SATISFACȚIA PROFESIONALĂ A

PROFESORILOR DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
PROIECT -METODOLOGIA CERCETĂRII

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Lector Dr. Petruța Rusu

STUDENȚI:

Condurache Carmen-Mariana (căs. Manole), grupa I

Damaschin Andreea, grupa II
Isticioaea Maria-Cătălina (căs. Iftime), grupa II
Scurtu Maria (căs. Scripcaru), grupa III

PIPP, CONVERSIE, ANUL II

SUCEAVA, 2019
 I.Introducere

Obiectul prezentei cercetări a constat în satisfacția profesională a profesorilor din

învațământul primar. Ne-a interesat în ce masură satisfacția profesională a profesorilor din
învațamântul primar diferă în funcție de o serie de variabile precum: satisfacția profesiei,
remunerare, recompense, promovarea și evoluția profesională, relații interpersonale cu
directorul, cu colegii, cu parinții, mediul social, organizarea volumului de muncă.

Unii intră în invațamânt ca să-și câștige existența, ceea ce poate fi considerat normal, dar
complet insuficient, ceea ce duce la lipsa de satisfacții. Alții, caută o profesie despre care se
spune ca este ușoară, placută și aduce numeroase avantaje, compensând remunerarea. Profesia de
profesor în învațamântul primar îi constrange la repetare și îi incită, an după an, la reluarea
acelorași metode de muncă.

Satisfacțiile pot fi multiple: fie din partea eleviilor (mulțumiri sub diferite forme:verbale
sau scrise), fie din partea parintilor, ca niște recompense pentru implicarea și munca depusă.
Profesori pun temelia instruirii pe care o are o persoana. Până și cei mai buni profesori de la cele
mai prestigioase universității și școlii le sunt îndatorații profesorilor care și au facut timp ,si au
depus eforturi să le stimuleze și să le cultive dorința de a învața, de a cunoaște și de a intelege
lucrurile.

Profesorul este un membru al societății și starea lui psihică este influențată de

stasfacția profesională întălnită în diferite relații precum:relația profesor-elev,profesor-profesor ,
profesor-director,profesor- părinte.

Un exemplu de relație ce duce la o buna desfășurare a activitătii sale este relatia de

bunăvoință,de întrajutorare și corectitudine de la locul de muncă a profesorului creează o bună
dispoziție, spre deosebire de relațiile bazate pe invidie, desconsiderare , bârfă și intrigă, protecție
care se resimte în comportarea nefirească , forțată a profesorului care are impresia că adverasarii
lui îi urmaresc toate acțiunile,că trebuie să fie prudent, deosebit de atent, lucrând într-o atmosferă
de teamă și nesiguranță,ceea ce duce la insatisfacție profesională.

Satisfacția profesională a profesorului din învățământului este împlinită atunci când

acesta reușește să îl învețe pe elev să învețe,să se conducă, să se orienteze , să fie capabil de a-și
desăvârși singuri cunoștiințele și să țină seama de voința sa,de aptitudiniile ,de gesturile și de
perseverență.

II. Reviewul literaturii

 Sunt studii în domeniu, care arată un nivel al satisfacție învațătorului scăzut cu privire
la situația ocupării forței de muncă și situația financiară. Un alt studiu arată că a fi învățător în
România nu mai reprezintă o alegere ofertantă pentru generația actuală de tineri,preferând să-și
valorifice potențialul în alte domenii profesionale capabile de a aduce beneficii mult mai mari
decât cele obținute prin desfășurarea activității de cadru didactic.Principalele motive invocate de
tinerii din ziua de azi pentru reticiența absolvirii învățământului superior de a deveni învățători
este:remunerația nemotivantă ,dificultatea adaptării la cerințele acestei profesii ceea ce duce la
o satisfacție profesională scazută.
Există studiile făcute de către Terpstra, Honoree (2004) şi Toutkoushian et al. (2007) în
care a scos în evidenţă că aria curriculară, disciplina de învăţământ, realizările academice,
precum şi regiunea geografică în care profesorii lucrează influenţează oarecum nivelul
salariului.Legătura directă dintre salariu şi epuizarea profesorilor este scoasă în evidență în
studiul lui Kelly (2004), care arată faptul că odată cu creşterea salariului scade nivelul de uzură
al profesorilor, iar acest lucru este mai pronunțat în primii ani de activitate. În acest sens de
cercetare, deşi salariile sunt mai mari profesorii sunt determinați să nu renunţe la profesiei, dacă
aceast lucru se întâmplă, atunci acest lucru are loc în primii ani de predare. Eberhard et al.
(2000) a analizat relaţia dintre satisfacţia cu privire la salariu şi continuarea carierei didactice şi
a ajuns să concluzioneze că 42% dintre profesorii debutanți care sunt nesatisfăcuţi de salariu vor
să continue să lucreze în învăţământ. Într-o alta cercetare la nivelul învățătorilor din România
(Creţu, 2000), s-a descoperit că din punct de vedere financiar se înregistrează la nivelul
profesorilor tineri, 56% declarându-se nemulţumiţi şi 9% foarte nemulţumiţi. O situaţie
asemănătoares există și în Europa, conform studiului desfașurat de Mora et al. (2007), care a
ajuns la concluzia că tinerii licenţiaţi nu-şi satisfac aşteptările legate de salariu. Cercetarea
realizată de către Van Keuren şi Wilson în anul 2002 a concluzionat că profesorii cred că
pregătirea şi experienţa sunt factori de bază relevanţi ai grilei de salarizare; conştientizarea
acestei realităţi determină învățătorii să atingă niveluri înalte de pregătire, aprofundându-şi
cunoştinţele dobândite ce alcătuiesc baza pentru predarea la clasă. Lucrarea de față își propune să
identifice care sunt satisfacțiile,insatisfacțiile și motivațiile profesorului din învătământul
primar.Fiind dată această situație ne vedem motivați și îndreptățiți să dezvoltăm cercetarea
problemei satisfacția profesorului din învățământul primar a cărei esență rezidă în urmatoarele
întrebări precum:Sunt diferente importante intre nivelul satisfactiei in munca si a
comportamentelor acesteia intre cadre didactice barbati respectiv femei? / Sunt diferente
semnificative intre cadrele didactice care lucreaza in invatamantul de stat si ce el particular? si a
intrebarii miza a cercetarii:Care sunt factorii si in ce masura determina nivelul de satisfactie a
profesorilor din invatamantul primar?.
Studiul propus urmărește relația dintre motivație,performantă si satisfacție a învățătorilor
existând o strânsă legătură între ele precum și stabilirea gradului de satisfacție profesională a
profesorilor din învățământul primar prin analiza mai multor factori determinanți precum
remunerarea, recompensarea muncii profesorilor, posibilitățile de promovare, climatul social,
relațiile interpersonale și organizarea muncii.

III. Designul/metodologia cercetării

1.Scopul cercetării:
Cercetarea are ca scop stabilirea gradului de satisfacție profesională a profesorilor din
învățământul primar prin analiza mai multor factori determinanți precum remunerarea,
recompensarea muncii profesorilor, posibilitățile de promovare, climatul social, relațiile
interpersonale și organizarea muncii.
2. Obiectivele cercetării:
1. Măsurarea factorilor care influențează satisfacția profesională a profesorilor din
învățământul primar și anume: remunerare și promovare, conducere și relații interpersonale,
organizare și comunicare, satisfacția generală
2. Formularea unor concluzii pe baza analizei și a rezultatelor obținute
3. Formularea unor idei utile pentru factorii de decizie și conducere în vederea creșterii
gradului de satisfacție profesionala a profesorilor.
3. Ipotezele cercetării:
1. Profesorii din mediul rural au un grad de satisfacție mai ridicat în privința remunerării
și promovării față de profesorii din mediul rural
2. Există o corelație pozitivă între satisfacția profesională a profesorilor și un climat
social optim, relațiile interpersonale bune la locul de muncă.
 3. Există o corelație negativă între satisfacția profesională a profesorilor și vârsta
acestora.
4. Profesorii de sex masculin au un grad de satisfacție mai ridicat față de profesorii de sex
feminin.
5. Există o relație între factorul organizare și comunicare și satisfacția profesională a
profesorilor.
4. Participanți:
În cadrul cercetării au participat 75 de învățători și profesori în învățământ primar pentru
a se stabili gradul de satisfacție a profesorilor din invățământ primar. Cadrele didactice
participante au fost selectate în funcție de locul de muncă a celor patru studenți care au realizat
cercetarea.
Astfel, cadrele didactice provin din următoarele instituții de învățământ:
1. Școala Gimnazială ”Alexandru Ioan Cuza” Ruginoasa cu Structurile Ruginoasa,
Dumbrăvița, Rediu și Vascani -20 cadre didactice
2. Școala Gimnazială nr.1 Bicaz cu Școliile Bicaz-Chei și Pângărați-20 cadre didactice.
3. Școala Profesională Tătăruși, Școala Primară Iorcani, Liceul Teoretic ”Miron Costin”
Pașcani, Liceul ”Mihai Busuioc” Pașcani -20 cadre didactice
4. Școliile Gimnaziale Bogdănești, Untești, Vișinari, Ulea, Buda- 15 cadre didactice
Profesorii chestionați provin de la instituții de învățământ atât din mediul rural – 46
profesori cât și din mediul urban-29 profesori.

Fig. nr.1 Realizată în IBM SPSS Statistic

Structura personalului didactic pe grade didactice se prezintă astfel:
 grad_didactic

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

debutant 5 6.7 6.7 6.7

definitivat 15 20.0 20.0 26.7

Valid gradul II 20 26.7 26.7 53.3

gradul I 35 46.7 46.7 100.0

Total 75 100.0 100.0

Fig. Nr.2 Realizată în IBM SPSS Statistic

Structura personalului didactic după vechimea în invățământ:
Interval de vechime Nr. cadre didactice Interval de vechime Nr. cadre didactice
0-5 ani 7 20-25 ani 9
5-10 ani 8 25-30 ani 6
10-15 ani 10 30-35 ani 14
15-20 ani 9 Peste 35 ani 12

5. Procedura de culegere a datelor:

Datele au fost colectate prin aplicarea unui chestionar pentru măsurarea satisfacției
profesionale : ”Chestionar de evaluare a satisfacției în muncă” elaborat de către Paul E. Spector ,
1994, Departamentul de Psihologie, Universitatea Florida de Sud.
După Paul E. Spector, chestionarul cuprinde 36 de itemi care evidențiază existența a patru
factori :
I. Remunerare și promovare
II. Conducere și relații interpersonale
III. Organizare și comunicare
IV. Satisfacție generală
Fiecare item are 6 variante de raspuns ordonate crescător , de la valori negative ”
dezacord puternic” la valori pozitive ”acord puternic”.Fiecare are un anumit punctaj:
1-”dezacord puternic” 2-”dezacord moderat” 3-”ușor dezacord”
4-”usor acord” 5-”acord moderat” 6-”acord puternic”
 Itemii care se scorează cu acest punctaj sunt:
1,3,5,7,9,11,13,15,17,20,22,25,27,28,30,33,35
Restul de itemi se scorează invers, adică ”acord puternic” are valoare 1 iar ”dezacord
puternic” are valoare 6. Itemii care se scorează invers sunt: 2,4,6,8,10,12,14,16,18,19,21,23,24,
26,29,31,32,34,36
Cadrul didactic trebuie să aleagă o singură varaintă de răspuns pentru fiecare întrebare,
care consideră că este cea mai apropiată de opinia sa.
Pentru fiecare factor care influențează gradul de satisfacție se face suma valorilor itemilor
care îi corespund și se împarte la numărul de itemi respectivi.
Fiecare factor are atribuit un număr de itemi, după cum urmează:
I.Remunerare și promovare: 1,2,4,5,6,10,11,13,14,19,20,22,23,28,29,32,33
II.Conducere și relații interpersonale: 3,7,9,12,16,21,25,30,34
III.Organizare și comunicare: 8,15,17,18,24,26,27,31,35,36
IV.Satisfacție generală: se calculează suma valorilor tuturor celor 36 de itemi și se
împarte la numărul lor.
După Constatin T. factorii care determină gradul de satisfacție profesională a profesorilor
se referă la:
I.Remunerare și promovare: Dacă scorurile obținute sunt mici relevă faptul că profesorii
prezintă insatisfacție sau satisfacție foarte scăzută cu privire la nivelul salarizării, a
recompenselor pentru munca prestată cât și cu privire la posibilitățile reduse de promovare. În
cazul scorurilor mari reiese în evidentă gradul ridicat de satisfacție cu privire la acest factor.
II.Conducere și organizații interpersonale: Scorurile mici sugerează gradul de satisfacție
foarte scăzut iar scorurile mari un grad ridicat la nivelul climatului social, atmosferei generale,
relațiilor cu conducerea, managerul școlii sau colegii de la locul de muncă.
III.Organizare și comunicare: Scorurile relevă gradul de satisfacție cu privire la
organizarea și realizarea sarcinilor,a volumului de muncă,a efortului depus în realizarea
profesiei, înțelegerea fișei postului și a atribuțiilor cadrului didactic, regulile și procedurile ce
trebuie respectate.
IV. Satisfacția generală:
În măsura în care contribuie toți factorii analizați.
6. Variabilele cercetării:
 Variabile independente: gen, mediu, vârstă, vechime
Remunerare, relații interpersonale, organizare
Variabile dependente: satisfacție profesională
Variabile mediatoare: implicare, experiență, comunicare
7. Strategia de analiză a datelor:
Pentru testarea ipotezelor cercetării am folosit programul de analiză statistică a datelor
IBM SPSS Statistic și programul de calcul Microsoft Excel, fiind utilizate următoarele metode:
-statistici descriptive
-analize de frecvență
-analize corelaționale
Analiza de frecvență pentru variabilele demografice – gen, vârstă, analiza descriptivă
pentru toate variabilele studiului, Testul T pentru compararea rezultatelor în funcție de gen,
analiza corelațională între variabilele pentru verificarea ipotezelor.

V. Rezultatele studiului

Statistici descriptive:
Vârsta ( min=22 ani, max.=64 ani, m=44,85, SD=10,51), vechimea în școala (min.=1an,
max.=38 ani, m=14,25, SD=10,32), vechimea în învățământ (min=1 an, max=45 ani,
m=22,80, SD=11,91). Fig.3-8 Analiza descriptivă a datelor demografice, a factorilor de
satisfacție profesională.
Descriptive Statistics

N Minimum Maximum Mean Std. Deviation

Statistic Statistic Statistic Statistic Std. Error Statistic

varsta 75 22.00 64.00 44.8533 1.21473 10.51986

vechime_scoala 75 1.00 38.00 14.2533 1.19188 10.32197
vechime_invatamant 75 1.00 45.00 22.8000 1.37585 11.91524
Valid N (listwise) 75

Din cele 75 de cadre didactice chestionate, 16 sunt de gen masculin și 59 de gen feminin.
genul

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

 masculin 16 21.3 21.3 21.3

Valid feminin 59 78.7 78.7 100.0

Total 75 100.0 100.0

Privind analiza descriptivă a stării civile, 63 de cadre didactice sunt căsătorite, 9 cadre
didactice sunt necăsătorite, 3 sunt divorțate si nici o persoană nu este văduvă.
stare_civila

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

În
casatorit 63 84.0 84.0 84.0

necasatorit 9 12.0 12.0 96.0

Valid
divortat 3 4.0 4.0 100.0

Total 75 100.0 100.0

privința promovării în grade didactice, analiza descriptivă se rezumă astfel: din cele 75 de cadre
didactice, 5 cadre sunt debutante, 15 cadre didactice au examenul de definitivat, 20 de cadre au
obținut gradul didactic II și 35 de cadre didactice au obținut gradul didactic I.

grad_didactic

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

debutant 5 6.7 6.7 6.7

definitivat 15 20.0 20.0 26.7

Valid gradul II 20 26.7 26.7 53.3

gradul I 35 46.7 46.7 100.0

Total 75 100.0 100.0

Analiza descriptivă a mediului de proveniență relevă faptul că 44 de cadre didactice

provin din mediul rural și 31 de cadre didactice provin din mediul rural.

mediu

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

rural 44 58.7 58.7 58.7

Valid urban 31 41.3 41.3 100.0

Total 75 100.0 100.0

 Analiza descriptivă a scorurilor obținute pentru factorii care influentează satisfacția
profesională a profesorilor.
Remunerare și promovare ( min=1,10, max=4,55, m=2,9, SD=0,93), conducerea și relații
interpersonale (min=1,20, max=6, m=3,37, SD=1,15), organizare și comunicare (min=1,45,
max=5,78, m=3,36, SD=1,08), satisfacție generală (min=1,93, max=4,11, m=2,97, SD=0,49)
Se observă faptul că nivelul de remunerare determină cea mai scăzută valoare a
gradului de satisfacție de 1,10 pe o scală de la 1 la 6, însă se obervă un maxim de satisfacție în
privința relațiilor interpersonale dintre cadre și conducere și colegii. Media cea mai ridicată a
gradului de satisfacție se referă la factorul conducere și relații interpersonale.

Descriptive Statistics

N Minimum Maximum Mean Std. Deviation

remunerare_promovare 75 1.10 4.55 2.1953 .93541

conducere_relatii_interperso
75 1.20 6.00 3.3704 1.15777
nale
organizare_comunicare 75 1.45 5.78 3.3656 1.08399
satisfactie_generala 75 1.93 4.11 2.9770 .49223
Valid N (listwise) 75

Verificarea ipotezelor:

1. Profesorii din mediul rural au un grad de satisfacție mai ridicat în privința remunerării
și promovării față de profesorii din mediul urban.
Pentru a verifica această ipoteză vom folosi analiza statistică prin compararea mediilor
(means) și vom descoperi diferențele între valorile variabilei dependente în funcție de variabila
independentă-mediul de proveniență.

Report
remunerare_promovare

mediu Mean N Std. Deviation

rural 2.6345 44 .90359

urban 1.5719 31 .55092
Total 2.1953 75 .93541
 Vom evidenția grafic diferențele dintre cele două medii de proveniență cu privire la
gradul de satisfacție din punctul de vedere al remunerării și promovării.

Analizând rezultatele obținute în IBM SPSS Statistic, se observă clar o diferență

semnificativă a gradului de satisfacție din punct de vedere a remunerației și promovării de la
mediul rural la cel urban, în sensul că profesorii din mediul rural sunt mai satisfacuți decât
profesorii din mediul urban.Acest fapt se datorează nivelului de trai și civilizație dintre cele două
medii, profesorii din mediul urban făcând un efort mult mai mare pentru a-și putea asigura un
nivel de trai decent, cheltuielile zilnice fiind mult mai ridicate.( chirii, plata întreținerii, a
facturilor, cheltuieli de înteținere și creștere a copiilor, cheltuieli cu hrana etc)
Astfel, se confirma ipoteza formulată mai sus.
2.Există o corelație pozitivă între satisfacția profesională a profesorilor și un climat social
optim , relațiile interpersonale bune la locul de muncă.
Pentru a verifica această ipoteză, am realizat analiza de corelație Pearson în SPSS dintre
variabila conducere și relații interpersonale si nivelul de satisfacție generală. Rezultatul analizei a
indicat faptul că există o corelație pozitivă, semnificativă între cele două variabile ( r= .757,
N=75, p= .000) , ceea ce înseamnă că existența unui climat social optim, a unor relații
interpersonale foarte bune determină un grad de satisfacție ridicat. Ipoteza se confirma și în acest
caz.
Correlations

conducere_relati satisfactie_gener
i_interpersonale ala

Pearson Correlation 1 .757**

conducere_relatii_interperso
Sig. (2-tailed) .000
nale
N 75 75
**
Pearson Correlation .757 1

satisfactie_generala Sig. (2-tailed) .000

N 75 75

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

3.Există o corelație negativă între satisfacția profesională a profesorilor și vârsta

acestora.
Pentru a verifica această ipoteză, am realizat analiza de corelație Pearson în SPSS dintre
variabila satisfacția generală a profesorilor și vârsta acestora.

Correlations

satisfactie_gene varsta
rala

satisfactie_generala Pearson Correlation 1 -.016

 Sig. (2-tailed) .892

N 75 75
Pearson Correlation -.016 1

varsta Sig. (2-tailed) .892

N 75 75

Rezultatul analizei a indicat faptul că există o corelație negativă însă nesemnificativă între
cele două variabile. (r= -.016, N=75, p= .892). Pragul de semnificație (p) are valoare mult mai
mare de 0,05 ceea ce inseamnă că Testul este nesemnificativ statistic. Ipoteza se confirmă
parțial , existând o ușoară corelație negativă între cele două variabile.
4. Profesorii de sex masculin au un grad de satisfacție mai ridicat față de profesorii de sex
feminin.
Report

genul remunerare_pro conducere_relati organizare_com satisfactie_gener

movare i_interpersonale unicare ala

Mean 2.4844 3.2956 3.1069 2.9619

masculin N 16 16 16 16

Std. Deviation 1.12711 1.34855 1.09828 .47733

Mean 2.1169 3.3907 3.4358 2.9811
feminin N 59 59 59 59
Std. Deviation .87093 1.11262 1.07877 .50012
Mean 2.1953 3.3704 3.3656 2.9770

Total N 75 75 75 75

Std. Deviation .93541 1.15777 1.08399 .49223

Folosind analiza comparativă în SPSS , observăm faptul că există diferențe între gradele
de satisfacție între cele două sexe, în sensul că profesorii de sex masculin au un grad de
satisfacție mai scăzut decât profesorii de sex feminin, însă scorurile nu prezintă valori tranșante,
diferențele fiind foarte mici. Trebuie avut în vedere și faptul că doar 16 din totalul de 75 de cadre
didactice sunt de sex masculin. Ipoteza se infirmă.
5. Există o relație între factorul organizare și comunicare și satisfacția profesională a
profesorilor.
 Pentru a verifica această ipoteză, am realizat analiza de corelație Pearson în SPSS dintre
variabila organizare și comunicare si nivelul de satisfacție generală. Rezultatul analizei a indicat
faptul că există o corelație pozitivă, semnificativă între cele două variabile ( r= .670, N=75,
p= .000) , ceea ce înseamnă că existența unui organizări și comunicări foarte bune determină un
grad de satisfacție ridicat. Potrivit lui Cohen (1988) , mărimea corelației este mare , coeficientul
de corelație Pearson având valoare de peste 0,50. Ipoteza se confirma.
Correlations

organizare_com satisfactie_gener
unicare ala

Pearson Correlation 1 .670**

organizare_comunicare Sig. (2-tailed) .000

N 75 75
**
Pearson Correlation .670 1

satisfactie_generala Sig. (2-tailed) .000

N 75 75

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Profesorii prezintă un grad de satisfacție mult mai ridicat dacă „au un anumit grad de
confort psihologic” în sensul că sunt capabili să își organizeze munca, respectă regulile și
procedurile, iși cunosc clar atribuțiile și scopurile. Una dintre cele mai mari nemulțumiri a
tuturor profesorilor se referă la volumul mare de muncă cu documentele, profesorul nu iși
canalizează întreaga energie pe lucru cu elevii ci trebuie să piardă foarte mult timp cu întocmirea
și îndosarierea documentelor școlare.
 VI. Discuții și concluzii
Cercetarea noastră a fost pornit din dorința de a confirma sau infirma ipotezele stabilite la
începutul studiului.
În urma cercetării, am ajuns la concluzia că ipotezele 1, 2 și 5 se confirmă, ipoteza 3 se
confirmă parțial și ipoteza 4 se infirmă.
Deoarece relația cu colegii s-a dovedit fi extreme de important în satisfacția în muncă,
propunem programe de team building și pentru profesori.
 Puncte tari și limite ale cercetării

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-chestionarele au fost aplicate în școli din 3 -numărul mic al subiecților

județe
-lotul de subiecți a cuprins toate categoriile
de vârstă (de la cadre debutante la
învățători cu 32 de ani de experiență)
-s-a lucrat într-un program de statistică,
astfel, rezultatele obținute sunt corecte
-din 5 ipoteze propuse am confirmat 3
-chestionarul a fost întocmit de specialiști
-numărul mare de itemi care i-a plictisit pe
subiecți
-unii dintre subiecți sunt chiar colegi de
muncă ai studenților, astfel, este posibil la
unele întrebări, să fi mințit
-acordul care în loc să le asigure o
siguranță, i-a speriat
-studiul trebuia continuat pentru o perioadă
mai lungă de timp

Spre deosebire de alte studii legate de satisfacția profesorilor din învățământul primar,
lucrarea de față nu face nici o referire la satisfacția profesorului în funcție de rezultatele școlare
ale elevilor. Această variabilă a fost înlăturată. Chestionarul putea fi aplicat la fel de bine și altor
categorii de angajați, nu neapărat profesorilor. S-a eliminat factorul stresor “elev” și se poate
continua cu un studiu paralel: comparație între satisfacția profesorilor și satisfacția angajaților
din alte domenii (medicină, corporatiști, etc).

Pentru ca lucrarea noastră să fie una completă, era ideal să aplicăm un program de team
building pentru aceeași subiecți care au participat la studiu și după un an de la aplicarea
chestionarului, să fie aplicat același chestionar pentru a descoperi dacă soluția propusă a fost
ideală. Cu privire la nemulțumirile salariale, propunem încurajarea cadrelor tinere pentru a
rămâne în învățământ.
Limite ale cercetării ar putea fi: timpul scurt, utilizarea pentru prima dată a programului
SPSS și numărul mic de persoane chestionate.
În urma analizelor concluziile sunt următoarele: cel mai mare grad de satisfacție îl au profesorii
din învățământul primar atunci când vine vorba despre relațiile cu colegii, iar că nivelul de
remunerare determină cea mai scăzută valoare a gradului de satisfacție de 1,10 pe o scală de la 1
la 6.
Profesorii din mediul rural au un grad mai mare de satisfacție decât cei din mediul urban,
deoarece, cadrele din mediul urban au mai multe cheltuieli și un stil de viață costisitor.
Deși la început am presupus că bărbații au un grad de satisfacție mai mare decât femeile,
de fapt, ipoteza noastră a fost infirmată. Bărbații profesori pentru învățământul primar compară
salariile lor cu cele alor alți colegi care lucrează în alte domenii și sunt nemulțumiți de salarii,
mai ales pentru că sunt cap de familie, nemulțumirea este cu atât mai mare.

Bibliografie:

Cărți
Bontaș I.(1994) Tratat de pedagogie,București , Ed.Ddidactică și pedagogică
Constantin T., (2016) Psihologia gestiunii resurselor umane, Iași, Editura Universității
”Alexandru Ioan Cuza” Iași
Cucoș C., coord.,(2009) Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade
didactice, Iași : Polirom
 Dottrens R. (1971) Institutori ieri/Educatori mâine, București: Ed.Ddidactică și
pedagogică
Gheoghe O.(2002) Impactul percepției sociale a profesiei de cadru didactic asupra
performanței sale profesionale . București : Ed.Universală
Grigore F.(2018) Motivația și satisfacția profesională la cadrele didactice. București:
Sfântul Ierarh Nicolae
Ivan G.(2000) Confruntarea cu stresul și satisfacția în muncă la cadrele didactice.
București: Rovimed Publishers
Marici, M. (2015). Analiza de date în SPSS. Iași: Polirom.
Rusu, P. (2018). Metodologia cercetării-suport de curs. Suceava;
Ștefanov J.(1979) Pedagogia tractului pedagogic al profesorului. București Ed.Ddidactică
și pedagogică

Articole
Revista de Cercetare în Științele Educației http://www.rcsedu.info/
Revista română de psihologie aplicată http://www.rjap.psihologietm.ro/
Romanian Journal of Applied Psychology, 2011, Vol.13, No.2, 70-78

Resurse electronice

https://scholar.google.ro/scholar?
hl=ro&as_sdt=0%2C5&q=satisfactia+profesorilor+in+invataantul+primar&btnG

https://edict.ro/cercetare-comparativa-privind-satisfactia-in-munca-a-profesorilor/

https://www.librarie.net/p/148843/confruntarea-cu-stresul-si-satisfactia-in-munca-la-
cadrele-didactice

https://JssRomanian shell.cas.usf.edu

Anexa 1

Chestionar de evaluare a satisfacţiei

în muncă

Copyright, Paul E. Spector, 1994, All

rights reserved

Department of Psychology
University of South Florida
 Dezacord puternic
Vă rugăm să încercuiţi pentru fiecare
întrebare numărul care reflectă cel
mai bine părerea dumneavoastră

Dezacord moderat
Uşor dezacord
Uşor acord
Acord moderat
Acord puternic

1 Consider că sunt plătit corect pentru 1 2 3 4 5 6

 munca pe care o fac.

2 Sunt într-adevăr prea puţine şanse de 1 2 3 4 5 6

promovare pentru postul meu de
muncă.

3 Superiorul meu este competent în 1 2 3 4 5 6

munca pe care o depune.

4 Nu sunt satisfăcut cu beneficiile pe care 1 2 3 4 5 6

le obţin.

5 Când mă descurc bine într-o sarcină de 1 2 3 4 5 6

muncă sunt apreciat aşa cum trebuie.

6 Multe dintre regulile şi procedurile pe 1 2 3 4 5 6

care trebuie să le respectăm ne
îngreunează munca.

7 Îmi plac oamenii cu care lucrez. 1 2 3 4 5 6

8 Uneori simt că munca mea este inutilă. 1 2 3 4 5 6

9 Comunicarea din cadrul organizaţiei mi 1 2 3 4 5 6

se pare bună.

10 Măririle de salariu sunt prea puţine şi 1 2 3 4 5 6

prea rare.

11 Cei care îşi fac bine treaba au o şansă 1 2 3 4 5 6

mare de promovare.

12 Superiorul meu este nedrept cu mine. 1 2 3 4 5 6

13 Beneficiile pe care le obţinem sunt la fel 1 2 3 4 5 6

de bune ca şi în alte organizaţii.

14 Nu consider că munca pe care o fac este 1 2 3 4 5 6

apreciată.

15 Eforturile mele de a-mi face bine munca 1 2 3 4 5 6

sunt rareori blocate.

16 Consider că trebuie să muncesc mai mult 1 2 3 4 5 6

din cauza incompetenţei celor cu care
lucrez.

17 Îmi plac lucrurile pe care le fac la locul 1 2 3 4 5 6

de muncă.
18 Scopurile organizaţiei nu îmi sunt clare. 1 2 3 4 5 6

19 Nu mă simt apreciat de organizaţie 1 2 3 4 5 6

atunci când mă gândesc la salariul pe
care îl primesc.

20 Oamenii sunt promovaţi la fel de repede 1 2 3 4 5 6

ca şi în alte organizaţii.

21 Superiorul meu se interesează prea 1 2 3 4 5 6

puţin de angajaţii lui.

22 Pachetul de beneficii este destul de 1 2 3 4 5 6

echitabil.

23 Există prea puţine recompense pentru 1 2 3 4 5 6

cei care lucrează aici.

24 Am prea multe de făcut la locul de 1 2 3 4 5 6

muncă.

25 Mă simt bine cu colegii de muncă. 1 2 3 4 5 6

26 Deseori simt că nu ştiu ce se întâmplă în 1 2 3 4 5 6

cadrul organizaţiei.

27 Sunt mândru de munca pe care o fac. 1 2 3 4 5 6

28 Mă simt satisfăcut în ceea ce priveşte 1 2 3 4 5 6

şansele de mărire de salariu.

29 Există beneficii pe care nu le avem deşi 1 2 3 4 5 6

ar trebui.

30 Îl plac pe superiorul meu. 1 2 3 4 5 6

31 Lucrez prea mult cu documente. 1 2 3 4 5 6

32 Simt că nu primesc suficiente 1 2 3 4 5 6

recompense pentru eforturile pe care le
fac.

33 Sunt satisfăcut de şansele mele de 1 2 3 4 5 6

promovare.

34 Există prea multe certuri şi conflicte la 1 2 3 4 5 6

locul de muncă.

35 Munca mea este plăcută. 1 2 3 4 5 6

36 Sarcinile de muncă nu sunt suficient de 1 2 3 4 5 6

 bine explicate.

Anexa 2

Fișă de consimțământ
Pentru participarea la cercetare

Vă rugăm să completați un chestionar , completare care durează aproximativ 10 minute.

Acest chestionar evaluează satisfacția în muncă în funcție de o serie de factori:
remunerare și promovare, relații interpersonale , volumul de muncă și organizarea acestuia,
satisfacția generală la locul de muncă.
Răspunzând la chestionarul de studiu propus veți avea ocazia să reflectați asupra unor
chestiuni ce țin de viața profesională , subiecte la care nu aveți timp să reflectați în mod obișnuit.
Fiecare persoană este unică și diferită. Așadar, nu există răspunsuri corecte sau greșite.
Vă rog să răspundeți cât mai sincer și să vă asigurați că ați răspuns la fiecare item.
În scopul interpretării rezultatelor este necesar să oferiți o serie de date personale , fără a
fi necesar să precizați numele dumneavoastră. Participarea la acest studiu este voluntară. Toate
informațiile oferite de dumneavoastră vor fi folosite doar în scop statistic, de cercetare și se
asigură confidențialitatea răspunsurilor.

Echipa de cercetare,
Condurache Carmen-Mariana (Manole)
Damaschin Andreea
Isticioaea Maria-Cătălina (Iftime)
 Scurtu Maria (Scripcaru)
Facultatea de Științe ale Educației
Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava
Sunt de acord să particip la acest studiu,

Semnătura,