Lunar Nr. 3 ( 6 1 ) M a rtie 2 0 1 4 c lic k s a n a ta te .

ro

nApUiă-te c
cw Click! Poftă bună!
TOT ce trebuie să ştii despre
atacul vascular cerebral

{ ‘S p e c ia l h o m c u itic

S P k e p a J ia te d e p o d

S tc fd a d e v e d e ta

c u S S ° te d in a S p ’i i i

i i S a d ic o i S S a d a k ii

S S ^ ld iţ^ o a iv e d u lc i

S S iw ă îă im Iu te id c e tim

v e d e ia d u td u iu ta fv
CO N CU RSM Ş
S ffă m ia a k je d a te i, câştigă cu poueitea ta!
p a i, a c p a i, 2x100 de lei

594848914194200061

www.clickpoftabuna.ro
 sum ar

Iu perioada poslufuc,
Un accident care
Click! pentru femei poate f i prevenit
t[l propune Aşa cum ţi-am promis, ne revedem
într-o form ulă nouă, mai bogată din
punctul de vedere al articolelor pe care le
poţi citi. Vei descoperi multe noutăţi, pre­
cum dosarul, care, în acest număr, este de­
dicat unei probleme de sănătate arzătoa­
Ajutoare în caz re: accidentul vascular cerebral. Cu toate
de răceală şi gripă că îl asociem cu înaintarea în vârstă, nu­
mărul cazurilor de atac cerebral a crescut
cu un sfert la populaţia tânără în ultimele
decenii. Nici nu este de mirare, dacă ţinem
cont că totul se deşfăşoară într-un ritm
alert şi ajungem adesea să ignorăm sem­
nalele de alarmă pe care ni le dă corpul.
Totuşi, nu este prea târziu să-ţi schimbi
ieneficiile stilul de viaţă. Află
\Jerapiei din dosarul nostru I
1cu pietre (pag. 11-26) ce mă-
suri te pun la „adă- Jj |
post“ de un atac ce- i
rebral. Mai multe m:
şfaturi sănătoase. ■ '
descoperă în pagi- ? *

Claudia Georgevici, f
editor coordonator (T W
\\ făcut vărsat
de vânt?
Aşa îl îngrijeşti!
potrivite în orice zi de post Foto copertă: Shuttersţock U rm ătorul n u m ă r apare p e 3 aprilie

Pune-ţi mintea
la treabă!

v ," e r i, 7 m a r t i e

la toate punctele
 împreună
pentru zâmbete
■Noile reglementări
prevăd ca avertismen­
tele ..legate.de .riscuri le
Ţigările mentolate sănătoase!

vor fi interzise
fumaţului.. pentru să­
LUNA
SĂNĂTĂŢII
nătate . să, fie,prezenţe ORALE
pe a m bele feţe aţe. pa - M A R T IE 2014

chetelor, p recu m şj pe
capac.
Aceste măsuri au fost
luate în contextul nu­
mărului mare al de­
ceselor premature
cauzate de fumat:
700.000 pe an. Regle­
mentările sunt m e­
nite să-i descurajeze
pe tineri să fumeze şi
să devină dependenţi
de tutun. Autorităţile
speră ca numărul ţi­
gărilor fumate să sca­
dă cu 2% în următo­
rii 5 ani.
Text: Claudia Georgevici. Foto: Shutterstock
Parlamentul European a votat o legislaţie antifumat
mai dură, careva fi introdusă în curând în statele Uniunii
Europene. Autorităţile speră ca prin măsurile impuse să
reducă numărul fumătorilor cu aproape 2,4 milioane.
P ach etele de ţigări v o r conţine nă cel m ult 20 de ţi­
şi m ai m u lte avertism en te gări. Vor dispărea ţi­
Directiva Uniunii pacele acestora. De gările mentolate, cu
Europene prevede asem enea, pachete­ arom ă de fructe sau
ca im aginile cu aver­ le ar trebui să conţi­ de vanilie, la fel ca şi
tismente să acope­ pachetele m ici, gen
re 65% din toate su­ „ruj“, cum părate de
prafeţele pach e­
telor cu ţigări,
femei.
Se vor interzice şi
Martie
inclusiv ca- menţiuni precum
„acest produs nu
conţine aditivi" ori
Luna Sănătăţii Orale
cele care ar sugera
că un produs este Cum să îţi îngrijeşti cel mai bine sănătatea orală?
m ai sănătos de­
• Spală-te pe dinţi de două ori pe zi pentru a înlătura placa bacteriană
cât altul asem ă­
care poate să-ţi provoace carii şi probleme gingivale.
nător. Re­ • Spală-te pe dinţi cel puţin 2 m inute pentru o curăţare eficientă şi optimă.
gulile pre­ • Foloseşte apa de gură şi aţa dentară în mod regulat, pentru a înlătura placa dentară din locurile
văd şi un greu accesibile prin periaj.
nivel m axim • Alege produsele de îngrijire orală care se potrivesc cel mai bine nevoilor tale. Fiecare persoană
al concentraţiei are nevoi diferite, de aceea este foarte im portant să alegi produsele potrivite nevoilor tale.
de nicotină pen­ • Mergi la m edicul dentist în mod regulat, el este aliatul tău în ceea ce priveşte igiena orală.
tru ţigările elec­ Vizitează-I o dată la 6 luni pentru a diagnostica la tim p potenţialele probleme.
tronice.

BĂUTURA DIN OVĂZ,

Magneziul combate Express, un
Misiunea Colgate este să îţi menţină zâmbetul sănătos.
oboseala

'conform studiilor din 2005,2007,2009,2011 şi 2012

s u p lim e n t
alternativă pentru lapte a lim e n ta r în Luna Sănătăţii Orale, cumpără produse Colgate şi susţine
Cauţi înlocuitori vegetali pentru protei- în ultim ii 25 de care conţine Programul Şcolar pentru sănătate orală! 1% din vânzările
w nele de origine animală? Băutura Alpro ani, conţinu­ magneziu şi Colgate vor fi donate şcolilor din România sub formă de produse
din ovăz este o alegere sănătoasă, pen­ tu l de magne­ vitam ina B6, Colgate pentru îngrijire orală*
tru că este bogată în fibre, calciu şi vita­ ziu din alim en­ ce contribu­
mina D. Are un gust natural, este uşor taţie a scăzut cu ie la reduce­
OAT de digerat şi, fiind un produs vegetal, aproape 40%. rea stărilor A flă m ai m u lte pe
nu conţine lactoză şi nici nu are zaha- Lipsa acestui m ine­ de oboseală şi la fu n cţi­ ■f w w w .fa c e b o o k .c o m /c o lg a te R o m a n ia
ti vA'.'frfLJ ruri adăugate. Noul produs completea­ ral duce la apariţia obo­ onarea norm ală a siste­
ză gama Alpro, care include băuturi din selii, a stresului şi a su­ m ului nervos. Produsul
soia, migdale, alune, orez, deserturi şi prasolicitării. Acum, ai se poate administra fă­
îi M a r c a n r. 1 re c o m a n d a tă şi u tiliz a tă d e m e d ic ii d e n tiş ti d in R o m â n ia * *
alternative pentru iaurt din soia. la dispoziţie MagneVie ră apă.
•Perioada campaniei: 27 Februarie - 30 Martie
 interviu

Dr. Cătălin Copăescu:

NU SCOT GRĂSIMEA Carte de vizită

Doctorul Cătălin Copăescu este considerat cel mai bun specialist
Dr. Cătălin Copăescu
român în chirurgia obezităţii, având în palmares aproximativ Medic specialist în chirurgia
4.500 de operaţii. Medicul ne vorbeşte despre soluţiile chirurgicale obezităţii
moderne la care se poate apela în caz de obezitate. * Din 1997 - medic prim ar în chirur­
gie generală în cadrul Spitalului
Revista Odată ajunse la ţesu­ Doctorul Revista Sf. loan, Bucureşti
Click! Sănătate: tul bolnav, im agini­ Cătălin Copăescu: Click! Sănătate: » Din 1995 - acreditare naţională
în spitalul Ponderas, le sunt m ărite de pâ­ M ajoritatea sunt in­ Ultimul studiu în do­ pentru chirurgie laparoscopică
singurul Centru de nă la io ori şi avem tervenţii laparosco­ meniu arată că 1 din 2 şi toracică
Excelenţă în Chirur­ un detaliu am ănun­ pice, pentru că se români suferă din ca­ » Din 2002 - acreditare pentru
gia Bariatrică, chirur­ ţit asupra a ceea ce desfăşoară în ab­ uza kilogramelor în chirurgie bariatrică
gia clasică a fost înlo­ trebuie să tratăm. domen. „Lapa- plus. Cum s-a ajuns > Din aprilie 2010 - colaborator
cuită aproape în tota­ Delicateţea gesturi­ ros“ în lim ba grea­ la asemenea situaţie în cadrul Delta Hospital, actual
litate cu intervenţiile lor chirurgicale este că înseam nă pere­ şi care sunt soluţiile Ponderas
laparoscopice. Sunt m ult superioară fa­ te, iar „laparosco- pentru ei? » Din 2011 - profesor asociat în chi­
acestea mai eficiente ţă de tot ceea ce a pie“ înseam nă ve ­ Doctorul rurgie generală, în cadrul Universită­
pentru persoanele ca­ însem nat chirurgia dere în spatele p e­ Cătălin Copăescu: ţii de Medicină şi Farmacie
re vor să slăbească? anterior acestei eta­ retelui abdominal. Cifrele privind paci­ „Carol Davila", Bucureşti
Doctorul pe. Un alt aspect im ­ D e aici vine term e­ enţii obezi sunt îngri­ * Medicul este trainer al rezidenţi­
Cătălin Copăescu: portant este că inter­ nul. Cam era de lu­ jorătoare, mai ales că lo r şi m edicilorîn chirurgia laparo­
95% din intervenţii venţia laparoscopică at vederi intră în ab­ sistemul nostru m e­ scopică - expert din 1994 în centrul
sunt efectuate endo- asigură o vindecare domen şi explorea­ dical nu stă foarte bi­ de training laparoscopic al Spitalu-
scopic, laparoscopic, m ai rapidă. ză întreg abdom enul ne la capitolul soluţii tui Sf. loan.
toracoscopic, mai Revista printr-o găurică de terapeutice. Concetă­ * Lector de tematică medicală la 159
exact cu ajutorul Click! Sănătate: î cm cu instrum en­ ţenii noştri nu m erg de simpozioane şi congrese, eveni­
unei cam ere de luat Practic, ce se în­ te care au diametrul la doctor pentru di­ mente naţionale şi internaţionale.
vederi, video-asistat. tâmplă în timpul unei de 0,5 şi 0,5 cm. La agnostic, nu reuşesc
La toate se efectuea­ astfel de operaţii? final, peretele abdo­ să respecte recom an­
ză incizii foarte mici, m inal răm âne cu o dările m edicale şi de
păstrând inte­ structură conserva­ dietă aşa cum ar tre­ cu sau fără trimite­ operaţie, într-un nu­ Revista rile este in elul de si­
gritatea pere­ tă, iar din punct de bui şi atunci una din­ rea alim entelor mai m ăr de 6 până la 18 Click! Sănătate: licon reglabil (inelul
telui abdomi­ 3 ( f ) % dbtfae vedere estetic, el ră­ tre soluţii ar putea jos, spre intestin. luni, pacientul slă­ Care sunt intervenţi­ gastric ajustabil sau
nal sau a ce ­ m âne cu nişte sem ne fi chirurgia pentru Revista beşte, va scăpa de ile chirurgicale care gastric banding). Re­
6 ă h 6 a £ ii k m m n i prezintă o cureluşă
lorlalte arii care seam ănă, even ­ aceşti pacienţi. Tre­ Click! Sănătate: multe din tratamen­ au ca scop slăbirea?
su n t supraponderali care strangulează sto­
unde se in­ tual, cu nişte aluniţe. buie să stabilim de în cât timp slăbeşte tele pentru bolile pe Doctorul
şi obezi şi 48% Cătălin Copăescu: macul, împărţindu-1
troduc in­ Putem face operaţii la început că aceste un pacient cu obezi­ care le trata anteri­
d in tre fe m e i se în două comparti­
s tru m e n te le şi printr-un singur operaţii nu scot gră­ tate care a recurs la or operaţiei, îşi va Vă voi povesti, pe
co n fru n tă cu scurt, despre fiecare mente, formându-se
respective, nu orificiu, adică toate simea, ci modifică în operaţie? schimba garderoba,
kilogram ele un fel de clepsidră
neapărat la ab­ instrum entele sunt interior traseul ali­ Doctorul viaţa, principiile, se dintre ele.
în exces. î) Cea mai simplă asimetrică. în porţiu­
domen, poate să introduse prin om bi­ mentelor, prin m ic­ Cătălin Copăescu: va bucura, de fapt, de
fie şi în altă parte. lic, de exem plu. şorarea stomacului, în perioada de după anii care urmează. dintre toate procedu­ nea superioară a sto-
1 H '1 interviu
macului, â clepsidrei,
ajunge m âncarea, ca­
re nu poate trece din­
colo, din cauza inelu­
lui de silicon. Pacien­
tul va m ânca puţin la
fiecare masă, dar va
avea senzaţia de plin.
După 3-4 ore, m ă­
nâncă din nou şi um ­
ple stomăcelul, aflat
deasupra inelului,
între m ese, va res­
pecta un anumit re­
gim cu anumite prin­
cipii, în care dulciuri­
le vor fi excluse, iar
băuturile hiperca-
lorice vor fi interzi­
se. Inelul din silicon
va răm âne acolo toa­
t i.'tlffiy .sia Text: Raluca Cocriş. Foto: arhiva personală, AH
tă viaţa, pentru a aju­
ta pacientul să fie cu­
minte ori de câte ori
are nişte tentaţii exa­
gerate de a m ânca
m ai mult.
2) O altă operaţie pe
care o avem la dis­
poziţie se numeşte
gastric bypass. Este
cea mai cunoscută
operaţie în lum e as­
tăzi, care este efec­
tuată de peste 40 de
ani. Ea presupune
din 6-18 luni, pacientul
Atăbente al acapă de m ulte din
tnatamentele pentm bolile pe
cane le tnata antenion opena^uei
împărţirea stom acu­ să prevină diabetul. ce, cum sunt apara­ Revista
lui în două com par­ După operaţie, paci­ tele de anestezie spe­ Click! Sănătate:
timente, unul desti­ entul va putea m ân­ ciale, aparatele de in- Ce greşeli duc la obe­
nat alim entelor şi re­ ca dulciuri, dacă este tubat speciale, m e­ zitate?
stul stomacului, ca­ atras de acestea, spre sele de operaţie spe­ Doctorul
re va produce acid ca deosebire de ope­ ciale, instrumentele Cătălin Copăescu:
şi înainte, acid care raţia de inel gastric, speciale cu dimensi­ Creşterea ponderală
se întâlneşte cu ali­ unde acest lucru este uni mai mari, până nu este un proces ca­
m entele undeva mai interzis. şi paturile sunt dife­ re se instalează pes­
jos, de-a lungul in­ 3) D iversie bilio- rite. Noi facem ope­ te noapte. Nu se în­
testinului. Operaţia p an creatică. Este o raţii tocmai pacienţi­ tâmplă niciodată să
este foarte eficientă operaţie care presu­ lor cu risc foarte m a­ te culci seara şi să te
ca procedeu antire- pune o ocolire mai re, cărora li se spune trezeşti cu un număr
flux şi îi ajută pe pa­ amplă a intestinu­ în alte locuri, în func­ m are de kilogram e
cienţi să slăbească şi lui, astfel că alim en­ că tăiem stomacul re se reduc mult di­ ţie de alte afecţiuni pe pe care nu-1 poţi con­
tele vor fi dirijate că­ de-a lungul său şi re­ mensiunile stomacu­ care le au, să meargă trola. Este un proces
tre sfârşitul intesti­ alizăm un tub gas­ lui, fără a -1 tăia. Este acasă şi să slăbeas­ lung, la care m ajori­
nului subţire, aproa­ tric care seamănă practic o introducere că, pentru că nu pot fi tatea închid ochii, se
pe de intestinul gros, cu o mânecă. Restul a stomacului în inte­ operaţi aşa. Pot muri îm pacă cu această si­
şi se vor regăsi foar­ stomacului se scoa­ riorul său, ca şi cum în timpul intervenţiei. tuaţie şi ignoră ceea
te curând în toale­ te din organism. In­ am avea o haină foar­ Revista ce cântarul arată,
tă. Pacientul va avea tervenţia este una di­ te largă pe care nu Click! Sănătate: în mod sistematic.
mai multe scaune în ficilă, dar pe cale la- vrem s-o tăiem, ci îi Cele 5 intervenţii Eventual, cumpără
fiecare zi, 5-6, şi va paroscopică durea­ facem pliuri. Din pă­ pot fi decontate de alt cântar, care poa­
avea voie să m ănân­ ză cam 20-30 de m i­ cate, tendinţa orga­ CNAS? te să nu fie bun şi să
ce mult, ba chiar va nute. Această opera­ nismului este să redi- Doctorul arate meu mult, întot­
fi obligat să mănân­ ţie poate fi efectua­ mensioneze stoma­ Cătălin Copăescu: deauna. Sau nu îl fo­
ce minimum 6.000 tă unei gam e extin­ cul şi să îndepărteze Pacienţii asiguraţi pot losesc deloc. Ar tre­
de calorii în fieca­ se de pacienţi, de la pliurile făcute cu aju­ beneficia de acoperi­ bui ca părinţii să fie
re zi. Operaţia, care 4-5 ani până la peste torul firelor speciale. rea parţială a opera­ responsabili de dez­
oferă nişte avantaje 80 de ani, chiar dacă Revista ţiilor în valoare de voltarea copiilor şi
atractive, cel puţin la au complicaţii cum Click! Sănătate: 500 de euro. de greutatea pe care
prima vedere, are to­ sunt ciroze hepatice Sunt diferiţi pacienţii Revista o prezintă încă de la
tuşi nişte dezavanta­ sau insuficienţe re­ obezi faţă de ceilalţi? Click! Sănătate: vârste fragede. Şi cu
je, fiindcă pierderile nale. Vorbim de situ­ Doctorul Câţi pacienţi aţi ope­ fiecare kilogram ca­
vitaminice, m inera­ aţia care nu le-ar fi Cătălin Copăescu: rat până acum? re s-a adăugat trebu­
le, proteinice ale pa­ putut permite să facă Majoritatea sunt pa­ Doctorul ie să facă ceva, să-l
cienţilor sunt mari, alte intervenţii m eta­ cienţi dificili, ca­ Cătălin Copăescu: pierdem, fie prin in­
motiv pentru care au bolice. re nu pot fi trataţi în îm preună cu echi­ tensificarea activită­
nevoie de suplimente 5) A cincea opera­ orice sală de opera­ pa mea, am operat ţii fzice, fie printr-un
vitaminice şi de tra­ ţie este una mai no­ ţie, pe orice masă de aproximativ 4.500 de control mai bun al
tamente pentru tot uă, numită p licatu ­ operaţie. Ei au nevo­ pacienţi cu patologie alim entelor pe care
restul vieţii. ra gastrică, prin ca­ ie de condiţii specifi­ metabolică. le introducem.
Atenţie! Aproxima­
tiv 1-2% din pacien­
ţii din lum e au nevo­
ie de această inter­
venţie.
4) A patra operaţie
se numeşte gastric
sleeve sau m icşora­
re de stomac, fiind­ Inelul gastric Micşorarea stomacului Plicatura gastrică Gastric bypass Diversie
bilio-pancreatică g
 buletin de analize
ggfflS r3P3niCOl3U,
ICunoscut şi sub denu-
determina modificări-
îe date de canceriiîde
coi'' uter i n ’’în ’’ţi'mpuţ
sau asistenţa recpiţea-^
ză celule de la nivelul
coluluj, care m a ia p o i
sunt anaţizaţe la mi-
croşcop.
Testul poate fi efec-
tu a t în două moduri:
în mediu uscat sau li-
chid. Spre deosebire
de metoda în m ediul
uscat, în cadrul căre-
ia celulele sunt întin-
se pe o lamă de sticlă,
fixate cu ajutorul unui
spray, cea în m ediul li-
chid (spatula folosită
pentru recoltare se in-
troduce într-un lichid
I ~1 —
T P ^ T I
. . | .
riscul de cancer uterin
în care plutesc celule-
le) are o acurateţe mai
mare. „Testul Papa-
nicolau este unul de
screening, nu şi cel ca-
re poate pune diagnos-
ticu l de cancer cervical,
Cu ajutorul lui, femeile
se pot îm părţi în două
grupuri: cele cu risc scă-
zut de a dezvolta acest
tip de cancer şi cele cu
risc înalt", explică me-
dicul ginecolog stagiar
LaurenţiuCrăciunaş,de
la Spitalul „St. Mary’s"
din Manchester, Marea
Britanie.
Este indicat ca testul
Papanicolau să se
facă anual
it te stu l în cadrul Program ului Naţional de
Screening pentru Cancerul de Col Uterin.
iM C W iw d Text; Alina Corneanu. Foto: Shutterstock
* _ _
Ţara noastră ocupă locul al treilea
în Europa în ceea ce priveşte
* t CC mortalitatea cauzată de accidentul
I T r l T P \ / P n P
vascular cerebral (AVC), arată
. statisticile. Cifrele nu sunt deloc
k optimiste: în ultimii ani, numărul
■ cazurilor de atac cerebral
Testul Babeş-Papanicolau se P - n, a crescut cu un sfert la
numără printre analizele de rutină
| \ persoanele cu vârsta cuprinsă
pe care trebuie să le facă orice y \ între 20 şi 64 de ani.
femeie. Cu ajutorul lui, se poate \ \ Vestea bună este că
depista dacă k \ \ aproape 80% din
\ \ \ acestea pot fi prevenite
suspecte de a fi maligne.
\ \ \ \ prin controlarea
\ \ \ \ factorilor de risc
ClIITlte _ ţaţelor testului. De ace- \ \ \ \ Şi prin adoptarea
pregăteşti ea, cu două zile înainte "A \ \ \ unui stil de viaţă
Spălăturile vaginale, de efectuarea investi- \ sănătos.
actul sexual, produsele gaţiei.esteindicatsăse
de igienă intim ă şi tam - evite aceşti factori. Pro-
poanele interne pot du- cedura este una nedu-
ce la m odificarea rezul- reroasă.
ATUL
Cel mai in­
dicat este
să faci tes­
tul Papanicolau între
cea de-a 10-a şi a 15-a zi
după prima zi a ciclului
menstrual.
Ce e de făcut
dacă rezultatul
este anormal?
De regulă, rezultatul se
obţine la două-trei săp­
tămâni de la efectuarea
testului. în cazul în ca­
re este anormal,
medicul poate in­
Cu trim ite re de la m e­ dica repetarea lui,
dicul de fam ilie, fe­ fie alte investiga­
m eile p o t face gratu­ ţii: colposcopia,
biopsia de ţesut
de col uterin etc.
 DOSAR+

este $1 cum RIŞTI să faci un AVC dacă...

...neglijezi hipertensiunea şi d islip id e m iile
(valori m ari ale grăsim ilor d in sânge).

...vreunul d in tre p ă rin ţi a a vu t un AVC.

Dr. George I
Popescu-
Tism ana,:
medic primar
'olog. Centri
neurolog, Centrul Medical
Mediclass, Bucureşti
...ai m ai avut un accident vascular cerebral sau un accident ischem ic
tra n z ito r (AIT). Acesta din urm ă apare când flu x u l de sânge către o p a rte în prezenţa unui pacient :
a creierului este blocat sau redus şi se m anifestă p rin sim ptom e precum care se presupune că a j
am eţelile sau fu rn ică tu rile . Aproape o treim e d in tre cei care fac un AIT avut sau are un accident !
Atacurile cerebrale sunt o cauză
vo r suferi un atac cerebral în u rm ă to ru l an. vascular cerebral, este ne­
majoră de morbiditate şi mortali­
cesară o anamneză preco­
tate. Aproximativ 20% dintre ...suferi de unele tu lb u ră ri cardiace (aritm ie , anom alie a unei valve car­ ce, un examen neurologic
bolnavi mor, iar restul de 80% diace, insuficienţă cardiacă) sau ai a v u t recent un infarct. O tu lb u ra re de amănunţit, electrocardi­
rămân cu sechele, mai mult ritm cardiac periculoasă este fib rila ţia auriculară, pentru că duce la fo r ­ ogramă, puncţie lombară
marea ch eagurilor de sânge. sau o tomografie compu­
sau mai puţin invalidante. lată
terizată, eventual repetată
de ce accidentul vascular este o ...ai diabet zaharat. Această afecţiune favorizează ateroscleroza (de p u ­ la 24 de ore, în cazul sus­
Accident
urgenţă medicală, fiind nevoie ca vascular nere pe artere a plă cilo r de aterom , care conţin colesterol şi alte su b ­ piciunii de AVC ischemic.
tratamentul şi recuperarea să fie ischemic stanţe precum calciul), care duce la îngustarea vaselor, la îngreunarea Acestea vor fi întotdeauna
iniţiate cât mai repede posibil. sau chiar la oprirea flu xu lu i sangvin. însoţite de efectuarea ana­
lizelor de laborator (glice-
...suferi de apnee în somn (m anifestată prin sforăit puternic, cu oprirea mie, hemogramă, coleste­
Accidentul vascular ce­ Există două tipuri de bruscă a respiraţiei, tim p de câteva secunde). Aceasta duce la creşterea rol, creatinină, examen su­
rebral şe produce în ur- accident vascular: is­ presiunii sangvine, c o n trib u in d la form area cheagurilor. mar urină etc). în situaţia
ma în tre ru pe rii flu x u ­ chem ic şi hemoragie. în care examinarea pacien­
lui circu la to r de la n i­ Accidentul vas­ ...eşti dia g n ostica t cu p o liglobulie tului depistează existenţa
velul creierului. Câteva
m in ute de privare de
1 cular ische-
m ic se produce când
(creşterea anorm ală a va lo rii g lo b u le lo r roşii). unor tulburări de ritm car­
diac, se va repeta electro­
oxigen la nivel cerebra l un vas de sânge es­ cardiograma şi se va com­
duc la deteriorarea ce­ te astupat de un ob­ pleta cu consultul cardi­
lu le lo r nervoase, lu ­ stacol pe traiectul lui ologie. Ulterior, se poa­
cru ce poate avea con- sau printr-un cheag te investiga prin rezonan­
Accident
şecinţe ..precum p a ra ­ de sânge plecat de la vascular ţă magnetică nucleară sau
lizia to ta lă sau pa rţia- trombii organizaţi în hemoragie arteriografie, pentru depis­
lă, pierderea capacjtă- inimă sau pe vase­ tarea unei malformaţii sau
ţ iid e a vorbi şi djficul- le de sânge. Este cea obstrucţii vasculare, even­
ţă ţi în ceea ce .priveşte mai frecventă formă produce în interio­ tom ul dominant es­ tuale tumori etc. Pentru a
efectuarea tre b u rilo r de AVC (8o%). rul sau în afara cre­ te durerea de cap, diferenţia simptomatolo­
zilnice. ierului şi poate n e­ uneori atroce, dar şi gia neurologică de o criză
Accidentul vas­ apariţia unor stări

2
cesita o intervenţie epileptică, se poate efec­
cular hem ora­ n e u r o c h ir u r g ic a lă . de confuzie, ameţeli, tua şi o electroence­
gie are loc în urma „în cazul produce­ oboseală, tulburări falogramă. Acci­
ruperii unui vas de rii unui accident vas­ de m ers, de vorbire, dentul vascular
clisd h e
sânge, care poate fi cular cerebral, simp­ greaţă, vărsături, fe­ cerebral recent
U tp k cw ie m im liii
malform at congeni­ tomatologia se poa­ bră. Uneori, debutea­ instalat sau
tal (anevrism e, an- te instala m ai lent ză direct cu convulsii unui AVC pot diagnosticat, :
) sau dobân­ (în caz de AVC ische­ sau com ă“ , afirmă d e zv o lta o fo n n ă de orice natură,
dit (prin traum atis­ m ic) sau brutal (în dr. G eorge Popescu- de d em e n ţă trebuie imediat
m e sau tumori). He- cel hem oragie). Cel Tism ana, m edic pri­ d u p ă J ani. spitalizat.
se poate m ai adesea, simp­ m ar neurolog.

Putem fi oricând martorii produce­
rii unui accident vascular cerebral.
Medicul Tudor Ciuhodaru, specia­
list în medicină de urgenţă, ne spu­
ne care sunt simptomele prin care
îl recunoaştem şi care sunt primele
măsuri pe care artrebui să le luăm.
chem |c apa re, de obi­
cei, în jumătatea cor­
pii lu i, pe partea opusă
zonei din creier în care
este cheajguţ. De exem-
plu, un AVC în partea
d reapţă a creieru lui
dă simptom? în pa r-
ţea şţângă a cprpului.
Şim pţpmele un ui AVC
hempragjc pot fi şi mi­
la re ce lo r p roduşe de
atacul. ischemic, dar
m a i pot exista şi a Iţe le,
legate de h iperţenşiu-
nea inţracra niană (gre-
ţu ri, vă rşăţu ri, cpnvu l-
şljjCom ă),
«Dacă m am a mea
întreabă 1 a a vu t un atac cere­
m edicul bral, voi face şi eu?»
Răspunde dr. Garofiţa Nicolae, Riscul de a face atac
medic de familie cerebral este mai ma­
re în acest caz, dar sin­
gular, nu poate duce
la evenim ent. Aceste
antecedente fac par­
te din factorii de risc
nem odificabili. Totuşi,
nu este absolut o b li­
gatoriu să se în tâ m ­
ple, mai sunt şi alţi
Care sunt MĂSURILE factori pe care trebuie
să-i prezinte pacien­
DE AJUTOR tu l respectiv: genetici
I Dacă se intervine în „ORA“ DE AUR, ^ (existenţa unor factori
şansele de recuperare sunt maxime. care accentuează coa­
» Sună la 112 şi spune că eşti lângă o gularea sângelui), ra­
persoană, precizând vârsta, eventual suferindă sa (rasa neagră are risc
de unele boli, care, brusc, în tim pul efortului ali­
mai mare decât cea ca­
mentar sau fizic, a început să prezinte un deficit/ ucaziană), vârsta (la cei
deficienţă motorie - nu poate mişca o peste 55 de ani, proba­
un picior, o jum ătate de corp sau nu vede, bilitatea este mai m a­
înţelege, nu aude, precizând totodată re), sexul (m ortalitatea
Simptomele pot pro­ conştienţă (răspunde da/nu la stimuli verbali). la femei este mai ma­
gresa, agravându-se I Persoana va fi oprită de la orice efort fizic, re prin AVC), mai m ul­
în curs de câteva m i­ va sta în repaus, în decubit dorsal, cu extremita­ te episoade de atacuri
nute, ore sau zile. T i­ tea cefalică uşor ridicată (până la 30 de grade cerebrale în antece­
pică este evoluţia de de la orizontală), pentru scăderea presiunii dente. Contează şi pre­
la parestezii spre pa­ intracraniene. zenţa fa cto rilo r de risc
reză şi ajungând la I Persoana inconştientă va fi aşezată în poziţie m odificabili, cum ar fi
paralizie cu hem i­ laterală de siguranţă (foto), verificându-se hipertensiunea a rteri­
plegie (paralizie braţ gulerele, cămaşa, protezele dentare. ală, stilu l de viaţă, ali­
şi picior pe o jum ăta­ m entaţia, fu m a tu l, bo­
te de corp) sau, în ca­ Dr. Roxana Oana Darabonţ, stă în bătăi neregulate, cu lile asociate (mai ales
zul atacurilor cere­
brale m ici şi repetate,
Principalele manifestări medic primar cardiolog.
Centrul Medidass, Bucureşti
originea în atrii (camerele
mici ale inimii). Ea creează
cele care afectează sis­
tem ul vascular: diabet,
modificarea treptată ale unui AVC includ: In cazul AVC inimă. Accidentele vasculare condiţii de formare a chea­ boli de sistem şi neo-
a gândirii, a compor­ ischemic, me­ cerebrale aterotrombotice gurilor în inimă, care pot plazice).
tamentului, a echili­ a) parestezii (furnicături), pareză canismul princi­ sunt favorizate de toţi facto­ migra spre creier. Important
brului sau a m işcă­ (paralizie uşoară) pal constă în prezenţa unui rii care contribuie la apariţia pentru pacienţii cu fibrilaţie «Pot face atac cere­
rii. Simptomele unui
AVC m ic nu sunt în­
totdeauna uşor de re­
b) tulburări senzoriale, vedere neclară,
înceţoşată, pete sau puncte luminoase,
vedere dublă, mergând până la pierderea vederii
cheag de sânge în artere.
Cheagul poate să se forme­
ze direct în vasul respectiv,
aterosderozei şi, din acest
motiv, se asociază frecvent
cu boala aterosderotică co­
atrială este să ştie că, indife­
rent dacă nu resimt pe mo­
ment niciun beneficiu de la
2 bral din cauza stre­
sului?»
Stresul asociat celor­
cunoscut şi pot fi atri­ c) tulburări de vorbire sau de înţelegere de regulă pe îngroşări prea­ ronariană, deci şi cu infarc­ tratamentul anticoagulant, lalţi factori de risc m o­
buite greşit vârstei a cuvintelor celorlalţi labile de aterosderoză (acci­ tul de miocard. Cea mai frec­ să nu îl abandoneze, pentru dificabili sau nem o­
m ai înaintate sau pot d) probleme de mers dent vascular aterotrombo- ventă cauză de accident em­ că, în situaţia lor, este prin­ dificabili poate creşte
fi confundate cu m a­ e) cefalee severă, ameţeli, tulburări tic) ori poate proveni din al­ bolie este fibrilaţia atrială, o cipala modalitate de a redu­ frecvenţa, însă nu de­
nifestările altor afec­ de echilibru sau de coordonare. te teritorii vasculare sau din tulburare de ritm care con­ ce riscul de AVC. clanşează singur eveni­
ţiuni. m entul vascular.
Femeile, mai expuse M l" — " " "
inamicu
Femeile au o probabilitate mai mare de a suferi
un atac cerebral în comparaţie cu bărbaţii şi ar
trebui să-şi monitorizeze mai des tensiunea
arterială, avertizează specialiştii americani.
♦
1 DIN 5 FEMEI
arterelor
Hipertensiunea arterială este
responsabilă de 56% din cazu­
Recent, Asociaţia Americană a Inimii a lansat un face un accident rile de accident vascular cere­
Ghid pentru Prevenţia Accidentului Vascular
Cerebral pentru Femei.
vascular cerebral bral la bărbaţi şi de 66% din ce­
le produse la femei. Num ită şi
„ucigaşul tă cu t“ , hipertensiu­
Riscul de a suferi un AVC este legat de... Recomandări nea este unul d in tre fa cto rii de
risc m ajori pentru atacul vascu­
SARCINĂ Accidentul vascular cerebral Gravidele cu hipertensiune mare lar, crescând de 4 ori riscul de
producere a unui AVC ischemic /alorile tensiunii arteriale (mmHi
©
apare ta 3 din 10.000 de gravide. (160/110 mmHg) ar treb u i să p ri­
mească tra ta m e n t hipertensiv, cu şi de 2 o ri pe cel al hemoragiei
m edicam ente sigure în sarcină. cerebrale. Tensiunea arterială Categorie Sistolică Diastolică
crescută accelerează ateroscle- Normală 120-129 80-84
roza, care duce la îngroşarea va­ Normal înaltă 130-139 85-89
selor. Prin fisurarea sau prin ru ­ Hipertensiune grad 1 140-159 90-99
PREECLAMPSIE (hipertensiuneînsoţitădecreşterea Gravidele cu istoric de hipertensi­ perea plă cilo r cu aterom , se în ­ Hipertensiune grad 2 160-179 100-109
proteinelorîn urină) - e o complica- une ar treb u i să urmeze un tra ta ­ gustează vasul de sânge sau se Hipertensiune grad 3 >180 >110
ţie în sarcină care dublează riscul de m e n t preventiv (dozele reduse de astupă com plet.

10 m
a face accident vascular cerebral. aspirină adm inistrate în trim e stru l
2 de sarcină p o t reduce riscul de
preeclampsie).

în a in te de adm inistrarea anticon­

ANTICONCEPŢIO- p o t dubla riscul de AVC, mai ales la
NALELE ORALE fem eile cu hipertensiune.
TERAPIA DE Deşi se credea că această terapie
SUBSTITUŢIE scade riscul de AVC, s-a demon-
HORMONALĂ strat că, de fa p t, creşte pro b a b ili­
tatea de apariţie a acestuia.
MIGRENELE Accidentele vasculare sunt mai
CUAURĂ+ frecvente la fem eile fum ătoare,
, FUMATUL care au şi m igrene cu aură (prece-
/ date de unele semne de avertizare
precum tu lb u ră rile de vedere).
creşte de 4 o ri probabilitatea de
FIBRILAŢIA apariţie a AVC. Această tulburare
ATRIALĂ de ritm cardiac este mai frecventă
după 75 de ani la femei.
cepţionalelor, fem eile trebuie să-şi
măsoare tensiunea. Este contra­
in dicat fu m a tu l la fem eile care iau
contraceptive orale, în tru câ t creşte
riscul de AVC.
Această terapie nu treb u ie a dm i­
nistrată de fem eile aflate la post-
menopauză ca m etodă de preven­
ţie a atacului cerebral.
Fum ătoarele care suferă şi de m i­
grene cu aură ar tre b u i să renunţe
la ţig ă ri, pentru a-şi reduce riscul
de a face AVC.
După vârsta de 75 de ani, fem eile ar
treb u i să facă analize pentru depis­
tarea unei posibile fib rila ţii atriale.
Un accident cu CONSECINŢE PE VIAŢĂ
P rin tre efectele unui
AVC produs în EMISFERA
STÂNGĂ se num ără:
t paralizia parţială
sau to ta lă în
dreapta corpului
I pierderea se n sib ilită ţii
la n ive lu l p ă rţii drepte
> problem e de vorbire,
de citire , descriere
I d ificu lta tea de a reţine
in fo rm a ţii noi.
Alte urmări posibile
Depresia. Persoanele ca­
re au suferit un AVC pot
avea des stări depresive.
Labilitate emoţională.
Victimele unui AVC pot
avea treceri bruşte de
la o stare la alta. Incon­
al
In Europa, se produc anu­
650.000 de deceAe
»»>
Efectele u n u i AVC produs
puse pe seama accidentului în EMISFERA DREAPTĂ
vascular cerebral. Persoa­ se p o t m anifesta p rin :
nele care supravieţuiesc p o t I paralizia p a rţială sau to ta lă
rămâne cu sechele nu num ai în stânga corpului, cu pierde­
de ordin fizic, ci şi e m o ţio ­ rea to n usu lu i muscular,
nal, co m p o rta m e n ta l şi so­ inclusiv la nivelul feţei
cial. Consecinţele fizice ale I pierderea s e n sib ilită ţii pe
unui accident vascular de­ partea stângă
pind de partea creierului ca­ ►greutatea de a recunoaşte
re a avut de s u fe rit şi de în ­ obiecte fam iliare sau
tinderea suprafeţei lezate. de a înţelege la ce
folosesc acestea
t d ific u lta te de
tinenţă urinară, intre nervilor, de statul înde­ orientare sau de a
40% şi 80% din pacienţi lung în pat sau de arti­ estim a distanţele
prezintă această tulbura­ culaţiile care intră în „re­ » com p o rta m e n t
re imediat după produ­ paus" după un AVC. De­ im pulsiv,
cerea acestuia. Dureri. menţa. Până la 25% din lipsa ju d e că ţii
Acestea sunt cauzate, cel persoane pot dezvolta o » pierderea de m em orie
mai frecvent, de lezarea formă de demenţă. pe term en scurt.
17
 ■■■■■■■■■m im DOSAR*

presupune Liliana Stanciu,

logoped

recuperarea
m b t Pacienţii pot uita
numele unor lucruri
Terapia pentru AVC este mult asemă­
nătoare cu cea de învăţare a limbaju­
lui la hipoacuziei (slăbirea acuităţii au­
■în 70% djn căzuri,persoanele care au suferit un Programul de recuperare zului, surditate). Ea constă în învăţa­
A V C se pot r e c u p e r a a p r o a p e înîntregime. Refa- medicală după producerea rea pacientului să emită corect literele
cerea e ş ţe in d jy |d u a ii^ unui accident vascular cerebral sau, în cel mai fericit caz, litera pe care
ţăţijprfiecăruipacienţ^gj eşte.şţabJHţă.de med1- trebuie început cât mai devreme, a uitat să o pronunţe. De regulă, paci­
culspecialisţde recuperare r ^ c a l ă , | n t j m p c e unele dîzabilităţi entul uită denumirea unor lucruri. De
exemplu, o doamnă nu mai ştia cum
în principal, programe- a problemelor de sănă- Se pot recupera în câteva luni, se spune la frigider. După 3 şedinţe lo­
le se bazează pe kineto- tate de fundat. în urma altele necesită ani buni de terapie, gopedice, a învăţat cuvântul frigider, ;
terapie, masaj, la care se evaluării, se evidenţia- pe care-l asocia cu imaginea obiectu­
pot adăuga proceduri ză gradul de dependen- lui, dar acum, multe dintre imaginile
de electroterapie şi ter- ţă fizic, gradul de comu- cidentul vascular cere- anterioare-aragaz, hotă, masă-de- .
moterapie, dar şi psiho- nicare şi riscul legat de bral, pacientul internat veniseră şi ele tot frigider. Reînvăţarea
terapie, logopedie şi te- prezenţa unor patolo- in iţia l în neurologie, unui cuvânt poate duce la aşa ceva. în
rapie ocupaţională (er- gii ce se pot decompen- neurochirurgie, uni- cazurile întâlnite de mine, recupera- ■
goterapie). sa în perioada de recu- tă ţi sanitare specializa- rea nu a depăşit niciodată 90%în ceea j
perare. Aceste elemente te sau cardiologie este ce priveşte limbajul. Cu cât AVCse pro- •
Ne-a răspuns la întrebări dictează obiectivele pro- d irija t către recuperare duce la o vârstă mai înaintată, cu atât
legate de acest subiect gramelor de recuperare, medicală şi m onitori- pacientul nu mai investeşte în el, adi­
prof. dr. Adriana Nica, zat în echipă, îm- că nu mai vine la logopezi să se trate­
medic primar recupe- Când trebuie începută? p re u n ă / Qy ze sau vine 2-3 ore. Din păcate, şi recu- :
rare medicală, şef clini- Acest m om ent ar tre- cu me- / O d i/lfh P perarea lor este practic ştiută din start,
că Universitară de Recu- bui să se desfăşoare în dicul de nphAfiPiltpfp adică zero. Terapia de recuperare du­
perare Medicală la Insti- faza subacută, la circa familie. / rează 2-3 ani, la nivel de 2-3 şedinţe pe
tu tu i Naţional de Recu- 3 săptămâni după in- °a v t ^ ^ săptămână. Astfel, rezultatele apar, j
perare, Medicină Fizică stituirea tratam entului Când em o ra g tc dar nu 100%.
şi Balneoclimatologie, specific neurologic şi se pot a u carent
Bucureşti. după stabilizarea bol- obser- de v ita m in a C,
navului. Pasul urmă- vapri- p o triv it u nui Ce sfaturi aveţi pen­ spectiva înseamnă un cunoască), atât în fază ta pe bolnav în desfăşu­
Ce presupune to r înseamnă aplicarea mele re- stu d iu recent. p a cie n - tru familiile pacienţi­ program eşalonat con­ subacută, cât şi în diver­ rarea zilnică a progra­
recuperarea după unui program complex zultate? tu l, cât lor care au suferit tinuu şi încărcat pro­ se etape ale fazei croni­ m ului de kinetoterapie.
un accident vascular? terapeutic de tip far- Primele rezul- şi fam ilia în- un AVC? gresiv, de circa 1-2 ani. ce, pacientul nu o b ţi­ Suportul gândirii pozi­
Care sunt etapele? macologic şi non-far- tate cu caracter funcţi- registrând achiziţii în Vorbim de pacienţi de­ Din fază cronică, paci­ ne rezultate favorabile, tive trebuie să asocieze
Recuperarea medicală macologic, alcătuit din onal depind de form a plan m otor privind m o­ pendenţi de familie, cu entul revine în recupe­ în acelaşi tim p, familiei permanent ideea că fie­
are ca obiectiv central mai m ulte categorii de şi de gravitatea iniţia- bilizarea pacientului în probleme de locomo­ rare pentru eventuale îi revine rolul de a res­ care dintre noi este ne­
al programului terapeu- terapii fizicate (de tip lă a AVC, cât şi de sta- pat, echilibrul şi stabi- ţie, gestualitate şi difi­ acutizări sau* evaluare pecta regulile de dietă cesar pentru cei din jur,
tic ameliorarea nivelului pasiv sau activ). Dintre rea cardiovasculară şi litatea la marginea pa- cultate relaţională. Ini­ de etapă, având în spa­ şi alimentaţie, de igienă că lecţia de demnitate
funcţional locomotor şi acestea, program ul de de asocierile patolo- tului, uneori achiziţii ţierea programului de te suportul familiei. Fă­ personală, de adm inis­ şi solidaritate trebuie
a calităţii vieţii. Se impu- kinetoterapie reprezin- gice de fundal. Une- privind verticalizarea recuperare înseamnă ră a continua, la dom i­ trare a terapiei farm a­ înţeleasă până la şi prin
ne iniţial evaluarea clini- tă poziţia-cheie în refa- le rezultate se remar- şi ameliorarea nivelu- implicarea familiei şi ciliu, programul de re­ cologice după indica­ programe care înseam­
co-funcţională a pacien- cerea nivelului funcţio- că de la prim a secven- lui cognitiv-com porta- a cercului de prieteni cuperare in iţia t (pe ca­ ţiile medicului specia­ nă recreere şi revenirea
tului şi analiza riguroasă nai de etapă. După ac- ţă de recuperare, atât mental. ai pacientului, iar per­ re şi familia trebuie să-l list, de a-l susţine şi aju­ în societate.
18
 DOSAR+
Soluţii PREVENTIVE Cu un stil de viaţă sănătos,
atacul cerebral poate fi
Remedii contra I Ciuboţica-cucului prevenit. De ajutor în acest sens întreabă
AMEŢELII - se consumă sub for­ sunt şi unele terapii alternative, m edicul
k Polenul - se face o mă de infuzie o b ţin u ­ care sunt utile şi în cazul în „în urmă cu un an, ma­
cură de 30 de zile, de 3 tă dintr-o linguriţă de ma mea a suferit un ac­
oripean.Seiau2lingu- plantă la 250 m l de
care ai suferit un AVC. Medicul
k Măceş - sub formă cident vascular cere­
n'ţe de granule de po­ apă. Se fierbe 10 m i­ Cristina Bălănescu ne de tinctură, 50 de pi­ bral, după care a rămas
len (ca atare sau ames­ nute, se strecoară şi recomandă principalele terapii cături pe zi, fracţio- cu o stare de nervozita­
tecate cu miere), dim i­ se beau 2-3 căni pe zi. naturiste care dau rezultate. mese, şi 2 du­ nat (25 de picături di­ te excesivă. Ce plante
neaţa, cu 30 de minute pă mese. mineaţa şi 25 seara), sunt de ajutor în aceas­
înainte de masă. în AMORŢELILE ze şi ram uri la 250 ml de sunătoare, Vi gual, câte 1 g k Alte terapii de aju­ tă problemă?"
k Sirop din fructe de MÂINILOR de apă, se fierbe 30 flori de levănţi- de pulbere Leacuri contra to r - masajul gene­
cuişoare - 500 g de I Unguente pe bază de m inute şi se beau că şi 50 de boa­ DURERILOR DE CAP
| Dr. Cristina Bălănescu,
de 3 ori pe zi ral. Se foloseşte ulei
cuişoare se strivesc în- de venin de albine - 2 căni pe zi. be de ienupăr, sau ca de­ k Cura de dezintoxi­ de masaj îm bogăţit medicprimar medicină
generala, cu competenţe
tr-un mojar, se ames­ se fac fricţionări seara, deasupra se toarnă coct (1 lin­ care - se face cu suc cu ulei de lavandă şi în terapii complementare,
tecă cu 150 ml de apă, la culcare, tim p de 7 zi­ Contra AMORŢELILOR ulei de măsline pre­ guriţă la 250 de mere şi suc de ro­ de ienupăr. La 100 Centrul Medical Clar Med,
Bucureşti
se lasă 3-4 ore, se stre­ le, cu pauză de 10 zile, PICIOARELOR sat la rece, încât to t ml de apă, şii, câte 100 ml din fie­ ml de ulei de masaj
coară, apoi se adaugă apoi se poate relua în I Aplicaţii locale cu amestecul să fie aco­ se fierbe 15 mi­ care, de 3 ori pe zi,al- se adaugă 50 de pi­ Pentru ner­
700 g miere şi se toar­ acelaşi ritm. cataplasme de argilă perit complet. Se lasă nute, se beau 3 ternându-seîn cursul cături de ulei de la­ v o z it a t e a
nă într-un recipient de 1 Coada-racului - - la 5 g de pulbere de la macerat 10-12 zile, căni pe zi), unei zile. Se adminis­ vandă şi 50 de ienu­ excesivă de
sticlă de culoare închi­ se face o infuzie din- argilă galbenă/roşca­ apoi se strecoară. k Coajă de ou - se trează 300 ml suc de păr. Mai sunt indicate după acci-
să, se astupă ermetic şi tr-o lingură de plantă tă se adaugă apă plată I larbă-m are-seface prepară un mace­ mere şi 300 ml suc de reflexoterapia, acu­ I V d e n t u l ce­
se păstrează ia rece. Se la 200 m l de apă clo­ până la obţinerea unei un decoct din 20 g de rat din cojile de la 5 roşii tim p de 10 zile. punctura şi homeo­ rebral se recom andă:
fac 4 cure pe an, în ca­ cotită, se infuzează paste. Aceasta se în­ rădăcini la 200 ml de ouă şi din suc de lă­ k Mărar - infuzie cu patia (Bryonia, Nux decoctul de anason
drul cărora se consu­ 10 m inute, se beau tinde fie pe zona dure­ apă, se fierbe 20 de m i­ mâie. într-un recipi­ 1 linguriţă de frunze vomica, Sepia, Sul- (1 lin g u riţă de plan­
mă câte o lingură de 3 2 căni pe zi. roasă, fie pe o fâşie de nute, se iau 4 linguri pe ent de sticlă se pune la 250 ml de apă clo­ fur). tă la 250 m l de apă,
ori pe zi. k Lemn-dulce - se tifon, care se aplică pe zi, în care se adaugă 15 coaja ouălor fierte, cotită. Se infuzează 5 se fierbe 6 m inute,
k Ginkgo biloba - se consumă 3 căni de in­ zona afectată. Se lasă picături de extract de se adaugă sucul de la minute, se consumă se strecoară, se beau
prepară o infuzie din fuzie preparată din- 30 de minute, se înde­ mlădiţe de salcie. Se 2-3 lămâi, astfel încât înainte de culcare, 3 căni pe zi, 15 zi­
5 g de plantă la 250 ml tr-o linguriţă de ră­ părtează, iar pielea se consumă după mese. să fie acoperite com­ k Salcâm -tinctu ră , le pe lună) şi in fu ­
de apă, se acoperă 5-8 dăcini m ărunţite la o unge cu ulei de sună­ plet cojile. Se lasă la 10 picături de 2 zia de hamei (1 lingu­
minute, se strecoară şi cană cu apă clocotită toare, lavandă şi ienu­ Pentru cârceii macerat 3-5 zile, se ori pe zi, dim i­ ră de conuri de hamei
se îndulceşte cu miere. (200 ml). păr. Acesta se prepară din INSUFICIENŢA filtrează şi se ames­ neaţa şi la 250 m l de apă clo ­
Se administrează de k Trifoi roşu - se pre­ astfel: într-un recipient CIRCULATORIE s e a ra , cotită, se infuzează
tecă apoi cu 100 g de
2 ori pe zi, până la ora pară un decoct din 2 de 400 ml, de culoare I Coada-calului - se miere. Se iau 2 lingu­ după 15 m inute, se beau
15.00. linguriţe de flori, frun- închisă, se pun % flori administrează sublin- riţe pe zi, înainte de mese. 2 căni pe zi, 30 de zi­
le). Se mai p o t încer­

Reţete naturale indicate în REFACERE ca infuzia de m aghiran

(1 lin g u riţă de plan­
tă m ăru n ţită la 250 ml
de apă clocotită, se in ­
Unele simptome apărute după accidentul Se infuzează 15 m inute şi se beau 2 căni pe zi. în caz de MERS COSIT fuzează 2-3 m inute, se
vascular cerebral se pot trata cu diverse tra ­ k Dovleac - d in 60 g de seminţe decorticate pisa­ Acest sim ptom este specific paraliziei pe o jum ătate a corpului (hemi­ consumă 2 căni pe zi,
tam ente alternative. te se olâţine o pastă care se amestecă cu 2 lingu­ plegie), în cadrul căreia pacientul mişcă lateral piciorul şi îl aduceîn fa­ tim p de o lună) şi in fu ­
în CONSTIPAŢIE riţe de miere. Se consumă pe parcursul a 2 zile, ţă, asemănător mişcării coasei. în această situaţie, sunt indicate: zia de roiniţă (1 lingu­
I Coada-calului - infuzie preparată din 1 lingu­ pe stomacul gol. k Băile cu decoct din ienupăr, ace de pin, frunze de viţă-de-vie, în riţă de plantă la 200 ml
riţă de frunze la 250 m l de apă clocotită. Se infu­ părţi egale - se prepară dintr-o lingură din amestecul de plante la 1 li­ de apă clocotită, se in­
zează 8 m inute şi se consumă 2 căni pe zi. tru de apă. Se fierbe 30 de minute, se adaugă în apa de baie, se fac băi fuzează 10 m in ute şi se
I Cicoare - se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de 2 ori pe săptămână, tim p de 10 minute. beau 3 căni pe zi).
de rădăcini m ărunţite la 250 ml de apă clocotită. k Alte terapii de ajutor - electroacupunctura. reflexoterapia. hidro-
gimnastica. balneoterapia (Gura Ocniţei, Techirghiol, Vatra Dornei). 21
 Legumele şi fructele proaspete sunt baza alim entaţiei
sănătoase dacă vrei să eviţi numeroase probleme de sănătate,
printre care accidentul vascular cerebral. Aceste vegetale
conţin antioxidanţi (care previn daunele la nivelul arterelor),
potasiu (ţine sub control tensiunea), fibre
(scad colesterolul ,,rău“ ) şi folaţi (au efect protector contra atacului
vascular), prezenţi mai ales în legumele verzi.

Bananele
Aceste fructe sunt o sursă im portantă de potasiu, mineral
cu efect protector contra atacului cerebral. Specialiştii spun că un
regim sărac în potasiu (mai puţin de 1,5 g pe zi) creşte cu 28% riscul
deAVC. Alte alimente care conţin potasiu sunt: laptele,
cerealele integrale, cartofii, stafidele şi ciupercile.

Fasolea
Consumă cât mai des alim ente care conţin acid folie (vitamina B9),
cum ar fi fasolea, lintea şi spanacul. O alim entaţie bogată în această
vitam ină reduce cu 20% riscul de producere a unui accident vascular
cerebral, potrivit unui studiu derulat pe o perioadă de 20 de ani.

Laptele
Dacă ai hipertensiune, consumă des lapte (cu cât mai puţină
grăsime). Acesta conţine potasiu, magneziu şi calciu, substanţe
care ajută la scăderea tensiunii arteriale. Persoanele care consumă
zilnic 200 m l de lapte îşi reduc riscul de a suferi un atac cerebral,
arată studiile.

Peştele gras
Tonul, macroul şi som onul conţin acizi graşi Omega-3, care
îmbunătăţesc circulaţia sangvină, com bat inflam aţia la nivelul
arterelor şi formarea cheagurilor. O cercetare efectuată de
specialiştii de la Şcoala de Medicină Harvard, pe o perioadă de
12 ani, la care au participat 5.000 de adulţi cu vârsta medie de
65 de ani, a arătat că un consum de peşte de 4 ori pe
săptămână reduce riscul cardiovascular cu 27%.
 1 0 V orunci «Am suferit mai multe
entru a preveni atacuri cerebrale»
Am cunoscut-o pe Marja Ş. la In- Maria, din Bucureşti, are 71 de A chemat Salvarea şi a fost dusă

rTTTflV şţiţuţui de Recuperare din Ca-

Fă mişcare zilnic! Ştiai că
5
Renunţă la fum at!
1 După 2 ani de renun­
ţare la ţigări, riscul de a suferi un
sedentarii au un risc dublu
de a suferi un AVC? Prin 30 de m i­
piţa(ă, în tim p ce era sub aten-
ta moniţor izare a med ici Ior. Su-
prayieţuiţpare a Ş aţacuri ce-
rebrale, cititoarea noastră re-
greţă că a .neglijat hipertenşiu-
nea.. în.prezent, ea urmează cu
ani şi a suferit prim ul atac la 57
de ani, pe al doilea la 60 de ani
şi pe al treilea la 63 de ani. Deşi
ştia de m ultă vreme că are hi-
laSpitalul Colentina din Capita-
lă. Aici, a stat internată 3 luni la
neurologie, unde a p rim it trata­
m ent medicamentos şi a făcut
pertensiune, a neglijat trata- recuperare (gimnastică, masaj
m entul acesteia, mai ales că nici
nu avea sim ptom e care să o în
etc).

AVC se reduce cu 50%. După 5 ani, nute de mişcare zilnică poţi preve­
probabilitatea de apariţie a atacu­ ni atât atacul cerebral, cât şi in­
lui cerebral este comparabilă cu farctul. Dacă nu îţi place spor­
cea a unei persoane care nu a tul, chiar şi o oră de mers
fum at niciodată. pe zi este suficientă.
I
Menţine-ţi greutatea nor­
sfinţenietratamentul. grijoreze.
Maria îşi aduce aminte de chi­
nul prin care a trecut la PRI­
MUL AVC. Era acasă, cu nepo­
ţica sa de 2 ani. „Totul a înce
put după ce degetul mare de la
AL DOILEA ATAC CEREBRAL a
avut ca sim ptom e ameţeala şi
leşinul. Din nou, a fost dusă la
Spitalul Colentina, unde a ră­
mas internată 2 săptămâni. „De
câţiva ani, am s im ţit că piciorul
mă lasă şi mă doare talpa", spu­

Tratează
6 mală. Obezitatea este asocia-
tă cu apariţia AVC de tip ischemic (în ca­
picior mi-a intrat sub talpă. Am
traversat sufrageria, apoi am că­
ne Maria despre sechelele cu ca­
re a rămas.
2 hipertensiu­
nea, cu menţinerea unor
zul fem eilor obeze, acest risc este de 130%
mai mare în comparaţie cu cele cu greuta­
zut şi am rămas aşa până a do­
ua zi, când m-a găsit soţul", spu­ La AL TREILEA EPISOD DE AVC,
valori sub 140/90 mmHg. tea normală). Dacă eşti supraponderal sau ne Maria. In to t acest tim p, fetiţa femeia se afla în cadă. „Am avut
Tensiunea crescută supra­ obez, alege cea mai potrivită metodă de a stat lângă bunica imobilizată. vertij, am ieşit din cadă şi am
solicită pereţii arterelor, slăbire cu ajutorul unui medic, mai ales Soţul a chemat o vecină asisten­ ajuns în cameră, unde am că­
scăzându-le rezis­ dacă suferi de boli cronice. tă, care şi-a dat seama că Maria zut, jum ătate pe pat, jum ătate
tenţa. a făcut un accident vascular. pe jos", îşi aminteşte cititoarea
Ţine coleste­ Mănâncă
3 rolul „rău“ sub
control. Nivelul crescut al co­
7 echilibrat,
fără exces de grăsimi,
k.%*. este foarte
lesterolului favorizează atacul ce­ sare şi dulciuri. Mizează conştiincioasă cu tratam entul,
rebral, prin apariţia aterosclerozei. pe fructe, legume, peşte recomandările
Plăcile de aterom pot duce la formarea gras, cereale integrale *
cheagurilor de sânge, care îngustează şi ulei de
sau astupă vasele. Valorile colestero­
lului to ta l trebuie să fie sub
8 Evită
consumul
măsline,

180 m g/dl şi ale colesterolului excesiv de

LDL(„rău“ ) sub alcool.
130 mg/dl. 1 / \ D a că eşti di-
Dacă ai X U agnosticatcu
4 peste 40 de ani,
fă-ţi anual controale car-
Q În c e a rc ă să
« /e lim in i situa-
diabet zaharat, respec­
tă tratam entul şi regimul in­
diologice, pentru depista- ţiile tensionante. dicate de medic. Diabetul se
rea unor posibile probleme Stresul accelerează rit- numără printre factorii fa-
precum fibrilaţia atrială, m ul cardiac şi, im plicit, vorizanţi ai accidentu­
care cresc riscul de creşte tensiunea lui vascular.
Ld-.JK35a d Text: Claudia Georgevici; Foto: Shutterstock 25
24 AVC. arterială.

6.000 de paşi
pentru a preveni
un al d oilea atac
• în cadrul unui studiu la care au
participat 142 de oameni ce au
suferit un atac vascular ischemic,
ar s-a constatat că persoanele care
au făcut zilnic 6.000 de paşi şi-au
mm redus considerabil riscul de a face
un al doilea AVC.
• Asociaţia Americană a Inimii ne
«Nu mă resemnez în faţa bolii»
Diagnosticul de poliartrită reumatoidă a venit
pentru Codruţa atunci când era „o tânără
studioasă, cu vise romantice adolescentine",
cum ne-a spus ea. Pentru că ştie să lupte cu
boala, ea se bucură de o viaţă activă.
Afecţiunea de care suferă Codru­
ţa este o boală reumatică autoi-
mună, care îşi poate face sim ţi­
tă prezenţa chiar din copilărie
sau adolescenţă. în cazul ei, s-a
manifestat prin dureri vii şi apă­
sătoare şi prin picioare umflate.
„Verdictul" bolii incurabile nu a
fost deloc uşor. „Nu-mi venea să
cred că puteam ajunge vreoda­
tă ţintuită la pat, cu membre de­
form ate şi cu dureri permanen­
te", îşi aminteşte tânăra. în toa­
tă această perioadă, în lupta cu
boala a avut un aliat de nădejde,
pe mama sa, care a fost sprijinul
fără de care nu ar fi fost în viaţă.
Tratamentul, iniţiat
în faza incipienta
Codruţa nu s-a dat bătută, a tra­
ta t boala din fază incipientă, în­
că de la primele simptome, când
sunt şanse mai mari ca afecţiu­
nea să fie stopată sau să i se în­
cetinească evoluţia. „Respect in­
strucţiunile şi tratam entul pre­
scrise de medic, dar mă ocup şi
Câştigă cu povestea tal
m
2 x 100 lei
recomandă să facem zilnic cel pu­
ţin 10.000 de paşi pentru a avea o
inim ă sănătoasă.
• Util pentru a număra paşii par­
curşi zilnic este pedom etrul. Exis­
tă astfel de aparate m ultifuncţio­
nale, care ajută, printre altele, şi
la numărarea caloriilor arse.
povestea ta
gă ea i-a dat puterea de a mer­
ge mai departe. „Hotărârea de a
nu mă resemna, lupta tenace cu
boala, implicarea totală a m edi­
cului meu şi dragostea familiei
Text: Claudia Georgevici; Foto arhiva AH
mele m-au făcut, în prezent, să
fiu un om activ, cu viaţă profesi­
de starea generală a organismu­ onală şi socială, să mă bucur de
lui, practicând gimnastică m edi­ dragostea, înţelegerea şi supor­
cală, kinetoterapie (cu specialişti tu l unui om m inunat, care este
kinetoterapeuţi), prin gemotera- de 7 ani soţul meu şi, nu în u lti­
pie, fitoterapie, masaj terapeu­ m ul rând, să fiu im plicată într-o
tic şi alte terapii complementare, asociaţie care ajută oameni aflaţi
care mă menţin în formă", spune în aceeaşi situaţie ca a
Codruţa. O şansă a fost şi m edi­ mea - Liga Româ­
cul său, care i-a prezentat terapi­ nă contra Reuma­
ile alopate performante pentru tism ului" (www.re-
boaia sa (precum tratamentele umatism.ro). Aici,
biologice). Conştiincioasă, mer­ sunt oferite inform a­
ge la controale periodice preven­ ţii medicale d in :
tive, care sunt foarte im portante se certificate,
pentru a preveni complicaţiile ce s u s ţin e re
pot surveni din cauza im unităţii e m o ţio ­
scăzute. nală, su­
p o rt mo­
«Sunt un om activ» ral şi po-
Cu toate că au mai fost în trecut s ib ili-
momente de neputinţă de a des­ ta te a
chide, de pildă, dopui unei sticle p ra c ­
cu apă sau de a-şi încheia nastu­ tic ă r ii
rii ori de a-şi pune şosetele, Co­ k in e to te -
druţa a învăţat să preţuiască fi­ rapiei cu
ecare clipă de viaţă. A descope­ personal
rit puterea rugăciunii, iar faptul speciali­
că Dumnezeu a fost mereu lân­ zat.
CONCURS
 ADVERTORIAL
medicină clasică

Spre.deosebire de ajţe
r \ i . r - f r \ \ \ A \ .r\

l
Iaurtul, aliment ---------

vitam ine, qrganjşmul

o b ţin e ..c a n tită ţi., m ari
de vjţam ina D mai
\ /
_ /J
| I
___ j esenţial la toate vârstele
Ştiai că, în anii 30, iaurtul era con- „ „
ales prin expunerea _ . ... .. - • r.
Va soare şi mai puţin tOţll Ştim C3 V itam ina D siderat 'medicament şi'eravân Sursa im portanta d e calciu, iaurtul este un pro-
prin aiimentaţie. ce- e s te n e c e s a ră p en tru a sim ila re a duţîn farmaciile din Barcelona^ du s care nu trebuie să lipsească din alim entaţia
ie mai jmpprţanţe for- calciu lu i în o a s e , în să are şi a lte cu denumea ..^ii.m^.naţşrai copiilor. Şi adulţii ar trebui să îl co n su m e zilnic,
.rne. sunţ.ergocaţcjfe- roluri im p o rta n te . S tu d iile în benefic...şanaţaţii”? .Beneficiind pentru că oferă beneficii în săn ătatea cardiovas-
roiui.(yiţamjn.q.p2) ş.i d o m e n iu a ra tă c a ne p ro te je a z ă
colecarciferolul (vita- , . , . , Poate preveni m S M S S S Â culară * redu ce riscul d e d ia b et * osteop oroză.
miiia p3).......... ........ d e a stm , d a r şi d e a n u m ite ^diabetul P.Ş. IfîSyP?.ţU!i?.M.ţţyJlF90îi.-.
tipuri d e can cer. ne ţo ţic e i 9 aminoacjzi esenţiali, Streptococcus ter- g— —^ v w
t Un s'tudiu efectuat în
anul 2012 la Institu­ care nu p o t fi sintetizaţi' de orga- mophilus, clasifi- SANATATEA
tu l Naţional de Sănă­ nism ^fiind n e ypiedeproc caţi de oamenii de ■mW v a m J k J IC lL lT II
Reduce riscul de osteoporoză tate din SUA arată că lo rdina iim e n ţa ţie. ştiinţă în categoria I l “ V ^ f V lt lN I I I
Instalarea menopauzei creşte riscul apariţiei os­ persoanele prediabeti- bacteriilor benefice
teoporozei, boală în care oasele se subţiază şi ca­ ce (care prezentau un Pentru toate vârstele pentru organism.
re duce, im plicit, la fracturi. De aceea, este bine ca nivel mare al glicemi­ Sursă naturală de calciu, iaur­ Acestea favorizează
femeile să ia suplimente pe bază de ei), cu o concentraţie tu l este necesar copiilor, pen­ echilibrul microflo-
calciu şi vitamina D din tim p, crescută de vita­ tru dezvoltarea şi consolida­ rei intestinale, ca­
la recomandarea m edicu­ mina D în sân­ rea sistem ului osos şi a d inţilor. re ne protejează de
lui, şi să se expună la soare, ge, aveau un Pentru copiii pofticioşi, care vor bacterii, de putre­
cu moderaţie în sezonul risc mai mic mereu „ceva dulce”, o idee po­ facţie şi de germe­
cald, dacă nu există alte de a dez­ trivită este combinarea ia u rtu ­ nii patogeni. Sursă
afecţiuni care contrain­ volta dia­ lui cu fru ctu l preferat. însă ia­ de calciu şi protei­
dică acest lucru. bet de tip 2. u rtu l treb u ie consum at la to a ­ ne de cea mai bu­
S u p lim e n ­ te vârstele, pentru că ajută la nă calitate şi bacte­
Inhibă dezvoltarea tele pe ba­ menţinerea unei bune densităţi rii lactice active, ia­
^tumorilor ză de vitam i­ osoase de-a lungul întregii vieţi. urtul este zi de zi un
în urma unui studiu, cercetă­ na D îm bună­ Consumul de ia u rt este asociat aliat pentru sănăta­
to rii americani au ajuns la con­ tăţesc m odul de cu o scădere a nivelului de tri- tea tuturor.
cluzia că sinteza vitam inei D în orga­ funcţionare a beta- gliceride după masă şi a tensiu­
nism prin expunerea la soare inhibă dezvoltarea tu ­ celulelor din pancreas, nii arteriale.
m orilo r canceroase. Cercetarea arată că femeile cu care produc insulină,
niveluri scăzute de vitam ina D au un risc crescut de horm onul responsabil Aliat al digestiei
adenomatoză colorectală, o leziune ta nivelul colo­ cu reglarea nivelului de Glucidele din iaurt sunt
uşor asimilabile chiar PROIECTSUSŢINUI DE ( * ^ Ş ţ K S T ^ jig ^
nului care duce la apariţia cancery in sânge.
şi de persoanele cu
intoleranţă la lacto-
Campania este susţinută de
La copii, tlp sa uiham inei D ză, întrucât fermen­
Societatea de Nutriţie din
ţii activi din iaurt des­
d u c e ta. n a k h sm , România, de Asociaţia Română
k stare de somnolenţă k sete excesivă compun lactoza în gluco-
pentru Studiul Obezităţii şi
o a^echiim e cane cneşbe k oboseală k scădere în greutate ză asimilabilă şi acid tac­
Federaţia Româna de Diabet,
k dureri oculare k dureri musculare şi osoase tic. De asemenea iaur­
niAcut ^naciwwton. at Nutriţie şi Boli Metabolice, fiind
k nivel scăzut de calciu în sânge tu l conţine doi fermenţi,
realizată la iniţiativa Danone.
defşonmânito/i onoare Lactobacillus bulgaricus şi
■ H S H Text: Elena Diaconu. Foto: Shutterstock
l l l l l m edicină clasică
Devenite tot mai populare în
rândul femeilor, suplimentele de
slăbit nu respectă întotdeauna
promisiunile de pe ambalaj.
Specialistul nostru ne explică
la ce să fim atenţi.
■.Q. .Pf! rt®. d i n ţ re ş up.li m e nţe le de slă­
b it de p e ra ftu rile fa rm a riilo r au d o a re fe c-
îî®.E’.Ht'.n®.5i 7.?.y.d o y e d it e flc a ciţa te a , §i în-
tfr.P..m ..m.3 şură; ,,Ş u p ljm e n tele de şlă-
b iţ s u n t fo a rţe popu[are, jjp a ţe şi d in ca-
u ză că [..s c h im b a re a ..s tilu lu i de via ţă pa-
.r®..p.r63..f.9!T)jR!is3ţĂ.p.ş.nţţy...fTţM!ţ.i...4i.,?tr.?.
n o i. E m ai com od şă e v ită m co n fru n ţa rea
cu p ro b le m a şi aju ngem şă apelăm ja ce­
va ce pare.prom iţător.şi_Ă nofenşjy^ a firm ă
C riştin a Şpiroi ?! îfr P.r.i.T*3f..® fr.i.nPr.
logie, d ia b e t za h a ra ţj la S p ita lu l M ilita r
C entral „C a ro l D a vila " d in Bucureşti.
Pot duce la deshidratare
Preparate din extracte de plante, am i- j central.
noacizi şi oiigoelem ente, o parte d in ­
tre suplim entele de slă b it de pe pia­
ţă favorizează pierderea kilogram e­
lo r prin efectul lo r d iu re tic (eliminarea
apei din organism ) şi prin accelerarea
tra n z itu lu i intestinal. Cu toate aces
tea, beneficiile se p o t transform a tre p ­
ta t în efecte nocive. „Creşterea diurezei
nu duce chiar la o scădere ponderală, ci
doar la deshidratare, lucru nefolosito r pen­
tru organism . Pe de altă parte, accelerarea
tra n z itu lu i poate induce o uşoară m alab-
sorbţie (o parte din substanţele n u triti
ve nu se mai absorb corespunzător
şi se pierd prin scaun), ceea ce
scade a p o rtu l caloric, dar
nu aduce beneficii re­
ale sănătăţii", spu­
ne m edicul en-
docrinolog.
^d e s p re ş E , Dr. Cristina Spiroiu
medic primar endocrinologie,
diabet zaharat.
Spitalul Militar Central
„Carol Davila" din Bucureşti
Oferta de suplimente de slăbit e
foarte bogată, mai ales că multe se pot
cumpăra uşor de pe internet. Nu toate au lis­
ta ingredientelor, fie ea şi incompletă, aşa în­
cât nici nu ştii la ce să te aştepţi. Kilogramele
în plus sunt eficient biruite de „armele" clasi­
ce: dieta echilibrată combinată cu activitatea
fizică regulată. Uneori, cei care le iau, în speci­
al femeile, nu îşi propun să rezolve problema
greutăţii sau nu vor să o înfrunte, ci vor să sca­
pe de sentimentul de vinovăţie pe care îl în­
cearcă, într-o societateîn care se promovează
din plin imginea femeii subponderale.
m a i pericii
loase suplim ente
p en tru slăbit su n i cele Stările de nervozitate^
care conţin sibutram ină. printre efectele nedorite
o su b sta n ţă ilegală. O altă categorie de suplim ente vi­
Acest com pus are efecte ne cu o ofertă şi mai tentantă: pot să
neg ative a su p ra „topească" grăsimile. Lucru parţial
sistem u lu i nervos adevărat, spun specialiştii. „Unele sub­
stanţe pot să scadă depozitele de gră­
sime, promovând lipoliza (reducerea
grăsimilor). Cu ceai verde sau cafeină,
suplim entele de acest fel pot redu­
ce apetitul pentru scurt tim p - deşi nu
este încă dovedit. Dacă utilizarea cu
moderaţie nu e nocivă, excesul poate
genera nervozitate, insomnii, greaţă -
stări des întâlnite la supraponderali",
adaugă medicul Cristina Spiroiu.
Nu sunt suficient testate
Spre deosebire de alte clase de medicamente,
suplimentele de slăbit nu sunt suficient testate.
E posibil ca unele dintre ele să conţină chiar şi
substanţe medicamentoase active, care scapă
Cele cu iod pot agrava filtrului recomandării medicale. „Spre deosebire
Na cumpăna bolile tiroicdiene de pastilele indicate în obezitate, cele de slăbit
AUpdimmte „Nu pot să slăbesc. Am probleme cu tiroida" - este nu trec printr-un filtru care să |e verifice eficienţa
una dintre scuzele pe care le to t auzim. Deşi proble­ sau siguranţa. Efectele adverse nu sunt excluse,
de dăloii de
mele tiroidei pot duce la creşterea în greutate, o par­ deşi te poţi aştepta la puţine reacţii nedorite de
pe inbenmt, te dintre suplimente pot face şi mai m ult rău. „Pas­ la un produs care nu are nici cine ştie ce efect te­
dlrihUMe tilele conţin cantităţi diferite de iod, iar el poate fi rapeutic", adaugă medicul Cristina Spiroiu.
dăunător", explică specialistul endocrinolog.
n eA igune. Text: Alina Corneanu; Foto: Shutterstock
 m edicină clasică
Care sunt cauzele mirosului neplăcut
Mirosul dezagreabil al picioare­
lor este nu numai stânjenitor,
ci şi inconfortabil. De obicei,
interacţiunea dintre transpira­
ţie şi bacteriile care se dezvol­
tă în interiorul încălţăm intei
duce la apariţia unui miros
neplăcut, persistent. Medicul
Garofiţa Nicolae subliniază că
această problem ă poate apă­
rea şi ca urmare a existenţei
unei infecţii la nivelul pielii sau
al unghiilor, încălţăm intea în­
chisă reprezentând un mediu
favorabil pentru dezvoltarea
ciupercilor. Pe lângă m irosul
Când te confrunţi cu o problemă
jenantă, îţi este incomod să-i ceri
lămuriri medicului? Există situaţii
mai delicate, de care poate te-ai lovit
şi tu, dar nu ai avut curaj să pui
întrebări. Specialiştii noştri ne-au
răspuns la câteva dintre ele.
Ce o/tei Ad
şi ţi-e ruşine
să-ntrebi
32
|f De ce scap urină când fac efort
neplăcut al picioarelor, apar Eliminarea involuntară de uri­
senzaţia de usturim e şi mâncă-
al picioarelor? nă în tim p u l efortului, numită în
rimile. „Pentru a reduce efecte­ term eni medicali incontinenţă
le neplăcute, este necesară ae­ urinară de efort, se produce „în
risirea piciorului prin purtarea activităţi care cresc presiunea
de încălţăm inte deschisă, care din vezică peste capacitatea
să păstreze pielea uscată, tra­ de retenţie a sfincterului uri­
tarea bo lilo r care pot întreţine nar (muşchi inelar care reglea­
această afecţiune (în cazul dia­ ză deschiderea sau închiderea
beticilor, spre exemplu), evita­ orificiului urinar)", afirmă dr.
rea băilor publice şi utilizarea Călin Ciubotaru. Această pro­
prosoapelor la comun cu alte blemă poate fi agravată de de­
persoane", conchide specialis­ reglările horm onale care apar
tul. De a ju to r ar putea fi şi pu­ odată cu instalarea menopa­
dra pentru bebeluşi şi unguen­ uzei, de fum at sau de obezita­
tele antibacteriene.
Orice problemă de
sănătate îşi găseşte
rezolvarea, aşa că
nu te feri să ceri sfaturile
unui specialist
f '\
te. De asemenea, specialis- •
tu l afirmă că afecţiunile uroge­
nitale precum infecţiile urinare,
ruptura de perineu (regiunea
dintre anus şi organele genita­
le) şi inflam abile pelvine pot fi
alte cauze care duc la pierde­
rea involuntară de urină. Pen­
tru stabilirea cu exactitate a ca­
uzei, se recomandă un consult
am ănunţit şi efectuarea unor
analize specifice (sumar de uri­
nă, urocultură, cistoscopie -
permite examinarea uretrei şi a
vezicii urinare).
De ce simt
| durere |
în timpul]
I actului sexual?
De cele mai m ulte ori, feme­
ile se pot confrunta cu du­
reri în tim p u l actului sexual
din cauza unei slabe lubrifi-
eri vaginale. Un preludiu mai
lung poate remedia această
problemă. De asemenea, es­
te indicată utilizarea unui lu­
brifiant pe bază de apă. Şi fo ­
losirea incorectă a prezerva­
tivu lu i poate duce la apariţia
senzaţiei de disconfort, ca­
re poate fi resimţită de am ­
bii parteneri sau doar de
unul dintre ei. Medicul Călin
Ciubotaru precizează că exis­
tă şi alte cauze ale dureri­
lor din tim p u l actului sexu­
al, precum existenţa unor le­
ziuni la nivelul colului, a unor
inflam aţii sau infecţii genita­
le. Pentru stabilirea unui diag­
nostic corect, se recomandă
un consult ginecologic.
m edicină clasică
O
4l Flatulenta e normală
Excesul de gaze din tu b u l d i­ din carbohidraţi sunt, de ce­
gestiv apare, p o triv it dr. le mai m ulte ori, inodore. De
G arofiţa Nicolae, când o per­ asemenea, fla tu le nţa poate
soană consumă anum ite t i­ apărea şi în cazul unei tu lb u ­
puri de alim ente care ferm en­ rări digestive care accentuea­
tează mai m u lt (spre exemplu, ză procesele de ferm entaţie şi
crudităţile) sau preparate ca­ putrefacţia. „Enterocolita este
re nu p o t fi digerate (în cazul una d in tre afecţiunile care se
in to le ra n ţe lo r la lactoză sau la manifestă prin acum ulări de
gluten). De obicei, după con­ gaze şi mişcări de contracţie a
sum ul de carne sau de ouă, m usculaturii in te stin ului gros
gazele intestinale miros mai (colonul), ceea ce declanşează
urât, pe când cele provenite flatulenţa", afirm ă medicul.
Am par in exces
pe faţă. Care e cauza
Pentru m ulte femei, părul vizibil de pe
faţă este o problemă estetică, însă aceas­
ta anunţă, de obicei, dezechilibre horm o­
nale. Pilozitatea excesivă este cunoscută
în term eni medicali drept hirsutism şi se
declanşează ca urmare a existenţei unor
afecţiuni. Sindromul ovarelor polichistice
duce la creşterea horm onilor androgeni
(masculini), determ inând astfel creşterea
excesivă a părului. Această problemă poa­
te apărea şi ca urmare a unei afecţiuni la
nivelul glandelor suprarenale, care duce
la dereglări ale horm onilor masculini. „în
ambele cazuri, excesul de păr de pe faţă
este însoţit şi de alte sim ptom e, necesi­
tând un tratam ent de specialitate", afirmă
medicul Garofiţa Nicolae. Şi administrarea
anticoncepţionalelor cu o concentraţie
mare de horm oni poate cauza apariţia pă­
rului în exces.
N(u4ll£ cnescut de insulina poate duce
la apariţia pilozităţii, excesive, fiindcă
aceasta stimulează ovanele să
testostenon in cantităţi mari.
6 Sexul la menstruaţie 7 De unde provine
este periculos mirosul vaginal neplăcut
Sexul în tim pu l menstruaţiei implică • Un m iros supărător, „de peşte", care este mai
unele riscuri: bolile cu transm itere sexuală sau intens după un contact sexual, poate fi un
diverse infecţii. Acest lucru se explică prin faptul semn al vaginitei bacteriene. Adesea, „m iro ­
că, în tim p u l m enstruaţiei, colul uterin este des­ sul neplăcut este în s o ţit şi de alte sim ptom e
chis, perm iţând eliminarea stratului superficial precum scurgeri vaginale, disconfort la con­
al mucoasei uterine cu putere de regenerare ci­ ta ctu l sexual, dureri abdom inale joase, ustu­
clică, lunară. „Prin colul deschis pot pătrunde în rim e la u rin a t şi m âncărim e", explică dr. Ga­
uter germeni provocând infecţii. Din acest m o­ rofiţa Nicolae. Această problem ă apare atunci
tiv, igiena locală în tim p u l perioadei menstruale când există un dezechilibru la nivelul florei va­
trebuie să fie strictă, iar activitatea sexuală evita­ ginale şi mai poate fi favorizată de folosirea
tă", p o trivit dr. Călin Ciubotaru. unui sterilet, a tam poanelor, a diafragm ei sau
de spălăturile intravaginale. De cele mai m ul­
te ori, această infecţie dispare spontan, însă în
cazul în care apare pe perioada sarcinii, este
necesar să urm ezi sfaturile m edicului specia­
list, pentru că vaginita bacteriană poate duce
la avort spontan sau la naştere prem atură. O
altă infecţie care poate cauza m irosul vaginal
neplăcut este cea dată de parazitul trich o m o -
nas vaginalis, transm is prin contact sexual sau
prin contam inarea cu lenjeria unei persoane
infectate. în acest caz, este necesar un tra ta ­
m ent antiparazitar corespunzător.
dpn. timpul
mmstnuaţiei,
pH-ul din vagin
8 Ce înseamnă
sângele în scaun
este mai
Prezenţa sângelui în scaun este un
puţin acid. Din
semn care anunţă existenţa unei afecţiuni şi
aceasta cauză obligă la diagnosticarea urgentă a cauzei sân-
cneşte riscutde gerării. Sângele roşu, proaspăt, provine din seg­
m entul inferior al colonului şi canalului anal: fi­
înmulţiri, suri anale, hemoroizi, polipi, colită ulcero-he-
a bacteriilon, moragică, tum ori. Sângele digerat închide scau­
nul la culoare până la negru şi anunţă problem e
mai ales in. din partea superioară a tu b ului digestiv, precum
timpul esofagite, varice esofagiene, gastrite, ulcere cu
napon.turi.lon localizări variate, enterocolite invazive, tum ori
ale tu b ului digestiv. Adesea, sângerările diges­
sexuale, cane tive reduse cantitativ, deşi nu sunt distinse cli­
an tribul nic, ci doar prin analize de laborator, pot ascun­
de boli grave, iar când persistă tim p îndelungat
evitate in induc anemii severe.
acest intenval.
HiWI«MiM«bl Text: Elena Diaconu. Foto: Shutterstock
 m edicină clasică
Durerea articulară \ Durerea de spate
6 probleme, 6 soluţii Cefaleea \ Durerea menstruală \
De ce apare
Durerea articulară
De cele mai m ulte ori,
poate fi vorba de reu­
matism. însă durerile
articulare pot fi cauza­
te şi de boli inflam atoa­
re, artroză sau chiar de
cancerul osos.
în timp ce
unele dureri Cefaleea
Durerea de cap, num ită şi cefalee,
sunt doar un
este provocată, în general, de obo­
banal disconfort, seală, de stres sau se poate declan­
altele pot fi şa ca urm are a expunerii la frig ori
simptom pentru după consum ul de m edicam ente
boli mai serioase. ori de alcool. Şi tensiunea ridicată
provoacă dureri de cap.
Nule ignora!
Mergi la doctor, Durerea de spate
pentru a te asigura Poate fi cauzată de poziţia incorec­
că nu ai probleme tă la birou ori la volan,"de îm pin­
arac/o de sănătate. gerea sau de ridicarea de greutăţi,
sau chiar de unele boli (spondiloza,
spondilita anchilozantă).
Durerea m enstruală
Această durere este una fiziologică
sau poate ascunde afecţiuni pre­
cum infecţiile vaginale.
0 durere
puternică Herpesul
de cap, in­ Este o infecţie virală, care recidivea
stalată brusc, es­ ză mai ales în perioadele cu imuni
te un motiv de îngrijora­ tate scăzută.
re. 0 astfel de durere poa­
te fi provocată de o hemo­
ragie cerebrală sau chiar
de o tumoare. Este posibil
ca o durere puternică de Mahmureala
cap să fie şi un simptom al
anevrismului cerebral. de alcool.
Primele măsuri
Durerile a rtic u la ­
re p o t fi reduse cu
a ju to ru l antalgi-
celor, a n tiinflam a-
to a re lo r nesteroi-
diene sau cu rela­
xante m usculare.
Trebuie să descoperi ca­
uza şi fa c to rii declanşa­
to ri şi, apoi, aceştia tre ­
buie în lă tu ra ţi. Poţi lua
un analgezic (paraceta­
m ol) sau un a n tiin fla m a -
to r (ibuprofen).
Se recom andă trata m e nt
m edicam entos (antalgice,
antiinflam atoare) şi/sau
kinetoterapie, mai ales
când d u re rile persistă.
Poţi lua paracetamol sau
ibuprofen.
Medicii recomandă, în tim ­
pul erupţiei herpetice, an-
tivirale adm inistrate local
sau sistemic (aciclovir).
Poţi să bei zeamă de varză,
miere, ceai de busuioc sau
de muşeţel.
cicfc!sănătate Text: Andreea Tudorică; Foto: Shutterstock
Mahmureala
Ce faci dacă persistă
Medicul îţi poate recomanda anali­
ze suplimentare precum radiogra­
fia. Nu evita controalele de specia­
litate dacă durerile sunt persisten­
te şi greu de suportat. Fizioterapia
este indicată în cele mai m ulte din­
tre afecţiunile articulare.
în cazul unei dureri de cap ca­
re persistă sau revine foarte des,
aceasta poate fi asociată cu pro­
bleme hepatice, cu tulburări de ve­
dere, cu meningita sau cu alte pro­
bleme de sănătate. Nu amâna vizi­
ta la medic.
Vizita la medicul specialist se im ­
pune când apar furnicături, amor­
ţeli, dureri severe care nu se ame­
liorează cu niciun tratam ent, mai
ales dacă nu cunoşti cauzele.
Dacă durerea persistă şi înainte, şi
după menstruaţie, nu amâna vi­
zita la medic. Acesta poate reco­
manda inclusiv tratam ent horm o­
nal cu contraceptive orale.
Pentru a preveni sim ptomele, este
foarte im portant să-ţi întăreşti im u­
nitatea printr-o alimentaţie bogată
în fructe şi legume şi printr-un stil
de viaţă sănătos (sport, respecta­
rea orelor de somn).
Pe lângă adm inistrarea rem edi­
ilor, ai nevoie de un somn pre­
lungit.
 m edicină alternativă

H O tO flU Jc com bate starea de epuizare

Pentru a obţine doza de energie
de care ai nevoie pentru întrea-
ga zi, poţi apela şi la polen. Acest
remediu combate starea de obo-
seală, ajută la creşterea im unită-
ţii şi protejează sistemul digestiv,
„Pe lângă celelalte beneficii, po-
lenul mai este recunoscut şi pen-
tru faptul că ajută la creşterea ni-
velutui energetic. Se recoman-
dă să fie consumat dimineaţa, la
prima masă. Se pun 1-2 linguri-
ţe cu polen în iaurt, suc sau sala-
ta din fructe. Pentru persoanele
sensibile la polen, se poate face
o cură cu păstură", spune medi-
cullonelaJurj.Subform ădecură,
polenul ajută ta ameliorarea afec-
ţiunilor oculare şi a diferitelor pro-
bteme hepatice. Din cămară nu
trebuie să-ţi lipsească nici celelal-
te produse apicole, cum sunt mie-
rea şi lăptişorul de matcă,

Sarcinile de peste zişii

vremea rece la cea cap
primăvară îţi pot „fura1
Poţi combate uşor star
de epuizare cu „energi;
oferite de farmacia nat
SOboseala pe care o resim ţi înc
la prim ele ore ale d im in e ţii şi
rea de moleşeală sunt câteva
tre „sem nalele" pe care orga
m u l le tran sm ite m ai ales în ac
tă perioadă a anului. Este aţ)<
rat că suplim entele de vita m ir
de m inerale te p o t ajuta în situ
de faţă, însă beneficiile vin „la
chet“ cu o serie de efecte mai
ţin dorite. îţi propunem să de
peri în rândurile de mai jo s rem
sim ple, da r cu rezultate maxim
Q em lnhle în c o lk h i
redau vitalitatea
Conţinutul bogat de antioxidanţi, mine­
rale, enzime, fibre, proteine şi fitohor-
moni fac din seminţele încolţite adevă­
rate surse de energie. Obţinute din se­
minţele de legume, de fructe sau de ce­
reale puse la germinat, ele revitalizează
fizicul şi psihicul. „Producerea germe­
nilor este o metodă simplă: sunt nece­
f D intre ^ sare seminţele (netratate chim ic), reci­
r diferitele tipuri piente din sticlă sau din porţelan şi un
de m a sa j , adaos de apă. Tim pul de germinare es­
PRESOPUNCTURA te de 3-4 zile, dar diferă de la caz la caz,
reglează cel m a i în funcţie de tip u l seminţei", adaugS
bine dezechilibrele specialistul Ionela Jurj. Ele se pot
L energetice. A consuma atât atunci
când germenii sunt
de dimensiune m i-i
că, dar şi când cresc ţ
mai mari (2-6 cm).
De exemplu, germe­
nii obţinuţi din grâ­ Alimentele care te energizează
ul încolţit ajută la re­
ducerea nivelului de
colesterol „rău", îm ­
bunătăţesc reflexe­
le şi cresc abilitatea
organismului de a
face faţă stresului.
Hatapl tempeukca reface ton usu l
0 altă metodă eficientă prin care îţi
poţi recăpăta tonusul este masajul
terapeutic. El ajută la prevenirea mai
m ultor afecţiuni, încetineşte proce­
sele de îm bătrânire şi îmbunătăţeş­
te circulaţia sângelui. Fie că este vor­
ba despre masajul de relaxare, anti-
celulitic, presopunctură sau refiexo-
terapie, tehnicile au ca scop preve­
nirea şi tratarea diferitelor afecţiuni
şi dezechilibre din organism. „P rin
anum ite tehnici specifice de masaj
se produce o hiperem ie (acum ula­
rea mare de sânge d in tr-u n ţesut
sau organ), fa p t care p erm ite fib re ­
lo r musculare să-şi recapete rezer­
vele energetice. Orice m etodă de
masaj contribuie la creşterea
ca n tită ţii de sânge şi oxi-
— gen în m uşchi", explică
medicul Ionela Jurj.
" * ' ’ * cwMŞanâtate Text: Alina Corneanu;
^ Foto: Shutterstock
 medicină alternativă
4 *

Cum ne ajută în lupt a cil bolile

în centrele de terapii complementare, litotera- Ambra sau chihlim barul Cuarţul roz protejează activitatea vaselor
Ai un sfat sau un remediu
de împărtăşit? Ni-I poţi
spune la 0372.130.334 sau pe
e-mail: remediisanatate@click.ro.
pia este folosită pentru prevenirea sau pentru întreţine sănătatea aparatului sangvine şi inima. Piatra semipreţioasă deţine
ameliorarea multor probleme de sănătate. respirator, a sistemului o energie blândă şi transm ite linişte oricui o Poţi câştiga un set de
horm onal şi a inim ii. Poate fi
poartă, sub formă de pandantiv sau inel, de produse de igienă Radox
utilizată şi pentru calităţile
Agata este benefică exemplu. Cuarţul roz vindecă rănile em oţionale Aşdori să vă împărtăşesc un remediu excelent îm­
sate antiseptice.
pentru vedere şi contri­ şi eliberează energiile negative, înlocuind potriva indigestiei. înainte de masă, se ia câte un
buie la menţinerea bu­ „go lu l" cu pacea interioară. vârf de linguriţă de pulbere de salvie, într-un pa­
nei funcţionări a siste­ har cu apă plată, şi apoi se stă câteva minute pe
m ului lim fatic, a colonu­
lui şi pancreasului.
Diamantul m enţine Turmalina este piatra partea dreaptă, culcat. Simptomele indigestiei vor
vederea ageră şi ajută me­ care ţine departe ghinionul,
Este indicată celor
tabolism ul să funcţioneze la spune teoria în dom eniu. Acest
cu alergii.
parametri optim i. Cristalul
cristal semipreţios reglează
preţios aduce energie pozi­ Pentru călcâie crăpate, eu folosesc un remediu
Acvamarinul tivă organismului şi restabi­
tulburările de somn şi măreşte
foarte uşor de preparat: pasează 2 banane foarte
este piatra care aduce puterea de concentrare. Turma­
leşte echilibrul în corp, când coapte şi aplică-le pe călcâie. Lasă crema să acţio­
beneficii întregului lina echilibrează sistemul
este tulburat de efectele irf- neze câteva minute, apoi clăteşte cu apă călduţă.
organism. Reglea­
toxicaţiilor, de exemplu. endocrin şi redă vitalitatea. Mihaela Oraca, Brăila
ză funcţiile tiroidiene,
întăreşte im unitatea,
reface echilibrul
Hematitul este ■Un remediu bun pentru acnee: pune într-o ca­
sistemului limfatic
recomandat pentru Smaraldul em i­ nă o lingură cu miere şi adaugă un căţel de ustu­
circulaţia sangvină. întă­ te vibraţii care calmea­ roi pisat. întinde imediat masca pe locul afectat şi
şi intensifică simţurile.
reşte sănătatea inim ii, a las-o 15 minute. Repetă procedura încă 2-3 zile. Us­
ză. Piatra preţioasă de
splinei şi a ficatului. turoiul are efect astringent şi dezinfectant. Un alt
Citrinul sau cuar- Hem atitul reglează
culoare verde comba­
remediu: amestecă sucul de ta 2 căţei de usturoi cu
ţu l galben este inam i­ te infecţiile cutanate şi o cantitate egală de oţet de mere şi, cu un beţişor
m enstruaţia şi
cul celulitei, fiind indi­ curăţă corpul de toxine. contribuie la m enţine­ igienic, aplică soluţia pe fiecare coş în parte.
cat şi pentru beneficiile rea sănătăţii rinichilor Viorica Trică, Râmnicu-Vâlcea
aduse sistemului diges­ J a d lllî n t ă r e ş t e sistemul şi a ficatului. De aseme­
tiv, celui ocular, inimii im unitar şi transmite sentimen­ nea, sm araldul prote­
şi activităţii tiroidiene. te de pace şi armonie. Piatra
jează vezica biliară, oa­
Citrinul favorizează re­ apreciată de chinezi încă din an­
sele şi dinţii şi întăreşte
generarea ţesuturilor şi tichitate se utiliza, în special, în
poate trata anemia. caz de probleme renale. Cunos­ sistemul imunitar.
cută în tim puri străvechi drept
„piatra onestităţii", jadul poate
Obsidianul are 3. Centrul de sănăta­
origine vulcanică şi
atrage succesul în afaceri. te Sfântul losif,
este încărcat cu vibraţii

4J
str. Popa Petre nr. 28,
pozitive pentru sănă­
G r a n s t u l curăţă sângele Centre de litotera- sector 2, Bucureşti,
tatea intestinului gros.
şi reface circulaţia sangvină, tra­ Menţine sexualitatea la pie şi masaj cu telefon 0720.947.102
tează anemiile şi reduce efec­ cote maxime, în special pietre calde 4. Casa Jad Exclusive
Ochiul de tele negative ale hipertensiunii. în cazul bărbaţilor. 1. Centrul Relax Art, „Health&Wellness",
tigru este un Piatra de culoare roşu-teracotă Jaspul este un to ­ str. 23 August nr. 3B, str. Crăciun nr. 4, etaj
tip de cuarţ indicat ameliorează sim ptom ele reuma­ nic general, care adu­ Târgu-Jiu, telefon 2, sector 1, Bucureşti,
pentru reglarea tism ului şi ale com plicaţiilor ti­ ce beneficii sănătăţii
0724.315.079 telefon 0732.331.255
nervilor, splinei şi vezi­
tulburărilor roidiene. Granatul reduce stări­ 2. Cabinet de Terapii 5. Casa Jad Boutique
cii biliare. Jaspul pro­
digestive. în le melancolice :e şi Complementare, str. „Health&Wellness",
tejează stomacul şi ac­
general, ochiul aduce buna- tivitatea ficatului şi es­ Ştefan Odobleja, bl. str. Leon Vodă nr. 24,
de tigru ajută la dispoziţie şi te un ajutor eficient în A 13, Craiova, telefon sector 4, Bucureşti,
refacerea echilibrului umorul. problemele digestive. 0768.245.225 telefon 0741.200.062
interior.
nai.waimwnl Text: Raluca Cocriş; Foto: Shutterstock
 m edicină alternativă
„Arată-mi unghiile şi am să-ţi spun d e
ce suferi!", ar zice un medic specialist.
Unele modificări ale unghiilor pot oferi
indicii despre problemele de sănătate.
Ştiai că petele albe sunt cauzate
de infecţii şi d e lovituri şi mai puţin
d e carenţele d e minerale?
Mn&b.iti®. . . un.. .mu(te despre
starea noastră de sănătate.
Când[sunt.fragile,.«şanţe, stri­
ate, pătate, îngălben iţe sau în­
negrite, ele trădează o îngrijire
necoreşpunzăţpare a mâinilor,
dar şi deficienţele.de minerale
§1 de. v.iţaniine. djn.corg. Caren­
ţele d e .substanţe nutritive
pot provoca seri oase pro­
bleme de sănătate, de la
anemii până la cornpli-
cajii tiroidjene.
Sunt C A S A N T E ?
Probabil nu te
hidratezi suficient
Dacă ai observat că unghiile ta ­
le se exfoliază uşor şi se subţia­
ză, probabil nu te hidratezi cores­
punzător. O altă cauză este de­
ficitul de biotină (face parte din
complexul vitam inic B), proble­
mă care se poate remedia prin
alimentaţie.
că sunt bogate în biotin „Hră-
neşti“ unghiile din interior şi dacă
iei câte 1.000 mg de ulei de peş­
te pe zi, care conţine acizi graşi
esenţiali întregului organism
tern, poţi face fricţionări de do­
uă ori pe zi cu ulei de migda-
Dacă problema nu dispare,
mergi la medic să-ţi prescrie o se­
rie de analize de rutină, în urma
cărora vei putea depista eventu­
ale carenţe din corp.
îalbeapă-
Dacă unghiile se îngălbenesc, unghiei sunt
este p o sib il să ai o carenţă de ?lovituri. în puţine si-
vita m ina E. De asemenea, în- Mănâncă m ai m ul i survin ca urmare
gălbenirea poate apărea şi da­ te alimente şi legume bogate în de minerale, cum
că nu laşi u n g hiile să „re sp ire " acest mineral vital pentru sănă ;zinc. Totuşi, da-
suficient, de pildă, dacă o b iş­ tate. II poţi găsi în carnea roşie, medicale arată o
nuieşti să le dai des cu ojă. E sfeclă, spanac, salată, pătrun- lipsă de zinc, medicul îţi va reco­
bine să laşi un interval de cel Dacâ analizele me­ manda o dietă care să cuprindă
p u ţin 3 zile până la urm ătoa- dicale ara­ carne roşie, seminţe de susan,
tă că ai seminţe de dovleac şi mazăre
un nivel bogate în acest mine Vestea
scăzut bună este că petele albe cauzate
de fier, me­ de traum atism e dispar odată cu
dicul îţi poate creşterea unghiei.
recomanda su­
p erio n ix isu l este o
plimente cu fier.
leziune in fla m a to a re
lo calizată în ju r u l
unghiei? E ste ca u za tă Dr.Oana Ciătici medic primar dermatolog
Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti
de infecţii şi se http://dermatocosmetologie.blogspot.ro/
m a n ifestă p rin
colectarea
Când îţi îngrijeşti unghiile, foloseşte produse de calitate pentru ma­
A de puroi.
nichiură şi pedichiură. Ebine să porţi mănuşi de menaj când speli vase­
le cu substanţe chimice, care usucă unghiile şi cuticulele. Schimbă mănuşile
periodic, pentru a evita posibilele acumulări ale fungilor. Ca să previi încarna­
rea unghiilor, taie-le puţin mai mult decât vârful degetului. Dacă sunt casante,
Sucul de lămâie combate exfolierea taie-le după baie, când se aplică şi o cremă hidratantă pe mâini. Dacă mergi la
un salon de cosmetică, asigură-te că instrumentarul este sterilizat cu adevărat
Fitoterapeutul Ruxandra Constantina ne-a explicat că starea un­ (poţi contracta infecţii diverse: bacteriene, micotice, până la infectarea cu viru­
ghiilor reflectă, de obicei, afecţiuni interne. Extern, ajută băile căl­ sul hepatitei B, C, HIV)
duţe cu ulei de măsline, cu ulei de cătină, suc de lămâie, lapte şi
ulei de ricin călduţ. Sucul de lămâie este un remediu cu rezultate
bune când unghiile se exfoliază. Eficiente în problem ele unghiilor
sunt şi unguentele cu extract de muşeţel, frunze de măslin şi găl­
„Crestele“ trădează VÂRSTA
benele, precum şi uleiurile vegetale presate la rece, fricţionările cu Ridicăturile care apar pe lungul unghiei semnifică vârsta mai înaintată,
capsule de vitamina A şi E. Poţi întări unghiile cu ulei esenţial de lă­ aşa cum ridurile dau de gol anii de viaţă. Poţi netezi crestele aplicând
mâie sau de lavandă şi cu ceară de albine şi propolis. local câteva picături de ulei de migdale. Ca să reduci aspectul ineste­
tic, ia o pilă şi lustruieşte puţin suprafaţa unghiei.
Text: Raluca Cocriş; Foto: Shutterstock
 Cine zice că joaca
la m asă nu e
tre a b ă serioasă?
Piticul tău a în v ă ţa t să ia singur papa
din farfu rie. Câtă bucurie! Acum ai şi
tu m ai m u lt tim p la m asă şi poţi privi
liniştită cum joaca m icuţului cu m ân ­
carea devine treabă serioasă. Mai
ales că e în perfectă siguranţă. Tacâ­
m urile vesel colorate, cât şi scaunul
în alt şi comod, sunt special create
pentru copii. Scaunul are m arginile
ro tunjite, o bază m are, stabilă, şi o
centură de siguranţă pentru ca puiul
tău să se poată mişca în voie şi să
în veţe să folosească to a te accesoriile
de la m asă.

Şi cum casa întreagă e un a d evă­

rat spaţiu de explorat, o m ulţim e de
prieteni de încredere îl pot însoţi în
aventurile sale. Precum m obilierul,
accesoriile şi jucăriile create special
pentru copii, pe care vă invităm cu
drag să le descoperiţi îm preună la
m agazinul IKEA.

A N T I L O P sca u n în a lt cu ta v ă şi ce n tu ră de
s ig u ra n ţă 8 9 ,9 9 ie i, a lb, a rg in tiu . K A L A S se t
ta c â m u ri 6 ,9 9 lei, 18piese. S M A S K A bol 9,99
lei. K A L A S p a h a r 6 ,9 9 le i/ 6 bucăţi. K LA D D
S M U LT R O N b a ve tă , 1 9 ,9 9 le i/ 2 bucăţi, roşu.

xfr
0
(N
>
cri
1
a;
ut
IA
<

Z on a C o m e rcia lă B ăn e asa. Şos. B u cu re ş ti-P lo ie ş ti nr. 42A.

M agazin: lu n i-d u m in ică 1 0 :0 0 -2 2 :0 0 ;
R estaurant: lu n i-d u m in ică , 9 :0 0 -2 1 :0 0 .
T e lefo n relaţii cu clien ţii: 0 2 1 /4 0 7 .4 5 3 2 ; 0 7 4 6 .6 9 .4 5 .3 2 .
w w w .IK E A .ro .
 reţetenaturale. contra
Tuşea este modalitatea
prin care organismui râs-
punde la diverşi şti mu li
de la nivelul căilor respira-
torii. Cei mai frecvent, tu-
şea eşţe simptom prezent
în infecţiile virale, pre-
cum răceala sau gripa, caz
în T a re ; dispare după cel
mi i iţ 2 săptămâni. De aju-
torîn acest caz şunţ reme-
diile cu acţiune calmanta,
emoiientăj anţibioţică şi
e x p e rto ra n tă ;
Ceai de
I GREPFRUT
în stadiile incipiente
ale unei răceli însoţite de
tuse, încearcă urm ătorul
remediu: ia un grepfrut de
dimensiune medie, spală-l
foarte bine, lasă-l cu to t cu
coajă şi taie-l în patru. Pu-
ne-l într-o oală cu apă (500
ml) şi ţine-l să fiarbă câte-
va m inute. După ce s-a mai
răcit, adaugă 1 lingură de
miere şi bea ceaiul obţinut.
Substanţele din acest ceai
au acţiune calmantă în du­
rerea de gât şi în tuse
/ I y v \0 k V o r r n f l n n n n V
( ■LI f I s c A L c C L a J X a f L t X i L U
; Ai nevoie de: t 'h ceaşcă de ulei
de măsline » / ceaşcă de miere
» 4 linguri cu suc de lămâie
încălzeşte uleiul de măsline, iar când se mai răceş-
te, adaugă mierea şi sucul de lămâie. Agită ener-
gic, timp de câteva m inute, până când amestecul
capătă consistenţa unui sirop. Pentru a calma tu-
sea, ia 1 linguriţă de sirop,
Text: Monica Georgescu. Foto: Shutterstock
tU S P I H
Ai face orice ca să scapi de tuşea
chinuitoare? O poţi „îmblânzi"
cu câteva remedii cu acţiune
expectorantă şi calmantă.
.
Ceai de GHIMBIR
J Ghimbirul acţionează ca antiinflam ator şi,
de aceea, ceaiul din această plantă calmează
durerile de gât şi tuşea uscată. 0 cană pe zi com-
bate problemele respiratorii şi întăreşte şi im unita-
tea. Ghimbirul conţine calciu, fier, mag-
, neziu, proteine, vitam inele C,E şi B6,
i (, 1' iar uleiurile volatile au efecte anal-
/ V , - gezice, sedative şi antitermice.
/ ' z j La 1 litru de apă fiartă adaugă
•* 0 bucată de ghim bir de 3-4 cen-
<l . tim etri, dată prin râzătoare. Ca să
iW m f V îndulceşti ceaiul, foloseşte miere. îţi
MUGURI DE PIN
5
poţi face şi un sirop, la fel de eficient:
în caz de tuse, îţi poţi face atât un ceai,
alege o rădăcină de dim ensiuni medii şi cât şi un sirop din muguri de pin. Con­
dă-o prin râzătoare. Fierbe-o într-un litru de apă, 45 ţin tanin şi vitam ina C şi, pentru a obţine rezultate
de minute, apoi strecoară lichidul. Adaugă o lingu- eficiente, ai grijă să-i foloseşti înainte de a se des­
ră de miere şi una cu suc de lămâie. 0 linguriţă de chide. Infuzia o prepari dintr-o linguriţă de muguri
sirop pe zi este suficientă, zdrobiţi, peste care torni 250 ml de apă clocotită,
îndulceşte ceaiul cu miere. Pentru sirop ai nevoie
^ PIPER NEGRU Ş l MIERE de 100 ml de alcool, pe care-l torni peste 100 g de
^ Piperul negru combate tuşea şi reduce simp- muguri zdrobiţi. Lasă să se macereze între 10 şi 12
tom ele răcelii, iar mierea are efect antibiotic, ore, agitând din când în când sticluţa. Ulterior, torni
Pune 1 linguriţă de piper negru într-o cană, toarnă 500 ml de apă clocotită peste şi, după 6 ore, strecori
apă clocotită peste, acoperă cu o farfurie şi las-o şi adaugi 600 g de zahăr, după care filtreazi. Poţi lua
aşa 15 minute. Când se mai răceşte, adaugă 2 lin- 3 linguri pe
guri de miere şi bea ceaiul piperat,
Inhalaţii cu CIMBRU • • • t u ş e a persis­
" 4 1 Această plantă pe care o foloseşti pentru a tentă poate indica
■ condimenta m âncărurile are şi proprietăţi prezenţa astm ului?
medicinale: calmează tuşea, reduce inflamaţiile în fază incipientă,
Ş' desfundă nasul. Dacă vrei să respiri mai uşor şi tuşea poate fi sin­
pentru a evita ca infecţiile să degenereze în rinofa- gurul sim ptom .
ringită sau bronşită, fă o serie de inhalaţii cu cim-
bru. într-un litru de apă clocotită adaugă ulei esen-
ţia l de cim bru, eucalipt, mentă şi pin (2 picături
fiecare). Acoperă-ţi capul cu un prosop şi stai
la fiecare 2 ore. supra vasului, inspirând aburii, nu mai m ult
5 - 1 0 minute.
 m edicină alternativă
Plante banale
efecte extraordinare
PIRUL are
proprietăţi
diuretice ’
Această plantă conţine
vitam ine (A şi B), să­
ruri de potasiu şi sili-,
ciu, substanţe mucila-
ginoase (benefice în ca:
de răceală şi tuse)
cum şi zaharuri
iuri volatile. Pirul este
persoa-
re suferă de
ale ficatului
rinichilor, întrucât,
raţie proprietăţilor d i­
uretice din compoziţia
lui, stimulează elim ina­
rea toxinelor şi a acidu­
lui uric din sânge. Simp­
tom ele gutei sau ale re­
um atism ului sunt ame­
liorate dacă se urmează
o cură de 15 zile cu infu­
zie din pir.
Cum se prepară: Tul­
pina de p ir se spală
fo a rte bine în mai m u l­
te ape şi se curăţă de
coajă. Se lasă să se
usuce, după care se
m ărunţeşte şi se m a­
cină p rin râşniţa de
cafea. La 250 m l de apă
c lo co tită se adaugă 1-2
lin g u riţe de pulbere
şi se lasă la infuzat 10
m inute. Se strecoară şi
se bea cald câte o cană
de 3 o ri pe zi.
ind indicat şi în caz de
cistită, litiază renală,
constipaţie şi trom bo-
flebită.
Le vezi crescând pe marginea Cum se prepară: Ră­
dăcina de b ru stu re
drumurilorşi nici nu bănuieşti
Se spală, se curăţă şi
probabil cu ce proprietăţi terape­ se ta ie în b u c ă ţi cât
utice sunt înzestrate. Aceste m ai m ici. Se iau apro-
BRUSTURELE, buruieni, ignorate de cei mai x im a tiv 50 g de rădă- S
bun pentru mulţi dintre noi, sunt adevărate _ cina, peste care se g
articulaţii
medicamente naturale care pot Ţ co adaugă 250 m l de al- E
Proprietăţile vindecă­ o l a lim e n ta r de o
toare ale brusturelui
sunt cunoscute din vre-
_m uri străvechi. Este in­
ameliora mai multe boli.
r
, 70 de grade. Se lasă la £
1 m acerat 15 zile si se I
agită în fiecare zi. Se S
<D
dicat celor care sufe­ nă. Frunzele şi rădăci­ num ită această plan­ strecoară şi se depo- g
ră de diabet, deoare­ na de brusture conţin tă în popor, încetineşte zitează la rece, în re- o
ce are rolul de a reduce substanţe antiinflam a- procesul de măcinare a c ip ie n te m ic i, închise g
producerea de glucoză toare, fiind de folos în ţesuturilor cartilaginoa- ta culoare. Se ia z iln ic !
la nivel hepatic, echi­ caz de dureri reum ati­ se din articulaţii. Brus­ câte o lin g u riţă a m e s -1
Persoanele librând în acelaşi tim p ce. Tinctura de laba-ur- turele reduce sim pto­ tecată cu o ceaşcă [
care sunt concentraţia de insuli- sului, cum mai este de­ mele psoriazisului, fi­ de apă.
sub trata­ ----------------------PUBLICITATE-
RAPITA ment cu insulina
are efecte trebuie să urmeze cura cu
anticancerigene n e lJ® ita m in e le (A, B l brusture doar cu acordul
Este coşmarul celor ca­ şi B2), precum şi beta- medicului specialist.
re cultivă pământul, carotenul. în plus, da­
însă are m ultiple u tili­ torită conţinutului de com andat persoane­
zări în medicina natu­ acizi graşi Omega-3, lo r care suferă de boli
ristă. Conţine nume­ rapiţa opreşte dezvol­ digestive, deoarece tra­
roase substanţe be­ tarea celulelor malig­ tează constipaţia şi aju­
nefice pentru sănăta­ ne, în special pe cele tă la curăţarea ficatului,
te, cum ar fi mineralele care declanşează can­ în plus,ceaiuldin frunze
(calciu, fier, fosfor şi po­ cerul m am ar şi cel de de rapiţă poate fi folosit
tasiu), hidraţii de car­ piele. Ceaiul din rădă­ sub form ă de compre­
bon, protei- cină de rapiţă este re- se, pentru că grăbeşte
vindecarea ulcerului
Indicat în dureri şi
Dr. ing. luliana Barbu varicos şi a rănilor.
Cum se prepară: Frun­
inflamaţii reumatice:
competenţe fitoterapie
zele de rapiţă se spa­ • reumatism articular
Câteva zeci de miligrame de sucde pir au vi- lă şi se taie m ărunt. reumatism extraarticular
tamineleşi mineralele echivalente aaproape Se pune la fie rt apă
1 kg de legume proaspete. Sucul conţine majo­ (250 m l) şi când dă în
ritatea vitaminelor şi mineralelor necesare corpului uman,
inclusiv vitamina B12. Sucul de pir este considerat o hrană
clocot se adaugă o lin ­
gură de frunze. Se lasă
i D ifle x 1^9
didotenatsodi
&
vie, conţinând aproximativ 30 de enzime şi cca 70% clorofi­ să fiarbă 5 m inute, d u ­
lă brută. Pentru a fi eficient, trebuie consumat imediat du­ pă care se strecoară şi
pă preparare. se bea câte o cană de
2 o ri pe zi.
Acest medicament se poate elibera fără prescripţie medicală. Se recomandă citirea cu atenţie
Utilizare: 2-3 aplicaţii/zi a prospectului. Dacă apar manifestări neplăcute, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.
 B fa r m a c ia de acasa

Ajutoare, în caz de răceală

Ce trebuie şăjconţină_du lăpipru l tă u.
i - dem edicamentepenţru ca tu şi familia
ţa şă scăpaţi mai uşor de frisoane, tuşe Este început de primăvară, însă neplăceri
PARACETAMOL şjnaşînfundaţ, dureri[de cap, dureri
muşcujareşj[dureri de gât.
precum răceala şi gripa îşi pot face de cap x
<
chiar şi în această perioadă. De aceea, tre­ a>
03

se administrează în trata­
buie să ai trusa medicală aprovizionată cu 2-E
m entul durerilor de cap şi în fe­ o «j
bră. Adulţii şi copiii peste 15 ani pot medicamentele şi suplimentele necesare. ro V
c o
lua 1-2 comprimate la 4-6 ore. Copiii NUROFEN •c O
între 12 şi 15 ani - cel m ult 6 comprima­
te în 24 de ore, cei între 8 şi 12 ani - cel
RĂCEALĂ
m u lt4 pastile la 24 de ore, iarcopiiiîntre SI GRIPĂ TANTUM
are ca sub­
6 şi 8 ani - cel m ult 2 pastile pe zi.
stanţă activă ibupro-
VERDE SPRAY
fenul şi a fost conceput pen poate fi folosit ca
tru a reduce durerea şi inflama- analgezic în afecţiuni­
ţia, pentru a scădea febra şi a des­ le inflamatoare ale mucoa­
funda căile respiratorii. A dulţilor şi
m sei oro-faringiene (faringite,

4
copiilor de peste 12 ani li se reco­
NUROFEN mandă câte 1-2 com prim ate la 4-6
stomatite). A dulţilor li se reco­
mandă câte 4-8 doze de
SIROP ore. Acest medica­
NUROFEN RăceafâşiGripăi
f 2-6 ori pe zi. Copiilor între 6 şi
m ent este interzis
PENTRU COPII copiilor sub 12
k 12 ani li se indică cel m ult
4 doze de 2-6 ori pe zi, iar ce­
se recomandă be­ ani. lor sub 6 ani - 1 doză pentru
beluşilor şi copiilor. fiecare 4 kg de greutate
De la 3 la 12 luni se ad corporală.
ministrează câte 2,5 ml de
3 ori pe zi. De la 1 la 3 ani -
SALVIASEPT
câte 5 ml de 3 ori în 24 de
ore. De la 4 la 6 ani -
CALMOTUSIN este un supli
FARINGOSEPT
7,5 ml de 3 ori pe : A S P IR IN m s r calmează toa­ m ent alim entar ca­
zi. De la 7 la 9 ani - conţine te tipurile de tuse şi re conţine extract de
câte 10 ml de 3 ori comprim ate uşurează respiraţia. Adul­ salvie şi vitamina C. Aces­
pe zi. De la 10 la efervescente pe bază de acid ţii şi copiii peste 8 ani te ingrediente contribu­ se recomandă în profi­
12 ani - câte 15 acetilsalicilic, acid ascorbicşi acid pot lua câte 1 lingură ie la protejarea mucoasei laxia şi tratam entul in­
ml de 3 ori citric, fiind indicat în combaterea de sirop de 3-4 ori pe zi. VIBROCIL bucale şi faringiene. Se fecţiilor buco-faringiene
pe zi. febrei, dar şi ca analgezic (dureri Copiii între 2 şi 7 ani — are efect descon- p ot administra câte (faringită). Adulţii pot lua
de cap). Adulţii pot lua 1-2 com­ câte V2 - I lingură de gestionant rapid, fiind 1-4 comprim ate câte 3-5 comprim ate
prim ate la 4-8 ore. Nu se reco- 3 ori pe zi. indicat în răceli, rinite \QUA pe zi, iar copiii peste
Pe lângă medica- \ mandă persoanelor cu astm
mentele specifice, poţi 'c şi nici copiilor şi adoles-
şi sinuzite. Se administrează după MAfclS câte 1-4 com­
suflarea nasului, câte 3-4 picături prim ate zilnic.
scădea temperatura cor- %.
porală cu ajutorul compre- v
cenţilor.
ROBITUSSIN pe zi, în fiecare nară, pentru adulţi SPRAY mare cu minerale,
selor umede, dar evită folosirea spirtului , . .. - şi copii de peste 6 ani. Copiilor în­ NAZAL fără conservanţi. Soluţia
sau a oţetului. Cea mai bună soluţie este apa. calmeaza tuşea productiva. tre 1 şi 6 ani li se recomandă poate fi administrată inclusiv1
■ în cazul febrei, consumă multe lichide, în special V Adulţi: câte 2-4 linguriţe la fiecare 4 ore, 1-2 picături, iar celor sub nou-născuţilor, fem eilor însăr­
ceaiuri calde şi supe. / copiii între 6 şi 12 ani -1 -2 linguriţe la 4 o re . 1 an - 1 picătură. cinate, celor care alăptează şi
52 bătrânilor.

1
 ea şi el
I Poate că este într-o relaţie,

De ce caută EL
Qunt. m u lţi pantenenl cane. nu Aurit com patibili
I dar nu primeşte o valida­
re consistentă de la partene­ ae m a l in nelaţia Ion. Qpne exemplu, un bănhat doneş-
ră sau de la relaţia pe care o te hă f^acă nev- doax Da uteekend, în tim p ce pantenena
are. Atunci apare sentimentul

atenţia altor femei

de nemulţumire de sine sau ^ Este egocentrat, adică are ^nea CU OlVfJl
de neîncredere în relaţie, mai ocazie, şpune h&cologul
ales dacă are anumite aştep­ cisist. Cu alte cuvinte, acest
tări. Din păcate, aşteptările pot „don juan" are sentimentul
Cnutian Delcea.
fi influenţate de cercul de pri­ că i se cuvine orice. Unii băr­ Este posibil să fie emo­
La început, 11
„Ce nu a mers, unde am greşit?", se întreabă majoritatea femeilor
care ajungpe locul|doj în .inima. bărbatului jubiţ.^ eteni ori de criteriile sociale. baţi îşi asumă rolul cucerito­
rului şi disponibilitatea de a o
4 tiv şi să nu poată contro­
promitea partenerei aceleaşi c a ^ la emoţiile. Un bărbat care nu
lua pe lângă în relaţie, pentru poate împărtăşi cu partenera
şi luna de pe cer, jp.r. .Şj-ÎHj. i?ă.rt|iş|ţ . ?;^i.SW..ţ.?îS.a U. o .reiaţi e. şţabi ţă;. I aţă.ce.şp u-
recomandându-se nepsihoiogui Lena Rusti despre bărbaţii, care au tendinţasă sară
că le place să creadă că regu­ sentimentele şi are probleme
lile sunt bune, dar nu pentru existenţiale pe care nu le poa­
bărbat cu principii i^ a .te .fls a r fe ei, care se simt superiori dacă te rezolva în relaţie caută răs­
sănătoase. între { ' t 1' le încalcă. punsuri în afara ei.
timp, a cedat ispitei
Suferă de criza unei anu­
şi, deşi este într-o ; a'ŢittO S i 'i ''' Vrea libertate 5 mite vârste. Comporta­
relaţie cu vechime, 2 Z am S .£ Bărbatul are nevo­ ment aparent atipic pentru
a găsit ce căuta ie de o doză sem­ propria persoană, acest tip
la o altă femeie. nificativă de li­ de bărbat se găseşte şi el sur­
care în şa lă a u cel bertate. Vrea să prins de propriile reacţii şi
Cum s-a ajuns aici? p u ţin u n prieten meargă la pes­ poate tocmai de aceea este
care fa c e acelaşi cuit cu băie­ atât de vulnerabil la ele.
lucru. Aceşti bărbaţi ţii, la un fotbal
a r p u te a f i şocaţi sau să se întâl­ S-a obişnuit cu relaţia sta­
A fost „edu­ d a că p a rten era nească la o be­ 5 bilă, deşi nu m ai are par­
2 cat" să aibă
convingeri despre
i-ar înşela. re, în oraş. Dacă
nu găseşte înţele­
te de pasiune, fiindcă parte­
nera nu găseşte în asta o ne­
familie şi relaţie ca­ gere la parteneră pen­ voie pentru care să m ai depu­
re sabotează ideea de mono- tru aceste libertăţi, o va cău­ nă efort. Nu vrea să plece din
gamie. Cel mai probabil, re­ ta în altă parte. relaţie, dar are nevoie de pa­
laţiile adulţilor importanţi din siune pentru a se simţi viu. Şi
viaţa lui l-au „inspirat". A în­ atunci înşală...
şela înseam nă pentru el că nu
se „leagă la cap" într-o rela­ Cristian Delcea
ţie. Este o formă paradoxa­ psiholog clinician
Centrul de Terapie Sexologică Online www.sex-man.ro
lă de protecţie care, de fapt,
îi aduce suferinţă: din dorin­ Sunt multe cauze careîi determină pe bărbaţi să înşele. Poate fi vor­
ţa de a nu fi rănit, răneşte el ba de un surplus de hormon testosteron, care-i induce bărbatului
întâi şi ajunge să fie şi el în­ tendinţa să „zboare" din femeie în femeie. Posibil să aibă o tulburare de
suşi rănit. hipersexualitate, care este tot o cauză medicală. Factorul cultural poate fi şi el de vi­
nă. Să luăm Franţa, spre exemplu. Seştie că francezii nu fac parte din categoria celor
Certurile, de evitat! mai fideli bărbaţi. Apoi, putem vorbi de grupul de apartenenţă, şi vă pot da exem­
Problemele de cuplu, precum plul sportivilor, unde este promovată ideea de a avea mai multe partenere. Un alt
certurile din orice motiv, influ­ factor este cel psihologic - intervin aici tulburările de personalitate. Una dintre ele
enţează bărbatul să caute „li­ este tulburarea de personalitate narcisistă. Acest bărbat se crede adus pe lume de
niştea" în altă parte. Preferă să nu ştiu unde şi suferă când nu i se acordă atenţia cuvenită. în semn de răzbunare, el
„stea unde nu plouă". caută la altă femeie ceea ce are nevoie.

E33BBEB9 Text: Raluca Cocriş 55

 sarcina
I P »
Mamă, după 35 deani?
Ce riscuri pot apărea
■„Cqpiij trebuie.făcuţi la
tinereţe", şpune o vor­
bă din bătrânj, pe ca-
re.şi..m.edicii .o îmRăr-
tăşeşc. jn zjlele noas-
tre, mu Iţe femei .amâ­
nă sarcina după 35 de
ani, unul dintre moţi-
ve. fiind obţinerea unei
şţa biliţăţi.. .profesiona­
le şi materia ie.. Nu tre­
buie .uitat însă că ferti­
litatea scade. simţitor
pe măsura trecerii ţim -
pului.
Dacă nu există proble-
me de.sănătate,.sarci-
na poate decurge nor-
mal chiar §| după 35 de
a ni .,Alţeo ri însă, îna in-
ţarea în vârstă ad uce şi
uneje modificări în..or-
ganişm, cu urmări aşu-
pra femeii şi copilului,.
Complicaţii
pentru
mamă
Diabetul
gestaţional
sau de sarcină este
mai frecvent după
35 de ani. în acest
caz, glicem ia trebuie
menţinută în Urnite
normale, un rol im ­
portant având dieta şi
exerciţiile fizice. Co­
pilul poate fi afectat
prin creşterea prea
m are în greutate şi
Teste necesare
Dacă nu există complicaţii, sarcina târzie
urm ează schem a obişnuită: o consultaţie
lunară şi trei ecografii. La acestea se adau­
gă testele de sânge şi de urină, măsurarea
Bine de ştiut tensiunii şi dozarea glicemiei. Analize pre­
H H I I cum dublul sau triplul test sunt de ajutor
• Anomaliile cromo- pentru estimarea riscului de anomalii cro-
Din ce în ce mai multe femei aleg zomiale se numără mozom iale. Ecografiile amănunţite (mor-
să devină mame după 35 de printre cele mai im ­ fologiile fetale) corelate cu analizele de
portante cauze care sânge arată dacă este cazul efectuării am-
ani, când riscurile de sănătate
duc la pierderea sar­ nioeentezei, test invaziv care depistează,
pentru gravidă şi copil sunt mai
r 0 T cinii după 35 de ani. printre altele, sindromul Down.
mari. lată de ce este nevoie de o • Chiar şi cu trata­
urmărire medicală mai atentă. mentele de fertili­
zare in vitro, şan­
sele de instalare a
prin crize de hipogli- vârsta de 40 de ani, sarcinii scad după
cem ie după naştere. de aceea la una din 35 de ani.
patru sarcini poate • Şi probabilitatea
Hipertensiunea surveni avortul spon­ apariţiei fibrom ului
este o altă complicaţie tan în primul trimes­ uterin este mai ma­
a sarcinii târzii. Valo­ tru. re la această vârstă
rile crescute ale ten- însă, din fericire, nu
siunii arteriale duc la Dificultăţi afectează evoluţia
îngustarea vaselor de în timpul sarcinii.
sânge, inclusiv ale ce­ naşterii
lor de la nivelul ute­ Adesea, c~~~'
rului, care alimentea- zie poate i___
ză fătul cu substanţe cesitatea naşterii
nutritive, lucru care cezariană, din ci
îi poate afecta creşte­ unor problem e ţ
rea. Hipertensiunea cum imposibiUtatea
- însoţită de un nivel colului de a se dilata
crescut al proteinelor corespunzător.
în urină, edeme, scă­ Dr. Irina Stelea
derea vederii, som­ Cum poate fi medic primar obstetrică-ginecologie,
Centrul Medical Medidass, Bucureşti
nolenţă şi dureri de afectat fătul
cap - duce la apari­ cu vârsta peste 35 de ani care vor să rămână însărcinate
ţia unei complicaţii Sindromul Naşterea trebuie să ştie că există şi anumite riscuri, atât pentru mamă, cât şi
mai grave, preeclam- Down prematură pentru copil. Astfel, creşte frecvenţa hipertensiunii asociate, cu posibile com­
psia, frecventă mai Sarcina apărută la o După 35 de ani, riscul plicaţii (preedampsia şi edampsia). De asemenea, există o probabilitate mai
ales după 20 de săp­ vârstă m ai m are de naşterii premature mare de diabet gestaţional şi de avort spontan de prim trimestru (în special a
tămâni, putând fi ne­ 35 de ani creşte ris­ este mai mare, întru­ celor care au drept cauze anomaliile cromozomiale şi cantitatea mai scăzută a
voie de spitalizare. cul apariţiei la 1— cât capacitatea uteru­ hormonilor necesari susţinerii sarcinii). Creşte frecvenţa operaţiilor cezariene,
a anomaliilor £~ lui de a susţine sarci­ cu toate posibilele complicaţii postoperatorii ale acesteia. Dintre riscurile feta­
Avortul ce precum sindromul na este mai mică. De le, poate cel mai important este cel de malformaţii. Sindromul Down este mai ;
spontan Down (trisomia 21). aceea, probabilita­ frecvent la naşterile femeilor cu vârsta peste 35 de ani. Prevenirea complicaţii­
Fixarea embrionului De exem plu, la 40 de tea naşterii înainte de lor se realizează prin urmărirea riguroasă a sarcinii de către medicul specialist
în Uter se face mai ani, acest risc este de term en este ae noua ginecolog şi prin respectarea cu stricteţe a indicaţiilor lui.
greu la fem eile cu 1 la 110 sarcini. ori mai mare.
iu w m w Text: Claudia Georgevici. Foto: Shutterstock 5
 faturi

Tot ce trebuie să ştii despre ■ Nu folosiţi beţişoare de vată pentru igiena ure­
chii, întrucât există riscul perforării tim panului.
■ Trataţi corect infecţiile respiratorii ale copi­

Ce este?
“ otită
lului. « N u fum aţi în preajma celor mici. BN u
expuneţi copilul la zgomote puternice. BÎnvă-
Otita este o infecţie a urechii cauzată de viru­
ţa ţi-l pe copil să-şi sufle corect nasul, câte o na­
suri sau bacterii şi apare, de cele m ai multe
ră pe rând. > N u -i daţi biberonul când este în
ori, ca o complicaţie a unei răceli sau a poli­
poziţie orizontală, pentru că astfel se creează
pilor. Este mai frecventă la copiii mici, din
cauza particularităţilor anatomice: trompa lui Cum se o presiune mai mare la nivelul urechii. B O tita
medie poate fi prevenită prin vaccinarea pne-
Eustachio (un canal foarte subţire, care face tratează? umococică, neinclusă în program ul naţional
legătura între nazofaringe şi ureche) este mai
Principala metodă (deci, nu este gratuită).
scurtă. Prin urmare, microbii ajung cu uşurin­
de tratament este
ţă de la nas la ureche. Otita se poate localiza
administrarea anti­
în urechea internă, în cea medie sau în cana­
bioticelor, cel mult
lul auditiv extern. Cea m ai frecventă este otita
10 zile. în general, se
Ce
m edie, 3 din 4 copii suferind cel puţin un epi­
prescrie amoxiciii- complicaţii
sod până la 3 ani.
nă (sau augmentin), poate da/
„Cauza determinantă a otitei medii
însă m edicul deci­ Otitele n u trebuie ne­
catarale este obstrucţia tubară, foarte
Infecţiile urechii sunt de care este cel mai glijate, pentru că, în
frecventă la vârsta copilăriei. In prin­
potrivit antibiotic, în lipsa tratamentului,
cipal, aceasta este favorizată de pre­ frecvente la copiii mici, funcţie de particula­ poate surveni slăbi­
zenţa de vegetaţii adenoide, rinofa- însoţind adesea o răceală rităţile m edicale ale copilului i se pot da rea auzului sau chiar
ringite şi rinosinuzite repetate la co­
Netratate, otitele pot copilului. Chiar dacă medicam ente antial- pierderea acestuia,
piii alergici, cu deviaţii de sept, creste
slăbi auzul sau duc chiar micuţul se simte mai gice sau antiinflama- cu implicaţii negative
osoase, hipertrofii ale conetelor naza­
bine după primele toare (ibuprofen). în inclusiv asupra re­
le, polipi endonazali“, explică dr. Ma­ la pierderea acestuia.
zile, tratamentul nu cazul în care polipii zultatelor şcolare ale
ria Beuran, m edic primar ORL.
trebuie oprit, respec- sunt cei care favori­ copilului. în cazuri
tându-se indicaţiile zează infecţia urechii, grave, cronicizarea
Ce copii medicului. Pentru medicii pot recom an­ infecţiei urechii poa­
sunt mai expuşi? calm area durerilor, da scoaterea lor. te duce la meningită.
Copiii răciţi, cu nasul
înfundat, m ai ales cei Care sunt
aflaţi în colectivitate, simptomele? ■ „Copilul meu
face otitefoarte des.
cală se va face săp­
tăm ânal, de lica t, cu
au un risc m ai m are La sugari, printre
Cum le prevenim?“ evitarea p ă tru n d e rii
de a face otită. Sunt semnele care pot
Cristina ti.. apei în ureche.
m ai vulnerabili copiii anunţa otita se nu­
Iaşi
născuţi prematur, cei mără febra, starea de
care au unele malfor­ iritabilitate, agitaţia,
C opilul dvs. treb u ie
maţii la nivelul gurii plânsul de neoprit,
să aibă mereu nasul
sau al nasului, cei trasul de ureche, refu­
desfundat. Respi­
care au alergii ori tră­ zul hranei, vărsăturile
raţia nazală treb u ie de boli neinfecţioase
iesc într-un m ediu în şi diareea. Copiii mai alte simptome ale răceală, revine febra,
orelist, în urma exa- să fie corectă, pen­ ale rin ofa rin g e lui (ve­
care se fum ează, pre­ mari, care pot comu­ otitei, iar apariţia iar copilul se plânge
minăriii cu otoscopul, tru aerisirea urechii g etaţii adenoide - po ­
cum şi micuţii care nica, dar nu pot vorbi, secreţiilor purulen­ de durere la ureche,
un aparat de mici di­ m edii, iar fosele na­ lip i, d e via ţii de sept Dr. Maria Beuran,
nu sunt alăptaţi (lap­ îşi duc mâna la ure­ te poate fi pusă pe nu trebuie amânat
mensiuni, cu ajutorul zale lip site de secre­ etc.), acestea tre b u ie medic prim ar ORL,
tele matern conţine che, în semn că-i doa­ seama complicaţiilor consultul medical.
căruia se analizează ţii. Dacă obstrucţia rezolvate chirurgical. Centrul Mediclass,
anticorpi care luptă re. Ameţelile şi starea acestei infecţii. Dacă, Diagnosticul de otită
canalul auditiv extern nazală este cauzată Bineînţeles, igiena lo- Bucureşti
contra infecţiilor). generală alterată sunt după un episod de este pus de medicul
şi timpanul.
Text: Claudia Georgevici; Foto: Shutterstock
 A făcut vărsat devânt?
Varicela sau, popular, vărsatul de vânt este
o boală a copilăriei foarte contagioasă, dar
care conferă imunitate, şi rare sunt cazurile
în care poate reapărea. Această afecţiune

Aşa îl îngrijeşti!
impune măsuri speciale de îngrijire la
domiciliu, de care este bine ca părinţii
să ţină cont.

yaricela eşiţe deţenmm fie în p erm an en ţă aerisită şi m in ă sau cu substanţe cal­

nisui.yancejo-zoşţen igienizată, iar lenjeria de pat m ante m entolate, care re­
re m a ia le ş la copiii cu vârşţa şi cea de corp trebuie schim- ^ d u c m âncărim ile. Atenţie în­
cuprinsă între 2-10 ani. La 2 bate frecvent. ' B i. I să, nu aplica soluţia pe m u­
săptămâni de la infectare, pe spţ î coase, adică în gură, pe zona
toată pielea apar .erupţii, sub ■Baia generală este recoman- "^ R R L , * ■_ genitală şi anală şi nici în ju­
formă de.b.ubije.roşii mărunte, dată doar după uscarea crus- '‘ţ H H î ' i J ^ R . J. , l^ H k rul ochilor!
ca re, .în câteva zile, vor fi aco- telor. Pentru a red u ce m ân- Y '^ ... ’^ y V
perite de coji. Alte simptome cărim ea, pune în apă un v â rf H Tratamentul cu aciclovir tre­
pe care le poate avea puiuţ tău de cuţit de perm an gan at de fx buie rezervat copiilor cu vâr­
şunţ durenie de .cap,. febra^ ră- potasiu, câteva linguri d e fă- jjjl- I sta de peste 12 ani care su­
guseala. tuşea productivă si se- inâ de ovăz sau inftizie de feră de boli pulmonare, cu­
cretiile nazale abundente. m uşeţel. După baie, şterge \ y tanate sau celor care ur­
pielea copilului cu un prosop 4. m ează tratamente pentru
. moale, prin tamponare. > X afecţiuni cronice.
E nevoie de izolare _
la domiciliu ■După flecare masă, copi- 't f * "
Un copil cu varicelă trebu- iul trebuie să-şi clătească gu-
ie să stea în casă 14 zile din ra, pentru a evita infectarea ;> 0 ■ „în cazul în complicaţiile in-
m o m en tu l erupţiei, pentru a ____________________________ care copilul fecţioase, de
scădea riscul transmiterii bo- bubiţelor existente în suferă de o boală obicei bacte­
De ce tratam en t cronică, varicela riene, de ce­
aies e n evo ie se manifestă le mai m ulte
fi protejat de eventualele corn- I P B B p F ^ J Şi d i e t a ■în general, varicela se ma- altfel?“ ori severe. Un
plicaţii de natură infecţioa- m C o n te a ză nifestă sub formă uşoară şi Mioara R , Cluj copil care se
să. Atunci când bubiţele s-au Dieta unui copil diag- necesită minime intervenţii află în tratam ent
uscat şi au făcut crustă, copi- nosticat cu varicelă tre- medicamentoase. Copiii pot Dacă varicela apa­ pentru o boală cro­
iul nu mai prezintă pericol de buie să respecte prin- face febră, iar în cazul aces- re la un copil care nică, fie autoimu-
răspândire a bolii. w cipiile unei alimentaţii ta se recom andă administra- suferă de o boală nă,fie malignă sau,
sănătoase, adică fără rea de ibuprofen sau parace- cronică, ne putem mai rar, tuberculoză,
Atenţie la igienă! grăsim i, prăjeli, dul- tamol, la un interval de 4 ore. aştepta la o evolu­ primeşte de la înce­
■Varicela produce mâncă- Bp ciuri rafinate şi bău- A spirina este strict interzisă ţie particulară, de put o terapie adec­
rimi, iar copilul, fără să con- B turi carbogazoase. De (din cauza riscului de apariţie obicei o formă mo- vată situaţiei clinice,
ştientizeze, va insista să se asemenea, mâncarea a sindromului Reye, care pro- derat-severă, cu fe­ chiar şi în spital. în
scarpine. Taie-i un ghiile, iar §Sr nu trebuie să fie prea duce lezare hepatică şi cere- bră înaltă, cu m o­ foarte puţine cazuri,
p e tim p de noapte, p oţi să-i L ti J I condimentată sau prea brală). dificarea semnifi­ se poate recomanda
d ai să p oarte m ănuşi. Bubi- X/QÂStxtiuL 0.& UCLflL caldă. O rice urm ă de cativă a stării ge­ întreruperea tem po­ Dr. Irina Costache,
ţele rupte pot lăsa cicatrici. pOClbd U pHSVQtlih sare, p iper sau căld u ră e xce- ■Este nevoie să urmăreşti în nerale şi numeroa­ rară a tratam entului medic specialist
. Jj r- sivă poate intensifica durerea fiecare zi dacă erupţia s-a ex- se elemente erup­ pentru boala de ba­ pediatrie, Reţeaua
■C a m era co p ilu lu i bo ln av pttU l V a c a n a / t C a cauzată de erupţiile de la nive- tins, ia r fiecare b ubiţă trebu- tive. în astfel de si­ ză, până se tratează privată de sănătate
d e vărsat d e vân t trebuie să onUVQ.WJZ&llCO.. Iul guru. je unsă cu loţiune cu cala- tuaţii, pot apărea de varicelă. Regina Maria

I■ ■ Text: Irina Groza Foto: Shutterstock

60
BBB adolescenţi
I „Viaţa de fam jli e este
prj ma şcoa lă a e m o ţ i-
ilor", şpune Daniel Go-
leman, auţoruj .cărţii
„Inţeljgenţa emoţiona­
lă". Din modul în care
părinţii| inţeracţipnea-
ză cu copiii, aceştia din
urmă îşi formează mo­
dele de relaţjonare pe
care le vor urma mai
ţârzju. Adolescentul
trăieşţe din plin .emo­
ţiile ,e x p e rim e n ţâ n d
unete noi şi dând şen-
şu ri u nora mai vechi,
Cele poziti ve, cu m eşţe
iubireaiaaceastă, vâr­
stă, dar şi cele negati­
ve, şu nţ pure. şi trăite
Asigurâ-I pe copil
Ţi se întâmplă, uneori, să-ţi aduci aminte cu că beneficiază de tot
sprijinul tău
nostalgie şi zâmbet pe buze de anii adolescenţei,
pentru că atunci ai trăit prima iubire sau pentru
că ai fost dezamăgit în dragoste. Dar adolescenţa
este şi etapa fragilă, în care pot apărea unele
dezechilibre emoţionale. Ca părinte, ştii cum să
gestionezi emoţiile copilului tău?
la intensitate maximă, ţă pa rte,. pot apă rea
Este o perioadă încăr­ gând urile d.işfuncţi o-
cată de temeri, frus­ nale cu privire la el şi
trări şi conflicte inţe- la cejlalţi", spune psi­
rioa re. De aici apa re hologul Crişţina Bîrzp-
Cand
şj lipsa de echi li bru în iu... Schimbările com-
manifestarea emoţii­ pprtamenţale pot in­
lor. .„Când vorbim des­ clude stări precum izo-
pre dezech jţj bru emo­ larea, ...gelozia ...excesi­
ţional., avem în vedere, vă,. interesul şcăzuţ fa­
pe de o .parte, ţrăjrea ţă de .şcoală şi fa mi Iţe,
intensă, ..repetitivă, dependenţele^ accese­
a unor stări emo- le de furie violenţă şi.
ţionaje contra­ chiar ideile suicidare.
dictorii pe care
a dpleşcenţul
le simte ca fi­ • % Petrece căi
ind, greu,.de m a i m u lt tim p
gestionat. cu copilul.
• incura jea ză -l să
vorbească despre spune ca aces­ lalţi şi prin încercarea de a corespunde unei imagini încurajează-i care co m p o rta m e n tu l
sentim entele sale. te probleme considerateidealedecătre adolescent. Stima desine trăirile pozitive său este unui dezechi­
• Felicită-l p en tru sunt amplifica­ este afectată şi este însoţită de un sentiment de in­ Adolescentul este librat. „Evită critica.
realizările şcolare te şi acutizate de ferioritate faţă de ceilalţi", spune specialistul. Este în continuare ataşat Interesează-te de sta­
< sau sportive. adolescenţă. Este bine ca părintele să vorbească deschis cu adoles­ e m o ţio n a l de părinţi. rea lui şi asigură-l că
o perioadă cu m ulti­ centul despre complexele Şi asta chiar în cazul în beneficiază de susţi­
ple schimbări horm o­ pe care le poate dezvol­ nerea ta.
nale, corporale, psiho­ ta. „încurajează-l să-şi „Ferestre către co­ încurajează tră ­
De ce apare logice şi comportamen­ pună întrebări pozitive, piii noştri” de Violet irea e m o ţiilo r
dezechilibrul tale, cărora adolescen­ de genul: Ce mi-a plăcut O a k la n d e r pozitive, fiin d
emoţional? tu l încearcă să le facă la mine azi? Ce m-a făcut este o carte pentru părinţi, bu­ un m odel în
„în majoritatea cazuri­ faţă. De pildă, schimbă­ fericit azi? nici şi pentru oricine petrece tim p acest sens. Pu­
lor, cauzele dezechili­ rile hormonale specifi­ Discuţiile despre schim­ cu un copil sau cu un adolescent. terea exem plu­
brului em oţional se află ce adolescenţei au rolul bările prin care trec şi su­ Sunt descrise în detaliu tehnici de lui îl poate face
în povestea de viaţă a lor în amplificarea stări­ portul oferit, aprecieri­ lucru, sugestii, locuri, prezentări să-şi reconsi­
adolescentului, în trau­ lor. La acestea se adau­ le sincere şi încurajarea de caz, căi prin care să porneşti dere e m o ţiile
mele suferite în copilă­ gă apariţia complexe­ im plicării în diverse ac­ în această aventură de înţelegere distructive."
rie, în lipsa unui mediu lor, frecvente la adoles­ tivităţi extraşcolare aju­ şi apropiere faţă de copii. Cartea a
securizant“, spune Cris­ cenţi. „Complexele apar ""2SS i Text:
tă la depăşirea comple­ apărut la editura Herald. Andreea Tudorică
tina Bîrzoiu. Psihologul prin comparaţia cu cei­ xelor", spune psihologul. Foto: Shutterstock
 M seniori
In Romă ni a există
aproximativ 200.000
de bolnavi de Alzhei-
mer, însă doar 35.000
au un diagnoştjc. Afec­
ţiunea se manifeşţă în
jurul vârstei de 70 de
ani, însă şjmpţqme-
le apa r mai d ev re me,
primul, jndicju fiind ui­
tarea..unor; întâmplări
recente. Factorii ca­
re duc la apariţia bo­
lii sunt.
şul, înainta rea în vă r-
şţă, bolile ca rd iovaş-
cu la re şi fu m at ui .fa ­
v o r iz e a z ă a c c e le ra -
rea procesului de îm ­
bătrânire a creierului.
Totuşi, iinstalarea bolii
poate fi prevenjţă prin
exerciţii sim ple d e s t i-
m u la re. m e nt a lă, ca -
re vor ajuta ja crea rea
de noi conex)iuni în­
tre celulele cerebra le,
Iaţă ce trebuie şă faci
pentru îmbunătăţirea
memoriei!
Asociază
şi reţine
Provocarea acestui
exerciţiu constă în
crearea cât m ai m ul­
tor asocieri între cu ­
vinte şi evenim ente
sau amintiri. în cea r­
că să reţii, în cel m ai
scurt timp, o listă cu
20 de cuvinte ale­
atorii, doar făcând
asocieri între a ces­
tea şi lucruri bana­
le, pe care ştii că le /S F A T U L
ve i reţine cu uşurin­
ţă. D e exem plu, îţi
ve i am inti m ai rep e­
de lista de cum pără-
Află cărei imagini Aranjează formele astfel Testează cât de bine poţi să asociezi
i corespunde umbra aferentă. încât să obţii 3 triunghiuri. numerele, în aceste exerciţii Sudoku.
Scăderea puterii de concentrare, dezorientarea
şi uitarea unor lucruri recente sunt primele
simptome care anunţă instalarea maladiei
Alzheimer, o boală degenerativă care afectează
în special persoanele în vârstă. Deşi nu există încă
un tratament care să oprească evoluţia bolii, un
stil de viaţă sănătos, o dietă echilibrată, odihna
suficientă, precum şi câteva exerciţii de memorie
pot preveni această afecţiune.
Pune ţi mintea
turi dacă legi cuvin ­
tele de num ele unor
prieteni sau de fil­
m ele preferate.
la treabă!
Foloseşte-ţi
latura artistică
Studiile au arătat
că emisfera dreaptă
„îm bătrâneşte" mai
repede. Desenatul,
pictatul precum şi al­ oomomomom
Găseşte literele lipsă
te activităţi care ţin de
lucrul m anual stimu­
lează emisfera dreap­
tă şi reduc cu până la
mooemmmoomo
lN3B3A3Sd3d 8-£ tol-Z -S'T V-Z^-T
‘3IN313IHd MŞA10Z3U
33% riscul de a fa­
ce boala Alzheimer.
Un alt mod prin care ■ „Mama mea cum diabetul zaharat,
poţi nliliza mai mult a avut Alzheimer. hipertensiunea arteri­
emisfera dreaptă este Ce probabilitate am ală, nivelul crescut de
efectuarea unor acti­ de a face această colesterol şi fumatul.
vităţi cu m âna stân­ boală? “ Un alt factor este ni­
gă, precum spălatul i m m tr p Dorina L., Deva velul crescut de ho-
Factorii genetici nu mocisteină, asociat
pe dinţi sau folosirea este şahul, sau prin m ulează încă de ti­ trebuie ignoraţi. Se cu un nivel scăzut de
tacâmurilor în timpul cele care presupun neri activitatea creie­ apreciază că persoa­ vitam ina B12 şi acid fo­
mesei. corelarea num erelor rului au un nivel mai nele care au o rudă lie. Şi expunerea la me­
ori a fragmentelor, scăzut de depuneri de gradul I ce suferă tale uşoare, de exem­
Jocuri pentru sudoku şi puzzle-ul de proteine în cre­ de boala Alzheimer plu deodoranţii cu alu­
o memorie fiind cele m ai bu­ ier. în cantităţi mari, se află în risc teore­ miniu, poate afecta
mai bună ne exem ple în acest acestea duc la forma­ tic absolut de la 26% memoria. Traumatis­
Pentru a stimula m e­ sens. Un studiu rea­ rea de plăci de beta- până la 45%. Factorii mele cranio-cerebra-
moria, îţi poţi lizat în 2012 la Uni­ amiloid pe suprafaţa de risc care grăbesc le repetate grave, pre­
• învaţă o limbă străină, antrena cre­ versitatea Berkley creierului şi, în con­ instalarea bolii Alz­ cum şi unele bacterii
•încearcă să faci, cât mai ierul prin jo­ din California a scos secinţă, m em oria şi heimer sunt cei no­ (Chlamidii) şi virusuri Dr. Constantin
des, calcule în gând. curi de stra­ în evidenţă faptul că concentrarea vor fi civi pentru aparatul contribuie şi ele la for­ Tecu, medic
•învaţă să cânţi la un instrument. tegie, cum oam enii care-şi sti- afectate. cardiovascular pre­ marea de plăci senile. prim ar neurolog
EH Text: Sorina Severin. Foto: Shutterstock rr
.65
 Abonează-te la revista Click! Sănătate Părul mătăsos şi plin de strălucire
este visul oricărei femei.
şi primeşti CADOU* un CÂNTAR DE BAIE ELECTRONIC Cu câteva trucuri de îngrijire,
îi poţi da podoabei capilare
în valoare de 59 lei! un plus de luminozitate.
C t t c k l S ă n ă ta te
Pret w

abonament
pe 12 luni =
19 lei
-Primii 100 de abonaţi primesc automat
. M n . . l i p s i t de.strâlucire poa­
câte un CÂNTAR DE BAIE ELECTRONIC. te avea..mai m ulte cauze,.p.rin-
Oferta este valabilă pentru abonamentele pe 12 luni contractate ţre acestea num ărându - ş e o a l i ­
în perioada 7 februarie - 20 aprilie 2014 m entaţie dezechilibrată, agre-
şjunile mecanice şi[chimice (pe­
________ Cum te poţi abona:___________ na j P.fea p uternic, v o p s iţi stre­ Un alt secret al părului strălucitor te fi deteriorat prin folosirea frec­
sul, polu a nţii din atmosferă şi este clătirea cu apă călduţă (cea ventă a uscătorului, precum şi
• Online la http://abonamente.adevarul
E)G
• Prin viram ent bancar sau mandat poştal:
• Prin SMS: 12 luni = 1 SMS
cu te xtu l SANATATE la 7 464 (4 euro/SMS + TVA)
apa caţcaroasă, lată ce ajută în
aceşţcaz!

Aplică ulei înainte

fierbinte poate distruge uleiurile
naturale ale scalpului).

Aşa îl usuci corect!

de spălare
în contul S.C. ADEVARUL HOLDING S.R.L., cod fiscal R018990288, deschis la BRD
Dacă obişnuieşti să-ţi speli pă­
Sucursala Decebal, nr. cont R070 BRDE 441SV 5830 5914 410 rul foarte des, şam ponul îi poa­
te fura din strălucire. De aceea,
Ideal este ca părul să fie uscat
natural, cu un prosop de bum ­
bac, prin tamponare. Părul poa­
prin perierea agresivă când în­
că este umed (este mai p o tri­
v it pieptenele cu dinţii rari). Nici
fohnul nu este bine să fie folosit
im ediat după spălare, pentru că
deshidratează firul de păr, ceea
ce fură din strălucire.

C 2 măşti de elect
• La lib ră riile Adevărul din Bucureşti, cu 10 m in ute înainte de şam-
• La toate o ficiile poştale
• La firm e le de abonamente ponare, aplică un ulei vegetal
Timişoara, Braşov, Craiova, Galaţi şi laşi
(de măsline, de m igdale dulci,
Pentru a participa la campanie, de cocos), care are ro lu l de a Ai nevoie de: > 3 banane coapte,
abonaţii trebuie să trim ită crea o barieră protectoare con­ bine pisate > 1 lingură cu ulei
talonul completat, împreună de migdale ►3 linguri cu suc
T alon d e a b o n a m e n t cu copia dovezii de plată la
tra substanţelor acide şi astrin-
Num e.............................................................................................................................. S.C. ADEVARUL HOLDING S.R.L - g e n te d in şampon. de morcovi
Str.......................................................................... Nr. Bl Sc Et Ap.. Abonamente, Bucureşti, toate ingredientele.
Şos. Fabrica de Glucoză nr. 21,
Localitate....................................................................... Jude ţ/S e cto r.......................
sector 2, cod poştal 020331. Clăteşte-l cu oţet Aplică masca înainte de a spăla
Cod p o ş ta l................ T e le fo n ..............................E -m a il.......................................... Plata se va efectua până la data Strălucirea părului depinde, în- părul şi las-o o jum ătate de oră.
Am a chita t suma d e .................le i cu m andat p oşta l/ord in de plată nr... de 20 a lunii în curs pentru ca
livrarea abonamentului tr-o oarecare măsură, şi de m o­
d in d a ta .................................. în co ntu l S.C. ADEVARUL HOLDING S.R.L., cod fiscal
să înceapă de la data de dul în care este clătit. Dacă în păr Ai nevoie de: * 2 gălbenuşuri
R 01 8 9 90 2 8 8, deschis la BRD Sucursala DecebaL nr. cont R 070 BRDE 441SV 1 a lunii următoare. rămân urme de şampon sau de ►2 linguri cu suc de lămâie
5 8 3 0 5 9 1 4 410. Pentru in fo rm a ţii:
balsam, poţi să-ţi iei adio de la lu­ ►2 linguri cu miere
A bonam entul va începe d in lu n a * ............................................. i..... .............................. abonamente@adevarulholding.ro,
Prin completarea talonului sunt de acord ca S.C Adevărul Holding s .R iră prelucreze datele mele cu caracter personal pentru activităţi tel.: 031.860.30.57; ciu! Pentru a preveni acest lucru, Se amestecă gălbenuşurile cu lămâia
promoţionale şi să le dezvăluie terţilor conform legii nr. 677/ 2001. Imi rezerv dreptul să mă opun acestei prelucrări şi să solicit ştergerea
031.860.30.85 adaugă o ceşcuţă cu oţet (sau cu şi mierea. Masca obţinută las-o pe păr
dateloradresându-mă societăţi S.C. Adevărul HoldingS.R.L prin cerere scrisă._____________ Semnătură.............................................
(L-V în tre 9.00 şi 18.00). suc de lămâie) în apa de clătit. _______ 5 m inute, apoi clăteşte.
[■. l.lKCffişufl Text: Claudia Georgevici. Foto: Shutterstock £7
66
 frumuseţe
Reda (dmwgitabea bsnuluL

Iaurtul, aliat Ai nevoie de: k 1 legătură de pătrunjel

►25 g de iaurt > 2 linguriţe de ulei de
măsline k 10 picături de vitam ina A uleioasă

frumuseţii
Taie m ărunt pătrunjelul şi amestecă-l cu cele­
lalte ingrediente. Aplică masca pe faţă, ias-o să
acţioneze 15 m inute şi apoi clăteşte-te cu apă
călduţă.

Ce zici de un ingredient care poate

face minuni şi care se află chiar... în Uolac penbu im ul mahm
bucătăria ta? Cremos şi cu un gust A i nevoie de: k 4 boabe de struguri
bun, iaurtul aduce beneficii atât k 2 linguri de iaurt k 1 lingură de infuzie
pentru sănătate, cât şi pentru îngrijirea de muşeţel
Pasează boabele de struguri şi amestecă-le cu
tenului. Poate fi folosit şi pe post de
celelalte ingrediente. Aplică masca pe faţă, iar
produs cosmetic, întrucât îngrijeşte după 15 m inute, îndepărteaz-o cu apă călduţă.
pielea şi-i redă prospeţimea. Dacă ai tenul gras, foloseşte iaurt degresat.

■ConsumaţzilnjCjiaur-
ţuI reglează flora in-
ComJoabe mabueala
ţeşţi n a lă, jar efecte le Ai nevoie de: k 6 linguri de iaurt
şe regăsesc şi în tenul k 2 gălbenuşuri
lu m inpşşi lipsit de pro- Amestecă ingredientele şi aplică-ie la rădă­
bleme. Acjdul tactic din cina părului. înfăşoară părul în tr-o fo iie de
compoziţia iaurtului plastic şi apoi în tr-u n prosop. Lasă să ac­
acţionează ca un ex- ţioneze 30-40 de m inute, apoi clăteşte şi
folianţ fin asupra pie­ spală-te cu şam pon. Această mască se fa­
lii, îndepărtând delicat Elisabeta
ce de două ori pe săptăm ână, fiin d eficientă
cefulele moarte. Bogat Raţiu
contra m ătre ţii.
în am inoacizi, iaurtul consultant
tratamente corporale,
are .efect.hid raţa nţ, re­ BettyBlue, Bucureşti
glează..funcţja glande­
lor sebacee şi caImea-
Pentru piele, iaurtul ,Qbenge" o nrmle olooheliL de pe chip
se foloseşte la curăţa­
ză iriţaţiile, în scopuri re, dezinfectare, hrăni- Ai nevoie de: k / lingură de iaurt k 1 lingură
cpşmeţ|ce, foloseşte re şi pentru închiderea de ipfuzie de muşeţel
iaurtuinatural,fărăza- porilor. Vă recomand o Amestecă ingredientele, aplică-le pe faţa ume­
hăr sau fructe. mască pentru gât şi de­ zită şi lasă-le să acţioneze 30 de minute. Iaurtul
colteu. Aveţi nevoie de: şi muşeţelul elimină urmele de oboseală şi re­
2 linguri de brânză de dau prospeţimea pielii.
Q m e^eci ahbungeni penlm im u l gnaA vaci, 1 lingură de ia­
urt, 1/4 banană mică bi­
Ai nevoie de: 1 2 Unguri de iaurt ►2 linguri
de castravete ras 1 1 albuş bătut
Măştile cu iaurt
sunt indicate
ne coaptă şi 1 gălbenuş. R/tarmie pielea ua cala
Amestecaţi ingrediente­
Amestecă ingredientele, iar pasta obţinută pentru toate
tipurile de ten le până obţineţi o cremă. Ai nevoie de: k / lingură de iaurt k I lingură
apiic-o pe faţă. Las-o să acţioneze 15-20 de m i­ Aplicaţi masca pe gât şi de m ă r ras * 1 gălbenuş
nute, apoi clăteşte cu apă rece. Această mască pe decolteu şi lăsaţi-o să Amestecă ingredientele, aplică-le pe faţă şi
este recomandată pentru tenul gras, întrucât acţioneze 30 de minute. lasă-le să acţioneze 15 m inute. Clăteşte cu apă
ingredientele folosite au efect astringent şi re­ Clătiţi cu apă călduţă. călduţă. în urma acestui tratam ent, pielea ta va
glează nivelul de sebum. deveni mai catifelată.
nittinrEMaşlText: IrinaGroza. Foto: Shutterstock gg
BH alim entaţie

Tabelul
O dietă sănătoasă implică un număr echilibrat
de calorii. Noi îţi venim în ajutor cu conţinutul
Cât de sănătoasă
r r \ K D f t î î K D tl
fC

L x X C L / / L L L C L // L
Lcaloric şi HULI
d i o r i c ţ»l nutriţional
I^IU I I d l | pentru
J t l III U vvin,

calculat la 100 de unităţi, respectiv 100 de

grame sau 100 de mililitri, în cazul vinurilor.
il l, Lcarne şi pc
d i l ie ^1 pâine,
este SOIA
în post, cresc proviziile de pateuri vegetale,
VINURI PÂINE CARNE
Vin alb d em id u lce (100 m l) P â in e alb ă (100 g, C arn e d e cu rca n (100 g)
mezeluri, chifteluţe şi şniţele din soia, dar şi de
Calorii 92 apro xim ativ 4 felii) Calorii brânzeturi tofu. Soia poate imita gustul cărnii
Proteine 0,0 Calorii 265 Proteine 24,5 şi ne ajută să ţinem postul mai uşor. Totuşi,
Lipide Proteine 8,1 Lipide 20,2 este nevoie de unele precauţii.
Glucide 4,4 Lipide 0,5 Glucide 0,0
Glucide 51,2
Vin alb sec (100 nil) C arn e de p o rc (100 g) iŞ o ia eşţe o legumă-cameleon care m andă consum ul de una, maxi-
Calorii P âin e n eagră (100 g) Calorii 293 le în perioada poştujuij.fiind bogată în prqţeine^grâsim i şănăţoa- m um două p o rţii de soia de câ-
73
Proteine 0,0 Calorii 262 Proteine 16,0 şe Omega-3,. m inerale,yiţam jne şii.fibre,Gustul plăcut alprepara te 200 g zilnic,
Lipide 0,0 Proteine 8,5 Lipide 24,7 to rp e b a ză de soia atrage m ulţe p e ro a n e către raiqaneledeşţina-
Glucide 2,4 Lipide î ,3 Glucide 0,0 1 te p ro d u se lo rye g e ţa le ,fie c ă ţ|n posţşau n u .O a iţă p a rte b u n ă de ş- Citeşte etichetele
Glucide 52,5 ■pre soia: conţine anţipxîdanţi, care oferă protecţie faţă de unele ti- p f oduselor
Vin roşu dem idulce (100 m l) C arn e d e p ui (100 g) p u ri de cancer, cum eşţe cel. mamar. în post, sunt la mare căutare pa-
Calorii 96 P âin e in term ediară (100 g) Calorii 185 teurile vegetale. Ştim însă ce
Proteine 0,0 Calorii 225 Proteine 20,1 De C e S ă ţii cont conţin amestecurile care înlocu-
Lipide 0,0 Proteine Lipide 10,2 Partea mai puţin bună legată de iese pateurile de ficat şi mezelu-
Glucide 5.5 Lipide 1,0 Glucide 0,0 consum ul de soia este că aceas- rile? Există şi sortim ente care nu
Glucide 43 tă legumă ar putea face rău per- au coloranţi sau aditivi, dar pen-
Vin roşu d u lce (100 m l) C a m e de m iel (100 g) soanelor cu alergii la anum ite tru asta trebuie să citim cu aten-
Calorii 106 Pâin e grah am (100 g) Calorii 260 de aceea se recoman- ţie etichetele produselor pe ca­
Proteine 0,0 Calorii 256 Proteine 18,0 dă testări pentru stabilirea in- re urmează să le cumpărăm. Nu-
Lipide 0,0 Proteine 9,1 Lipide 20,0 toleranţei. De asemenea, izo- triţionistulC orina Zugravu ne dă
Glucide 8,2 Lipide 1,0 Glucide 0,0 care p o t m im a acţi- un indiciu care să ne ajute să ale-
Glucide 51 unea h o rm o n ilo r fem inini, este gem produse de calitate în post:
Vin roşu sec (100 ml) C arn e de vită (100 g) să producă tu lb u ră ri en- „Indic consumatorilor să se ui-
Calorii 75 P â in e de secară (100 g) Calorii 156 mai ales fe m e ilo r afla- te pe etichetă şi să aleagă acele
Proteine 0,0 Calorii 344 Proteine 17,0 la menopauză. Pentru a evi- produse unde soia sau boabele
Lipide 0,0 Proteine 12,4 Lipide 7,8 ta eventualele problem e de să- de soia sunt pe prim ul sau al doi-
Glucide 3.0 Lipide 1,7 Glucide 0,0 nătate şi pentru a beneficia de lea loc în ingrediente, nu pe cele
Glucide 67-7 toate calităţile sale terapeutice care au pe primele locuri grăsi-
şi nutriţio n a le , specialiştii reco- me, apă şi alte minuni."
Atenţie la E-uri! _______________________________
„P ateurile vegetale care \ Dr. Corina Zugravu,
Fconţin E 621, glu ta m a t m o- / jo t t H p ' ® - \ medic primar Igienă şi Alimentaţie,
‘ nosodic, nu su n t indicate ^ Institutul de Sănătate Publică, Bucureşti
îţipoţicalculacaloriileingerate copiilor, cardiacilor şi gra- , este foarte sănătoasă şi o porţie (aproximativ 200 g) - două pe
după formula: 4,1 (p+g)+9,3l. videlor, pentru că p o t pro- zi,în timpul postului, sunt bine-venite, pentru că aduc proteine de ca-
Ţine cont că 1 g de proteine voca dureri de cap şi m odi- litate, vitamine, fitonutrienţi. Soia ca atare însă e greu de preparat în casă. Mai ;
are 4 kcalorii, 1 g de glucide, ficări de ritm cardiac", ne 1ales la noi, care nu ne bucurăm de o tradiţie în consumul de soia. De preferat ar fi :

to t 4 kcalorii, 1 g de grăsimi . sfătuieşte prof. dr. Gheor- ;să luăm produse gata preparate, cu toate că eu le-aş recomanda pe cele mai sim-
(I, lipide) are 9 kcalorii şi 1 g de ghe Mencinicopschi. Iple, stil tofu sau concentratele proteice deshidratate, pe care să le gătim ulterior
alcool are 7,07 kcalorii. :noi înşine. Mâncărurile gata de consum nu că sunt rele, dar pentru a fi cât de cât
i plăcute de consumatori sunt „garnisite" cu foarte multă sare şi grăsime.

IText: Raluca Cocriş. Foto: Shutterstock

 alim entaţie

Grăsimile sunt, în general, ocolite,

fiind considerate vinovate de
acumularea kilogramelor în plus,
dar şi de creşterea riscului de a
De ce nevoie de Află mai m ulte des­
pre grăsimi din car­

une
tea „Factorul Ome-
suferi de boli cardiovasculare ga-3. Dieta revo­
sau de diabet. însă nu toate luţionară Ome-
grăsimile sunt rele! Dimpotrivă, ga-3 pentru să­
unele sunt esenţiale pentru buna F a c to ru l nătatea creieru-
funcţionare a organismului. Previn bolile de inimă Omega-3 \ lui şi îm potriva
Consumul constant de grăsimi mononesatura- D in . depresiei" de
te este recom andat celor care doresc să scadă ni­ revoluţionari A |_ St0|( Editu-
omega-3 pentru
velul de LDL, aşa-num itul colesterol „ră u ”, un fac­ nânătatea creierului j ra: Elena Fran-
iGrăşimjle.sunt sursa de energie de care avem nevoie zi de zi (fie- to r determ inant în apariţia bo lilo r cardiovascula­ 4 im po triva | cjsc Publishing
d ep resiei j p re ţ- 3 7
5“9.rs^r?iţn..4?.JBr3.şlTO®.pf®r3.Ş.te?3.ţ9.i7.U:.Ş.M.nţ.PP.ţnPMŞ®j?!!n..,î ,.ţ?L,ş.': re. Aceste grăsimi sunt benefice şi persoanelor ca­
cule, cunoscute ca acizii graşj, ca re p ot fi.saturaţi sau neşaţuraţi. re au trecut printr-un episod de atac de cord, pen­
Grăsimile saturate (diniuţit, b r â n z ă sau carne) sunt cele care duc tru că înjumătăţesc
la.creşterea colesterolului,,.Eşţe indicat ca doar.cel m ult 10% din riscul de a suferi un
aportul zilnjc de calorjj şăiproyjnăde lafrăsjm jţe rele..La.râ.n nou infarct. Cercetă­ QuMe de g/tă&LmL bum
).9.rrgf?.Şi.!T).i|.9tlW.P.9.?.9.î.1T!P.9rţ.!n.4o9.Ş..ţ3t®g9f!i.\!r®!.®.,T.9.n.9n.®?.9.'. rile au mai dem on­
tu raţe şj cele polineşaţuraţe,O .categorie aparte agrăşim ilor p o- strat că acest tip de Mononesaturate Polinesaturate
tineşaţuraţe o reprezintăaciziigraşj Omega-3 şi.pmega.-6.(uleiuri grăsimi încetineşte ulei de măsline ulei de porum b; nuci
.y.?JB®ţ3 .l.®]i.9 9 ri?.P.9 f i 9 î . t ! . ? M . ? t i ? 9 ti .M?!.9 rSŞ.Hi Ş !7?ji de ci. t re b u ie dezvoltarea celule­ ulei de susan tofu; seminţe de
procuraţi[dinalim entaţie. „Grăşimile trebuie ş ă ^ lor canceroase, pre­ avocado floarea-soarelui; susan
prezinte maximum.30% din aUmenţaţie. Este bine venind astfel tu m o ­ măsline peşte gras: somon, ton,
c a m a ip u ţin d e o tre im e s ă fie a c iz ig ra ş iş a tu ra ţjjia r rile maligne. untde a ra h id e macrou
restul acizi graşj rnononeşaţu raţi şi polineşaţuraţi^
în p ro p q iT ii.re la tiy e g a le .T ra d u s în p la n a lirn e n ta r, Ajută la cate de artrită şi sunt care se confruntă cu bo-
aceasta arjnsemna.şă.Ijniiţărn consumul de asimilarea benefici şi bolnavilor liautoimune,cercetările
anim ale, carne .roşie, .lactate inţeg^ vitaminelor de diabet, deoarece pot arătând că diminuează
grase şi şă punem accenţpe carnea de peşte, uleiuri Unele vitamine (A, D, ajuta la stabilizarea gli­ semnificativ severitatea
y e g e ta le jfru c te q le a g in o a s e jn u d ja lu n e ja ra h ic le , E şi K) sunt asimilate cemiei. Consumul de simptomelor. Pe de altă
m ig dale,fisticetc.)§isem in ţe” recomandaM ăda|ina cu ajutorul grăsimilor, ulei de peşte reduce ris­ parte, acizii graşi Ome-
Indrie, medic şpecialişţ nutriţie. Omega-3 fiind unul din­ cul de accident vascu­ ga-6 sunt esenţiali pen­
tre acizii graşi care nu lar la bărbaţi şi previne tru dezvoltarea şi buna
trebuie să lipsească din atât naşterea prematu­ funcţionare a creieru­
Dr. Mădălina Indrie, alimentaţie. Acizii graşi ră, cât şi depresia post- lui, fiind recomandaţi
medic specialist diabet, nutriţie şi boli Omega-3 au proprietăţi natală în cazul femeilor. fem eilor însărcinate
metabolice, www.nutritiecluj.ro şi persoanelor supuse
antiinflamatoare, ame­ Nu trebuie să lipseas­
Este de dorit un raport de 2:1 sau 3:1 în­ liorând du re/i le provo­ că din alimentaţia celor surmenajului psihic.
tre acizii 0mega-6 şi 0mega-3, însă acest
lucru este dificil. Acest raport facilitează
transmiterea informaţiei intre neuroni, comunicarea Qu/i&e de QhAtjjmL nele
între celule, este antiinflam ator şi protector cardiovas­
cular. In realitate însă, raportul este de 4 ori mai mare. Saturate Trarn
Este de dorit creşterea consumului de peşte (cel puţin carne de porc produse
de 3 ori/săptămână), a uleiului de in, de rapiţă, în para­ sau de miel de patiserie
lel cu cel de măsline şi limitarea în alimentaţie a cărnii de carne de pui chipsuri
porc, de vită (mai puţin de o dată/săptămână), a deriva­ cu piele; unt margarină
te lor acestora şi a brânzeturilor grase. brânză pop-corn
îngheţată alim ente prăjite
l. f l W lBMTpxt: Sorina Severin. Foto: Shutterstock
72 . i - « 73

î+ *.*
Care e vârsta reală exernp.lu: o fem eie de
cCtale?
Te-ai gândit vreodată că anii 20 de ani
de viaţă ai vaselor de sânge
52 de a n i, n e fum ăţpa- Rezultatele De obicei, la această vârstă, arterele sunt t i ­
re, care are[Colestero­
pot fi diferiţi faţă de anii tăi lu l to ta l î n va loa re. de
testului: nere şi nu prezintă urm e de îm b o ln ă v i­
re, deşi m aturizarea vaselor de sân­
220, d in ca re coleste­
biologici? Când arterele sunt FEMEIE ge începe încă de la 20 de ani. Tu­
ro l ,,bu n“ 44, şi te n s i­
îmbătrânite, este important să unea a rte ria lă şjşţo.li-
Puncte Vârsta tu n u l, colesterolul „ră u “ şi seden­
faci unele schimbări în stilul de c ă de 135, a re a rţe rele
arterelor ta rism u l p o t accelera îm b ă trâ n i­
<0 <30 rea arterelor.
viaţă şi vei echilibra vârstele. în v â rşţă d e 68 d e a n i .
1 31
Dacă ea a r m ânca m ai
2 34
sănătos şi ar. reduce
3 36
Cum şe.exp lică fap- eşţe 4 5 ,. ş j te n şi u nea co Ieste ro lu I, a n ii. a r-
ţu). că arterele unei a rte ri a lă .sistolică 130 ţe re lo r a r scădea la 59
4 39 30-40 de ani
5 42 în tre 30 şi 40 de ani, procesul de acum ulare a
* p e rsoan e... p o t..îm bă­ (re p rezintă preşiunea de ani,
6 45 d e p ozitelor de grăsime începe să se accelere­
trâni mai repede.de- exercjţaţă asupra pe­ ).?. P.O. PA*.§ i..9. !e şi
7 48 ze la bărbaţi. Femeile sunt, în general, p ro ­
cât omu| în şine? Spre reţi lo r arteriali. ..când fă ţeşţu I pe care ţi-l
8 51 tejate de apariţia plă cilo r de grăsime
exernpiu, u n bă rb a ţîn in im a şe co n tra ctă ), propunem , pentru a
9 55 până la instalarea menopauzei. Nive­
yârşţă de .4 2 de a ni, a re va se le .. d e ş â rvge afla câţi ani au artere­
10 59 lul de colesterol „ră u “, tu tu n u l, hiper­
care fumează şi are m aj b ă trâ n e cu 12 ani, le tale . După ce aduni
11 64 tensiunea arterială şi nivelul crescut
colesterolul ţpţa j 180, Ad j c ă, a rţe re le şa l e p u ncţele, verifică răs­
12 68 al zahărului în sânge pot provoca lezi­
din care cel „bun“ a u . 54. de a n i,,.Un a Iţ punsurile,
13 73 uni persistente asupra arterelor.
14 79
O 1. Câţi ani ai? 4. Care e valoarea 6. Măsoară-ţi
colesterolului tensiunea şi vezi >15 >80 50 de ani
Femeie Bărbat
Căptuşeala interioară a arterelor continuă să se
30-34 0 0 total? cât este presi­
! 35-39 2 2 Femeie Bărbat unea sistolică BARBAT degradeze, iar pereţii vaselor devin mai rigizi şi
(nu m ăru l m ai m are Puncte Vârsta mai fibroşi. Creşterea tensiunii arteriale şi plăci­
i 40-44 4 5 <160 0 0
de pe ecran) arterelor le de grăsime produc daune în plus, rezultând
, 45-49 5 6 160-199 1 1
<0 <30 artere mai puţin elastice. începe să creas­
Sfe 50-54 7 8 200-239 3 2 a) Dacă nu iei medica­
0 30 că nivelul de muncă ta care este supusă
S. 55-59 8 10 240-279 4 3 mente pentru hiperten­
1 32 inima, iar acest lucru duce la calcifierea
60-64 9 11 >280 5 4 siune
2 34 ţesuturilor supuse efortului. La femei,
s 65-69 10 12 Femeie Bărbat
3 36 abia acum încep să se depună, în mod
70-47 11 14 5. Care e valoa­ <120 -3 -2
4 38 accelerat, plăcile de grăsime pe artere.
+75 12 15 rea colesterolu­ 120-129 0 0
5 40
lui „bun“ (HDL)? 130-139 1 1
6 42
■ 2. Fumezi? Femeie Bărbat 140-149 2 2
Peste 60 de ani
7 45
Femeie Bărbat >60 -2 -2 150-159 4 2
8 48 Procesul de îm bătrânire este în continuă des­
\ Nu 0 0 50-59 .-1 -1 >160 5 3
9 51 făşurare, cu consecinţe asupra arterelor, ca­
‘r i Da 3 4 45-49 0 0 b) Dacăiei m edica­
10 54 re trebuie să reziste şi la peste 100.000 de bă­
35-44 1 1 mente
11 57 tăi ale in im ii pe zi. Căptuşeala vaselor de
3. Ai diabet? <35 2 2 Femeie Bărbat
12 60 sânge este rigidă, ceea ce favorizează
Femeie Bărbat <120 -1 0
13 64 form area cheagurilor de sânge şi apa­
Nu 0 0 120-129 2 2
14 68 riţia a ta cu rilo r de cord.
Da 4 130-139 3 3
15 72
140-149 5 4 Text: Raluca Cocriş
16 76 Foto: Shutterstock
150-159 6 4
>17 >80
>160 7 5
15
■■■■■
M B I ii "in

Cum să te simţi la 4 0 de a n i
Cu un stil d e viaţă să n ă to s şi cu m ăsurile
d e îngrijire potrivite, vârsta d e 40 d e ani
nu a rtre b u i să te sperie. Dimpotrivă!
Experienţa acu m u lată e ste în favo area ta
la 2 0 Zâmbeşte cât mai des!
şi te ajută să te bucuri mai m ult d e viaţă.
Mândreşte-te Crema antirid Zâm betul e cel mai ieftin şi mai sim plu mod
cu vârsta ta! nu trebuie prin care poţi arăta mai tânără, în doar câte­
în loc să-ţi faci gânduri să-ţi lipsească va clipe. Zâmbeşte prietenilor, străinilor, fam i­
D acă ja2 0 .d ea n irjd u rile ,n u negre sau să drama­ După 40 de ani, produ­ liei, bucură-te de anim ăluţul tău de companie,
ii P enţru ţin e şi nu-ţi fă ce ai p rea mu Ite p.ro- tizezi, încearcă să pri­ sele antirid nu trebuie zâmbeşte la soare, zâmbeşte-ţi în oglindă!
b ie me d jncau za kilo gra mei o r î n p l uş, la 40 de veşti această etapă a să-ţi lipsească din ritu­
vieţii cu înţelepciune alul de îngrijire. Sunt in­ Optează pentru
3.P.Ii,® ?.fiţ^.irpjpprţ.'Ş.n.ţ. ®^ j.(-ir*. .şitU®.y I
îH echilibraţ. Dieta,..şomn.M.1.. .?.l
şi să faci apel la toată dicate cremele cu deri­ un machiaj natural
mişca rea ţe, ajută nu numai şă fii.în fo r- experienţa căpătată. vaţi din vitamina A, de­ Pentru a arăta mai tânără, alege machiajul cât mai
Acestea te vor ajuta să oarece ajută la refacerea natural. Nu uita: prea m ult fond de ten sau nişte
mă, ci şi şă previi.numeroase boli.ca.re
treci cu brio peste posi­ colagenului. După 40 de ochi prea puternic conturaţi îţi vor adăuga ani pe
ap.a r pe măşu ra.în ai ntă rij. în vâ rştă..
bilele greutăţi, normale ani, fibrele de colagen chip. Evită să foloseşti fond de ten lichid sau rujuri
Este..neceşar .şă..ai.jgrij ă..de.ti n®..Ş.l
de altfel, şi să te bucuri se rigidizează şi se rup, în culori tari. Alege farduri pe bază de pudră mine­
şă mergi..periodic, la. medic.pen­
de viaţă. cauzând fisuri ale pielii, rală şi rujuri nude (roz, piersici, bej-roz).
tru conţroaiede.rutjn.ă. Nu,ujţa
bine cunoscutele riduri. 1
.Şă.-.ţ).verifici.starea.jnimjj.n i m
lui cpjeşţerpiu.l.ui şidenşiţaţea O mare atenţie trebuie
osoasă. acordată îngrijirii contu­
rului ochilor, unde pie­
lea se ridează mai uşor.
sfatul
Consumă multă
Sănătate APĂşi CEAI VERDE
0 hidratare corespunzătoare
este cheia unei bune circulaţii. L.
în plus, pielea hidratată arată
mult mai tânără.
Detoxifică-ţi ocazionat FICATUL
Renunţă la mezeluri, prăjeli şi zahăr
Dacă la 20 de ani mâneai cam orice, acum lucrurile stau un pic altfel. Corpul
tău are mare nevoie în această perioadă de:
tim p de 3 zile şi consumă din belşug
* Calciu: Pe măsură ce te apropii de menopauză, estrogenul, horm onul res­
fructe şi legume proaspete. Prin eli­
ponsabil cu rezistenţa oaselor, începe să scadă. Ai nevoie de 1.000 mg pe zi,
minarea toxinelor, pielea va fi mai lu-
pe care ţi le poţi procura din lactatele cu puţine grăsimi. La recomandarea
inoasă.
Un pahar cu VIN ROŞU pe zi / m edicului, poţi lua şi suplimente.
►Vitamina D ajută organismul să absoarbă mai bine calciul, îţi m enţine sis­
este un alt truc la care poţi a

i vi recurge. Vinul roşu conţine ■ ■ ■ tem ul im unitar puternic, te protejează îm potriva cancerului de sân şi de co­
‘i resveratrol, un puternic
lon şi previne instalarea osteoporozei. Expune-te moderat la soare, 15 m i­
antioxidant, benefic
nute, pentru a sintetiza această vitamină, iar la indicaţia medicului poţi lua
i . L '
1 pent r u inimă şi care
suplimente.
> Fibre. Acestea reduc balonările şi induc senzaţia de saţietate. în plus, fibre­
tE Z - te fereşte de cancer-'n Plus’
îţi protejează pielea
le ajută la scăderea colesterolului „rău“.
împotriva radiaţiilor UV.
Consumă des fructe, legume, orz, ovăz şi pâine integrală de grâu şi tărâţe.

E33S3££3Text: Monica Georgescu Foto: Shutterstock 7 7

76
!fe,
v
Ai momente în care ţi se pare
că tot ceea ce faci, pur şi simplu,
nu ajunge la celălalt? Mesajele
tale de dragoste se lovesc de un
zid şi parcă vorbeşte surdul cu
mutul? E clar că undeva în relaţia
voastră s-a produs o fisură şi
trebuie luate unele măsuri.
raţi atingă, să facă dragos­
EROTISMUL te cu tine, să te simtă
în relaţie aproape. „Pentru tine,
Simţi probabil nevo­ lim bajul dom inant es­
ia să-i spui iu b itului ce te constituit din cuvin­
calităţi vezi la el, cât de tele de încurajare. Tu
deştept este, cât de fru­ sim ţi că în acest fel îi
mos se îmbracă sau ce arăţi iu b itului afecţi­
reuşite extraordinare unea ta şi dragostea
are la muncă. Dar pe el ta “, spune psihologul
îl lasă rece toate aceste Alexandru Cojocaru.
cuvinte ale tale şi mai Soluţia, în acest caz,
to ttim p u lv re a s ă te poate fi simplă: treb u ­
ie să găseşti o cale prin
care să echilibrezi ero­
tism ul din relaţie, dar
şi să-i comunici că, din
când în când, ai avea
nevoie şi de încura­
jări.
CADOURI în loc
de îmbrăţişări
Cadourile ascund atenţie
şi gânduri pozitive faţă de
celălalt. Dar „când prietenul
sau soţul tău îţi oferă fie o floa­
re, fie un cadou cu piatra prefe­
rată a zodiei taie, fie te scoate la
film sau îţi dăruieşte câte o şe­
dinţă la un salon de masaj, e ca
şi cum el nu a rşti să-şi exprime
altfel emoţiile", consideră psi­
Psihologul american
Gary Chapman a identificat hologul Alexandru Cojoca­
A în studiile sale cinci limbaje
ale iubirii, printre care cel
ru. Te-ai putea întrista, pen­
mai im portant este nevoia tru că visezi cu ochii des­
de tandreţe chişi la o îmbrăţişare şi la
o clipă petrecută exclu­ grijora, pentru că, după
siv cu tine, în care doar ce vei recunoaşte care
tu să contezi. „S-ar pu­ este lim bajul principal
tea să vorbiţi limbaje al fiecăruia dintre voi,
diferite ale iubirii. El să vei putea să comunici
fie un fan al cadourilor, m ult mai bine cu parte­
iar tu at tim pului petre­ nerul. înţelegând ce lim ­
cut împreună. Nu te în - bă vorbeşte partenerul,
vei putea să-i traduci
I C â ip J im U ie mai uşor sentimente­
le şi să te faci, la rândul
tău, mai uşor înţeles",
spune psihologul.
în experienţa sa de
peste 30 de ani în
calitate de consili­ Nevoia
er m atrim onial, dr. de ATENŢIE
Gary Chapman a A fi unul cu celălalt
identificat cinci lim ­ nu înseamnă să staţi
baje de iubire: cu­ amândoi în faţa tele­
vintele de încura­ vizorului, de pildă. în­
jare, tim pu l petre­ seamnă să acorzi aten­
cut alături de cel ţie, dar să nu sufoci. Se
drag, cadourile, ser­ poate întâm pla uneori,
viciile şi contactul fi­ în relaţia ta, ca parte
zic. Cartea lui Gary nerul să fie mai m ult
Chapman, „Celecinci preocupat să-ţi facă
limbaje ale iubirii" le numeroase servicii:
abordează pe fiecare să-ţi repare maşina
în parte, într-un stil sau să meargă să plă­
accesibil, din care nu tească lum ina, taxele
lipseşte umorul. Car­ şi impozitele. „Uneori
tea, apărută la editu­ ţi se pare sufocant. Dar
ra „Curtea Veche", in­ s-ar putea să ai de-a fa­
clude şi câteva ches­ ce cu un bărbat care
tionare scurte. îşi exprimă dragostea
Folomea limJoajelo/t dif^e/itie în
iubiM^poale duce la apaniha
egenilon înbie pcmbemnl
oferind servicii, iar tu asumându-şi treb u ri­
să ai nevoie de aten­ le gospodăriei şi o b li­
ţie sporită", conchi­ gaţiile fam iliei, e cel
de Alexandru Cojoca­ mai bun fel de a-şi ară­
ru. Chiar dacă doi oa­ ta dragostea.
meni petrec tim p fiind De fapt, ar fi atât de
fizic unul lângă celă­ sim plu să afli, mai în­
lalt, uneori îi desparte tâi, care este lim ba­
un întreg univers. Unii ju l principal al iubirii
au nevoie de cuvinte pentru om ul de lângă
de încurajare pentru tine, să-i comunici ce
a se sim ţi iubiţi. Alţii, aştepţi de la el în lim ­
de atenţia parteneru­ bajul care îţi dă încre­
lui. Unii consideră p ri­ dere şi vă face fericiţi.
mirea de daruri ca pe Abia apoi să mergeţi
un semn al iubirii ce­ mai departe îm preu­
lui de lângă ei, în vre­ nă, vorbind pe aceeaşi
me ce alţii cred că a lim bă, prim ind şi dă­
face servicii celuilalt, ruind iubire.
Text: Andreea Tudorică. Foto: Shutterstock
Alexandru Cojocaru, psiholog
www.alexandrucojocaru.ro,
Clinica Medidass, 0724.539.589
Poate cel mai im portant pas este să-ţi în­
ţelegi propriul limbaj al iubirii şi să-l faci cu­
noscut celui de lângă tine. De asemenea, poţi
să-i împărtăşeşti partenerului ce limbaj crezi că este do­
m inant în cazul lui. Şi apoi să comunicaţi împreună. Când
veţi înţelege ce anume vă face să vă sim ţiţi iubiţi, vă va fi I
m ult mai uşor să aduceţi echilibrul şi să întreţineţi iubirea
în căminul conjugal.
________ psiho

Atunci când te
1 sim ţi bine m ai
m u lt tim p , crezi că
este liniştea d in ain ­
tea furtunii?
a. Nu, pentru că nu
am niciun motiv.
b. Poate, câteodată,
din cauza unor deza­
măgiri din trecut.
c. Da, de cele mai
multe ori.
Ţi se pare greu să
2 te încrezi în sen­
tim ente pozitive?
a. Nu, mi se întâmplă
destul de des să am
experienţe pozitive.
b. Poate, depinde de
situaţie.
c. Da, pentru că rar
m i se întâmplă ceva
frumos.
Când eşti bucu­
3 ros, cât durează
acest sentim ent?
Majoritatea B
Accepţi emoţiile pozitive
Deşi pare greu de Eşti o persoană care poate deveni anxioasă sau te­
crezut, unii dintre mătoare în faţa fericirii numai dacă experienţele
noi fug de fericire, nefaste se repetă într-un interval scurt de tim p. Da­
că norocul te ghidează însă în viaţă, eşti o persoa­
suprimându-şi
nă care nu îşi reprimă sau inhibă trăirile şi em oţii­
emoţiile pozitive. însă le pozitive. Iar dacă o faci uneori, o faci la un nivel
acest lucru nu este echilibrat.
sănătos pentru psihic,
Majoritatea C:
întrucât favorizează
probleme precum asDunsuri
E clar: fugi de fericire!|
Ai o aversiune evidentă faţă de em oţiile şi senti­
depresia. Tu cum stai m entele pozitive, mai mare decât restul oameni­
la acest capitol? lor. Eviţi activităţile şi relaţiile care au potenţial să
Ştii să savurezi fericirea te facă fericit. Poate că eşti într-o perioadă stresan-
Eşti o persoană căreia îi place să se simtă bine ori tă sau poate treci printr-o stare de depresie. Discu­
de câte ori are ocazia şi să se bucure la m aximum tă cu un psiholog. Te-ar putea ajuta să-ţi reduci tea­
de orice experienţă trăită. Nu îţi este frică de ferici­ ma. Nu te îngrijora însă. Teama de fericire nu e ne­
re, ba din contră, chiar o cauţi. Nu eviţi relaţiile sau apărat un semn de disfuncţ'onalitate. în unele cul­
activităţile pe care tu le asociezi cu em oţii pozitive. turi, este o componentă filozofică sau religioasă a
Pentru tine, fericirea este un sentim ent care merită vieţii. De exemplu, în Asia de Est există credinţa că
tră it cu intensitate, de fiecare dată.
H mmmmmmam .mm« —
fericirea poate cauza suferinţă.

a. Rămân în starea ■ „Mi efrică să Adică, să ne mutăm un sfat cum să proce­

respectivă cât mai întâmpla tocmai pen­ nu sufăr din nou. împreună. Mi-e frică daţi în alegerea sau
mult timp. simt că fericirea nu o cu alţii această bucu­ tru că te gândeşti la Am 42 de ani şi să nu se termine la nu a partenerului,
b. Nici mult, dar nici „să se lipească" nicio­ rie. acest lucru, am divorţat de fel de urât precum dar vă sfătuiesc să vă
puţin. dată de mine. b. Câteodată, dar rar. c Da, de cele mai două ori. Am celelalte relaţii ale întoarceţi către dvs.
c. Puţin, pentru că c. Nu, pentru că mi-e multe ori aşa se în­ avut apoi o altă mele sau poate chiar însevă şi să descope­
întotdeauna când Starea de bine te frică să nu se întâm­ tâmplă.
sunt fericit sau bucu­
ros se întâmplă o ne­
5 face să te sim ţi
inconfortabil?
ple ceva rău care să
anuleze starea de bu­ Atunci când eşti
relaţie, dar care
s-a terminat urât.
mai rău. Ce mă
Sfătuiţi săfac?“
riţi cu adevărat ce vă
îm plineşte, ce vă ofe­

norocire. a. Nu. E cea m ai fru­

moasă stare pe care o
curie. 8 feric it, te sim ţi şi
vulnerabil?
Acum încerc să
clădesc ceva
împreuna cu un
Elena B., Bucureşti

V-aş recomanda tera­

sim plu de tip u l „mergi
mai departe, viaţa me­
ră linişte (sau acele
lucruri pe care le că­
utaţi).
Simţi că nu me­ poate trăi un om. îm i Când eşti feric it, a. Nu, pentru că nu
4 riţi să fii fericit? vine să chiui şi să sar
în sus.
7 te te m i să n u-ţi
strice cineva sau ce­
prea are legătură una
cu alta. Când ţi-e bi­
alt bărbat. în
prezenţa lui mă
pia. Există un „m odel"
al relaţiilor eşuate, ca­
rită trăită" sau „nu are
rost să te im plici, că o
a. Nu, pentru că eu simtfoarte bine, re se poate găsi, pro­ să suferi", este abso­
consider că sunt un b. Poate, câteodată. va starea de bine? ne, ţl-e bine şi atât. pot spune că sunt babil, undeva în rela­ lu t inutil. Cred că este
om bun şi merit să fiu c. Da. a. Nu. Starea de bine b. Poate, dar nu prea îndrăgostită. ţia cu tatăl (cu părinţii) foarte im portant să în­
fericit. trebuie simţită şi trăi­ m ă interesează. El mă iubeşte şi şi cu un anum it mod ţelegeţi ce anume vă
b. Poate am pricinuit Te bucuri când ţi tă atât cât este. E bine c. Da, de cele m ai
şi eu întristări altora
şi poate nu merit atât
6 se în tâ m p lă ceva
bun?
pentru psihic.
b. Câteodată, dar nu
m ulte ori. Sigur se
găseşte cin eva care
totul pare să fie
frumos. D ar îmi
estefrică să fa c
de a selecta partene­
rii. Vorbim de o analiză
complexă a unui uni­
motivează într-un anu­
m it tip de decizie şi cu
ce consecinţe, dacă de­ Alexandru
de m ult să fiu fericit. a. Da. Mă bucur şi îmi bat capul cu asta, să profite de chestia pasul următor, să vers propriu em oţio­ ciziile sunt sau nu asu­ Cojocaru,
c. Da, nu merit şi îmi place să împart pentru că ţi se poate asta. merg mai departe. nal, la care un răspuns mate. Nu vă pot oferi psiholog

80 li.il,fe is a g Text: Andreea Tudorică Foto: Shutterstock

 V
15 m in u te

...ca să fii în formă

-ronOfKQ
8.05-8.1_
.10
Fă câteva exerciţii fizice uşoare ca
8.10-8.15
Mănâncă un măr, o banană
sau cereale cu lapte.
,
aittfry
să alungi starea de somnolenţă. Cockzaid
e r m g ig a n z
dm&A ^ nevoie de 1 1 portocală
k '/< ananas k 2 morcovi
Cu ajutorul storcătorului,
8.03 - 8.05 1 prepară-ţi un suc, pe care-l
ereastra
Deschide fereastra bei imediat. Datorită
conţinutului de vitamine
şi respiră adânc.

8.022—- 8.03
\ %
(A-c >B1.B6şiK),
acest amestec v \/\ a a n .
har cu apă plată.
Bea un pahar are efect
energizant. I
8.00 - 8.02 \ M
Spală-te pe faţă cu apă rece, |
pentru a te trezi §
mai repede.

(madalina.putineanu@adevarulholding.no)
Şoseaua Fabrica de Glucoza nr. 21, sector 2, Bucureşti;
Brand Manager Steluţa Zamfir Director marketing: Mircea lonescu
e-mail: remediisanatate@click.ro, tel.: 0372.130.334
Coordonator producţie: Director producţie: lonuţ Matei
ABONAMENTE/INFORMAŢII: Tudorică, Monica Georgescu, Constantin Delta Director distribuţie: Daniela Zamfir
031.860.30.57;031.860.30.85 Elena Diaconu, Sorina Severin Publicaţie tipărită la ihhanciueiif meriruf tfottua
(numere cu tarif normal, disponibile de layout: Anne Mărie Olănescu, CARadin prinţ Director general: Peter L. Imre
luni până vineri, între orele 9.00 şi 18.00); Adriana Popescu „Click! Sănătate" este o publicaţie Director financiar Florin Vieru
abonamente@adevarulholding.ro Editorfoto: Amalia Dobre
Iţdacfle Prelucrare imagine: Cătălina Grosu ISSN 2065-6831
Director editorial: Carmen Eberhat (şef departament), LilianaVoica Reproducerea oricărui material
Director de creaţie: NicoletaToma Corectură: luliana Anghel riaitaaeiumfGrupulc/e fubfuGwi din această publicaţie e categoric
* Terapii clasice şi alternative \ Farmacia de
Editor coordonator: Claudia Georgevici Hariet/ua A fuimta/e Director dezvoltare: Gabriela Stan interzisă în lipsa consimţământului
Redactori: Raluca Cocriş, Alina Sales Manager Mădălina Director online: Vlad Epurescu prealabil al S.C. Adevărul Holding * acasă \ Alimentaţie \ Psiho \ Sarcină \ Copii
Director publicitate: Costin Velicu S.R.L

a
Corneanu, Irina Groza, Andreea Putineanu
* Seniori \ Cuplu \ Teste \ îngrijire \ Interviuri