.l lit.l te. :ltullci dnd Cx:'.-
unghiularit şi mas"iva, plr111 pieptAnat pc tâmple cu car-Irc la mijloc
min3n\ capetele de expresie aş.\ de precis C'Jt'1\ctcrizalc de pc Columna
'Ii stril.ns 1.1 !>p.ltc. f) cJn1uşă cu m:îneci scurte şi o fust11 peste ca, dela
lui Tr.lian, SJU fie chiar şi numa i schiţele primitive de portrete geto-
bnÎu in jtl!~ (JUma.. metopa 48 şi 49. p. 67 sq.). Pe Col/ulI/uI dimpotrivlt
dacice de pc Trofeul dclJ Ad.\mclissi (mclopcle +5 şi 46: Tocilcscu,
"cdcm tipuri fcO\('nÎne roarte frumoasc, purt;Înd ind\ şi o manta bogat
Q. C., p. 66; eL fig. 117. p. 96): ;\t:1t pltrul, dh şi b:lr~t Cr:IU bogate.
drapa.tlt p e~te hnin:1 lung!\, stilizatJ c!a.sÎc ea un Jung hiton, bogat, iur
dar er.m potri.vite cu foarfecele. Păru l era tăiil t pc fruntc şi p c tâmple,
pe cap un rei de testcmel. care acopere pIlt'\II, innodat la spate su b
iar La spate era potrivit în cO:lIn!l., aşa Încftl am putea ascmnna portul
cooci lJ lv. d. p. Columlla II , pl. 66).
lor cu acela al ţăranilor noştri tiel.1 munlc,ca ri.şÎ retcu1.11 la fel părul.
CII şi a~l:\zi \;lr:tni i noşt ri. bi'i.rb..11ii geto·daci purtau o cămaş;.'\ peste
I:1sând s1\ le C:ld1l pe umcri plete d estu l de lungi; În ce pri\'cşte ba.rb;l.
pantaloni ~i el'l1l1 Încinşi cu o curea. Pc Columna lui Traian, spre deo-
~ ~:Ia ţ~~:~1~1~:~::n;~t:~\IuC~~:l~c~;i~~~ab~1I1: ~:c~il1l~:~/lti1l:::;n~:;~~, 'iebirc de Trofeul de!.1 Adamclissi,ei poarti'i. şi o mantie scurt11,fllrllmâ·
oeei, prios1\ pe umeri CII o fibuHi. Dimpotriv1i pc Trofcu avem repre-
dar ş i bine Îngrijită. I.cntllte :'lcele ~lIhc c:l.(i-1 ingroziau pe delicatul Ovidius - pelliti Gelac-
4- Ca şi li ccibl{i nordici, coloarel pielci şi 'l p:trului p J.rc :1 fi fost !.l
'ji care, ca şi azi. aVeati blana pc dinauntru şi crau dcstul de bine croite
G e l i blond~: despre vccinii Coralli (după Stt:11>o p. 318. Ge\i ori, in
pe trup (". crene lu rilc fig. U 6-1 18, p. 95 şi urm.,la Tocilescu, Q. c.),
general, Thraci din Jlnemus ; dupl'l Appi'I Il , Mi/ltr .• 69, Sarma\i;
cam in relul !'Ium:\nelor şi mantalelor, mai str!lnse şi nu prea lungi .
urmând pe Appian, Tomaschek. T. p. 97. ii considcnl ca S.mnaţi)
iar IlU a s'lrice lor şi şubclor foarte lungi şi Ltrgi modoeşti. (pentru alte
Ovidius zice (e.'C P. I V 2, 37; 8, 83; ef. Appian . /. c.J di
feluri de huine, pOlle existente şi b Ge~i, dar documentate numai la
s unt JlotJ;, iar despre Thmci şi Scythi, in general, Galenu s (f, p.
Thracii su dici, vezi Tomaschek, Q. c. 1, p. 118 sq.).
6 2 7) a finn~ cl'i au pieh..-a 31b11 şi cur~tJ: IP1JXQQV xul Vi't?OI' 'to M(]J'f1
lncitl\lqi cu opinci, căci a.şa trebuie sA numim felul dc îndilţlminte
"ai dtd toii'ro jtW.ax6v 1'8 "al ).tV"OI' xai. 'I!llm' tllll.WI'. Ln orice caz,
reprezen t;ll pc monumente, Celo-Dacii nobili purtau un fcl de bonet
ştimdespreAgathyrsi-cl'i, În ;\fJ.r~ de t tl tuajul feţci şi trupu lui - îşi
de lân1\. anll iog cu cuciu lll phrygiană, În vremc ce poporu l de dml umblu
VOPSi:1U şi plrullor blond cu o colo.lre alb.\str3 -colore Clltrll/co (vezi cibl-
cu capul gol, ccclIce p:1rul l1\sat mare, rireştc. îi permitea să fdC:\. făr!\
tele la Tomaschek,Q. C., I, p. 116 şi urm.). In ce privt!şte fonn;l capului.
primejdie ş i pe vreme rea: cel puţin pc monumente :lşa sunt ft.prc;;:en-
am avut norocul la Cl"lsani, Într'un mormânt pcrfl.'i;l dotat prin cera-
taţi În chip ah~ollil consecvent, atat b Roma, cât şi in Dobrogea (ef.,
mid din sec. Ill- rf 3. Chr. (ve;!i mai jos descrierca),s1l. glsim ţcas ta
ş i Dio Chrysost. LXXn (tir //(1bitll) 383 R (628 M): ...llo.ovr; br.i trJ.;~
complet p1i.strat.'i. (profesoru l Rainer va d3, ca apendice la COlllunicare:l
xt.tpllJ.afr; i1xo llfur;. tOc lltnl TWl' eeq.)(Wv TU't!: T(QlIl'erwv hyoj~tv(m'). E totuş
d-Iui 1. Andrieşescu d espre sllp lturile nO;lstrc dela Cr:LS<\ni, tu.ltcmilsu-
fo.1fte probabil, dl. şi nobilii şi ce i de rând vor fi avut o glug1i prinsft
riitorilc necesare p entru preciz'-! rea tipului respectiv din punct de ve-
In manlaua lor, p entru vremea de ploJ.ie şi z~pad1t, flşâ cum vedem
dere antropologic) Il unui localnic: mormântul I\U c de cal'llcter acci-
reprezentlt pe rclicfclc thrJce pe zeul TdeflrpO(]Or; (Dobrusky. in
dtntal, privind pe un msboinic Q;lreCll rc, de orice fel de n cam,c.'i.zut
lmsti;o Mu:u", SoH:!, 1907. p. 15, fig. '3; p. 16, fig . 1+; p. 18,
acolo in lupt3, ci C o Îngrop;tre adânc1l. şi rcgul..t aşczatii ÎIl raport cu
fig. 1 6,ctc.) .
. . . cuinţele contemporane, din timp de pace, dcci oferindu-ne un docu·
L\ ment etnografic perfect valabil pentru natura popuu.\iei aşezJ. te :'Icole.
In ce priveşte tipul femccsc al Ccta-Dacelor, Columna Traia nă pre-
5':1 a riml:ltc.li ,intocma i ca şi ceilalţi Thmci, Geţiise tatuau : ştirile an-
tice sunt cl.lre ill:il desprc Ag-athyrsi, cât Şl despre Celi şi Dacii; tOlUŞ ele
nu Stllll, nici ca cpc>cJ, nici ca 3utori, absolut percmptorii (vezi-le la
zinUi deosebiri destul de mari, atât pcntru trlls1\turile feţei. eâtşi În portul

www.cimec.ro
 VA!HI.f.I'}.RVAl'l.GI<1·ICA
Tomaschek. 1. p. Il6 şi urm.) 1). Este Însli o ştire - şi cn tftrzic - care
nu a fost pin! acum suficient interpretatA şi doarn Perdrizet intr 'u n
articol despre tGeta, regele Edonilon a comental-O mai atent (Bel-!.
xxxv 1911, p. 108 sqq.). Artemidorus, autorul dirţii despre vise
(Ollirocr., 1 9). spune, În a doua jUI11. :l sec. 11 d. Hr .• probabil dup!!.
un excelent izvor etnografic mult mai vechiu (c3ci pe vremea lui lu crul
era un anahronism): lot:lC(wro naqa 'toi{ eeq.e;'JI of sVYCl'Ei, nui6e"
traqd a6 1"Or, rica.tr; oi doii.l.oL '). Tomaschek a Încercnt sli ÎmpJce aceast!
ştire cu celelalte, care vorbesc de tntuaj şi la Gelo-DJci, prin afir-
marea (p. 117): ~lIerdings \\Iaren dic aus den pontischcn Colonien
bczogenen getischen Sklaven tiitowiert, \Veil l!uch Kinder von Ede-
Iingen in die · Skbverei verkauft ",urden; dic Tătowierung aber
g-.tlt als ein Vorrecht des Adelst; şi pentru a Îl1depnrta orice obi(.'Cţie,
condamn~ ca arbitrarA o altA m1\rturie anticA (pe care totuş o
întrebu inţead ca bunn intr'un a lt caz, p. 98), fo;lrte preţio,\s1\ in
aceeaş direcţie ca şi Artemidorus; anume, Klearchos din So loi (Ta-
maschek zice, greşit: C:ILlistratus), filosof din şco:!!.t lui Aristotel,
ne spune Într'un pJsaj plstrat la Athenaeus, 1)· 524 (F II G. 11 306),
că tatu;lju L femeilor thracc l ) vine de acolo, că femeile scythc. atunci
C<1.nd Scythii cuceriserii pe vremuri ş i pe Throci,-ceea ce, istoric, e
perfect exact: eL O1lli sus, p. 33 şi urm . - işi t;ttuascr1\ sclavcle
thrace, iar c3 mai târziu acestea au pll.strat obiceiul, trJnsformându-1
Într'o podoabll. de carncter nristocratic. In vrcme ce argumentme..1 Lui
Tomaschek, spre a susţine t1tuajul şi In Geţi, c dcstul de nesiguf'J, Per-
drizet, 1. c" plecând dela aceleaşi izvo;tre, crede :1 putea conchide c3
dimpotrivli Geţii ci înşişi nu se tmuau, ci numai tSchtvii Gctllort, cari
erau Tltmcu sud ici, peste cari., Încă Înainte de a. 500 a. Chr., Getii se in-
tinscserl cuceritori, şi anume, simulr.ln Cu Scythii, de carc ne vorbeşte
Klcarchos, şi cari, In rândullor, în:lintaserll nu numai peste ţinuturile
1) Ridgeway, o. C., crede cA Ulyrii ,i Thracii, QII ,i vechii Mycenicni, se tatuau
1.011 (p. 352). apre dCOlCbirc de GCli cui. ca ,i Cellii,nuletaluau(p.398,i urm,).
·)Cet.ace le acopere ~rrect cu ,tirC1llui Herodol \' 6duprc"hn.ci: Itttlru
Ill, ltnlXlhu 6tÎi'h~~ Itbl'/?lfQI, rd d' dowlTol' d)lwl,.
') Penlruaensul rel.igiosol tlltuajului la Thraci,d. 'Î J>c.rdrint.Culttr"M)'tllu
,trl Pn"!l/c, p. 97.- Duel in.lrumenlc!e g:lsile de l ulius TcUlseh la PricatcrhURcI Ungfl
DrcnndorfinArdeal.untin.devir \cchi unehede !DtUu.i, rn.~ indOClc(TeulIch. flu-
lt~nkrcu2, Sonttrnkllll,md Aria, in Bul/clin de 10 Sec.l. Scic",. de I'Acodfomie Roumai"c.
VIII , 192J. p. 20<}. Dealtfel intreg .cest orticol III lui Teulllch e plin dl' ipote7.c
{()Irte Indrlme~).
www.cimec.ro
'"
Iransilv,lOe, unde-i vom regâsi in sec. V ca tAgathyrsit dcsnaţionalizaţi
ş i deveniţi tot .Thr"dei t , adicâ Ge{i (I-Ierodot IV 104), dar şi in Rho-
dope, plin1\ la Mare:l Egec(v.maisus , p. 35 şi, În special, mai jos, cap. V).
Kazarow, in art. sliu despre Zalmoxis (Kt;o. XII '912, p. 356 şi
n. 8) admiţând şi el, dup1\ Pcrdrizct,c1\ Geţiinu setatuau, vine cu o altă
explicaţie. neadmisibilll., tdasa bei den Ceten dic hcrrschendc nevol-
kerung raasenvcrschieden von der untcrworfcncn gcwesen iah 1). Nimic
nu ne autorizeazll a!lr mcem accast1i deosebire; coma ţii şi pileaţii geto-
daci - din epoca La Tene - aldltuesc unul şi acelaş popor, perfect
solidar in moravuri şi credinţe, şi Sunt dcopotriv1\ autohtoni.
Aditugând 1" aceste consideratii şi faptu l, cA scriitorii antici au con .
fundat Întotdeauna pc Geti cu rudele lor sudice. Thracii. vorbind de
ei pur şi simplu ca cle nişte Thraci şi ntribuindu-le - fllrll :lite forma-
lit1\ţi - tot ce gli.'liau în literotura anterioarA despre Thracii sudici,
suntem inclina ţi 3 considerâ ca neîntemeiată povestea tatuajului la Geti.
~igur c. că pcntru vremea romanA. nu sc mai şlÎe nimic de aeest obi-
ceiu la Geto·.Daci 1): Ovidius . care a fost la faţa locului, nu-l cunoaşte;
IColumna Traianli şi Monumentul dela Adamclissi nu ne dau nici CC".1
mai slabll indiC:lţie. Astfel Înc:l.t,dacă mai glsim totuş la Pliniu8,N.h.
XXII 1,2 afirmarea: mltresque elillllt apud Dacos el Sarmatas corpora
SUlt inscribulIl. şi VII II, 10 (50): qfwrlo partu Daco",m origi"is nota in
hraclrio reddita, se pune intrebarea, dacli nu cumva Pliniu8 repetă ştiri
111.1i vechi despre Ce\ii confundaţi cu Thracii şi le transcrie pe numele
roman al Gcţilor, Dacii.
L Ineepâmlllel.l IIcrodot,carc nUOlcştepe Geţi t:cei mai viteji şicci mai
cinstiţi dintre 'l'hraci. (ee"tj(W1'i6v'tt'~(t6ra1"Ot j(al d~j(Ql6t:afo,: IV 93),
Iitemtur:.l antică ne-a p1\stntt un ~ir intreg de mA.rturii foarte onorabile
pentru ilCest popor. Inainte de toate, credinţa lor in nemurirea sune-
tu lui. care ii desparte de toţi ceilalti Thraci şi de Greci (vezi mai sus).
Apoi, o orânduirc şi (''Ulil inţenic a vieţii lor sociale şi politice, care se
manifestn Într'un chip surprinzlhor in mai toate Împrejurări l e grele
.de istoriei lor. Astfel, împotriva tuturor aparenţelor, ei se arată ca un
popor sedentar ş i lini ştit, care nu Cere decât $11. fie lăsat În pace:
') II. Hirl. Drl' ludo(!ermarlfll II 460, citnl de Ka~Lrow in .prijinul plrerii uJe,
.pune in.' Iluma, oelan die SkJ:tven du Celen untcrworfc.ne Thraker w.rel\t.
1) Dio Chrp'U1tomu. il relevA insi (pc vrCml';! lui Traian) h' Thr.ci; citUl de To-
m..chek, I '17. (lirl indialÎr u locului.
 ~ItVAN.G·"'TIC,l _ _ ~4
intâmplarca lui L ysimachos b Dromichailcs ş i lecţÎ:lccod1l !lccstJ ncaslIllll-
piir:aului rege nlJcedoncan, C.'lrc p lecase dup:l cuceriri in \,1[11. s~rJcll.
şi modestă 1). dar vitc.1Ză,:1 Gctului. nu l' Il silllpll!. invenţie rClorico-
rom a nţio:.lsl!. a istoricilor g reci. Deasemenea p,lrc .\ plcco\ lIe!., un fapt
rcal şi p ed eapsa ironic!!., pc care (J dă Orolcs GcţiJor să i bl1tuţi de llJsta rnÎ
şi d eci deveniţi ni şte femei, clri. C~l 31;I(C, nu pot s1l mainibli pretenţw
de a fi Wltlţi c.'l bi1r bJ ţi ş i deci trebuie 811. s lujeasc1i ci femeilor lor. In-
\c1eapt1l ş i am intind pc l\lencnius AgriplY.\ c şi povestea lui Scory lo,
Cli lupul şi câinii: o atnrc proccd nrc flfi losofi cih, pentn. ~ împiedeca
pc Geţi sll se ia cu lotul după vecinii lor prlid::l lnici. cclto-basta rno-
sarma ţi, ş i s1i n1iv1ilcasc1i impotrivoL R011l:lOilor , erl\ posihi l1\ doară În
ţara lui Burehist.1 şi Decencu. Nu vom mai repeta a ici În sem nătat el
În vi:l\:I lIccstui popor a marci preoţii n Zeu lui Zalmoxis. d e un aşa de
accentuat caracter moral ş i patriotic, nici rolul pc care se ara tJ. a-I fi avut
ordinul dl llI g5rc~c getic a l t intelll cictor ilor. :). Spiritul d e disciplin:l
manifesLlt d e acest popor, fie :m h Dromichaites. fie sub Oroles, fie
sub Scorylo, fie mai a les sub Burehishl - când i se cerc s1\ distrug:'
~~nt~i;I~~:' ş~c:~~~~:; ~:e 0p~i~;;, ;1~~~;~~\ '~l:t:iila:;~~ teli1~:~âr:iits~~~~:;~
disciplin ată din răsbooidc lu i Deccb.d Cli Rom:lnii, il ridic:t m:li presus
de tOli cei blţi b.lrbari, fi e ci Thmci din ·Sud. Ccrmnni din Nord, urî
Cclţi din Ve!'lt. Cu dreptate istoricii ;ll1 tici şi modcmi şi-au ariha..l mi-
rJre<l l}i admirnţi.a )l.:ntru a l MriţÎ,l :U:CS lUL ptlpor :Işa de deosebit ill m ij-
locul eelorL1 1,i barb:ui. Rom.lIlii , biruitorii D .lei lor, ali fost in aceast,l
privinţl'i de un perfect cilwlcrism, recuno ~c;lml at:lt p e Columnll hli
Trn.i.'1Il, cât ş i "llfel, uute ca lităl ile, nu numai dc eroism S!Uhil tcc 3).
dar şi d e respect.l hilă civiliz.\ţie, <l le Ccto-O,Jl·ilor. Chiur lIIl pcrsollllj
:lşa de impresionist ca Ovidius, pentnl c:t rc in :un;lrăciu n C'.l c.xilu lui
lui, G c ţii sunt :Isp ri, cruzi, hirsuţi , murdari, ha chiar stupizi -aceJ.81
pentnlc1i. f.lc glume p e socotc;ih poetului. circ le tine discursuri latine
1) er. şi pe \remt·oI lui Ovitlitd: ~i(/""I,,/il"l"r,. rli,. I V!~UI'tJ"lIItmlJu" ( ,·x P. 1 2.87)
1) r:: CAro("lcri~tie in lIct:l..c1l pri\;nţi rC7U!lUllul dill 1)'0 <:hr)"o~tonm~. d .. l tic lor.
danc~ , G ct .• V 40:;11 It.CUOOU (ut1t) Z,j[m"wlI (r/'lln/l Imbuint" "<JUII"(",.,.1/1/1'''' IIItrU,
pIriIOlnp/,j"t erl/,litia,,;s fuin,. ItJt""(,,, pl,.,,'1'u vriptorrs UlllttJli,IIII. ".",1 rt Zrutllnl prii')
ImbutTl4n1 t~/ldi"'m . PQU uiam Di,.illtl/m. In/lum 7,c/'I/l .trll, rit Illwnlprriludi;r";lIIus, I/r.
dtf/ltT"'If.'1l1j "lI Jfl/lINllWm crlldir,.,,,. IIn'/,. rl /11""" ./mtilms /Mrb,tris (Grt"", l(lpj~lI '
t iara In"pu ol/Urlml GtUilqlll Peflt' cPlIlimi/". II I r, II' r I 1J i fi. Il 1/, It tII.) I j l I '
tarII", fI" " fl / l'r qlle Grt!~1) tlilu r"/tIp"/"".
') er. fi Appian, /Nil. ti". II 110 : (lOOt'1/?,i,. 1(allflJ.o:rjl~/loP ... llhlO"
www.cimec.ro
(Trisl. V 10, 37 sq .: harharlls hie ('ga 1/1111. qui 11011 '-,,"'flegor ulii, el ri-
denl slo/itli '('erba l ,al;lul Ce/tie), nu crede ridicol şi z~Hlarnie, c.'l, dupll
ce le-:l În\,!lţal limba, sl1 le f.lc!l poeme În liml);! lor şi să le cucereasc!l
;ldmir.1 ţ ia, simţindu - sc mişcat de sincera şi grAva lor mu l ţumi re.
Dio Chrys"slomus, carc-i cunoşte~ deaproope , nc-,} 11Is:1t despre cÎ
o judecatA pur şi simplu en tllzi.'1stll: IInde el pene ollmiblls barbaris Odae
sapienliores scmpcr exlilertmt CrccÎsquf pene COlIsimiles. Jordancs, in
crcdi np eli Geţji sunt strămoşii Goţilor să i , s'a gr!l.bit s1l inregistreze
Jccst verdict cu recunoştinţă (Cet . V 40). Dimpotrivă istorici ş i an ti-
~2!:::~}5~::;:~:i:.~~·~:~~:c~:~~::~~~~~~~:~~~i:E~!~:~~~:
ll11i rturiile favorabi le, ci au adunat to.'1 te glumele proaste nle comediei
:mLÎce, toate obiceiurile b.\rbarc şi si1 lbatice generl.l l thmce-da r nu
documentat şI gcticc - şi le-au pu s 1.1 co ntribuţi e, spre a c re~ un lip
s pecific de primiti\': violent. hoţ, beţiv, afcmeiat şi polygarn, fanfaron
(speci'll Hcsych. s. v. {JUflvyl:tU.t} , leneş, vagabon d, seanda l.tgiu şi
~~~:~IL~jcJ'o~~:aa~~~nV~~~cr:â;r~II:c!::i } ill:til ~~~i~~:~:sit:~~lsP~;: :~~.
odev!irul p e care am ÎncercaI a-ll!hn uri pJS de pas mai sus: Gclo-Dacii
au fost fUi popor tie {(Imlli: aşcz:lţi, s tatornici, supu ş i şi cu fric~ de Z eul lo r ,
:lmărÎ\Î de vecini cu nesf{\rşÎtcle rlsboaie şi pr3dlkiuni şi s!l. lb1i.t:'l.ci\i ş i ci
de multe ori de tidl.loşiil c lor, totuşi veseli şi glumetl la vreme de pace,
mâni oşi ş i cru~i nUlUa i I ~ răshoiu, in dcobşt e Însă cu bun sim\
şi mereu Întordlndu-sc 1.1 str5vechc".I lor credinţă optimisdi În zei şi in
o.lI11eni.
rv
Am hot1\rÎl inainlC'J oric.l$.rei alteia sli.p:t rea s t.aţiunii protoistoricc dela
Piscul Crăsani l or, pentru po ziţia carnctcristic!l. p c care o ocupă in câmpia
muntc.m!i (v.harta Jl) .Aşczatli la 25 km. spre SE deUrziceni, pe malul
drept, :! brupt, al J J l omiţci, În piinii s t epă, acc,'1st!i. sta ţiune puneâ com-
plet problema geto-scylhică, Întnlcât, dup1i. s itu aţie, postula În chip ab-
soiUL a tât prezenţa Geţilor din plldurea munteană (v. hart.'1), r. de p e
Dunăre, câtşi prezenţa Scythilor şi În general a lranieni lor, cari din sec.
Vll a. Chr.:ltI OCUP,lt tot ce e stepll, dela Caucaz pân1i. Ia DunlirC'J. pan-
- nonică. Ca evoluţi e istorică mai târzie(scc. llI a. Chr.) se punea apoi,
nu m.ai puţin, prob lema celtic3, de care e legaU. pretutindeni in Europa
 IV. !i1'ATI UN HA CETlc A DELA PISCUL CRA SANII.oR

epoca L 'I Tene, constatatl la CmanÎ Încli dela prima examin:ue :1 rui - pe Siret (in (aţa gurii Trotuşului, cercetată de mine acum doisprezece
nelor, (ări: nici un fel de dpllturi. :lOi numai din punct de vedere istoric, greco-roman: Caslrul thla
Dar, ca st:l.ţiune La Tene, Crlsanii ocupll , iariş, o poziţie inaintată , Poiana, M~m , S~cl , ISI, lIc. Rom.,
inUluntrul stepei, faţă de celelalte staţiuni contempomnc, idcntificate de
X~~L~9d~ '~ teren mai mu lt I
Vf.DI RE GENI::Rt\I.J\
!Ocythic, in plina stepa, statiunea I
1I:LU'IITVl1JlOtl.Dt l lll'ltCV\.
t . - - CRASAN ' _ _ _
~:~llP~~c~~ 7:;~~;!orC~re5bL~~~u~ti~: I~..
lIcythice dela Scor/arII (Apus de I

~;iăi~~:r!~:;;,~:c~~~c~.C ~~~r!~~~ I
p.8 şi urm .). I -
De nlt!l parte, Întocmai cum În I
:~;:ŞiS~~~::I:'~~~~!~u~:n~~ PŞ~~ I
Întreg de aşezari, ICg'.l te Între ele I
prin marele drum Est-Vest, de I

..
la Urali, sprc Carp-.lti, tot aşâ con- I I I
~:~man~~o;~~~~_S~(~~;~5T~: ___ J ~
tlIşului, Pllnciu, Focşani, Buz5u. :
~~~~:i:~a~a;: ::i:le~~~~~~:~ - 'o~ - _ . --~ţ '"
(re p!l:dure şi stcp?!.. Acolo unde 1
stcpa e tlliaU\ de o vale de apll I

~~;;~nn~:~i p~~:; A:~:iş:t~i)ă ;~. 1

invers, unde usc5ciunC<1 stt-opei e I
complet?!., acolo ca alung!l înapoi I
Fig. ':.7
p!ldurc.'l (vczivlli le r:'1urilor sudba- I
noi p5nă acum, şi cari sunt sau la Dunllre şi lacuri le alimentate de ea
(Zimniuo, MdJ,dstirea, Piscul Coconilor: v. haMa), sau la gran iţ.'l dintre
~~~~~e 1~2 ;~~!:; I~~~Sll~~ şis~;~ 1

dealuri şi pAdurea de câmp (Tinorul pe Prahova la SSV de Plocşti)
r. Iagraniţ:a dintre dealuri şi antestcpa estic.!i: NITN,i, la NNE dc Mizil
(inc.!i necontrolat! pe teren, dar postulată de descoperirile scytho-sarma-
ticedela Naeni-Petroasa:v. mai sus, p. I l sqq.) , Bonlclti (in via M. şi D.
Simionescu-Rîmniceanu;pe alt loc decât splendida staţiune cu ceramică
pictatA, aşezată mai la Apus, în valca Micrii),l.t Vest de Pocşani ş i Poiana,
fl"cut at Q;t nliv?!.liriie barbolre spre
') Uollt.e clte'zI ,i C,rnic:a-TAnganul, 1. vlraarea Colencinei in DAmhovitl, ca
"alillnc odIlCO-CC'hll:Ii',ad,c:l la Ttnt (v.intrcgul istoric al ccrcctlrilormai vechi la
Andriqcscu, PilClll Crtboni, In /lfttn. Sul. It,. Atad. Rom., serill III , voI. III,
p. I-Iol; iar celccllrile mtle ,i ale fCOlarilor mei IU mai idetllifkat tnd o .uml,
.1..1. In Ardeal dt ,i in dmpill muntcanl, chiar numli In cursul lui 19~-4, Asupri

www.cimec.ro

."
Tblcan i, dt şi cxpcdi\iilc de pedepsire din BJlc:mi spre c:lrp:tţi (eL
rru~i sus, p.63sq.)I).
Aşezarea dcb Piscul Greiro"i/or, 8tr1\n8 IC~.lll cu aşczlirilc de p;}durc
CI Til/oSlll,a Înam l<lt În slcpl num:1Î cu njutonll hlomiţci, C'.lre constitui:1
o mare nrtern nnvig'Jbilii (eL Ill.li SulI, p. 64. cu Pârvan. Ph,ltratioll
LEGENDA
Fig.,:",
p. 36 ) EV şi VE, direct cu DUI1~rca. Astrel Crlisanii au :l ld i.tuit Î II
chip natur.lI o Încrucişare de drumuri: dnllnul greco~getic EV, 31
apci, cu dru mul iran.ian NS, al stcpci ~) .
FixJt1I. poziţia gencrnlll istoridi, sli ved em care c aşezareil Cr11sanilor
din punct de vedere gco-topogmfic .
IIC~ I O fdc ICOI'Crirllrll.\'OÎ\loprÎ.,erAnd,cllncl\·oiuurm!lri in COlllu nicliri,'jitoarc
ci\'ilizlin "cticll. din ,'uIt a Mo~t işlci, .'ulcli Ar!:,c'Jlui, \"lIlcll Vedei, etc..
1) Aec~t drum irlll\illn el eu IIt~ 1 mIIi importont, cu eflt ci nleiitui;1 legAtUrii În1fe
cele douA l11!1ri art~re de circulllli,' c u direclia I~V ,i VE: II in Mllldovll ' 1 IJMIIlrnbin
'l.Idi~,drumul imnian Olbia, Tyr!l9, Poiana, OilU:I;, v!\ilc T nrnn\'dOt ti Il l\1ure,ul\li
(v. mai sus, p. 7 sq.,intrarcn AgathYTiilur Icitiei in Ardeal); lI ' I)C Duullrc: dehl
i;r;" oarde SIl\'c.i, pc Sa'" la \ale, npoi pc DunAre, d tre DurOilorum ,i in'1'<'I: drumul
geto-elcno-echic.
") De un drum EV in cimpia mun tcanll nu pOate li "utba, dCOlIrece in bllsinul
Arge,ului pAdurea iMin!â pc ,'remuri plin. Hlngl DunAre (chiar azi Cii mai inninlead
illel pinii la virsarea Oilmbo ... ilt'i in Argc,), np ci toate poponrclc de lilepl (imnu-
tu ranice)ljun1oeÎn Moldo \"1lde MiuAxi,lrUCIIII d rumul ludiral . trpeiesticclnun-
lene ,i nu pUlrauplitrundeinstcpa "tltic!l decBt 1~ ,-alea DunArii , d ehl Spnn\ov ,i
OltenÎlllspreGil.lrgiu,i.poi Aluandria.
www.cimec.ro
IV. STAŢ I UNEA CP.TI CA DELA PISCUL CRA RAN ILOR
E O chestiune bine cunoscută, aceea a predilec,iei popo.-uelor, din
anume timpuri, de a ocuplt malurile Înalte ale apelor , chiar ciad sunt
riu expuse: astfel malul drcpt al Niprului, cel drept al Nistrului , cel
sting al Siretului de jos. cel s tâng al Prahovei la Tinosu l, cel drept al
~~,n:il~e~:::~ş~:ilo~~~Ş~~~i~ ~~n~~~ii~;;ip:~~~~ea~~:t;:\oarS~~!~
gicA, predominant!!. , in "remc ce, dimpotrivll., "edem in timpurile nou l!.
Fig. 31
lO3tă ţigl!..nimea Înfrigurată,pe care ali colonizat-o ai noştri prin Yăile
Ialomiţei, Mostiştei ori Argeşului, ascund În fundul văil or, la adApost
de ace~ asprime Il v:1nturilor, de care pomeni~ Încă Dromich aitcs lui
Lysim:lchos (v. mai S US I p. 60).
Ca ş i staţiunile La Tcne dela Poiana, Bon\eşti ori Tinosul, Crbanii
dominl!.., de pe piscul Înaintat ca o peninsulA În valea lalomiţei, toate
inconjurimilc, pânllia o mare distanţll, nu numai in partea joasă, dinspre
Miazlinoapte, dar şi pc p llttou l inalt ca re se prelungeşte până în Dun!1re ,
spre Miazăzl.
Cii şi Poiana şi Tinosul, aşezarea dela Crlisa ni a fost întărită cu val
şi şanţ dinspre platoul din ca re flicca p::trte 1). Ca şi acelea, ea e azi În
mare p::t rte prăbuşită, ori pc cale, spre valea abruptă pe care o domina.
De o parte apele r5urilor, cari - dup!\ o constatare geo-statistică mai
veche - p:t r a bate pe intreaga emisferă boreaUI. de prcfcr inţ1i în malul
drept,- de alta ploile violente mânate dinspre NE În malul inalt şi expus,
~ pe cari ii provoacli, dezagregă mereu coasta, prlibuşind-o
1) Ve!zi pentru ,anţul deha Cri!l8ni ,i observaţiile! d·lui Andrietescu, IIX:. CI I ., p.
19 Iq., ,i 1. noi mai jo., pl. IX, fiR, 1; iar pwtru atenre, pl. VIII, flg, I •• ~.

."
În vale. Este lIstftl greu de hot:1rÎt cât de mare li fost Întinderea
aşez3rii dela Piscu l Crbanilor (vezi planul din fig. 27) : ca şi Poia na, a
putut aveA cam 4- 5 ha ., ceeace, pentru o st3ţiune nu numai preistoricA.
ci chiar anticlt (locuinţele omeneşti fiind foarte mici şi înghesuite unele
În altele) , c o intindere respectabill1. Fapt e eli pretutinden i unde S':I
pus casmaua. pe cei 120 X 120 m. incli pl1strnţi. s'a dat d e restu ri bo-
gate. ale unei aşezl1ri foarte bine şi destu l de Înde1ungli vreme populate.
Iat1'l. mai Înt âiu constat.~rilc slratigm ficc.
In prima sl1plitu rll,
f:tcut!l. numai dup! in -
diclI\iile d- Iui Andrie-
şescu. pcdâmbulvcstic
a l aşezl1rii,avem (v. pla-
nul din fig. 28 şi secţiu­
nile C şi EF din fig. 30
ş i 31; cf. fi g. 29) sub un
strat de pl1mânt vegetal
de c.o.3sm ., lrei stra-
turi de viaţ3 aşezatl.,
sfllrşite toa tc trele prin
foc şiocupând in sccţi­
uneogrosime dec.1.2o
Fig. J :1 _ 1·4om.,cccace r epre-
zint!larcheologic-strati-
grafic o indelungă vieţuire pcacelaş loc, de mai Illulte secole. Totuş , trebuie
sit not!l.m imcdiatdi ce le trei distrugeri prin foc s'au urmat dcstu l de repede
una pealtn, şicl abiaa treÎ3 aşcz;tre are o grosime mai ma re: dll.râm~turile
şi rcsturile din aceastli a treia aşeza re sun t În imens1\ majori tate indigene,
fatil de o mici1 minoritate d e caracter stdi.in, importat . lmportuL str1in se
întâmpini'l încă dela începutul llşez1\rii, În stratul cel mai de jos. I ar
acest prim str:1t, dup1l cum se vede limpede din secţiunea EF şi se
va mai vedeâ şi din alte secţiuni . a luat loc adesea peste Însu ş pl1mântul
vegeta Lal stepei, nelocuite În acest punct, niciodat1l mai inainte , şi având
o grosime. care aici e de c. 0.50 m.,d ar În alte locu ri ltece de un metru ;
deci, aşezarea a luat loc pc un teren absolut virgin, şi prin construcţii
de suprafaţă, iar loessu J eare incepc, fireşte, deabia su b acest strat de
prun ânl vegetal a L stepei, nu este direct utilizat, ca În altc Jocuri , În
scopuri trogloditice . Am \iout s~ rclevez acest rezultat s tratigrafic .
www.cimec.ro
IV. STAT I UN!::" CE'rle}, DE LA PISC UL eRA-SANILOR
deoarece ci invedereaz!l. un fap t istorica-etnografic de cea mai ma re un -
po rtan\ă: locuitorii cari au venit aici erau originari din regiuni pliduro3se .
iar nu de' s tepli; În plidure se construeşte la fala pllmântului. lemnul
fiind din bi e Lşug pentru c11ldirea l ocuinţei; În step1l omul se scufund:'i
În pamftnt, fie în bordeie pe jumlltate îngropate, fie deadreptul În grote
o:cavate în locss; ori noi avem in s1lpătu ra 1 In Nord de punctele F H , la
ad:1ncimea de numai 0.50 m. sub pământul vegetal, un splendid docu-
ment pen tru camcteru l etnogra fi c amintit al locuin\elor dela e răsani .
SECT1VNEA. X
Fig. J J
S'a descoperit - deoc:lIndatll incomplet (am rugat pe d-l Andrieşescu
incA deatunci sit Jibercze complet acest punct ~i n'u I'heut-o, - dar sper
ci o va face anu l acesta) - o su prafa ţă de c. 1.50 X 2.00 m. perfect
netezitll, b1\tu~ , lipitll cu o s ubsta nţA văroas3. bine potrivitll orizontal
şi chiar lustruitit c.'\ o adevliratli stu c-J.tudi., constituind, evident, nu simpla
vatrli ori prisp:'i :J unei «zemljanka. de stepl1. ci pardosea la complet.'1. a
unei locuinţe superior îngrijite, :lIn zice chiar, a unei locuin ţe de şef
local, bogat. Caracteristic e cii. aceast3 aşeza re reprczullli stratu l cel moli
recel\[ de civilizaţie dela Crllsan i , ;tdică cel mai îndelung nelurbumt,şi
că nu departe spre N d e această frumoasll Jocuin ţi'l s'a gllsit şi o m!l.nuş!l.
de amfod greccascli cu sm mpil~ (d e provenienţ1l. rhodianli şi apartin ând
dupi1literc sec. II a. Chr.): v .şimaijos . - lntreaga locuinţlidcla punc-
lele Fl r s'a rid ica t deci deasupra. p'lm5ntului. Astfe l camctcrul tehnic
allocuinţclor dela Crlisani ne este perfect asigurat prin accastli desco-
perire stratigm ficll.
AI doilc:uectora l.sAp1lturilor(cp. vederea genera lli din fig. 27 şi planul
din fig. 32) pe platoul mijlociu al Piscului, este mai puţin interesant c.'\ s tra-
tigrafie. Scc\iunca X (v . fig. 33)nearatll s ub pitmântul vegetal nou, de O
 IV. STATI U NEA GI:."cA OF-LA l'I SCU1# CRA s ANI LOR
VASILI. I'ÂlWAN. G HT/CA

paie ori trestie, pe jumlitate ingropate În plimânt: cf. diferenţa de ni-

grosime de c.O.7om .• nulllai unnedevinţ~cnri au indeplirtat terenul ,'egetal
vel de c. 1 m. intre stratul de loess din dreapta şi cel din stânga al sec~
:mtic suprapunându-se direct pe loess. Astfelstmtul de ruine de locuinţe,
punii X (fig. 33)·
Mult mai interesante sunt rezultatele str.ttigrJfice din sectorul I
UI-Ie:t al slipliturilor, pc tlipş:mul de E al sta\iunii (ef. În fig. 27 vederea ge-
neralA ;planul din fig. 34.~isecţiunile V. VI,Yşi Z,fig.35.36Şi37)' Dealtfel
snpll.tufll Oicutli aici (v. planul din fig. 34)a fost cea mai larg!\. şi mai adâncli
ş.i, nu mai puţin, cea mai bogat!!. in rezultate. Dou!\. tranşee para lele VV 1 şi
VYI indirec\ia NS,decl1tedoulizecidemclri lungime pe I ~ 2 Ill. Hirgimc

\ (C II .... V.

Fig. ].5

şi 2.3 0 0\. adâncime. cu derÎvaţ'ii transversale spre E şi V, ajungând

in punctele T - Z pânA la 3.10 m. adâncime. au contribuit la IJmurire.1
:tpro.'lpe completn " stratelor de cultu r1\ şi a sistemu lui de locuinţe dcL1
Crbani. Şi aici, ca şi pc ~pşaDu l de V e vorba tot de trei slrate crooo-
Igicc 1). Al doilea insli, precum se poate vedea din secţiunea Z, extrem
Jeredus,3stfc1cli,ingenernl,atâtînsecţiunitetf::J.nsversaleVşiVl.cât
şi in secţiunea longitudinalli y, avem. clar indicate propriu zis numai
dou/1 nivele de culturlt: unul, cel iniţia l, la c. 1.50- 1.80 adâncime
(dup!\. împrejurll.rile loca le) , iar celalalt cu c. 0.40-0.50 m. mai sus. Strate
de lut galben (Ioess) deosebesc (v. secţiuni le V şi Vt) bazele fiedLrei
epoce: locuin\cle erau podite cu lut ga lben bine b~tut şi netezit. ca şi
pân1\ În ziua de azi. I>e alocurea, unde aşezarea fusese flI.cutli direct pe
p1mântuL vegctl l al stepei antice (cf. secţia V), stratul de lut galbell
lipseşte. Numeroase vetre de foc ale l ocuinţelor au fost constatate in

cu cllrbuni şi cenuşă in gr-lmezi neregulate, absolut neorganice, indică în ') CanctetiliicleÎnaceaslA direcţie şi kCllunea 8 (Fig. 38\ care ne arall o repede
ti.cur'" dlinuirea tuturor eder trei liralt' in acel punC:I:o m llr.u~de IIlffiforl, dup"
acest punct mai de gmbll o groap1\ de resturi, decât un teren de clădiri:
tOilI6it:mnele. 101 rhodion". a 10'11 Risilil ,i În aceal punct (vezi mai jOi).
se poate sll. fi fost adliposturi pentru vite, construite uşor din nuele şi

www.cimec.ro
special la nivelul superior de culturl, la adân~ dig enl apar În num!\r cu atlh m;ti mare cu cât ne coborim mai
cimea aproape consttmtl de 1.50 m. Conside- adânc cu sitp1hum ; În proporţie inversl scad vasele de caracter
rând acum că din aceşti t.so m., 0.50 m.
de sus sunt pllmânt vegetl. l posterior. rnm:1ne
o grosime a stmtu lui de dl1râmlturi de
numai J 111. Este clar el , Întocmai ca pe tlp-
ş<1nu l de V, tot aşa şi pe acesta de E nu poa tc
fi vorba de locuinţe troglodi tice, ci num:li de
locuinţe În aer liber . Din loc În loc se v1l.d clar SECTIA T
do.1r indi caţ iil e unui nivel in fe rior al intcrio--
rului l ocu inţelor faţă de nivelul extern, dar
neÎntrecând ad âncimca de 0.50 m., deci numai
strictu l nccesar spre a consolida bine locu inţ..1
impotriV'J furtunilor afl de violente aici, pe Fig. 37
o poziţie expusil C.1 a Crăsa nil or, îngropându-Ie
puţin În terenu l de bazA. CAt priveşte g ropile. strlin - spre a le numi numaidecih pe numele lor : ce1tice ori
ca acelea constatate În punctul T, inclin a de influcnţl1 celtiel. Deci începuturile aşez5.ri i sunt curat indi-
crede cil sun t morminte de illcinera re, s3pate gene şi de influcnţll cu l- stcllVNP.AB
mai adânc in pl1m:lnt, l ângă şi sub locuinţele turalli superioa r!1 exclusi,'
proprii - uz bine cunoscut şi asupra cMuia greceascl. Infl uenţa cel-
nu avem nevoie a insista mai mult.l). tic3e mai t 5.rzie. Dacă au
Aceea ce şi În sl1plltura 111 , ca şi in slip§.- fost şi Celţi la f'aţa locu-
turn I ,c dcopolrivll de caracteristic , e aflarea lui, vom cercctl\ mai jos,
rcsturilor cenllnÎce ori de a lt fel, greceşti, chiar când vom discuta cauza ~'.
in celc mai adtlnci Slnne, deci Încă dela În- absenţei aproape totale a (
ceputu l ex is t enţe i acestu i centru. Pentru cro- fibu le1o r .
nologic e preţ i os in specia l un ciob de vas Se mai gl!iscsc, Înce- 1'-
!l.ttic cu gl!l.surll lleagrl1, indicând eventual pând chiar din s tratelc
chill r sec. IV , in orice caz Îns~. sigur , incep . i nfe rioa rc a l caşcz!l. rii,fra g­
scc. lU :1. C hr., ca epocă iniţia l ~ a aşe­ mente de l!tnei (cL An-
z!1 rii . dricşescu. p. 22, 27 şi
TOl in l eg-l tur ă Cll stratigra fia mai avem. 88, cu fig. :z80 şi :z8 1) , În
a observa urmâtoa relc: vnselc de facturii in - vreme ce vârfurilede s!l.- Fis::. JH
gcţi lipsesc. Estecl.ar deci,
') Dc aceea, plrcrcc " AmlrictaCup.27 sq., 29 că. În ce priveşte pe barblrii cari au distrus de Illa i mu lte ori Crlisanii.
1i ]2 sq .. carcd1vrcocntcw locuri undccrcdcprecis Scythii IIU vor fi jucat decât un rol cu totul secundar.
a putcl idcntifica IUtftJ dc morminte de incinerare. Locuintele. Singurele marturii mai limpe2i asupra tehnicei locuin-
cxprimand ,i in chip gencrol convingeres cl locuitorii
CrlsaniJor au pllIIctiCD.t ritul incinerirÎÎ.
\por provin, fireşte, dcla a treia, adică cea lIlai recentă a~zare, cele

www.cimec.ro
,8,
antcrioarefiind tota l distruse, când S ':l reintemeia t staţiunea dupli catastro-
fele ce au lovit-o. Andrieşescu (1. c., p. 23 şi urm.)fJcc. cu aju toru l desco-
peririlor similare dela Ariuşd şi Târgul-Mureşului, o Încercare de re-
constituire, iar după mormanele de dlirâmlhuri constaLllc in sllpliturA,
II incercare de sta tistic!!. a locuinţelor dela Crbani. Un lucru trebuie
~~3~C;!'r~~i~oCr~e~:u:~~~1~7 ;ta,:A6~s~,~~a~~ ~~ţ3C~I~:t:~rl:v:;~~U~J~j,t
~ ~; "
'l J
" ."~
Fig.J?
' ,J
Fig. ~I
ele a clăd i, constata tă ind din neolitic. de pilcl !1 chiar la Su ltana,in 83-
piiturile facu te tot anul trecut. E vorba ad ici1 de un sistem. pc care il
vedem pe rpetuat pân ă azi la ţitranii noş tri deJa dea l şi dela câmp (spre
deosebire de tehnica în bâmc , cleI:!. munte) şi care const1\ în construirea
ma i înt;liu a unui schelet de pari, lcaţuri şi nucle, aldttuind un fel de
gard, peste CI rc sc arundi. violent-şi de pe dini1untnl ş i de pe d in-
:tfară - lut ga lb en , o ri,undenu e , şi s implit a rgi lli frAmfintatA cu paie,
astfel ca sl1 plttrundă prin toate interstiţii l e nuclclor; apo i, clupli usca re,
peretele c tencuit cu lut ga lben, pus într'un strat gros, pânn. la un deget,
şi peste această tlipiturl1t, vine la Crăsa ni o spoia ll1 albicioosl1. foorte
ingrijitl, care dă un aspect deosebit de civilizat locu inţelor de aici . Din
umlcle de pa ri groşi d e colţurid~bite mai ales in sApăturil e III. inţe ­
legem di şi stej3ru l a fost intrebuintat la ac<,OSle construcţii, d ându- Ie
deci o deosebită soliditate. Din coperişuri , cari au fost, in afa rA de lemn ,
www.cimec.ro
IV. STATIUNV....... CET IC" DELA PISCUL C RAS AN II.oR
,8,
alcAtuite din trestie ori paie. nu avem , firelfte, decât mormane de cAr-
buni şi cenuşe. in care nu mai putem distinge clar esenţa care a servit
la clădire. Foarte mici. casele sunt mai mult nişte colibe. ca acelea ale
plzitorilor,de pe la~uri şi d ela gJ"ld in~r~i-2 pc 2 m.- şi nu au ~n in -
terior nimiC deosebit afarli de vatră, ndlcatll cu 30--40 COl. deL'l OIvelul
podelei. . ' 4
Locuinţele su nt foarte mghesultc unele In altele, astfel cii pe un SpaţIU
foorte redus putem adm ite prezen\a un ei populaţii deosebit de nume -
•
roase. Din inventarul locu inţelor, în afad\. de vase , nu avem apro."Ipe
nimic p!l.strat . Incheierea de car.Icler istoric, la care ajunsesem mai sus
pe baza izvo:uelor literare. cli. ne an li.m inaintea unei civiliz3 \ii a lemnu lu i,
se confirm!i dep lin prin săpături. Pentru luminarea locuinţelor, dat
fiind , că sistelllu l grccesc al candelelor cu feştilA {s'a gă.sita.tât un candc-
Llbru de bronz dt şi o lampl1 grecească de tcracot1i) le era cunoscut, e
probabi l că Întrebuinţa u acest fel de iluminat. servindu-se de vase mici
de p!l.mânt potrivite pentru acest scop: feştila era prins," în mijlocul
uleiului pe un suport de lemn ori de p!imânt a rs.
Ruinele nu ne permit a restabili complet nici o locuinţ1i. Dup~ urmele
de pari pli.str.t te În slip!itura l'Z{vezi planul din fig. 34) înclinăm a crede
eli. aveau fOnTIa patrulateti, iar nu rotun dli ori ova lă.
Un lu cru , credem , definitiv câştigat şi pentru Crosani, e prezenţa
monnintelor in imediata apropiere sau chinr sub locuinţele celor vu .
In aceast:1 privin\li folosirea amforelor greceşti pentru depunerea ce-
nuşei morţilor, e-ca În general in părţile sudestice documentatll la

Crhani cel puţin În doull locuri: în tranşcea de legilturi V Z şi în punc"
tul T (fig. 34) 1). Aş Înclinâ a crede el şi depozitul de cioburi de
amforc din tranşcea Y (fig. 34)' spre V. pf'"Ovine, nu dela o elImâr~l) (atâta
vin grecesc la un loc , mai greu de admis), ci dela un mormânt colectiv,
familiar (cc. la Ebert, o. c" p. 309. fig, 103, necropoIn archaicl dela Dlbia).
Ceramica. Descriind şi cLasificând ceramica dela CnlsanÎ, d-I An-
driqescu a stabilit cu amllnunte şi Cll materialul comparo tiv neces:lr
IV. ~T"'TI U NF.A CETlcA DELA PISCUL CRASANILOlt
'"
(~;.n:~~ ~::~: ~::;~e:3~~:.i~ee~~:~~~~::n~e;~~~:;:::~~
fie cu un fel de excrescenţe reliefate, verticale ori oblice, ca nişte
omiz i , fie prin brâuleţe orizontale, oblice, ori vertica le, libere ori
legate intre cle, aldttuitt: dintr'un fel dc n1losturei În forma unor
flori de niruri dela vasele de nletal (v. fig . 53- 55) 1), ori cu linii

;~
~ \1. -
- ~L :
! ,:
I~ Ii~
\
1.: "
Fip;·47

v~ lurite (fig. S~58), ori În alte chipuri ' ). această specic, a bor-
; ,~ ~ I ~ :
rane/or, cu proeminente, cste cea mai numeroasA la Piscul Crbanilor:
. --~ - : am putea spune eli e forma de vas prin excelenţli fol~it!l. ~e .indi~
Fig. 44 Fg. 45 ..
~~::i a~ina:s~~~ :~s~a~ I~~~~~e;:t: ~~:e r::s~, :~m:~s:~a: ;~
str.tl. Dar cioburile gbite ne permit a reconstitu i şi formc foarte Înalte
principalelc tipuri de fabricate ce Întâlnim aici. Nu vom relua earacteri-
Ulrile date de colaboratorul nostru in chip foa rtc mulţumitor, fi e teh-

l~
nic, fie stilistic . Ci vom pune problema ccromicei dela Crbani din punct
de vedere istoric: dc O p:1rte cultura l, de alta etnografic. Aceas ta cu atât

,~J
mai mult ,cu cât anume explic3ri, suficicntc pCntru La Tene-ul ardelean,
sunt necomplete pentru cel din câmpin munteanll ş i pcntrucll in legll-
tur!i cu preze nţ.'1 ceramicei «cclticct la Crăsnn i se pune imediat Între-
barea şi asupra cventua lci prezenţe a Cc l ţi lor in această regiune. FiK· 4C)

Vom începe deci expunerea deaco lo unde am pllrllsit-o. când am

examinat s ituaţia antropogeogrnfică :1 Crllsa nilor: aşezare de stepli, dar
strâns dep e nden tă nu .de v ia ţ a de stepll, ci de cea de plldure.
Printre vasele indigene dela Crli.sanÎ dcosebim următoare l e şa pte tipuri
principa le:
1. BOTCane, in fe lul celor de azi-apmape cilindrice-ceva ffi.'\Î
strâmte la gur1i şi uşo r strâmtare spre fund, de toate m1i rimile , înce-
pând dela 0.027 m. (fig . 39) şi pânA la c. 0.40-0.50 m. (fig. 43 - re-
constituit), prevhute in apropierea gurii cu d ouă sau mai multe
~n~;:is~:~ ~~;~~o~;~s~ ~~0~:~n:\~~c,n;o~i~i~uÎ:rllr~~:~:t~0~i~oÎ-I~:~~
ţnţi au voit ch~lr să le g1lse-dscli o paternitate thracicli . ). Precum obscrvl\
insii şi Andrieşcscu . l. C., p. 48. proeminenţele vaselor dela Crnsani sunt
deosebite de cele din vremile Illai vecbi. E în ele ceva perfect limped e
ca utilitate practicii, iar nu o simplii ornamentare. De alti parte fornm
1) ce. aCelI _nativ omamenudln HftllslUt, 14 Forrer, Rtalll'X., pl. 81 ti urm ; eL
,iplanip I64.p·SQ2.

1)
~
ef. ,i
Cum crede
Andriqncu. 1.
Andritşcacu,
C' I p. 29 ti 32.
p. 28.
~ ~::: ~~e:~~:
Cltfmnilor. p. 48.
',:r ~:~~:~i:u~a :ad~er:j:~~ PdtJ~a:.~~/p~;;: ,~~"cNI

www.cimec.ro

---~
 IV, STATI UNItA C ETICA DE...... PISCUL CRASANILOR

vaselor, redând intocmai pe aceea a glllcţilor de lemn şi imitănd un

trunehiudecop:1c,clruiais'au lAsat fragmente de crlici dejurîmprejur,
spre a servI la prinsul şi purtttui vasului, care fusese obţinut prin
geobirea interiorului trunchiului (in ţara bllrcilor f'lIcute dintr'un singur
trunchiu scobit: po"dEvAa 'fAoi"a: cf. mai sus p. 47 exped. lui AJe:mndru
cel Mare impotriva Geţilor, tocmai În vremea vaselor noastre deL1.
Crllsani), e limpede eli, f);rll nici un fcl de siluirea faptelor, noi putem
interpreta vasele în formd de borcane deL'l Crisani, ca nişte simple
. surogate de stepi'i ale vaselor de
: ~ lemn din regiunen pMuroasădeVest.
~ ;... . Mii ab~in de a extinde aceastli expli.
\ car~. înap?i p~~1\ în neolitic i arch~-
• Iogli preistonci vor controla teona
Fig. SO mea pentru acele vremi şi vor ho - Fig. 53 Fig. S<4
~rÎ. Dar pentru vremea când izvoarele
literare sigure ne arată d, in plrţile acestea din stânga Dunării, Geţii ro:\pe totaL'i lipsl\ de ornamentare (v. fig, 59 - 63 b.). Aceste
lui Dromichaites se serviau aproape exclusiv de vase de lemn, mi :se se gasesc la Crnsani în 1lumlr relativ redus şi faptul el mai întol-
deaunll ele sunt pline de sgurll şi cenuşA, face sl se crcadli eli ele ar fi

~rA Fig . SI Fig. s=

se p"Jre cA nu am nevoie să argumentez mai mult camcteru l de Su-

rogat al vaselor de p!1mânt examinate sub prima noo.strit categoric.
Acestei concurenţe pe care lemnu l o fi'ieea pllmântului ars cred că
Fig. SS FiII'. 56
avem a atribui şi lipsa de evoluţie a formei vasului-borcan, ori vas-
gAleată, rlimas mereu la acebş tip, şi În lutul ars, pentruc1\ lemnul
slujit Cll Hi.mpi ori lIfum!i~ori,. fie ~n via~ d~ toate zilele, fle numai la
condiţiona mereu acecaş fonn1\ şi rlimanea perpetuu ca mode l, impie- împlinirea unor anume CltUCI 1), tn specml 10 legliturli cu. unm~rm!tn­
decând imitaţia sa in lut să evalueze după legile proprii ale acestuilalt tare.'l. De alt!i parte ~sirea lor foarte frecventl În forme Identice atât
material. De altă parte primitivitatca fucturii ne arat1l. limpede eA, de În Hallstatt-ul vest-balcanic dtşi În Transilvania epocci scythice (Ia Tg.-
rapt, vasele aceste.1. nici nu erau întrebui.nţate decât de s!1dicimea care

~~~i~~~~:::l;!~~i~l~~:::~; :'~;::::~;~:~~EE:;';~~~~
nu-şi putea procura de celelalte, originale, În lemn. Neputându-se com-
Plr~, C:l rezistenţă şi utilitate pmctidi, până la mari dimensiuni, cu va-
sele similare de lemn, vasele acestea vegetead Într'o mediocritate per-
otehnicldireriti.
petuli, pUn!!: la sfârşitul existenţei lor.
') ,:. ,i
Andrie,eKU, p. 44.

www.cimec.ro

Murcşului) e o indicatie a raportului lor etnografic cu Sudeştul eu-
ropean, iar nu cu Estul scythic ori Vestul celtic. Dealtfel atât in Ardeal
cât şi În Bosnia - ba chiar În Grecia miccnicA - forma şi profilul
acestor vase, folosite drept cupe ori pahare, sunt cunoscute din cele mai
vechi timpuri (eneolitic). Pentru Clisani concluzia istorico-etnograficll e
FiG· 57 Fi~. 58
s implă: şiacest fel de vaseapartjne ;"djgen;!or, i3r nu elementelor străine
din Est (Scythi şi Greci) ori din Vest (Celli).
III. Ukioare mari fi oau. Acec:J ce Grecii numi3u hydrii,amforc,Ju-
troforc, etc., vase compuse dintr'un corp mai mult sau maÎ puţin pl1n-
tecas şi un gât mai mult sau mai putin înalt şi larg, e reprezentat în me-
diul nostru prin specia oalelor şi ulcioarelor lucmtc incă din inceputurile
Fig. 59
neotilicc exclusiv in lut ars, şi neinfluenţa te de lehniceJe altor materia le,
decât numai in ornamcntarca lor. Spre deosebire de specia analoogll,
dar de altă întrebuinţare practid, a ('dni/or ~i IIlu/e/or, mai mici, ş i cu
o singur1\. toart1, aşezată vertical, În lcgături'i direct1\. cu buza vasului
ş i sprijinită pe umărul lui , oalele şi ulcioarele mari au douil torti, aşezate
ori::ontal imediat deasupra diametrului maxim allllrgimii lor. Un exem-
www.cimec.ro
IV !',-r"TIUNEA GET lcA OEI.A riSCUL CRA~"N Iu)K
plar tipic de astfel de ulcioare lucrate cu mâna, f'3rll roatll şi cu greşeli
dementa re de contur, Într'o pastă primitivă, e cel din fig. 64i fragmente
devnse analoage avem in fig. 65 ş i 66. ']'otuşacest tip de vase -altfel bine
cunoscut in Sudestu l europcan- edestulde rar la Crbani (ca intrebuinţare
practic1l, de conservare a lichidelor, el fiind foarte concurat de tipul 1), iar
singurn notit ornamentalJ de indelung1l: evoluţie locall sub influenţa
.-- - ·---.---------1
!@;'jl/:
!,'~ .\~/::
...
..•' fiti
Fig. 62
motivelor din tehnica epocei bronzului, cu caracteristicele ei torsade
o avem p3stmtn În mllnuşile rllsucite ca nişte colaci, din fig. 67 şi 68.
Dealtfel, foarte perfecţionat , motivul acesta al torsadci, caracteristic şi
Fig. 6-4 Fig. 65
epocci 3 JlI-a 3 bronzului, vestit prin brăţllrile de aur din Transilvania,
apar\inind cpoeei a IV·a a bronzului 1), şi continuat cu ,entusiasm şi,
În epoca fierului, va fi prelucrat inca mai des!l.vârşit in tehnica purli
La Tene a vaselor dela Critsani. - Foarte caracteristicll e absenţa urnelor
') Un frumot exemplar de pe IA inceputul mileniului l a, Chr ., Wbit la Figel, In
Ardeal, in poseliuneA d-Iul J. Oi.nu.
 IV. "T\TIUNF.A OIITl c A DELA l'I SCt T I~ CRA " ANII..oR

propriu zise, fliră tor\i şi de o formli eu adev.!l.rat ascmlinlitoare urnelor provinâald romană va oferi apoi acest tip ca o (orm?l cu totul banal~.
La Tene glsite de pildă la Apahida IAngă Cluj şi publicate de Kov:ics (n La 'fene insii, unde formele hallstattiene, fie eli se reflcctcad În ce-
in Dolgo:.atok-Travau:c din Cluj, Il '911, p. 1 şi urm. Cred :l nu ~ ramicaseythicădinspre Nipru, fie el le reglisim in L.'1 Tene-ul mijlociu
inşela, afirmând că, În vreme ce vasele din cimitirul L:t Tcne II dela din ~nia, ori ~n L a. 'fene-ul mijlociu din Ardeal, r!imân perfect clare
Apahida reprezintă cu adevlirat o traditie vcstidl, legându-se ca tipuri ca ongmal al siluetei formelor 1), tipuri de vase ca acestea din urmă
şi iMpo! În timp cu urnele din lIal1statt(cf. in specia l la Forrer, Reol/ex.,
p. 561 , tipuri de vase HallstaU unguresc dela Oedenburg), vasele ana- ~:~t~:ă:~n:~~;i~~~:~ă8~p~~ ~~S~~~i~inş~i~~n;: :~'~~~~!~eP;;~~:~~~;
looge dela Crlisani rihnân in trad iţia primitiv!!. loc.'1I1L Aceasta ne sileşte mtuş o mare noutate. rar aceasd. noutate Înseamnll. ruperea barierei
sli scAdem fo."1.rte mult rolul influenţei vestice MUpr.t culturii indigenilor intre ce e greco-roman ş i ee e ind igen, deci o datll. foarte rccentll., deci
din vale.'1 Ialomiţei . oarecum ulti.mu l stadiu al civilizaţiei locale dela Crll.san i, spre sec. l
IV. Un fenomen ;lOa log îl putem observa şi la âlnile-1l1r.elc cu toarta
ridicatA peste nivelul buzei şi împodobitli sus cu un fcl de pinten, peste
ca re e aplic.'1t omament:al (dar şi practic: spre a sprijini bine degetul
cel mare, când apucăm cana plin?l) un fel de nasture (ef. fig. 69-7 1 ).
Şi aici, avem o evolulie paralelli: alăturea de forme primitive, lu-
crate fliră road\ (fig . 69), forme ingrijit stilizate. in speci:t l, sub innuenţa

-- T,
:
-
"'....
! .-

Fig. 66 Fig. 67

vaselor greceşti celor mai numeroase aici: amforele (fig. 70 şi 7 1 ).
Şi aceste vase intră în evoluţia firească IOQll!i ~i nu reprezint1i, nici chiar
În ornamentarea cu torsad e ori c.1neluri ~I torţi1or lor (cf. fig. 72 --'76)
nimic excepţional. Şi lotu~ tehnica cxcelcnt!i a unora din ele ar indica
un eventual import, ori măcar o puecrnidi. influenţ!i stri'iin1i.,carc civilizcaUi.
şi rafineaz1i atât gustul cât şi putinţa de exprimare plas tica :1 localnicilor.
V. In adevăr, este limpede c!I. tipuri dec([m'ca acck'3 din fig. 77-80
rcprezintă şi o tehnicii şi forme de o nuan\ii nouli în mediul nostru:
privind aceste vase, in tehnica satÎsfăc1itoare a c!i.ror:1 putem vedea un stadiu
de mediocritategenerall, iar nu o simplă excepţie Într'un mcdiu foarte pri-
mitiv, şi înprofilul c1irora vcdemdstdvechcaacccntuarcuni1nteralli şi na-
iV!i,fiea trupului, fie a umiirului,fie a gâtu lui vasului, a f3cUltoc unei linii
perfect armonioase, greceşti (v. frumoa sele exemplare din fig. 81 ~i
82), ai impresia că ai intrat complet În vremea grcco-romanli. Ceramica
fig. 68
3: C.hr. Pentru a inţelege fie tipologia fie ornamentica ceramicei pro-
vmcmle greco-romane dela Dun?lrca de Jos in vremea imperiului şi con-
se~r~ aici În elementele. ci es~nţia le a unei strllvechi tradiţii locale,
clnar 10 ace.'1stli. vreme tarzle, e bme s1I. avem totdeauna În vedere exem-
plul cc ne dll. grupa de vase dela Crăsani acum cx.1minatll..
cu ~·uT~tr~nf~;:,r:.a~i~:;t~:I!::as~dde~~~~li.~::~~O~~i~~ a:a:~~ ~i;~C:i~
neD- şi cneolitie acele tăieturi În fonnă de ferestre, care omamenteazli. pi-
~e-amregll.sitÎntocmaima i SUS,p.21 sqq., la impodobi rea
~~~:G:~ ~~::7;':;~~:~~~~:, ,~n::u:·.~; ';~':;' :::ru;;;:;~7,::,~"';":;

www.cimec.ro