Contractilitatea muschiului neted

Material necesar:

 Broasca
 Miograf
 Sursa de curent de inductie pentru stimulare
 Semnal electric
 Kimograf (dispozitiv de inregistrare grafica)
 Trusa de vivisectie
 Accesorii pentru fizarea animalului de experienta

Tehnica de lucru:

 Se adapteaza la sistemul de inregistrare un fragment de stomac de broasca

 Stimularea si inregistrarea se face asemanator cu cea a muschiului striat, dar
vor fi aplicati pentru stimulare curenti cu voltaj marit, iar sistemul de
inregistrare se va derula cu o viteza mai mica
 Se obtine un grafic cu:
a) Perioada de latenta: 0,2-2 sec
b) Durata de contractie: 5-cateva min (tetanizarea se obtine
la o frecventa mai mica comparativ cu cea necesara
pentru muschiul striat
c) Perioada de relaxare este mare
 Contractilitatea muschiului neted se pune in evidenta prin experimente
realizate folosind baia de organ

Muschiul neted
Fiziologia miocitului neted
-Notiuni teoretice-

 Musculatura neteda intra in componenta cailor respiratorii, digestive, urinare

si a vaselor sangvine
 Este localizat vascular sau non-vascular, in peretele viscerelor cavitare sau in
structurile globului ocular
 Se clasifica in viscerali (unitari) si multiunitari
Muschiul neted unitar (visceral)

 Formeaza sincitii functionale

 Nu au inervatie motorie individuala
 Excitatia se propaga de la o fibra la alta, cuprinzand portiuni mari de muschi,
care actioneaza ca o unitate
 Pot prezenta activitate automata, independenta de inervatie

Structura miocitului neted

 Miofilamentele de actina si miozina nu au o dispozitie regulata

 Prezinta mitocondrii, nucleu, RER, aparat Golgi
 Membranele Z sunt inlocuite de corpi densi, care sunt locuri de ancorare
pentru filamentele subtiri
 Unii corpi densi sunt atasati la membrana celulara adiacenta, avand rol in
transmiterea fortei de contractie de la o celula la alta

Potentialul membranar

 Valoare cuprinsa intre -50 si -60 mV (in repaus)

 Potentialul de actiune poate fi cu varf (dureaza 10-15 ms) sau cu platou (se
datoreaza kineticii mai lente a canalelor de Ca fata de cele de Na)

Mecanismul contractiei

 Mecanismul de cuplare excitatie-contractie este dependent de MIOZINA

 Miozina are afinitate scazuta pentru actina, a.i. este necesara activarea
miozinei prin fosforilarea lantului usor de catre o kinaza specifica activata de
complexul calciu-calmodulina
 Canalele de calciu pot fi receptor-operate (de tip L) si voltaj-dependente (de
tip T)

Cuplarea excitatie-contractie si mecanismul contractiei

 Interactiunea actina-miozina consta in ciclarea puntilor transversale, ceea ce

duce la alunecarea reciproca a filamentelor
 Filamentele de actina si miozina nu au dispunere sarcomerica
 Filamentele de actina se leaga de structuri speciale-CORPI DENSI
 Contractia este sustinuta atat timp cat prezenta stimulului mentine intrarea
Ca
 Contractia este sustinuta prin puntile stabile actina-miozina

Relaxarea miocitelor netede

 Se produce ca proces activ

  Este rezultatul scaderii Ca citosolic spre valori de repaus datorita stoparii
afluxului si datorita activitatii crescute a mecanismelor de extruzie
 Indepartare Ca din citosol si stimularea fosfatazei miozinice initiaza si
favorizeaza procesul de relaxare

Particularitati functionale ale muschilor netezi:

 Prezinta capacitatea de a fi stimulati prin intindere, prin declansarea unor

mecanisme spontane
 Prezinta plasticitate-adaptarea tonusului la continut
 Relaxarea prin intindere reprezinta capacitatea de modificare a diametrului
longitudinal, fara schimbari importante in tensiune
 Realizeaza o mare economie de energie, deoarece organele interne trebuie
sa mentina o contractie tonica, bazala, permanenta
 Are o perioada de latenta mai mare necesara initierii unei contractii
