Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Instrumentar
Caria dentara este considerata ca fiind cea mai răspândita maladie, care
afectează populaţia mondiala in procentaj de 90%.
Principala cauza a producerii cariei este placa bacteriana.
Caria dentara - o boala infectioasa provocata de bacterii din cavitatea bucala (in
special Str. Mutans si lactobacili) si produsele acestora care ajuta la formarea placii
dentare microbiene si actioneaza demineralizand si distrugand suprafata externa a dintelui
- smaltul.
Definitie: Caria dentară este un proces patologic dinamic, reversibil, episodic şi
asincron, care în stadiile necavitare (în smalţ şi chiar în dentină) are capacitatea de a se
vindeca cu ajutorul măsurilor preventiv-terapeutice.
Definitii:
J.R Elderton. consideră că procesele carioase reprezintă în mod fundamental o
manifestare a unui dezechilibru dintre ionii de calciu şi fosfat în ţesuturile dentare
şi salivă, mediat de microorganismele plăcii bacteriene şi influenţat de unii factori
numiţi determinanţi ecologici.
Th. Lundeen o defineşte ca o boală infecţioasă a dinţilor care provoacă disoluţia
şi distrucţia localizată a ţesuturilor calcificate.
A Thylstrup o consideră o boală ce afectează sedii specifice, provocată de
activităţi bacteriene localizate.
W.H Bowen. susţine că leziunea carioasă nu apare în absenţa plăcii bacteriene sau
a carbohidraţilor fermentabili, astfel încât el o consideră o boală dietobacteriană.
S. Reisine a conceptualizat caria dentară ca rezultatul interacţiunii dintre factorii
genetici şi cei de mediu în care componentele biologice, sociale, comportamentale
şi psihologice au un mod complex de manifestare.
1
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
2
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
EVOLUŢIIA CLINICĂ
I. CARII CU EVOLUŢIE ACUT PROGRESIVĂ (CARII EXPLOZIVE SAU
RAMPANT CARIES)
• procese cu evolutie rapida invadante care afecteaza de obicei mai multi dinti. Dentina
lezionala este moale şi de culoare galbuie. Sunt frecvent insoţite de reactii pulpare severe.
II. CARII CU EVOLUŢIE LENT PROGRESIVA (CRONICE).
• evolutia lor se intinde pe o perioada mai lunga de timp, sunt de diferite profunzimi, si
au tendina de a evolua ǐn numar redus. Dentina lezionala este de consistentă dură şi de
culoare inchisa. De obicei diferenţa intre caria acută şi cea cronica se face pe baza
coloraţiei, consistenţei, mirosului, vârstei, duratei evolutiei şi posibilei reacţii pulpare.
III. CARII CU EVOLUŢIE ÎNTRERUPTĂ (STAŢIONARE SAU OPRITE ÎN
EVOLUŢIE)
• apar in situaţiile clinice cand fie prin prabuşirea prismelor de smalţ sau prin absenţa
dintelui vecin sunt create condiţiile propice curaţirii, autocuratirii şi contactului direct cu
saliva. In aceste cazuri, apare un strat de dentina scleros (hipermineralizat), bine
reprezentat care se opune unui atac cariogen ulterior.
IV. CARII VINDECATE
3
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
4
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
5
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
6
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
7
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
Fisurale (1) 11 12 13 14
Aproximale (2) 21 22 23 24
Cervicale (3) 31 32 33 34
12. Clasificarea radiologică a cariilor aproximate (Espelid şi Tweit, 1984)
D1 Leziune în jumătatea externă a smalţului
D2 Leziune în jumătatea internă a smalţului, dar nu şi în dentină
D3 Leziune în treimea externă a dentinei
D4 Leziune în treimea medie a dentinei
D5 Leziune în treimea internă a dentinei
13. Clasificarea clinică şi radiologică a cariilor fisurale (Espelid şi Tweit, 1994)
Gradul 1
White spot necavitar sau leziune carioasă uşor modificată de culoare în smalţ şi
nici o leziune detectabillă pe RX.
Gradul 2
Cavitaţie superficială la intrarea în fisură, o oarecare pierdere de substanţe
minerale în suprafaţa smalţului ce înconjoară fisura şi/sau o leziune carioasă în
smalţ detectabilă pe Rx.
Gradul 3
Pierdere moderată de minerale cu o cavitaţie limitată la intrarea în fisură şi/sau o
leziune în treimea externă a dentinei detectabilă pe Rx.
Gradul 4
Pierdere considerabilă de minerale cu cavitaţie şi/sau o leziune în treimea medie a
dentinei, detectabilă pe Rx.
Gradul 5
Cavitaţie avansată şi/sau o leziune în treimea internă a dentinei, detectabilă pe
Rx.
8
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
Clasificare:
1. INSTRUMENTAR DE EXAMINAT.
2. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA CAVITATILOR.
3. INSTRUMENTAR PENTRU RESTAURAREA DINTILOR.
1. Instrumentar utilizat la examenul clinic:
1. OGLINDA DENTARA
2. SONDA DENTARA
3. PENSA DENTARA
Întrebuinţările oglinzilor:
Asigură vizibilitatea câmpului operator
.Asigură protecţie operatorului şi pacientului
Sonde dentare flexibile
- acele Miller se găsesc în două lungimi: lungi (50mm) şi scurte (40mm) şi în şase
grosimi (superextrafine,extraextrafine, extrafine,fine, mijlocii,groase)
Întrebuinţările pensei dentare
Manipularea unor instrumente mici,sterile: ace, freze, conuri de hârtie sau
gutapercă, pene, inele, benzi de contur
Aplicarea şi îndepărtarea unor pansamente medicamentoase şi introducerea prin
capilaritate a unor soluţii medicamentoase în camera pulpară
9
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
5. Instrumentar aero-abraziv
II.1. Instrumentar de mana in prepararea cavitatilor:
1. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN SMALT:
Dalti:- dreapta;
- curba;
- dublu angulata.
Toporisti de smalt
Bizotatoare de prag gingival.
2. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA
Toporisti de dentina;
Sapaliga de dentina;
Instrument de precizat unghiuri dentinare;
Linguri Black.
Mânerul
- are diferite forme şi mărimi
- poate prezenta zimţi sau convexităţi anatoforme pt îmbunătăţirea prizei instrumentului
Tija (gâtul instrumentului)
-este neted, rotund sau conic
- cu una sau mai multe curburi pt a evita tendinţa de rotire a acestuia în timpul lucrului
Partea activă
- pot avea o singură terminaţie sau cu dublă terminaţie
- Poate avea forme şi mărimi diferite în funcţie de scopul pt care au fost create
Instrumentar cu actiune in smalt: - Dalti de smalt
Instrumentar cu actiune in smalt: - Toporisca de smalt
Instrumentar cu actiune in smalt: - Bizotatoare de prag gingival
- Bizotatoarele de prag gingival sunt instrumente care prin forma pe care o au
permit efectuarea unui bizou corect la marginile de smalţ ale pragului gingival
într-o preparaţie proximoocluzală
- Sunt instrumente perechi dr/stg, mezial/distal
- Partea lamei ce priveşte spre mâner se numeşte bizotatoare iar cea departe de
mâner contrabizotatoare
10
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
TURBINA
• In funcţie de iluminarea câmpului operator: Cu fibră optică, Clasice
11
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
• In funcţie de materialul din care sunt confecţionate: titan ( sunt mai usor de
manipulat, iar piesele netede asigura o mai buna igienizare a lor), otel (au un
pret de cost mai scazut)
• In functie de modul de fixare a instrumentarului : push-botton, strangerea si
rasucirea unui buton, frictiune.
12
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
Freza sferică
- este cea mai folosită
- are diametre diferite 0,5-30mm
- are 8 lame tăietoare care pot fi sau nu tăiate de striuri transversale
- este activă în smalţ, dentină sănătoasă, dentină alterată
- Freza sferică obişnuită acţionează mai ales pt îndepărtarea dentinei alterate şi
lărgirea cavităţilor
- Freza sferică cu striuri transversale acţionează în profunzime (pt perforarea
dentinei şi îndepărtarea prismelor de smalţ dislocate
- Freza sferică pt finisat obturaţiile din amalgam are lamele tăietoare paralele
nesecţionate transversal, dispuse longitudinal în continuarea axului mânerului
( spre deosebire de freza obişnuita, lamele sunt mai puţin pronunţate şi mult mai
pronunţate)
- Freza sferică pt lustruit obturaţiile din amalgam are suprafaţa perfect netedă şi
lucioasă
Frezele cilindrice
- freza cilindrică plată (fără vârf), cu lamele tăietoare paralele, dispuse în axul
mânerului, nu prezintă secţionări transversale.
- freza cilindrică plată cu tăietură tranversală,
13
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
14
Clasificarea cariilor.
Instrumentar
Periuţele montate
- formă de cupă (pâlnie) se adaptează la piesa de mână contraunghi
- Forma de roată se aplica la piesa de mână dreaptă sau contraunghi
- Sunt instrumente agresive datorită durităţii perilor
- Se folosesc împreună cu o pastă de lustruit
Gume de lustruit polipant, cupe de cauciuc : - sunt instrumente rotative
folosite la lustruirea direct în cavitatea orală a lucrărilor protetice din metale nobile,
seminobile şi acrilat; obturaţiilor de amalgam, suprafeţelor de smalţ după ce a fost
efectuat detartrajul
15