AMF II-BIOCHIMIE-Determinarea principalelor constante biologice

DETERMINAREA

VITEZEI DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)

Printre analizele de sange pe care ti le poate recomanda medicul tau se numara si

viteza de sedimentare a hematiilor (pe scurt, VSH). Hematia mai este denumita si globula
rosie sau eritrocit (eritrocite) si este o celula a sangelui specializata in transportul oxigenului
si dioxidului de carbon. Hematiile sau eritrocitele au o culoare rosie, datorita unui pigment din
componenta lor, numit hemoglobina.

1. Ce inseamna VSH?

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este un test de sange care poate scoate la iveala
activitatea inflamatorie din corpul tau. Un test VSH nu este o unealta de diagnostic de sine
statatoare, insa viteza de sedimentare a hematiilor il poate ajuta pe medicul tau sa puna
diagnosticul corect sau sa monitorizeze astfel progresia unei boli inflamatorii.

Atunci cand sangele tau este recoltat si pus intr-un tub inalt si subtire, eritrocitele (globulele
rosii din sange) se depun (adica se sedimenteaza) lent la baza acestui tub. Se spune ca
eritrocitele sunt sub forma unei coloane. Inflamatia, insa, poate cauza acumularea globulelor
rosii. Deoarece aceste aglomerari sunt mai dense decat hematiile individuale, ele se asaza/se
sedimenteaza mai rapid pe fundul tubului.

Testul VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) masoara distanta la care globulele rosii ale
sangelui cad intr-un tub de testare intr-un interval de o ora. Cu cat hematiile au coborat mai
mult, cu atat este mai mare este raspunsul inflamator al sistemului tau imunitar. Viteza de
sedimentare a hematiilor este un test nespecific.

Este folosit intr-o gama larga de afectiuni infectioase, inflamatorii, degenerative si maligne
asociate cu modificarile proteinelor din plasma, in special cand e vorba de cresteri ale
fibrinogenului, imunoglobulinelor si proteinei C-reactive. Totodata, VSH este afectata de
multi alti factori, printre care si anemia, sarcina si tratamentul cu medicamente
antiinflamatoare.

2.Recoltarea probelor de sange pentru VSH

VSH este un simplu test de sange. Nu trebuie sa ai o perioada de "post", adica sa nu mananci
inaintea acestui test. O asistenta medicala sau un specialist in flebotomie va folosi un ac
pentru a recolta o cantitate de sange dintr-o vena, cel mai probabil o vena din bratul tau.
Initial, pielea de deasupra venei tale este curatata cu alcool. Apoi un ac este introdus in vena,
pentru ca sangele sa fie extras. Dupa ce asistenta ti-a recoltat sangele, acul va fi indepartat si
locul intepaturii va fi acoperit, pentru a opri sangerarea. Ar trebui ca toata procedura sa dureze
doar un minut sau doua.
AMF II-BIOCHIMIE-Determinarea principalelor constante biologice

Este posibil ca zona de pe brat de unde s-a recoltat sangele sa fie sensibila pentru cateva ore,
dar vei putea sa revii la activitatile tale normale in scurt timp. Dupa ce s-a recoltat proba de
sange, aceasta este trimisa la laborator.

Dupa ce a avut loc recoltarea unei probe de sange, acest sange este amestecat cu un agent
anticoagulant si apoi specialistul urmareste cantitatea de sedimente care se depun in tubul
gradat, intr-un anumit interval de timp.

3.Metode de realizare a analizei VSH

Exista doua metode principale folosite pentru a masura viteza de sedimentare a hematiilor
(VSH): metoda Westergren si metoda Wintrobe. Fiecare metoda produce rezultate care pot fi
usor diferite. Majoritatea laboratoarelor folosesc metoda Westergren.

• Metoda Westergren - Este o metoda mai buna decat metoda Wintrobe. Citirea obtinuta este
marita pe masura ce coloana este alungita. Tubul Westergren este deschis la ambele capete.
Este un tub de 30 cm lungime si are 2,5 mm in diametru. Partea de jos (ultimii 20 cm) este
marcata cu 0 in partea superioara si cu 200 in partea inferioara. Tubul contine aproximativ 2
mililitri de sange anticoagulat.

• Metoda Wintrobe - Aceasta metoda foloseste tubul Wintrobe, un tub de sticla ingust, inchis
doar in partea inferioara. Tubul Wintrobe are o lungime de 11 cm si un diametru interior de
2,5 mm. El contine 0,7-1 ml de sange. Partea de jos (ultimii 10 cm) este reprezentata in
centimetri si milimetri. Marcajul este 0 (zero) in partea de sus si 10 la fundul tubului pentru
testul VSH. Dupa 1 ora, timp in care hematiile s-au sedimentat, se citesc rezultatele. Cu cat
hematiile sau eritrocitele se sedimenteaza mai repede, cu atat VSH-ul este mai mare.

Pe langa metoda Westergren si metoda Wintrobe, mai exista si alte mijloace prin care se poate
realiza analiza VSH. Acestea sunt:

• metoda automata de citire a VSH, iar citirea se face cu ajutorul unui sistem de raze
infrarosii;

• metoda microfotometrica capilara.

4.Citirea si interpretarea rezultatelor VSH

Un rezultat anormal la analiza VSH nu diagnosticheaza nicio boala in special. Testul doar
identifica orice inflamatie din corpul pacientului. Acest test nu este intotdeauna fiabil sau
semnificativ. Multi factori, cum ar fi varsta sau utilizarea medicamentelor, pot sa iti modifice
sau sa iti influenteze rezultatele, tocmai de aceea citirea si interpretarea rezultatelor obtinute la
analiza VSH trebuie facute de medicul tau.

Medicul tau iti poate recomanda sa faci analiza VSH daca ai simptomele unei boli
inflamatorii. Aceste simptome includ:

• dureri de cap

• febra
AMF II-BIOCHIMIE-Determinarea principalelor constante biologice

• pierdere in greutate

• redoare (rigiditate) articulara

• durere de umar sau durere de gat (zona cervicala)

• pierderea poftei de mancare

• anemie.

Numeroase afectiuni pot afecta proprietatile sangelui tau si, prin urmare, pot influenta cat de
repede hematiile se sedimenteaza intr-o mostra de sange. Astfel, informatiile despre bolile
inflamatorii (ceea ce doctorul tau intentioneaza sa afle din analiza VSH) pot fi mascate de
influenta altor afectiuni.

Acesti factori care complica sau influenteaza acuratetea testului VSH pot fi:

• varsta inaintata;

• anemia;

• sarcina;

• problemele rinichilor;

• bolile glandei tiroide;

• unele forme de cancer, cum ar fi mielomul multiplu,

• infectiile.

Medicul tau va lua in considerare posibilii factori care complica lucrurile atunci cand
interpreteaza si iti citeste rezultatele obtinute la analiza vitezei de sedimentare a hematiilor.

5.Valorile VSH-ului

Exista o serie de valori de referinta obtinute in urma acestei analize de sange, iar aceste valori
ajuta medicul la citirea, respectiv interpretarea rezultatelor VSH, pentru a pune un diagnostic
corect.

6.Valorile normale ale VSH-ului

Valorile VSH pot sa varieze in functie de varsta, de sex (ele sunt ceva mai ridicate la femei si
cresc o data cu varsta) sau pot sa varieze de la un laborator la altul, in functie de metoda
folosita. Rezultatele analizei VSH sunt masurate in mm/h sau milimetri pe ora.

Urmatoarele valori sunt considerate rezultatele normale la testul VSH (sunt valori de
referinta):

• VSH normal la femei: Femeile sub 50 de ani ar trebui sa aiba VSH sub 20 mm/h.
AMF II-BIOCHIMIE-Determinarea principalelor constante biologice

• VSH normal la barbati: Barbatii sub 50 de ani ar trebui sa aiba VSH sub 15 mm/h.

• VSH normal la nou nascuti: Nou-nascutii ar trebui sa aiba VSH intre 0 si 2 mm/h.

• VSH normal la copii: Copiii care nu au atins varsta pubertatii inca (0-18 ani) ar trebui sa
aiba VSH intre 3 si 13 mm/h sau chiar sub 10 mm/h.

• VSH normal la varstnici: Femeile peste 50 de ani (intre 50 si 85 de ani) ar trebui sa aiba
VSH sub 30 mm/h. Barbatii peste 50 de ani (intre 50 si 85 de ani) ar trebui sa aiba VSH sub
20 mm/h.

Totodata, femeile cu varsta peste 85 de ani ar trebui sa aiba VSH sub 42 mm/h, iar barbatii cu
varsta peste 85 de ani ar trebui sa aiba VSH sub 30 mm/h.

7.Ce semnifica un VSH crescut sau scazut

Rezultatele anormale (viteza de sedimentare a hematiilor prea mare sau prea mica) nu ii spun
medicului ce este, de fapt, in neregula cu tine. In schimb, valorile pot indica nevoia de a
cerceta mai in profunzime ce afectiune are pacientul. Medicul tau va comanda, de obicei, teste
de follow-up (sau de urmarire) daca valorile pe care le-ai obtinut la analiza VSH sunt prea
mari sau prea mici.

Daca la analiza VSH ai obtinut in urma rezultatelor valori anormal de mari) sau anormal de
mici, acestea pot semnifica faptul ca suferi de anumite afectiuni sau infectii.

8.Posibilele cauze ale unui VSH crescut

Exista multiple cauze ale unor valori mari obtinute la testul de sange pentru VSH. Unele
dintre afectiunile sau conditiile asociate in mod frecvent cu un VSH crescut includ:

• anemia;

• bolile renale;

• limfoamele;

• mielomul multiplu;

• batranetea;

• sarcina;

• arterita temporala;

• bolile tiroidei;

• macroglobulinemia Waldenstrom;

• anumite tipuri de artrita.

AMF II-BIOCHIMIE-Determinarea principalelor constante biologice

Valorile obtinute la analiza VSH care sunt mai mari decat cele considerate normale sunt, de
asemenea, asociate cu bolile autoimune, printre care se numara:

• lupusul sistemic eritematos;

• poliartrita reumatoida;

• arterita temporala;

• polimialgia reumatica;

• macroglobulinemia primara;

• prea mult fibrinogen in sangele tau sau hiperfibrinogenemie;

• vasculita alergica sau vasculita necrozanta.

Unele tipuri de infectii cronice care determina valori mari ale VSH-ului (mai mari decat cele
normale) sunt:

• infectiile osoase;

• infectiile inimii;

• infectia valvelor inimii;

• febra reumatica;

• infectiile pielii;

• infectiile sistemice;

• tuberculoza.

9.Cauzele VSH-ului scazut

Valorile scazute la analiza VSH se pot datora mai multor cauze, printre care si:

• insuficienta cardiaca congestiva;

• hipofibrinogenemie (un deficit al factorului de coagulare fibrinogen, iar din aceasta cauza,
creste tendinta de sangerare a pacientului);

• leucocitoza (o crestere anormala in privinta globulelor albe din sange);

• scaderea proteinelor plasmatice;

AMF II-BIOCHIMIE-Determinarea principalelor constante biologice

• policitemia sau "policitemie vera", o boala a globulelor din maduva osoasa, ca urmare a
cresterii numarului de eritrocite (globulele rosii), iar astfel scade fluiditatea sangelui;

• siclemia, numita si anemia cu celule in secera.

Unele cauze ale valorilor anormale ale VSH-ului sunt mai grave decat altele, insa multe dintre
acestea nu reprezinta un motiv urias de ingrijorare. Este important sa nu te ingrijorezi prea
mult daca rezultatele pe care le-ai obtinut la testul de sange VSH sunt anormale (valori fie
prea mari, fie prea mici). In loc sa te ingrijorezi, discuta cu medicul tau pentru a afla ce anume
iti provoaca acele simptome cu care te confrunti.

Daca rezultatele tale nu se afla in valorile normale ale VSH-ului, asta nu inseamna neaparat ca
ai o problema medicala care necesita tratament. Un VSH moderat poate sa indice mai degraba
o sarcina, menstruatie sau o anemie si nu o boala inflamatorie.

Anumite medicamente si suplimente nutritive pot, de asemenea, sa iti influenteze rezultatele

analizei VSH. Printre acestea se numara: contraceptivele orale, aspirina, cortizonul si
vitamina A. Asigura-te ca ii spui medicului tau despre medicamentele sau suplimentele pe
care le iei in prezent.

10.Analize complementare pentru VSH

Medicul tau iti poate recomanda analiza VSH pentru ca aceasta il ajuta sa detecteze inflamatia
din corpul tau. Acest test de sange este util in diagnosticarea afectiunilor care cauzeaza
inflamatia, cum ar fi bolile autoimune, anumite forme de cancer si infectiile. Un test VSH
poate monitoriza bolile inflamatorii, cum este cazul poliartritei reumatoide sau lupusului
eritematos sistemic.

Totodata, medicul tau iti poate cere sa faci acest test daca te confrunti cu febra, unele tipuri de
artrita sau cu anumite probleme musculare. Analiza VSH este rareori facuta singura, ca atare.
In schimb, medicul va combina analiza cu alte teste de sange, pentru a determina cauza
simptomelor tale. Astfel, trebuie sa stii exista cateva teste de sange "inrudite" de care ai putea
avea nevoie. Analiza VSH poate doar sa ii "spuna" medicului tau ca ai o inflamatie undeva in
corpul tau, insa viteza de sedimentare a hematiilor nu poate sa arate unde este prezenta
inflamatia sau ce anume o provoaca.

Medicul va folosi analiza VSH impreuna cu alte teste ale inflamatiei, cum ar fi proteina C-
reactiva (CRP), anticorpii antinucleari (ANA) sau factorul reumatoid (FR), pentru a pune
diagnosticul corect.

VSH si proteina C-reactiva sunt markeri ai bolilor inflamatorii si au fost folositi in mod
extensiv de medici pentru stabilirea diagnosticului. De exemplu, proteina C-reactiva este mai
utila in diagnosticarea, precum si in monitorizarea raspunsurilor la terapie in bolile acute
inflamatorii, cum ar fi infectiile acute, pe cand VSH este utila in monitorizarea bolilor
inflamatorii cronice.

11.Care este rolul analizei VSH

Analiza de sange VSH este un test nespecific, care este adeseori utilizat ca test de screening
pentru pacientii cu febra inexplicabila, anumite tipuri de artrita, simptome musculare sau alte
AMF II-BIOCHIMIE-Determinarea principalelor constante biologice

simptome vagi de origine necunoscuta. Rolul analizei VSH este unul complex, iar testul are
numeroase indicatii si aplicatii. Astfel, indicatiile specifice semnificative pentru analiza VSH
includ urmatoarele:

12.Detectarea prezentei unor afectiuni

Medicul recomanda analiza VSH pentru ca ajuta la diagnosticarea unor afectiuni cum ar fi:
arterita temporala (denumita si arterita cu celule gigante) ori polimialgia reumatica (o boala
reumatologica inflamatorie).

In etapa de interpretare a rezultatelor, medicul va analiza valorile VSH-ului, iar cateva dintre
afectiunile care pot fi asociate cu un VSH crescut (mai mare de 100 mm/h) sunt:

• vasculita de hipersensibilitate

• arterita temporala (sau cu celule gigante)

• macroglobulinemia Waldenstrom

• polimialgia reumatica

• cancerul metastatic

• infectiile cronice

• hiperfibrinogenemia.

Totodata, medicul poate indica analiza VSH pentru monitorizarea unor afectiuni, cum ar fi:
arterita temporala, polimialgia reumatica, poliartrita reumatoide sau lupusul eritematos
sistemic.

13.Monitorizarea eficientei unui tratament

Analiza VSH poate fi facuta, de exemplu, si daca un copil are semnele unei infectii sau
inflamatii. De asemenea, testul de sange VSH este folosit pentru a urmari nivelul de activitate
al afectiunilor cum este cazul bolilor inflamatorii intestinale, artritei si lupusului.

Analiza vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) poate fi, de asemenea, folosita pentru a
urmari cat de bine functioneaza sau nu tratamentul prescris pentru infectie sau inflamatie in
cazul unui pacient.

Discuta cu medicul tau specialist despre rezultatele pe care le-ai obtinut in urma analizei
VSH, cat si despre alte teste de sange pe care le-ai facut la recomandarea lui. Asigura-te ca
intelegi ce inseamna acele rezultate (acele valori ale VSH-ului) si cum vor influenta acestea
tratamentul tau.